You are on page 1of 705

CORPUS LEGISLATIV

PRIVIND VIAŢA RELIGIOASĂ DIN ROMÂNIA
(1989-2006)
GHEORGHE F ANGHELESCU VALERIU STOICA
ADRIAN CLAUDIU !OURCEANU
CORPUS LEGISLATIV
PRIVIND
VIAŢA RELIGIOASĂ DIN ROMÂNIA
(1989-2006)
CU ADAOSURI NORMATIVE LĂMURITOARE
ANTERIOARE
(1866-1989)
Vasiliana ’98
ÌAŞÌ - 2008
R"#"$"%&' ()''%&'#'*'+
P$,# U%'- D$ D$ D$ N'*,./" D0$12
P$,$"*),$ 3"%)$0 R"./&'' I%)"$%/&',%/."
/ U%'-"$4')1&'' 5O-'6'047 6'% C,%4)/%&/
P$,# U%'- D$ M/8'9'.'/% P/.2
C/6$0 U%'-"$4')/$ ./ I%4)')0)0. R,9/%,-C/),.'* F$/%*'4*/% 6'% R,9/%
A- F$'"6$'*: G0%"4*:2
S"*$")/$ G"%"$/. /. C,%4'4),$'0.0' S03"$',$
/. !'4"$'*'' E-/%;:".'*" (L0):"$/%") 6'% R,9<%'/
A*"/4)1 */$)" / /31$0) *0 404&'%"$"/ .,;'4)'*1 (' 9/)"$'/.1
/ D,9%0.0' C1.'% !0.),*2 / D,9%0.0' G/=$'". T",6,$,'0 (' / F0%6/&'"' E*09"%'*"
PRO A>E MUNDI2 *1$,$/ ." 90.&09'9 ?% 9,6 6",4"=') (' 3" /*"/4)1 */."
T":%,$"6/*)/$"/ )"8)0.0' / #,4) -"$'#'*/)1 (' *,$"*)/)1 6"
I,%0& C:'$*/./%
R"6/*)/$"/ )"8)0.0' ?% #,$9/) "."*)$,%'* / #,4) $"/.'@/)1 6"
G",$;" C$'4)'/% !1.)1&/%0
IS!N
CUPRINS
1. ARGUMENT:
O INIŢIATIVĂ NECESARĂ
VALERIU STOICA..................................7
2. PREFAŢĂ:
RELAŢIILE DINTRE BISERICĂ ŞI STAT ÎN ROMÂNIA DUPĂ 1989
UN MIC STUDIU SOCIO!ISTORIC ŞI POLITIC ÎNTRE ANALI"Ă ŞI CRITICĂ#
G$EORG$E F. ANG$ELESCU...........................8
%. INTRODUCERE:
LIBERTATEA RELIGIOASĂ ÎN ROMÂNIA DUPĂ 1989
ŞI INTEGRAREA EUROPEANĂ
ADRIAN CLAUDIU BOURCEANU.........................2&
&. CORPUS LEGISLATIV........................................................................................................%9
A. PREVEDERI CONSTITUŢIONALE PRIVIND LIBERTATEA RELIGIOASĂ DIN EPOCA MODERNĂ ŞI
CONTEMPORANĂ A ROMÂNIEI...................................................................................................39
CONSTITUŢIUNEA DIN 1866 A9
CONSTITUŢIUNEA DIN 192A B1
CONSTITUŢIUNEA DIN 19A8 BA
CONSTITUŢIA REPU!LICII POPULARE ROMÂNE 19B8B6
CONSTITUŢIA REPU!LICII POPULARE ROMÂNE 19C2B8
CONSTITUŢIA REPU!LICII SOCIALISTE ROMÂNIA 196CC2
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI 1991 CC
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI 200A C9
B. LEGEA PRIVIND LIBERTATEA RELIGIOASĂ ŞI REGIMUL GENERAL AL CULTELOR.................63
C. ACTE NORMATIVE PRIVIND CULTELE ŞI ORGANIZAŢIILE RELIGIOASE..................................72
I L";"/ %$ 21 6'% 6 #"=$0/$'" 192B 3"%)$0 3"$4,/%"." D0$'6'*" (A4,*'/&'' ('
F0%6/&'') E2
II C,%*,$6/)0. ?%)$" R,9<%'/ (' S#<%)0. S*/0% ?%*:"'/) ./ 10 M/' 192E88
III L";"/ 3"%)$0 $";'90. ;"%"$/. /. *0.)".,$ (1928)9B
IV D"*$") %$ 1EE 6'% 0BF08F19B8 3"%)$0 $";'90. ;"%"$/. /. *0.)".,$ $".';',/4"102
V D"*$")0. %$ B10 6'% 19C92 3$'-'%6 *,93.")/$"/ D"*$")0.0' %$ 1EE
6'% B /0;04) 19B82 3"%)$0 $";'90. ;"%"$/. /. *0.)".,$ $".';',/4"109
VI D"*$") %$ 1C0 6'% 19 '0%'" 19EB 3$'-'%6 9,6'#'*/$"/ 0%,$ .";' (' 6"*$")"109
D. ACTE NORMATIVE DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A AUTORITĂŢII CENTRALE DE STAT ÎN
PROBLEME DE CULTE..............................................................................................................!
E. PREVEDERI INTERNAŢIONALE ŞI EUROPENE ÎN DOMENIUL ................................................""
LIBERTĂŢII RELIGIOASE...........................................................................................................""
F. CADRUL LEGAL AL VIEŢII RELIGIOASE DUPĂ DECEMBRIE 9#9........................................."6
I LEGI 1B6
II DECRETE LEGE 2B6
III DECRETE PREGIDENŢIALE 2B9
IV DECRETE PREGIDENŢIALE (DE RECUNOAHTERE)2CB
V ORDONANŢE DE URGENŢĂ 28A
VI ORDONANŢE DE GUVERN A09
VII HOTĂRÂRI DE GUVERN A26
I> DECIGII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE6AA
$
> ORDINE ALE MINIHTRILOR6A8
>I ALTE ACTE NORMATIVE CARE SE REFERĂ
HI LA ACTIVITATEA CULTELOR HI ORGANIGAŢIILOR RELIGIOASE6CB
G. INDE% CORPUS LEGISLATIV......................................................................................699
CONTENTS '............................................................................................................................7(1
6
1 ARGUMENT+
O INIŢIATIVĂ NECESARĂ
VALERIU STOICA

Orice reglementare îngrădeşte libertatea. Excesul de reglementare o poate
suprima. Aceste constatări sunt valabile şi în cazul libertă[ii credin[ei. Nu este
întâmplător că, în ultimii ani, s-a discutat despre modalitatea optimă de reglementare a
activită[ii cultelor religioase în România. Este suficientă reglementarea cuprinsă în
articolul 29 din Constitu[ie? Această întrebare pare să fi primit un răspuns negativ de
vreme ce mai multe guverne au lucrat sau s-au făcut că lucrează la un proiect de lege
privind cultele religioase. Desigur, s-ar putea spune că nici nu s-ar putea da un alt
răspuns, întrucât, în art. 29, alin. 3 din Legea fundamentală, după ce se instituie
principiul libertă[ii cultelor religioase şi se statuează că acestea se organizează potrivit
statutelor proprii, este adăugată fatidica sintagmă „în condiţiile legii”. Nu mai pu[in,
discu[ia este necesară pentru că, dacă întrebarea de mai sus ar primi un răspuns
negativ, s-ar putea pune chiar problema unei modificări a Legii fundamentale pentru a
înlătura imperativul constitu[ional privind adoptarea unei legi a cultelor religioase. Este
justificată teama celor care cred că, printr-o asemenea lege a cultelor, în loc să se
asigure libertatea credin[ei, s-ar introduce condi[ii care să îngrădească această
libertate.
Oricum, dacă tot nu se renun[ă la ideea unei legi a cultelor, aceasta ar trebui să
fie adoptată cât mai grabnic. Tergiversarea adoptării acestei legi a permis men[inerea
unei reglementări adoptate în timpul regimului comunist, ateu prin defini[ie. Or această
reglementare este departe de a da întru totul satisfac[ie ideii de autonomie a cultelor
religioase fa[ă de stat, idee înscrisă în art. 29, alin. 5 din Constitu[ie.
Dar, pentru a face o evaluare a garan[iilor constitu[ionale şi legale prin care se
asigură libertatea credin[elor religioase în România, nu este suficientă o referire la
prevederile constitu[ionale şi la actuala reglementare a organizării şi activită[ii cultelor
religioase. Gradul de autonomie a cultelor religioase fa[ă de stat se măsoară nu numai
la nivelul principiilor, ci şi la nivelul practic la care se desfăşoară rela[iile dintre stat şi
aceste culte.
Ìni[iativa de a aduna într-un volum nu numai actele normative relevante, ci şi
acte individuale privind recunoaşterea în func[ie a ierarhilor diferitelor culte religioase
este o premisă mai mult decât necesară pentru a putea face o asemenea evaluare. Cel
pu[in la prima vedere, volumul impresionant al actelor de voin[ă prin care statul este
prezent în organizarea şi activitatea cultelor religioase este semnul unei iner[ii
prelungite din regimul totalitar în regimul democratic.
Ìată de ce o concep[ie limpede cu privire la rela[ia dintre stat şi cultele
religioase trebuie să îşi găsească expresia juridică în reglementări de principiu,
laconice, coerente şi permisive. Altfel spus, fără o asociere între dimensiunea teoretică,
necesară pentru a oferi o viziune asupra rela[iei dintre stat şi cultele religioase şi
elaborarea competentă a reglementărilor legale nu va fi posibilă înlăturarea confuziilor
care umbresc încă libertatea credin[ei.
Ne rămâne speran[a că o asemenea asociere va fi posibilă prin eforturile
conjugate ale teologilor, politologilor şi juriştilor.
7
2 PREFAŢĂ+
RELAŢIILE DINTRE !ISERICĂ HI STAT IN ROMÂNIA DUPĂ 1989
(U% 9'* 4)06'0 4,*',-'4),$'* (' 3,.')'* ?%)$" /%/.'@1 (' *$')'*1)
J

GHEORGHE F ANGHELESCU
România ca stat european, aflat în zona de Răsărit a continentului, s-a implicat
după Revolu[ia din Decembrie 1989 în procesul de trecere de la o societate organizată
tipic comunist, la o societate democratică, cu o economie de pia[ă. În acest sens, toate
institu[iile administra[iei de stat, înfiin[ate după Decembrie 1989, au început să
ac[ioneze şi în vederea instituirii unui cadru juridic necesar să garanteze în mod efectiv
drepturile şi libertă[ile enun[ate în tratatele şi pactele europene (dar şi interna[ionale) la
care România era co-parte semnatară sau la care [ara noastră va adera ulterior.
a. Ezitările şi neperformanţa actului de guvernare în politica religioasă
românească din perioada postcomunistă (199!"##$.
Într-o societate democratică este necesar ca puterile Statului să fie despăr[ite
(independente) între ele, când ne referim, mai exact, la puterea executivă, legislativă,
judecătorească. Tot aşa, în această privin[ă, puterea politică nu trebuie să intervină în
activitatea de organizare şi func[ionare a O.N.G.-lor şi în via[a mass-media. Mai mult
decât atât, Puterea nu este potrivit în nici un fel să se amestece şi să intervină în
activitatea curentă a Bisericii. S-a încercat cumva politizarea nemijlocită a rela[iilor
dintre institu[iile Statului (fie cele de la stânga, centru sau dreapta spectrului politic) şi
Biserica în România postcomunistă? Deşi neutralitatea acestor rela[ii ar trebui să fie
păzita ferm, în conformitate cu %onstituţia (adoptată în 1991 şi revizuită în 2003),
prima lege a [ării, se pare că nu a fost aşa în toate cazurile.
Cultelor şi organiza[iilor religioase li se pot asigura şi solicita pe deplin drepturi,
libertă[i şi responsabilită[i, adecvate, numai invocând, folosind, păstrând şi apărând,
constant şi în permanen[ă, o ec&itate relaţională, vecină apropiată cu morala
confesiunilor religioase (şi de ce nu cu cea a tradi[iei socio-culturale româneşti), bine
definită prin acte normative specifice interne şi interna[ionale, din partea Puterii. În
situa[iile când Puterea se implică inechitabil şi necontrolat în via[a religioasă, s-ar putea
afecta şi bunul renume intern şi interna[ional al Bisericilor, şi în special al B.O.R. care
are majoritatea credincioşilor în [ara noastră. Puterea nu trebuie să se mai implice, fără
a fi solicitată, în întreprinderile politicii ecumenice şi interreligioase ale B.O.R. sau ale
oricărui alt cult religios din România. Biserica este independentă şi trebuie să fie mereu
autonomă fa[ă de institu[iile Statului, în acord cu paragrafele din Constitu[ia României.
Din păcate, iată, încă de la constituirea structurii fostului Guvern al României (la
sfârşitul anului calendaristic 2000) şi până astăzi (2008) nu s-a [inut cont de problemele
cu care se confruntă astăzi cultele, de dolean[ele fireşti ale acestora, de cerin[ele
milioanelor de credincioşi care constituie comunită[ile religioase din [ara noastră.
Ìncluderea fără o motiva[ie serioasă a Secretariatului de Stat pentru Culte (S.S.C.) în
structura Ministerului Culturii, la coada titulaturii acestuia, ne înfă[işează limpede totul!
Probabil, Biserica, probabil şi cea majoritară din punct de vedere al demografiei
confesionale, şi-a dorit o reprezentare pe măsură la dezbaterile din şedin[ele de
guvern, dar în nici într-un caz nu s-a dorit ca să devină această institu[ie de resort
&
S'() *)+,)-.() *) Argument /. Introducere0 12() 23 4+,5 ()*21525) 67 8+8)7539 *)4.7.5.:;(.. Corpus-393.0 /. 2738) 92
,4<(/.539 27393. 2!!60 672.75) *) 2'2(.=.2 7+.. 9)>. 2 1395)9+(0 5)?539 '()@)75). Prefeţe ),5) 215329.@250 1+7=.7* /. ()4)(.7=) 92
()29.5;=.9) 27393. 2!!#.
#
(institu[ie cu caracter guvernamental), pentru problemele cu specific religios (ne referim
la S.S.C.), o anexă a unui minister care aplică a sa politică fără să consulte Biserica
(Cultele), fără să poarte un sincer şi fructuos dialog despre adevăratele necesită[i ale
Bisericii.
Rela[iile de politizare ale Statului fa[ă de Biserică (dezvoltate în mai toate
guvernele după 1989, dar mai ales când ne referim la perioadele 1992-1996,
2000-2004, politizare evidentă în lunile electorale), în special, când ne referim la
repartizarea unor fonduri băneşti, bunuri materiale sau la oferirea de beneficii care
depăşesc fără rezerve limitele necesită[ilor cultice, pastorale şi misionare la unele
centre de cult sau centre eparhiale pot afecta, uneori, chiar grav legăturile între
Bisericile şi cultele religioase din [ara noastră, dar şi imaginea unei Biserici autonome în
exterior. Fapt ce poate fi catalogat ca inadmisibil pentru o [ară care urmează drumul
liberalizării şi democratizării rela[iilor institu[ionale.
'. (egislaţia religioasă. )portunităţi. *endinţe. Ezitări.
Un alt fapt negativ sesizabil în rela[iile dintre Putere şi Biserică este încetineala
cu care s-au redactat şi s-au adoptat unele acte normative, inclusiv (egea cultelor şi
li'ertăţii religioase. Trebuie să admitem, cu părere de rău, că o astfel de situa[ie a
afectat într-un anume fel rela[iile dintre cultele din [ara noastră şi au adus unele
prejudicii imaginii României la forurile interna[ionale care monitorizează respectarea
drepturilor, libertă[ilor religioase şi de conştiin[ă, unele aflate în Uniunea Europeană şi
altele în Statele Unite ale Americii (şi nu numai).
Neîn[elegerile şi disputele în politica religioasă care se ivesc periodic în [ara
noastră, de obicei, între Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Greco-Catolică (mai
ales când ne referim la patrimoniul eclezial), între B.O.R., cultele de tip neoprotestant
(care uneori desfăşoară o activitate, uneori, evident, prozelitistă) sau asocia[iile şi
organiza[iile religioase de sorginte misionară, apărute în tabloul multiconfesional
românesc după 1989 (uneori cu o avangardă misionară agresivă), aproape că nu sunt
aplanate cum se cuvine în nici o modalitate de institu[ia de resort, respectiv, astăzi, de
Ministerul Culturii şi Cultelor (cu al său Secretariat de Stat pentru Culte).
Deşi există acum o legisla[ie adecvată retrocedării de către Statul Român a
bunurilor religioase mobile şi imobile către cultele din întreaga [ară, aplicarea acesteia
se realizează anevoios, avându-se în vedere că nu s-au întocmit cum se cuvine
regulamentele de aplicare a acestor legi sau actele normative compensatorii (la timpul
cuvenit). Sau chiar mai mult: sunt nenumărate semne de întrebare cu privire la
constituirea comisiilor mixte care vor supraveghea şi vor sus[ine retrocedarea concretă,
conformă cu legisla[ia, deja, în vigoare. Ce este interesant de observat şi luat în
considerare, graba cu care au fost adoptate aceste legi şi precara lor aplicare în [ara
noastră (neluându-se în considerare modelele şi situa[iile din alte spa[ii geografice şi
geopolitice ale Uniunii Europene, [ări care au trecut şi ele prin mai multe forme de
secularizare/na[ionalizare, de exemplu cazul Austriei, Ungariei etc.).
c. +eficitul şi ineficienţa administraţiei centrale a cultelor din ,omânia.
Un fapt extrem de grav este că rolul Secretariatului de Stat pentru Culte,
devenit componentă a Ministerului Culturii şi Cultelor (M.C.C.), aproape că nu mai este
de loc luat în seamă de reprezentan[ii Puterii centrale şi locale şi mai ales de cei ai
Bisericii (cultelor). Se pare că această institu[ie guvernamentală este "legată de mâini şi
de picioare¨, ea devenind nefunc[ională în nenumărate situa[ii după ianuarie 2001.
Atribu[iile sale au fost "preluate¨ în mare măsură de consilierii/inspectorii locali
9
(jude[eni), func[ionari publici cu atribu[ii pentru cultură şi culte, personaje "care nu au
nici un fel de intrare¨ la şefii centrelor eparhiale şi de cult, de altfel aceştia neavând nici
o pregătire adecvată în domeniul politicii religioase. În realitate, nu există dialog real şi
pertinent între reprezentan[ii conducerii M.C.C. (recte cei ai Secretariatului de Stat
pentru Culte) şi reprezentan[ii Bisericilor (cultelor). Nu a existat nici un dialog între
conducerea ministerului şi liderii religioşi ai cultelor din [ară, într-un cadru comun,
deschis, organizat, în ultimii ani (cu excep[ia refacerii textului proiectului de lege privind
cultele şi libertatea religioasă în societatea noastră). Şi când în realitate trebuie să [ii
seama şi de faptul că institu[ia Bisericii se bucură de cea mai mare credibilitate în
sondajele de opinie publică din [ară şi în cele din străinătate; când trebuie să ai în
vedere că vitalitatea şi for[a spiritualită[ii (vie[ii religioase) româneşti poate să fie pentru
România o carte de vizită, la orice moment istoric, în orice parte din lume. Pe de altă
parte, Ministerul Culturii şi Cultelor, respectiv componenta organigramei sale, S.S.C.,
are timp la discre[ie pentru nenumărate activită[i şi manifestări cultural-ştiin[ifice (din
păcate, rolul sau în ceea ce priveşte derularea unei politici religioase dinamice şi
rodnice, printr-un "dialog consultativ activ¨, s-a diminuat semnificativ în această
perioadă cu activită[i secundare şi ineficiente, uneori prea protocolare, din care
enun[ăm unele activită[i de uzura în cadrul administra[iei centrale: redactarea de
sinteze pentru conducerea guvernamentală sau preziden[ială de uz intern, realizarea
de expozi[ii, sesiuni de comunicări, cursuri anuale de pregătire şi perfec[ionare pentru
turismul cultural-religios unde s-au "instruit¨ ghizii monumentelor ecleziale din [ară,
simpozioane, seminarii, conferin[e de tot soiul etc.).
Problema retrocedării către culte a bunurilor confiscate în epoca totalitară şi
rezolvarea cât mai convenabilă a acesteia se înfăptuieşte extrem de anevoios. Dar cum
se poate înfăptui înapoierea bunurilor mobile şi imobile ale Bisericilor (cultelor) dacă nu
s-a finalizat un inventar integral al acestor valori patrimoniale?! Aproape, la fel, cu
aceleaşi metode şi mijloace, ca odinioară, până în anul 1989! De multe ori cu aceleaşi
cunoscute "bune oferte¨ şi "inten[ii de bine¨! Sfârşitul existen[ei regimului totalitar
(dictatorial), comunist-ateu, în România, la 22 Decembrie 1989 şi trecerea la un stat
democratic, implică şi obligă, totodată, institu[iile statului să respecte şi să garanteze
drepturile şi libertă[ile religioase şi, implicit, dreptul de proprietate privată al cultelor, în
conformitate cu Constitu[ia României din 2003. În acest sens, având la bază legisla[ia
adecvată în vigoare (ex.: (egea -r. 1 din 1991, (egea -r. 1.9 din 199/, (egea -r. 1#
din "### etc.) autorită[ile româneşti, astăzi, trebuie să retrocedeze bunurile mobile şi
imobile confiscate samavolnic de regimul comunist-ateu, în special după 6 Martie 1945.
Totuşi, conducerea Guvernului României de astăzi şi-a asumat răspunderea în această
privin[ă prin documente politice programatice publicate în cursul anului 2004 şi
consideră că este necesar ca reprezentan[ii autorită[ii politico-administrative centrale şi
locale au obliga[ia şi datoria, pentru a înlătura confuzia, să [ină cont şi de statutele de
organizare şi func[ionare a cultelor religioase (recunoscute de legea organică specifică,
statutele fiind anexe la aceasta) şi să nu interpreteze în mod necuvenit şi eronat aceste
acte normative, pentru a pune corect şi eficient în aplicare sistemul normativ în vigoare
şi regulamentele acestuia, mai ales cele privitoare la retrocedarea valorilor patrimoniale
ale Cultelor.
d. 0inanţarea 1isericilor între optimism şi pesimism. Eforturi 'ugetare susţinute
inconsecvent şi incoerent. (ipsa unei finalizări a o'iectivelor politice preconizate.
În ceea ce priveşte Biserica Ortodoxă Română, institu[ie cu caracter na[ional,
este necesar să avem în vedere actele normative interne ale acesteia de decenii şi
secole, majoritatea valabile şi astăzi, deşi unele au suferit unele modificări în decursul
!
vremii (inclusiv după anul 1989). Dintre aceste norme ecleziale ortodoxe este bine să
invocăm "Regulamentul pentru administrarea averilor bisericeşti¨, votat de Adunarea
Na[ională Bisericească în şedin[a din 26 Februarie 1950, în conformitate cu dispozi[iile
art. 168-170 din 2tatutul 1.).,. şi aprobat de Ministerul Cultelor, prin +ecizia nr.
3"."34 din "9 2eptem'rie 195#, care prin art. 1 defineşte astfel averea bisericească:
"bunurile care apar[in Patriarhiei, eparhiilor (episcopii şi arhiepiscopii), protopopiatelor,
parohiilor, mânăstirilor şi celorlalte persoane juridice ale Bisericii Ortodoxe Române¨.
Pentru a în[elege mai bine dreptul de proprietate al unită[ilor de cult ale B.O.R. trebuie
studiat, analizat şi respectat "Statutul pentru organizarea şi func[ionarea Bisericii
Ortodoxe Române¨ din Februarie 1949 (şi el, par[ial, îmbunătă[it după 1989), care prin
art. 186 defineşte ca persoane juridice de drept public: parohiile, protopopiatele,
mânăstirile, episcopiile, arhiepiscopiile, mitropoliile. Această prevedere normativă
eviden[iază ca proprietar al averii bisericeşti fie institu[ia eclezială centrală (eparhia), fie
cea teritorială (protopopiatul), fie cea locală (parohia). Întocmai ca în actele normative
ecleziale ale Patriarhiei Române, deja invocate, sunt desemnate de legisla[ia străveche
bisericească răsăriteană şi legisla[ia bizantină (ex.: %anonul 6postolic 4#; %anoanele
"4, "5 emise de 2inodul de la 6ntio&ia; -ovela 1"# şi 1"1 din %odul lui 7ustinian etc.),
persoane juridice cu drept de proprietate următoarele unită[i bisericeşti: oficiul parohial,
oficiul protopopesc, centrul eparhial episcopal, centrul eparhial arhiepiscopal, centrul
mitropolitan şi Administra[ia Patriarhală.
Prin administrarea şi gestionarea patrimoniului recuperat de la Statul Român
(bunuri mobile şi bunuri imobile: obiecte ecleziale, diferite tipuri de clădiri, terenuri
agricole, pomicole, viticole, silvice, suprafe[e lacustre şi de păşuni etc.) de câtre
Biserica Ortodoxă Română, prin toate păr[ile sale componente, se pot sus[ine financiar
şi material o multitudine de ac[iuni de binefacere (filantropice) ale Bisericii, precum se
întâmplă astăzi în unele state membre ale Uniunii Europene şi precum se întâmplă,
odinioară, la noi în [ara când ne referim la: fiin[area azilelor pentru văduve
(chirocomiile), axilelor pentru bătrâni (gherontocomiile), caselor de adăpost pentru fete
(partenocomiile), leagănelor de copii părăsi[i sau găsi[i (brefotrofiile), caselor de oaspe[i
pentru primirea celor cu o situa[ie materială precară (xenodohiile), azilelor pentru săraci
(ptohiile sau ptohotrofiile), spitalelor organizate în case destinate adăpostirii şi îngrijirii
bolnavilor (nosocomiile).
În egală măsură s-ar putea finan[a şi alte ac[iuni pastoral-misionare,
social-caritative, ac[iuni legate de anumite responsabilită[i şi obliga[ii bisericeşti, extrem
de semnificative, din care trebuie să consemnam: reconstruc[ia şi restaurarea spa[iilor
ecleziale, inclusiv cele care reprezintă patrimoniul na[ional-istoric, construc[ia de noi
spa[ii ecleziale, între[inerea şcolilor teologice preuniversitare şi universitare care
fiin[ează pe lângă centrele eparhiale, repartizarea unor burse de studii pentru tinerii
care se remarcă la învă[ătura, între[inerea muzeelor de artă eclezială, manifestări
cultural-artistice şi ştiin[ifice cu caracter teologic şi tradi[ional-românesc, ac[iuni de
politică religioasă internă şi interna[ională şi multe altele.
Unii oameni politici români care au legături şi sim[ăminte cu tradi[ia
socio-culturală şi politică românească din perioada interbelică consideră că nu trebuie
să uităm că Biserica în ansamblul ei (şi aici ne referim la toate cultele recunoscute din
România) a ştiut şi a reuşit să administreze şi gestioneze avutul [ării mult mai bine
decât au făcut-o institu[iile Statului.
Mai există şi un alt aspect negativ în politica M.C.C.-S.S.C. Din păcate valabil
într-o măsură oarecare şi în ultimii ani bugetari 2005, 2006, 2007 şi chiar astăzi. Există
o tendin[ă evidentă de politizare în ceea ce priveşte repartizarea fondurilor de la buget,
care în realitate sunt banii contribuabililor din întreaga [ară. Nu există nici o politică
logică, programatică, cu referire la repartizarea eficientă a fondurilor de la buget, pentru
obiectivele ecleziale în construc[ie sau pentru spa[iile ecleziale în reconstruc[ie şi

restaurare. Şi sunt atâtea exemple. Din miile de biserici - monumente istorice din
România oare câte s-au restaurat şi consolidat în ultimii 18 ani? Şi aceasta dacă ne
gândim la un viitor seism de mare intensitate care poate afecta [ara noastră în
următoarele luni sau ani! Până în anul 2001 exista Secretariatul de Stat pentru Culte
care nu era reprezentat direct prin portofoliu de ministru în Guvernul României, dar
sumele repartizate erau poate de cinci ori mai mari! Mult mai decente! Finan[ări
adecvate cu necesită[ile din teritoriu şi în concordan[ă cu recensământul confesional al
popula[iei din [ara noastră.
Există nu de pu[ine ori tendin[a de neimplicare a M.C.C.-S.S.C. în rezolvarea
multiplelor probleme cu care se confruntă cultele din [ară, invocându-se în chip simplist
şi neargumentat autonomia institu[iilor religioase fa[ă de autoritatea
politico-administrativă, înscrisă în articolul 29 din %onstituţia ,omâniei, când realitatea
este cu totul alta. În unele cazuri se invocă temeiuri de rezolvare cu multe confuzii
pentru unele comunită[i religioase din [ară. În acest context, dacă am efectua o analiză
atentă şi cuprinzătoare, s-ar contura şi eviden[ia nenumărate nemul[umiri şi nedumeriri
din partea unor lideri religioşi din [ara noastră. Dacă nu a existat acest dialog, putem
avea în mod indirect şi răspunsul la toate neîmplinirile din acest domeniu, unele dintre
ele deja enun[ate mai sus, în cele relatate.
Sus[inerea financiară a cultelor din România de la bugetul de stat, în ultimii opt
ani, s-a sub[iat substan[ial, uneori până la dispari[ie pentru unele obiective, şi asta doar
dacă ne gândim la suma globală. Nu există, din păcate, nici astăzi criterii şi norme
oficiale, precise, ale M.C.C. prin care să se repartizeze banii de la bugetul de stat. Nu
se respectă procentele recensământului confesional din 2002 (precum s-a nesocotit şi
recensământul din 1992), pe centre de cult şi pe centre eparhiale, aici având în vedere
şi salariile sau contribu[iile la salarii ale personalului clerical sau
administrativ-bisericesc. Tot cu nefirească mirare ne întrebăm după ce criterii şi norme
s-au repartizat bani de la bugetul de stat pentru construirea de spa[ii ecleziale noi,
pentru reconstruc[ia sau restaurarea bisericilor. Care este politica de restaurare şi
reconstruc[ie a patrimoniului na[ional eclezial? Şi dacă există pu[ini bani pentru acest
capitol al conservării patrimoniale, pe baza căror norme se realizează licita[iile publice
pentru alegerea firmelor care să reconstruiască şi să restaureze spa[iile ecleziale, în
cele mai bune condi[ii şi eficien[a în timp? La câte lucrări de restaurare a spa[iului
eclezial s-a efectuat recep[ia împreună cu responsabilii de resort ai Bisericii? Există
sute de spa[ii ecleziale şi monumente de cult lăsate în afara oricărui program na[ional
de finan[are pentru restaurările majore (de exemplu: M-rea Arnota, Bisericile Lutherane
din Transilvania, cimitirele mozaice din nordul [ării şi Moldova şi exemplele pot
continua). S-a măsurat vreodată rezisten[a structurilor spa[iilor ecleziale grav afectate
(invocam şi insistam pe această problemă avându-se în vedere şi acel inevitabil seism
despre care am arătat)? Există, în această situa[ie, vreo politică na[ională? Din păcate
nu există răspunsuri. Sau dacă există în unele cazuri, acestea sunt doar simple
justificări fără noimă şi fără acoperire!
O altă problemă complicată este activitatea socio-caritabilă a Bisericilor.
Filantropia cu sus[inere de la bugetul de stat pe care o desfăşoară Bisericile, în special
B.O.R., este extrem de firavă. Deşi există un compartiment de resort în S.S.C.! Suntem
departe de situa[ia unor [ări din Uniunea Europeană (de exemplu: binecunoscuta
Asocia[ie Romano-Catolică "Caritas¨ din Viena are 50% din finan[area întreprinderilor
sale de la bugetul de stat austriac; 90% din spitalele pentru cei cu handicap fizic şi mai
ales neuro-psihic din Belgia sunt administrate de Biserica Romano-Catolică, în acest
sens, folosindu-se bani de la bugetul de stat al Regatului Belgiei etc.).
Politica de finan[are de la buget a cultelor religioase, în România ultimilor ani,
are variate şi profunde caren[e. Unirea Ministerului Culturii cu Secretariatul de Stat
pentru Culte (departament care se află sub directa coordonare a Primului Ministru al
2
Guvernului României în perioada 1997-2000 şi care avea o mult mai mare eficien[ă în
acest domeniu, atât de sensibil în societatea românească şi în opinia publică
interna[ională) a determinat şi unificarea fondurilor de la bugetul de stat pentru cultură
(patrimoniu na[ional cultural-istoric, teatru, cinematografie, artă, editare de carte,
muzeografie etc.) cu cele destinate sus[inerii activită[ilor cultelor religioase din [ară.
Situa[ie care a determinat nenumărate confuzii pe la diferite institu[ii şi nu în ultimul
rând la Ministerul Finan[elor Publice.
La repartizarea fondurilor băneşti pentru sus[inerea salarială a clerului şi pentru
sprijinul acordat cultelor în ceea ce priveşte repararea şi construc[ia spa[iilor ecleziale
nu s-a [inut aproape de loc cont de:
- necesită[ile şi posibilită[ile parohiei sau unită[ii de cult care a solicitat ajutor financiar
de la bugetul de stat;
- recensământul confesional al popula[iei (fie cel din anul 1992, fie cel din anul 2002) la
nivel local, jude[ean şi na[ional;
- puterea economică a jude[ului sau a zonei (localită[ii) din care fac parte unită[ile de
cult, dacă zona este prosperă sau este defavorizată economic.
Să mai aducem la cunoştin[ă şi faptul că nici "Normele metodologice pentru
repararea şi construirea lăcaşurilor de cult¨ emise de S.S.C. nu se aplică integral, cu
corectitudine şi cu consecven[ă. Dacă analizăm "Situa[ia aloca[iilor bugetare acordate
unită[ilor de cult pentru sprijinul la salarizarea personalului de cult angajat în cadrul
cultelor religioase din România în anii 2000-2002¨ observăm că fondurile alocate de la
bugetul de stat diferă prea mult de la un an la altul. Să nu uităm că actul normativ care
a făcut posibilă alocarea de resurse bugetare pentru sprijinirea salarizării personalului
de cult a fost adoptat în anul 1999, din ini[iativa Secretariatului de Stat pentru Culte de
atunci, la propunerea şi cu acceptul conducerii centrelor eparhiale şi de cult din [ară!
Din păcate, (egea nr. 14"81999 se aplică defectuos, să nu zicem subiectiv, declanşând
dezamăgire şi stupefac[ie mai ales în unită[ile de cult din mediul rural şi din zonele
defavorizate (Jude[ele Vaslui, Botoşani, Ìaşi, Sălaj, Gorj, Călăraşi s.a.)! Mai dramatică
şi mai alarmantă este situa[ia la capitolul "Situa[ia ajutoarelor financiare alocate de la
bugetul de stat pentru construc[ii, repara[ii de lăcaşuri de cult în anii 2000-2008¨, unde
sumele sunt repartizate fie direct prin S.S.C., fie prin Hotărâri ale Guvernului, din
Fondul de rezervă bugetară.
Dacă realizăm un studiu atent asupra felului cum s-au repartizat fondurile
băneşti pentru sus[inerea salarizării clerului şi mai ales la cele pentru construc[ia şi
reconstruc[ia spa[iilor ecleziale din întreaga [ară, observăm că acordarea acestora a
fost aproape integral subiectivă. Un caz special a adus după sine aplicarea (egii nr.
1"58"##" pentru apro'area )rdonanţei 9uvernului -r. "8"##1 privind sta'ilirea unor
forme de spri:in financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase
recunoscute din ,omânia. (Demersul este extrem de grav pentru că autoritatea
centrală încearcă prin acest act normativ transferarea subven[ionării salariale a
personalului neclerical la Consiliile Jude[ene, din fondurile alocate în acest scop de la
bugetul central. Ne întoarcem la perioada dinainte de anul 1989? Politizăm această
întreprindere la nivel local şi jude[ean? Buna desfăşurare a activită[ii unită[ii de cult să
fie dependenta de voin[a şi strategiile politice ale primăriilor locale şi consiliilor
jude[ene?).
În ceea ce priveşte (egea -r. 5#1 din 11.#/."##" pentru apro'area )rdonanţei
de ;rgenţă a 9uvernului -r. 948"### privind retrocedarea unor 'unuri imo'ile care au
aparţinut cultelor religioase, se pot enun[a unele deficien[e:
- s-a adoptat legea fără să se fi întocmit un studiu pertinent, în prealabil;
- s-a realizat acest demers legislativ fără să fi fost întocmit dinainte un inventar al
bunurilor patrimoniale solicitate pentru retrocedare de către culte;
3
- s-a redactat cu foarte mare întârziere un regulament pentru implementarea acestei
legi, acesta fiind emis prin <otărârea 9uvernului -r. 11.481/.1#."##" pentru apro'area
-ormelor metodologice şi a componenţei %omisiei speciale de retrocedare.
Oare sunt aceste acte normative suficiente şi cele mai potrivite pentru
necesită[ile actuale ale cultelor religioase din România?
e. ,edactarea „(egii cultelor şi li'ertăţii religioase între oferta europeană şi cea
americană. =ncertitudinea conturării unui model via'il în ,omânia.
Proiectul "Legii cultelor şi libertă[ii religioase¨ a fost înaintat în vara anului 2006
prin voin[a nemijlocită a fostului deputat al Partidului Na[ional Liberal Mona Muscă
Parlamentului României, în noul text normativ folosindu-se în bună parte articolele
redactate din fostul proiect care a fusese avansat forului legislativ în toamna anului
1999 (mai exact Luni, 13 Septembrie 1999). Oare proiectul de lege promovat
Parlamentului României în Septembrie 1999, nu era redactat în concordan[ă cu
standardele europene? Oare nu au fost solicita[i şi consulta[i pentru această lege
organică zeci de exper[i interna[ionali, specialişti în problematica drepturilor omului?
Oare de câte ori nu au fost consultate conducerile cultelor (nu în ultimul rând şi
persoanele competente şi responsabile din Cancelaria Sfântului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române) şi organiza[iilor de profil din România, în perioada anilor
1997-1999? De ce mai era nevoie să luăm totul de la capăt? Reglarea nenumăratelor
chestiuni între Putere şi Biserică, în primul rând, între Biserici (între ele însele) în al
doilea rând şi, în al treilea rând, între Biserici şi Societatea Civilă, s-ar fi putut rezolva
într-un mod firesc prin "Legea cultelor şi libertă[ii religioase¨ de câ[iva ani buni încoace,
până la trecerea în mileniul trei! Adoptarea de către Parlamentul României a acestei
legi organice în Decembrie 2006 nu aduce (însă) după sine linişte deplină în domeniu
confesional şi nici la rezolvarea integrală a problemelor religioase în [ara noastră.
f. =neficienţa >uterii în actul de guvernare în soluţionarea pro'lemelor acute ale
1isericii (%ultelor$ în perioada +ecem'rie "##4! +ecem'rie "##/
O rela[ie stabilă şi sinceră între Putere şi Biserică nu a putut fi realizată în
ultimii trei ani de conducere a administra[iei centrale din motive subiective, dar şi
diferite de obiectivele cuprinse în ,Programul de Guvernare al Alian[ei Dreptate şi
Adevăr¨ publicat şi prezentat public la sfârşitul anului 2004. Încercam să sintetizăm şi
conturăm unele din greşelile care au ieşit în eviden[ă în această privin[ă (fără a le
aşeza într-o ordine anume):
- s-au făcut declara[ii şocante de conducerea MCC, în luna mai 2005, în Maramureş, că
în anul calendaristic (bugetar) 2005 vor fi stopate finan[ările lucrărilor pentru
construc[ia de spa[ii ecleziale noi (referirea se face inclusiv la cele în desfăşurare) în
favoarea lucrărilor de restaurare a patrimoniului na[ional-cultural, istoric (inclusiv cele
care reprezintă spa[iile ecleziale monumentale);
- s-au prezentat declara[ii subiective (grave şi calomnioase) despre cum s-a realizat
restaurarea patrimoniului eclezial în Eparhia Ortodoxă a Târgoviştei şi cum a fost
aceasta finan[ată (ex.: Mănăstirea Nucet etc.);
- redactarea proiectului (egii %ultelor şi (i'ertăţii ,eligioase s-a întocmit extrem de
defectuos (dar şi extrem de primejdios pentru societatea românească), obiec[iile, ideile,
sugestiile şi amendamentele cultelor şi organiza[iilor religioase au fost luate doar par[ial
în seamă şi în mod vădit subiectiv, în acest sens, neexistând aproape nici un fel de
"
transparen[ă fa[ă de opinia publică (mai ales despre activitatea noilor organiza[ii
religioase cu caracter cultic, mai mult, în acest context, neinvocându-se actele
normative specifice (existente de zeci de ani!) în majoritatea [ărilor componente ale
Uniunii Europene, adică tocmai în structura actuală politico-administrativă şi
economică, comunitară, spre care tindem să ne integrăm, în pu[ină vreme, după 1
ianuarie 2007 (?!), în acest context, interesantă fiind graba cu care a fost adoptat şi
promulgat textul legii;
- litigiile patrimoniale între Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Greco-Catolică s-au
accentuat în ultimii ani şi datorită neimplicării factorilor decizionali ai Executivului
României, recte MCC, faptul acesta blocând mult timp finalizarea legii organice
(specifice) vie[ii religioase din [ara noastră ("Legea Cultelor¨), neîn[elegerea aceasta
aducând după sine o imagine negativă [ării noastre la Bruxelles şi Strasbourg;
- nu s-a realizat nici un efort politic pentru a se desprinde SSC din structura ineficient a
a MCC, pentru ca SSC să între sub patronajul nemijlocit al Primului Ministru, aşa cum
s-a preconizat de Alian[a D.A. (implicit, PNL) în documentele programatice: "Platforma
de Guvernare¨ şi (mai ales în) "Programul de Guvernare (2005-2008)¨, invocându-se
mereu că nu este posibilă o restructurare a organigramei G.R., SSC fiind astăzi o
institu[ie guvernamentală aproape total nefunc[ională şi ineficientă;
- Primul Ministru nu a fost informat şi sfătuit (cum se cuvine) despre evolu[ia
evenimentelor religioase din [ară şi din străinătate (ex. situa[ia de la Vatican în aproape
toate lunile anului 2005, "Cazul Tanacu¨, "Dosarul Mitropoliei BOR de la Cluj¨ şi,
implicit, "Dosarul Mitropoliei Ardealului de la Sibiu¨ etc.);
- nu s-a întocmit o eviden[ă clară asupra patrimoniului mobil şi imobil pe care Statul
Român trebuie să-l retrocedeze Cultelor Religioase, nu s-a realizat un calcul al sumelor
compensatorii pentru repararea daunelor materiale provocate de regimul dictatorial,
comunist-ateu, în ultimele decenii (1944-1989);
- ac[iunea retrocedării bunurilor ecleziale se realizează extrem de anevoios şi subiectiv,
neexistând un regulament şi un calendar programatic bine conturat în această privin[ă
(în nici un chip nu s-a realizat un calendar bine etapizat privind realizarea şi încheierea
retrocedării imobilelor cultelor religioase şi extinderea ariei de aplicare a (egii -r.
5#18"##" şi pentru terenurile intravilane şi construc[iile demolate; nici până astăzi nu
s-au redactat corespunzător normele metodologice de aplicare la timp şi în mod firesc
ale (egii -r. .. 8"##4 privind restituirea imo'ilelor care au aparţinut comunităţilor
naţionale, cadru legislativ care ar fi permis în bună parte finalizarea procesului de
retrocedare);
- nu s-au făcut legăturile cuvenite de MCC între viitoarea "Lege a Cultelor¨ şi viitoarea
"Lege a Minorită[ilor¨ printr-un dialog deschis, sincer şi obiectiv cu opinia publică din
[ară şi din străinătate;
- nu există un program diferen[iat (bine delimitat) de sprijinire financiară a unită[ilor de
cult din [ara noastră;
- nu s-a fixat, anual, ordinea cuvenită a reparării şi a restaurării construc[iilor
patrimoniale ecleziale (de la toate Cultele/Bisericile din întreaga [ară) cu sus[inere de la
Bugetul de Stat;
$
- se încurcă rosturile atribu[iilor privind sprijinirea vie[ii religioase din cadrul
administra[iei centrale cu cele din cadrul administra[iei locale;
- în domeniul întreprinderilor socio-caritabile Bisericile (Cultele) nu au fost în nici un fel
sprijinite financiar, logistic sau material de către Statul Român (recte MCC), neexistând
în această privin[ă nici un interes din partea autorită[ilor centrale;
- MCC nu a sus[inut în nici un fel Cultele (Bisericile) în rela[ia acestora cu MEC pentru
problemele cu caracter de învă[ământ religios şi teologic (la nivel universitar când s-a
invocat în mod facil "Declara[ia de la Bologna¨ şi transformarea sistemului de
învă[ământ superior cu studii specifice de 3/2/3 ani; la fel, în ceea ce priveşte
importan[a existen[ei icoanei în şcoala publică românească şi rostul disciplinei de
învă[ământ "Religie¨ în programele şcolare analitice din învă[ământul preuniversitar) şi
cu Administra[ia Preziden[iala (când vorbim despre elaborarea şi adoptarea, la
începutul anului 2008, în consens politic, a >actului -aţional pentru Educaţie);
- nu a existat nici o preocupare din partea MCC în ceea ce priveşte sus[inerea Cultelor
(Bisericilor) în derularea unor programe sociale, educa[ionale, caritabile, de orientare
socio-profesională şi formare continuă, în cooperare şi în parteneriate de lungă durată
cu autorită[ile publice centrale şi locale;
- nu s-a redactat de MCC (SSC) un pachet de acte normative care să sprijine mai bine
şi în mod constant desfăşurarea normală a vie[ii religioase în România (a se vedea
situa[ia absolven[ilor facultă[ilor de teologie din România, mai ales a celor care au
absolvit departamentul de teologie-asisten[ă socială, activită[ile acestora nefiind
cuprinse în "Nomeclatorul ocupa[iilor din [ara noastr㨠etc.) ;
- MCC (SSC) nu a sus[inut ferm actul normativ (nu a făcut "lobby-ul¨ potrivit şi mult
necesar) pentru retrocedarea terenurilor forestiere (silvice) Arhiepiscopiei Sucevei în
lucrările din Parlamentul României şi în această privin[ă coali[ia guvernamentală s-a
văzut în fa[a unui eşec politic lamentabil în cadrul opiniei publice a societă[ii româneşti;
- au existat multe gafe privind alegerea loca[iei necesare şi potrivite pentru demararea
proiectării şi construirii Catedralei "Mântuirii Neamului¨ în Bucureşti, situa[ie în care
MCC a avut un rol extrem de modest şi de indecis, acesta neimplicându-se cum ar fost
cazul, evolu[ia acestui proiect de interes na[ional rămânând încă şi astăzi neclară;
repartizarea terenului aferent Parlamentului României, teren pozi[ionat în partea sudică,
reprezintă o loca[ie total nefunc[ională şi integral ineficientă pentru un viitor spa[iu
eclezial de mari dimensiuni, lăcaş ce se doreşte a fi cu caracter na[ional (mai exact,
aşezarea cu pricina în geografia oraşului Bucureşti este extrem de izolata pentru
credincioşii ortodocşi, în această privin[ă neexistând mijloace de transport în comun
corespunzătoare în zonă; de obicei, o catedrală na[ională se situează într-o mare pia[ă
publică / vezi: Paris, Sofia, Londra, Budapesta, Viena, Milano, Regensburg, Moscova
etc. nicidecum ca o "anex㨠a vreunui parlament, minister etc.; spa[iul repartizat de
autorită[i prin acte normative - la nivel de lege - este revendicat, în bună parte, de foştii
proprietari, la valori băneşti actualizate, în acest sens, Patriarhia Română neavând
suficiente resurse financiare pentru a demara acest grandios proiect eclezial cu
caracter na[ional etc.);
- nu a fost sus[inută realizarea unor pârghii financiare şi fiscale pentru sus[inerea vie[ii
religioase a Cultelor/Bisericilor din [ara noastră (acel procent care echivalează cu 2%
6
din impozitul pe venitul global al cetă[eanului este deosebit de modest, limitat şi încă
neîn[eles pentru rostul său de contribuabili);
- nu există (încă) o evidentă şi un calendar bine conturat a felului cum au fost
retrocedate terenurile arabile etc. şi cum au fost împroprietărite unită[ile de cult din
România;
- proiectele prezentate în "Programul de Guvernare. 2005-2008¨: "Grădina Maicii
Domnului sau Ecologizarea României¨, "Casa Bunului Păstor¨ şi "Turismul
Cultural-Religios din România ÷ imaginea unei Europe Creştine¨ (deşi titularul MCC
dorea într-un anume fel să treacă sub patronajul său şi Autoritatea Na[ională pentru
Turism!) nu au fost luate în seamă în modul cel mai cuvenit, legal şi pertinent de
autoritatea centrală guvernamentală de specialitate;
- cazul "Dosarului Tanacu¨ a fost gestionat deplorabil de autoritatea MCC, recte a SSC,
faptele acestui eveniment religios derulându-se într-o modalitate de o gravitate
excep[ională (necunoscută şi neîntâlnită în România după anul 1989), legisla[ia
româneasca în vigoare şi cea canonica a BOR fiind încălcate în mod flagrant;
- în "Dosarul Mitropoliei BOR de la Cluj¨ MCC (şi implicit SSC) nu s-a implicat în nici
un fel (fapt arătat şi printr-un comunicat de presă într-un cadru oficial), ajungându-se
astfel, din nou, în mod evident, la nerespectarea legisla[iei civile şi ecleziale, fapt care
va avea consecin[e extrem de grave în evolu[ia social-istorica şi politică a Transilvaniei
în viitor;
- trădarea Funda[iei Mitropoliei Ardealului "Emanoil Gojdu¨ (refondată la Sibiu, în anul
1996, de către Mitropolia Ardealului) de autorită[ile centrale ale Statului Român (recte
Ministerul Afacerilor Externe) în politica bilaterala cu Statul Maghiar (decembrie 2005);
astăzi, lăsându-se ca revendicarea să se realizeze de către Mitropolia Ardealului (Sibiu)
pe cale judecătorească (!);
- neimplicarea MCC (recte SSC) în "scandalul¨ privind construirea edificiului grotesc din
preajma Catedralei Romano-Catolice "Sfântul Ìosif¨ pe lângă autorită[ile locale şi
centrale va avea consecin[e deosebit de grave la Vatican (mai ales ca actualul papă,
Sfântul Părinte Benedict al XVÌ-lea, de origine germană, are o influen[ă vădită la Berlin
şi la Bruxelles...apropo de imaginea României în UE, din care [ara noastră face parte
de 15 luni!);
- neimplicarea cuvenită a MCC (SSC) pentru eficientizarea derulării lucrărilor
Conferin[ei Bisericilor Europene din toamna anul 2007 de la Sibiu (aceasta nefăcând
posibilă vizita Papei Benedict al XVÌ-lea în România şi din motivele arătate la punctul
anterior);
- proiectul "Pasajului de la Basarab¨ al Primăriei Municipiului Bucureşti nu a fost
acceptat la "masa rotund㨠de credincioşii ortodocşi din Parohia "Sfânta Vineri¨ din
motive deja cunoscute de opinia publică şi va afecta rela[iile dintre Putere şi Biserică, în
perspectivă, fapt unde nu s-a implicat în nici un fel MCC (recte SCC);
- nu s-a derulat nici un dialog real între conducătorii cultelor legale din România şi
conducerea Guvernului României pentru cunoaşterea problemelor religioase reale din
[ară şi rezolvarea lor adecvată la nivelul standardelor europene (în acest context, nu
există nici o implicare a MCC /SSC);
7
- în istoria "dramei¨ inunda[iilor din România din 2005-2006 era necesar şi util un dialog
(şi, implicit, un parteneriat viabil între Putere şi Biserică), din păcate nu a fost posibil din
cauza neimplicării certe a MCC/SSC;
- în vara anului 2006 ministrul de resort (de la MCC) a oferit mass-media o declara[ie
şocantă, prin care sus[inea că slujitorii de altare ai cultelor (şi, nu în ultimul rând, cei din
BOR) au dezvăluit secretul spovedaniei organelor de securitate în perioada regimului
comunist-ateu (1948-1989), fapt neargumentat în nici un fel prin acte şi documente
istorice, ci doar pe simple specula[ii, întreprindere inadmisibilă pentru un membru al
guvernului într-un stat de drept, european;
- în redactarea documentarului "Procesul comunismului în România: 1944-1989¨
reprezentan[ii liderilor religioşi nu au fost în nici un chip consulta[i, astfel în materialul
prezentat în Parlamentul României, şi implicit, opiniei publice din [ara noastră şi de
peste hotare (la sfârşitul anului 2006) strecurându-se mai multe acuza[ii nefondate la
adresa Bisericii (liderilor cultelor), trecându-se cu vederea, cu multă uşurin[ă şi în mod
simplist, într-un mod subiectiv, ca institu[ia Bisericii a fost singura din societatea
românească care şi-a păstrat identitatea şi a apărat din răsputeri fiin[a religioasă şi
na[ională, în discordan[ă evidentă cu politica regimului comunist-ateu instaurat în for[ă
de Armata U.R.S.S. la 23 August 1944;
- reprezentan[ii Executivului României nu participă la activită[ile cultural-religioase ale
Bisericilor din [ară, prilejuite, periodic, prin diferite sărbători tradi[ionale, aniversări
istorice, manifestări na[ionale etc., manifestări care sunt cuprinse într-un calendar bine
conturat şi precizat cu mult timp în avans.
g. ,ostul unui parteneriat dura'il şi eficient între 2tat şi 1iserică.
Un parteneriat viabil şi durabil între Stat şi Biserică este o de o reală necesitate.
Trebuiesc redactate, promovate şi adoptate acte protocolare între cele două institu[ii
pentru toate domeniile de interes, toate acoperite prin diferite documente normative
adecvate şi, nu în ultimul rând, de lege, pentru că prin aceasta putem să vorbim de
raporturi cu durabilitate institu[ională. Ìmplicarea cu izbândă a Bisericii în [ara noastră şi
în comunită[ile româneşti din diferite spa[ii geografice ale lumii poate fi determinantă în
variate domenii de interes public (prin logistica ministerelor) şi în multiple activită[i din
societatea românească: socio-educa[ionale (Ministerul Educa[iei şi Cercetării),
socio-culturale (Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Afacerilor Externe, Autoritatea
Na[ională pentru Tineret), socio-caritative (Ministerul Muncii şi Protec[iei Sociale,
Ministerul Sănătă[ii şi Familiei, Autoritatea Na[ională pentru Protec[ia Copilului),
socio-ecologice (Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii şi Alimenta[iei),
socio-profesionale (M.M.P.S.), socio-juridice (Ministerul Afacerilor Ìnterne, Ministerul
Justi[iei) şi, nu în ultimul rând, prin voca[ia sa misionară şi pastorală, în via[a morală şi
religioasă a cetă[eanului credincios şi a familiei sale.
&. ?iaţa religioasă din ,omânia @ o imagine pozitivă pentru Europa de mâine.
Trebuie să nu uităm că Biserica (în ansamblul ei) şi aici ne referim la toate
confesiunile religioase, este unica institu[ie din societatea românească care a precedat
regimului comunist-ateu şi îi supravie[uieşte în contextul actual. Ìneficien[a şi incoeren[a
în politica fa[ă de cultele religioase din România se poate explica simplu: din nefericire,
nu există încă nici o viziune şi nici o prospec[ie politică pentru acest domeniu, atât de
#
important, semnificativ şi de sensibil în [ara noastră şi în rândul observatorilor din
S.U.A. şi din U.E.
Pentru politica religioasă dintr-o Europă Unită, politica dialogului este cea mai
potrivită pentru a în[elege cât mai bine unii de la al[ii experien[a confesională din spa[ii
socio-culturale diferite, mai ales când discutăm despre pozi[ionarea pozitivă elocventă
a rela[iilor dintre Stat şi Biserică/Culte/Organiza[ii Religioase şi când încercăm să
înfăptuim un cadru legislativ performant, comparativ cu năzuin[ele şi tendin[ele Uniunii
Europene. Aici avem ca exemple situa[iile din fostele [ări comuniste europene.
Considerăm că întreprinderea aceasta a în[elegerii şi folosirii unei politici comparative
este cu atât mai semnificativă în peisajul bătrânului continent, cu cât ofertele juridice de
la o [ară la alta scot în eviden[ă, nu în ultimul plan, convergentele socio-istorice,
cultural-artistice şi mentale ce au condus şi mai guvernează încă spa[iul european,
încărcat cu multe şi variate tradi[ii. Comparativ cu [ările din vestul continentului unde
rela[ia Stat-Biserică şi cadrul legislativ sunt ameliorate de mult timp şi func[ionează
normal, în concordan[ă cu cerin[ele societă[ii, în [ările fost comuniste situa[ia în acest
raport rela[ional, fie politic, fie juridic, este încă neclară, nu de pu[ine ori confuză şi chiar
nerezolvată în mod firesc. Faptul acesta poate fi explicat prin nivelul clasei politice, fie
că este pozi[ionată la stânga, fie la dreapta, fie la centrul spectrului politic, cu o firavă
experien[ă în politica etnico-religioasă, această clasă politică în bună parte şi nu în
pu[ine situa[ii neavând habar de minime cunoştin[e de bază ale unei politici religioase
coerente. Mai precis, la o analiză politică (atentă şi profundă), diplomatică, sociologică,
psihologică, juridică, teologică şi, nu în ultimul rând, istorică, observăm subit că în cei
peste 18 ani de democra[ie plăpândă, cele mai multe din tendin[ele şi op[iunile politice
în acest aşa de sensibil domeniu public, cel al politicii religioase, materializate în
diverse acte normative guvernamentale, regulamente şi legi, sunt grav afectate de lipsa
informa[iei socio-istorice şi culturale, de asumarea deficitară şi eronată a tradi[iei din
propria [ară şi de o influen[ă deloc benefică în ceea ce priveşte acceptarea şi adoptarea
fără rezerve a unor principii, reguli şi acte normative, nu în pu[ine cazuri, potrivnice
năzuin[elor majorită[ii absolute din cadrul popula[iei credincioase ale acestor societă[i
postcomuniste.
Totuşi, dincolo de orice viziune prea optimistă sau prea pesimistă, România
prin via[a sa religioasă poate oferi Uniunii Europene după intrarea sa la 1 Ìanuarie 2007
modelul sau de credin[ă viabilă în Dumnezeu de care are nevoie spiritualitatea
continentului nostru, apăsat neîncetat de peste două secole de o profundă secularizare.
!'=.',;$/#'" 4"."*)'-1+
- Nicolae Achimescu, -oile mişcări religioase, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2002.
- Gheorghe F. Anghelescu etc. %orpus legislativ privind relaţia 2tat @ 1iserică (%ulte$ în
,omânia (199!"##.$, Bucureşti, 2008 (în curs de apari[ie, în colaborare cu Adrian
Claudiu Bourceanu şi Valeriu Stoica).
- Gheorghe F. Anghelescu, ,eligion et pouvoir. <istoire et actualitA, în "Analele
Universită[ii din Craiova¨, Seria: Teologie, An ÌÌÌ, Nr. 3/1998, p. 81-84.
! Gheorghe F. Anghelescu, >uncte de vedere privind viaţa religioasă în ,omânia2 în
"Conştiin[ă şi libertate¨, Organ Oficial al Organiza[iei Na[ionale pentru Apărarea
Libertă[ii Religioase, Bucureşti, 1991, p. 31-40.
- Gheorghe F. Anghelescu, 6sigurarea transparenţei eBercitării drepturilor religioase în
activitatea socio!caritativă din ,omânia, în "Candela Moldovei¨, an VÌÌÌ, nr. 7-8/1999.
- Gheorghe F. Anghelescu, CuelDues considErations sur les relations entre lFEtat et
lFEglise dans la sociEtE romaine dF&ier et dFau:ourdF&uiG în "Analele Universită[ii din
Craiova¨, Seria: Teologie, Anul ÌÌÌ, Nr. 3/1998, Editura Universitaria, Craiova, p. 92-98.
9
! Gheorghe F. Anghelescu, 0rom t&e religious and political life in ,omaniaG t&e central
administration of t&e %&urc&es!9limpes !G în "Analele Universită[ii din Craiova¨, Seria:
Teologie, Anul ÌV, Nr. 4/1999, p. 137-144.
- Gheorghe F. Anghelescu, Hirtsc&ftlic&e 1etatigugsfelder der 2eIten, în colaborare cu
Estera Emanuela Anghelescu, în "Analele Universită[ii din Craiova¨, Seria: Teologie,
Anul VÌ, Nr. 7/2001, Editura Universitaria, Craiova, p. 186-196 şi în "Analele
Universită[ii ''Valahia''. Facultatea de Teologie¨, Târgovişte, 2003, p. 139-153.
÷ Gheorghe F. Anghelescu, )rtodoBia în conteBtul social!istoric al Europei de astăzi.
2uccinte aprecieri şi înţelesuri, în "Ortodoxia parte integrantă din spiritualitatea şi
cultura europeană¨, Mănăstirea Constantin Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus, 28 aprilie ÷
2 mai 2004, Programul Phare 2002 de Micro-Proiecte. Fondul Europa, Editat de
Consiliul Jude[ean Braşov în parteneriat cu Mănăstirea Constantin Brâncoveanu,
Sâmbăta de Sus, p. 143-151.
- Gheorghe F. Anghelescu, -ăzuinţele 1isericii pentru împlinirea apostolatului social
între secularizare şi o irevoca'ilă misiune. ?isul ,omâniei %reştine în Europa ;nită de
mâine, Simpozionul "Aspecte ale filantropiei creştine contemporane¨, în "Studii¨, Nr. 3 ÷
An 2005, Mitropolia Olteniei. Centrul de Studii de Teologie Aplicată & Universitatea
Craiova. Facultatea de Teologie, Editura Mitropoliei Olteniei, Craiova, 2-4 Ìunie 2005, p.
141-148.
- Gheorghe F. Anghelescu, (i'ertatea religioasa din ,omânia în conteBtul integrării în
;niunea Europeana, în "Almanah Bisericesc. 2006. Arhiepiscopia Târgoviştei¨,
Târgovişte, 2006, p. 66-70.
÷ Gheorghe F. Anghelescu, 2piritualitatea româneasca între tradiţie şi actualitatea
ecumenică a integrării europene. 2uccinte o'servaţii în "Simpozionul <<Ortodoxia
românească şi rolul ei în Mişcarea ecumenică>>. De la New Delhi la Porto Alegre
1961-2006¨, Editor AÌDROM ÷ Asocia[ia Ecumenică a Bisericilor din România & Centrul
de Cercetări Teologice, Ìnterculturale şi Ecumenice <<Sf. Ìoan Cassian>>, Constanta,
Ìulie 2006, p. 228-236.
- Gheorghe F. Anghelescu în colaborare cu Paul Caravia etc., *&e =mprisoned %&urc&.
,omânia 1944!199, Dictionaries, Ed. The Romanian Academy. The National Ìnstitute
for the Study of Totalitarism, Bucharest, 1999.
- Gheorghe F. Anghelescu, 2emnificaţia instituţiei social!carita'ile şi medicale cu
caracter confesional în cadrul relaţiei stat!'iserică la începutul mileniului trei în
,omânia, în "Annales Universitatis Valachiae. Facultatea de Teologie¨, Târgovişte,
2005, p. 215-228.
÷ Gheorghe F. Anghelescu, >apa =oan >aul al ==!leaJ un verita'il model pentru dialogul
interreligios al secolului al KK=!lea în volumul omagial "Un buchet de laude pentru Papa
Ìoan Paul al ÌÌ-lea¨ (Ìosif Bisoc editor), Editura Serafica, Roman, 2006, p. 155-164.
- Gheorghe F. Anghelescu, 7usteţea şi sacralitatea teBtelor patristice de odinioară în
Europa %omunitară a zilelor noastre, în "Almanah Bisericesc. Arhiepiscopia Târgoviştei.
2007¨, Arhiepiscopia Târgoviştei, Târgovişte, 2007, p. 67-76.
! Gheorghe F. Anghelescu, 2tatul şi 1iserica în actualul conteBt socio!cultural şi politic
european. *endinţele din societatea românească în "Convergent World Religions.
Comparative law, order and discipline¨, Editura ÌALPRESS [Slobozia], Bucureşti &
Târgovişte, România, 2007, p. 239-256 [carte / volum omagial] ; în "Analele Universită[ii
OVÌDÌUS Constan[a¨, Seria: Teologie, Nr. 1 (2005), p. 66-82; în "Annales
Universitatis Valachiae¨. Facultatea de Teologie. Universitatea "Valahia¨ Târgovişte,
Târgovişte, 2006, p. 47-76 (apărut cu titlul 2tatul şi 1iserica în actualul conteBt
socio!cultural şi politic european).
! Gheorghe F. Anghelescu etc., ?iaţa religioasă în ,omânia ! studiu documentar !G în
colaborare cu un colectiv din Secretariatul de Stat pentru Culte, Editura Paideia,
Bucureşti, 1999; edi[ia a ÌÌ-a revizuită, adăugită şi actualizată sub coord. lui Adrian
2!
Lemeni etc. şi sub patronajul Ministerului Culturii şi Cultelor. Secretariatul de Stat
pentru Culte, Editura Bizantina, Bucureşti, 2005.
÷ Gheorghe F. Anghelescu, >apa =oan >aul al ==!lea şi >atriar&ul *eoctist @ promotori ai
dialogului pentru unitatea creştină, în Volumul cu ed. Dr. Emil Jurcan, Dr. Jan Nicolae,
"Wer ist die Kirche ? / Cine este Biserica ? Omagiu Monseniorului Dr. Albert Rauch¨,
Editura Reîntregirea, Alba Ìulia, 2008, p. 453-462 [carte / volum omagial].
- Mădălina-Virginia Antonescu, ,egimul :uridic al străinilor în ,omânia. 2trăinul @
persoană fizicăG Editura ALL BECK, Bucureşti, 2001.
- 1iserica noastră şi cultele minoritare. Larea discuţie parlamentară în :urul (egii
%ultelor @ 19", îngrijire de edi[ie, studiu introductiv şi note de Constantin Schifirnet,
Editura Albatros, Bucureşti, 2000.
- 1iserica )rtodoBă în ;niunea Europeană. %ontri'uţii necesare la securitatea şi
sta'ilitatea europeană, Editura Universită[ii din Bucureşti, Bucureşti, 2006.
- Ovidiu Bozgan, ,omânia versus ?aticanG >ersecuţia 1isericii %atolice din ,omânia
comunistă în lumina documentelor diplomatice franceze, f.e., Bucureşti, 2000.
- Constantin Buchet, ,eligie şi >utere în relaţiile internaţionale contemporane, Editura
Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1998.
- Viorel Buta, Constantin Mostoflei, editori, =mplicaţii ale religiilor asupra securităţii în
conteBtul eBtinderii ;.E., Editura Universită[ii Na[ionale de Apărare "Carol ̨, Bucureşti,
2006.
- Radu Ciuceanu etc., 1iserica )rtodoBă ,omână su' ,egimul %omunist (1945!195$G
vol. Ì, Editura ÌNST, Bucureşti, 2001.
- %odice di diritto canonico. *esto ufficiale e versione italiana, Unione Editori Cattolici
Ìtaliani, Roma, 1984.
- %odul 9eneral al ,omâniei, Editura ALL BECK,
- %odul de >rocedură 0iscală, Editura Best Publishing, f.l., 2004.
- %odul de >rocedură >enală, Editura Morosan, Bucureşti, 2003.
- %odul 0iscal, Editura Best Publishing, f.l., 2004.
- %odul 0iscal. -orme de 6plicare, Editura Best Publishing, f.l., 2004.
- Codul Fiscal. -orme de 6plicare, vol. Ì, Editura Best Publishing, f.l., 2004.
- %odul >enalG Editura ALL BECK, Bucureşti, 2003.
- %odul ?amal, Editura ALL BECK, Bucureşti, 2002.
- %onstituţia ,omâniei, 2003, Editura Erc Press, Bucureşti, 2003.
- %ultele şi 2tatul în ,omânia, Colocviul interna[ional desfăşurat la Cluj-Napoca în zilele
de 10-11 mai 2002 ÷ ACTA-, edi[ie îngrijită de Ìoan-Vasile Leb & Radu Preda, Editura
Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003.
- +icţionar de >olitică, coord. de Ìain McLean, colec[ia "Oxford¨, traducere şi glosar de
Leonard Gavriliu, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2001.
- Nicolae Dură, 1isericile Europei şi M;niunea Europeană”. EcumenismG ,econciliere
%reştină şi ;nitate Europeană, în "Biserica în Misiune. Patriarhia Română la Ceas
Aniversar¨, EÌBMBOR, Bucureşti, 2005,
p. 771-794.
- Ìoan N. Floca, +rept %anonic )rtodoB. (egislatie şi 6dministraţie 1isericească, 2
volume, EÌBMBOR, Bucureşti, 1990.
- Ìoan N. Floca, %anoanele 1isericii )rtodoBe. *eBte şi comentarii, f.e., Sibiu, 1993.
- Sandu Frunză, 0undamentalismul religios şi noul conflict al ideologiilor, Editura Limes,
Cluj-Napoca, 2003.
- Adrian Gabor, 1iserica şi 2tatul în primele patru secole, Editura Sofia, Bucureşti,
2003.
- Adrian Gabor, Radu Petre Muresan, editori, 1iserica )rtodoBă în ;niunea Europeană.
%ontri'uţii necesare la securitatea şi sta'ilitatea europeană, Editura Universită[ii din
Bucureşti, Bucureşti, 2006.
2
- Dumitru Găină, ,egimul legal al cultelor religioase din 6ustralia. +iaspora ortodoBă,
Editura Roza Vânturilor, Bucureşti, 1995.
- Robert E. Goodin, Hans-Dieter Klingemann (coordonatori), Lanual de Ntiinţă >olitică,
Editura Polirom, Ìaşi, 2005.
- <otărâri ale 2fântului 2inod al 1isericii )rtodoBe ,omâne referitoare la 6ctivitatea
1isericească (19.!"##"$, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Gala[i, 2003.
- Ìoan Ì. Ìcă etc., 9ândirea 2ocială a 1isericii. 0undamente. +ocumente. 6nalize.
>erspective, Deisis, Sibiu, 2002.
- Ìnstitutul Ludwig Boltzmann pentru Studiul Problematicii Religioase a Ìntegrării
Europene, >entru o democraţie a valorilorJ strategii de comunicare religioasă într!o
societate pluralistă, Seminar interna[ional organizat la Colegiul Noua Europă, Bucureşti,
30 noiembrie ÷ 1 decembrie 2001, Editura Colegiul Noua Europă, Bucureşti, 2002.
- Ìoan Lăcătuşu, *endinţe de enclavizare a unui spaţiu românesc @ <arg&ita şi
%ovasna, Editura România Pur şi Simplu, Bucureşti, 2004.
- John Meyendorf, *eologia 1izantină. *endinţe istorice şi teme doctrinare, traducere
din limba engleză de Alexandru Stan, E.Ì.B.M.B.O.R., Bucureşti, 1996.
- Jean Meyendorff, 1iserica )rtodoBă ieri şi astăzi, edi[ie nouă, revăzută şi îndreptată
de Jean Meyendorff şi Nicolas Lossky, trad. de Cătălin Lazurca, Editura Anastasia,
Bucureşti, 1996.
- Nifon Mihai[ă, Lisiologie %reştină, Edi[ia a ÌÌ-a, Editura Asa, Bucureşti, 2005.
- Nifon Mihai[ă Editor, Oirc&e!2taat!9esellsc&aft81iserica!2tat!2ocietate, Editat de
Evangelischen Akademie Siebenbürgen (EAS), Sibiu, 2005.
- Nifon Mihai[ă, Florea Ştefan, editori, ,eligia în societate la început de secol KK=.
*endinţe europene, Valahia University Press, Târgovişte, 2006.
- Ìrina Moroianu-Zlătescu etc., >rincipalele =nstrumente =nternaţionale privind +repturile
)mului la care ,omânia este >arte, Volumul Ì: =nstrumente ;niversale, Volumul ÌÌ:
=nstrumente ,egionale, Editura Ìnstitutului Român pentru Drepturile Omului, Bucureşti,
2003.
- George Neam[u etc., *ratat de 6sistentă 2ocială, Editura Polirom, Ìaşi, 2003.
- PNL Comisia pentru Cultură, Culte, Societatea Civilă şi Audiovizual, 2)2 cultura.ro.,
f.e., [Bucureşti], 2003.
- Mircea Păcurariu, ;niaţia în *ransilvania în trecut şi astăzi, Editura "Episcop Nicolae
Popovici¨, Oradea, 2006.
- Florin Pasa etc., %adrul 7uridic şi )rganizatoric al 6sistentei 2ociale în ,omânia,
Editura Polirom, Ìaşi, 2003.
- Ìon-Ovidiu Pânişoară, %omunicarea eficientă. Letode de interacţiune educaţională,
Editura Polirom, Ìaşi, 2003.
- Gheorghe Petraru, )rtodoBie şi >rozelitism, Editura Trinitas, Ìaşi, 2000.
- Cristin-Nicolae Popa, 6sociaţii şi fundaţii. 2tructuri sportive. 7urisprudenţă comentată,
Editura Rosetti, Bucureşti, 2003.
- Dumitru Popescu, Lisiunea 1isericii într!o lume secularizată, Editura Sfintei
Arhiepiscopii a Bucureştilor, Bucureşti, 2004.
- Sorin Popescu etc., (egislaţie privind 6sociaţiile şi 0undaţiile, Editura Regia
Autonomă Monitorul Oficial, Bucureşti, 1998.
- Radu Preda, 1iserica în 2tat. ) invitaţie la dez'atere, Editura Scripta, Bucureşti,
1999.
- Radu Preda etc., M0iecare în rândul cetei sale”. >entru o teologie a neamului , Editura
Christiana, Bucureşti, 2002.
- ,eligia în societate la început de secol KK=. *endinţe europene, Valahia University
Press, Târgovişte, 2006.
22
- Robert Schuman, >entru Europa, traducere din limba franceză de Pompilius Celan,
prefa[ă de Adrian Năstase, Editura Regiei Autonome Monitorul Oficial & Fondation
Robert Schuman, Bucureşti, 2003.
- Alexandru Stan, -oile orientări ale apostolatului ortodoB printre necreştini, în
"Ortodoxia¨, An. XXÌÌ, 1970, Nr. 3, p. 400-410.
- Alexandru Stan, 1iserica )rtodoBă ,omână şi islamismul, în "Studii Teologice¨, An.
XXXÌÌÌ, 1981, Nr. 3-4, p. 195-206.
- Alexandru Stan, ,ugăciunea în creştinism şi alte mari religii, în "Ortodoxia¨, An.
XXXV, 1983, Nr. 4, p. 509-528.
- Alexandru Stan, 1iserica )rtodoBă şi religiile necreştine, Teza de Doctorat, în
"Ortodoxia¨, An. XXXVÌ, 1984, Nr. 3, p. 151-281.
- Alexandru Stan, (i'ertate şi autoritate în )rtodoBie după 2finţii >ărinţi, în "Ortodoxia¨,
An. XLÌÌÌ, 1991, Nr. 4, p. 123-147.
- Alexandru Stan, Remus Rus, =storia ,eligiilor. Manual pentru Seminariile Teologice,
E.Ì.B.M.B.O.R., Bucureşti, 1991.
- Alexandru Ì. Stan, Michael-Williams Stan, 2tatutele 1isericilor )rtodoBe
-ord!+unărene şi -ord!>ontice, Editura Bildner, Bucureşti & Târgovişte, 2005.
- Alexandru Ì. Stan, Michael-Williams Stan, ,egulamentele de procedura ale instituţiilor
disciplinare şi de :udecată din 1isericile )rtodoBe 6utocefaleJ ,omânăG 9reacăG ,usă
şi 1ulgară. *eBteG note şi comentarii, Editura Sigma, Bucureşti & Târgovişte, 2006.
- Dan Top etc., ,egimul 7uridic al 6sistentei 2ociale, Editura Biblioteca Târgovişte,
Târgovişte, 2004.
- Verginia Vedinas, (i'ertatea %redinţelor ,eligioase, Editura Lumina Lex, Bucureşti,
2003.
- Jean Vernette, 2ectele, traducere de Cleopatra Sava, Editura Meridiane, Bucureşti,
1996.
- Ìon Vicovan, „+aţi!le voi să mănânceP” 0ilantropia %reştină @ =storie şi 2piritualitate,
Editura Trinitas, Ìaşi, 2001.
- Patriciu-Dorin Vlaicu, (ocul şi rolul recunoscut 1isericilor în Qările ;niunii Europene,
Editura Arhidiecezana Cluj, Cluj-Napoca, 1998.
- Anastastasios Yannoulatos, )rtodoBia şi pro'lemele lumii contemporane, Editura
Bizantină, Bucureşti, 2003.
23
A INTRODUCERE+
LI!ERTATEA RELIGIOASĂ IN ROMÂNIA DUPĂ 1989
HI INTEGRAREA EUROPEANĂ
ADRIAN CLAUDIU !OURCEANU
1. Ìntroducere
Via[a religioasă din România post-comunistă a revenit la o oarecare
normalitate, manifestată atât la nivelul rela[iilor dintre culte cât şi la nivelul rela[iilor
Stat-Biserică. Relativa normalitate urmează unei perioade de jumătate de secol de
dictatura comunistă, perioada în care, ateismul agresiv, promovat de Stat la toate
nivele, a afectat profund trăsătura general-umană a trăirii religioase şi exercitarea ei în
public sau în via[a particulară. Totuşi, persistă încă multe probleme, rezultate pe de o
parte de pe urma sistemului juridic care normează via[a religioasă, iar pe de altă parte
din experien[a colectivă, mentalită[ile şi specificul românesc.
În perioada comunistă, după teroarea ini[ială din anii '50 şi chiar '60 (perioadă
marcată de persecu[ii soldate cu mor[i martirice din partea unor clerici şi credincioşi,
numeroase condamnări la închisoare, domicilii for[ate şi chiar exiluri), se ajunsese la o
situa[ie de oarecare echilibru în via[a religioasă
1
. Chiar anumite asocia[ii religioase, deşi
ilegale, activau într-o semi-clandestinitate, cu complicitatea reprezentan[ilor institu[iilor
de stat. Deşi foarte mult limitată, via[a religioasă se desfăşura pe anumite coordonate.
Atmosfera artificială creată, ca de seră, era dominată de linişte în rela[iile
interconfesionale şi de starea de non-combat în rela[iile cu institu[iile de stat. În ultimii
ani nu mai era interzisă şi pedepsită participarea la slujbele religioase, activitatea
pastorală, deşi timidă, se putea exercita, chiar unele contacte interna[ionale erau
permise şi chiar cultivate. (Spre exemplu: participarea Bisericii Ortodoxe la întrunirile
Consiliului Mondial al Bisericilor sau participarea în România a renumitului predicator
baptist american Bily Graham.)
Schimbările din anul 1989 au adus şi via[a religioasă în fa[a unor chestiuni cu
totul noi, în privin[a gestionării rela[iilor dintre culte, între culte şi stat şi în rela[iile cu
credincioşii. Învă[a[i să vie[uiască în cadrul strict al permisivită[ii organelor de partid şi
de stat, cultele s-au comportat diferit în noul context social, politic şi legislativ. Au
apărut şi provocările, lupta pentru credincioşi, dezvoltarea liberă a comunită[ilor
netradiţionale. Aceste greută[i s-au reflectat şi la nivelul func[ionarilor de stat, puşi să
administreze şi să aplice o legisla[ie perimată şi incompletă.
Vom încerca în cele ce urmează să prezentăm succint situa[ia existentă în
România, întâi eviden[iind câteva aspecte juridice ce reglementează libertatea
religioasă, urmând ca apoi să abordam, în contextul integrării europene, trăsăturile
specifice care ne individualizează din acest punct de vedere, precum şi lipsurile şi
aşteptările ce se leagă de acest important segment al vie[ii sociale.

2. Prevederi juridice în domeniul libertă[ii religioase
2.1. Legisla[ia românească

Singura excep[ie, deloc de neglijat în această privin[ă, a fost aceea a Bisericii Române Unite cu Roma
(Greco-Catolică), care a fost şi a rămas scoasă în afara legii până în anul 1989, prin Decretul nr. 358/1948.
Slujitorii şi credincioşii acestei biserici au suferit persecu[ii continue, soldate cu moartea sau întemni[area lor.
Cultul religios a fost interzis, bunurile au fost preluate de stat, iar mare parte dintre bisericile şi casele
parohiale au fost atribuite Bisericii Ortodoxe Române.
2"
După Revolu[ia din Decembrie 1989 via[a religioasă din România a revenit pe
un făgaş normal după lunga perioadă neagră a ateismului impus de totalitarismul
comunist. Cultele religioase au început să se implice activ în via[a socială, iar
credincioşii să participe în mod liber la toate formele vie[ii religioase. În acest context,
Constitu[ia din 1991
2
a oferit un nou climat juridic pentru libertatea conştiin[ei şi pentru
exprimarea neîngrădită a oricărei credin[e religioase.
2.1.1. Aspecte constitu[ionale ale libertă[ii religioase în România
Cadrul legal în care-şi desfăşoară activitatea cultele religioase a fost modificat
în mod radical astfel încât se prevede în mod limpede ca cetă[enii români se bucură de
aceleaşi drepturi şi libertă[i, indiferent de credin[a religioasă pe care o împărtăşesc. În
acest sens, la articolele 4 şi 16 se precizează că: M,omânia este patria comună... a
tuturor cetăţenilor săiG fără deose'ire... de religie...”, respectiv Mcetăţenii sunt egali în
faţa legii şi a autorităţilor pu'liceG fără privilegii şi discriminări...”.
Totodată, este proclamată libertatea religioasă şi formele ei de manifestare
concretă. Sunt men[ionate principiile esen[iale pentru desfăşurarea normală a vie[ii
religioase : "cultele religioase sunt li'ere şi se organizează potrivit statutelor propriiG în
condiţiile legiiR ele sunt autonome faţă de stat şi se 'ucură de spri:inul acestuia ...¨
De mare importan[ă pentru libertatea religioasă este art. 20 al Constitu[iei în
care se afirmă : "1. +ispoziţiile privind drepturile şi li'ertăţile cetăţenilor vor fi
interpretate şi aplicate în concordanţă cu M+eclaraţia universală a drepturilor omului”G cu
pactele şi celelalte tratate la care ,omânia este parte; 2. +acă eBistă neconcordanţe
între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omuluiG la care
,omânia este parteG şi legile interneG au prioritate reglementările internaţionale¨.
Trebuie insistat pe faptul că textul constitu[ional are în vedere un rol activ al
Statului în ceea ce priveşte identitatea religioasă a românilor. Acest lucru reiese foarte
clar în momentul în care sunt parcurse articolele 6, 7 şi 33 din Constitu[ia României.
Astfel, dacă în articolul 6 sunt protejate persoanele apar[inând minorită[ilor na[ionale şi
din punctul de vedere al păstrăriiG dezvoltării şi eBprimării identităţii lor religioase
3
,
articolul 7 se referă la românii din afara grani[elor [ării, la care Statul român se
raportează într-o manieră similară, acţionând pentru păstrareaG dezvoltarea şi
eBprimarea identităţii lor religioase.
4
În ceea ce priveşte articolul 33, ne vom referi la el
mai jos, în subcapitolul referitor la modificările textului constitu[ional din anul 2003.
Constitu[ia României, în art. 29 (1), consfin[eşte principiul conform căruia
"libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credin[elor religioase, nu pot fi
îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere
la o credin[ă religioasă, contrare convingerilor sale¨.
Statul român respectă şi garantează exercitarea acestor drepturi oricărei
persoane de pe teritoriul [ării.
În practică, nu există nici un fel de oprelişti în aplicarea dreptului de a împărtăşi
o credin[ă religioasă, dreptul de a schimba religia sau convingerea, dreptul de a
exercita cultul, precum şi dreptul de a-şi manifesta convingerile religioase individuale
sau în comun, atât în public, cât şi în particular.
2
În continuare, toate citatele vor fi date după %onstituţia ,omâniei, Ed. Monitorul Oficial, 2003
3
Art. 6 (1) Statul recunoaşte şi garantează persoanelor apar[inând minorită[ilor na[ionale dreptul la păstrarea,
la dezvoltarea şi la exprimarea identită[ii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.
"
Art. 7 Statul sprijină legăturile cu românii din afară frontierelor [ării şi ac[ionează pentru păstrarea,
dezvoltarea şi exprimarea identită[ii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legisla[iei
statului ai cărui cetă[eni sunt.
2$
Articolul 29 (3) din Constitu[ia României prevede : "Cultele religioase sunt libere
şi se organizează potrivit statutelor proprii, în condi[iile legii¨, iar la paragraful 5 se
prevede că acestea "sunt autonome fa[ă de stat şi se bucură de sprijinul acestuia ...¨
Via[a religioasă a credincioşilor din cadrul cultelor şi asocia[iilor religioase se
desfăşoară în mod liber, fără nici o interven[ie din partea statului. Legisla[ia
româneasca nu îngrădeşte în nici un fel exercitarea dreptului la libertatea de gândire,
conştiin[ă şi religie.
Cultele şi asocia[iile religioase îşi desfăşoară activitatea potrivit propriilor tradi[ii,
credin[e, doctrine religioase şi ritualuri specifice fiecăruia dintre acestea. Ele sunt
organizate şi func[ionează potrivit propriilor statute şi potrivit propriei structuri
organizatorice, stabilite în conformitate cu nevoile specifice.
Con[inutul complet al paragrafului 5 din art. 29 men[ionat mai sus este
următorul: "Cultele religioase sunt autonome fa[ă de stat şi se bucură de sprijinul
acestuia, inclusiv prin înlesnirea asisten[ei religioase în armată, în spitale, în
penitenciare, în azile şi în orfelinate¨.
Art. 29 (6) din aceeaşi lege fundamentală a României prevede că "părin[ii sau
tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educa[ia copiilor minori a
căror răspundere le revine¨. Aceasta implică şi libertatea copiilor de a-şi schimba
apartenen[a confesională, la majorat.
În afara educa[iei religioase primite în familie, copiii se bucură şi de cateheza
pe care o practică, în deplină libertate, personalul clerical al comunită[ilor religioase ale
tuturor confesiunilor.
Educa[ia religioasă în şcoală este asigurată prin Legea învă[ământului. În
această privin[ă, Constitu[ia consacră la art. 32 (7) principiul conform căruia: "2tatul
asigura li'ertatea învăţământului religiosG potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. Sn
şcolile de statG învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege.¨ În continuare,
Legea Învă[ământului, adoptată în 1995 şi completată în 1999, prevede faptul că:
"planurile învăţământului primarG gimnazialG liceal şi profesional includ religia ca
disciplina şcolară¨. Participarea elevilor este facultativă, iar în caz de participare, are un
caracter op[ional, în func[ie de confesiunea căruia elevul îi apar[ine şi de decizia
părin[ilor sau tutorilor care, conform Constitu[iei, au dreptul de a asigura potrivit
propriilor convingeri, educa[ia copiilor minori a căror răspundere le revine.
Cultele religioase au fost sprijinite să-şi înfiin[eze noi unită[i de învă[ământ
pentru nevoile proprii, atât de nivel liceal cât şi universitar. În prezent cultele religioase
dispun de 34 de facultă[i şi institute teologice de grad universitar (fa[ă de doar 6
existen[e în 1989), 87 de seminarii liceale (fa[ă de doar 11 existen[e anterior), precum
şi de 24 de şcoli postliceale teologice sanitare.
În art. 37 din Constitu[ia României se prevede libertatea tuturor cetă[enilor de a
se asocia liber în partide politice, în sindicate şi în alte forme de asociere. Nu există nici
un fel de restric[ii în ceea ce priveşte apartenen[a clericilor la partide politice pe criterii
religioase.
Modificările Constitu[iei din 1991 fa[ă de Constitu[ia din 1965
Fa[ă de %onstituţia ,epu'licii 2ocialiste ,omânia din 19.5
5
, deosebirile în
privin[a prevederilor drepturilor şi libertă[ilor fundamentale ale omului sunt majore.
Pentru a nu aminti decât câteva, care ni se par mai importante, vom spune că s-a
detaliat în acord cu standardele interna[ionale, li'ertatea gândirii şi a opiniilorG precum
şi li'ertatea credinţelor religioase. Astfel că spre deosebire de formulările din
Constitu[ia din 1965, unde era vorba de ,li'ertatea eBercitării cultului religios¨,
$
Publicată în B. Of. nr. 1/21 august 1965 şi republicată în B. Of. nr. 65/29 octombrie 1986.
26
Constitu[ia post-decembrista vorbeşte despre ,li'ertatea conştiinţei¨. Deşi pare
nesemnificativă, distinc[ia celor două concepte,în privin[a libertă[ii religioase, totuşi, din
aplicarea practică a rezultat că prima formulare poate fi interpretată într-un sens
restrictiv, în sensul că, nimeni nu-şi poate exercita propria religie, dacă nu func[ionează
în cadrul unui cult recunoscut.
În mod similar, obiec[ia de conştiin[ă nu era inclusă în textul constitu[ional,
învă[ământul religios era separat de învă[ământul de stat
6
, etc.
Modificările constitu[ionale survenite în 2003
Constitu[ia nu a suferit modificări semnificative în 2003
7
, pentru că, aşa cum am
arătat mai sus, nu există nesincronizări în privin[a includerii şi formulării întocmai a
dreptului la libertatea de opinie, religie şi de conştiin[ă, aşa cum este acesta prevăzut în
+eclaraţia universală a drepturilor omului şi în %onvenţia europeană a drepturilor
omului. Dacă în linii mari, libertatea religioasă din România era complet asigurată prin
prevederile constitu[ionale existente,
8
totuşi, unele îmbunătă[iri au fost posibile şi în
acest domeniu, prin nuan[ări şi precizări suplimentare. Astfel, deloc de neglijat este
excluderea din textul constitu[ional a faptului că stagiul militar este obligatoriu.
9
În
aceeaşi direc[ie se înscrie şi reformularea modului în care este precizată obiec[ia de
conştiin[ă, adică incluzând aici nu doar motivele religioase ci şi cele de conştiin[ă. În
acest fel nu se mai favorizează (şi discriminează) concep[iile religioase despre lume
fa[ă de cele de altă natură, filosofică, etc.
O implica[ie directă la adresa dreptului la religie îl are şi formularea schimbată
a articolului nr. 20, referitoare la preeminenta tratatelor interna[ionale fa[ă de legile
interne în domeniul drepturilor omului.
10

O altă modificare, extrem de importantă, mai ales dacă o comparăm cu
prevederile articolului 30 din Constitu[ia Republicii Socialiste România din 1965
11
, este
aceea care se referă la învă[ământul confesional, introdus în noua constitu[ie alături de
6
Articolul 30, alineatul (2) prevede: ,Şcoala este despăr[ită de Biserică¨.
7
În urma adoptării prin Referendumul din 18-19 octombrie 2003 a Legii nr. 429, de revizuire a Constitu[iei
României (publicată în M.Of. nr. 758/29 octombrie 2003).
#
Fapt întărit prin formularea explicită a acestui lucru, spre exemplu, în ,aportul periodic al ;E din octom'rie
"##3 şi prin ,aportul +epartamentului de 2tat al 2;6G privind li'ertatea religioasă în lume din decembrie
2003.
9
,Revizuirea dă o nouă reglementare obliga[iilor militare ale cetă[enilor. în acest sens textul nu mai prevede
obliga[ia serviciului militar pentru bărba[ii, cetă[eni români. Se dă în sarcina legii organice stabilirea condi[iilor
privind îndeplinirea îndatoririlor militare, îndatoriri ce vor reveni tuturor cetă[enilor români, bărba[i şi femei.¨
(Din comentariile la articolul 52, din volumul Revizuirea Constitu[iei României, explica[ii şi comentarii, de
Mihai Constantinescu, Ìoan Muraru şi Antonie Ìorgovan, Ed. Rosetti, Bucureşti, 2003, pag. 43)
10
Articolul 20:
(1) Dispozi[iile constitu[ionale privind drepturile şi libertă[ile cetă[enilor vor fi interpretate şi aplicate în
concordanta cu Declara[ia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care
România este parte.
(2) Dacă există neconcordan[e între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la
care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările interna[ionale, *0 "8*"3&'/ */@0.0'
?% */$" C,%4)')0&'/ 4/0 .";'." '%)"$%" *,%&'% 6'43,@'&'' 9/' #/-,$/='." (sublinierea noastră)
,Completarea alin. 2 se refera la faptul ca prioritatea reglementărilor interna[ionale nu se aplică dacă în
Constitu[ie sau legea internă solu[ia este mai favorabilă decât în reglementarea interna[ională. Regula
rezultă din faptul că standardele interna[ionale sunt în favoarea omului, astfel încât nu se justifică să aibă
prioritate fa[ă de o lege internă mai favorabilă, deoarece dacă s-ar aplica ar fi în defavoarea lui.¨ (Din
comentariile la articolul 20, din volumul Revizuirea Constitu[iei României, explica[ii şi comentarii, de Mihai
Constantinescu, Ìoan Muraru şi Antonie Ìorgovan, Ed. Rosetti, Bucureşti 2003, pag. 17)

Articolul 30:
... Şcoala este despăr[ită de Biserică. Nici o confesiune, congrega[ie sau comunitate religioasă nu poate
deschide sau între[ine alte institu[ii de învă[ământ decât scoli speciale pentru pregătirea personalului de cult.
27
cel de stat şi particular.
12
Această din urmă modificare este văzută de specialişti ca fiind
o victorie ob[inută de aşa-numitele biserici maghiare (Biserica Romano-catolică,
Biserica Reformată, Biserica Unitariană şi Biserica Evanghelică sinodo-presbiteriană),
cunoscute pentru tradi[ia în acest domeniu. Totuşi problema în acest caz rămâne
deschisă, legea specială urmând a fixa condi[iile specifice de organizare ale acestui tip
de învă[ământ şi ÷ ceea ce este cel mai important ÷ contribu[ia financiară a Statului la
organizarea şi func[ionarea acestui tip de învă[ământ.
Deloc de neglijat este faptul că a fost introdusă "o'iecţia de conştiinţă¨, mai
precis, a fost completată prevederea care men[iona posibilitatea de a nu efectua
serviciu militar sub arme din motive religioase, incluzând şi motivele de conştiin[ă şi
extinzând astfel sfera celor care pot înlocui serviciul militar cu activită[i alternative. În
noua sa formulare, articolul 42 (2) sună aşa: ,Nu constituie muncă for[ată /*)'-')1&'."
3"%)$0 ?%6"3.'%'$"/ ?%6/),$'$'.,$ 9'.')/$", 3$"*09 (' *"." 6"4#1(0$/)", potrivit legii,
?% .,*0. /*"4),$/2 6'% 9,)'-" $".';',/4" 4/0 6" *,%()''%&1¨.
Aşa cum am rămas datori mai sus, trebuie să remarcăm că prin textul
articolului 33, Statul român îşi asumă un rol deosebit de responsabil în ceea ce priveşte
păstrarea şi promovarea identită[ii culturale şi spirituale a cetă[enilor săi. Credem că
este vorba în acest caz de o prevedere care priveşte în viitor, la momentul aderării la
Uniunea Europeană, atunci când, accesul la normele şi valorile comune europene va
necesita o afirmare în compensare a identită[ii culturale na[ionale în concertul na[iunilor
europene şi remarcăm înlocuirea termenului religios, folosit în cazul articolelor 6 şi 7, cu
unul mai general (dar şi mai vag), de spiritual. Redăm în continuare textul acestui
articol:
6rt. 33 (1$ 6ccesul la cultură este garantatG în condiţiile legii.
("$ Libertatea persoanei de a- şi dezvolta spiritualitatea şi de a accede la valorile
culturii naţionale şi universale nu poate fi îngrădită.
(3$ Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spiritualeG spri:inirea culturii
naţionaleG stimularea artelorG prote:area şi conservarea moştenirii culturaleG dezvoltarea
creativităţii contemporaneG promovarea valorilor culturale şi artistice a ,omâniei în lume.
În rest, textul constitu[ional rămâne neschimbat, inclusiv la articolul 73, (3), care
prevede la punctul s) regimul general al cultelor, ca domeniu supus legiferării prin lege
organică, adică prin votul majorită[ii membrilor fiecărei camere. Cum vom vedea însă
mai jos, această problemă majoră cu care se confruntă Statul Român de 16 ani,
nereuşind să găsească până acum o formulă de rezolvare.
2.1.2. Cadrul legislativ special - Legea cultelor
Nu a fost adoptată o nouă lege a cultelor religioase, care să abroge în mod
explicit Decretul - Lege nr. 177/ 1948 pentru regimul general al cultelor religioase
13
.
Astfel că, nefiind abrogată (decât în parte, prin decizii ale Cur[ii Constitu[ionale), până
la înlocuirea printr-o nouă lege a cultelor, legea comunistă din 1948 rămâne în vigoare.
Totuşi, trebuie spus că textul legii în sine nu con[inea prevederi antidemocratice (cu
câteva excep[ii
14
), iar articolele care permiteau o implicare agresivă a Statului în via[a
privată a credincioşilor
15
, nu s-au aplicat permanent, ele neexplicitând o stare de fapt
2
Articolul 32:
(5) I%-1&19<%)0. 6" ),/)" ;$/6"." 4" 6"4#1(,/$1 ?% 0%')1&' de stat, particulare (' *,%#"4',%/."2 ?%
*,%6'&''." .";''
3
Publicată în Monitorul Oficial nr. 178, Partea Ì, din 4 august 1948.
"
Spre exemplu articolul 37, care prevede împăr[irea patrimoniului unei biserici părăsite în anumite procente
de credincioşi, şi care se dorea a lovi direct în Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică), desfiin[ată
ulterior.
$
Spre exemplu articolul 38 ÷ care prevedea că, la părăsirea unui cult să se comunice primăriei acest fapt,
iar în urma acestei declara[ii să se ob[ină dovada acestei comunicări ÷ sau articolul nr. 41 care prevedea că
2#
generală ci mai degrabă o modalitate de şantaj legala, pasibilă de a fi apelată în
anumite condi[ii.
Dat fiind acest text de lege, coroborat cu noile prevederi constitu[ionale şi cu
standardele interna[ionale asumate de România, climatul juridic în care îşi desfăşoară
activitatea cultele din România este mult diferit decât cel de dinainte de 1989.
2.1.3. Alte legi şi acte normative cu prevederi în domeniul libertă[ii religioase
Libertatea religioasa a cultelor din România este asigurată şi din punct de
vedere material. Statul le sprijină activitatea sub aspect financiar, acordând un sprijin
financiar lunar la salarizarea personalului de cult, alocând anual fonduri pentru
construirea unor lăcaşuri de cult noi, ca şi pentru conservarea şi restaurarea bunurilor
de patrimoniu aflate în proprietatea cultelor (Legea nr. 142/ 1999 privind sprijinul
statului pentru salarizarea clerului, modificată prin O.U.G. nr. 66/2000 şi aprobată prin
Legea nr. 647/2001; O.U.G. nr.203/1999; O.G. nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme
de sprijin financiar pentru unită[ile de cult ale cultelor recunoscute din România,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 125/2002 şi H.G. nr. 1470/2002, cu normele
metodologice de aplicare a ordonan[ei amintite).
Alte reglementari legale, Legea Învă[ământului, Legea nr. 103/1992 privind
dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult modificată
prin O.U.G. nr. 97/2000, Legea 46/1996 privind pregătirea popula[iei pentru apărare,
H.G. nr. 637/1997 privind modul de executare a serviciului utilitar alternativ, Legea nr.
50/1991 (modificată şi republicată) privind autorizarea executării construc[iilor, diverse
protocoale ş.a. dezvoltă şi detaliază principiile de bază constitu[ionale.
Reglementările constitu[ionale trebuie corelate şi cu prevederile Codului Penal
care sunt menite să garanteze libertatea religioasă. Astfel, art. 247 al Codului Penal
prevede: "Sngrădirea de câtre un funcţionar a folosinţei sau a eBerciţiului drepturilor
vreunui cetăţeanG ori crearea pentru acesta a unor situaţii de inferioritate pe temei de
naţionalitateG rasăG seB sau religie se pedepseşte cu înc&isoarea de la o lună la şase
luniG sau cu amendă”.
Conform vechii legi privind persoanele juridice (Legea nr. 21 din 1924),
asocia[iile religioase îşi dobândeau personalitatea juridică pe cale judecătorească, pe
baza unui aviz prealabil al Secretariatului de Stat pentru Culte. Începând cu 1 mai 2000
a intrat în vigoare un nou act normativ referitor la constituirea asocia[iilor şi funda[iilor -
Ordonan[a Guvernului 26/2000 -, care înlocuieşte Legea nr. 21 din 1924 şi prin care
sunt acordate o serie de facilită[i tuturor formelor de organizare ale societă[ii civile.
Astfel numărul minim de membri necesar constituirii unei asocia[ii a scăzut de la 20 la
3, iar pe de altă parte s-a creat premisa pentru colaborarea dintre institu[iile statului şi
O.N.G.-uri, în sensul că o noua categorie de persoane juridice, cele recunoscute ca
fiind de utilitate publică, vor putea avea acces, printre altele, la concesionarea unor
servicii publice şi chiar la subven[ii din partea statului (Cap. VÌ, art. 38 ÷ 45). Ordonan[a
nr. 26/2000 a fost modificată şi completată prin Ordonan[a nr. 37 din 2003, abrogată, la
rândul ei, prin Legea nr. 246/2005, care a aprobat cu modificări şi completări Ordonan[a
nr. 26/2000. Un aspect important reintrodus de Ordonan[a nr. 37/2003, este
obligativitatea avizului ministerului de resort pentru înregistrarea asocia[iilor şi
funda[iilor la tribunal. Acest lucru a dispărut, ca urmare a abrogării Ordonan[ei 37/2003
de către Legea nr. 246/2005.
În România, atât în documentele juridice, cât şi în activitatea practică a fost
consacrat ca principiu esen[ial acela al egalită[ii depline în drepturi, în fa[a legii, a celor
,cultele religioase din străinătate nu vor putea exercita jurisdic[iunea asupra credincioşilor din cuprinsul
Statului Român¨, care se dorea a fi o piedică în calea ,implicării Vaticanului în politica internă a României¨.
29
17 culte religioase. Nu există nici o prevedere legală referitoare la existen[a unor
Biserici minoritare, discriminate pe criteriul numărului de credincioşi sau al apartenen[ei
lor etnice şi confesionale. Toate cultele pot desfăşura activită[i religioase fără nici un fel
de restric[ii, potrivit normelor şi tradi[iilor proprii, în conformitate cu credin[ele, doctrinele
religioase şi ritualurile specifice fiecăruia dintre ele. Ele au inclusiv dreptul de a-şi numi
sau alege în mod liber, fără nici un amestec al statului, organele de conducere şi
personalul de cult. Clerul şi credincioşii confesiunilor din România au posibilitatea
folosirii limbii materne în serviciile religioase, actele de cult, administra[ie, învă[ământ
teologic sau în publica[iile pe care le editează. De men[ionat că în [ara noastră 87% din
cetă[eni apar[in Bisericii Ortodoxe Române, biserica majorită[ii popula[iei; aceasta a
avut un rol important în istoria poporului, pe plan social, cultural şi na[ional în cultivarea
şi men[inerea unită[ii de limbă şi via[ă spirituală a poporului român. Rolul istoric al
Bisericii Ortodoxe Române nu-i conferă acesteia drepturi în plus fa[ă de celelalte culte
şi nu constituie factor de discriminare al acestora.
Puterea executivă asigură aplicarea în practică a prevederilor legale, interne şi
interna[ionale, în domeniul drepturilor şi libertă[ilor religioase şi de conştiin[ă, prin
Secretariatul de Stat pentru Culte, organ specializat al administra[iei publice centrale,
care nu mai există ca atare, ci func[ionează din anul 2001 în cadrul Ministerului Culturii
şi Cultelor, precum şi prin alte institu[ii ale Statului.
Ministerul Culturii şi Cultelor, interfa[a dintre societate şi stat, asigură rela[iile
Statului cu toate formele vie[ii religioase din România. În activitatea sa, acesta se
conduce după principiul conform căruia toate cultele religioase recunoscute sunt libere,
autonome şi egale fa[ă de autorită[ile publice. În teritoriu, Ministerul este reprezentat de
Direc[iile jude[ene de cultură, culte şi patrimoniu cultural na[ional.
2.2. Standardele europene şi interna[ionale în materie de libertate religioasă
Aşa cum sunt exprimate în conven[iile interna[ionale privind drepturile omului,
există patru tipuri fundamentale de drepturi legate de religie şi convingeri:
1. dreptul la libertatea de gândire, conştiin[ă şi religie;
2. dreptul la egala protec[ie din partea legii şi la eliminarea discriminării din
motive de religie sau convingeri;
3. dreptul la protec[ie fa[ă de incitarea la ură pe motive de na[ionalitate, rasă
sau religie;
4. dreptul persoanelor apar[inând minorită[ilor religioase de a-şi practica şi
exprima religia;
Deşi nu există nici un document interna[ional dedicat special şi în întregime
acestei probleme, drepturile referitoare la religie şi convingere sunt men[ionate aproape
în toate conven[iile interna[ionale privind drepturile omului. Dintre acestea, cele mai
importante din punct de vedere juridic şi politic sunt:
 +eclaraţia universală a drepturilor omului (1948)
16

 %onvenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a li'ertăţilor
fundamentale (1950)
17
.
Ambele documente se referă explicit la libertatea religioasă iar textul capitolului
respectiv (18 în cazul +eclaraţiei şi 9 în cazul %onvenţiei) este aproape identic.
18
6
Textul este tradus integral în româneşte în lucrarea =nstrumente internaţionale privind drepturile omului, vol.
Ì, ÌRDO, Bucureşti, 1997 p. 7-13.
7
Textul este tradus integral în româneşte în lucrarea =nstrumente internaţionale privind drepturile omului,
vol. ÌÌ, ÌRDO, Bucureşti, 1997, p. 41-61.
#
„)rice persoană are dreptul la li'ertatea gândiriiG conştiinţei şi a religieiR acest drept implică li'ertatea de
a!şi sc&im'a religia sau convingerile precum şi li'ertatea de a!şi manifesta religia sau convingerile saleG
individual sau în colectivG atât în pu'lic cât şi privatG prin învăţământG practiciG cultG cât şi îndeplinirea de rituri.”
3!
Standardele exprimate în aceste texte sunt asumate de [ara noastră
19
şi integrate
explicit în legisla[ia internă. Oricum, având în vedere articolul 11 alin. (2) din Constitu[ia
României, ele sunt deja parte a dreptului intern şi trebuie luate în considere foarte
serios atât de instan[ele de judecată cât şi de autorită[ile de stat centrale şi locale.
Practic, ele exprimă aderarea unei [ări la valorile democratice în acest domeniu. Orice
abatere sau încălcare a acestora este considerată nu doar o încălcare a unui
angajament asumat pe plan interna[ional de către [ara noastră, ci chiar un atentat la
demnitatea fiin[ei umane.
20
3. Via[a religioasă în România după 1989
3.1. Aspecte generale
În prezent, în România îşi desfăşoară activitatea 17 culte religioase,
recunoscute oficial : Biserica Ortodoxă Română, Biserica Română Unită cu Roma
(Greco-Catolică) - repusă în drepturi după 1989 prin Decretul CFSN nr. 9 din 31
decembrie 1989 şi Decretul-Lege nr. 126/1990 -, Biserica Romano-Catolică, Biserica
Reformată, Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană (C.A.), Biserica
Evanghelică Sinodo-Presbiterială (S.P.), Biserica Unitariană, Biserica Armeană, Cultul
Creştin de Rit Vechi (sau aşa-numita "Biserică a lipovenilor¨), Cultul Musulman, Cultul
Mozaic, Cultul Creştin Baptist, Cultul Adventist de Ziua a Şaptea, Cultul Penticostal,
Cultul Creştin după Evanghelie, Biserica Evanghelică Română şi mai nou, Organiza[ia
Religioasă Martorii lui Ìehova.
21

La ultimul recensământ
22
nu se remarcă schimbări spectaculoase la nivelul
op[iunilor religioase ale românilor. Aceasta din punctul de vedere al procentelor. Ca
număr absolut, Biserica Ortodoxă Română pierde totuşi peste 1 milion de credincioşi
iar Biserica Catolică şi cea Greco-Catolică jumătate de milion de credincioşi (probabil,
în ambele cazuri, majoritatea regăsindu-se în scăderea totală a popula[iei, cu 1,3
milioane între 1992 şi 2002). Este de consemnat o creştere a cultelor neoprotestante cu
150 de mii de credincioşi (creştere mult mai mare la nivel procentual).
Conform unui sondaj la nivel na[ional în octombrie 2002, 1% dintre cei
chestiona[i au declarat că merg la biserică zilnic, 4% dintre cei chestiona[i au declarat
că merg la biserică de câteva ori pe săptămână, 18% că merg o dată pe săptămână,
21% au pretins că merg de câteva ori pe lună, 37% asistă la slujbe doar la Crăciun,
Paşte şi la marile sărbători, iar 11% merg o dată sau mai pu[in pe an. 7% nu merg
deloc la biserică. Acelaşi sondaj a arătat că 88% dintre cetă[eni consideră că Biserica
reprezintă cea mai credibilă institu[ie.
Este evident că dinamica reparti[iei popula[iei după op[iunea religioasă
favorizează cultele neoprotestante în dauna bisericilor tradi[ionale. Totuşi, trebuie
men[ionat faptul că procesul este foarte lent, dacă ne gândim la perioada de 10 ani
scursă de la recensământul din 1992 şi la aşteptările grupărilor neoprotestante, care au
desfăşurat permanent ac[iuni de evanghelizare şi prozelitism înso[ite de dona[ii şi alte
9
România a ratificat %onvenţia prin Legea nr. 30 din 18 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial nr. 135 din
31 mai 1994.
2!
Vezi nota 7.
2
Ultimele două organiza[ii religioase au căpătat statutul de cult după anul 1989, oarecum indirect, prima
având drept temei legal Decretul de recunoaştere a preşedintelui Bisericii Evanghelice Române de câtre
Preşedintele României, nr. 21/2000; iar a doua, în baza Ordinului Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2657 din
22 mai 2003, publicat in M.Of. partea Ì, nr. 414 din 13 iunie 2003. Deşi unele voci consideră că aceste culte
au intrat ,pe uşa din dos¨ pe lista cultelor religioase legal recunoscute, trebuie men[ionat că ele se bucură de
recunoaşterea de facto a acestui statut de către institu[iile de stat şi nu numai.
22
Comunicat în 2002 de Ìnstitutul Na[ional de Statistică.
3
,stimulente¨. Şi din acest punct de vedere, România păstrează un specific care o
diferen[iază de alte [ări aflate în situa[ii similare (în special [ările din spa[iul fost
sovietic).
În perioada care a urmat Revolu[iei din decembrie 1989, un număr de cetă[eni
s-au asociat în organiza[ii cu scopuri religioase, altele decât cultele care func[ionau
deja. Pe baza normelor legale ce reglementează domeniul asocia[iilor religioase,
Secretariatul de Stat pentru Culte a avizat înfiin[area unui mare număr de asemenea
organiza[ii (peste 1000 de asocia[ii şi funda[ii religioase).
23
O parte din asocia[iile religioase ac[ionează în cadrul şi sub egida cultelor
religioase recunoscute legal, altele îşi desfăşoară activitatea autonom de acestea. Este
de subliniat că acei cetă[eni care, înainte de decembrie 1989, îşi exercitau credin[a
religioasă în clandestinitate şi erau persecuta[i pentru aceasta, se bucură acum de
libertate şi îşi desfăşoară activitatea cultică în cadrul unor asocia[ii religioase cu
personalitate juridică. În această situa[ie sunt ortodocşii de stil vechi ÷ în număr de
20.000, 6.000 de nazarineni, adventiştii reformişti şi al[ii.
Ca asocia[ii religioase cu personalitate juridică func[ionează Societatea Biblică
Ìnterconfesională din România şi Alian[a Evanghelică care grupează cultele: baptist,
penticostal şi creştin după Evanghelie, unii credincioşi din "Oastea Domnului¨ şi ai
Bisericii Evanghelice S.P. din Bucureşti.
Tot sub forma de asocia[ii religioase se manifestă şi o serie de credin[e noi în
România, cum sunt creştinii nou-apostolici, Baha'i, metodiştii, presbiterienii, mormonii,
etc.
3.2. Situa[ii conflictuale existente
Deşi există un cadru legislativ care normează via[a religioasă, totuşi, acesta
este eterogen şi par[ial. Dacă amintim numai faptul că, după 16 ani, proiectul de lege a
cultelor ce se doreşte a înlocui vechiul Decret-Lege nr. 177/1948 aflat încă în vigoare ÷
nu este încă finalizat, ne putem face o impresie mai clară privind lipsurile din acest
domeniu.
Consecin[ele negative ale acestei absen[e se fac sim[ite în cel pu[in 3 direc[ii:
 la nivelul rela[iei Statului cu bisericile şi cultele recunoscute;
 la nivelul rela[iei Statului cu asocia[iile şi funda[iile religioase;
 la nivelul rela[iei dintre culte şi asocia[iile şi funda[iile religioase;
Neexistând prevederi clare în aceste direc[ii, este inevitabilă apari[ia unor
abuzuri din partea institu[iilor de stat şi a func[ionarilor, precum şi dezvoltarea unor stări
conflictuale la nivelul rela[iilor amintite.
De altfel, rapoartele interna[ionale care includ aprecieri referitoare la libertatea
religioasă din România (întocmite fie de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale
Americii fie de Comisia Comunită[ii Europene), după ce consemnează faptul că, în
România, Constitu[ia şi legile din domeniu creează premisele legislative ale unei
libertă[i religioase depline, sunt enumerate aspecte negative:
23
Chestiunea discutabilă din punct de vedere juridic, referitoare la înfiin[area acestor asocia[ii (cultice) în
baza Ordonan[ei nr. 26/2000, este că în textul de lege, la articolul 1, alineatul 3 se men[ionează: ,cultele
religioase nu cad sub inciden[a prezentei ordonan[e¨. Or, din practică, ştim că aceste asocia[ii se comportă ca
adevărate culte: construiesc biserici (case de rugăciune), săvârşesc slujbe religioase, au preo[i (pastori), etc.
Ìnterpretând textul de lege, în sensul că, în baza lui, nu se pot recunoaşte noi culte religioase, atunci se poate
considera că practica de a înfiin[a în baza Ordonan[ei nr. 26/2000, chiar şi cu denumirea de asocia[ii,
organiza[ii care prin activitatea lor sunt, de fapt, culte religioase, este un abuz. Dacă privim altfel problema şi
constatăm că, deşi desfăşoară activită[i cultice, totuşi, organiza[iile religioase înfiin[ate în modul amintit mai
sus nu se bucură de aceleaşi drepturi cu celelalte 17 culte (fonduri de la stat, accesul în sistemul educa[iei
publice, în azile, închisori, în armată, etc.), atunci putem în[elege că nu se încalcă precizarea din textul
normativ.
32
• discriminări din partea institu[iilor de stat şi a func[ionarilor
publici, rela[ii de for[ă de tip majoritate-minoritate, diverse abuzuri, etc.
• în special asocia[iile religioase înfiin[ate după 1989 şi care, în
majoritate, reprezintă noi mişcări religioase din Occident şi Statele Unite, se
confruntă în România cu ostilitatea deseori fă[işă a credincioşilor cultelor
tradi[ionale şi, nu de pu[ine ori, a institu[iilor de stat.
• deşi sunt protejate de lege, mai multe grupări religioase
minoritare, atât culte recunoscute cât şi nerecunoscute, au adus plângeri
credibile ca oficiali guvernamentali de nivel inferior şi clerul ortodox român
împiedică eforturile lor de prozelitism, se amestecă în activită[ile lor
religioase, discriminându-le. Datorită influen[ei sale substan[iale, putini
politicieni sus[in proiecte de legi şi măsuri îndreptate împotriva Bisericii
Ortodoxe. Oficialită[ile locale tind să fie tolerante dar sunt adesea presate şi
intimidate de către clerul ortodox. Asemenea cazuri sunt determinate fie de
dispute locale şi de atitudini ultra-agresive din partea grupărilor religioase
minoritare împotriva Bisericii Ortodoxe, fie din replica uneori dispropor[ionată
a Bisericii majoritare la aceste ac[iuni de prozelitism care sunt percepute ca
provocatoare. În anumite cazuri, poli[ia locală şi autorită[ile administrative au
sprijinit tacit, alteori violent campaniile de lupta împotriva prozelitismului. Nu
există o lege contra prozelitismului şi nu există nici o în[elegere clară de către
autorită[i cu privire la ce activită[i constituie prozelitismul.
• reprezentan[i ai grupărilor religioase care au cerut
recunoaşterea după 1990, afirmă că procesul de înregistrare este arbitrar şi
influen[at neîndoielnic de către Biserica Ortodoxă Română şi că nu au primit
instruc[iuni clare în privin[a condi[iilor de îndeplinit. Organiza[ia Credincioşilor
Ortodocşi de Stil Vechi, Mişcarea Adventistă de Reformă, Credin[a Baha'i şi
Mormonii sunt câteva dintre grupările religioase care au încercat fără succes
să se înregistreze drept culte. Credin[a Baha'i afirmă că nu a primit nici un
răspuns la repetatele solicitări de a fi înregistrată drept denomina[iune
religioasă.
Toate aceste stări conflictuale generează nemul[umire în rândul cultelor
minoritare şi al asocia[iilor religioase venite din străinătate, soldate cu reclama[ii la
ambasade, la institu[ii pentru apărarea drepturilor omului, etc. Cele amintite mai sus, nu
sunt altceva decât articole incluse anual în Raportul de [ară pe care îl face
Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii.
24

Exponentul extrem al acestui tip de rela[ie tensionată, l -a constituit procesul
intentat Statului Român de către Organiza[ia Religioasă Martorii lui Ìehova. Această
organiza[ie a căpătat statutul juridic de asocia[ie religioasă în baza vechii legi nr.
21/1924 (înlocuită între timp de Ordonan[a nr. 26/2000, modificată prin Ordonan[a nr.
37/20003). Solicitând statutul de cult religios şi nefiindu-i acordat, Organiza[ia
Religioasă Martorii lui Ìehova a ales calea instan[elor judecătoreşti. Pentru a nu trece în
revistă toate amânuntele legate de procedurile juridice urmate, concluzionăm că, în
momentul de fa[ă, organiza[ia amintită a ob[inut mai multe sentin[e civile care i-au dat
dreptate. În consecin[ă, Ministerul Culturii şi Cultelor a fost obligat să pună în executare
2"
Nu este locul acum să detaliem asupra particularită[ilor celor două tipuri de abordare a libertă[ii religioase,
aşa cum se individualizează foarte clar acestea, pe de o parte din Raportul de [ară al Comisiei Europene şi,
pe de altă parte din cel întocmit, tot anual, de Departamentul de Stat al SUA. Deşi tema lucrării de fa[ă se
referă strict la problema libertă[ii religioase în România din perspectiva integrării europene, am prezentat
obiec[iile păr[ii americane, pentru că acestea sunt mai detaliate, raportul european rezumându-se
deocamdată la cadrul legal (adoptarea acquis-ului comunitar, libertatea religioasă fiind inclusa la modul
general în Capitolul criterii politice) şi mai pu[in la deosebirile dintre litera legii şi modul de aplicare în practică
şi de respectare a lui.
33
aceste sentin[e civile, emi[ând Ordinul nr. 2657 din 22 mai 2003, privind recunoaşterea
Statutului de organizarea şi func[ionare al Organiza[iei Religioase Martorii lui Ìehova
(Monitorul oficial partea Ì, nr. 414/13.06.2003), care, la articolul nr. 2 afirma:
(1) În baza statutului, Organiza[ia Religioasă Martorii lui Ìehova este un cult
religios creştin
(2) Organiza[ia Religioasă Martorii lui Ìehova este denumirea oficială a cultului
religios Martorii lui Ìehova
Acest lucru complică şi mai mult ÷ dacă mai era nevoie ÷ situa[ia existentă în
România în privin[a libertă[ii religioase. Este acesta un precedent care trasează calea
pe care trebuie să o urmeze orice organiza[ie religioasă care doreşte să devină cult ?
Este o excep[ie care confirmă faptul că, în lume, Organiza[ia Religioasă Martorii lui
Ìehova este percepută ca fiind foarte agresivă în promovarea propriei doctrine şi a unui
concept foarte larg de libertate religioasă, între[inând rela[ii foarte abrupte cu institu[iile
de stat ?
În altă ordine de idei, există o permanentă stare încordată în rela[iile dintre
Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Greco-Catolică. Deşi a fost repusă în drepturi
prin abrogarea actelor de lege care au permis desfiin[area sa de către Regimul
comunist, Biserica Greco-Catolică are probleme în reconstituirea patrimoniului său. Din
această cauză, fostele biserici greco-catolice, unele ortodoxe astăzi, sunt disputate
între cele două comunită[i. Statul a refuzat să se implice activ în rezolvarea acestei
situa[ii, întrucât nu a dorit ,repararea unui abuz, printr-un alt abuz¨. Până la apari[ia unui
cadru legal special destinat rezolvării acestei probleme (care se amâna de la o
legislatură la alta), disputa se desfăşoară în cadrul Comisiei mixte de dialog
ortodoxe-greco-catolice, în instan[ele de judecată, sau pe plan local, între credincioşi.
4. Concluzie
Fără îndoială, libertatea religioasă este una dintre componentele cele mai
importante în interpretarea nivelului de democratizare al unei [ări, iar aspectele
constitu[ionale în special şi cele legislative în general garantează normativizarea
acestei libertă[i religioase fixând standarde şi specificită[i.
Din actele normative prezentate în acest volum, se poate constata că
prevederile constitu[ionale ale României de astăzi asigură cadrul general de
desfăşurare şi manifestare a vie[ii religioase, iar acest cadru general este conturat prin
legile specifice fiecărui domeniu în parte. România este parte semnatară a conven[iilor
şi pactelor interna[ionale privind libertatea religioasă iar legisla[ia românească se află în
procesul de armonizare cu legisla[ia europeană. Tribunalele [in cont de faptul că
documentele interna[ionale privitoare la drepturile omului ratificate de Parlamentul
României au prioritate fa[ă de legile interne, astfel încât în situa[ii în care legisla[ia
românească nu este încă adusa la zi, ele aplică prevederile interna[ionale.
În acelaşi timp, paralel cu procesul de secularizare care a afectat societă[ile
europene în marea lor majoritate, se constată totuşi o adeziune constantă la valorile
reprezentate de Biserica. Evident domeniul vie[ii religioase este foarte sensibil.
Deopotrivă manifestat în via[a privată dar şi componentă a vie[ii publice, cel pu[in prin
tradi[ie, el [ine de o componentă definitorie, general umană. Datorită acestei duble
sensibilită[i, legate ÷ pe de o parte de importan[a domeniului mai larg al drepturilor
omului, şi mai strict, de sfera libertă[ii de conştiin[ă, opinie şi religie ÷ iar pe de altă
parte, de influen[a majoră şi de rolul important pe care încă îl joacă religia în societatea
noastră româneasca, reglementarea acestui domeniu se impune cu stringen[ă.
Ìeşite de sub comunism, România şi Polonia reprezintă o excep[ie fa[ă de
curentul majoritar, secularizant, atât pentru Estul cat şi pentru Vestul Europei. Astfel că,
în aceste [ări, religiozitatea popula[iei ÷ cel pu[in cea declarată în cadrul
3"
recensămintelor oficiale ÷ este aproape de 100%. (Ìnteresant că Ortodoxia este
reprezentată în acest caz de o [ară latină iar Catolicismul de o [ară slavă.) Datorită
acestei sus[ineri în rândul popula[iei, Guvernul a [inut seama de pozi[ia cultelor
religioase atunci când a adoptat la 16 mai 2000, la Snagov, +eclaraţia cultelor
religioase şi integrarea ,omâniei în ;niunea Europeană. Alături de partidele politice,
asocia[iile profesionale, sindicate, mediul academic etc. s-a sim[it nevoia cooptării
cultelor religioase în ob[inerea unui consens la nivel na[ional privind viitorul României şi
dorin[a de integrare europeană.
Cultele din România se confruntă în prezent cu abuzul de libertate religioasă
pe care-l practică unele mişcări religioase înregistrate ca "asocia[ii religioase¨, înfiin[ate
în general de misionari religioşi veni[i din străinătate. Aceştia, folosind dreptul la
propaganda religioasă, neîngrădit de reglementările na[ionale şi interna[ionale,
ac[ionează pentru atragerea de aderen[i şi ruperea acestora de cultele de care apar[in.
De multe ori, aşa-zisa propagandă religioasă "creştin㨠se manifestă prin aprecieri
negative, chiar jignitoare, la adresa cultelor tradi[ionale româneşti şi a clericilor
acestora, iar activitatea "de evanghelizare¨ este asortată cu ac[iuni de caritate (oferirea
de "daruri¨ sosite din Occident) pentru a-şi spori eficien[a. În mod similar, ,comunită[ile
religioase majoritare şi tradi[ionaliste¨ reac[ionează cu violen[ă şi percep ,vecinătă[ile¨
din spa[iul ofertei religioase ca pe posibili concuren[i nepofti[i.
25

Singura solu[ie valabilă şi democratică pentru ,tratarea¨ celor de mai sus este
crearea unui cadru normativ clar, precizat într-o (ege a cultelor, singura modalitate de a
înlătura abuzurile sau arbitrariul în luarea deciziilor din acest domeniu.
26
Cert este că în România a trecut deja prea mult timp pentru a mai lăsa încă o
perioadă nerezolvată problema libertă[ii religioase şi a raportului Stat-Biserică. Nici
dezbaterile publice pe această temă nu sunt multe, nici interesul societă[ii civile nu este
foarte mare în acest sens, astfel că se pare că situa[ia va rămâne încă mult timp
nerezolvată
27
. Variantele existente sunt:
• Fie renun[area definitivă la formularea unei legi a cultelor,
situa[ie care va traduce o libertate religioasă foarte largă (de tip ,american¨),
nereglementată decât de principii generale, men[ionate în Constitu[ie;
• Fie apelarea la o lege a cultelor foarte aplicată, care să
reglementeze strict rela[ia Stat-Biserică şi rela[ia dintre actan[ii vie[ii
religioase;
2$
Un aspect foarte delicat la care asistam în prezent este legat de discursul ,dublu¨ al bisericilor tradi[ionale.
Astfel, pe de o parte, la nivelul conducerilor de cult, avem de-a face cu un discurs de toleran[ă, de dialog, de
acceptare a celorlalte grupări religioase şi de relativizare a diferen[elor confesionale (România fiind
recunoscută pe plan interna[ional ca un promotor de seamă al ecumenismului şi al dialogului interreligios), iar
pe de altă parte, la nivelul unită[ilor de cult, în activită[ile cotidiene şi în formarea propriilor slujitori şi al
catehizării credinciosilor, sunt marcate diferen[ierile doctrinare, motiva[iile acestora şi specificul mărturisirii de
credin[ă prin raportare la cei ,afla[i în eroare¨, care sunt considera[i nu doar eretici şi ,rătăci[i¨, dar
rău-inten[iona[i, falşi-profe[i, exponen[i ai for[elor demonice. În[elegem ambele tipuri de raportare şi motiva[iile
fiecăreia. Ceea ce poate fi spectaculos şi deloc de neglijat este felul în care se vor tranşa aceste diferen[e.
Pentru că ceea ce ne rezervă viitorul poate fi foarte dureros din perspectiva aceasta, pentru că eventualele
încercări de conciliere a celor două pozi[ii pot naşte pozi[ii intransigente (,fundamentaliste¨ în limbajul curent)
în cadrul comunită[ilor religioase şi în întreaga societate românească, falii şi chiar sciziuni.
26
Arbitrariul deciziilor institu[iilor statului în situa[ii date (prelungirea vizelor pentru misionarii străini,
construirea lăcaşurilor de cult, recunoaşterea de noi culte religioase, retrocedarea bunurilor care au apar[inut
cultelor, etc.) face obiectul permanentelor critici din rapoartele de [ară ale UE şi ale Departamentului de Stat
al SUA.
27
,Problematica rela[iilor Stat-Biserici şi a libertă[ii religioase a fost amplu dezbătută după 1990, îndeosebi în
Adunarea Constituantă. (...) La aceste dezbateri au participat în principal teologii şi reprezentan[ii cultelor; din
păcate, vocea reprezentan[ilor autorită[ilor de stat, dar mai ales a specialiştilor laici în studierea fenomenului
religios, s-a auzit anemic, în principal din cauza lipsei cunoştin[elor de specialitate, dar şi datorită faptului că
cei mai mul[i specialişti laici în domeniu, până în decembrie '89, au abordat această problemă de pe pozi[iile
ateismului.¨ (Fonta, Ìlie ÷ (i'ertatea religioasă în ,omânia, Ed. Studium, Cluj-Napoca, 1998, p. 41).
3$
Este nevoie pe de o parte de voin[a politică necesară promovării în Parlament a
unui proiect de lege a cultelor şi pe de altă parte, de un relativ consens al
reprezentan[ilor vie[ii religioase (cunoscându-se faptul că proiectele de lege anterioare,
puse în discu[ie la întâlnirile cu reprezentan[ii tuturor cultelor, au născut dispute
aprinse).
Acest proiect de lege va reglementa pentru mult timp de acum domeniul foarte
sensibil al vie[ii religioase. Deşi România nu s-a confruntat cu grave probleme rezultate
din dispute interconfesionale şi inter-religioase, să nu uităm că zona Central şi Est
europeană este o zonă tampon, de întâlnire a religiilor şi culturilor. Catolicismul şi
protestantismul occidental se află fa[ă în fa[ă cu ortodoxia şi islamul. În noul context
globalizator, conflictele se pot foarte uşor exporta şi interna[ionaliza. De aceea, o zonă
de stabilitate în regiune, ar putea dezamorsa din acest punct de vedere tensiunile şi ar
oferi modelul de convie[uire dorit în cadrul viitoarei Europe unite.
Problema diferendului patrimonial dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica
Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) rămâne o situa[ie nerezolvată după atâta
timp. Statul fie a evitat implicarea, fie a intervenit greşit, amplificând şi mai mult
tensiunile. Deşi foarte delicată, această problemă nu va putea face obiectul unor
prevederi în viitoarea Lege a cultelor, care va trebui să traseze cadrul general al
rela[iilor dintre culte. (Este cunoscut faptul că prevederile din legea cultelor comunistă,
referitoare la felul în care se distribuie patrimoniul unită[ilor de cult ÷ în anumite
procente ÷ în situa[ia convertirii în masă a popula[iei, a vizat direct Biserica
Greco-Catolică, şi preluarea patrimoniului ei de către ortodocşi, după desfiin[are.)
În mai multe rânduri ÷ deşi foarte în grabă şi doar în plan secund ÷ presa
română a redat unele dispute pe marginea câtorva proiecte de lege a cultelor. Cele mai
importante sunt cele din 1993 şi 1999, şi au generat discu[ii aprinse, pe cel pu[in două
planuri:
 Între reprezentan[ii ideii că Biserica Ortodoxă Română să fie numită Biserică
Na[ională şi cei ce considerau această prevedere nedreaptă, discriminatorie
şi chiar înjositoare pentru celelalte culte recunoscute;
 Între sus[inătorii unui sistem de recunoaştere de către stat a viitoarelor culte
şi asocia[ii religioase, pe baza unor criterii bine definite şi existente în
legisla[ia mai multor [ări vest-europene şi cei care apărau mai degrabă un
punct de vedere ,american¨, al absen[ei totale a statului şi a func[iei sale de
arbitru şi judecător, din domeniul vie[ii religioase.
Cum va interac[iona viitoarea lege a cultelor cu acest dat ? Va confirma
realitatea existentă sau va tinde s-o remodeleze ? Va [ine cont de specificul actual
(cultele existente şi procentele de[inute în rândul popula[iei) sau va avea în vedere o
realitate ,ideala¨ în care subiec[ii vie[ii religioase sunt trata[i făcând abstrac[ie de
con[inutul lor doctrinar şi de ponderea lor în rândul popula[iei ? Este până la urmă
nevoie de o lege a cultelor, dacă, iată, după 16 ani, rela[iile Stat-Biserică s-au dezvoltat
oarecum firesc ? Se poate schimba printr-o lege această situa[ie sau ea va trebui să
[ină cont de ,drepturile câştigate¨ pe toată perioada acestui modus vivendi stabilit în tot
acest timp ?
Ìntegrarea europeană cuprinde şi acest aspect, al libertă[ii de religie, foarte
bine delimitat la capitolul drepturi civile şi politice. De altfel Europa ne oferă exemple
foarte diverse în acest sens. Europa trece printr-o serie de transformări structurale care
vor conduce la formarea unei identită[i europene în care elementul creştin va fi cu
siguran[ă un element de referin[ă şi de coagulare socială, dincolo de disputele
referitoare la men[ionarea expresă a acestei trăsături în ceea ce se doreşte a fi
viitoarea constituţie europeană.
Statele europene şi Bisericile şi organiza[iile religioase din Europa caută să
găsească în comun strategii de solu[ionare a problemelor amintite, în spiritul drepturilor
36
şi libertă[ilor fundamentale ale omului. În special după dezbaterile purtate în cadrul
Consiliului European de la Nisa, în decembrie 2000, bisericile membre CEC şi-au
propus să joace un rol activ în procesul de integrare europeană. Astfel că, parteneri în
procesul de integrare, Statul şi Bisericile sunt în căutarea unui nou context juridic de
reglementare a locului, drepturilor şi obliga[iilor fiecărei păr[i implicate în această rela[ie.
Nu se pune problema ca cineva să piardă sau să câştige în defavoarea celuilalt.
Oricum procesul de secularizare se vede confruntat cu un proces de respiritualizare.
28
Chiar la nivelul institu[iilor europene, ac[iunea ,un suflet pentru Europa¨
29
, nu urmăreşte
altceva decât să acorde un rol activ bisericilor în formarea noii Europe unite.
Rămâne ca România să aleagă, în cunoştin[ă de cauză, în urma mai multor
discu[ii publice, purtate deopotrivă de teologi şi de clerici dar şi de laici, cercetători ai
domeniului vie[ii religioase din diferite perspective (juridic, filosofic, sociologic, etc.) pe
tema amintită. Numai prin responsabilizarea institu[iilor de stat, a cultelor şi a
organiza[iilor din sfera neguvernamentala care se ocupa cu problema drepturilor omului
şi a libertă[ii de religie, se poate ajunge la o formulare responsabilă şi transparentă a
viitorului proiect de lege a cultelor. Dincolo de toate acestea este nevoie de voin[a
politică.
În perspectiva integrării europene, trebuie spus că în domeniul reglementării
vie[ii religioase nu există un ,model european¨ unic. Cu atât mai uşor i -ar fi României
să-şi găsească locul, din acest punct de vedere, în peisajul foarte divers reprezentat de
reglementarea rela[iei Stat-Biserică în diversele state europene, plecând de la modelul
cu biserici de stat sau na[ionale (Marea Britanie, [ările nordice şi oarecum Grecia) până
la polul opus, al secularizării totale (exemplul Fran[ei), alegând în func[ie de specificul şi
particularită[ile istoriei şi tradi[iei în spa[iul românesc.
30
Speram că aducerea laolaltă a cadrului legislativ ce reglementează diversele
aspecte ale vie[ii religioase să fie un instrument util în abordarea necesită[ii înlocuirii
vechii legi, comuniste, a cultelor şi, de ce nu, să supună analizei publice însăşi rela[ia
Stat-Biserică, astăzi şi pe viitor în [ara noastră.
5. BÌBLÌOGRAFÌE
1. Vincent Berger ÷ 7urisprudenţa %urţii Europene a +repturilor )mului, Edi[ia a
4-a în limba română, Ìnstitutul Român pentru drepturile omului, 2003
2. %onstituţia ,omâniei, Monitorul Oficial, 2003
3. Cultele şi Statul în România ÷ volumul %olocviului internaţional de la
%lu:!-apocaG 1#!11 mai "##", Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca 2003
4. Cultele religioase şi integrarea României în Uniunea Europeană (Documentele
Întrunirii de la Snagov, 16 mai 2000)
5. %ultura şi cultele "##3 @ EvaluăriG proiecteG strategii, Cartea albă a Ministerului
culturii şi cultelor, 2004
6. Fonta, Ìlie ÷ (i'ertatea religioasă în lumea contemporană, Bucureşti 1994
7. Fonta, Ìlie ÷ (i'ertatea religioasă în ,omânia, Ed. Studium, Cluj-Napoca, 1998
8. Harta actorilor şi problema aderării României la Uniunea Europeana, Funda[ia
pentru o societate deschisă, 2003 (www.osf.ro/roinitiative/harta/harta.html)
2#
Gilles Kepel vorbeste despre acest proces în lucrarea +umnezeu îşi ia revanşa, Ed. Artemis, Bucureşti
1994, subintitulată ,Creştini, evrei şi musulmani recuceresc lumea¨.
29
A rămas memorabilă afirma[ia lui Jacques Delors când, în 1992, a dat următoarea orientare Comisiei
Europene: T-u se va reuşi unificarea Europei numai cu a'ilitate :uridică sau cu pricepere economică... +acă
în următorii zece ani nu vom reuşi să dam un sufletG o spiritualitateG o semnificaţie EuropeiG am pierdut
partidaT.
3!
Pentru o analiză a modelelor europene de rela[ie Stat-Biserică, a se vedea 1iserica în 2tat ÷ Radu Preda,
Ed. Scripta, 1999.
37
9. (egea şi 2tatutele cultelor religioase din ,epu'lica populară ,omână, ed.
Ministerului Cultelor, Bucureşti 1951
10. (es droits de lF&omme @ +imension spirituelle et action civiDue, Actes du
Symposium Ìnternational Ìaşi, 22-24 septembre 2000
11. Preda, Radu ÷ 1iserica în 2tat, Ed. Scripta, 1999
12. Găină, Pr. Dr. Dumitru ÷ ,egimul legal al cultelor religioase din 6ustralia, Ed.
Roza Vânturilor, Bucureşti 1995
13. >rincipalele instrumente internaţionale privind drepturile omului, vol Ì+ÌÌ,
Ìnstitutul Român pentru Drepturile Omului, Bucureşti 1997
14. ,elaţia dintre 2tat şi 1iserică, Caietele Ìnstitutului de Studii Liberale, nr.
1-2/2001
15. Revizuirea Constitu[iei României, explica[ii şi comentarii, de Mihai
Constantinescu, Ìoan Muraru şi Antonie Ìorgovan, Ed. Rosetti, Bucureşti 2003
16. *&e ,eligious (ife in ,omânia, Ed Paideia, Bucureşti 1999
17. ?iaţa religioasă din ,omânia, studiu documentar editat de Secretariatul de Stat
pentru Culte, Ed. Paideia, Bucureşti 1999
18. Vlaicu, Pr. Patriciu-Dorin ÷ (ocul şi rolul recunoscut 'isericilor în ţările ;niunii
Europene, Ed. Arhidiecezana Cluj, 1998
19. Zlătescu, Victor Dan, s.a. ÷ ,epere pentru o filosofie a drepturilor omului,
Ìnstitutul Român pentru drepturile omului, Bucureşti 1996
3#
B CORPUS LEGISLATIV
A P$"-"6"$' *,%4)')0&',%/." 3$'-'%6 .'="$)/)"/ $".';',/41 6'% "3,*/
9,6"$%1 (' *,%)"93,$/%1 / R,9<%'"'
CONSTITUŢIUNEA DIN 1866

CAROL Ì
Din gratia lui Dumnedeu şi prin voin[a na[ională Domn al Românilor;
La to[i de facia şi viitori sanetate:
Adunarea generală a Rominii a adoptat în unanimitate şi Noi sanc[ionăm ce urmează:

CONSTÌTU|ÌUNE

TÌTLUL ÌÌ
Despre drepturile Românilor

Art. 5. - Romanii se bucură de libertatea consciin[ei, de libertatea
înve[ămentului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor.
Art. 6. - Constitu[iunea de facia şi cele-alte legi relative la drepturile politice,
determin, cari sunt, osebit, de calitatea de Roman, condi[iunile necesarii pentru
esercitarea acestor drepturi.
Art. 7. - Însuşirea de Român se dobindesce, se conservă şi se perde potrivit
regulilor statornicite prin legile civile. Numai streinii de rituri creştine pot dobândi
împămentenirea.
Art. 8. - Împămentenirea se dă de puterealeegislativă. Numai împămentenirea
asemenă pe strein cu Românul pentru esercitarea drepturilor politice.
Art. 9. - Românul din ori-ce Stat, fără privire către locul nascerei sele, dovedind
lepădarea sa de protec[iunea streină, pote dobindi de îndată esercitarea drepturilor
politice prin un vot al Corpurilor Legiuitore.
Art. 10. - Nu există în Stat nici o deosebire dee clasă. To[i Românii sunt egali
înaintea legei şi datori a contribui fără osebire la dările şi sarcinile publice. Ei singuri
sunt admisibili în func[iunile publice, civile şi militare. Legi speciale vor determina
condi[iunile de admisibilitate şi de înaintare în func[iunile Statului. Streinii, nu pot fi
admişi în func[iuni publice, de cât în casuri escep[ionale şi anume statornicite de legi.
Art. 11. - To[i streinii aflători pe pămentul României, se bucură de protec[iunea
dată de legi personelor şi averilor în genere.
.
Art. 18. - Pedepsa mor[ii nu se va putea reînfiin[a, afară de casurile prevedute
în Codul penal militar în timp de resbel.
.
Art. 21. - Libertatea consciin[ei este absolută. Libertatea tutulor cultelor este
garantată întru cât însă celebra[iunea lor nu aduce o atingere ordinei publice sau
bunelor moravuri. Religiunea ortodoxă a resăritului este religiunea dominantă a Statului
român. Biserica ortodoxă româna este şi remâne neaternată de ori -ce chiriarhie streină,
păstrându-şi însă unitatea cu biserica ecumenică a resăritului în privin[a dogmelor.
Afacerile spirituale, canonice şi disciplinare ale bisericei ortodoxe Române, se vor
regula de o singură autoritate sinodală centrală, conform unei legi speciale. Mitropoli[ii
39
şi episcopii eparhio[i ai bisericei ortodoxe române sunt aleşi după modul ce se
determina prin o lege specială.
Art. 22. - Actele Statului civil sunt de atribu[iunea autorită[ei civile. Întocmirea
acestor acte va trebui să procedă în tot-d'auna benedic[iunea religiosă care pentru
căsătorii va fi obligatore, afară de casurile ce se vor prevedea prin anume lege.
Art. 23. - Înve[ămentul este liber. Libertatea învă[ămentului este garantată întru
cât eserci[iul ei nu ar atinge bunele moravuri sau ordinea publică. Represiunea
delictelor este regulată numai prin lege. Se vor infinita treptat, şcoli primare în tote
comunele României. Înve[ătura în şcolele Statului se dă fără plată. Înve[ătura primară
va fi obligatorie pentru tinerii Români, pretutindeni unde se vor afla instituite şcoli
primare. Ua lege specială va regula tot ce priveşte înve[ământul public.
Art. 24. - Constitu[iunea garanteză tutulor libertatea de a comunica şi publica
ideile şi opiunile lor prin graiu, prin scris şi prin presă, fie-care fiind respundetor de
abusul acestor libertă[i în casurile determinate prin Codicele penal, care în acestă
privin[ă se va revisui şi complecta, fără însa a se putea restrînge dreptul de sine, sau a
se înfiin[a o lege escep[ională. Delictele de presă sunt judecate de juriu. Nici censura,
nici o altă măsură preventivă pentru apari[iunea, vinderea sau distribu[iunea ori -cărei
publica[iuni nu se va putea reînfiin[a. Pentru publica[iuni de jurnale nu este nevoe de
autorisa[iunea prealabilă a autorită[ei. Nici o cau[iune nu se va cere de la diarişti,
scriitori, editori, tipografi şi litografi. Presa nu va fi supusă nici o dată sub regimul
avertismentului. Nici un jurnal sau publica[iune nu va putea fi suspendate sau
suprimate. Autorul este respundetor pentru scrierile sele, era în lipsa autorului sunt
respundetori sau girantul sau editorul. Veri ce jurnal trebue să aibă un girant
responsabil care să se bucure de drepturile civile şi politice.
Art. 25. - Secretul scrisorilor şi al depeşelor telegrafice este neviolabil. Ua lege
va determina responsabilitatea agen[ilor guvernului pentru violarea secretului scrisorilor
şi depeşelor încredin[ate poştei şi telegrafului.
Art. 26. - Românii au dreptul d'a de aduna pacinici şi fără arme,
conformându-se legilor cari regulează esercitarea acestui drept, pentru a tracta tot felul
de cesiuni întru acesta nu este trebuin[ă de autorisa[iune prealabilă. Acestă
disposi[iune nu se va aplica şi întrunirilor în loc deschis, cari sunt cu totul spuse legilor
poli[ienesci.
Art. 27. - Românii au dreptul a se asocia, conformându-se legilor cari regulează
eserci[iul acestui drept.
Art. 28. - Fie-care are dreptul d'a se adresa la autorită[ile publice prin peti[iuni
subsrise de către una sau mai multe persone, neputend însa peti[iona de cât în numele
subscrişilor. Numai autorită[ile constituite au dreptul de a adresa peti[iuni în nume
colectiv.
Art. 29. - Nici o autorisa[iune prealabilă nu este necesară pentru a se esercita
urmăriri contra func[ionarilor publici pentru factele administra[iunei lor de pârtile
vetămate, remâind încă neatinse regulile speciale statornicite în privin[a miniştrilor.
Casurile şi modul urmăririi se vor regula prin anume lege. Disposi[iuni speciale în
condicele penal vor determina penalitatile prepuitorilor.
Art. 30. - Nici un Român fără autorisa[iunea guvernului nu pote intra în serviciul
unui Stat fără ca însuşi prin acesta să-şi perdă na[ionalitatea. Estrădarea refugia[ilor
politici este oprită.
CAPÌTOLUL ÌÌ
Despre Domn şi Miniştri
SEC|ÌUNEA Ì
Despre Domn

"!
Art. 82. - Puterile constitu[ionale ale Domnului sunt ereditare, în linie coborâtore
directă şi legitimă a Măriei Sele Principelui Carol Ì. de Hohenzollern Sigmaringen, din
bărbat în bărbat prin ordinul de primogenitură şi cu esclusiunea perpetuă a femeilor şi
coborâtorilor lor. Coborâtorii Mariei Sele vor fi crescu[i în religiunea ortodoxă a
resăritului.
CONSTITUŢIUNEA DIN 192A

PARLAMENTUL ROMÂNÌEÌ

TÌTLUL Ì
DESPRE TERÌTORÌUL ROMÂNÌEÌ

Art. 1. - Regatul României este un Stat na[ional unitar şi indivizibil.
.
Art. 3. - Teritoriul României nu se poate coloniza cu popula[iuni de ginta
străina.

TÌTLUL ÌÌ
DESPRE DREPTURÌLE ROMÂNÌLOR

Art. 5. - Românii, fără deosebire de origina etnică, de limbă sau de religie, se
bucură de libertatea conştiin[ei, de libertatea învă[ământului, de libertatea presei, de
libertatea întrunirilor, de libertatea de asocia[ie şi de toate libertă[ile şi drepturile stabilite
prin legi.
Art. 6. - Constitu[iunea de fa[ă şi celelalte legi relative la drepturile politice
determină cari sunt, osebit de calitatea de Român, condi[iunile necesare pentru
exercitarea acestor drepturi.
Legi speciale, votate cu majoritate de două treimi, vor determina condi[iunile
sub cari femeile pot avea exerci[iul drepturilor politice. Drepturile civile ale femeilor se
vor stabili pe baza deplinei egalită[i a celor două sexe.
Art. 7. - Deosebirea de credin[e religioase şi confesiuni, de origină etnică şi de
limbă, nu constitue în România o piedică spre a dobândi drepturile civile şi politice şi a
le exercita.
Numai naturalizarea aseamănă pe străin cu Românul pentru exercitarea
drepturilor politice.
Naturalizarea se acordă în mod individual de Consiliul de Miniştri, în urma
constatării unei comisiuni, compusă din: primul-preşedinte şi preşedin[ii Cur[ii de apel
din Capitala |ării, că solicitantul îndeplineşte condi[iunile legale.
O lege specială va determina condi[iunile şi procedura prin care străinii
dobândesc naturalizarea. Naturalizarea nu are efect retroactiv. So[ia şi copiii minori
profită, în condi[iunile prevăzute de lege, de naturalizarea so[ului sau tatălui.
Art. 8. - Nu se admite în Stat nici o deosebire de naştere sau de clase sociale.
To[i Românii, fără deosebire de origina etnică de limbă sau de religie, sunt egali
înaintea legii şi datori a contribui fără osebire la dările şi sarcinile publice.
Numai ei sunt admisibili în func[iunile şi demnită[ile publice, civile şi militare.
Legi speciale vor determina Statutul func[ionarilor publici.
Străinii nu pot fi admişi în func[iunile publice decât în cazuri excep[ionale şi
anume statornicite de legi.
...
Art. 11. - Libertatea individuală este garantată.
"
.
Art. 16. - Pedeapsa cu moarte nu se va putea reînfiin[a afară de cazurile
prevăzute în Codul penal militar în timp de răsboi.
.
Art. 18. - Numai Românii şi cei naturaliza[i români pot dobândi cu orice titlu şi
de[ine imobile rurale în România. Străinii vor avea drept numai la valoarea acestor
imobile.
.
Art. 22. - Libertatea conştiin[ei este absolută.
Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate şi protec[iune întrucât
exerci[iul lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri şi legilor de organizare
ale Statului.
Biserica creştină ortodoxă şi cea greco-catolică sunt biserici româneşti.
Biserica ortodoxă română fiind religia marei majorită[i a Românilor este biserica
dominantă în Statul român; iar cea greco-catolică are întâietatea fa[ă de celelalte culte.
Biserica ortodoxă română este şi rămâne neatârnata de orice chiriarchie
străină, păstrându-şi însa unitatea cu Biserica ecumenică a Răsăritului în privin[a
dogmelor.
În tot regatul României Biserica creştin ortodoxă va avea o organiza[ie unitară
cu participarea tuturor elementelor ei constitutive, clerici şi mireni.
O lege specială va statornici principiile fundamentale ale acestei organiza[ii
unitare, precum şi modalitatea după care Biserica îşi va regulamenta, conduce şi
administra, prin organele sale proprii şi sub controlul Statului, chestiunile sale
religioase, culturale, funda[ionale şi epitropeşti.
Chestiunile spirituale şi canonice ale Bisericei ortodoxe române se vor regula
de o singură autoritate sinodală centrală.
Mitropoli[ii şi episcopii Bisericei ortodoxe române se vor alege potrivit unei
singure legi speciale.
Raporturile dintre diferitele culte şi Sfat se vor stabili prin lege.
Art. 23. - Actele stării civile sunt de atribu[ia legii civile.
Întocmirea acestor acte va trebui să preceadă totdeauna binecuvântarea
religioasă.
.
Art. 28. - Românii, fără deosebire de origina etnică, de limbă sau de religie, au
dreptul de a se aduna paşnici şi fără arme, conformându-se legilor cari regulează
exercitarea acestui drept, pentru a trata tot felul de chestiuni; întru aceasta nu este
trebuin[ă de autorizare prealabilă.
Întrunirile sub cerul liber sunt permise, afară de pie[ele şi căile publice.
Întrunirile, procesiunile şi manifesta[iile pe căile şi pie[ele publice sunt supuse
legilor poli[ieneşti.
Art. 29. - Românii, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie, au
dreptul a se asocia, conformându-se legilor cari regulează exerci[iul acestui drept.
Dreptul de liberă asocia[iune nu implică în sine dreptul de a crea persoane
juridice.
Condi[iunile în cari se acordă personalitatea juridică se vor stabili prin o lege
specială.
.

SEC|ÌUNEA ÌÌ
Despre Senat

.
"2
Art. 72. - Sunt de drept membri ai Senatului, în virtutea Înaltei lor situa[iuni în
Stat şi Biserică:
a) Moştenitorul Tronului dela vârsta de 18 ani împlini[i; el insă nu va avea vot
deliberativ decât la vârsta de 25 ani împlini[i;
b) Mitropoli[ii [ării;
c) Episcopii eparhio[i ai Bisericilor ortodoxe române şi greco-catolice, întru cât
vor fi aleşi conform legilor [ării;
d) Capii confesiunilor recunoscute de Stat, câte unul de fiecare confesiune,
întru cât sunt aleşi sau numi[i conform legilor [ării şi reprezintă un număr de peste
200.000 credincioşi; precum şi reprezentantul superior religios al musulmanilor din
Regat;
e) Preşedintele Academiei Române. Mandatul acestor senatori încetează odată
cu calitatea sau demnitatea care le atribue dreptul.
.

CAPÌTOLUL ÌÌ
Despre Rege şi Miniştri
SEC|ÌUNEA Ì
Despre Rege

Art. 77. - Puterile constitu[ionale ale Regelui sunt creditare în linie coborâtoare
directă şi legitimă a Maiestă[ii Sale Regelui Carol Ì de Hohenzollern Sigmaringen, din
bărbat în bărbat prin ordinul de primogenitura şi cu exclusiunea perpetuă a femeilor şi
coborâtorilor lor.
Coborâtorii Maiestă[ii Sale vor fi crescu[i în religiunea ortodoxă a Răsăritului.
.
NOTA:
6 fost adoptată în 19"3 şi pu'licată în Lonitorul )ficial nr. "" din "9 martie
19"3.
>rincipalele modificăriJ +ecretul!,egal nr. ""1 din 13 iulie 194. privind
eBercitarea puterii legislativeG pu'licat în Lonitorul )ficial nr. 1.1 din 15 iulie 194..
%onstituţia din 19"3 a fost a'rogată în mod eBpres de %onstituţia din 193.
CONSTITUŢIUNEA DIN 19A8

%6,)( 6( ==!(E6G
>rin graţia lui +umnezeu şi voinţa naţionalăG
,E9E 6( ,)LU-=E=G
(a toţi de faţă şi viitoriG sănătateJ
>oporul ,omân dându!şi învoireaG -oi decretăm următoarea
%)-2*=*;Q=;-E

TÌTLUL Ì
Despre teritoriul României

Art. 3. - Teritoriul României nu se poate coloniza cu popula[iuni de semin[ie
străină.
TÌTLUL ÌÌ
Despre datoriile şi drepturile Românilor

"3
Capitolul 1
Despre datoriile Românilor

Art. - To[i Românii, fără deosebire de origine etnică şi credin[ă religioasă, sunt
datori: a socoti Patria drept cel mai de seamă temei al rostului lor în via[ă, a se jertfi
pentru apărarea integrită[ii, independen[ei şi demnită[ii ei; a contribui prin munca lor la
înăl[area ei morală şi propăşirea ei economică; a îndeplini cu credin[ă sarcinile obşteşti
ce li se impun prin legi şi a contribui de bună voie la împlinirea sarcinilor publice, fără
de care fiin[a Statului nu poate vie[ui.
Art. 5. - To[i cetă[enii români, fără deosebire de origine etnică şi credin[ă
religioasă, sunt egali înaintea legii, datorându-i respect şi supunere.
Nimeni nu se poate socoti dezlegat de îndatoririle sale civile ori militare, publice
ori particulare, pe temeiul credin[ei sale religioase sau de orice altfel.
...
Art. 8. - Este oprit preo[ilor, de orice rit şi credin[ă religioasă, a pune autoritatea
lor spirituala în slujba propagandei politice, atât în locaşurile destinate cultului şi
func[iunilor oficiale, cât şi în afară de ele.
Propaganda politică, în locaşurile destinate cultului, ori cu prilejul
manifesta[iunilor religioase, nu este îngăduită nimănui.
Orice asocia[iune politică pe temeiuri ori pretexte religioase este oprită.
În afară de persoanele, de condi[iunile şi de formele prevăzute în legi, nimeni nu
poate lua ori presta jurăminte de credin[ă.
...
Capitolul 2
Despre drepturile Românilor

Art. 10. - Românii se bucură de libertatea conştiin[ei, de libertatea muncii, de
libertatea învă[ământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de
asocia[ie şi de toate libertă[ile din care decurg drepturi în condi[iunile statornicite prin
legi.
Art. 11. - Na[ionalitatea română se dobândeşte prin căsătorie, prin filia[iune, prin
recunoaştere şi prin naturalizare.
Naturalizarea se acordă prin lege în mod individual; ea nu are efect retroactiv.
Şotia profită de naturalizarea şotului şi copiii minori de aceea a părin[ilor.
Art. 12. - Libertatea individuală este garantată.
...
Art. 15. - Pedeapsa cu moartea se aplică în timp de război potrivit codului de
justi[ie militară.
Consiliul de Miniştri va putea decide aplicarea dispozi[iunilor din alineatul
precedent şi în timp de pace, pentru atentate contra Suveranului, Membrilor Familiei
Regale, Şefilor Statelor străine şi demnitarilor Statului din mobile în legătură cu
exerci[iul func[iunilor ce le sunt încredin[ate, precum şi în cazurile de tâlhărie cu omor şi
asasinat politic.
...
Art. 19. - Libertatea conştiin[ei este absolută.
Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate şi protec[iune, întru cât
exerci[iul lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri şi Siguran[ei Statului.
Biserica ortodoxă creştină şi cea greco-catolică sunt biserici româneşti. Religia
creştină ortodoxă fiind religia marei majorită[i a Românilor, biserica ortodoxă este
biserica dominantă în Statul Român, iar cea greco-catolică are întâietate fa[ă de
celelalte culte.
""
Biserica ortodoxă română este şi rămâne neatârnată de orice chiriarhie străină,
păstrându-şi însa unitatea, în privin[a dogmelor, cu biserica ecumenică a Răsăritului.
Chestiunile spirituale şi canonice ale bisericii ortodoxe române [in de o singură
autoritate sinodală centrală.
Raporturile dintre diferitele culte şi Stat sunt de domeniul legilor speciale.
Art. 20. - Actele stării civile sunt de atribu[ia legii civile.
Întocmirea acestor acte va trebui să preceadă totdeauna binecuvântarea
religioasă, care este obligatorie pentru to[i membrii cultelor.
...
Art. 22. - Constitu[ia garantează fiecăruia, în limitele şi condi[iunile legii,
libertatea de a comunica şi publica ideile şi opiniunile sale, prin grai, prin scris, prin
imagini, prin sunete sau prin orice alte mijloace.
...
Art. 24. - Cetă[enii români au dreptul a se aduna paşnici şi fără arme pentru a
trata tot felul de chestiuni, conformându-se legilor care regulează exerci[iul acestui
drept.
Întrunirile, procesiunile şi manifesta[iile pe căile publice ori în aer liber, sunt
supuse legilor şi orânduirilor poli[ieneşti.
...
Art. 26. - Cetă[enii români au dreptul a se asocia, conformându-se legilor.
Dreptul de liberă asocia[iune nu implică dreptul de a crea persoane juridice.
Condi[iunile în care se acordă personalitatea juridică se stabilesc prin lege.
Art. 27. - Numai cetă[enii români sunt admisibili în func[iunile şi demnită[ile
publice, civile şi militare, [inându-se seama de caracterul majoritar şi creator de Stat al
Na[iunii Române.
Supuşii străini nu pot ocupa atari func[iuni, decât în cazurile statornicite prin
legi.
Străinii aflători pe pământul României se bucură de protec[iunea dată de legi
persoanelor şi averilor în genere.
Numai Românii şi cei naturaliza[i români pot dobândi cu orice titlu şi de[ine
imobile rurale în România. Străinii vor avea drept numai la valoarea acestor imobile.
...

Capitolul 1
Despre Rege

Art. 34. - Puterile constitu[ionale ale Regelui sunt ereditare în linie coborâtoare
directă şi legitima a Majestă[ii Sale Regelui Carol Ì de Hohenzollern Sigmaringen, din
bărbat în bărbat prin ordinul de primogenitura şi cu excluziunea perpetuă a femeilor şi
coborâtorilor lor.
Coborâtorii Majestă[ii Sale vor fi crescu[i în religiunea ortodoxă a Răsăritului.

...

Sec[iunea ÌÌ
Despre Senat

...
Art. 64. - Sunt de drept membri ai Senatului, în virtutea înaltei lor situa[iuni în
Stat şi Biserică:
a) Moştenitorul Tronului de la vârsta de 18 ani împlini[i;
b) To[i Principii Familiei Regale, majori;
"$
c) Patriarhul şi Mitropoli[ii |ării;
d) Episcopii eparhio[i ai bisericilor ortodoxe române şi greco-catolice, întru cât
vor fi aleşi conform legilor |ării;
e) Capii confesiunilor recunoscute de Stat, câte unul de fiecare confesiune, întru
cât sunt aleşi sau numi[i conform legilor |ării şi reprezintă un număr de peste 200.000
credincioşi;
f) Actualii Senatori de drept recunoscu[i până la data promulgării prezentei
Constitu[ii.
Mandatul Senatorilor de drept, enumera[i la paragrafele a - e inclusiv, încetează
odată cu calitatea sau demnitatea în virtutea căreia îl de[in.
Durată mandatelor Senatorilor numi[i şi aleşi va fi de nouă ani. Mandatele
Senatorilor aleşi se reînnoiesc din trei în trei ani de la data depunerii jurământului
prevăzut de Art. 48 din Constitu[ie, în propor[ie de o treime. Ultima treime neieşită la
sor[i pentru reînnoire păstrează mandatele până la expirarea termenului de nouă ani.
Pentru mandatele ieşite la sorti se va proceda la noi alegeri conform legii
electorale.
...
În "Monitorul Oficial", partea Ì, nr. 48 din 27 februarie 1938 sunt publicate:
a) Actul de constatare a voturilor date de poporul român asupra plebiscitului
propus la 20 februarie 1938, purtând data de 26 februarie 1938, întocmit de Înalta
Comisiune pentru totalizarea rezultatului plebiscitului;
b) Cuvântul Regelui Carol al ÌÌ-lea asupra rezultatului plebiscitului;
c) Raportul nr. 458 din 27 februarie 1938 al Consiliului de Miniştri câtre Rege,
prin care Constitu[ia este supusă sanc[ionării regale;
d) Constitu[ia, sanc[ionată prin Înaltul Decret Regal nr. 1045 din 27 februarie
1938, semnat de Regele Carol al ÌÌ-lea şi contrasemnat de Preşedintele Consiliului de
Miniştri, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Miron Cristea, şi de 15 membri secretari
de stat.
Constitu[ia a intrat în vigoare la 27 februarie 1938, adică la data sanc[ionării ei.
Ea a abrogat expres, pe aceeaşi dată, Constitu[ia din 1923.
Constitu[ia din 1938 era alcătuită din 100 de articole, grupate în 8 titluri.
Prin Decretul Regal nr. 3052 din 5 septembrie 1940, semnat de Regele Carol al
ÌÌ-lea şi publicat în "Monitorul Oficial" nr. 205 din 5 septembrie 1940, Constitu[ia din
1938 este suspendată, iar Corpurile 1 legiuitoare sunt dizolvate.
Textul Constitu[iei din 1938 este reprodus după "Monitorul Oficial", partea Ì, nr.
48 din 27 februarie 1938.
Constitu[ia din 1938 a fost suspendată prin Decretul-Regal nr. 3052 din 5
septembrie 1940 (publicat în Monitorul Oficial nr. 205 din 5 septembrie 1940).
CONSTITUŢIA REPU!LICII POPULARE ROMÂNE 19B8

TÌTLUL Ì
Republica Populară Româna
Art. 1. - Republica Populară Româna este un Stat popular, unitar, independent
şi suveran.
Art. 2. - Republica Populară Româna a luat fiin[a prin lupta dusă de popor, în
frunte cu clasa muncitoare, împotriva fascismului, reac[iunii şi imperialismului.
...

"6
TÌTLUL ÌÌÌ
Drepturile şi îndatoririle fundamentale ale cetă[enilor

Art. 16. - To[i cetă[enii Republicii Populare Române, fără deosebire de sex,
na[ionalitate, rasă, religie sau grad de cultură, sunt egali în fa[a legii.
Art. 17. - Orice propovăduire sau manifestare a urei de rasă sau de
na[ionalitate se pedepseşte de lege.
Art. 18. - To[i cetă[enii, fără deosebire de sex, na[ionalitate, rasă, religie, grad
de cultură, profesiune, inclusiv militarii, magistra[ii şi func[ionarii publici, au dreptul să
aleagă şi să fie aleşi în toate organele Statului.
Dreptul de a alege îl au to[i cetă[enii care au împlinit vârsta de 18 ani, iar
dreptul de a fi aleşi, cei care au împlinit vârsta de 23 ani.
Nu se bucură de dreptul de vot persoanele interzise, lipsite de drepturi civile şi
politice şi nedemne, declarate ca atare de organele în drept, conform legii.
...
Art. 24. - În Republica Populară Română se asigură na[ionalită[ilor
conlocuitoare dreptul de folosire a limbii materne şi organizarea învă[ământului de toate
gradele în limba maternă. Administra[ia şi justi[ia, în circumscrip[iile locuite şi de
popula[ii de altă na[ionalitate decât cea română, vor folosi oral şi scris şi limba
na[ionalită[ii respective şi vor face numiri de func[ionari din sânul na[ionalită[ii
respective sau din altă na[ionalitate, care cunosc limba popula[iei locale.
Predarea limbii şi literaturii Române este obligatorie în şcolile de orice grad.
...
Art. 26. - Căsătoria şi familia se bucură de protec[ia Statului.
Mama, precum şi copiii până la vârsta de 18 ani, se bucură de protec[ie
deosebită, stabilită prin lege.
Părin[ii au aceleaşi îndatoriri fa[ă de copiii născu[i în afara căsătoriei, ca şi
pentru cei născu[i în căsătorie.
Sunt valabile numai actele de stare civilă, încheiate de organele Statului.
Art. 27. - Libertatea conştiin[ei şi libertatea religioasă sunt garantate de Stat.
Cultele religioase sunt libere să se organizeze şi pot func[iona liber dacă ritualul şi
practica lor nu sunt contrarii Constitu[iei, securită[ii publice sau bunelor moravuri.
Nici o confesiune, congrega[ie sau comunitate religioasă nu poate deschide
sau între[ine institu[ii de învă[ământ general, ci numai şcoli speciale pentru pregătirea
personalului cultului sub controlul Statului.
Biserica ortodoxă-română este autocefală şi unitară în organizarea sa.
Modul de organizare şi func[ionare a cultelor religioase va fi reglementat prin
lege.
Art. 28. - Libertatea individuală a cetă[enilor este garantată.
...
Art. 31. - Libertatea presei, a cuvântului, a întrunirilor, meetingurilor, cortegiilor
şi manifesta[iilor este garantată.
Exercitarea acestor drepturi este asigurată prin faptul că mijloacele de tipărire,
hârtia şi locurile de întrunire sunt puse la dispozi[ia celor ce muncesc.
Art. 32. - Cetă[enii au dreptul de a se asocia şi organiza, dacă scopul urmărit nu
este îndreptat în contra ordinei democratice stabilită prin Constitu[ie.
Orice asocia[ie cu caracter fascist sau antidemocratic este interzisă şi
pedepsită de lege.
...

"7
TÌTLUL ÌV
Organul suprem al puterii de Stat

Art. 37. - Organul suprem al puterii de Stat a Republicii Populare Române este
Marea Adunare Na[ională a R. P. R.
Art. 38. - Marea Adunare Na[ională a R. P. R. este unicul organ legislativ al
Republicii Populare Române.
...
NOTA:
>rin (egea nr. 3.3 din 3# decem'rie 194/ pentru constituirea 2tatului ,omân în
,epu'lica >opulară ,omânăG promulgată prin +ecretul nr. ""99 din 3# decem'rie 194/
şi pu'licată în TLonitorul )ficialT nr. 3## 'is din 3# decem'rie 194/G %onstituţia din
19"3G repusă parţial în vigoare în septem'rie 1944 şi modificată prin acte ulterioareG a
fost eBpres a'rogatăG 6dunarea +eputaţilor sta'ilind că urmează a fi aleasăG la o dată
ce o va &otărî ulteriorG o 6dunare %onstituantă care va &otărî asupra noii %onstituţii a
,epu'licii >opulare ,omâne.
6dunarea +eputaţilorG aleasă în noiem'rie 194. pe 'aza +ecretului nr. ""18194. şi a
(egii nr. 5.#8194.G &otărăşteG prin (egea nr. 3"8194 pentru dizolvarea 6dunării
+eputaţilorG reglementarea convocării Larii 6dunări -aţionale şi trecerea puterii
legislative asupra 9uvernuluiG promulgată prin +ecretul nr. 3/" din "5 fe'ruarie 194 şi
pu'licată în TLonitorul )ficialT nr. 4. din "5 fe'ruarie 194G să se autodizolve pe dată
pu'licării legii. >rin acelaşi act normativ se sta'ilesc alegerile pentru Larea 6dunare
-aţională la " martie 194G desfăşurate pe 'aza (egii nr. 5.#8194.G se convoacă
Larea 6dunare -aţională la . aprilie 194 şi se sta'ileşte că aceasta va ela'ora
%onstituţia ,epu'licii >opulare ,omâne şi apoi va eBercita atri'uţiile 6dunării
(egislative )rdinare.
Sn şedinţa din 13 aprilie 194G Larea 6dunare -aţională votează %onstituţia ,epu'licii
>opulare ,omâne ((egea nr. 1148194$G cu unanimitate de 4#1 voturi.
%onstituţia a fost promulgată prin +ecretul nr. /"9 din 13 aprilie 194 al >rezidiumului
>rovizoriu al ,epu'licii >opulare ,omâneG semnat de >reşedintele >rezidiumului
>rovizoriuG %. =. >ar&onG şi de 2ecretarul >rezidiumului >rovizoriuG 9. %. 2tereG
contrasemnat de >reşedintele %onsiliului de LiniştriG dr. >etru 9rozaG şi de ministrul
:ustiţieiG 6vram 1unaciu. Ea a fost pu'licată în TLonitorul )ficialTG partea =G nr. / 'is din
13 aprilie 194 şi a intrat în vigoare la aceeaşi dată.
%onstituţia ,epu'licii >opulare ,omâne era compusă din 1#5 articoleG grupate în 1#
titluri.
%onstituţia din 194 a fost amendată prin (egea nr. 38195" privitoare la modificarea
6rt. .1 din %onstituţia ,epu'licii >opulare ,omâneG pu'licată în T1uletinul )ficialT nr.
1. din "9 martie 195".
%onstituţia ,epu'licii >opulare ,omâne din 194 a fost a'rogată implicit la data de "4
septem'rie 195"G prin intrarea în vigoare a %onstituţiei din 195".
*eBtul %onstituţiei din 194 este reprodus după TLonitorul )ficialTG partea =G nr. / 'is
din 13 aprilie 194.

CONSTITUŢIA REPU!LICII POPULARE ROMÂNE 19C2

"#
MAREA ADUNARE NA|ÌONALÄ
A REPUBLÌCÌÌ POPULARE ROMÂNE
În temeiul articolelor 38 şi 104 din Constitu[ia Republicii Populare Române,
publicată în Monitorul Oficial Nr. 87 bis din 13 Aprilie 1948,
Adoptă următoarea

CONSTÌTU|ÌE
a Republicii Populare Române
%apitol introductiv

Republica Populară Română este un stat al oamenilor muncii de la oraşe şi
sate.
Republica Populară Română a luat naştere ca urmare a victoriei istorice a
Uniunii Sovietice asupra fascismului german şi a eliberării României de către glorioasa
Armată Sovietică, eliberare care a dat putin[a poporului muncitor, în frunte cu clasa
muncitoare condusă de Partidul Comunist, să doboare dictatura fascistă, să nimicească
puterea claselor exploatatoare şi să făurească statul de democra[ie populară, care
corespunde pe deplin intereselor şi năzuin[elor maselor populare din România.
Astfel s-au putut încununa cu o victorie istorică lupta de secole dusă de poporul
muncitor român pentru libertate şi independen[ă na[ională, luptele eroice ale clasei
muncitoare aliată cu [ărănimea muncitoare pentru doborârea regimului capitalisto-
moşieresc şi scuturarea jugului imperialist.
Făurirea şi întărirea statului de democra[ie populară, prietenia şi alian[a cu
marea Uniune Sovietică, sprijinul şi ajutorul ei dezinteresat şi fră[esc asigură
independen[a, suveranitatea de stat, dezvoltarea şi înflorirea Republicii Populare
Române.
For[ele armate ale Republicii Populare Române stau de straja hotarelor [ării,
suveranită[ii şi independen[ei poporului român, securită[ii sale şi păcii.
Politica externă a Republicii Populare Române este o politică de apărare a
păcii, de prietenie şi alian[ă cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi cu [ările de
democra[ie populară, o politică de pace şi prietenie cu toate popoarele iubitoare de
pace.
Minorită[ile na[ionale din Republica Populară Română se bucură de deplină
egalitate în drepturi cu poporul român. În Republica Populară Româna se asigură
autonomie administrativ-teritorială popula[iei maghiare din raioanele secueşti, unde ea
formează o masă compactă.
Prezenta Constitu[ie a Republicii Populare Române consacră rezultatele
ob[inute până acum de oamenii muncii, în frunte cu clasa muncitoare, în opera de
construire a societă[ii socialiste în [ara noastră.
Politica statului de democra[ie populară este îndreptată spre lichidarea
exploatării omului de către om şi construirea socialismului.

...

CAPÌTOLUL 4
Organele administra[iei de stat ale Republicii Populare Române

...
Art. 50. - Ministerele Republicii Populare Române sunt următoarele:
"9
Ministerul Afacerilor Externe;
Ministerul Afacerilor Ìnterne;
Ministerul Agriculturii;
Ministerul Comer[ului Exterior;
Ministerul Comer[ului Ìnterior;
Ministerul Construc[iilor şi al Ìndustriei Materialelor de Construc[ii;
Ministerul Cultelor;
Ministerul Energiei Electrice şi Ìndustriei Electrotehnice;
Ministerul Finan[elor;
Ministerul For[elor Armate;
Ministerul Gospodăriilor Agricole de Stat;
Ministerul Gospodăriei Comunale şi Ìndustriei Locale;
Ministerul Gospodăriei Silvice;
Ministerul Ìndustriei Alimentare;
Ministerul Ìndustriei Cărnii, Peştelui şi Laptelui;
Ministerul Ìndustriei Cărbunelui;
Ministerul Ìndustriei Chimice;
Ministerul Ìndustriei Metalurgice;
Ministerul Ìndustriei Petrolului;
Ministerul Ìndustriei Lemnului, Hârtiei şi Celulozei;
Ministerul Ìndustriei Uşoare;
Ministerul Învă[ământului Public;
Ministerul Justi[iei;
Ministerul Poştelor şi Telecomunica[iilor;
Ministerul Prevederilor Sociale;
Ministerul Sănătă[ii;
Ministerul Securită[ii Statului;
Ministerul Transporturilor.

...

CAPÌTOLUL 7
Drepturile şi datoriile fundamentale ale cetă[enilor

...
Art. 81. - Oamenilor muncii, cetă[eni ai Republicii Populare Române, fără
deosebire de na[ionalitate sau rasă le este asigurată deplina egalitate de drepturi în
toate domeniile vie[ii economice, politice şi culturale.
Orice fel de îngrădire directă sau indirectă a drepturilor oamenilor muncii,
cetă[eni ai Republicii Populare Române, stabilirea de privilegii directe sau indirecte pe
temeiul rasei sau al na[ionalită[ii cărora le apar[in cetă[enii, orice manifestare de
şovinism, ura de rasă, ura na[ională sau propaganda na[ionalistă şovină este pedepsită
de lege.
Art. 82. - În Republica Populară Română se asigură minorită[ilor na[ionale
folosirea liberă a limbii materne, învă[ământul de toate gradele în limba maternă, căr[i,
ziare şi teatre în limba maternă. În raioanele locuite şi de popula[ii de altă na[ionalitate
decât cea română, toate organele şi institu[iile vor folosi oral şi scris şi limba
na[ionalită[ilor respective şi vor face numiri de func[ionari din rândul na[ionalită[ii
respective sau al altor localnici care cunosc limba şi felul de trai al popula[iei locale.
...
Art. 84. - Libertatea de conştiin[ă este garantată tuturor cetă[enilor Republicii
Populare Române.
$!
Cultele religioase sunt libere să se organizeze şi pot func[iona liber. Libertatea
exercitării cultelor religioase este garantată tuturor cetă[enilor Republicii Populare
Române.
Şcoala este despăr[ită de biserică. Nici o confesiune, congrega[ie sau
comunitate religioasă nu poate deschide sau între[ine institu[ii de învă[ământ general, ci
numai şcoli speciale pentru pregătirea personalului cultului.
Modul de organizare şi func[ionare a cultelor religioase se reglementează prin
lege.
Art. 85. - În conformitate cu interesele celor ce muncesc şi în vederea întăririi
regimului de democra[ie populară, cetă[enilor Republicii Populare Române li se
garantează prin lege:
a) libertatea cuvântului;
b) libertatea presei;
c) libertatea întrunirilor şi a meetingurilor;
d) libertatea cortegiilor şi a demonstra[iilor de stradă.
Aceste drepturi sunt asigurate punându-se la dispozi[ia maselor muncitoare şi
organiza[iilor lor tipografiile, depozitele de hârtie, clădirile publice, străzile, mijloacele de
comunica[ii şi alte condi[ii materiale necesare exercitării acestor drepturi.
Art. 86. - În conformitate cu interesele celor ce muncesc şi în scopul dezvoltării
activită[ii politice şi obşteşti a maselor populare, cetă[enilor Republicii Populare
Române li se asigură dreptul de asociere în organiza[ii obşteşti, în sindicate
profesionale, uniuni cooperatiste, organiza[ii de femei, de tineret, organiza[ii sportive,
asocia[ii culturale, tehnice şi ştiin[ifice.
Orice asocia[ie cu caracter fascist sau antidemocratic este interzisă.
Participarea la astfel de asocia[ii este pedepsită de lege.
Cetă[enii cei mai activi şi cei mai conştien[i din rândurile clasei muncitoare şi
din rândurile celorlalte pături de oameni ai muncii se unesc în Partidul Muncitoresc
Român, detaşamentul de avangardă al oamenilor muncii în lupta pentru întărirea şi
dezvoltarea regimului de democra[ie populară şi pentru construirea societă[ii socialiste.
Partidul Muncitoresc Român este for[a conducătoare atât a organiza[iilor celor
ce muncesc, cât şi a organelor şi institu[iilor de stat. În jurul lui se strâng laolaltă toate
organiza[iile celor ce muncesc din Republica Populară Română.
...
Art. 91. - Serviciul militar este obligatoriu. Serviciul militar în rândurile For[elor
Armate ale Republicii Populare Române este o îndatorire de onoare a cetă[enilor
Republicii Populare Române.
...

NOTÄ
%onstituţia ,epu'licii >opulare ,omâne din 195" a fost adoptată de Larea 6dunare
-aţională în 'aza articolelor 3 şi 1#4 din %onstituţia ,epu'licii >opulare ,omâne din
194 după discutarea proiectului pu'licat la data de 19 iulie 195" de către %omisia
constituţională pentru pregătirea proiectului de %onstituţie. Larea 6dunare -aţională a
votat constituţia în şedinţa din data de "4 septem'rie 195"G cu unanimitate de 3"4
voturiG situaţie certificată de >reşedintele Larii 6dunări -aţionaleG %oliu +umitruG şi de
secretarii Larii 6dunări -aţionaleG Larussi 9&eorg&e şi 1elea Liron.
%onstituţia a fost promulgată în data de "4 septem'rie 195"G su' semnătura
>reşedintelui >rezidiului Larii 6dunări -aţionaleG dr. >etru 9rozaG şi a secretarului
>rezidiului Larii 6dunări -aţionaleG Larin 0lorea =onescuG şi a fost pu'licată în
$
T1uletinul )ficial al Larii 6dunări -aţionale a ,epu'licii >opulare ,omâneT nr. 1 din "/
septem'rie 195".
%onstituţia a intrat în vigoare la "4 septem'rie 195"G adică la data adoptării ei. Ea
a'rogă implicitG pe aceeaşi datăG %onstituţia din 194.
%onstituţia din 195" era alcătuita dintr!un capitol introductiv şi 1#5 articole grupate în
1# capitole.
6ceastă %onstituţie a fost modificată prin următoarele acte normativeJ
1$ (egea nr. 381953 pentru reorganizarea unor ministere şi includerea >reşedintelui
%omitetului de 2tat pentru 6r&itectură şi %onstrucţii în %onsiliul de Liniştri al ,epu'licii
>opulare ,omâneG pu'licată în 1uletinul )ficial nr. 4 din "9 ianuarie 1953 (modifică 6rt.
43 şi 5#$R
"$ (egea nr. /81953 pentru modificarea articolelor 43 şi 5# din %onstituţia ,epu'licii
>opulare ,omâneG pu'licată în 1uletinul )ficial nr. . din ". ianuarie 1954R
3$ (egea nr. 381954 pentru modificarea articolului 35 din %onstituţia ,epu'licii >opulare
,omâneG pu'licată în 1uletinul )ficial nr. 19 din "1 aprilie 1954R
4$ (egea nr. 481955 pentru modificarea articolelor 43 şi 5# din %onstituţia ,epu'licii
>opulare ,omâneG pu'licată în 1uletinul )ficial nr. 13 din " iunie 1955R
5$ (egea nr. 58195. pentru modificarea articolelor 1G 19 alineatul " şi articolului 5# din
%onstituţia ,epu'licii >opulare ,omâneG pu'licată în 1uletinul )ficial nr. 11 din 4 aprilie
195.R
.$ (egea nr. 18195/ pentru modificarea articolelor 43G 4/ lit. f şi 5.G precum şi pentru
a'rogarea articolelor 5#G 59 şi ." din %onstituţia ,epu'licii >opulare ,omâneG pu'licată
în 1uletinul )ficial nr. 11 din " martie 195/R
/$ (egea nr. 18195 pentru modificarea articolului 35 din %onstituţia ,epu'licii >opulare
,omâneG pu'licată în 1uletinul )ficial nr. 3 din 15 ianuarie 195R
$ (egea nr. "81959 pentru modificarea articolelor 5" şi 5 din %onstituţia ,epu'licii
>opulare ,omâneG pu'licată în 1uletinul )ficial nr. 31 din 31 decem'rie 1959R
9$ (egea nr. "819.# pentru modificarea articolelor 1G 19 şi 39 din %onstituţia ,epu'licii
>opulare ,omâneG pu'licată îin 1uletinul )ficial nr. "/ din "/ decem'rie 1959R
1#$ (egea nr. 1819.1 pentru modificarea %apitolului ===G precum şi a articolelor 43G 44 şi
/5 din %onstituţia ,epu'licii >opulare ,omâneG pu'licată în 1uletinul )ficial nr. 9 din
"5 martie 19.1R
11$ (egea nr. "819.4 pentru modificarea articolului "5 din %onstituţia ,epu'licii
>opulare ,omâneG pu'licată în 1uletinul )ficial nr. "4 din 3# decem'rie 19.4.
%onstituţia din 195" a fost a'rogată eBpres la data de "1 august 19.5.
Textul Constitu[iei din 1952 este reprodus după "Buletinul Oficial al Marii Adunări
Na[ionale a Republicii Populare Române" nr. 1 din 27 septembrie 1952.
CONSTITUŢIA REPU!LICII SOCIALISTE ROMÂNIA 196C
*** Republicată

TÌTLUL Ì
REPUBLÌCA SOCÌALÌSTÄ ROMÂNÌA

Art. 1. - România este republică socialistă. Republica Socialistă România este
stat al oamenilor muncii de la oraşe şi sate, suveran, independent şi unitar. Teritoriul
său este inalienabil şi indivizibil.
...
TÌTLUL ÌÌ
DREPTURÌLE ŞÌ ÎNDATORÌRÌLE FUNDAMENTALE ALE CETÄ|ENÌLOR

$2
Art. 17. - Cetă[enii Republicii Socialiste România, fără deosebire de
na[ionalitate, rasa, sex sau religie, sînt egali în drepturi în toate domeniile vie[ii
economice, politice, juridice, sociale şi culturale.
Statul garantează egalitatea în drepturi a cetă[enilor. Nici o îngrădire a acestor
drepturi şi nici o deosebire în exercitarea lor pe temeiul na[ionalită[ii, rasei, sexului sau
religiei nu sînt îngăduite.
Orice manifestare avînd ca scop stabilirea unor asemenea îngrădiri,
propaganda na[ionalist-şovină, a[î[area urii de rasă sau na[ionale, sînt pedepsite prin
lege.
...
Art. 22. - În Republica Socialistă România, na[ionalită[ilor conlocuitoare li se
asigură folosirea liberă a limbii materne, precum şi căr[i, ziare, reviste, teatre,
învă[ământul de toate gradele, în limba proprie. În unită[ile administrativ-teritoriale
locuite şi de popula[ie de altă na[ionalitate decît cea română, toate organele şi
institu[iile folosesc oral şi scris şi limba na[ionalită[ii respective şi fac numiri de
func[ionari din rîndul acesteia sau al altor cetă[eni care cunosc limba şi felul de trai al
popula[iei locale.
...
Art. 27. - Cetă[enii Republicii Socialiste România au dreptul de a se asocia în
organiza[ii sindicale, cooperatiste, de tineret, de femei, social-culturale, în uniuni de
crea[ie, asocia[ii ştiin[ifice, tehnice, sportive, precum şi în alte organiza[ii obşteşti.
Statul sprijină activitatea organiza[iilor de masă şi obşteşti, creează condi[ii
pentru dezvoltarea bazei materiale a acestor organiza[ii şi ocroteşte patrimoniul lor.
Organiza[iile de masă şi obşteşti asigură larga participare a maselor populare la
via[a politică, economică, socială, culturală a Republicii Socialiste România şi la
exercitarea controlului obştesc - expresie a democratismului orînduirii socialiste. Prin
organiza[iile de masă şi obşteşti, Partidul Comunist Român înfăptuieşte o legătură
organizată cu clasa muncitoare, [ărănimea, intelectualitatea şi celelalte categorii de
oameni ai muncii, le mobilizează în lupta pentru desavîrşirea construc[iei socialismului.
Art. 28. - Cetă[enilor Republicii Socialiste România li se garantează libertatea
cuvîntului, a presei, a întrunirilor, a mitingurilor şi a demonstra[iilor.
Art. 29. - Libertatea cuvîntului, presei, întrunirilor, mitingurilor şi demonstra[iilor
nu pot fi folosite în scopuri potrivnice orînduirii socialiste şi intereselor celor ce
muncesc.
Orice asocia[ie cu caracter fascist sau antidemocratic este interzisă.
Participarea la astfel de asocia[ii şi propaganda cu caracter fascist sau antidemocratic
sînt pedepsite prin lege.
Art. 30. - Libertatea conştiin[ei este garantată tuturor cetă[enilor Republicii
Socialiste România.
Oricine este liber să împărtăşească sau nu o credin[ă religioasă. Libertatea
exercitării cultului religios este garantată. Cultele religioase se organizează şi
func[ionează liber. Modul de organizare şi func[ionare a cultelor religioase este
reglementat prin lege.
Şcoala este despăr[ită de biserică. Nici o confesiune, congrega[ie sau
comunitate religioasă nu poate deschide sau între[ine alte institu[ii de învă[ămînt decît
şcoli speciale pentru pregătirea personalului de cult.
...
Art. 40. - Serviciul militar în rîndurile for[elor armate ale Republicii Socialiste
România este obligatoriu şi constituie o îndatorire de onoare a cetă[enilor Republicii
Socialiste România.
Art. 41. - Apărarea patriei este datoria sfîntă a fiecărui cetă[ean al Republicii
Socialiste România. Călcarea jurămîntului militar, trădarea de patrie, trecerea de partea
$3
inamicului, aducerea de prejudicii capacită[ii de apărare a statului, constituie crimele
cele mai grave fa[ă de popor şi sînt pedepsite prin lege cu toată asprimea.
...
TÌTLUL ÌX
DÌSPOZÌ|ÌÌ FÌNALE

Art. 120. - Prezenta Constitu[ie intră în vigoare la data adoptării ei.
Art. 121. - Constitu[ia din 24 septembrie 1952, precum şi orice dispozi[ii din legi,
decrete şi alte acte normative, contrarii prevederilor prezentei Constitu[ii, sînt abrogate
la aceeaşi dată.
*) Republicare în temeiul art. 11 din Legea nr. 19 din 23 octombrie 1986, publicată în
Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea Ì, nr. 64 din 27 octombrie
1986.
NOTA:
%onstituţia a fost adoptată de Larea 6dunare -aţională în şedinţa din "1 august 19.5G
după luarea în discuţie a proiectului pu'licat la "9 iunie 19.5 de către %omisia pentru
ela'orarea proiectului de %onstituţieG cu unanimitatea celor 44. de deputaţi prezenţi la
şedinţăG situaţie certificată de >reşedintele Larii 6dunări -aţionaleG Ntefan ?oitec. Ea a
fost promulgată la data de "1 august 19.5 su' semnătura >reşedintelui %onsiliului de
2tatG %&ivu 2toicaG şi a fost pu'licată în T1uletinul )ficial al ,.2.,.T nr. 1 din "1 august
19.5.
%onstituţia a intrat în vigoare la data adoptăriiG adică "1 august 19.5G a'rogând eBpres
pe aceeaşi dată %onstituţia din 195". Sn forma iniţială ea era formată din 114 articole
cuprinse în 9 titluri.
%onstituţia a fost modificată eBpres prin următoarele legiJ
! (egea nr. 1819. pentru modificarea unor articole din %onstituţia ,epu'licii 2ocialiste
,omâniaG pu'licată în 1. )f. nr. 1. din 1. fe'ruarie 19. (modifică art. 15R ""R /#R /3R
/R /9R #R 1R 3R R 9#R 9"!9/R 1##R 1#"R 1#.R înlocuieşte un termenR dispune
repu'licarea$R
! (egea nr. 5.819. pentru modificarea unor articole din %onstituţia ,epu'licii
2ocialiste ,omâniaG pu'licată în 1. )f. nr. 1. din ". decem'rie 19. (modifică art. #R
R 1#5R 1#/R a'roga art. 4 alin. "$R
! (egea nr. 1819.9 pentru modificarea unor articole din %onstituţia ,epu'licii 2ocialiste
,omâniaG pu'licată în 1. )f. nr. 31 din 13 martie 19.9 (modifică art. 5"R 53R ..R dispune
repu'licarea$R
! (egea nr. ".819/1 pentru modificarea articolului /3 alineatul 3 din %onstituţia
,epu'licii 2ocialiste ,omâniaG pu'licată în 1. )f. nr. 15/ din 1/ decem'rie 19/1R
! (egea nr. 1819/" cu privire la modificarea articolelor 45 alin. 1 şi 1 alin. 3 din
%onstituţia ,epu'licii 2ocialiste ,omâniaG pu'licată în 1. )f. nr. 41 din "4 aprilie 19/"
(dispune repu'licarea$R
! (egea nr. 1819/4 privind modificarea %onstituţiei ,epu'licii 2ocialiste ,omâniaG
pu'licată în 1. )f. nr. 45 din " martie 19/4 (modifică art. 43R 54R 5/R .3R .4R .R /3R
introduce art. .5V1R .9V1 ! .9V.R înlocuieşte un termenR dispune renumerotarea
articolelor şi repu'licarea$R
! (egea nr. ..819/4 cu privire la modificarea unor articole din %onstituţia ,epu'licii
2ocialiste ,omâniaG pu'licată în 1. )f. nr. 1.1 din "3 decem'rie 19/4 (modifică art. "5R
44!4.R ./R #R R 9.R 9/R înlocuieşte termeniR dispune repu'licarea$R
! (egea nr. "819/5 pentru modificarea articolului 53 din %onstituţia ,epu'licii 2ocialiste
,omâniaG pu'licată în 1. )f. nr. 3# din "1 martie 19/5R
! (egea nr. 19819/9 pentru modificarea articolului 44 din %onstituţia ,epu'licii
$"
2ocialiste ,omâniaG pu'licată în 1. )f. nr. 1#3 din 19 decem'rie 19/9R
! (egea nr. 19819. pentru modificarea unor prevederi din %onstituţia ,epu'licii
2ocialiste ,omâniaG pu'licată în 1. )f. nr. .4 din "/ octom'rie 19. (modifică art. 43R
.3R /5R dispune repu'licarea$.
%onstituţia a fost repu'licată în următoarele numere din T1uletinul )ficialTJ ""8"#
fe'ruarie 19.R 3481. martie 19.9R 4484 mai 19/"R 5.8 aprilie 19/4R 1./8"/ decem'rie
19/4R .58"9 octom'rie 19.. (a ultima repu'licareG %onstituţia avea 1"1 de articole
grupate în 9 titluri.
Ea a fost a'rogată total şi eBpres la decem'rie 1991G de către %onstituţia ,omâniei
din 1991.
*eBtul %onstituţiei din 19.5 este reprodus după ultima repu'licare a %onstituţiei ,.2.,.
din 19.5 din T1uletinul )ficialT nr. .5 din "9 octom'rie 19..

CONSTITUŢIA ROMÂNIEI 1991
PARLAMENTUL ROMÂNÌEÌ
TÌTLUL Ì
PRÌNCÌPÌÌ GENERALE

Art. 1 - Statul Român
(1) România este stat na[ional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.
(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului,
drepturile şi libertă[ile omului, libera dezvoltare a personalită[ii umane, dreptatea şi
pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.
...
Art. 4 - Unitatea poporului şi egalitatea între cetă[eni
(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român.
(2) România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetă[enilor săi, fără
deosebire de rasă, de na[ionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de
opinie, de apartenen[a politică, de avere sau de origine socială.
...
Art. 6 - Dreptul la identitate
(1) Statul recunoaşte şi garantează persoanelor apar[inând minorită[ilor
na[ionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identitarii lor etnice,
culturale, lingvistice şi religioase.
(2) Măsurile de protec[ie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi
exprimarea persoanelor apar[inând minorită[ilor na[ionale trebuie să fie conforme cu
principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilal[i cetă[eni români.
Art. 7 - Românii din străinătate
$$
(1) Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor [ării şi
ac[ionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identită[ii lor etnice, culturale,
lingvistice şi religioase, cu respectarea legilor statului ai cărui cetă[eni sunt.
...
TÌTLUL ÌÌ
DREPTURÌLE, LÌBERTÄ|ÌLE ŞÌ ÎNDATORÌRÌLE FUNDAMENTALE
CAPÌTOLUL Ì
DÌSPOZÌ|ÌÌ COMUNE

...
Art. 20 - Tratatele interna[ionale privind drepturile omului
(1) Dispozi[iile constitu[ionale privind drepturile şi libertă[ile cetă[enilor vor fi
interpretate şi aplicate în concordan[ă cu Declararea Universală a Drepturilor Omului,
cu pactele şi celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacă există neconcordan[e între pactele şi tratatele privitoare la drepturile
fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate
reglementările interna[ionale.
...
CAPÌTOLUL ÌÌ
DREPTURÌLE ŞÌ LÌBERTÄ|ÌLE FUNDAMENTALE

...
Art. 29 - Libertatea conştiin[ei
(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credin[elor religioase nu
pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să
adere la o credin[ă religioasă, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea conştiin[ei este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de
toleran[ă şi de respect reciproc.
(3) Cultele religioase sunt libere şi se organizează potrivit statutelor proprii, în
condi[iile legii.
(4) În rela[iile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau ac[iuni
de învrăjbire religioasă.
(5) Cultele religioase sunt autonome fa[ă de stat şi se bucură de sprijinul
acestuia, inclusiv prin înlesnirea asisten[ei religioase în armată, în spitale, în
penitenciare, în azile şi în orfelinate.
(6) Părin[ii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri,
educa[ia copiilor minori a căror răspundere le revine.
Art. 30 - Libertatea de exprimare
(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credin[elor şi
libertatea crea[iilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin
alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiin[a publica[ii.
(4) Nici o publica[ie nu poate fi suprimată.
(5) Legea nu poate impune mijloacelor de comunicare în masă obliga[ia de a
face publică sursa finan[ării.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, via[a
particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.
$6
(7) Sunt interzise de lege defăimarea [ării şi a na[iunii, îndemnul la război de
agresiune, la ură na[ională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la
separatism teritorial sau la violen[a publică, precum şi manifestările obscene, contrare
bunelor moravuri.
(8) Răspunderea civilă pentru informa[ia sau pentru crea[ia adusă la cunoştin[a
publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării
artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune,
în condi[iile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.
...
Art. 32 - Dreptul la învă[ătură
(1) Dreptul la învă[ătură este asigurat prin învă[ământul general obligatoriu, prin
învă[ământul liceal şi prin cel profesional, prin învă[ământul superior, precum şi prin alte
forme de instruc[ie şi perfec[ionare.
(2) Învă[ământul de toate gradele se desfăşoară în limba română. În condi[iile
legii, învă[ământul se poate desfăşura şi într-o limbă de circula[ie interna[ională.
(3) Dreptul persoanelor apar[inând minorită[ilor na[ionale de a învă[a limba lor
maternă şi dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate; modalită[ile de
exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.
(4) Învă[ământul de stat este gratuit, potrivit legii.
(5) Ìnstitu[iile de învă[ământ, inclusiv cele particulare, se înfiin[ează şi îşi
desfăşoară activitatea în condi[iile legii.
(6) Autonomia universitară este garantată.
(7) Statul asigură libertatea învă[ământului religios, potrivit cerin[elor specifice
fiecărui cult. În şcolile de stat, învă[ământul religios este organizat şi garantat prin lege.
...
Art. 36 - Libertatea întrunirilor
Mitingurile, demonstra[iile, procesiunile, sau orice alte întruniri sunt libere sau
se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără nici un fel de arme.
Art. 37 - Dreptul de asociere
(1) Cetă[enii se pot asocia liberi în partide politice, în sindicate şi în alte forme
de asociere.
(2) Partidele sau organiza[iile care, prin scopurile ori prin activitatea lor,
militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranită[ii,
a integrită[ii sau a independentei României sunt neconstitu[ionale.
(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Cur[ii Constitu[ionale,
avoca[ii poporului, magistra[ii, membrii activi ai armatei, poli[iştii şi alte categorii de
func[ionari publici stabilite prin lege organică.
(4) Asocia[iile cu caracter secret sunt interzise.
...
Art. 39 - Ìnterzicerea muncii for[ate
(1) Munca for[ată este interzisă.
(2) Nu constituie muncă for[ată:
a) serviciul cu caracter militar sau activită[ile desfăşurate în locul acestuia de
cei care, potrivit legii, nu prestează serviciul militar obligatoriu din motive religioase;
...
CAPÌTOLUL ÌÌÌ
ÎNDATORÌRÌLE FUNDAMENTALE

Art. 50 - Fidelitatea fa[ă de [ară
(1) Fidelitatea fa[ă de [ară este sacră.
$7
(2) Cetă[enii cărora le sunt încredin[ate, precum şi militarii, răspund de
îndeplinirea cu credin[a a obliga[iilor ce le revin şi, în acest scop, vor depune jurământul
cerut de lege.
...
Art. 52 - Apărarea [ării
(1) Cetă[enii au dreptul şi obliga[ia să apere România.
(2) Serviciul militar este obligatoriu pentru bărba[i, cetă[eni români, care au
îndeplinit vârsta de 20 de ani, cu excep[ia cazurilor prevăzute de lege.
(3) Pentru pregătirea în cadrul serviciului militar activ, cetă[enii pot fi încorpora[i
până la vârsta de 35 de ani.
...
TÌTLUL ÌÌÌ
AUTORÌTÄ|ÌLE PUBLÌCE
Sec[iunea a 3-a
Legiferarea

Art. 72 - Categorii de legi
(1) Parlamentul adoptă legi constitu[ionale, legi organice şi legi ordinare.
(2) Legile constitu[ionale sunt cele de revizuire a Constitu[iei.
(3) Prin lege organică se reglementează:
...
n) regimul general al cultelor;
TÌTLUL VÌÌ
DÌSPOZÌ|ÌÌ FÌNALE ŞÌ TRANZÌTORÌÌ

Art. 149 - Ìntrarea în vigoare
Prezenta Constitu[ie intră în vigoare la data aprobării ei prin referendum. La
aceeaşi dată, Constitu[ia din 21 august 1965 este şi rămâne în întregime abrogată.

Preşedin[ii Adunării Constituante
academician Alexandru Bîrlădeanu
Mar[ian Dan

$#
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI 200A
J

TÌTLUL Ì
Principii generale
Constitu[ia României, în forma ini[ială, a fost adoptată în şedin[a Adunării Constituante
din 21 noiembrie 1991, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea Ì, nr.
233 din 21 noiembrie 1991 şi a intrat în vigoare în urma aprobării ei prin referendumul
na[ional din 8 decembrie 1991.
.
ARTÌCOLUL 4
Unitatea poporului şi egalitatea între cetă[eni

(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea cetă[enilor
săi.
(2) România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetă[enilor săi, fără
deosebire de rasă, de na[ionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de
opinie, de apartenen[ă politică, de avere sau de origine socială.
.

ARTÌCOLUL 6
Dreptul la identitate

(1) Statul recunoaşte şi garantează persoanelor apar[inând minorită[ilor
na[ionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identită[ii lor etnice,
culturale, lingvistice şi religioase.
(2) Măsurile de protec[ie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi
exprimarea identită[ii persoanelor apar[inând minorită[ilor na[ionale trebuie să fie
conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilal[i cetă[eni
români.

ARTÌCOLUL 7
Românii din străinătate

Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor [ării şi
ac[ionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identită[ii lor etnice, culturale,
lingvistice şi religioase, cu respectarea legisla[iei statului ai cărui cetă[eni sunt.
.

TÌTLUL ÌÌ
&
Modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constitu[iei României nr. 429/2003, publicată in Monitorul
Oficial al României, Partea Ì, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicată de Consiliul Legislativ, în temeiul art.
152 din Constitu[ie, cu reactualizarea denumirilor şi dându-se textelor o nouă numerotare (art. 152 a devenit,
în formă republicată, art. 156).
Legea de revizuire a Constitu[iei României nr. 429/2003 a fost aprobată prin referendumul na[ional din 18-19
octombrie 2003 şi a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, dată publicării în Monitorul Oficial al
României, Partea Ì, nr. 758 din 29 octombrie 2003 a Hotărârii Cur[ii Constitu[ionale nr. 3 din 22 octombrie
2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului na[ional din 18-19 octombrie 2003 privind Legea de
revizuire a Constitu[iei României.
$9
Drepturile, libertă[ile şi îndatoririle fundamentale

CAPÌTOLUL Ì
Dispozi[ii comune
ARTÌCOLUL 15
Universalitatea

(1) Cetă[enii beneficiază de drepturile şi de libertă[ile consacrate prin
Constitu[ie şi prin alte legi şi au obliga[iile prevăzute de acestea.
(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excep[ia legii penale sau
contraven[ionale mai favorabile.

ARTÌCOLUL 16
Egalitatea în drepturi

(1) Cetă[enii sunt egali în fa[a legii şi a autorită[ilor publice, fără privilegii şi fără
discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Func[iile şi demnită[ile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condi[iile
legii, de persoanele care au cetă[enia română şi domiciliul în [ară.
Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărba[i pentru
ocuparea acestor func[ii şi demnită[i.
(4) În condi[iile aderării României la Uniunea Europeană, cetă[enii Uniunii care
îndeplinesc cerin[ele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorită[ile
administra[iei publice locale.
.
ARTÌCOLUL 20
Tratatele interna[ionale privind drepturile omului

(1) Dispozi[iile constitu[ionale privind drepturile şi libertă[ile cetă[enilor vor fi
interpretate şi aplicate în concordan[ă cu Declara[ia Universală a Drepturilor Omului, cu
pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacă există neconcordante între pactele şi tratatele privitoare la drepturile
fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate
reglementările interna[ionale, cu excep[ia cazului în care Constitu[ia sau legile interne
con[in dispozi[ii mai favorabile.
.

CAPÌTOLUL ÌÌ
Drepturile şi libertă[ile fundamentale
.
ARTÌCOLUL 29
Libertatea conştiin[ei

(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credin[elor religioase nu
pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să
adere la o credin[ă religioasă, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea conştiin[ei este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de
tolerantă şi de respect reciproc.
(3) Cultele religioase sunt libere şi se organizează potrivit statutelor proprii, în
condi[iile legii.
6!
(4) În rela[iile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau ac[iuni
de învrăjbire religioasă.
(5) Cultele religioase sunt autonome fa[ă de stat şi se bucură de sprijinul
acestuia, inclusiv prin înlesnirea asisten[ei religioase în armată, în spitale, în
penitenciare, în azile şi în orfelinate.
(6) Părin[ii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri,
educa[ia copiilor minori a căror răspundere le revine.

ARTÌCOLUL 30
Libertatea de exprimare

(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credin[elor şi
libertatea crea[iilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin
alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiin[a publica[ii.
(4) Nici o publica[ie nu poate fi suprimată.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obliga[ia de a face
publică sursa finan[ării.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, via[a
particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defăimarea [ării şi a na[iunii, îndemnul la război de
agresiune, la ură na[ională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la
separatism teritorial sau la violen[ă publică, precum şi manifestările obscene, contrare
bunelor moravuri.
(8) Răspunderea civilă pentru informa[ia sau pentru crea[ia adusă la cunoştin[ă
publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării
artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune,
în condi[iile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.
.
ARTÌCOLUL 32
Dreptul la învă[ătură

(1) Dreptul la învă[ătură este asigurat prin învă[ământul general obligatoriu, prin
învă[ământul liceal şi prin cel profesional, prin învă[ământul superior, precum şi prin alte
forme de instruc[ie şi de perfec[ionare.
(2) Învă[ământul de toate gradele se desfăşoară în limba română. În condi[iile
legii, învă[ământul se poate desfăşura şi într-o limbă de circula[ie interna[ională.
(3) Dreptul persoanelor apar[inând minorită[ilor na[ionale de a învă[a limba lor
maternă şi dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate; modalită[ile de
exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.
(4) Învă[ământul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordă burse sociale
de studii copiilor şi tinerilor proveni[i din familii defavorizate şi celor institu[ionaliza[i, în
condi[iile legii.
(5) Învă[ământul de toate gradele se desfăşoară în unită[i de stat, particulare şi
confesionale, în condi[iile legii.
(6) Autonomia universitară este garantată.
(7) Statul asigură libertatea învă[ământului religios, potrivit cerin[elor specifice
fiecărui cult. În şcolile de stat, învă[ământul religios este organizat şi garantat prin lege.
.
6
ARTÌCOLUL 39
Libertatea întrunirilor

Mitingurile, demonstra[iile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere şi se
pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără nici un fel de arme.

ARTÌCOLUL 40
Dreptul de asociere

(1) Cetă[enii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în
alte forme de asociere.
(2) Partidele sau organiza[iile care, prin scopurile ori prin activitatea lor,
militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranită[ii,
a integrită[ii sau a independen[ei României sunt neconstitu[ionale.
(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Cur[ii Constitu[ionale,
avoca[ii poporului, magistra[ii, membrii activi ai armatei, poli[iştii şi alte categorii de
func[ionari publici stabilite prin lege organică.
(4) Asocia[iile cu caracter secret sunt interzise.
.

ARTÌCOLUL 55
Apărarea [ării

(1) Cetă[enii au dreptul şi obliga[ia să apere România.
(2) Condi[iile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege
organică.
(3) Cetă[enii pot fi incorpora[i de la vârsta de 20 de ani şi pană la vârsta de 35
de ani, cu excep[ia voluntarilor, în condi[iile legii organice.
.

2E%Q=;-E6 a 3!a
Legiferarea
ARTÌCOLUL 73
Categorii de legi

(1) Parlamentul adoptă legi constitu[ionale, legi organice şi legi ordinare.
(2) Legile constitu[ionale sunt cele de revizuire a Constitu[iei.
(3) Prin lege organică se reglementează:
.
s) regimul general al cultelor;
.

TÌTLUL VÌÌÌ
Dispozi[ii finale şi tranzitorii

ARTÌCOLUL 153
Ìntrarea în vigoare

Prezenta Constitu[ie intră în vigoare la data aprobării ei prin referendum.
La aceeaşi dată, Constitu[ia din 21 august 1965 este şi rămâne în întregime
abrogată.
62

! L";"/ 3$'-'%6 .'="$)/)"/ $".';',/41 (' $";'90. ;"%"$/. /. *0.)".,$
Lege nr. 489 din 28/12/2006
Publicat în Monitorul Oficial, Partea Ì nr. 11 din 08/01/2007
privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispozi[ii generale
A$) 1 -
(1) Statul român respectă şi garantează dreptul fundamental la libertate de gândire, de
conştiin[a şi religioasă al oricărei persoane de pe teritoriul României, potrivit Constitu[iei
şi tratatelor interna[ionale la care România este parte.
(2) Nimeni nu poate fi împiedicat sau constrâns să adopte o opinie ori să adere la o
credin[ă religioasă contrară convingerilor sale şi nici nu poate fi supus vreunei
discriminări, urmărit sau pus într-o situa[ie de inferioritate pentru credin[ă, apartenen[a
ori neapartenen[a sa la o grupare, asocia[ie religioasă sau un cult ori pentru
exercitarea, în condi[iile prevăzute de lege, a libertă[ii religioase.
A$) 2 -
(1) Libertatea religioasă cuprinde dreptul oricărei persoane de a avea sau de a adopta
o religie, de a şi-o manifesta în mod individual sau colectiv, în public sau în particular,
prin practicile şi ritualurile specifice cultului, inclusiv prin educa[ie religioasă, precum şi
libertatea de a-şi păstra sau schimba credin[a religioasă.
(2) Libertatea de a-şi manifesta credin[a religioasă nu poate face obiectul altor
restrângeri decât al celor care sunt prevăzute de lege şi constituie măsuri necesare
într-o societate democratică pentru securitatea publică, protec[ia ordinii, a sănătă[ii sau
a moralei publice ori pentru protejarea drepturilor şi libertă[ilor fundamentale ale omului.
A$) A -
(1) Părin[ii sau tutorii au dreptul exclusiv de a opta pentru educa[ia religioasă a copiilor
minori, conform propriilor convingeri.
(2) Religia copilului care a împlinit vârsta de 14 ani nu poate fi schimbată fără
consim[ământul acestuia; copilul care a împlinit vârsta de 16 ani are dreptul să îşi
aleagă singur religia.
A$) B - Orice persoană, cult, asocia[ie religioasă sau grupare religioasă din România
este liberă de a stabili şi men[ine rela[ii ecumenice şi fră[eşti cu alte persoane, culte sau
grupări religioase şi cu organiza[iile intercreştine şi interreligioase, la nivel na[ional şi
interna[ional.
A$) C -
(1) Orice persoana are dreptul să îşi manifeste credin[a religioasă în mod colectiv,
conform propriilor convingeri şi prevederilor prezentei legi, atât în structuri religioase cu
personalitate juridică, cât şi în structuri fără personalitate juridică.
(2) Structurile religioase cu personalitate juridică reglementate de prezenta lege sunt
cultele şi asocia[iile religioase, iar structurile fără personalitate juridică sunt grupările
religioase.
(A) Comunită[ile religioase îşi aleg în mod liber structura asocia[ională în care îşi
manifesta credin[a religioasă: cult, asocia[ie religioasă sau grup religios, în condi[iile
prezentei legi.
63
(B) În activitatea lor, cultele, asocia[iile religioase şi grupările religioase au obliga[ia să
respecte Constitu[ia şi legile [ării şi să nu aducă atingere securită[ii publice, ordinii,
sănătă[ii şi moralei publice, precum şi drepturilor şi libertă[ilor fundamentale ale omului.
(C) Este interzisă prelucrarea datelor cu caracter personal legate de convingerile
religioase sau de apartenen[a la culte, cu excep[ia desfăşurării lucrărilor de
recensământ na[ional aprobat prin lege sau în situa[ia în care persoana vizată şi-a dat,
în mod expres, consim[ământul pentru aceasta.
(6) Este interzisă obligarea persoanelor să îşi men[ioneze religia, în orice rela[ie cu
autorită[ile publice sau cu persoanele juridice de drept privat.
A$) 6 -
(1) Gruparea religioasă este forma de asociere fără personalitate juridică a unor
persoane fizice care, fără nici o procedură prealabilă şi în mod liber, adoptă,
împărtăşesc şi practică o credin[ă religioasă.
(2) Asocia[ia religioasă este persoană juridică de drept privat, constituită în condi[iile
prezentei legi, formată din persoane fizice care adoptă, împărtăşesc şi practică aceeaşi
credin[ă religioasă.
(A) O asocia[ie religioasă poate deveni cult în condi[iile prezentei legi.
CAPITOLUL II
Cultele
SECŢIUNEA 1
Rela[iile dintre stat şi culte
A$) E -
(1) Statul român recunoaşte cultelor rolul spiritual, educa[ional, social-caritabil, cultural
şi de parteneriat social, precum şi statutul lor de factori ai păcii sociale.
(2) Statul român recunoaşte rolul important al Bisericii Ortodoxe Române şi al celorlalte
biserici şi culte recunoscute în istoria na[ională a României şi în via[a societă[ii
româneşti.
A$) 8 -
(1) Cultele recunoscute sunt persoane juridice de utilitate publică. Ele se organizează şi
func[ionează în baza prevederilor constitu[ionale şi ale prezentei legi, în mod autonom,
potrivit propriilor statute sau coduri canonice.
(2) De asemenea, sunt persoane juridice şi păr[ile componente ale cultelor, aşa cum
sunt men[ionate în statutele sau codurile canonice proprii, dacă îndeplinesc cerin[ele
prevăzute în acestea.
(A) Cultele func[ionează cu respectarea prevederilor legale şi în conformitate cu
propriile statute sau coduri canonice, ale căror prevederi sunt aplicabile propriilor
credincioşi.
(B) Denumirea unui cult nu poate fi identică cu cea a altui cult recunoscut în România.
A$) 9 -
(1) În România nu exista religie de stat; statul este neutru fa[ă de orice credin[ă
religioasă sau ideologie atee.
(2) Cultele sunt egale în fa[a legii şi a autorită[ilor publice. Statul, prin autorită[ile sale,
nu va promova şi nu va favoriza acordarea de privilegii sau crearea de discriminări fa[ă
de vreun cult.
(A) Autorită[ile publice cooperează cu cultele în domeniile de interes comun şi sprijină
activitatea acestora.
(B) Statul român, prin autorită[ile publice abilitate, sprijină activitatea spiritual-culturală şi
socială în străinătate a cultelor recunoscute în România.
6"
(C) Autorită[ile publice centrale pot încheia cu cultele recunoscute atât parteneriate în
domeniile de interes comun, cât şi acorduri pentru reglementarea unor aspecte
specifice tradi[iei cultelor, care se supun aprobării prin lege.
A$) 10 -
(1) Cheltuielile pentru între[inerea cultelor şi desfăşurarea activită[ilor lor se vor acoperi,
în primul rând, din veniturile proprii ale cultelor, create şi administrate în conformitate cu
statutele lor.
(2) Cultele pot stabili contribu[ii din partea credincioşilor lor pentru sus[inerea
activită[ilor pe care le desfăşoară.
(A) Statul promovează sprijinul acordat de cetă[eni cultelor prin deduceri din impozitul
pe venit şi încurajează sponsorizările către culte, în condi[iile legii.
(B) Statul sprijină, la cerere, prin contribu[ii, în raport cu numărul credincioşilor cetă[eni
români şi cu nevoile reale de subzisten[ă şi activitate, salarizarea personalului clerical şi
neclerical apar[inând cultelor recunoscute. Statul sprijină cu contribu[ii în cuantum mai
mare salarizarea personalului de cult al unită[ilor de cult cu venituri reduse, în condi [iile
stabilite prin lege.
(C) Nimeni nu poate fi constrâns prin acte administrative sau prin alte metode să
contribuie la cheltuielile unui cult religios.
(6) Cultele recunoscute pot beneficia, la cerere, de sprijin material din partea statului,
pentru cheltuielile privind func[ionarea unită[ilor de cult, pentru repara[ii şi construc[ii
noi, în raport cu numărul credincioşilor, conform ultimului recensământ, şi cu nevoile
reale.
(E) Statul sprijină activitatea cultelor recunoscute şi în calitate de furnizori de servicii
sociale.
(8) Autorită[ile publice asigură oricărei persoane, la cerere, dreptul de a fi consiliată
potrivit propriilor convingeri religioase prin înlesnirea asisten[ei religioase.
A$) 11 - Sprijinul statului constă şi în acordarea de facilită[i fiscale, în condi[iile legii.
A$) 12 - Utilizarea fondurilor băneşti primite de la bugetul de stat sau bugetele locale,
precum şi respectarea destina[iei bunurilor primite în proprietate sau folosin[ă de la
autorită[ile publice locale ori centrale se supun controlului statului.
A$) 1A -
(1) Raporturile dintre culte, precum şi cele dintre asocia[ii şi grupuri religioase se
desfăşoară pe baza în[elegerii şi a respectului reciproc.
(2) În România sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau ac[iuni de defăimare şi
învrăjbire religioasă, precum şi ofensa publică adusă simbolurilor religioase.
(A) Împiedicarea sau tulburarea libertă[ii de exercitare a unei activită[i religioase, care
se desfăşoară potrivit legii, se pedepseşte conform dispozi[iilor legii penale.
A$) 1B -
(1) Fiecare cult trebuie să aibă un organism na[ional de conducere sau de
reprezentare.
(2) Unită[ile de cult, inclusiv filialele lor fără personalitate juridică, se înfiin[ează şi se
organizează de către culte potrivit propriilor statute, regulamente şi coduri canonice.
(A) Înfiin[area unită[ii de cult trebuie să fie comunicată, spre eviden[ă, Ministerului
Culturii şi Cultelor.
(B) Unită[ile de cult nou-înfiin[ate ca persoane juridice pot solicita şi primi sprijin
financiar, în condi[iile legii.
A$) 1C - Sigiliile şi ştampilele folosite de către un cult sau de către o unitate locală de
cult trebuie să con[ină şi denumirea oficială sub care cultul a fost recunoscut ori
ini[ialele acestuia.
A$) 16 -
(1) Cultele recunoscute pot folosi, în desfăşurarea activită[ilor lor, orice limba consideră
de cuviin[ă. Eviden[a financiar-contabilă se va tine şi în limba română.
6$
(2) În rela[iile oficiale cu autorită[ile statului, cultele recunoscute folosesc limba română.
SECŢIUNEA / 2-/
Recunoaşterea calită[ii de cult
A$) 1E -
(1) Calitatea de cult recunoscut de stat se dobândeşte prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea Ministerului Culturii şi Cultelor, de către asocia[iile religioase care, prin
activitatea şi numărul lor de membri, oferă garan[ii de durabilitate, stabilitate şi interes
public.
(2) Recunoaşterea statutelor şi a codurilor canonice se acordă în măsura în care
acestea nu aduc atingere, prin con[inutul lor, securită[ii publice, ordinii, sănătă[ii şi
moralei publice sau drepturilor şi libertă[ilor fundamentale ale omului.
A$) 18 - Asocia[ia religioasă care solicită recunoaşterea calită[ii de cult va formula o
cerere în acest sens la Ministerul Culturii şi Cultelor, înso[ită de următoarea
documenta[ie:
/) dovada că este constituită legal şi func[ionează neîntrerupt pe teritoriul României
ca asocia[ie religioasă de cel pu[in 12 ani;
=) listele originale cuprinzând adeziunile unui număr de membri cetă[eni români cu
domiciliul în România cel pu[in egal cu 0,1% din popula[ia României, conform ultimului
recensământ;
*) mărturisirea de credin[ă proprie şi statutul de organizare şi func[ionare, care să
cuprindă: denumirea cultului, structura sa de organizare centrală şi locală, modul de
conducere, administrare şi control, organele de reprezentare, modul de înfiin[are şi
desfiin[are a unită[ilor de cult, statutul personalului propriu, precum şi prevederile
specifice cultului respectiv.
A$) 19 -
(1) În termen de 60 de zile de la data depunerii cererii, Ministerul Culturii şi Cultelor
înaintează Guvernului documenta[ia de recunoaştere a cultului, înso[ită de avizul sau
consultativ, întocmit pe baza documenta[iei depuse.
(2) Dacă documenta[ia este incompletă sau statutele con[in prevederi contrare legii,
acestea se restituie motivat spre completare sau modificare, iar termenul de solu[ionare
se prelungeşte corespunzător.
A$) 20 -
(1) În termen de 60 de zile de la primirea avizului, Guvernul se pronun[ă asupra cererii,
prin hotărâre de recunoaştere sau de respingere motivată.
(2) Hotărârea Guvernului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea Ì, şi poate
fi atacată în justi[ie, conform legii.
(A) În caz de respingere a cererii, asocia[ia religioasă poate solicita reluarea procedurii
de recunoaştere a calită[ii de cult, numai dacă prezintă dovezi din care să rezulte că au
încetat temeiurile care au dus la solu[ia de respingere.
(B) Drepturile şi obliga[iile aferente calită[ii de cult recunoscut se pot exercita de la data
intrării în vigoare a hotărârii Guvernului de recunoaştere a acestuia.
A$) 21 - Guvernul, prin hotărâre, la propunerea Ministerului Culturii şi Cultelor, poate
retrage calitatea de cult recunoscut atunci când, prin activitatea sa, cultul aduce atingeri
grave securită[ii publice, ordinii, sănătă[ii sau moralei publice ori drepturilor şi libertă[ilor
fundamentale ale omului.
A$) 22 -
(1) Modificarea şi completarea statutelor de organizare şi func[ionare sau codurilor
canonice ale cultelor se comunică, spre recunoaştere, Ministerului Culturii şi Cultelor.
(2) Actele administrative emise în temeiul prevederilor prezentei sec[iuni, precum şi
neemiterea acestora în termenele prevăzute pot fi atacate în justi[ie, în condi[iile legii.
66
SECŢIUNEA / A-/
Personalul cultelor
A$) 2A -
(1) Cultele îşi aleg, numesc, angajează sau revocă personalul potrivit propriilor statute,
coduri canonice sau reglementari.
(2) Personalul cultelor poate fi sanc[ionat disciplinar pentru încălcarea principiilor
doctrinare sau morale ale cultului, potrivit propriilor statute, coduri canonice sau
reglementări.
(A) Personalul clerical şi cel asimilat al cultelor recunoscute nu poate fi obligat să
dezvăluie faptele încredin[ate sau de care a luat cunoştin[a în considerarea statutului
lor.
(B) Exercitarea func[iei de preot sau orice altă func[ie care presupune exercitarea
atribu[iilor de preot fără autoriza[ia sau acordul expres dat de structurile religioase, cu
sau fără personalitate juridică, se sanc[ionează potrivit legii penale.
A$) 2B -
(1) Salaria[ii şi asigura[ii cultelor ale căror case de pensii sunt integrate în sistemul
asigurărilor sociale de stat vor fi supuşi prevederilor legisla[iei privind asigurările sociale
de stat.
(2) Salaria[ii şi asigura[ii cultelor care dispun de case de pensii sau fonduri de pensii
proprii se supun regulamentelor adoptate de către organele de conducere ale cultelor,
în conformitate cu statutele acestora şi în acord cu principiile generale ale legisla[iei
privind asigurările sociale de stat.
A$) 2C - Personalul clerical şi cel asimilat, precum şi personalul monahal apar[inând
cultelor recunoscute este scutit de îndeplinirea serviciului militar.
A$) 26 -
(1) Cultele pot avea organe proprii de judecata religioasa pentru problemele de
disciplină internă, conform statutelor şi reglementarilor proprii.
(2) Pentru problemele de disciplină internă sunt aplicabile în mod exclusiv prevederile
statutare şi canonice.
(A) Existen[a organelor proprii de judecată nu înlătură aplicarea legisla[iei cu privire la
contraven[ii şi infrac[iuni în sistemul jurisdic[ional.
SECŢIUNEA / B-/
Patrimoniul cultelor
A$) 2E -
(1) Cultele recunoscute şi unită[ile lor de cult pot avea şi dobândi, în proprietate sau în
administrare, bunuri mobile şi imobile, asupra cărora pot dispune în conformitate cu
statutele proprii.
(2) Bunurile sacre, respectiv cele afectate direct şi exclusiv cultului, stabilite conform
statutelor proprii în conformitate cu tradi[ia şi practicile fiecărui cult, dobândite cu titlu,
sunt insesizabile şi imprescriptibile şi pot fi înstrăinate doar în condi[iile statutare
specifice fiecărui cult.
(A) Prevederile alin. (2) nu afectează redobândirea bunurilor sacre confiscate în mod
abuziv de stat în perioada 1940-1989, precum şi a celor preluate fără titlu.
A$) 28 -
(1) Unită[ile locale ale cultelor pot avea şi între[ine, singure sau în asociere cu alte
culte, cimitire confesionale pentru credincioşii lor. Cimitirele confesionale se
administrează potrivit regulamentelor cultului de[inător. Ìdentitatea confesionala a
cimitirelor istorice este protejată de lege.
67
(2) În localită[ile în care nu exista cimitire comunale şi unele culte nu au cimitire proprii,
persoanele decedate care apar[ineau cultelor respective pot fi înhumate potrivit ritului
propriu, în cimitirele existente în func[iune.
(A) Prevederile alin. (2) nu se aplică cimitirelor apar[inând cultelor mozaic şi musulman.
(B) Autorită[ile administra[iei publice locale au obliga[ia de a înfiin[a cimitire comunale şi
orăşeneşti în fiecare localitate.
(C) Cimitirele comunale sau orăşeneşti se organizează astfel încât să aibă sectoare
corespunzătoare pentru fiecare cult recunoscut, la cererea cultelor ce func[ionează în
localitatea respectivă.
A$) 29 -
(1) Cultele au dreptul exclusiv de a produce şi valorifica obiectele şi bunurile necesare
activită[ii de cult, în condi[iile legii.
(2) Utilizarea operelor muzicale în activitatea cultelor recunoscute se face fără plata
taxelor către organele de gestiune colectivă a drepturilor de autor.
A$) A0 - Bunurile bisericeşti sau similare din străinătate, proprietate a statului român
ori a cultelor din România, pot constitui obiectul unor acorduri bilaterale semnate de
statul român, la solicitarea celor interesa[i.
A$) A1 -
(1) Bunurile care fac obiectul aporturilor de orice fel - contribu[ii, dona[ii, succesiuni -,
precum şi orice alte bunuri intrate în mod legal în patrimoniul unui cult nu pot face
obiectul revendicării lor ulterioare.
(2) Persoanele care părăsesc un cult recunoscut nu pot emite preten[ii asupra
patrimoniului cultului respectiv.
(A) Disputele patrimoniale dintre cultele recunoscute se solu[ionează pe cale amiabilă,
iar, în caz contrar, potrivit dreptului comun.
(B) În cazul retragerii calită[ii de cult recunoscut potrivit prevederilor prezentei legi sau
al dizolvării, destina[ia patrimoniului este cea stabilită prin statutul acestuia.
SECŢIUNEA / C-/
Învă[ământul organizat de culte
A$) A2 -
(1) În învă[ământul de stat şi particular, predarea religiei este asigurată prin lege
cultelor recunoscute.
(2) Personalul didactic care predă religia în şcolile de stat se numeşte cu acordul
cultului pe care îl reprezintă, în condi[iile legii.
(A) În cazul în care un cadru didactic săvârşeşte abateri grave de la doctrina sau
morala cultului, cultul îi poate retrage acordul de a preda religia, fapt ce duce la
desfacerea contractului individual de muncă.
(B) La cerere, în situa[ia în care conducerea şcolii nu poate asigura profesori de religie
apar[inând cultului din care fac parte elevii, aceştia pot face dovadă studierii religiei
proprii cu atestat din partea cultului căruia îi apar[in.
A$) AA -
(1) Cultele au dreptul să înfiin[eze şi să administreze unită[i de învă[ământ pentru
pregătirea personalului de cult, a profesorilor de religie, precum şi a altor specialişti
necesari activită[ii religioase a fiecărui cult, în condi[iile prevăzute de lege.
(2) Fiecare cult este liber să îşi stabilească forma, nivelul, numărul şi planul de
şcolarizare pentru institu[iile de învă[ământ proprii, în condi[iile prevăzute de lege.
A$) AB -
(1) Cultele î[i elaborează planurile şi programele de învă[ământ pentru învă[ământul
teologic preuniversitar şi programele pentru predarea religiei. Acestea se avizează de
către Ministerul Culturii şi Cultelor şi se aprobă de către Ministerul Educa[iei şi
Cercetării.
6#
(2) Pentru învă[ământul superior, planurile şi programele de învă[ământ se elaborează
de institu[iile de învă[ământ, cu acordul cultului respectiv, şi se aprobă de senatele
universitare.
A$) AC -
(1) Personalul didactic din unită[ile de învă[ământ teologic integrate în învă[ământul de
stat se recunoaşte de către Ministerul Educa[iei şi Cercetării, în condi[iile prevăzute de
lege, cu acordul prealabil al organelor statutare ale cultelor religioase în cauză.
(2) Personalul didactic din unită[ile de învă[ământ teologic neintegrate în învă[ământul
de stat se numeşte de către organele statutare ale cultelor, în conformitate cu statutele
acestora. Personalul didactic care predă religia în şcoli trebuie să îndeplinească
prevederile Legii privind Statutul personalului didactic nr. 128/1997, cu modificările şi
completările ulterioare.
A$) A6 -
(1) În centrele de plasament organizate de institu[iile publice, particulare sau apar[inând
cultelor, educa[ia religioasă a copiilor se face conform apartenen[ei lor religioase.
(2) În centrele de plasament, indiferent de finan[ator, educa[ia religioasă a copiilor
cărora nu li se cunoaşte religia se face doar cu acordul persoanelor stabilite prin actele
normative incidente în acest domeniu.
A$) AE - Salarizarea personalului didactic şi administrativ din unită[ile de învă[ământ
teologic neintegrate în învă[ământul de stat se asigură de către culte. La cererea
cultelor, statul, prin Ministerul Culturii şi Cultelor, poate asigura o contribu[ie la salariu,
propor[ional, în raport de numărul membrilor acestora.
A$) A8 - Echivalarea şi recunoaşterea diplomelor şi a certificatelor de studii teologice
ob[inute în străinătate se fac în condi[iile prevăzute de lege.
A$) A9 -
(1) Cultele recunoscute au dreptul de a înfiin[a şi administra forme de învă[ământ
confesional de toate nivelurile, profilurile şi specializările, în condi[iile legii.
(2) Diplomele pentru absolven[ii unită[ilor şi institu[iilor de învă[ământ particular,
confesional, organizate de cultele religioase se eliberează potrivit legisla[iei în vigoare.
(A) Statul va sus[ine financiar învă[ământul confesional, în condi[iile legii.
(B) Unită[ile de învă[ământ confesional dispun de autonomie organizatorică şi
func[ională, potrivit statutelor şi canoanelor lor, în concordan[ă cu prevederile legale ale
sistemului na[ional de învă[ământ.
(C) În învă[ământul confesional se pot înscrie elevi sau studen[i, indiferent de religie sau
confesiune, garantându-se libertatea educa[iei religioase a acestora, corespunzătoare
propriei religii sau confesiuni.
CAPITOLUL III
Asocia[iile religioase
A$) B0 -
(1) Libertatea religioasă se poate exercita şi în cadrul asocia[iilor religioase, care sunt
persoane juridice alcătuite din cel pu[in 300 de persoane, cetă[eni români sau reziden[i
în România, care se asociază în vederea manifestării unei credin[e religioase.
(2) Asocia[ia religioasă dobândeşte personalitate juridică prin înscrierea în Registrul
asocia[iilor religioase, care se instituie la grefa judecătoriei în a cărei circumscrip[ie
teritorială îşi are sediul.
A$) B1 -
(1) Oricare dintre asocia[i, pe baza împuternicirii date de ceilal[i, poate formula o cerere
de înscriere a asocia[iei în Registrul asocia[iilor religioase.
(2) Cererea de înscriere va fi înso[ită de următoarele documente:
/) actul constitutiv, în forma autentică, în care se vor arăta obligatoriu denumirea
asocia[iei religioase, care nu poate fi identică sau asemănătoare cu cea a unui cult sau
69
a altei asocia[ii religioase recunoscute, datele de identificare şi semnăturile asocia[ilor,
sediul, patrimoniul ini[ial, de cel pu[in doua salarii brute pe economie, alcătuit din
aportul în natură sau în bani al asocia[ilor, precum şi primele organe de conducere;
=) mărturisirea de credin[a proprie şi statutul asocia[iei religioase, care trebuie să
cuprindă: structura sa de organizare centrală şi locală, modul de conducere,
administrare şi control, modul de înfiin[are şi desfiin[are a unită[ilor locale, drepturile şi
obliga[iile membrilor, principalele activită[i pe care asocia[ia religioasă în[elege să le
desfăşoare în vederea atingerii scopurilor sale spirituale, alte prevederi specifice
asocia[iei religioase respective;
*) actele doveditoare ale sediului şi patrimoniului ini[ial;
6) avizul consultativ al Ministerului Culturii şi Cultelor;
") dovada privind disponibilitatea denumirii, eliberată de Ministerul Justi[iei.
A$) B2 -
(1) În termen de 3 zile de la depunerea cererii de înscriere şi a documentelor prevăzute
la art. 41 alin. (2), judecătorul desemnat de preşedintele instan[ei verifică legalitatea
acestora şi dispune, prin încheiere, înscrierea asocia[iei în Registrul asocia[iilor
religioase.
(2) Odată cu efectuarea înscrierii, încheierea prin care s-a dispus înscrierea se
comunică, din oficiu, organului financiar local în a cărui raza teritorială se află sediul
asocia[iei religioase, pentru eviden[a fiscală, cu men[ionarea numărului de înscriere în
Registrul asocia[iilor religioase.
A$) BA - Asocia[iile religioase pot înfiin[a filiale cu personalitate juridică, în conformitate
cu statutele lor, potrivit procedurii prevăzute la art. 41 şi 42.
A$) BB -
(1) Asocia[iile religioase beneficiază de facilită[i fiscale legate de activitatea lor
religioasă, în conformitate cu Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare.
(2) Asocia[iilor religioase li se aplică în mod corespunzător şi prevederile art. 10 alin. (2)
şi ale art. 15, 16 şi 28.
A$) BC - Dizolvarea asocia[iei religioase se pronun[ă de instan[a competentă atunci
când, prin activitatea sa, asocia[ia religioasă aduce atingeri grave securită[ii publice,
ordinii, sănătă[ii sau moralei publice, drepturilor şi libertă[ilor fundamentale ale omului
ori când asocia[ia religioasă urmăreşte alt scop decât cel pentru care s-a constituit.
A$) B6 - Prevederile prezentului capitol se completează cu dispozi[iile Ordonan[ei
Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asocia[ii şi funda[ii, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 246/2005.
A$) BE -
(1) Asocia[iile existente, constituite în conformitate cu reglementările legale privind
asocia[iile şi funda[iile, care au ca obiect de activitate principal exercitarea unei credin[e
religioase şi care doresc să dobândească statutul de asocia[ie religioasă vor depune la
judecătoria unde sunt înregistrate o cerere de transformare a asocia[iei şi de radiere a
ei din Registrul asocia[iilor şi funda[iilor şi de înregistrare în Registrul asocia[iilor
religioase [inut de grefa aceleiaşi judecătorii, înso[ită de documenta[ia prevăzută la art.
41.
(2) Cererea va fi semnată de organele statutare de conducere ale asocia[iei, arătându-
se expres dorin[a transformării asocia[iei ini[iale în asocia[ie religioasă.
(A) Judecătorul-delegat se va pronun[a atât asupra transformării asocia[iei, cât şi
asupra înregistrării asocia[iei religioase, stabilind şi perioada în care asocia[ia a avut ca
obiect de activitate exercitarea unei credin[e religioase.
(B) Perioada stabilită de instan[ă va fi luată în considerare şi se va adăuga perioadei de
func[ionare a asocia[iei religioase, în vederea dobândirii calită[ii de cult recunoscut.
A$) B8 -
7!
(1) În toate cererile şi ac[iunile în justi[ie privitoare la dobândirea sau pierderea calită[ii
de asocia[ie religioasă, judecata se face cu prezen[a procurorului şi cu citarea
reprezentantului Ministerului Culturii şi Cultelor.
(2) Încheierile sau hotărârile pronun[ate de către instan[ă în cauzele privitoare la
asocia[iile religioase pot fi atacate cu recurs, în termen de 15 zile de la pronun[are, la
tribunal.
CAPITOLUL IV
Dispozi[ii tranzitorii şi finale
A$) B9 -
(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, în România func[ionează 18 culte
recunoscute, conform anexei care face parte integrantă din prezenta lege.
(2) În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cultele din
România prevăzute în anexă vor prezenta statutele şi codurile canonice Ministerului
Culturii şi Cultelor, pentru recunoaşterea lor.
(A) Recunoaşterea se realizează prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului
Culturii şi Cultelor, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea Ì. Dispozi[iile
art. 17 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
A$) C0 -
(1) Orice modificare sau completare a prezentei legi se realizează cu consultarea
prealabilă a cultelor recunoscute şi cu respectarea normelor legale privind transparen[a
decizională.
(2) Reprezentan[ii cultelor religioase au dreptul de a participa ca invita[i la dezbaterea
în Parlament şi în comisiile acestuia a proiectelor de acte normative privitoare la via[a
religioasă, la activitatea cultelor, de educa[ie şi de învă[ământ confesional, de asisten[ă
socială şi de patrimoniu na[ional privind cultele.
A$) C1 - La data intrării în vigoare a prezentei legi, Decretul nr. 177/1948 pentru
regimul general al cultelor religioase, publicat în Buletinul Oficial, Partea Ì, nr. 178 din 4
august 1948, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispozi[ii
contrare se abrogă.
Aceasta lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor
art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constitu[ia României, republicată.

PREŞEDÌNTELE CAMEREÌ DEPUTA|ÌLOR p. PREŞEDÌNTELE
SENATULUÌ,
BOGDAN OLTEANU DORU ÌOAN TÄRÄCÌLÄ

Bucureşti, 28 decembrie 2006.
Nr. 489.
ANE>Ă
LISTA
1395)9+( ()137+,135) 67 R+8<7.2
1 !ISERICA ORTODO>Ă ROMÂNĂ
2 EPISCOPIA ORTODO>Ă SÂR!Ă DE TIMIHOARA
7
A !ISERICA ROMANO-CATOLICĂ
B !ISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA2 GRECO-CATOLICĂ
C ARHIEPISCOPIA !ISERICII ARMENE
6 !ISERICA CREHTINĂ RUSĂ DE RIT VECHI DIN ROMÂNIA
E !ISERICA REFORMATĂ DIN ROMÂNIA
8 !ISERICA EVANGHELICĂ CA DIN ROMÂNIA
9 !ISERICA EVANGHELICĂ LUTHERANĂ DIN ROMÂNIA
10 !ISERICA UNITARIANĂ DIN TRANSILVANIA
11 UNIUNEA !ISERICILOR CREHTINE !APTISTE DIN ROMÂNIA
12 !ISERICA CREHTINĂ DUPĂ EVANGHELIE DIN ROMÂNIA - UNIUNEA
!ISERICILOR CREHTINE DUPĂ EVANGHELIE DIN ROMÂNIA
1A !ISERICA EVANGHELICĂ ROMANA
1B UNIUNEA PENTICOSTALĂ - !ISERICA LUI DUMNEGEU APOSTOLICĂ DIN
ROMÂNIA
1C !ISERICA CREHTINĂ ADVENTISTĂ DE GIUA A HAPTEA DIN ROMÂNIA
16 FEDERAŢIA COMUNITĂŢILOR EVREIEHTI DIN ROMÂNIA
1E CULTUL MUSULMAN
18 ORGANIGAŢIA RELIGIOASĂ MARTORII LUI IEHOVA
C A*)" %,$9/)'-" 3$'-'%6 *0.)"." (' ,$;/%'@/&''." $".';',/4"
I L";"/ %$ 21 6'% 6 #"=$0/$'" 192B 3"%)$0 3"$4,/%"." D0$'6'*" (A4,*'/&'' ('
F0%6/&'')
Textul actului publicat în M.Of. nr. 27/6 feb. 1924
CAPÌTOLUL 1
Ì. Dispozi[ii generale
A. Personalitatea juridică
Art. 1. - Persoanele juridice de drept public se creează numai prin lege.
Asocia[iile şi funda[iile, fără scop lucrativ sau patrimonial, create şi organizate de
particulari, nu pot dobîndi personalitatea juridică decît în condi[iile legii de fa[ă.
Ele sînt considerate persoane juridice de drept privat.
Societă[ile şi asocia[iile prevăzute de codurile de comer[ şi alte legi vor avea acelaşi
caracter şi rămîn supuse dispozi[iilor acelor legi.
Art. 2. - Persoanele juridice de drept privat existente la data promulgării legii de fa[ă vor
continua să func[ioneze potrivit dispozi[iilor legilor, hotărîrilor sau actelor care le-au
constituit şi care vor fi contrare dispozi[iilor de ordine publică ale acestei legi.
Ele sînt obligate însă, ca în termen de şase luni de la promulgarea acestei legi să
comunice grefei tribunalului, în circumscrip[ia căreia func[ionează administra[ia lor
principală, titlurile pe temeiul cărora au dobîndit personalitatea juridică, statutele sau
actele constitutive, precum şi informa[iile ce se vor cere prin regulamentul de aplica[ie
al acestei legi.
Grefa tribunalului este obligată a înscrie organiza[ia sau aşezămîntul în registrul
persoanelor juridice.
Contravenien[ii la această dispozi[ie cad sub prevederile art. 94 din această lege.
Art. 3. - Asocia[iile şi aşezămintele fără scop lucrativ sau patrimonial nu pot dobîndi
personalitatea juridică decît pe temeiul unei decizii motivate a tribunalului civil în
circumscrip[ia căreia s-au constituit.
Această decizie nu se poate da decît la cererea celor interesa[i:
72
a) După ce s-a cerut avizul ministerului în competen[a căruia cade scopul
asocia[iei sau aşezământului;
b) După ce s-au ascultat concluziile ministerului public şi s-a constatat că
statutele sau actele constitutive, compunerea organelor de direc[ie şi
administra[ie şi a celorlalte condi[ii, nu contravin la dispozi[iile legii de fa[ă.
Păr[ile interesate, ministerul competent şi reprezentantul ministerului public au
dreptul de apel potrivit art. 90.
Art. 4. - Persoana juridică va avea fiin[a numai de la data înscrierii deciziei de
recunoaştere rămasă definitivă, în registrul special care va fi [inut în acest scop
la grefa fiecărui tribunal civil.
Art. 5. - Personalitatea juridică nu se poate recunoaşte unei colectivită[i de
asocia[ii sau aşezăminte nerecunoscute ca persoane juridice. Personalitatea
juridică e individuală şi efectul ei nu se poate întinde în afară de asocia[ia sau
aşezămîntul pentru care a fost acordată.
Un asezămînt creat de o persoană juridică nu poate avea o personalitate
distinctă de aceea a persoanei juridice care a creat-o, decît dacă i se
recunoaşte formal aceasta, în condi[iile statornicite prin legea de fa[ă.
Art. 6. - Nu se poate recunoaşte personalitatea juridică a asocia[iilor şi
aşezămintelor care au un obiect ilicit, contrar ordinii publice sau bunelor
moravuri, sau care sînt formate în vederea realizării unui asemenea scop.
Art. 7. - Persoanele juridice de drept privat, fără scop lucrativ sau patrimonial,
care îşi au sediul în străinătate, pot să beneficieze de personalitatea lor juridică
şi să func[ioneze pe teritoriul Statului român în conformitate cu legile Române,
dacă sînt recunoscute după legile [ării lor şi dacă în prealabil au ob[inut
autorizarea guvernului român.
Autorizările acordate acestor persoane juridice se vor înscrie la cererea lor, sub
sanc[iunea unei amenzi de 5.000 - 20.000 lei şi în caz de recidivă sub
sanc[iunea retragerii autoriza[iei, în registrul tribunalului civil al circumscrip[iei în
care se va stabili sediul administra[iei, sucursala, sau domiciliul ales.
Cînd nu există sucursală, alegerea domiciliului este obligatorie. Ea se face prin
act autentic care se publică în Monitorul Oficial şi se afişează la primăria şi
tribunalul domiciliului ales.
Art. 8. - Fără distinc[ie între persoanele juridice de drept privat existente şi
acele ce se va forma în viitor, de la data promulgării legii de fa[ă, nici o
modificare de statute sau transformare a caracterului asocia[iei sau
aşezămîntului, nici o modificare a organelor de control şi administra[ie, nici o
încetare sau dizolvare, opera[iunile de lichidare şi de atribuire de bunuri, nu se
va putea face decît conform acestei legi.
Aceste persoane sînt obligate a se supune tuturor dispozi[iilor declarate de
ordine publică în legea de fa[ă.
Modificările statutelor sau actelor constitutive sînt supuse verificării şi aprobării
puterii judecătoreşti în condi[iile art. 1.
B. Folosin[a drepturilor civile
Art. 9. - Persoanele juridice de drept privat, căzînd sub prevederile legii de
fa[ăa, nu se pot folosi decît de drepturile ce le sînt necesare pentru realizarea
scopului şi destina[iei lor.
Ele nu pot contracta obliga[ii decît tot în vederea realizării acestui scop şi
acestei destina[ii.
Art. 10. - Persoanele juridice nu pot primi liberalită[i decît dacă vor fi autorizate
legal, pe baza unui jurnal al consiliului de miniştrii.
C. Exerci[iul drepturilor civile
73
Art. 11. - Persoanele juridice nu-şi pot exercita drepturile decît dacă sînt
înzestrate cu organele de direc[ie şi administra[ie prevăzute în statute, actul
consultativ sau în legea de fa[ă.
Art. 12. - Voin[a persoanelor juridice se manifestă prin organele lor.
Actele juridice încheiate de aceste organe, în conformitate cu statutele şi în
limita puterilor ce le sînt atribuite, sînt considerate ca încheiate de însăşi
persoana juridică pe care o obligă.
Actele prin care organele persoanei juridice ar urmări un vădit scop străin
aceluia pentru care asocia[ia sau funda[ia a fost constituită sau recunoscută, nu
vor avea efect fa[ă de persoana juridică.
Persoana juridică răspunde de toate faptele contractuale, delictuale şi
quasi-delictuale, săvîrşite de organele ei în timpul exercitării func[iunii lor.
Membrii care formează organele de direc[ie şi administra[ie sînt personal şi
solidar răspunzători pentru daunele provenite din culpa lor, atît fa[ă de teri[i, cit
şi fa[ă de persoana juridică însăşi.
D. Sediul
Art. 13. - Domiciliul persoanei juridice este la sediul principal al administra[iei
sale. Schimbarea de domiciliu trebuie să fie declarată prin act autentic la
ambele grefe ale tribunalelor noului şi vechiului domiciliu.
Sub sanc[iunea prevăzuta la art. 94 din prezenta lege, grefa tribunalului
vechiului domiciliu va face men[iunea de strămutare, iar grefa tribunalului
noului domiciliu va înscrie persoana juridică în registrul prevăzut la art. 4.
Art. 14. - Domiciliul persoanei juridice autorizată, potrivit art. 7, pentru toate
actele judiciare şi extrajudiciare ce o privesc, va fi sediul sucursalei sau, în
lipsă, la domiciliul ales.
E. Supraveghere
Art. 15. - Statul are un drept de supraveghere şi control asupra tuturor
persoanelor juridice de drept privat. El va urmări: pe de o parte, ca ele să se
administreze şi să-şi îndeplinească menirea în conformitate cu statutele şi cu
actele constitutive, iar pe de altă parte, ca să lucreze împotriva bunelor
moravuri, ordinei publice şi siguran[ei Statului.
Această ac[iune de supraveghere şi control se va exercita prin inspectorii şi
delega[ii ministerului, sub autoritatea şi controlul căruia cade funda[ia sau
asocia[ia, precum şi prin comisia superioară a persoanelor juridice.
Art. 16. - Numirea delegatului ministerului pe lîngă organele de direc[ie şi de
administra[ie, nu poate avea loc decît numai pe lînga funda[iile şi asocia[iile
subven[ionate sau legate de Stat prin conven[ii.
Acelaşi drept, la numirea de delega[i jude[eni sau comunali, îl au autorită[ile
jude[ene sau comunale pentru funda[iile şi asocia[iile care se vor găsi fa[ă de
ele în situa[ia de mai sus.
Celelalte persoane juridice nesubven[ionate sînt supuse controlului general prin
inspectorii ministerelor competente.
Art. 17. - Fiecare autoritate interesată nu va putea numi mai mult de un delegat
de funda[ie sau asocia[ie. Autorită[ile jude[ene sau comunale pot însărcina cu
această func[ie pe delegatul ministerului sau invers, ministerul pe unul din
delega[ii jude[eni sau comunali. O persoană poate îndeplini această func[ie pe
lîngă mai multe funda[ii sau asocia[ii.
Art. 18. - Delega[ii ministerului şi, în lipsa acestora, delega[ii jude[eni sau
comunali, au dreptul de a suspenda executarea deciziilor organelor de direc[ie
sau administra[ie, ce s-ar găsi contrarii actelor de funda[ie, regulamentelor
interioare, conven[iilor cu ministerul, jude[ul sau comuna, legilor, bunelor
moravuri, ordinei publice şi siguran[ei Statului.
7"
Despre acest lucru se va încheia un proces-verbal care se va comunica de
urgen[ă organelor persoanei juridice.
Delega[ii vor participa cu vot consultativ la şedin[ele organelor de direc[ie şi
administra[ie. Directorii sau administratorii sînt obliga[i să-i convoace.
În lipsa delega[ilor de la şedin[e, organele de direc[ie şi administra[ie sînt
obligate să comunice delega[ilor deciziile luate.
Sub sanc[iunea retragerii mandatului de direc[ie şi administra[ie şi a dizolvării
funda[iei sau asocia[iei, independent de celelalte sanc[iuni civile şi penale de
drept comun, persoanele care formează organele de direc[ie şi administra[ie
sînt personal şi solidar răspunzătoare de executarea deciziilor contrare actelor
de funda[ie, regulamentelor interioare, conven[iunilor, legilor, bunelor moravuri,
ordinei publice şi siguran[ei Statului, fa[ă de care s-a exercitat sau nu dreptul de
suspendare.
Delega[ii vor putea aduce la cunoştin[a publică, prin Monitorul Oficial şi prin
publica[iile mai răspândite din localitate, numărul, data şi obiectul deciziilor
suspendate.
Art. 19. - Organele de direc[ie şi administra[ie sînt obligate a repune în discu[ie
chestiunile care fac obiectul deciziei suspendate în baza art. 18 pentru a primi
solu[ia conformă actelor de funda[ie, regulamentelor, conven[iilor, Constitu[iei şi
legilor [ării.
În caz de refuz de discu[ie din partea organelor de direc[ie şi administra[ie, sau
în caz de men[inere a deciziei suspendate, delega[ii guvernului vor aduce
imediat cazul la cunoştin[a comisiei persoanelor juridice de pe lîngă ministerul
justi[iei, care va da o decizie executorie.
În cel mult 3 zile libere de la, comunicarea procesului-verbal de suspendare,
organele de direc[ie şi administra[ie au drept de apel la comisia superioară a
persoanelor juridice, care decide în ultimă instan[ă asupra dispozi[iilor ce
urmează a se executa în termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii. Art.
20 Delega[ii îşi exercită dreptul lor de supraveghere şi de control asupra tuturor
organelor de direc[ie, administra[ie şi control, a funda[iei sau asocia[iei, sub
orice denumire s-ar găsi, comitete sau consilii de directie şi Administra[ie, eforii
sau epitropii, adunări generale, colegii, etc.
Art. 21. - În toate funda[iile şi asocia[iile care nu cad sub prevederea art. 16,
alin. 1 şi următorii, ac[iunea de supraveghere şi control se va exercita de
inspectorii ministerului, la însărcinarea ministerului sau la cererea organelor de
direc[ie şi administra[ie a funda[iilor sau asocia[iilor.
Cînd scopul persoanei juridice cade în competen[a a doua sau mai multe
ministere, fiecare din ele au exerci[iul ac[iunii de control şi supraveghere.
Persoanele juridice ale căror scopuri sînt insuficient caracterizate, din punctul
de vedere al competen[ei organelor de control, cad sub supravegherea
ministerului de interne.
Ìnspectorii vor avea să cerceteze numai dacă funda[iile şi asocia[iile
func[ionează potrivit actelor de funda[ie sau actelor lor constitutive, dacă
institu[iile create corespund condi[iilor statornicite prin aceste acte şi condi[iilor
de ordine publică din Constitu[ia şi legile [ării.
Ìnspectorii nu pot face observa[ii şi da indica[ii direct organelor de direc[ie şi
administra[ie ale funda[iilor sau asocia[iilor. Constatările lor se consemnează în
rapoarte scrise asupra cărora au a decide ministrul competent, organele
administrative sau judecătoreşti, prevăzute în legea de fa[ă.
Controlul Statului nu prejudiciază controlul instituit de statute sau actul
constitutiv.
7$
Art. 22. - Dacă organele de direc[ie sau administra[ie nu se conformează legilor
[ării, actelor de fondare sau de constituire, sau dacă se constată ca averile ce
le sînt încredin[ate se risipesc, se deturnează, sau se întrebuin[ează în alte
scopuri decît acele prevăzute prin actele de fondare sau de constituire,
ministerul public sau ministerul sub autoritatea şi controlul căruia func[ionează
funda[ia sau asocia[ia, va trimite pe administratorii răspunzători înaintea Cur[ii
de apel în circumscrip[ia căreia cade sediul principal al funda[iei sau asocia[iei.
Administratorii pot fi condamna[i la destituire, în afară de celelalte penalită[i
prevăzute în legile ordinare după dreptul comun.
Art. 23. - Administratorii asocia[iilor şi funda[iilor care cu rea credin[ă lucrează
la vătămarea persoanelor sau lucrărilor încredin[ate direc[iei şi administra[iei
lor, se vor pedepsi cu închisoare de la o luna la un an.
Art. 24. - Toate organele de direc[ie şi administra[ie ale funda[iilor sînt datoare
să înainteze ministerului sub autoritatea şi controlul căruia func[ionează, în
termen de 6 luni de la promulgarea acestei legi, copia autentificată de pe actele
de fondare şi un inventar de averea ce posedă, înso[it de bilan[ul şi contul de
gestiune al anului precedent.
F. Încetarea personalită[ii
Art. 25. - Asocia[iile şi funda[iile îşi pierd personalitatea juridică, de plin drept
sau prin justi[ie, în cazurile determinate prin legea de fa[ă.
Persoanele juridice autorizate, potrivit art. 7, îşi pierd dreptul de a func[iona în
România şi prin retragerea autoriza[iei.
Această retragere se face tot prin decret regal, pe temeiul unui jurnal al
consiliului de miniştri.
Art. 26. - În cazuri urgente cînd s-ar constata că o persoană juridică îşi
desfăşoară activitatea împotriva bunelor moravuri, ordinii publice şi siguran[ei
Statului, consiliul de miniştri, cu avizul comisiei superioare a persoanelor
juridice, poate interzice func[ionarea persoanei juridice, pînă la intrarea ei în
legalitate, sau chiar poate hotărî dizolvarea ei. În acest din urmă caz, lichidarea
persoanei juridice nu se poate face decît de puterea judecătorească în
condi[iile art. 29, 54 şi următorii, 82 şi următorul. În afară de cazurile urgente,
dizolvarea nu se poate face decît prin justi[ie.
Comisia superioară a persoanelor juridice apreciază urgen[a la cererea
consiliului de miniştri sau la aceea a ministrului de justi[ie.
G. Destina[ia bunurilor
Art. 27. - Oricare ar fi cauza încetării personalită[ii juridice sau retragerii
autoriza[iei, patrimoniul persoanei juridice va primi destina[ia indicată în actul
de fondare, în statute sau în actul constitutiv şi la asocia[ii, în caz de tăcere, a
actelor de constituire sau a statutelor, destina[ia indicată de hotărârea adunării
generale luată înainte de dizolvare.
Nici într-un caz însă adunarea generală nu poate atribui bunurile rămase decît
unei alte persoane juridice de drept privat din [ară cu scop identic sau similar,
sau persoanei juridice de drept public, reprezentînd în Stat interesele servite de
persoana juridică desfiin[ată.
În lipsa unei indica[ii statutare, sau a unei hotărîri a adunării generale, sau în
fa[a unei hotărîri a adunării generale, contrarii dispozi[iilor de mai sus, bunurile
ramase vor trece în patrimoniul asocia[iei sau funda[iei de drept privat, ori
public cu scop analog sau similar ce se va hotărî de comisiunea persoanelor
juridice de pe lîngă ministerul justi[iei, luîndu-se şi avizul ministrului, sub
autoritatea şi controlul căruia cădea persoana juridică desfiin[ată.
76
Art. 28. - Patrimoniul persoanelor juridice dizolvate pentru vreuna din cauzele
arătate la art. 53 (punctul ÌÌÌ) alin. a şi b şi art. 81 (p. ÌÌ), trece la fondul de
asisten[ă socială.
ÌÌ. Lichidarea şi radierea înscrierii
Art. 29. - Lichidarea patrimoniului persoanelor juridice de drept privat se face
conform art. 55 şi următorii, precum şi 82 şi următorul din această lege.
Art. 30. - Radierea persoanei juridice din registrul persoanelor juridice se face
înscriindu-se integral în registru actul care a constatat, declarat sau hotărît
dizolvarea.
CAPÌTOLUL 2
Despre asocia[ii
A. Condi[ii de constituire
Art. 31. - Asocia[ia este conven[ia prin care mai multe persoane pun în comun,
în mod permanent, contribu[ia lor materială, cunoştin[ele şi activitatea lor,
pentru realizarea unui scop care nu urmăreşte, foloase personale sau
patrimoniale.
Scopul asocia[iei poate fi sau ideal, să corespundă intereselor generale ale
colectivită[ii sau numai a unei categorii sociale din care asocia[ii fac parte, sau,
în fine, să corespundă intereselor personale nepatrimoniale ale asocia[ilor.
Art. 32. - Asocia[ia pentru a putea dobîndi personalitatea juridică, trebuie să fie
compusă din cel pu[in 20 membri şi să prezinte în statute o organizare din care
să rezulte o voin[ă colectivă, independentă de voin[a asocia[ilor ca indivizi,
constituirea unui patrimoniu social, distinct şi autonom de patrimoniul individual
al fiecărui asociat.
Patrimoniul social de fondare va trebui să fie în măsura de a realiza cel pu[in
par[ial scopul pentru care se constituie asocia[ia.
Nici contribu[iile sau dota[iile ini[iale, nici cotiza[iile periodice şi nici subven[iile
Statului român, jude[elor sau comunelor şi în genere a persoanelor de drept
public, nu sînt supuse autorizării prevăzută la art. 10.
Obliga[iunea constituirii ini[iale a patrimoniului social nu priveşte asocia[iile sau
sindicatele profesionale.
Art. 33. - Actul constitutiv şi statutele se vor face în forma autentică.
Asocia[ia nu va putea cere recunoaşterea calită[ii de persoană juridică, decît
după adoptarea statutelor de către asocia[i şi după desemnarea sau alegerea
persoanelor care vor avea conform statutelor, răspunderea direc[iei şi
administrării asocia[iei.
Art. 34. - Statutele vor cuprinde obligatoriu:
1. Denumirea asocia[iei;
2. Obiectul şi scopul;
3. Sediul principal şi, eventual, sucursalele sau filialele;
4. Patrimoniul ini[ial, cuantumul şi compunerea lui, precum şi cotiza[iile;
5. Organele de direc[ie, administra[ie şi de control.
Statutele nu pot deroga la dispozi[iile de ordine publică ale legii de fa[ă.
77
În lipsa unor dispozi[ii statutare suficiente pentru organizarea asocia[iei şi
reglementarea raporturilor acesteia cu asocia[ia se vor aplica dispozi[iile ce
urmează.
B. Organizarea
Art. 35. - Organele principale ale asocia[iei de stat:
a. O adunare generală, şi
b. O direc[ie, un comitet de direc[ie sau un consiliu de administra[ie.
Art. 36. - Adunarea generală este organul suprem al asocia[iei, ea se compune
din asocia[i, care întrunesc condi[iile prevăzute în statute sau în actul
constitutiv.
În lipsa prevederii unor asemenea condi[ii, vor face parte din adunarea
generala, to[i asocia[ii, fără nici o distinc[ie.
Adunarea generală va fi convocată de persoana căreia i se încredin[ează de
organele în drept ale asocia[iei conducerea supremă.
Convocarea va avea loc obligatoriu în cazurile prevăzute în statute, ori cînd se
va hotărî de comitetul de direc[ie sau administra[ie şi oricînd se va cere în scris
şi motivat, direc[iei de cel pu[in o cincime din numărul asocia[ilor.
Convocarea va trebui să cuprindă locul şi data convocării, precum şi ordinea de
zi.
În afară de cazurile urgente constatate de comitetul de direc[ie, ce trebuie să fie
comunicată cu cel pu[in trei zile libere înainte de data convocării.
Art. 37. - Cînd cei însărcina[i cu convocarea, sau înlocuitorii lor nu mai au
calitatea, sînt absen[i sau împiedica[i de a convoca, precum şi în cazul cînd,
deşi avînd calitatea, refuză de a convoca, dacă statutele şi actul consultativ nu
prevăd situa[ia, prim-preşedintele sau preşedintele tribunalului, în
circumscrip[ia căreia func[ionează asocia[ia, va putea autoriza pe asocia[ii,
care iau adus la cunoştin[ă cazul, să facă convocarea, să delege pe cel mai în
vîrstă dintre ei, sau pe reprezentantul ministrului sub autoritatea şi controlul
căruia se găseşte asocia[ia, să prezideze adunarea generală şi să constate
hotărârile ei printr-un proces-verbal. În lipsa unui asemenea reprezentant,
delega[ia se poate da unuia din reprezentan[ii ministerului public.
Art. 38. - Adunarea generală decide:
a. Asupra presta[iilor şi cotiza[iilor la care vor fi supuşi asocia[ii;
b. Asupra admiterii şi excluderii membrilor asocia[iei potrivit statutelor;
c. Asupra formelor de convocare a adunării generale;
d. Asupra modului de votare;
e. Asupra cvorumului şi majorită[ii cu care vor lua hotărîrile;
f. Asupra numirii direc[iei sau altor organe de administra[ie şi control;
g. De a determina atribu[iile organelor de sub lit. f;
h. De a controla activitatea şi gestiunea organelor de direc[ie,
administra[ie şi control;
i. De a revoca individual sau colectiv mandatele membrilor organelor de
direc[ie, administra[ie şi control, cînd prin culpa şi actele lor ar periclita
interesele asocia[iei.
Art. 39. - To[i asocia[ii au drept de vot egal.
În afară de excep[iile mai jos statornicite, şi în lipsă de alte dispozi[ii exprese,
nu se va putea lua nici o decizie decît dacă vor fi răspuns convocării cel pu[in
jumătate plus unu (majoritatea absoluta) din numărul asocia[ilor.
La a doua convocare se va putea decide cu majoritatea absolută a celor
prezen[i, oricare ar fi numărul lor.
Deciziile pentru dizolvarea asocia[iei, sau transformarea scopului social, trebuie
să întrunească cel pu[in 2/3 din numărul total al asocia[ilor prezen[i şi absen[i.
7#
Art. 40. - În mod accesoriu, asocia[iile vor putea face întreprinderi economice,
întrucât acestea sînt în legătură cu scopul principal al asocia[iei.
Asemenea întreprinderi insă nu se pot decide decît de adunarea generală.
Art. 41. - Propunerile sau actele făcute în scris, fără deliberare, vor avea
puterea de decizie, dacă vor fi semnate de unanimitatea asocia[ilor.
Art. 42. - Asociatul interesat personal, prin şotie, prin descenden[ii sau
ascenden[ii direc[i, prin fra[ii sau surorile lui, într-o chestiune supusă deciziei
adunării generale, sau deciziei unuia din organele de direc[ie sau administra[ie,
nu va putea lua parte la vot.
Membrii organelor de direc[ie şi administra[ie vor fi cel pu[in în majoritate
absolută cetă[eni români.
Art. 43. - Direc[ia, comitetul sau consiliul de administra[ie reprezintă asocia[ia în
toate actele vie[ii sale juridice, conformîndu-se statutelor şi deciziilor adunării
generale. După expirarea mandatului, ea girează afacerile pînă la alegerea sau
numirea noilor organe.
Art. 44. - Organele de direc[ie şi administra[ie sînt obligate să întocmească
anual bugetul asocia[iei, pe care îl supun aprobării adunării generale şi,
eventual, organelor superioare, cărora sînt subordonate prin legi speciale.
Bugetul se va întocmi pe capitole şi articole, distinct sumele pentru personal,
material şi cheltuieli diverse.
La aprobarea şi ordonan[area cheltuielilor se va [ine seama de destina[ia
aloca[iilor bugetare.
La persoanele juridice subven[ionate de stat, jude[ şi comune, autoritatea care
acordă subven[ia va putea cere, cu prilejul ordonan[ării totale sau par[iale a
subven[iilor, justificarea îmbunătă[irii ultimei subven[ii ordonan[ate.
Art. 45. - Aceste organe sînt de asemenea obligate să prezinte adunării
generale bilan[ul gestiunii la finele fiecărui an social.
Cîte un exemplar de pe buget şi bilan[ se va prezenta ministerului sub
autoritatea şi controlul căruia se găseşte asocia[ia.
Art. 46. - Cînd organele de direc[ie, administra[ie şi control, nu pot func[iona din
cauza vacan[ei, absen[ei, bolii sau oricărei alte cauze de împiedicare a
vreunuia din membrii săi, prim-preşedintele şi preşedintele tribunalului, de la
sediul asocia[iei, din oficiu, sau la cererea celor interesa[i, pînă la adunarea
generală care se va convoca, conform art. 36 şi 37, pentru a decide organul în
drept să completeze, dînd delega[ie provizorie, în condi[iile statutelor, actului
constitutiv şi legii, asocia[ilor ce personal va crede că ar putea răspunde mai
bine acestei chemări.
C. Despre asocia[i
Art. 47. - Calitatea de asociat este personală şi individuală, ea nu poate trece la
succesori.
Art. 48. - Asociatul este la drept autorizat a ieşi oricînd din asocia[ie, cu condi[ia
să comunice hotărârea sa organelor de direc[ie şi administra[ie, cel pu[in şase
luni înainte de finele anului social.
Art. 49. - Statutele sau actul vor prevedea cazurile de excludere a asocia[ilor,
procedura excluderii, şi organele care o pronun[ă. Excluderea pronun[ată de un
organ de direc[ie sau administra[ie dă, de drept interesat, un drept de apel la
adunarea generală, care decide în ultimă instan[ă.
Cînd statutele nu prevăd cazurile, procedura şi organele de excludere, pe
temeiul legii de fa[ă, excluderea nu se poate pronun[a decît de adunarea
generală cu majoritate de 2/3.
Art. 50. - Asocia[ii, care se retrag sau care sînt excluşi, n-au nici un drept
asupra avutului social.
79
Ei rămîn obliga[i a achita cotiza[iile pe tot timpul cît au fost asocia[i.
Art. 51. - Drepturile personale ciîtigate ale unui asociat, sociale sau
extra-corporative, obligă asocia[ia, întrucît titularul lor n-ar fi renun[at la ele în
mod expres prin scris.
Art. 52. - În termen de 10 zile de cînd decizia a devenit publică, asociatul
absent poate cere desolidarizarea sa de acea decizie, dacă o socoteşte
contrara statutelor, actului constitutiv sau legii.
În acest scop, el va notifica desolidarizarea sa prin agent judecătoresc
organelor de conducere şi administra[ie, precum şi ministerului competent.
Deciziile adunării generale pot fi atacate de ministerul competent, ministerul
public sau păr[ile interesate, înaintea instan[elor judecătoreşti de dizolvare,
pentru motive de ordine publică şi abatere de la scopul societă[ii.
D. Dizolvare
Art. 53. - Asocia[ia îşi pierde personalitatea juridică în următoarele cazuri:
Ì. Prin decizia asocia[iei, atunci cînd adunarea generală, potrivit art. 39,
va fi hotărît dizolvarea;
ÌÌ. De plin drept:
a. Cînd a expirat termenul pentru care asocia[ia a fost constituită
sau cînd scopul social a fost realizat;
b. Cînd scopul asocia[iei nu mai poate fi realizat;
c. Cînd asocia[ia din cauza de insolvabilitate, nu-şi poate
continua activitatea sa, fiind nevoită să lichideze;
d. Cînd organele de direc[ie şi administra[ie nu mai pot fi
constituite în conformitate cu statutele;
e. Cînd numărul asocia[ilor va fi scăzut sub limita fixată de statute
sau limita fixată de lege;
ÌÌÌ. Prin judecată:
a. Cînd scopul sau ac[iunea asocia[iei a devenit ilicit, contrar
bunelor moravuri sau ordinii publice;
b. Cînd scopul se urmăreşte prin mijloace ilicite, contrar bunelor
moravuri şi ordinii publice;
c. Cînd asocia[ia, fără de a fi autorizată după cum se arata în art.
39, relativ la transformarea scopului, urmăreşte un alt scop
decît acel pentru care s-a constituit şi pe care l-a declarat;
d. Cînd deciziile adunării generale sînt luate cu violarea
dispozi[iilor statutare, actelor constitutive sau legii.
ÌV. Prin decizia puterii executive în cazurile art. 25 şi 26.
E. Lichidare
Art. 54. - În cazurile de dizolvare prevăzute de art. 53 alin. Ì, lichidarea
patrimoniului asocia[iei se va face de organele de direc[ie şi administra[ie, sau
de persoanele numite de adunarea generală.
Lichidatorii, în caz de dizolvare judiciară, se vor numi prin sentin[ă care
hotărăşte dizolvarea.
În caz de dizolvare de drept, la stăruin[a ministerului public, sau a oricărui
interesat, lichidatorii se vor numi în camera de consiliu, de tribunalul civil de la
sediul asocia[iei.
Art. 55. - Lichidatorii sînt obliga[i a îndeplini toate formalită[ile cerute de legea
de fa[ă pentru înscrierea şi publicarea lichidării asocia[iei.
Publica[iile de lichidare vor arăta:
a) Numele lichidatorilor şi imobilul în care şi-au instalat birourile, dacă localul
fostei administra[ii nu va putea fi păstrat;
b) Ìnvita[ia creditorilor la producerea crean[elor lor.
#!
Creditorii cunoscu[i trebuie să fie invita[i şi prin notifica[ii individuale.
Publicarea va fi socotită îndeplinită după 5 zile libere de la ultima inser[iune.
Art. 56. - Îndată după intrarea lor în func[ie, lichidatorii sînt obliga[i ca, împreună
cu organele de direc[ie şi administra[ie ale asocia[iei, să facă inventarul şi
bilan[ul averii, din care să constate exact situa[ia activului şi pasivului.
Atît inventarul cît şi bilan[ul vor fi contrasemnate de lichidatorii şi reprezentan[ii
direc[iei şi administra[iei în lichidare.
Lichidatorii vor [ine un registru-jurnal pentru toate opera[iile relative la lichidare.
Direc[ia şi administra[ia va indica şi încredin[a lichidatorilor registrele şi actele
asocia[iei.
Odată cu numirea lichidatorilor încetează mandatul organelor de direc[ie şi
administra[ie.
Art. 57. - Asocia[ia nu încetează însă a avea fiin[a decît la terminarea lichidării.
Art. 58. - Lichidatorii sînt obliga[i să continue afacerile în curs, să încaseze
crean[ele, să plătească pe creditori şi, dacă numerarul este insuficient, să
transforme şi restul activului în bani, procedînd mai întîi prin licita[ie publică la
vînzarea averii mobile.
Lichidatorii pot face opera[iunile noi necesare lichidării afacerilor în curs.
Art. 59. - Suma cuvenită creditorului cunoscut care nu produce crean[a se va
consemna în contul lui.
Dacă plata crean[ei nu se poate face imediat, sau dacă crean[a e contestată,
lichidarea nu se va declara terminată înainte ca creditorii să fie garanta[i.
Art. 60. - În orice caz, lichidatorii nu pot încheia opera[iunile şi remite celor în
drept contul gestiunii, decît după expirarea unui an de la publicarea dizolvării
asocia[iei.
Art. 61. - Lichidatorii care vor contraveni la obliga[iile de mai sus vor fi solidari
responsabili fa[ă de creditori pentru daunele ce le vor fi cauzat prin culpa lor.
Art. 62. - Atît fa[ă de asocia[ie cît şi fa[ă de asocia[i, lichidatorii sînt supuşi
regulilor mandatului.
Art. 63. - După terminarea lichidării, lichidatorii sînt obliga[i să facă bilan[ul, să-l
depună la grefa tribunalului, la ministerul competent şi totodată să-l publice în
Monitorul Oficial şi în ziarele mai răspândite. Afară de aceasta, afişe anun[înd
terminarea lichidării şi depunerea bilan[ului se vor lipi în sala tribunalului, la
primărie şi pe uşa imobilului administra[iei.
Lichidatorii vor mai depune la grefa tribunalului şi la ministerul competent un
memoriu descriind toate opera[iunile de lichidare şi rezultatul lor.
Ei vor depune tribunalului şi registrul lor jurnal.
Art. 64. - Dacă în termen de 30 zile libere de la publicarea bilan[ului în
Monitorul Oficial nu se va ivi nici o contesta[ie, bilan[ul se va considera definitiv
aprobat şi lichidatorii vor trebui, cu autorizarea tribunalului, să remită celor în
drept bunurile şi sumele ramase de la lichidare, împreună cu toate registrele şi
actele societă[ii şi lichidării.
Numai după aceasta lichidatorii vor fi considera[i ca descărca[i.
Art. 65. - Contesta[iile la bilan[ul lichidatorilor, publicat în condi[iile articolului
precedent, se pot face de orice interesat la tribunalul sediului lichidării.
Toate contesta[iile se judeca în prima şi ultima instan[ă de tribunal printr-una şi
aceeaşi sentin[ă.
CAPÌTOLUL 3
Despre funda[ii
A. Condi[ii de constituire
#
Art. 66. - Funda[ia este actul prin care o persoană fizică sau juridică constituită,
un patrimoniu distinct şi autonom de patrimoniul sau propriu, şi-l destina, în
genere, în mod permanent realizării unui scop ideal, de interes obştesc.
Art. 67. - Funda[ia între vii se constituie prin act autentic, iar funda[ia
testamentară printr-una din formele prevăzute pentru testamente.
Statutele sau orice alte alcătuiri care vor înso[i actul de funda[ie făcut în forma
autentica vor avea aceeaşi formă ca însăşi acest act.
Art. 68. - Funda[iile dobândesc personalitatea juridică în condi[iile stabilite la
art. 3.
Cererea de recunoaştere nu va putea fi făcută decît după instituirea şi numirea
organelor de direc[ie şi administra[ie.
Art. 69. - Moştenitorii şi creditorii fondatori au fa[ă de funda[ie aceleaşi drepturi
ca şi fa[ă de orice altă liberalitate.
Art. 70. - Nici fondatorul, nici moştenitorii lui nu pot revoca funda[ia după
înregistrarea cererii de recunoaştere făcută conform art. 84 din prezenta lege.
Art. 71. - Dacă funda[ia între vii sau testamentară este recunoscută persoana
juridică după moartea fondatorului, efectele liberalită[ilor făcute anterior
recunoaşterii se vor produce pentru funda[iile între vii de la data actului autentic
de funda[ie; iar pentru funda[iile testamentare de la data mor[ii testatorului.
Acelaşi efect îl vor avea liberalită[ile făcute în timpul vie[ii fondatorului, anterior
însa recunoaşterii calită[ii de persoană juridică.
B. Organizare
Art. 72. - Actul de fondare va fi nul de drept şi nu va putea da loc la
recunoaşterea calită[ii de persoană juridică, dacă nu determina scopul, nu
constituie patrimoniul sau nu întruneşte condi[iile esen[iale cerute de legea de
fa[ă.
Actul de fondare poate determină în cuprinsul lui, sau în alcătuiri separate,
organele de direc[ie şi administra[ie, compunerea lor, recrutarea
administratorilor, modul lor de func[ionare, sau a institu[iilor ce urmează a se
crea.
Lipsa acestor stipula[ii nu anulează actul, funda[ia urmînd a se conduce în
administra[ie potrivit dispozi[iilor legii de fa[ă.
Art. 73. - Fiecare funda[ie trebuie să aibă organe de direc[ie, administra[ie şi de
control, instituite potrivit actului de funda[ie, statutelor sau alcătuirii fondatorului,
sau, în lipsa acestora, potrivit dispozi[iilor de mai jos.
Art. 74. - Cînd actul de funda[ie n-a determinat organele de direc[ie şi
administra[ie, ministerul sub autoritatea şi controlul căruia urmează a func[iona
funda[ia, va cere Cur[ii de apel, în circumscrip[ia căreia îşi are sediul funda[ia,
sau de la domiciliul fondatorului, numirea administratorilor necesari.
Art. 75. - Curtea de apel, la cererea ministerului public, la cererea ministerului
competent, sau la stăruin[a uneia din păr[ile interesate, va face numirea
administratorilor şi în cazul cînd direc[ia şi administra[ia instituită de fondator nu
mai poate fi din orice cauză înlocuită, completată şi continuată.
Art. 76. - Cînd funda[ia nu se găseşte suficient organizată, Curtea de apel
poate decide înlocuirea regulamentului interior de func[ionare a funda[iei pe
bazele dispozi[iilor din legea de fa[ă.
Regulamentul se întocmeşte de organele de direc[ie şi administra[ie, se aprobă
de minister şi se publică în Monitorul Oficial.
Administra[ia funda[iei şi numirea personalului se vor face de direc[ie.
Cînd funda[ia nu poate fi organizată aşa încît să corespundă scopului său, sau
dacă patrimoniul ei e insuficient, Curtea de apel, cu avizul comisiunii superioare
a persoanelor juridice, va dispune, dacă actul de funda[ie nu se opune, ca
#2
patrimoniul ei să fie trecut la o altă funda[ie de drept privat din [ară sau institu[ie
de drept public, avînd acelaşi scop sau un scop cît mai asemănător posibil. Se
vor respecta pe cît posibil dispozi[iile fondatorului conciliabile cu noua situa[ie.
Art. 77. - Organele de direc[ie şi administra[ie ale funda[iei au drepturile şi
obliga[iile arătate în art. 35 şi următorii din această lege.
C. Modificare
Art. 78. - Curtea de apel, luînd şi avizul comisiei superioare a persoanelor
juridice, va putea decide, la cererea organelor de direc[ie şi administra[ie,
modificarea organiza[iei statornicită de fondator, dacă aceasta se constată
indispensabilă pentru conservarea bunurilor şi realizarea scopului funda[iei.
În asemenea caz, decizia Cur[ii va hotărî şi numele unei organiza[ii care va
servi organelor de direc[ie şi administra[ie la întocmirea regulamentului de
organizare şi func[ionare, care va fi supus şi aprobării ministrului ce reprezintă
interesele generale de funda[ie.
Atît organele de direc[ie şi administra[ie cît şi ministerul şi autoritatea
judecătorească, vor da întotdeauna, dispozi[iilor nelămurite de actul de
funda[ie, interpretarea care poate asigura realizarea scopului.
Art. 79. - După aceeaşi procedură, Curtea de apel, luînd şi avizul comisiei
superioare a persoanelor juridice, va putea modifica scopul funda[iei, în parte
realizabil, atunci cînd se constată că el nu mai are caracterul lui primitiv şi
funda[ia nu mai corespunde nevoilor sale sau preten[iilor ce fondatorul ar
manifesta, în mod normal, dacă i-ar sta în putin[ă.
Art. 80. - Modificarea nu poate atinge specialitatea funda[iei.
Nici într-un caz însă nu se poate decide schimbarea sau modificarea cînd se
constată că scopul este integral irealizabil.
Tot astfel se va urma cînd se va constata necesitatea modificării sau suprimării
din actul de funda[ie a condi[iilor şi sarcinilor care ar putea compromite
realizarea scopului funda[iei.
În toate aceste cazuri judecata se va face cu citirea fondatorului sau a erezilor
lui în linie directă.
D. Dizolvare
Art. 81. - Personalitatea funda[iei încetează în următoarele cazuri:
Ì. De plin drept:
a. Cînd scopul ei se găseşte îndeplinit;
b. Cînd scopul ei nu mai poate fi realizat, şi c) Cînd funda[ia a
devenit insolvabilă.
ÌÌ. Prin judecata şi prin decizia puterii executive în cazurile prevăzute de
art. 26 şi 53.
E. Lichidare
Art. 82. - Lichidarea patrimoniului funda[iei se va face potrivit regulilor de sub
art. 54-65.
Art. 83. - Cînd dizolvarea va avea loc prin judecata, lichidatorii vor fi numi[i prin
aceeaşi sentin[ă care a hotărît sau declarat dizolvarea.
În cazul cînd dizolvarea s-a operat fără a interveni vreo judecată, precum şi în
cazul alin. c de sub art. 81, lichidatorii vor fi numi[i de tribunalul civil de la sediul
funda[iei, în camera de consiliu, la stăruin[a ministerului public, sau a oricărui
interesat.
CAPÌTOLUL 4
Despre înscrierea persoanelor juridice
#3
Art. 84. - Înscrierea persoanelor juridice se va face în registre speciale, [inute la
grefa tribunalului civil de la sediul lor principal.
Vor fi registre deosebite pentru asocia[ii şi pentru funda[ii.
Înscrierea persoanelor juridice de sub art. 7 se va face la grefa tribunalului
sediului lor din România sau la domiciliul ales.
La funda[ii, dacă indica[ia sediului nu va rezulta din cuprinsul actului de
funda[ie, înscrierea se va face la grefa tribunalului domiciliului, sau a ultimului
domiciliu al fondatorului.
După constituirea funda[iei şi a organelor ei de direc[ie şi administra[ie,
înscrierile ulterioare prevăzute sub art. 93 se vor face la grefa tribunalului
sediului funda[iei.
Art. 85. - Cererea de înscriere va trebui să cuprindă:
1. Titlul sau denumirea persoanei juridice;
2. Obiectul şi scopul;
3. Sediul sau principal şi sucursalele ce vor fi;
4. Numele, profesiunea şi domiciliul persoanelor care sub orice titlu sînt
însărcinate cu direc[ia sau administra[ia;
5. Data actelor de constituire şi a statutelor.
Art. 86. - Cererea pentru asocia[ii va fi făcuta de membrii fondatori, de direc[ie,
sau de 7 asocia[i.
Cererea pentru funda[ii făcută prin acte între vii se va face numai de fondator,
iar după moartea sa, şi pentru funda[iile testamentare, de moştenitori legatari,
executorii testamentari, organele de direc[ie şi administra[ie, şi ministerul care
reprezintă interesul general ce funda[ia urmează a servi.
Art. 87. - Semnatarii cererii sau unul din ei o vor prezenta tribunalului alăturînd:
a. O copie legalizata de pe actul constitutiv al persoanei juridice;
b. O copie de pe statute şi de pe actul de constituire a organelor de
direc[ie şi administra[ie, dacă aceasta a fost numita ulterior;
c. Dacă statutele sau numirea direc[iei au fost votate şi adoptate într-o
adunare generală, se va prezenta duplicat original de pe
procesul-verbal al şedin[ei.
Art. 88. - Dacă tribunalul constată că formele şi cerin[ele articolelor de mai sus
sînt îndeplinite şi funda[ia şi asocia[ia merită să aibă capacitatea juridică, va
decide potrivit art. 89 şi va ordona înscrierea.
Art. 89. - Tribunalul cercetează în camera de consiliu dacă actele depuse,
pentru asocia[ii şi pentru funda[ii, îndeplinesc condi[iile şi formele prevăzute în
legea de fa[ă.
Concluziile ministerului competent şi al reprezentantului ministerului public sînt
obligatorii şi hotărîrea se va pronun[a în şedin[a publică fa[ă cu aceştia.
Neprezentarea concluziilor ministerului competent se consideră în favoarea
constituirii persoanei juridice.
Tribunalul va putea cere lămuriri şi păr[ilor, dacă va crede de cuviin[ă.
Art. 90. - Hotărîrea se dă fără drept de opozi[ie, dar cu drept de apel în termen
de 10 zile libere de la pronun[are.
Decizia de admitere rămas[ definitivă se va înscrie de grefa în registrul
persoanelor juridice. Actele depuse se vor păstra la dosarele respective.
Apelul se declară la grefa tribunalului.
Păr[ile interesate, ministerul public şi ministerul respectiv vor putea declara apel
contra deciziei tribunalului.
Asupra apelului, Curtea, în termen de cel mult 15 zile de la declararea apelului,
se va pronun[a, urmînd procedura arătată mai sus.
Decizia va fi fără opozi[ie. Se pot admite memorii scrise.
#"
Recursul se va face în termen de 15 zile de la pronun[are.
Art. 91. - Înscrierea va reproduce con[inutul declara[iilor prevăzute la art. 85,
precum şi data şi numărul încheierii care a admis înscrierea.
Men[iunea despre înscriere se va face pe originalul actelor de constituire sau al
statutelor.
Art. 92. - Textul acestei înscrieri va fi publicat fără întîrziere, prin îngrijirea
grefierului, la stăruin[a şi în contul celor interesa[i, în Monitorul Oficial şi ziarele
mai răspândite.
În urma înscrierii deciziei definitive, grefa tribunalului este obligată, sub
sanc[iunea prezentată la art. 94, ca o dată cu dispozi[ia de publicare în Monitor,
să comunice o copie de pe decizie ministerului competent.
Fiecare minister este obligat să înscrie într-un registru special asocia[iile sau
funda[iile recunoscute subordonate controlului şi supravegherii lor.
Art. 93. - Orice modificare în compunerea organelor de direc[ie şi administra[ie
şi în atribu[iile lor, schimbările de domiciliu, orice numire şi înlocuire a unui
administrator, director sau contabil, orice modificare a statutelor şi în genere a
organizării sau scopului persoanei juridice, modificarea, dizolvarea, lichidarea,
numirile sau înlocuirile lichidatorilor, toate vor trebui să fie imediat declarate
grefei, spre înscriere în registru şi spre publicare.
Se vor emite întotdeauna grefierului şi actele justificative în sprijinul cererii de
înscriere, actele vor fi ataşate la dosarele respective.
Declara[iile de mai sus se vor face de organele de direc[ie şi administra[ie sau
de lichidator, pentru tot ce va fi relativ la lichidare. Cu to[ii vor trebui să se
îngrijească şi de publicările necesare.
Declara[iile vor putea fi făcute şi de orice persoană interesată.
În caz de schimbare de domiciliu toate înscrierile şi înregistrările ulterioare
cerute de lege se vor face la grefa tribunalului noului domiciliu.
Art. 94. - Orice act supus înscrierii şi neînscris sau nepublicat nu va fi opozabil
ter[ilor. Asemenea act rămîne însă opozabil ter[ilor dacă se constată că ei l-au
cunoscut pe altă cale.
Acei supuşi la declara[ie şi publica[iile de sub art. 86, nu vor fi elibera[i de
obliga[iile lor decît după executarea efectiva a lucrărilor, afară de cazul cînd se
va dovedi că lucrările n-au fost executate din culpa grefierului.
Acei ce nu se vor conforma acestor obliga[ii sînt supuşi unei amenzi de
500-10.000 lei.
La aceeaşi pedeapsă vor fi condamna[i şi func[ionării care au omis sau întîrziat
înregistrările, înscrierile şi publicările vorbite mai sus în afară de pedeapsa
destituirii.
CAPÌTOLUL 5
Competen[a şi procedura
Art. 95. - Curtea de apel, în circumscrip[ia căreia func[ionează asocia[ia sau
funda[ia, va avea în competen[a sa:
a. numirile de membrii în direc[iile şi administra[iile funda[iilor din
circumscrip[ia sa, după normele şi în cazurile de sub art. 75 şi 76.
Numirile se vor face în camera de consiliu la stăruin[a organelor de
direc[ie şi administra[ie, ministerului public şi ministerului interesat;
b. revocarea organelor de direc[ie şi administra[ie a funda[iilor în cazurile
prevăzute de această lege. Revocările se fac după discu[ie
contradictorie, iar judecata se pronun[a de urgentă fără opozi[ie;
#$
c. modificarea organizării scopului, condi[iilor şi sarcinilor funda[iei în
cazurile art. 80. În toate aceste cazuri, cînd modificarea se declară
necesară, Curtea, prin hotărîre, va indica şi modificările de introdus.
Procedura va fi în camera de consiliu, la stăruin[a organelor de direc[ie
şi administra[ie, a ministerului public şi ministerului interesat. Curtea va
putea dispune ascultarea organelor de direc[ie şi administra[ie, sau
oricărei persoane va crede necesar, şi va putea uza de mijloacele de
proba şi informare prevăzute de procedura civila. După concluziile
reprezentantului ministerului public, Curtea se pronun[ă prin hotărîre
motivată, în şedin[a publică. Hotărîrea se dă în prezen[a
reprezentantului ministerului public, fără drept de opozi[ie.
d. desemnarea asocia[iei sau aşezămîntului, către care urmează a trece
patrimoniul persoanei juridice a cărei fiin[a a încetat, în cazul prevăzut
de art. 79 şi următorii. Procedura va fi şi în acest caz de jurisdic[ie
gra[ioasă, lucrarea se va face la stăruin[a organelor de direc[ie şi
administra[ie, a ministerului public şi a ministerului interesat.
Art. 96. - Pentru dizolvarea persoanelor juridice prin judecata, tribunalul
competent va fi cel civil de la sediul persoanei.
Acest tribunal este competent şi în cazul cînd persoana juridică, pierzîndu-şi
personalitatea de plin drept, nu poate consim[i să pună capăt activită[ii sale.
Chemarea în judecata se face la stăruin[a oricărei persoane interesate.
Procedura va fi de urgen[ă; termenul de prima înfă[işare va fi de cel mult 15 zile
libere de la data primirii cita[iei. Judecata se va face cu precădere.
Hotărîrea va fi fără drept de opozi[ie, cu apel în termen de 20 de zile de la
pronun[are.
Curtea se va pronun[a de urgen[ă şi cu precădere, fără drept de opozi[ie.
Art. 97. - Litigiile între asocia[ie şi asocia[i se judecă tot de tribunalul de la
sediul principal al asocia[iei.
Toate celelalte litigii ce eventual s-ar ivi în timpul func[ionării sau lichidării, se
vor judeca potrivit dreptului comun, însa pentru toate instan[ele cu termenele
prescurtate aşa cum se arată în art. 901-905 din actualul cod comercial din
vechiul regat, care în privin[a acestor termene în materia persoanelor juridice
se va aplica pe întreg teritoriul Statului român.
Art. 98. - Ministerul public va pune concluzii ca parte alăturată în toate
chestiunile ce interesează o persoană juridică, în afară de cazurile în care i se
atribuie prin legea de fa[ă rolul de o parte principală. În fa[ă comisiei superioare
a persoanelor juridice concluziile sînt puse de procurorul general al Înaltei Cur[i
de casa[ie.
CAPÌTOLUL 6
Comisia superioară a persoanelor juridice
Art. 99. - Pe lîngă ministerul de justi[ie va functiona o comisie superioara a
persoanelor juridice care va îndeplini atribu[iile prevăzute în art. 19, 26, 27,7 6,
78, 82, 101, 102, 103 din legea de fa[ă şi orice alte atribu[ii ce i se vor mai da
prin legi şi regulamente.
Secretariatul comisiei va înscrie într-un registru general toate persoanele
juridice din [ară cazînd sub prevederile legii de fa[ă. În acest scop, fiecare
#6
departament este obligat să comunice comisiei superioare tabelul persoanelor
juridice ce cad sub supravegherea şi controlul lor, şi în fiecare an modificările
ce ar trebui aduse acestor tabele, fie prin înscrierea noilor persoane juridice
recunoscute, fie prin radierea acelora cărora li s-a ridicat această calitate.
Art. 100. - Comisia superioară a persoanelor juridice va func[iona sub
preşedin[ia Ì.P.S. Mitropolitul Primat, în lipsa sa, a ministrului de justi[ie, şi va fi
compusa din membrii următori:
1. Ministrul justi[iei
2. Ministrul departamentului sau miniştri departamentelor care reprezintă
interesele servite de asocia[ia sau funda[ia interesată în chestiunea
depusă înaintea comisiei;
3. Prim-preşedintele Înaltei Cur[i de Casa[ie şi justi[ie sau, în caz de
împiedicare, de cel mai vechi preşedinte de sec[ie al aceleiaşi Înalte
Cur[i;
4. Preşedintele Înaltei Cur[i de Conturi şi în caz de împiedicare, un
consilier delegat de preşedinte;
5. Directorul general sau administratorul institu[iei de Stat, care serveşte
interesul similar celui servit de asocia[ie sau funda[ie adusă înaintea
comisiei;
6. Preşedintele Academiei Române şi în caz de împiedicare, un membru
delegat de preşedinte;
7. Un efor delegat de eforii spitalelor civile;
8. Doi efori, epitropi sau administratori al uneia din cele mai importante
persoane juridice din [ară, numi[i de ministrul justi[iei şi prin decret
regal;
9. Directorul afacerilor judiciare din ministerul de justi[ie care îndeplineşte
şi oficiul de secretar al comisiei;
10. Un rector de universitate numit de ministru;
11. Doi din cei mai reputa[i jurişti din [ară.
Procurorul general al Cur[ii de Casa[ie face parte din comisie numai cu vot
consultativ. Mandatul membrilor numi[i de ministrul justi[iei se da o perioadă de
cinci ani.
Art. 101. - Comisia lucrează cu majoritatea membrilor prezen[i, după
regulamentul de aplicare al legii. Toate deciziile se dau în scris şi motivat.
Comisia este [inută de a chema pe reprezentantul autorizat al persoanei
juridice interesate. Neprezentarea persoanei juridice nu da dreptul la o a doua
chemare.
Pentru pregătirea lucrărilor, comisia poate să aleagă din sinul său o delega[ie
permanentă compusă din cel mult trei membrii.
Comisia poate forma din sînul său o delega[ie permanentă compusă din cel
mult trei membrii în vederea anchetelor sau culegerea informa[iilor necesare
hotărîrilor sale şi supravegherea executării acestor hotărîri.
Nici într-un caz însă această delega[ie permanentă nu poate da decizii care
sînt exclusiv de competen[a comisiei plenare.
CAPÌTOLUL 7
Uniunile, federa[iile sau grupările de persoane juridice
Art. 102. - Doăa sau mai multe persoane juridice se vor putea constitui în
uniuni sau federa[ii.
#7
Aceste uniuni sau federa[ii nu pot dobîndi personalitatea juridică decît de la
Curtea de apel în circumscrip[ia căreia urmează ca uniunea sau federa[ia să-si
aibă sediul principal.
Avizul comisiei superioare a persoanelor juridice se va cere obligator în toate
cazurile.
Personalitatea juridică nu se poate recunoaşte decît dacă se constată, din
punctul de vedere al realizării scopului general urmărit, necesitatea uniunii sau
federalizării.
Art. 103. - Procedura pentru dobîndirea personalită[ii juridice este aceea
prevăzută la art. 3 din aceasta lege.
Reprezentan[ii uniunii sau federa[iei sînt obliga[i ca la cererea de recunoaştere
şi înscriere să indice numărul, numele şi sediul persoanelor juridice care o
formează şi copii de pe deciziile prin care s-a recunoscut fiecăreia
personalitatea juridică.
Art. 104. - Statutele uniunilor, federa[iilor sau grupărilor de persoane juridice
trebuie să cuprindă regulile după care aceste persoane juridice aderente vor fi
reprezentate în consiliul de administra[ie şi în adunările generale ale acestor
uniuni, federa[ii sau grupări.
Statutele vor trebui să cuprindă şi condi[iile sub care se face aderarea.
Cererea lor de înscriere nu va fi admisă în caz de neobservare a acestor
dispozi[ii.
CAPÌTOLUL 8
Dispozi[ii finale
Art. 105. - Un regulament va determina în amănunt modul de aplicare al
prezentei legi.
Art. 106. - Dispozi[iile de sub art. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15,
16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 38,
39, 44, 45, 53, 68, 69, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 79, 80, 81, 82, 85, 86, 87, 88,
89, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102, 103 şi 104 sînt de
ordine publică.
Legile speciale privitoare la asocia[ii sau sindicate profesionale rămîn în
vigoare, întrucît nu contravin dispozi[iilor de ordine publică din legea de fa[ă.
Art. 107. - Orice dispozi[ii contrare acestei legi sînt şi rămîn abrogate.
II C,%*,$6/)0. ?%)$" R,9<%'/ (' S#<%)0. S*/0% ?%*:"'/) ./ 10 M/' 192E
6rticol unic. Guvernul este autorizat a ratifica şi a face să se execute Concordatul
încheiat la Vatican la 10 mai 1927 între România şi Sfântul Scaun.
Se alătură la legea de fa[ă copii şi traduc[iuni autentice de pe: 1. sus zisul
Concordat; 2. adresa Ministerului Afacerilor Streine (Externe, n.n.) din 20 iulie 1928
către Nun[iatura Apostolică din Bucureşti, şi 3. adresa de răspuns a Nun[iaturii
Apostolice din 22 Octombrie 1928 către Ministerul Afacerilor Străine.
CONCORDATUL
între România şi Sfântul Scaun încheiat la 10 Mai 1927'
Sanctitatea sa Papa Pius XÌ, reprezentat prin Emininen[a Sa Reverendisima
Cardinalul Petru Gasparri, secretarul Sau de Stat, şi Majestatea sa Regele României
##
Ferdinand Ì, reprezentat prin Excelenta Sa D-l Ministru Goldis, Ministrul Sau Secretar
de Stat la Departamentul Cultelor şi Artelor, după ce şi-au schimbat împuternicirile,
recunoscute în bună şi cuvenită formă au convenit asupra dispozi[iilor următoare:
ART. Ì. Religia Catolică Apostolică Română, de orice rit, se va practica şi
exercita liber şi în public în tot Regatul României.
ART. ÌÌ. În Regatul României Ìerarhia Catolică va fi astfel constituită:
a) >entru ritul 9recJ
Provincia Bisericeasca Alba-Ìulia şi Făgăraş.
Mitropolia: Blaj
cu patru sufragan[i:
l. Oradea-Mare;
2. Lugoj;
* Legea dimpreună cu Concordatul şi adresele anexate la dansul, s-a votat de
Senat în şedin[a de la 25 mai 1929, de Adunarea deputa[ilor la 29 mai 1929. A fost
sanc[ionată prin înaltul Decret No. 1842 din 11 iunie şi publicată în Lonitorul )ficial Nr.
126 din 12 iunie 1929, p. 4478-4489.
" "MO/.", nr. 126 din 12 iunie 1929, pag. 4479-4486, text francez şi român. A
apărut şi în Acta Apostolicae Sedis XXÌ, p. 441. Schimbul de ratificări a avut loc la 7
iulie 1929, la Roma.
3. Gherla (Scaunul Episcopal şi Capitolul urmează a fi transferate de comun
rofes între Sf. Scaun şi Guvernul Regal).
". O nouă Dioceză ce urmează a fi înfiin[ată în Nord, cu Scaunul Episcopal ce
urmează a fi desemnat de comun de acord între Sf. Scaun şi Guvernul Regal.
Din această Dioceză vor face parte şi greco-rutenii cu administra[ie specială.
b) >entru ritul (atinJ
Provincia Bisericească a Bucureştilor:
Mitropolia: Bucureşti
cu patru sufragan[i:
l. Alba-Ìulia;
2. Timişoara;
3. Satu Mare şi Oradea-Mare împreunate aeque principaliter.
Prin ratificarea prezentului Concordat, încetează Administra[ia Apostolică, iar
teritoriul Oradei-Mari trece sub jurisdic[ia Episcopului actual de Satu Mare.
4. laşi. La aceasta Dioceza se va alipi Bucovina. Teritoriul Vechiului Regat trece
de la jurisdic[ia Congrega[iei de Propaganda Fide la dreptul comun.
c) >entru ritul 6rmeanJ
Un şef spiritual pentru to[i Armenii din Regat, cu scaunul la Gherla.
Sf. Scaun nu va proceda la nici o modificare a ierarhiei, mai sus stabilită, nici a
circumscrip[iilor Provinciilor bisericeşti şi a Diocezclor, fără acord prealabil cu Guvernul
Roman, afară de micile modificări parohiale cerute de binele sufletelor.
ART. ÌÌÌ. Nici o parte din Regatul României nu va depinde de un Episcop al cărui
Scaun s-ar găsi afară din hotarele Statului Român; de asemenea nici o Dioceză din
România nu se va putea întinde dincolo de hotarele [ării.
ART. ÌV. Comunica[ia directă a Episcopilor, a clerului şi poporului cu Sf. Scaun,
şi vice-versa, în materie spirituală şi în afaceri bisericeşti va fi absolut liberă.
ART. V. §1. Aceia care vor fi chema[i a cârmui Diocezele, tot aşa ca şi
Coadjutorii lor cum iure succesionis, precum şi şeful spiritual al Armenilor, vor trebui să
fie cetă[eni români, afară de excep[iile admise de comun acord de Sfântul Scaun şi
Guvernul Regal.
§2. Sfântul Scaun, înainte de numirea lor, va notifica Guvernului Regal persoana
ce urmează a fi numită spre a se constata, de comun acord, dacă n-ar fi în contra ei
motive de ordin politic.
#9
ART.VÌ. Episcopii, înainte de a-şi lua în primire Diocezele, vor depune un
jurământ după formula ce urmează:
,înaintea lui Dumnezeu şi pe Sfintele Evanghelii, jur şi promit credin[ă Majestă[ii
Sale Regelui României, precum şi succesorilor Săi, şi, cum se cuvine unui Episcop, a
respecta şi a face să se respecte de către supuşii mei, împreună cu credin[a către
Rege, Constitu[ia şi legile [ării. Pe lângă aceasta nu voi întreprinde nimic care să fie de
natură a aduce atingere ordinei publice sau integrită[ii Statului. Aşa să-mi ajute
Dumnezeu şi aceste Sfinte Evanghelii".
ART. VÌÌ. Formula rugăciunilor pentru Suveran, ,Domine salvum fac Regem", se
va cânta, în slujbele religioase, conform normelor liturgice.
ART. VÌÌÌ. Episcopii vor avea deplina libertate în exerci[iul func[iunilor lor
bisericeşti şi în cârmuirea propriilor lor Dioceze. Ei vor putea exercita toate drepturile şi
prerogativele proprii oficiului lor pastoral conform disciplinei aprobată de Biserica
Catolică şi vor fi liberi a da instruc[iunile religioase, morale şi bisericeşti aşa cum o cere
oficiul lor sacru. În cazul când ele ar fi de un interes general şi publicate de dânşii, vor fi
după aceea aduse de asemenea la cunoştin[a Ministerului Cultelor. De ei vor depinde
exclusiv ceilal[i membrii ai Clerului Catolic în tot ce priveşte numirea lor şi exercitarea
oficiului lor sacru.
Numirea făcută va fi adusă la cunoştin[a Ministerului Cultelor.
ART. ÌX. Statul recunoaşte Bisericii Catolice, reprezentată prin legitimele ei
autorită[i ierarhice, personalitatea juridică, conform dreptului comun al [ării.
În consecin[ă, Parohiile, Aba[iile, Episcopiile, Mitropoliile şi celelalte organiza[ii
canonic şi legal constituite, sunt persoane juridice, iar deplina proprietate a bunurilor
lor, de orice natura ar fi ele, este garantată de către Stat, conform Constitu[iei
Regatului, Bisericii Catolice, reprezentată prin legitimele ei autorită[i ierarhice.
ART. X. Biserica Catolică şi membrii ei, cetă[eni români, se vor bucura din partea
Statului de un tratament care nu va putea fi inferior aceluia de care se bucură, după
Constitu[ie, celelalte religii ale Regatului.
Pe lângă aceasta, se în[elege că Episcopii Români diocezani de ritul grec,
precum şi Arhiepiscopul latin din Bucureşti, vor fi Senatori de drept.
ART. XL §1. în toate Bisericile Catedrale se va men[ine Capitolul Canonicilor în
starea juridică şi patrimonială în care se află actualmente, sub rezerva dispozi[iilor
Articolului XÌÌÌ. Noua Dioceză va fi prevăzută cu Capitolul său.
§2. Canonicii vor trebui să fie cetă[eni români, afară de excep[iunile admise de
comun acord de către Sfântul Scaun şi Guvernul Regal.
ART. XÌÌ. §1. Episcopii vor fi liberi a înfiin[a noi Parohii, a stabili sau a fonda
Biserici filiale însa dacă vor cere ajutorul Statului, vor trebui să procedeze în în[elegere
cu Guvernul, care îşi va da consim[ământul dacă este vorba de 400 de familii pentru
oraşe şi 200 de familii pentru sate. în cazuri speciale, Guvernul va putea să-şi dea
consim[ământul chiar pentru un număr inferior de familii.
§2. Numirea Parohilor, care vor trebui să fie cetă[eni Români şi să nu fi suferit
vreo condamnare prin sentin[a definitivă, pentru crime contra siguran[ei Statului, este
de competen[a exclusivă a episcopului. Consim[ământul Guvernului se va cere în cazul
când ar fi vorba a se numi paroh străin, care, totuşi, va fi dator să dobândească ulterior
calitatea de cetă[ean român.
ART. XÌÌÌ. §1. Se va constitui un patrimoniu sacru interdiocezan cu titlurile de
rentă română, care apar[in actualmente prebcndelor Episcopilor, ale Canonicilor, ale
Parohilor şi ale Seminariilor teologice.
§2. Destina[ia Patrimoniului sacru este între[inerea Episcopilor şi a
Ordinariatelor, a Seminariilor teologice, a Canonicilor şi a persoanelor în serviciile
Parohiilor. în cazul când veniturile men[ionate la §1, n-ar atinge cantitatea cuvenită,
9!
conform articolului X, Statul va suplini lipsa, conform legilor în vigoare privitoare la
salarizarea clerului.
§3. Acest patrimoniu sacru va fi administrat de Consiliul Episcopilor diocezani,
conform statutelor întocmite de ei înşişi şi aprobate de Sfântul Scaun şi de Guvern.
§4. Acelaşi Consiliu va administra veniturile rentei provenind din Fondul General
Catolic de Religie şi din Fondul General Catolic de Ìnstruc[ie, care se bucură deja de
personalitate juridică şi rămân în starea patrimonială şi juridică actuală.
§5. Patrimoniu sacru se va bucura de personalitate juridică conform dreptului
comun al [ării.
ART. XÌV. Proprietă[ile şcolare, ale* institutelor de educa[ie şi de binefacere şi
ale tuturor celorlalte institu[iuni pioase ale fiecărei dioceze, vor fi administrate de
autorită[ile diocezane şi atribuite aceluiaşi scop prevăzut şi voit de fiecare Fonda[ie
aparte, conform modalită[ilor prevăzute de legile Statului.
ART. XV. Drepturile şi îndatoririle de patronat, de orice categorie, sunt şi rămân
desfiin[ate fără nici o indemniza[ie.
Clădirile sfinte, casele parohiale cu dependin[ele lor şi celelalte bunuri afectate
de către patron Bisericii, a) dacă sunt înscrise în căr[ile funduare pe numele
persoanelor juridice arătate la art. ÌX, rămân în deplina lor proprietate; b) dacă sunt
înscrise pe numele patronilor, rămân în posesia Bisericii pentru uzul parohiilor
respective.
În cazul când Parohia ar dispare canoniceşte şi legal, fostul patron, dacă acesta
este Statul sau o institu[ie de Stat, va putea dispune liber de aceste bunuri; dacă acesta
este un particular, clădirile şi bunurile sus arătate rămân în posesia şi pentru uzul
Bisericii.
ART. XVÌ. §1. În fiecare Dioceză Seminarul pentru formarea tânărului Cler, va fi
sub dependin[a exclusivă a Episcopului.
§2. Profesorii vor fi cetă[eni români, afară de excep[iile admise de comun acord
de Sfântul Scaun şi de Guvernul Regal.
§3, Programul de studii se va fixa de către autoritatea bisericească competentă.
§4. În Seminarii, studiul limbii şi al istoriei "na[ionale va fi obligatoriu, conform
programului stabilit de Conferin[a Episcopilor diocezani în în[elegere cu Ministerul
competent, în măsura de a nu împiedica studiile teologice şi în aşa chip ca să fie
compatibil cu caracterul religios al acestor Ìnstitute; în acest scop, zisul Minister va
avea cunoştin[a de programul men[ionat la paragraful precedent.
ART. XVÌÌ. 1. Ordinele şi Congrega[iile religioase existente în Regat vor fi
datoare să aibă pe superiorul lor şi pe membrii lor cetă[eni români, domicilia[i în [ară.
2. Ordinelor şi Congrega[iilor religioase, ca atari, Statul le recunoaşte
personalitatea juridică cu condi[ia ca ele să îndeplinească condi[iile stabilite de legile în
vigoare.
3. Veniturile apar[inând Ordinelor şi Congrega[iilor religioase vor trebui
distribuite conform voin[ei binefăcătorilor şi conform naturii şi scopului Ìnstitutului
religios.
". Noi Ordine şi Congrega[ii religioase se vor putea stabili în România şi cele
care se află actualmente octombrie vor putea deschide case noi numai cu
încuviin[area dată în în[elegere de către Sfântul Scaun şi Guvernul Român.
ART. XVÌÌÌ. Biserica catolică are dreptul de a se îngriji de asisten[a religioasă de
orice fel, pentru credincioşii ei, în armată, spitale civile şi militare, orfelinate, şcolile
corec[ionale, penitenciare, [inând seama de regulamentele institu[iunilor respective.
ART. XÌX. § 1. Biserica catolică are dreptul a înfiin[a şi a între[ine, cu propria ei
cheltuiala, şcolile primare şi secundare, care vor fi sub dependen[a episcopilor
respectivi şi sub supravegherea şi controlul Ministerului Ìnstruc[iunii Publice.
9
§2. În aceleaşi condi[iuni, ea va putea între[ine numărul actual al şcolilor
normale.
§3. Toate şcolile Ordinelor şi ale Congrega[iilor religioase sunt puse sub
dependen[a episcopului local; în consecin[ă, şi ele se vor bucura de dreptul de a fixa
limba de predare.
§4. Toate şcolile arătate la paragrafele precedente vor avea dreptul de
publicitate, conform modalită[ilor legilor în vigoare.
ART. XX. §1. Biserica Catolică are dreptul a da instruc[ia religioasă elevilor
catolici în toate şcolile publice şi particulare ale Regatului; această instruc[ie religioasă
li se va da în limba lor maternă.
§2. în şcolile secundare ale Statului, frecventate în majoritate de catolici,
învă[ământul religios se va face de către profesori catolici, preo[i sau laici, numi[i de
comun acord de Episcopi şi Ministerul Ìnstruc[iunii Publice şi salaria[i de guvern în
conformitate cu legile în vigoare,
§3. în şcolile primare ale Statului, frecventate în majoritate de catolici,
învă[ământul Religiei catolice se va da de un preot desemnat de Episcop, iar în lipsă de
preo[i, de un laic catolic, care va putea fi şi învă[ătorul şcolii, numai să fie recunoscut
capabil de către Episcop.
§4. Dacă Episcopul ar informa Ministerul ca profesorul de religie nu este apt,
pentru motive referitoare la doctrină sau la moralitate, profesorul va fi obligat să
înceteze imediat învă[ământul şi se va proceda la numirea succesorului conform § 2 şi
§3 de mai sus.
§5. în şcoalele Statului programul de învă[ământ religios, pentru catolici, va fi
alcătuit de Episcop şi comunicat Ministerului competent.
§6. Textele şcolare vor trebui de asemenea să fie aprobate de Episcop, care va
avea şi dreptul de a supraveghea învă[ământul dat în zisele şcoli.
ART. XXÌ. Bunurile bisericeşti situate în România, dar apar[inând unor persoane
juridice bisericeşti şi religioase, care îşi au sediul afară din hotarele Statului român, şi
reciproc, vor forma obiectul unei conven[ii speciale.
ART. XXÌÌ. Toate dificultă[ile şi chestiunile ce s-ar putea ivi cu privire la
interpretarea prezentului Concordat vor fi rezolvate de comun acord între Sfântul Scaun
şi Guvern.
ART. XXÌÌÌ. Prezentul Concordat va intra în vigoare îndată după schimbul
ratificărilor între Sfântul Scaun şi Guvernul Regal.
Cele două păr[i contractante îşi rezervă facultatea de a denun[a prezentul
Concordat, cu un preaviz de 6 luni.
ART. XXÌV. Schimbul ratificărilor va avea loc la Roma cât mai curând posibil.
6rticolul adiţional.
În termen de două luni după ratificare, o comisiune, din care va face parte un
delegat al Sfântului Scaun şi un altul al Guvernului, se va alcătui pentru a proceda, cu
ajutorul unui delegat al Episcopatului, la delimitarea circumscrip[iilor bisericeşti, precum
şi la verificarea bunurilor care vor forma Patrimoniul sacru conform articolului XÌÌÌ.
Drept care Plenipotentii susnumi[i au semnat prezentul Concordat. Făcut la
Vatican, astăzi 10 Mai 1927.
(L.S.) (ss) P. Card. Gasparri. (L.S.) (ss) V. Goldiş.
Ministerul Afacerilor Străine -r. 4.5"4 1ucureştiG "# =ulie 19"
EBcelenţăG
Guvernul Regal s-a considerat totdeauna obligat să procedeze la ratificarea
Concordatului semnat la 10 Mai 1927, cu ferma speran[ă că acest act va stabili în mod
92
definitiv între Sfântul Scaun şi România legături strânse şi cordiale pentru binele
României şi al Bisericii Catolice.
Având în vedere stabilirea acestor rela[iuni dorite reciproc, Guvernul Regal s-a
ab[inut de a face vreun act grăbit care ar fi putut servi de obiect unor interpretări chiar
greşite şi ar fi stricat bunei în[elegeri pe care întreaga politică a Guvernului Regal a
urmărit-o în mod statornic fa[ă de Sfântul Scaun.
Guvernul Regal a ajuns la convingerea că ratificarea Concordatului n-ar
întâmpina piedici serioase, dacă el ar fi în măsură să dea anumite preciziuni în privin[a
câtorva texte din Concordat.
Aceste preciziuni sunt lucruri care se în[eleg de la sine; dar faptul că ele ar putea
fi date în bună în[elegere cu Sfântul Scaun, ar linişti multe susceptibilită[i şi ar servi prin
aceasta scopul urmărit în comun.
De aceea, rog pe Excelen[a Voastră să binevoiască a interpune bunele sale oficii
pe lângă Eminen[a Sa Secretarul de Stat pentru ca Sfântul Scaun să binevoiască a
face declara[iunile interpretative următoare care ar uşura sarcina Guvernului Regal.
b) Că în ce priveşte personalitatea juridică de care e vorba în art. 9 al
Concordatului, Biserica Catolică, în afară de organiza[iunile enumerate în articolul nouă
(Parohiile, Protopopiatele, Mânăstirile, Capitolele, Starostiile, Aba[iile, Episcopiile,
Mitropoliile şi celelalte organiza[iuni canonic şi legal constituite) nu va putea beneficia
de personalitate juridică, nici a poseda bunuri.
ÌÌ. Că paragraful 3 al articolului 19, unde se spune:
,Toate şcolile Ordinelor şi Congrega[iunilor religioase sunt puse sub dependen[a
Episcopului local; în consecin[ă şi ele se vor bucura de dreptul de a fixa limba de
predare", trebuie în[eles: ,Afară de şcolile care au în momentul de fa[ă limba româna
drept limbă de predare".
ÌÌÌ. Că privitor la art. 20:
în ceea ce priveşte paragraful 3 combinat cu paragraful 4, să fie primită
declara[iunea următoare:
,în cazul când profesorul de religie este în acelaşi timp profesorul şcoalei,
informarea Ministerului prin Episcop, că profesorul nu este apt, pentru motive
referitoare la doctrină sau moralitate nu obligă pe profesor la altceva decât de a înceta
învă[ământul religiei. El va continua în conformitate cu legile Române de a preda restul
învă[ământului. în acest caz, Episcopul va putea numi pe a sa cheltuială un alt profesor
de religie".
b) Că la paragraful 4 cu titlul specificativ cuvântul ,profesor" se referă la cuvântul
,religie" şi cuvântul ,învă[ământ" la ,învă[ământul religios"; şi în §6 cuvintele ,textele
şcolare" se referă la ,textele şcolare de religie", şi cuvântul ,învă[ământul" la
,învă[ământul religios".
Prin urmare, §4 şi §6 din art. 20 trebuiesc în[elese precum urmează:
§ 4. Dacă Episcopul ar informa Ministerul că profesorul de religie nu-i apt pentru
motive referitoare la doctrină sau moralitate, profesorul de religie va fi obligat de a
înceta imediat învă[ământul religios şi se va proceda la numirea succesorului conform
§2 şi §3 de mai sus.
§ 6. Textele şcolare de religie vor trebui de asemenea a fi aprobate de Episcop,
care va avea şi dreptul de a supraveghea învă[ământul religios predat în zisele scoli.
Dacă Sfântul Scaun, [inând seama de marile greută[i pe care le-a întâlnit
Guvernul Regal, cu prilejul votării legii Cultelor, binevoieşte a-i uşura sarcina, dând
adeziunea sa la declara[iunile enun[ate mai sus, Guvernul se angajează fa[ă de Sfântul
Scaun să depună Concordatul semnat la 10 Mai 1927 pe birourile Corpurilor
legiuitoare, în sesiunea ordinara din toamna aceasta şi de a sus[ine în fa[a lor
ratificarea, astfel ca aceasta din urmă să aibă loc înainte de sărbătorile Crăciunului.
93
Binevoi[i a agrea, Excelen[ă, asigurările înaltei mele considera[iuni. Ministru, -.
*i&descu Lonsegniorului 6ngelo Laria +oici
Arhiepiscop de Hierapolis, Nun[iu Apostolic.
Bucureşti.
Sfântul Scaun, pentru a mai da încă o nouă dovadă a bunăvoin[ei sale înlesnind,
atât cât îi este cu putin[ă, sarcina Guvernului în vederea ratificării conven[iunii ce s-a
semnat, caută chiar să preîntâmpine dorin[a Guvernului privitoare la articolul al ÌX-lea.
Acest articol este foarte limpede în termenii săi şi în substan[ă, în consecin[ă,
dacă Guvernul declară în cursul discu[iilor din Parlament sau la oricare altă ocaziune că
în virtutea acestui articol Biserica Catolică în România, în afară de organiza[iunile
enumerate la art. ÌX, nu va putea exercita personalitatea sa juridică privitoare la
posesiunea bunurilor, Sfântul Scaun, din partea sa, declară că nu va ridica obiec[iuni.
în cât priveşte articolele XÌX şi XX relativ la şcoli, Sfântul Scaun îşi dă de
asemenea adeziunea la declara[iunea Guvernului propusă în aceeaşi Notă amintită mai
sus.
Subsemnatul Nunciu Apostolic, profită de această ocazie pentru a exprima
Excelen[ei Voastre sentimentele sale de înaltă considera[ie.
Lonsegniorul 6ngelo Laria +oici EBcelenţei 2ale +omnului %. 6rgetoianu
Linistrul 6facerilor 2trăine 1ucureşti
Nunciatura Apostolică în România
1ucureştiG "" )ctom'rie 19" -r. 531#
Subsemnatul Nunciu Apostolic are onoare de a răspunde la Nota Ministerului
Afacerilor Străine Nr. 48524 din 20 Ìulie 1928 în care se află expuse câteva dorin[e ale
Guvernului înainte de ratificarea Concordatului.
III L";"/ 3"%)$0 $";'90. ;"%"$/. /. *0.)".,$ (1928)

=. +ispoziţiuni 9enerale
ART. 1. Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate şi protec[iune,
întrucât exerci[iul lor nu atinge ordinea publică, bunele moravuri şi legile sale de
organizare.
ART. 2. Împiedicarea exerci[iului liber al oricărui cult se va pedepsi potrivit
dispozi[iunilor respective din codul penal.
Serviciile religioase în afară de biserici sau case de rugăciuni se vor face cu
observarea strictă a legilor şi regulamentelor în vigoare, evitându-se orice acte cari ar
putea aduce vreo jignire celorlalte culte sau ar constitui demonstra[ii uni împotriva lor.
ARÌ'. 3. Credin[ele religioase nu pot împiedica pe nimeni de a dobândi sau
exercita drepturile civile şi politice, nici nu pot scuti pe nimeni de la obliga[iunile impuse
de legi.
ART. 4. Nimeni nu poate fi urmărit de autorită[ile bisericeşti pentru motivul că şi -a
îndeplinit vre-o obliga[ie impusă de legi sau că nu a săvârşit vre-o fapta oprită de legi.
ART. 5. Nimeni nu poate fi constrâns să participe la serviciile religioase ale unui
alt cult. Îndatorirea func[ionarilor şi militarilor [inu[i prin serviciul lor sau comanda[i să
participe la serviciile religioase oficiale nu poate fi considerată ca constrângere.
ART. 6. Constituirea de organiza[iuni politice pe bază confesională şi tratarea
chestiunilor de politică militantă în sânul corpora[iunilor şi institu[iunilor bisericeşti sunt
interzise.
A
Extras din TL. )f.TG nr. 89, din 22 aprilie 1928, cu modificările din 1929.
9"
,Membrii clerului, călugării şi predicatorii cari, în locaşurile de rugăciune ori în
adunările credincioşilor convoca[i pentru practice religioase, prin cuvinte rostite în
public ori prin răspândirea de scrieri, vor indemna sau provoca direct la nesupunere
către Constitu[ie, autorită[ile Statului sau a legilor, regulamentelor şi ordonan[elor în
vigoare, precum şi acei cari vor amenin[a pe credincioşii lor cu pedepse spirituale dacă
se vor supune autorită[ilor Statului şi legilor în vigoare, ori le vor acorda sau promite
beneficii spirituale dacă nu se vor supune, se vor pedepsi cu închisoare de la 6 luni
până la 2 ani şi cu suprimarea subven[iei (salariului) acordat de stat".
,Suprimarea subven[iunii, pentru prima oară, se va face de la un an până la cinci
ani, iar în caz de recidiva suprimarea se va face pentru totdeauna".
,De aceeaşi pedeapsă sunt pasibili membrii clerului, precum şi organele de
conducere ale cultelor cari vor pune la dispozi[ia cultelor locaşurile sfinte pentru întruniri
convocate cu scopul de a se agita împotriva autorită[ilor Stalului ori a legilor în vigoare".
,Credincioşii cari vor agita în locaşurile de rugăciune ori în adunările convocate
pentru practice religioase, cu graiul viu ori prin răspândirea de scrieri, contra
autorită[ilor Statului sau a legilor, regulamentelor şi ordonan[elor în vigoare, se vor
pedepsi cu închisoare de la 3 luni până 1 an".
,Art. 167 din codul penal român se extinde asupra întregului teritoriu al [ării".
ART. 7. Nici un cult nu poate avea rela[iuni de dependen[ă cu vreo autoritate sau
organiza[ie bisericească din străinătate, afară de cele impuse de principiile lui
dogmatice şi juridico-canonice.
Rela[iunile dintre Stat şi cultul catolic - singurul în [ară cu asemenea dependen[ă
- vor putea fi stabilite printr-un acord special, care va fi supus Corpurilor legiuitoare
pentru aprobare.
ART. 8. Jurisdic[ia autorită[ilor religioase ale cultelor din [ară nu se poate întinde
în afară de teritoriul Statului român.
Asemenea nici autorită[ile religioase ale cultelor din străinătate nu vor putea
exercita nici o jurisdic[iune în cuprinsul Statului român.
ART. 9. Cultele şi asocia[iunile religioase nu pot primi ajutoare materiale din
străinătate direct sau indirect, fără a le aduce la cunoştin[ă guvernului. Ele sunt obligate
să comunice Ministerului Cultelor orice ajutoare de asemenea natură. Când scopul
pentru care se dau ori se întrebuin[ează aceste ajutoare este potrivnic intereselor
Statului sau armoniei interconfesionale a [ării, Ministerul Cultelor va putea interzice
primirea lor, sub sanc[iunea retragerii temporare sau definitive a ajutorului de Stat
pentru culte şi a anularii autoriza[iei de func[ionare pentru asocia[iunile religioase.
ART. 10. Membrii clerului, ai organelor de conducere şi func[ionarii de orice
categorie ai cultelor şi institu[iilor lor trebuie să fie cetă[eni români, cari se bucură de
toate drepturile civile şi politice şi cari nu au fost condamna[i prin sentin[ă definitivă
pentru crime contra bunelor moravuri şi contra siguran[ei Statului şi în genere pentru
orice faptă care ar atrage interdic[iune corec[ională.
În mod excep[ional, Ministerul Cultelor poate admite ca membri ai clerului şi
cetă[eni străini, însă pentru un timp limitat şi numai în cazul când existen[a sau
func[ionarea unei comunită[i religioase ar fi periclitată prin încetarea serviciului religios.
Ìnstan[ele judecătoreşti sunt obligate să comunice Ministerului Cultelor, iar
acesta şefilor cultelor respective orice sentin[ă de condamnare definitivă de natura
celor mai sus arătate, privitoare la membrii clerului şi la func[ionarii de orice categorie ai
cultelor.
Şefii Cultelor (Mitropoli[ii, Episcopii, Supraintenden[ii etc.) vor fi judeca[i pentru
delictele ordinare şi politice de către Înalta Curte de Casa[ie şi Justi[ie.
ART. 11. Organiza[iile cultelor istorice, create şi reprezentate în conformitate cu
sistemul lor de organizare şi prevăzute în statute (comunită[ile, parohiile,
9$
protopopiatele, mânăstirile, capitulele, episcopiile, arhiepiscopiile, mitropoliile etc.) sunt
persoane juridice.
ART. 12. Cultele îşi vor conduce afacerile lor interne în conformitate cu statutul
lor de organizare, aprobat în condi[iunile legii de fa[ă. Administrarea patrimoniilor şi
funda[iunilor lor se va face de către organele competente ale cultelor, sub
supravegherea autorită[ilor bisericeşti superioare.
Funda[iunile vor fi administrate potrivit actelor de funda[iune ori dispozi[iilor
testamentare şi nu vor putea fi folosite decât în scopurile speciale pentru cari sunt
destinate.
Cultele vor putea face schimbări în destina[ia patrimoniilor şi funda[iunilor lor
numai în conformitate cu statutul lor de organizare şi cu legile în vigoare. Achizi[iunile,
cu titlu gratuit, de averi mobile şi imobile, de către Culte, până la valoarea de 50.000 lei
vor fi comunicate Ministerului Cultelor, iar cele mai mari de 50.000 lei se vor putea face
numai cu aprobarea acelui Minister.
ART. 13. Hotărârile instan[elor disciplinare şi judecătoreşti ale cultelor se execută
prin organele lor proprii.
La cererea autorită[ilor bisericeşti, făcută prin mijlocirea Ministerului Cultelor,
organele executive ale Statului vor da concursul lor pentru aducerea la îndeplinire a
acestor hotărâri.
ART. 14. Cultele pot înfiin[a, administra şi controla institu[iuni culturale şi de
binefacere în marginile şi potrivit dispozi[iunilor legilor privitoare la acest fel de
institu[iuni.
ART. 15. Cultele pot înfiin[a şi conduce institute speciale pentru pregătirea
clerului lor.
Programele pentru studiile teologice vor fi stabilite de autoritatea bisericească
competentă şi vor fi comunicate Ministerului Cultelor.
Studiul istoriei, al limbii şi literaturii Române şi al Constitu[iei [ării sunt obligatorii
în aceste institute şi se vor preda conform unui program stabilit de autoritatea
bisericească competentă în acord cu Ministerul Cultelor şi acel al Ìnstruc[iunii, aşa fel
ca să nu împiedice pregătirea teologică specială şi să fie compatibil cu caracterul
religios-moral al acestor institute.
Diplomele de pregătire teologică ob[inute în străinătate vor trebui să fie
echivalate pe baza unui examen special cu programa studiilor de istorie, de limbă şi
literatură română şi de Constitu[iunea [ării, obligatorii în institutele teologice din [ară ale
cultelor respective.
Examenele pentru echivalarea diplomelor din străinătate se vor face la institutele
teologice cu cadre ale cultelor respective de către o comisiune la lucrările căreia va
asista un reprezentant al Ministerului Cultelor.
ART. 16. Cultele au dreptul a face instruc[iunea religioasă a elevilor de credin[a
lor din şcolile publice şi particulare, conform legilor privitoare la instruc[iunea publică.
Asemenea au dreptul a săvârşi, prin preo[ii lor în armată, în spitalele civile şi
militare, orfelinate, şcoli corec[ionale şi penitenciare, pentru credincioşii lor, servicii
religioase de orice natură, cu observarea legilor sau regulamentelor institu[iilor
respective.
Când numărul credincioşilor unui cult din institutele enumerate la aliniatul
precedent va necesita preo[i proprii, autorită[ile respective vor putea angaja asemenea
preo[i pe seama lor.
ART. 17. Cultele pot între[ine cimitire proprii pentru credincioşii lor.
Comunele sunt datoare a înfiin[a şi între[ine cimitire comune pentru cultele cari
nu au cimitire proprii.
ART. 18. Toate cultele sunt datoare a face servicii religioase la solemnită[ile
na[ionale şi la cele ale Familiei Dominatoare.
96
Aceste solemnită[i se vor fixa prin regulamentul acestei legi.
ART. 19. Bisericile (casele de rugăciuni), curtea, cimitirele şi odoarele sacre nu
pot fi nici urmărite, nici sechestrate, sub nici o formă.
ART. 20. Actele stării civile sunt de atribu[ia legii civile. Întocmirea acestor acte
va trebui să preceadă întotdeauna binecuvântarea bisericească.
ÌÌ. Raporturile dintre Stat şi culte.
ART. 21. Pe lângă Biserica ortodoxă, a cărei organizare este stabilită prin lege
specială, în Statul român mai există următoarele culte istorice:
2B Cultul român greco-catolic (unit);
-B Cultul catolic (de rit latin, grec-rutean şi armean);
1B Cultul reformat (calvin);
*B Cultul evanghelic-luteran;
)B Cultul unitarian;
4B Cultul armeano-gregorian;
>B Cultul mozaic (cu diferitele sale rituri);
CB Cultul mohamedan.
ART. 22. Culte noi pot fi recunoscute în Stat dacă confesiunea de credin[ă şi
principiile lor religioase morale nu vor fi potrivnice ordinii publice, bunelor moravuri şi
legilor [ării şi dacă sistemul lor de organizare, conducere şi administrare va fi în
conformitate cu dispozi[iunile legii de fa[ă.
Pentru ob[inerea recunoaşterii, ele vor trebui să prezinte Ministerului Cultelor un
statut, cuprinzând confesiunea de credin[ă, principiile religioase morale şi sistemul de
organizare, conducere şi administrare, care statut, după ce va fi examinat de Ministerul
Cultelor, va fi supus aprobării corpurilor legiuitoare.
Recunoaşterea dată unui cult nou poate fi revocată, pe aceeaşi cale, dacă
organele, corpora[iile şi membrii săi contravin în mod fă[iş dispozi[iunilor acestei legi şi
ale statului aprobat.
ART. 23. Capacitatea juridică a cultelor noi recunoscute se limitează la achizi[iuni
de imobile şi bunuri necesare numai pentru serviciul divin (Case de rugăciuni), locuin[e
pentru slujitori şi cimitire.
Înainte de transcrierea sau intabularea dreptului de proprietate, actele de
achizi[ie pentru astfel de imobile şi bunuri vor trebui să aibă aprobarea Ministerului de
Culte.
ART. 24. Asocia[iunile religioase şi func[ionarea lor stau sub regimul legilor
privitoare la asocia[iuni în genere şi la întruniri publice.
Sunt cu desăvârşire interzise, sub sanc[iunea pedepselor prevăzute în codul
penal, acele asocia[iuni religioase cari propagă doctrine de natură a aduce atingere
legilor de organizare ale Statului şi institu[iilor sale şi cari prin practicile lor rituale
contravin bunelor moravuri şi ordinei publice. Asocia[iunile religioase cari vor primi şi
vor înscrie printre membrii lor persoane ce au părăsit un cult fără îndeplinirea
formalită[ilor prevăzute la art. 45, se vor pedepsi conform dispozi[iunilor respective din
codul penal.
Autoriza[iunile pentru func[ionare a asocia[iunilor religioase se vor acorda de
Ministerul Cultelor, căruia aceste asocia[iuni sunt obligate a-i trimite sau prezenta orice
acte şi informa[iune privitoare la organizarea şi activitatea lor.
Autorizările de func[ionare ale asocia[iunilor religioase vor putea fi anulate în caz
de neobservare strictă a condi[iunilor stabilite şi impuse cu prilejul acordării lor.
ART. 25. Statul are asupra tuturor cultelor dreptul de supraveghere şi control
care se va exercita prin Ministerul Cultelor.
Autorită[ile tuturor cultelor sunt datoare să trimită şi să dea acestui Minister sau
delega[ilor săi autoriza[i orice acte oficiale şi orice informa[ie li s-ar cere.
97
ART. 26. Toate instruc[iunile şi ordinile de interes obştesc, date de autorită[ile
cultelor slujitorilor sau credincioşilor lor, se vor aduce în acelaşi timp şi la cunoştin[a
Ministerului Cultelor.
Acesta va interzice executarea instruc[iunilor şi ordinelor cari sunt contrare
ordinei publice, bunelor moravuri, legilor în vigoare şi siguran[ei Statului.
ART. 27. Şefii cultelor (mitropoli[ii, episcopii, superintenden[ii etc.), aleşi sau
numi[i în conformitate cu statutele lor de organizare, nu vor fi recunoscu[i şi introduşi în
func[iune, decât după aprobarea Maiestă[ii Sale Regelui, dată pe baza recomandării
Ministerului de Culte şi după depunerea jurământului de fidelitate către Suveran şi de
supunere fa[ă de Constitu[ie şi legile [ării.
Formula de jurământ este următoarea:
Snaintea lui +umnezeuG :ur credinţă Laiestăţii 2ale ,egelui ,omâniei şi
succesorilor săiR
7ur că voi respecta şi voi face să se respecteze de către su'alternii mei
constituţiunea şi legile ţăriiR
7ur că nu voi întreprinde nici o acţiune de natură a aduce atingere ordinei pu'lice
sau integrităţii 2tatului românR
6şa să!mi a:ute +umnezeu.
Func[ionarii publici ai cultelor, la intrarea în slujbă, vor depune, înaintea autorită[ii
lor competente, jurământul de credin[ă către Maiestatea Sa Regele şi de supunere fa[ă
de Constitu[ie şi legile [ării, în prezen[a unui reprezentant al guvernului.
Formula de jurământ pentru aceşti func[ionari va fi cea prevăzută la art. 11 al
regulamentului statutului func[ionarilor publici.
Cei cari nu au depus acest jurământ până la intrarea în vigoare a acestei legi, îl
vor depune în termenul ce se va fixa de Ministerul Cultelor. Procedura depunerii
jurământului se va determina prin regulamentul acestei legi.
ART. 28. Cultele nu pot crea eparhii (dioceze, superintenden[ii etc.), peste cele
existente în momentul promulgării legii de fa[ă şi nici nu pot schimba titulatura,
întinderea şi sediul vreunei eparhii decât cu aprobarea guvernului, dată prin lege
specială.
ART. 29. Cheltuielile pentru între[inerea cultelor şi institu[iunilor lor se vor acoperi
în primul rând din mijloacele proprii ale cultelor, create şi administrate în conformitate
cu statutul lor de organizare.
ART. 30. Cultele pot impune credincioşilor lor contribu[iuni pentru scopurile
arătate în articolul precedent.
Aceste contribu[iuni vor putea fi încasate şi prin organele fiscale ale Statului, dar
numai pentru institu[iunile şi exigen[ele bisericeşti şi culturale existente în momentul
promulgării legii de fa[ă şi în condi[iunile stabilite, prevăzute în regulamentul de aplicare
al legii.
Datele privitoare la aceste contribu[iuni se vor [ine la dispozi[iunea Ministerului
de Culte şi Ministerului de Finan[e, pentru a se putea cerceta dacă cultele s-au
conformat dispozi[iunilor cuprinse în acest articol.
Pentru încasarea prin organele fiscale ale Statului a eventualelor contribu[iuni
impuse pentru noi institu[iuni şi exigen[e, cultele vor trebui să ob[ină aprobarea
prealabila a Ministerului de Culte şi a Ministerului de Finan[e.
ART. 31. Ajutoarele pe cari Statul le va acorda diferitelor culte vor fi în raport cu
numărul credincioşilor cetă[eni români ai lor fa[ă de popula[ia totală a [ării, cu situa[ia
materială a cultelor respective şi cu nevoile lor reale.
Aceste ajutoare vor fi date pentru acoperirea nevoilor lor pentru necesită[i
specificate şi constatate că ar depăşi veniturile ce le au şi niciodată su' formă de sume
glo'ale.
9#
Ele vor putea fi retrase sau suspendate de Ministerul Cultelor celor vinova[i de
agita[iuni împotriva ordinei şi siguran[ei Statului şi pentru violarea dispozi[iunilor acestei
legi.
ART. 32. Completarea veniturilor clerului şi plata func[ionarilor cultelor se vor
face după norme generale, stabilite prin lege şi în armonizare cu salariile func[ionarilor
publici.
ART. 33. Pentru a putea ob[ine ajutor de la Stat în scopul sus[inerii clerului
slujitor parohiile sau comunită[ile ce se vor înfiin[a de aci înainte trebuie să aibă cel
pu[in 400 familii în comunele urbane şi 200 în comunele rurale. În cazuri bine motivate
se pot ajuta şi parohii sau comunită[i cu un număr mai mic de familii.
ART. 34. Cultele cari primesc ajutor de la Stat vor [ine conturile de venituri şi
cheltuieli la dispozi[ia Ministerului Cultelor, care va controla dacă sumele acordate au
fost întrebuin[ate potrivit destina[iunilor şi cu respectarea legii contabilită[ii publice
privitoare la institu[iile cu caracter autonom.
Controlul prevăzut în acest articol se va face pe baza unui regulament special
întocmit de Ministerul Cultelor împreună cu Ministerul Finan[elor.
ART. 35. Toate numirile membrilor clerului şi func[ionarilor de orice categorie ai
cultelor în posturi subven[ionate de Stat, vor trebui să fie comunicate Ministerului
Cultelor.
ART. 36. Ordinele şi congrega[iile religioase, existente pe teritoriul Statului
român înainte de promulgarea acestei legi, îşi vor păstra actualele case şi mănăstiri,
dacă îndeplinesc condi[iile legilor în vigoare şi dacă superiorul (provincialul) şi membrii
lor vor fi cetă[eni români şi vor locui în [ară.
Superiorii (provincialii) şi membrii cari nu vor voi sau nu vor dobândi cetă[enia
română nu vor mai putea rămâne în [ară ca membri ai ordinului ori congrega[iei
respective.
Termenul de îndeplinire a acestei condi[iuni va fi fixat de Ministerul Cultelor.
Case şi mănăstiri noi vor putea fi deschise numai cu autoriza[ia guvernului.
Ordine şi congrega[iuni noi nu se vor putea aşeza în [ară decât pe bază de lege.
ART. 37. Averea cultelor dispărute revine de drept Statului.
ART. 38. Ìnstitu[iunea patronatului cu drepturile şi obliga[iunile de orice categorie
este şi rămâne desfiin[ata fără nici o indemnizare.
ART. 39. Situa[ia juridică (titlul de proprietate) a imobilelor (biserici, case
parohiale şi dependin[e) şi bunurilor bisericeşti cari până la promulgarea acestei legi
erau patronate, se va verifica şi, eventual, rectifica în căr[ile funduare după următoarele
principii:
a) dacă se constată, cu ocazia verificării, că aceste imobile şi bunuri apar[in
comunită[ilor bisericeşti locale, ele rămân în deplina lor proprietate şi posesiune;
b) dacă se constată că apar[in patronului - fie acesta Stat sau institu[ie a sa
(jude[, comună etc.), fie particular - ele rămân în proprietatea acestora, dar în
posesiunea comunită[ii locale;
c) dacă patronul particular care de[ine un drept de patronat personal, a
dispărut, dreptul de proprietate al imobilelor şi bunurilor trece asupra Statului, iar
posesiunea rămâne comunită[ii locale;
d) dacă patronul imobilelor şi bunurilor bisericeşti dintr-o comunitate locală,
care s-a desfiin[at pe cale legală sau prin dispari[ia credincioşilor, este Statul, acesta
va dispune liber de ele; iar dacă este un particular, acesta, în acord, cu Ministerul
Cultelor, va afecta posesiunea lor pentru trebuin[ele generale ale cultului.
Aceleaşi principii se aplică şi pentru cazul că e vorba de alte păr[i constitutive şi
institu[iuni ale cultelor decât comunită[ile locale.
99
Verificarea prevăzută în acest articol va fi făcută, la cererea Ministerului Cultelor,
de tribunalele în circumscrip[ia cărora se află imobilele şi bunurile, după ce vor fi citate
păr[ile interesate.
Statul va fi reprezentat prin Ministerul Cultelor.
Hotărârea tribunalului este supusă apelului în termen de 15 zile de la
comunicare.
Hotărârea definitiva va fi înaintată judecătoriei unde se află căr[ile funduare spre
a se face confirmarea sau rectificarea cuvenită.
ART. 40. Coresponden[a organelor bisericeşti cu autorită[ile Stalului se va face
în limba română.
ÌÌÌ. Rela[iunile dintre culte.
ART. 41. Membrii unui cult nu pot fi constrânşi să contribuie la între[inerea altui
cult.
ART. 42. Preo[ii unui cult pot săvârşi slujbe şi ceremonii religioase numai
credincioşilor cultului propriu.
Excep[ii de la aceasta dispozi[ie se pot face în cazul când credincioşii unui cult,
cari n-au preot în localitate, ar cere ei înşişi la locuin[a lui serviciul preotului unui alt cult
şi numai pentru cazuri de extremă necesitate şi urgen[ă.
ART. 43. Constitu[iunea garantând tuturor cetă[enilor libertatea de conştiin[a,
oricine are dreptul de a apar[ine oricărui cult.
ART. 44. Oricine a împlinit vârsta de 18 ani poate trece de la un cult la altul,
observând formele stabilite în aceasta lege.
De acest drept nu beneficiază cei ce suferă de boale cari împiedică libera voin[ă.
Femeile măritate pot să-şi schimbe religiunea chiar înainte de 18 ani.
ART. 45. Oricine, întrunind condi[iunile de la articolul precedent, voieşte să între
sau să treacă la alt cult, va anun[a această inten[ie, în persoană şi înso[it de doi
martori, ofi[erului stării civile al comunei unde domiciliază.
Ofi[erul stării civile va încheia proces-verbal despre declara[ia de trecere, semnat
de cel ce face declara[ia şi de martori, şi-l va înainta, în copie, în termen de cel mult 8
zile de la data declara[iunii, preotului căruia apar[ine declaratul.
Anun[area trecerii se poate face şi în forma unei declara[iuni autentice la
judecătorie sau la notarul public şi depusă la ofi[erul stării civile.
Dacă în termen de 30 de zile de la înştiin[area preotului autorul declara[iei nu
revine asupra ei, trecerea se consideră făcută pe deplin drept de la această dată.
Ofi[erul stării civile va face, în acest caz, modificările cuvenite în registrele
respective, va elibera declarantului o dovadă oficială despre trecere, anun[ând aceasta
atât preotului căruia a apar[inut, cât şi aceluia la care a trecut.
Revenirea asupra declara[iunii de trecere se face cu observarea aceloraşi
formalită[i.
Formalită[ile articolului de fa[ă se aplică şi acelora cari vor să părăsească vreun
cult fără a trece la altul.
Declara[iunile sau cererile de cari se ocupă acest articol sunt scutite de timbru.
ART. 46. Oricine trece de la un cult la altul este dator a suporta toate sarcinile
materiale impuse de statutele şi de angajamentele luate fa[ă de cultul părăsit până la
sfârşitul anului în care s-a făcut trecerea.
Este interzis cultelor primirea de credincioşi, cari părăsind un cult n-au îndeplinit
formalită[ile de trecere prevăzute în art. 45.
ART. 47. Copiii ai căror părin[i apar[in aceleiaşi religiuni, urmează religiunea
părin[ilor.
!!
Dacă unul din părin[i trece la alt cult, copiii de sexul lui, sub etatea de 18 ani
urmează cultul părintelui trecut.
Când unul din so[i trece la religiunea celuilalt, copiii sub 18 ani urmează
religiunea comună a părin[ilor.
Dacă părin[ii nu sunt de aceeaşi religiune, tatăl are dreptul de a determina,
pentru fiecare copil în parte, căreia din cele doua religiuni ale părin[ilor săi apar[ine.
Aceasta însă odată pentru totdeauna, anume cu prilejul înscrierii copilului în registrele
stării civile.
Orice conven[iuni anterioare căsătoriei prin cari s-ar hotărî religiunea copiilor vor
fi nule şi neavenite.
Dacă tatăl copilului este mort, acest drept revine mamei.
ART. 48. Copiii nelegitimi urmează religiunea mamei.
ART. 49. Copiii găsi[i, dacă nu au nici o indica[iune cu privire la religia lor sau a
părin[ilor, urmează religiunea aceluia care i-a primit spre creştere, iar dacă sunt aşeza[i
în azile (case de creştere), stabilirea religiunii lor se va face după criteriile următoare:
2B Dacă azilul este între[inut de vre-o institu[ie confesională, vor urma
religiunea institu[iei respective;
-B Dacă azilul este între[inut de comună sau jude[, vor urma religiunea
majorită[ii locuitorilor din acea comună sau din acel jude[;
1B Dacă azilul este între[inut de Stat, copiii vor urma religiunea ortodoxă.
ART. 50. În caz de adop[iune, copiii orfani de ambii părin[i sub vârsta de 18 ani,
pot urma religiunea adoptantului la dorin[a acestuia, manifestată înaintea ofi[erului stării
civile.
Dacă ambii so[i adoptă de comun acord, religiunea copiilor orfani va fi
determinată potrivit art. 47.
Dacă amândoi sau numai unul dintre părin[ii copiilor adopta[i trăiesc, copiii, nu
vor putea urma religiunea adoptantului decât cu învoirea prealabilă a părin[ilor.
Dispozi[iuni finale
ART. 51. Toate cultele sunt datoare a-şi pune în concordan[ă statutele lor de
organizare cu dispozi[iunile legii de fa[ă, în termen de 1 an de la publicarea
regulamentului ei de aplicare înaintându-le Ministerului Cultelor spre aprobare şi
confirmare prin decret regal, dat în baza unui jurnal al Consiliului de miniştri.
Aprobarea are drept scop a constata că în statute nu sunt dispozi[iuni contrare
legii.
Modificările ulterioare în statutele de organizare se vor face cu aceeaşi
procedură.
ART. 52. Situa[ia juridică a bunurilor bisericeşti, aflate dincolo de frontierele
Statului român şi cari apar[in cultelor din [ară, precum şi a bunurilor din [ară care
apar[in cultelor din afară, va fi determinată prin conven[iuni speciale.
ART. 53. Drepturile recunoscute comunită[ii baptiste prin jurnalul Consiliului de
miniştri Nr. 2680 din 21 Noiembrie 1927 se men[in.
Statutul comunită[ii baptiste aprobat prin acest jurnal va fi pus de acord cu
dispozi[iunile legii de fa[ă şi înaintat Ministerului Cultelor pentru o nouă aprobare.
ART. 54. Ministerul Cultelor va stabili şi decreta în Regulamentul de aplicare a
legii, normele după cari cultele cari nu au organiza[iune ierarhică -mozaic şi musulman
- urmează să procedeze pentru întocmirea statutului lor de organizare.
Organizarea cultului mozaic se va face pe bază de comunită[i religioase, putând
avea fiecare rit - occidental, ortodox, spaniol - comunitate proprie.
Diferitele rituri se pot organiza şi în comunită[i unitare.
Într-o localitate poate func[iona o singură comunitate de acelaşi rit.
Sinagogile (temple, case de rugăciuni) existente la data promulgării acestei legi,
cu derogarea de la prevederile art. 56, îşi pot păstra bunurile mobile şi imobile afectate
!
cultului. Administrarea acestor bunuri se va face sub controlul Ministerului Cultelor şi al
comunită[ii căreia apar[in.
Modalită[ile cum se va exercita acest control din partea comunită[ii se vor stabili
prin statutele acesteia.
Dispozi[iunile acestui articol vor fi puse în vigoare prin regulamentul de aplicare a
legii.
ART. 55. Până la organizarea cultului mozaic pe baza de comunită[i religioase,
reprezentantul acestui cult în Senat va fi tot reprezentantul religios al Uniunii
Comunită[ilor evreieşti din Vechiul Regat.
După organizarea pe bază de comunită[i religioase a Cultului mozaic din
întreaga [ară reprezentantul în Senat al lui va fi ales de adunarea delega[iilor
comunită[ilor religioase, potrivit normelor ce se vor restabili prin Regulamentul de
aplicare al acestei legi.
ART. 56. Toate bunurile mobile sau imobile afectate unei institu[iuni între[inute
de cultul mozaic, aflate astăzi pe numele unei persoane fizice sau societă[i particulare,
trec de drept şi fără îndeplinirea nici unei formalită[i în stăpânirea comunită[ii mozaice
respective din ziua constituirii acesteia ca persoană juridică.
Muta[iunile acestea de proprietate sunt scutite de orice taxe. Tribunalul situa[iunii
locului va constata dacă dispozi[iunile cerute de lege sunt îndeplinite, aceasta la
cererea preşedintelui comunită[ii respective.
Dispozi[iunile cuprinse în acest articol se referă şi la bunurile mobile şi imobile,
afectate parohiilor reformate (calvine) şi evanghelice.
ART. 57. Dispozi[iunile din această lege privesc şi Biserica Ortodoxă, întrucât nu
sunt contrare legii speciale de organizare a acestei Biserici.
ART. 58. Un regulament întocmit de Ministerul Cultelor va dezvolta şi lamuri în
amănunt principiile şi dispozi[iunile acestei legi.
ART. 59. Toate legile, statutele, regulamentele, ordonan[ele şi dispozi[iunile de
orice natură în vigoare înainte de promulgarea legii de fa[ă, ori contrare ei, sunt şi
rămân abrogate. 946
IV D"*$") %$ 1EE 6'% 0BF08F19B8 3"%)$0 $";'90. ;"%"$/. /. *0.)".,$
$".';',/4"
J
((' 9,6'#'*/$"/ 40$-"%')1 ?% 0$9/ D"*$")0.0' %$ 1C0 6'% 19EB)
Publicat în Monitorul Oficial, Partea Ì nr. 178 din 04/08/1948
CAPÌTOLUL 1
Dispozi[iuni generale
SEC|ÌUNEA I
Despre libertatea religioasă
A$). 1. - Statul garantează libertatea conştiin[ei şi libertatea religioasă pe tot
cuprinsul Republicii Populare Române.
Oricine poate să apar[ină oricărei religii sau să îmbră[işeze orice credin[ă
religioasă, dacă exerci[iul ei nu contravine Constitu[iei, securită[ii şi ordinei publice sau
bunelor moravuri.
A$). 2. - Ura confesională manifestată prin acte, care stânjenesc liberul exerci[iu al
unui cult religios recunoscut, constituie un delict ce se pedepseşte conform legii.
&
Text corectat conform rectificării apăruta în Monitorul Oficial Nr. 204 din 3 Septembrie 1948. Decret Nr.
1387 din 3 August 1948.
!2
A$). 3. - Nimeni nu poate fi urmărit pentru credin[a sa religioasă sau pentru
necredin[a sa.
Credin[a religioasă nu poate împiedica pe nimeni de a dobândi şi exercita
drepturi civile şi politice şi nici nu poate scuti pe nimeni de la obliga[iunile impuse de
legi.
A$). 4. - Nimeni nu poate fi constrâns să participe la serviciile religioase ale unui
cult.
A$). 5. - Nimeni nu poate fi constrâns, prin măsuri administrative de Stat, să
contribuie la cheltuielile unui cult sau să se supună unor hotărâri ale organelor
religioase de judecată.
SECŢIUNEA II
Despre libertatea organizării cultelor
A$). 6. - Cultele religioase sunt libere să se organizeze şi pot func[iona liber dacă
practicile şi ritualul lor nu sunt contrare Constitu[iei, securită[ii sau ordinei publice şi
bunelor moravuri.
A$). 7. - Cultele religioase se vor organiza după norme proprii, conform învă[ăturilor,
canoanelor, şi tradi[iilor lor, putând organiza potrivit aceloraşi norme, aşezăminte,
asocia[iuni, ordine şi congrega[iuni.
A$). 8. - Cultele religioase recunoscute pot avea organe de judecată religioasă
pentru disciplinarea personalului din serviciul lor.
Organele disciplinare de judecată se organizează prin regulamente speciale, în
conformitate cu canoanele şi statutele cultelor respective. Regulamentele se alcătuiesc
de organele legale al cultului respectiv şi se aprobă prin decret al Prezidiului Marii
Adunări Na[ionale, la propunerea ministerului cultelor.
A$). 9. - Păr[ile componente locale ale cultelor religioase recunoscute pot avea şi
între[ine, singure sau în asocia[ie cu altele, cimitire pentru credincioşii lor.
Comunele sunt obligate a crea cimitire comune, sau locuri rezervate din
terenurile cimitirelor existente, pentru înmormântarea celor ce nu apar[in cultelor ce au
cimitire.
CAPÌTOLUL 2
Raporturile dintre Stat şi cultele religioase
A$). 10. - Credincioşii tuturor cultelor religioase sunt obliga[i a se supune legilor [ării,
a depune jurământul în forma şi în cazurile prevăzute de lege şi a face înscrierea
actelor de stare civilă la oficiile de stare civilă în termen legal.
A$). 11. - Delictele şi crimele de drept comun săvârşite de şefii sau de ierarhii
cultelor religioase se judecă de Cur[i, cu recurs la Curtea Supremă.
A$). 12. - Cultele religioase recunoscute vor trebui să aibă organiza[ie centrală, care
să reprezinte cultul, indiferent de numărul credincioşilor săi.
A$). 13. - Cultele religioase, pentru a putea să se organizeze şi să func[ioneze, vor
trebui să fie recunoscute prin decret al Prezidiului Marii Adunări Na[ionale, dat la
propunerea Guvernului, în urma recomandării ministrului cultelor.
În cazuri bine motivate se va putea retrage recunoaşterea în acelaşi mod.
A$). 14. - În vederea recunoaşterii, fiecare cult religios va înainta, prin Ministerul
Cultelor, spre examinare şi aprobare, statutul său de organizare şi func[ionare,
!3
cuprinzând sistemul de organizare, conducere şi administrare, înso[it de mărturisirea de
credin[a respectivă.
A$). 15. - Biserica Ortodoxă Română este autocefală şi unitară în organizarea sa.
A$). 16. - Organizarea de partide politice pe bază confesională este interzisă.
A$). 17. - Păr[ile componente locale ale cultelor religioase recunoscute, precum
comunită[i, parohii, unită[i, grupe, vor trebui să fie înscrise într-un registru special al
primăriei respective, cu arătarea nominală a organelor de conducere şi control şi cu
indicarea numerică a membrilor care fac parte din ele.
A$). 18. - Asocia[iunile civile şi funda[iunile care urmăresc în total sau în parte,
scopuri religioase, trebuie, pentru a fi recunoscute ca persoane juridice, să aibă
încuviin[area Guvernului, prin Ministerul Cultelor, fiind supuse întru totul obliga[iunilor
ce decurg din legi cu privire la caracterul lor religios.
A$). 19. - Ìnscrip[iunile şi semnele simbolice, precum şi sigiliile sau ştampilele
arătând denumirea cultului, vor trebui să aibă în prealabil aprobarea Ministerului
Cultelor.
A$). 20. - Şefii cultelor, ierarhii şi în general întregul personal din serviciul cultelor,
trebuie să fie cetă[eni români, bucurându-se de deplinătatea exerci[iului drepturilor
civile şi politice.
A$). 21. - Şefii cultelor, precum şi mitropoli[ii, arhiepiscopii, episcopii,
superintenden[ii, administratorii-apostolici, vicarii-administrativi şi al[ii, având func[iuni
asemănătoare, aleşi sau numi[i în conformitate cu statutele de organizare ale cultelor
respective, nu vor fi recunoscu[i în func[iune decât în baza aprobării Prezidiului Marii
Adunări Na[ionale, dată prin decret, la propunerea Guvernului, în urma recomandării
ministrului cultelor.
Înainte de intrarea în func[iune, to[i aceştia vor depune jurământul de credin[ă în
fa[a ministrului cultelor.
Formula de jurământ este următoarea:
"Ca slujitor al lui Dumnezeu, ca om şi ca cetă[ean,
Jur de a fi credincios Poporului şi de a apăra Republica Populară Română,
împotriva duşmanilor din afară şi dinăuntru;
Jur că voiu respecta şi voiu face să se respecte de către subalternii mei, legile
Republicii Populare Române;
Jur că nu voiu îngădui subalternilor mei să întreprindă şi să ia parte şi nici eu nu
voiu întreprinde şi nu voiu lua parte la nici o ac[iune de natură a aduce atingere ordinei
publice şi integrită[ii Republicii Populare Române.
Aşa să-mi ajute Dumnezeu!".
Această formulă de jurământ este obligatorie şi pentru conducătorii asocia[iilor
civile cu caracter religios prevăzute la art. 18.
Ceilal[i membri ai clerului apar[inând diferitelor culte, cât şi preşedin[ii sau
conducătorii comunită[ilor locale, vor depune înainte de intrarea lor în func[iune, în fa[a
şefilor lor ierarhici jurământul de credin[ă după formula următoare:
"Ca slujitor al lui Dumnezeu, ca om şi ca cetă[ean,
Jur de a fi credincios Poporului şi de a apăra Republica Populară Română
împotriva duşmanilor din afară şi dinăuntru;
Jur a respecta legile Republicii Populare Române şi de a păstra secretul în
serviciul orânduit de Stat.
Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"
Ceilal[i func[ionari din serviciul cultelor religioase vor depune în fa[a autorită[ilor
competente de Stat, jurământul de credin[ă prevăzut de art. 8 din Legea Nr. 363 din 30
Decembrie 1947 pentru constituirea Statului Român în Republica Populară Română.
A$). 22. - Cultele religioase, cu organiza[ii eparhiale pot avea un număr de eparhii în
raport cu numărul total al credincioşilor.
!"
Pentru crearea şi func[ionarea de eparhii, (dioceze, superintendente), se vor
socoti în medie 750.000 de credincioşi de fiecare eparhie.
Delimitarea eparhiilor şi repartizarea credincioşilor pe eparhii, se vor face de
către organele statutare ale cultului respectiv şi se va confirma printr-un decret al
Prezidiului Marii Adunări Na[ionale, la propunerea ministrului cultelor.
CAPÌTOLUL 3
Despre activitatea cultelor
A$). 23. - Activitatea cultelor religioase recunoscute se va desfăşura potrivit cu
învă[ătura lor religioasă, cu statutul de organizare aprobat şi în conformitate cu legile
[ării şi bunele moravuri.
A$). 24. - Cultele religioase pot [ine congrese sau adunări generale cu aprobarea
Ministerului Cultelor, iar conferin[ele şi consfătuirile locale (adunări eparhiale,
protopopeşti), cu aprobarea autorită[ilor locale respective.
A$). 25. - Ministerul Cultelor va putea suspenda orice hotărâri, instruc[iuni sau
ordonan[e, precum şi orice ordin cu caracter administrativ-bisericesc, cultural, educativ,
filantropic sau funda[ional, care ar contraveni statutelor de organizare ale cultului
respectiv actelor de funda[iune, actelor de constituire, securită[ii şi ordinei publice sau
bunelor moravuri.
Pastoralele şi circulările de interes general vor fi comunicate în timp util
Ministerului Cultelor.
A$). 26. - Cultele pot întrebuin[a, în manifestările şi activitatea lor internă, limba
maternă a credincioşilor.
Coresponden[a cu Ministerul Cultelor se va face în limba română.
A$). 27. - La pomeniri, în legătură cu autoritatea suprema a Statului, care în mod
obişnuit se fac cu ocazia diferitelor slujbe religioase, precum şi la solemnită[ile oficiale
prevăzute de legi şi deciziuni, se vor întrebuin[a numai formule aprobate, în prealabil,
de Ministerul Cultelor. Cultele sunt [inute, de asemenea, să nu întrebuin[eze formule şi
expresii, în căr[ile de ritual, contrare legilor şi bunelor moravuri.
CAPÌTOLUL 4
Despre patrimoniul cultelor religioase
A$). 28. - Cultele religioase recunoscute sunt persoane juridice. Sunt persoane
juridice şi păr[ile lor componente locale, care au numărul legal de membri prevăzut de
legea persoanelor juridice, precum şi aşezămintele, asocia[iunile ordinele şi
congrega[iunile prevăzute în statutele lor de organizare, dacă acestea din urmă s-au
conformat dispozi[iunilor legii persoanelor juridice.
A$). 29. - Bunurile mobile şi imobile ale cultelor religioase, ale diferitelor păr[i
constitutive, aşezămintelor, asocia[iunilor, ordinelor şi congrega[iunilor, vor fi
inventariate de organele lor statutare.
Organele centrale ale cultelor religioase vor comunica toate datele cu privire la
aceste inventare Ministerului Cultelor, pentru exercitarea dreptului de verificare şi
control.
A$). 30. - Cultele religioase, diferitelor lor păr[i componente, aşezămintele,
asocia[iunile, ordinele şi congrega[iunile vor avea bugete proprii, cu arătarea veniturilor
şi cheltuielilor.
Aceste bugete sunt supuse controlului Ministerului Cultelor.
Bugetele şi gestiunilor organelor şi instruc[iunilor centrale, ale centrelor eparhiale
şi ale aşezămintelor lor, se aprobă, se verifică şi se descarcă de Ministerului Cultelor.
!$
A$). 31. - Cheltuielile pentru între[inerea cultelor religioase şi a nevoilor lor, pot fi
acoperite şi din contribu[iuni consim[ite de credincioşi.
A$). 32. - Subven[iile acordate de Stat vor fi contabilizate şi controlate, conform legii
contabilită[ii publice.
A$). 33. - Contravenirea la legile care privesc ordinea democratică a Republicii
Populare Române poate atrage, în total sau în parte, retragerea subven[iilor acordate
de Stat. Deserven[ii cultelor, care au atitudini antidemocratice, vor putea fi înlătura[i
temporar sau definitiv de la salarizarea acordată de Stat.
A$). 34. - Salarizarea personalului cultelor religioase se va face conform normelor
generale în vigoare.
A$). 35. - Ìnstitu[ia patronatului, privind bunuri patronale provenite de la persoane
sau institu[ii private de orice categorie, rămâne desfiin[ată.
A$). 36. - Averea cultelor dispărute sau a căror recunoaştere a fost retrasă, apar[ine
de drept Statului.
A$). 37. - Dacă cel pu[in 10% din numărul credincioşilor comunită[ii locale a unui
cult trec la alt cult, comunitatea locală religioasă a cultului părăsit, pierde de drept o
parte din patrimoniul sau, propor[ională cu numărul credincioşilor care au părăsit-o şi
această parte propor[ională se strămută tot de drept în patrimoniul comunită[ii locale a
cultului adoptat de noii credincioşi.
Dacă cei care părăsesc comunitatea locală alcătuiesc majoritatea, biserica
(locaşul de închinăciune, casa de rugăciuni), cum şi edificiile anexe, apar[in de drept
comunită[ii locale a cultului nou adoptat, cealaltă avere cuvenindu-se celor două
comunită[i locale în propor[ia arătată la alineatul precedent.
Dacă cei trecu[i de la un cult la altul reprezintă cel pu[in 75% din numărul
credincioşilor comunită[ii locale a cultului părăsit, întreaga avere se strămută de drept
în patrimoniul comunită[ii locale a cultului adoptat, cu drept de despăgubire pentru
comunitatea locală părăsită, propor[ional cu numărul celor ramaşi fără a se socoti
biserica (locaşul de închinăciune, casa de rugăciuni) şi edificiile anexe; această
despăgubire va fi plătită în termen de cel mult 3 ani de la stabilirea ei.
Cazurile prevăzute în acest articol vor fi constatate şi solu[ionate de judecătoria
populară a locului.
CAPÌTOLUL 5
Raporturile dintre culte
A$). 38. - Trecerile de la un cult la altul sau părăsirea unui cult, sunt libere.
Declara[ia de părăsire a unui cult se comunică păr[ii componente locale a cultului
părăsit, prin autoritatea comunală locală. La cerere autoritatea comunală respectivă
este obligată să elibereze dovada facerii acestei comunicări.
A$). 39. - Nici un cult nu va putea înscrie noi adep[i, decât dacă cel ce solicită acest
lucru face dovada că a anun[at de părăsirea cultului, cultul căruia i-a apar[inut.
A$). 40. - Rela[iunile cultelor religioase cu străinătatea, vor fi numai de natură
religioasă.
Nici un cult religios şi nici un reprezentant al vreunui cult nu va putea între[ine
legături cu cultele religioase, institu[iuni sau persoane oficiale în afara teritoriului [ării,
decât cu aprobarea Ministerului Cultelor şi prin intermediul Ministerului Afacerilor
Externe.
A$). 41. - Jurisdic[ia cultelor religioase din [ară nu se poate întinde în afară de
teritoriul Republicii Populare Române şi nici cultele religioase din străinătate nu vor
putea exercita jurisdic[iunea asupra credincioşilor din cuprinsul Statului Român.
A$). 42. - Ajutoarele sau ofrandele primite din străinătate de cultele religioase din
[ară sau trimise de acestea în străinătate, vor fi controlate de Stat.
!6
A$). 43. - Bunurile bisericeşti aflătoare în străinătate şi interesele religioase ale
cetă[enilor români în străinătate pot constitui obiectul unor în[elegeri interna[ionale pe
bază de reciprocitate.
CAPÌTOLUL 6
Despre învă[ământul religios
A$). 44. - Cultele religioase sunt libere a-şi organiza învă[ământul pentru pregătirea
personalului cultului sub controlul Statului.
Crearea şcolilor şi alcătuirea programelor şcolare se vor face de către organele
competente ale cultelor religioase respective şi vor fi supuse spre aprobare Ministerului
Cultelor.
A$). 45. - Membrii Corpului didactic se numesc de organele statutare ale cultului
religios respectiv, în conformitate cu statutul şi normele aprobate de minister, având
pentru cei salariza[i de Stat recunoaşterea prealabilă a ministerului, iar pentru cei plăti[i
de cult, confirmarea în termen de 15 zile de la numire.
Ministerul Cultelor poate anula numirile făcute, când motive de ordine publică sau
siguran[a Statului cer acest lucru.
A$). 46. - Diplomele şi certificatele eliberate de către şcolile de învă[ământ pentru
pregătirea personalului cultului, au valabilitatea numai în cuprinsul cultului respectiv.
Echivalarea diplomelor şi certificatelor din străinătate, în ceea ce priveşte
pregătirea religioasă, va fi stabilită de comisiuni speciale recunoscute de Ministerul
Cultelor.
A$). 47. - Cultele religioase sunt obligate a comunica Ministerului Cultelor toate
datele cu privire la organizarea şi func[ionarea învă[ământului pentru pregătirea
personalului ecleziastic.
A$). 48. - Cultele religioase pot organiza, cu aprobarea ministerului, pentru
pregătirea deserven[ilor cultului, şcoli de cântăre[i şi şcoli pentru pregătirea clerului.
Şcolile de cântăre[i vor avea la bază cel pu[in gimnaziul unic sau şapte clase
primare (învă[ământul elementar de şapte clase).
Şcolile pentru pregătirea clerului mirean şi monahal pot fi seminarii teologice,
având la bază gimnaziul unic sau şapte clase primare, institute teologice, având la bază
absolven[a liceului sau a şcolii normale (pedagogice) şi institute teologice de grad
universitar, având la bază bacalaureatul sau diploma de şcoală normală (pedagogică).
Fiecare cult îşi va alege, pentru formarea clerului, una din aceste forme de
aşezământ şcolar.
Pentru pregătirea monahilor, cultele pot organiza, cu aprobarea ministerului,
seminarii speciale cu baza de gimnaziu unic sau şcoală primară de şapte ani.
A$). 49. - Cultul ortodox va putea avea, pentru pregătirea clerului două institute
teologice de grad universitar.
Cultul catolic va putea avea un singur institut teologic de grad universitar, cu
sec[iile speciale necesare.
Cultele protestante de asemenea vor putea avea un singur institut teologic de
grad universitar, cu sec[iile speciale necesare.
A$). 50. - Cultele pot avea internate pentru elevii sau studen[ii care urmează şcolile,
respectiv institutele de pregătire a clerului, însă exclusiv pentru aceştia şi numai pe
lângă şcoala sau institutul respectiv.
A$). 51. - Jurisdic[iunea canonică şi învă[ătura dogmatică în şcolile de cântăre[i,
seminarii şi institute, sunt pe seama cultului respectiv, iar controlul didactic şi
administrativ, apar[in Ministerului Cultelor, indiferent de felul şi gradul lor.
A$). 52. - Încadrarea profesorilor actuali se va face prin decret la propunerea
Ministerului Cultelor.
!7
CAPÌTOLUL 7
Dispozi[iuni finale şi tranzitorii
A$). 53. - Actualele seminarii teologice, în care se predă şi cultura generală, se
desfiin[ează. Corpul didactic de specialită[i laice de la aceste seminarii, împreună cu
prevederile bugetare respective, trec de la Ministerul Cultelor la Ministerul
învă[ământului Public. Profesorii care intră în această categorie vor fi încadra[i după
posibilită[i, la catedre de aceeaşi specialitate sau specialită[i înrudite.
Absolven[ii cu diplomă ai seminariilor teologice şi care au ob[inut diploma până la
data apari[iei legii de fa[ă, se bucură de aceleaşi drepturi de a urma învă[ământul
teologic superior, ca şi bacalaurea[ii liceelor teoretice sau diploma[ii şcolilor normale.
A$). 54. - Facultatea de Teologie din Bucureşti se transformă în Ìnstitut Teologic de
grad universitar, iar personalul didactic şi administrativ, împreună cu prevederile
bugetare respective, trec de la Ministerul Învă[ământului Public, la Ministerul Cultelor.
A$). 55. - Toate chestiunile cu privire la împăr[irea bunurilor între diferitele
comunită[i religioase locale ale cultelor, nerezolvate încă, se vor rezolva potrivit
dispozi[iunilor art. 37 din legea de fa[ă.
A$). 56. - Toate cultele religioase sunt datoare a-şi înainta statutul lor de organizare,
pus în concordan[ă cu prevederile legii de fa[ă, în termen de 3 luni de la data publicării
prezentei legi, Ministerul Cultelor, în vederea aprobării lor.
Aprobarea statutelor se face prin decret al Prezidiului Marii Adunări Na[ionale, la
propunerea Ministrului Cultelor.
A$). 57. - Modificările ulterioare în statutele de organizare ale diferitelor culte
religioase, se vor face în acelaşi mod.
A$). 58. - Dispozi[iunile Legii 68 din 19 Martie 1937, pentru organizarea clerului
militar, se abrogă.
Membrii clerului tuturor cultelor sunt obliga[i a acorda asisten[ă şi servicii
religioase ostaşilor, ori de câte ori li se cere. Refuzul de a satisface această obliga[ie
constituie o abatere ce se va sanc[iona disciplinar.
A$). 59. - Bisericile şi capelele militare, cu întregul lor inventar, trec în proprietatea
parohiilor de acelaşi cult, în circumscrip[ia cărora se află.
Catedrala Episcopală a clerului militar din oraşul Alba-Ìulia, dimpreună cu
patrimoniul său, trece în proprietatea Episcopiei ortodoxe Române a Clujului, Vadului şi
Feleacului.
A$). 60. - Membrii clerului militar, care la data publicării prezentei legi în Monitorul
Oficial, au cel pu[in 20 de ani de serviciu public, vor putea cere pensionarea prin
derogare de la dispozi[iunile legii generale de pensiuni, beneficiind de un spor de 5 ani,
utili la pensie, adăuga[i la timpul efectiv servit.
Membrii clerului militar, care nu vor beneficia de dispozi[iunile alineatului
precedent, vor fi încadra[i în posturi de preo[i, pe baza de cereri individuale, în Eparhiile
unde au mai func[ionat sau în alte Eparhii, care au posturi vacante.
Actualul Episcop al Armatei, păstrându-şi titlurile şi drepturile personale actuale,
rămâne la dispozi[iunea Sfântului Sinod, care-i va fixa atribu[iuni potrivite rangului său.
A$). 61. - Plata acestui personal clerical, trecut la Ministerul Cultelor, se va face
dintr-un credit extraordinar bugetar, ce se va deschide de către Ministerul Finan[elor pe
seama Ministerului Cultelor şi care se va acoperi prin anularea unei sume de valoare
egala din bugetul Ministerului Apărării Na[ionale.
A$). 62. - Legea Nr. 54 din 22 Aprilie 1928, pentru regimul general al cultelor,
precum şi orice dispozi[iuni contrare prezentei legi, se abroga.
!#
V D"*$")0. %$ B10 6'% 19C92 3$'-'%6 *,93.")/$"/ D"*$")0.0' %$ 1EE
6'% B /0;04) 19B82 3"%)$0 $";'90. ;"%"$/. /. *0.)".,$ $".';',/4"
Publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Na[ionale a R.P.R. nr. 28 din 19
noiembrie 1959
Prezidiul Marii Adunări Na[ionale a Republicii Populare Române decretează:
Art. 1. ÷ Decretul nr. 177 din 4 august 1948, pentru regimul general al cultelor
religioase se modifică după cum urmează:
După art. 7 se introduce art. 71 avînd următorul cuprins:
,Art. 71. ÷ Monahismul poate func[iona numai în mînăstiri autorizate ale cultelor
legal recunoscute. Autorizarea de func[ionare a mînăstirilor se dă de către
Departamentul Cultelor.
Absolven[ii şcolilor de pregătire a clerului pot intra în monahism la orice vîrstă
dacă au satisfăcut serviciul militar.
Alte persoane pot fi admise în monahism numai dacă au împlinit vîrstă de 55 ani,
barbarii şi de 50 ani, femeile, dacă renun[ă la salariu sau la pensie de la stat, dacă nu
sînt căsătorite şi dacă nu au obliga[ii deja stabilite pe baza Codului Familiei.
În cazurile cînd exercitarea cultului o reclamă, Departamentul Cultelor va putea
autoriza pe unii monahi să ocupe func[ii bisericeşti şi să primească salariul cuvenit.
Dispozi[iile de mai sus se aplică şi mînăstirilor şi monahilor existen[i".
VI D"*$") %$ 1C0 6'% 19 '0%'" 19EB 3$'-'%6 9,6'#'*/$"/ 0%,$ .";' (' 6"*$")"
Textul actului publicat în B.Of. nr. 83/19 iun. 1974
În scopul punerii de acord a prevederilor unor legi şi decrete cu modificările
aduse Constitu[iei prin Legea nr. 1 din 28 martie 1974,
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:
.
Art. 20. - Articolul 21 alineatul 1 din Decretul nr. 177/1948 pentru regimul
general al cultelor religioase, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul
cuprins:
"Art. 21. - Şefii cultelor, precum şi mitropoli[ii, arhiepiscopii, episcopii,
superintenden[ii, administratorii-apostolici, vicarii administrativi şi al[ii, având func[ii
asemănătoare, aleşi sau numi[i în conformitate cu statutele de organizare ale cultelor
respective, nu vor fi recunoscu[i în func[ie decât în baza aprobării date prin decret
preziden[ial, la propunerea Consiliului de Miniştri, an urma recomandării
Departamentului Cultelor".
.
MÌNÌSTERUL CULTELOR
DECRET Nr. 358
pentru stabilirea situa[iei de drept a fostului cult greco-catolic
Decretul Nr. 1.998 din 1 Decemvrie 1948 Monitorul Oficial Nr. 281 din 2
Decemvrie 1948
Art. 1. În urma revenirii comunită[ilor locale (parohii*) ale cultului greco-catolic la
cultul ortodox român şi în conformitate cu art. 13 din decretul Nr. 177 din 1948,
!9
organiza[iile centrale şi statutare ale acestui cult, ca: Mitropolia, Episcopiile, capitlurile,
ordinele, congrega[iunile, protopopiatele, mânăstirile, funda[iunile, asocia[iunile, cum şi
orice alte institu[ii şi organiza[iuni, sub orice denumire încetează de a mai exista.
Art. 2. ÷ Averea mobilă şi imobilă apar[inând organiza[iilor şi institu[iilor arătate
la art. 1 din prezentul decret, cu excep[ia expresă a averii fostelor parohii, revine
Statului Român, care le va lua în primire imediat.
O comisiune interdepartamentală compusă din delega[i ai Ministerelor: Cultelor,
Finan[elor, Afacerilor Ìnterne, Agriculturii şi Domeniilor şi învă[ământului Public, va
hotărî destina[ia acestor averi, putând atribui o parte din ele Bisericii Ortodoxe Române,
sau diferitelor ei păr[i componente.
D A*)" %,$9/)'-" 6" ,$;/%'@/$" (' #0%*&',%/$" / /0),$')1&'' *"%)$/." 6"
4)/) ?% 3$,=."9" 6" *0.)"
HOTÄRÂREA Consiliului de Miniştri nr. 435/1957
Privind înfiin[area Departamentului Cultelor
Decret nr. 334 din 13/07/1970
>u'licat în 1uletinul )ficial nr. 1#3 din 158#819/#
privind organizarea şi func[ionarea Departamentului Cultelor
*
EXPUNERE DE MOTÌVE
Pentru organizarea şi func[ionarea Departamentului Cultelor a fost emis decretul
alăturat, prin care se stabilesc atribu[iile, structura organizatorică şi modul de
func[ionare pe principiul conducerii colective.
Prin decret sînt precizate atribu[iile ce revin departamentului în înfăptuirea politicii
statului cu privire la organizarea şi activitatea cultelor şi în exercitarea drepturilor
statului de supraveghere şi control asupra activită[ii acestora.
Departamentul Cultelor este condus de Colegiul departamentului, organ deliberativ,
care hotărăşte în problemele generale privind activitatea departamentului.
Departamentul Cultelor are în conducerea sa un preşedinte şi un vicepreşedinte.
În scopul coordonării unor măsuri pe care le iau cultele pe baza legilor sau a
statutelor lor de organizare, pe lîngă Departamentul Cultelor func[ionează Consiliul
consultativ al cultelor, a cărui organizare şi principale atribu[ii sînt reglementate prin
alăturatul decret.
Totodată, se abrogă Decretul nr. 37/1949 pentru organizarea Ministerului Cultelor,
publicat în Monitorul Oficial nr. 30 din 5 februarie 1949, precum şi orice dispozitii
contrare alaturatului decret.
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România d e c r e t e a z ă:
CAPÌTOLUL Ì
Dispozi[ii generale
&
Acest decret a devenit Legea nr. 42/1970.
!
A$). 1. - Departamentul Cultelor, organ central al administra[iei de stat, înfăptuieşte
politica statului cu privire la organizarea şi activitatea cultelor.
A$). 2. - Departamentul Cultelor exercită drepturile statului de supraveghere şi control
asupra cultelor recunoscute conform legii.
A$). 3. - Departamentul Cultelor colaborează cu ministerele, celelalte organe centrale şi
cu organele locale în scopul îndeplinirii atribu[iilor ce-i revin.
A$). 4. - Departamentul Cultelor asigură, în activitatea sa, aplicarea legilor, decretelor şi
a hotărârilor Consiliului de Miniştri.
CAPÌTOLUL ÌÌ
Atribu[ii
A$). 5. - Departamentul Cultelor are următoarele atribu[ii:
a) supraveghează şi controlează întreaga activitate a cultelor, pentru ca aceasta să
se desfăşoare în cadrul prevederilor legii;
b) întocmeşte, potrivit legii, rapoarte în vederea recunoaşterii cultelor şi a aprobării
statutelor acestora;
c) propune Consiliului de Miniştri înfiin[area eparhiilor, pe baza cererii organelor
competente ale cultelor şi îşi dă acordul la delimitarea eparhiilor;
d) autoriza în condi[iile legii, înfiin[area celorlalte organiza[ii şi păr[i componente ale
cultelor recunoscute;
") aproba regulamentele elaborate de culte potrivit statutelor lor;
f) autoriza înfiin[area institu[iilor monahale;
g) face recomandări pe care le supune Consiliului de Miniştri, în legătură cu
recunoaşterea de către Consiliul de Stat a şefilor cultelor, precum şi a conducătorilor de
eparhii şi a celor asimila[i acestora;
h) recunoaşte forurile de conducere, precum şi vicarii administrativi şi similarii
acestora, consilierii, canonicii, protopopii şi pe oricare de[inători de func[ii de conducere
în cadrul cultelor;
i) acorda persoanelor ce urmează să intre în rîndul personalului de cult autoriza[ia de
a exercita func[ii corespunzătoare;
j) autoriza, în condi[iile legii, înfiin[area şi func[ionarea institu[iilor de învă[ămînt pentru
pregătirea personalului de cult şi îşi da acordul la numirea personalului didactic al
acestor institu[ii;
k) supraveghează şi controlează respectarea dispozi[iilor legale cu privire la rela[iile
dintre culte;
l) asigura respectarea dispozi[iilor legale cu privire la rela[iile externe ale cultelor;
m) supraveghează şi controlează respectarea dispozi[iilor legale privitoare la evidenta
patrimoniului, veniturilor şi cheltuielilor cultelor;
n) rezolva, potrivit competentei sale, probleme de muncă şi salarii din cadrul cultelor,
elaborează indica[ii în scopul aplicării unitare a elementelor sistemului de salarizare şi
controlează modul lor de aplicare;
o) asigura, potrivit legii, întocmirea lucrărilor pentru aprovizionarea cu materiale a
cultelor;
p) stabileşte măsuri, potrivit legii, pentru supravegherea şi conservarea
monumentelor şi obiectelor de valoare istorică sau artistică, a documentelor şi arhivelor
din patrimoniul cultelor;

r) îşi dă acordul cu privire la acceptarea de către organiza[iile de cult de ajutoare,
dona[ii sau legate, precum şi la oferirea de către acestea de ajutoare sau dona[ii;
s) asigura legătura între culte şi organele centrale şi locale ale statului;
t) angajează personalul pentru aparatul propriu;
u) întocmeşte şi execută, potrivit legii, planul propriu de venituri şi cheltuieli;
v) prezintă Consiliului de Miniştri proiecte de acte normative şi alte acte prevăzute de
lege; avizează proiectele de acte normative şi cu alt caracter, care interesează acest
departament, elaborate de ministere şi alte organe centrale sau de comitetele executive
ale consiliilor populare jude[ene şi al municipiului Bucureşti;
x) îndeplineşte orice alte atribu[ii prevăzute de lege.
A$). 6. - Departamentul Cultelor poate cere organelor cultelor orice fel de date şi
informa[ii necesare pentru îndeplinirea atribu[iilor sale.
A$). 7. - Departamentul Cultelor are dreptul să suspende regulamentele, instruc[iunile,
circularele sau orice alte măsuri şi dispozi[ii ale cultelor care sînt contrare, direct sau
prin urmările lor, dispozi[iilor legale sau statutelor de organizare, dînd îndrumări
obligatorii pentru intrarea în legalitate.
CAPÌTOLUL ÌÌÌ
Organizare şi func[ionare
A$). 8. - Departamentul Cultelor este condus de Colegiul departamentului, organ
deliberativ, care hotărăşte în problemele generale privind activitatea departamentului.
A$). 9. - Colegiul departamentului se compune din:
a) preşedintele şi vicepreşedintele Departamentului Cultelor;
b) directori, alte cadre de conducere, precum şi specialişti cu experien[ă îndelungată
şi înaltă calificare din cadrul departamentului;
c) delega[i ai unor ministere sau ai altor organe centrale, desemna[i de conducerea
acestora.
Componenta colegiului se aprobă de Consiliul de Miniştri, la propunerea
preşedintelui Departamentului Cultelor.
Preşedinte al acestui colegiu este preşedintele Departamentului Cultelor; în lipsa
preşedintelui, atribu[iile sale se îndeplinesc de vicepreşedinte.
A$). 10. - La şedin[ele colegiului pot fi invita[i delega[i ai unor organe de stat sau ai unor
culte interesate în examinarea problemelor supuse dezbaterii. De asemenea, la
şedin[ele colegiului pot fi invita[i specialişti din cadrul departamentului sau din afara
acestuia.
A$). 11 - Colegiul departamentului îşi desfăşoară activitatea în prezen[a a cel pu[in
două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărîri cu majoritatea membrilor ce-l
compun.
În caz de divergen[ă între preşedinte şi majoritatea membrilor colegiului, problema
asupra căreia nu s-a realizat un acord se supune vicepreşedintelui Consiliului de
Miniştri care coordonează activitatea departamentului; dacă una dintre păr[i nu este de
acord cu solu[ia dată, problema va fi supusă Biroului Permanent al Consiliului de
Miniştri, pentru a hotărî.
A$). 12. - Şedin[ele colegiului au loc cel pu[in o dată pe trimestru şi se convoacă, în
timp util, de preşedinte. Colegiul poate fi convocat şi la cererea a cel pu[in o treime din
numărul membrilor săi.
A$). 13. - Colegiul în întregul său şi fiecare membru în parte răspund în fa[a Consiliului
de Miniştri de întreaga activitate a departamentului; fiecare membru al colegiului
răspunde în fa[a colegiului şi a preşedintelui acestuia de îndeplinirea sarcinilor ce-i sînt
încredin[ate.
2
A$). 14. - Între şedin[ele colegiului, preşedintele departamentului rezolvă probleme
curente ale activită[ii Departamentului Cultelor şi stabileşte măsurile necesare pentru
îndeplinirea operativă a hotărîrilor colegiului.
A$). 15. - Preşedintele informează colegiul asupra principalelor probleme rezolvate în
perioada dintre şedin[e.
A$). 16. - În executarea hotărârilor colegiului şi în exercitarea atribu[iilor proprii,
preşedintele Departamentului Cultelor emite, potrivit legii, ordine, instruc[iuni şi alte acte
prevăzute de lege.
A$). 17. - Preşedintele reprezintă Departamentul Cultelor în raporturile cu celelalte
organe şi organiza[ii din [ară, precum şi în rela[iile interna[ionale.
A$). 18. - Departamentul Cultelor are în conducerea sa un preşedinte şi un
vicepreşedinte.
Preşedintele Departamentului Cultelor se numeşte prin decret al Consiliului de Stat.
Vicepreşedintele Departamentului Cultelor se numeşte prin hotărîre a Consiliului de
Miniştri, iar atribu[iile acestuia se stabilesc de colegiul departamentului.
A$). 19. - Departamentul Cultelor are următoarea structură organizatorică:
a) Direc[ia pentru supraveghere şi control;
b) Direc[ia de studii, documentare şi rela[ii externe;
c) Direc[ia de plan, organizarea muncii şi secretariat;
d) Direc[ia financiara şi de îndrumare contabilă;
e) Oficiul juridic.
Pentru îndeplinirea atribu[iilor sale în jude[e şi în municipiul Bucureşti, Departamentul
Cultelor are inspectori şi inspectori teritoriali pentru probleme de culte, care fac parte
din Direc[ia pentru supraveghere şi control.
Numărul maxim de posturi al aparatului Departamentului Cultelor, raportul minim
dintre numărul func[iilor de execu[ie şi cel al func[iilor de conducere, precum şi
ponderea personalului de deservire fa[ă de totalul salaria[ilor, sînt cele prevăzute în
anexa care face parte integrantă din prezentul decret
*
.
A$). 20. - Atribu[iile, structura organizatorică şi normele de func[ionare ale unită[ilor
prevăzute la art. 19 se stabilesc de către colegiul departamentului, potrivit legii.
CAPÌTOLUL ÌV
Consiliul consultativ al cultelor
A$). 21. - Pe lîngă Departamentul Cultelor func[ionează Consiliul consultativ al cultelor.
În compunerea consiliului intră conducătorii statutari ai tuturor cultelor recunoscute
potrivit legii, cîte unul de fiecare cult.
La lucrările Consiliului consultativ vor putea fi invita[i membrii colegiului
departamentului şi, după caz, mitropoli[i, episcopi, asimila[ii lor sau, în lipsa, loc[iitorii
acestora.
A$). 22. - Consiliul consultativ al cultelor are următoarele atribu[ii:
a) elaborează recomandări pentru coordonarea aplicării dispozi[iilor, instruc[iunilor şi
măsurilor cu caracter comun ce se iau de culte pe baza legilor ori a statutelor acestora;
b) elaborează recomandări privitoare la raporturile dintre culte;
c) face propuneri privind procedura trecerii de la un cult la altul;
d) analizează probleme interesînd rela[iile externe ale cultelor;
e) ini[iază măsuri comune pentru informarea clerului în problemele vie[ii
contemporane ce au contingen[ă cu activitatea cultelor;
f) examinează modul în care cultele participa la ac[iuni de interes public;
&
Anexa se comunică celor interesaţi.
3
g) recomandă ac[iunile pe care cultele să le desfăşoare în scopuri umanitare şi pentru
promovarea păcii în lume;
h) propune măsuri de aplicare a normelor legale referitoare la patrimoniul, veniturile şi
cheltuielile cultelor;
i) recomandă măsuri pentru supravegherea şi conservarea monumentelor şi
obiectelor de valoare istorică sau artistică, a documentelor şi arhivelor din patrimoniul
cultelor;
j) avizează, la cererea preşedintelui Departamentului Cultelor, asupra oricăror
probleme privind cultele.
A$). 23. - Preşedinte al Consiliului consultativ al cultelor este preşedintele
Departamentului Cultelor.
A$). 24. - Consiliul consultativ al cultelor se convoacă de preşedintele acestuia, ori de
cîte ori este nevoie.
CAPÌTOLUL V
Dispozi[ii speciale şi finale
A$). 25. - Modul de lucru al inspectorilor teritoriali pentru probleme de culte cu organele
locale de stat se va stabili de către Departamentul Cultelor, de acord cu organele
centrale competente.
A$). 26. - Comitetele executive ale consiliilor populare jude[ene şi al municipiului
Bucureşti vor asigura mijloacele materiale necesare desfăşurării activită[ii inspectorilor
teritoriali pentru culte.
A$). 27. - Decretul nr. 37/1949 pentru organizarea Ministerului Cultelor, precum şi orice
dispozi[ii contrare prezentului decret se abrogă.
Preşedintele Consiliului de Stat,
NÌCOLAE CEAUŞESCU
Bucureşti, 13 iulie 1970.
Nr. 334.
DECRET nr. 61 din 23 februarie 1984
pentru modificarea unor prevederi din Decretul nr. 334/1970 privind organizarea şi
func[ionarea Departamentului Cultelor
Textul actului publicat în B.Of. nr. 15/23 feb. 1984
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:
ART. 1
Decretul nr.334/1970 privind organizarea şi func[ionarea Departamentului Cultelor,
devenit Legea nr. 42/1970, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România,
Partea Ì, nr. 103/1970, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Articolul 18 va avea următorul cuprins:
"Art. 18. - Departamentul Cultelor are în conducerea sa un preşedinte şi un
vicepreşedinte care îndeplineşte şi func[ia de director al Direc[iei rela[ii culte.
Preşedintele Departamentului Cultelor se numeşte prin decret preziden[ial.
Vicepreşedintele Departamentului Cultelor are grad de secretar de stat adjunct."
2. Articolul 19 va avea următorul cuprins:
"Art. 19. - Departamentul Cultelor are următoarea structura organizatorică:
a) Direc[ia rela[ii culte;
b) Serviciul personal-învă[ămînt şi economic-financiar.
Pentru îndeplinirea atribu[iilor sale în jude[e, Departamentul Cultelor are inspectori de
"
specialitate, care fac parte din Direc[ia rela[ii culte.
Structura organizatorică pe compartimente de munca şi numărul maxim de personal în
aparatul departamentului sînt cele prevăzute în anexa nr. 1* şi anexa nr. 2* care fac
parte integrantă din prezentul decret."
3. Articolul 26 va avea următorul cuprins:
"Art. 26. - Comitetele executive ale consiliilor populare jude[ene vor asigura mijloacele
materiale necesare desfăşurării activită[ii inspectorilor de specialitate din teritoriu,
pentru culte." * Anexele au fost comunicate institu[iilor interesate.
ART. 2
Personalul transferat în interesul serviciului sau trecut în alte func[ii cu niveluri de
retribuire mai mici, precum şi personalul devenit disponibil, ca urmare a aplicării
prevederilor prezentului decret, beneficiază de drepturile prevăzute în art. 21 din
Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unită[ile
economice.
ART. 3
Prevederile Decretului nr. 367/1980 privind unele măsuri pentru utilizarea ra[ională a
personalului din unită[ile socialiste, a căror aplicare a fost prelungită prin Decretul nr.
476/1983, nu se aplică, pe o perioadă de 3 luni, posturilor din unită[ile socialiste în care
urmează a se transfera personalul devenit disponibil din aparatul Departamentului
Cultelor, ca urmare a aplicării prezentului decret.
DECRET Nr. 67 din 18 ianuarie 1990 privind desfiin[area Departamentului Cultelor şi
înfiin[area Ministerului Cultelor
Consiliul Frontului Salvării Na[ionale decretează:
Art. 1
Se desfiin[ează Departamentul Cultelor.
Art. 2
Se înfiin[ează Ministerul Cultelor.
Art. 3
Fondurile necesare desfăşurării activită[ii Ministerului Cultelor se vor asigura din
sumele alocate prin bugetul de venituri şi cheltuieli al fostului Departament al Cultelor.
Art. 4
Stoicescu Nicolae se numeşte în func[ia de ministru al cultelor.
-****-
PREŞEDÌNTELE
CONSÌLÌULUÌ FRONTULUÌ SALVÄRÌÌ NA|ÌONALE
ÌON ÌLÌESCU
HOTÄRÂRE nr. 939 din 10 august 1990
privind organizarea şi func[ionarea Secretariatului de Stat pentru Culte
Textul actului publicat în M.Of. nr. 94/14 mai. 1992
Guvernul României hotărăşte:
ART. 1
(1) Secretariatul de Stat pentru Culte este organul central de specialitate al
administra[iei de stat, care asigură rela[iile statului cu toate cultele din România.
(2) Secretariatul de Stat pentru Culte are următoarele atribu[ii:
$
a) sprijină şi sus[ine întreaga activitate a cultelor potrivit statutelor de organizare şi
func[ionare a acestora, precum şi legilor în vigoare;
b) avizează regulamentele elaborate de culte potrivit statutelor lor;
c) asigură legătura dintre culte şi ministere, celelalte organe centrale şi locale ale
administra[iei de stat, colaborând cu acestea în scopul îndeplinirii atribu[iilor ce-i revin;
d) analizează şi face propuneri, potrivit legii, în vederea recunoaşterii cultelor, în care
scop întocmeşte formele necesare pentru aprobarea statutelor acestora;
e) încuviin[ează înfiin[area de asocia[ii civile religioase, pe baza statutelor acestora, în
vederea autorizării lor ca persoane juridice. Îşi retrage avizul de recunoaştere a acestor
asocia[ii dacă activitatea lor se dovedeşte a fi potrivnică legilor [ării, ordinii publice şi
bunelor moravuri;
f) propune, potrivit legii, înfiin[area de eparhii pe baza cererilor organelor reprezentative
ale cultelor şi îşi dă acordul la delimitarea lor teritorială;
g) autorizează, în condi[iile legii, înfiin[area celorlalte unită[i şi păr[i componente
(protopopiate, parohii, comunită[i şi asimilatele acestora) ale cultelor recunoscute;
h) face propuneri conducerii statului pentru recunoaşterea prin decret a şefilor cultelor,
a conducătorilor de eparhii, a celorlal[i ierarhi şi a celor asimila[i acestora;
i) ia act de forurile de conducere alese, precum şi de persoanele care urmează a ocupa
func[ii de conducere, clericale şi laice, din cadrul cultelor, cu excep[ia celor prevăzute la
lit. h);
j) acordă persoanelor ce urmează să între în rîndul personalului de cult autoriza[ia de a
exercita func[ii corespunzătoare şi [ine eviden[a acestora;
k) autorizează înfiin[area aşezămintelor monahale;
l) autorizează, potrivit legii, înfiin[area şi func[ionarea institu[iilor teologice de
învă[ămînt; confirmă şi [ine eviden[a personalului didactic din aceste institu[ii şi sprijină,
în colaborare cu Ministerul învă[ămîntului şi Ştiin[ei, desfăşurarea activită[ii din aceste
unită[i de învă[ămînt şi asigură corelarea permanenta a programelor analitice cu
cerin[ele şi necesită[ile procesului de învă[ământ;
m) sprijină cultele în educarea religioasă a tineretului;
n) ia măsuri, potrivit legii, pentru inventarierea, organizarea eviden[ei, conservarea şi
valorificarea monumentelor şi obiectelor de valoare istorică, culturală şi artistică, a
documentelor şi arhivelor din patrimoniul cultelor;
o) sprijină cultele, potrivit legii, în ini[ierea şi desfăşurarea ac[iunilor de rela[ii externe şi
de promovare a colaborării între bisericile din România şi cele din străinătate;
p) sprijină Biserica Ortodoxă Română în organizarea şi func[ionarea comunită[ilor
religioase ale românilor din străinătate;
r) asigură respectarea dispozi[iilor legale cu privire la rela[iile dintre culte;
s) rezolva, potrivit competentei sale, problemele de munca, salarii din cadrul cultelor şi
acordă sprijinul necesar în scopul aplicării unitare a elementelor sistemului de retribuire
corespunzător prevederilor legale;
s) sprijină cultele în întocmirea bugetelor de venituri şi cheltuieli, organizarea eviden[ei
şi utilizarea fondurilor conform legii;
t) contribuie, potrivit legii, cu fonduri băneşti la întregirea surselor proprii ale cultelor;
t) veghează asupra respectării normelor legale cu privire la utilizarea fondurilor primite
de către culte de la stat, precum şi a fondurilor proprii;
u) asigură, potrivit legii, întocmirea formelor necesare ob[inerii de reparti[ii şi sprijină
cultele în rezolvarea problemelor de aprovizionare tehnicomaterială pentru construirea
şi între[inerea lăcaşurilor de cult, ca şi pentru producerea unor obiecte de cult;
v) întreprinde ac[iunile necesare pentru acordarea de sprijin financiar din partea statului
unită[ilor de cult pentru construirea de lăcaşuri noi, precum şi pentru conservarea şi
între[inerea obiectivelor de patrimoniu; acordă unită[ilor de cult sprijinul solicitat în
vederea întocmirii documenta[iilor tehnice pentru construc[ii de lăcaşuri de cult, precum
6
şi pentru între[inerea şi restaurarea lor, cu respectarea normelor legale;
z) asigură, potrivit legii, condi[iile necesare în vederea facilitării de către organiza[iile de
cult de ajutoare, dona[ii sau legate, precum şi a oferirii de către acestea de ajutoare sau
dona[ii; îşi dă acordul pentru dobîndirea sau înstrăinarea, cu orice titlu, de bunuri
imobile.
ART. 2
Secretariatul de Stat pentru Culte întocmeşte şi asigură realizarea, potrivit legii, a
bugetului propriu de venituri şi cheltuieli, a bilan[ului şi dării de seamă contabile privind
activitatea proprie.
ART. 3
Secretariatul de Stat pentru Culte prezintă Guvernului şi conducerii statului proiecte de
acte normative din domeniul său de activitate şi avizează proiectele de acte normative
care interesează activitatea sa elaborate de ministere, de alte organe centrale, precum
şi de organele locale ale administra[iei de stat.
ART. 4
(1) Secretariatul de Stat pentru Culte are structura organizatorica prevăzută în anexa
nr. 1.
(2) Numărul maxim de posturi la Secretariatul de Stat pentru Culte este de 56, exclusiv
demnitarul.
(3) Posturile de conducere pot fi stabilite pînă la cel mult 20% din numărul maxim de
posturi aprobat.
(4) Numărul posturilor de specialişti şi inspectori generali se stabileşte în procent la
numărul total al personalului cu studii superioare, de 10% pentru principal Ì, 15% pentru
principal ÌÌ şi de 10% pentru inspectori generali.
(5) Structura compartimentelor, statul de func[iuni, atribu[iile şi sarcinile aparatului
propriu se aproba prin ordin al secretarului de stat pentru culte.
(6) Nivelul de salarizare pentru func[iile de conducere şi de execu[ie tehnice,
economice şi de altă specialitate din aparatul propriu al Secretariatului de Stat pentru
Culte este cel prevăzut pentru ministere la cap. Ì, lit. A din anexa nr. VÌ la Legea nr.
57/1974.
ART. 5
(1) Conducerea Secretariatului de Stat pentru Culte se exercita de secretarul de stat,
consiliul de administra[ie şi consiliul de conducere.
(2) Secretarul de stat reprezintă Secretariatul de Stat pentru Culte în raport cu celelalte
ministere şi organiza[ii din [ară, precum şi în rela[iile interna[ionale.
ART. 6
Secretariatul de Stat pentru Culte utilizează un parc propriu de transport pentru
aparatul său, care se stabileşte prin ordin al secretarului de stat, cu acordul ministrului
de stat.
ART. 7
Prezenta hotarîre intră în vigoare la data de 10.VÌÌÌ.1990. Pe aceeaşi dată se abrogă
orice dispozi[ii contrare.
PRÌM-MÌNÌSTRU PETRE ROMAN
ANEXA 1 SECRETARÌATUL DE STAT PENTRU CULTE SECRETAR DE STAT
DÌREC|ÌA PENTRU CONSÌLÌER AL SECRETARULUÌ DÌREC|ÌA PROBLEME DE
CULTE DE STAT TEHNÌCO-ECONOMÌCÄ
HOTÄRÎRE nr. 595 din 28 septembrie 1992
privind organizarea şi func[ionarea Secretariatului de Stat pentru Culte
Textul actului publicat în M.Of. nr. 265/27 oct. 1992
7
Guvernul României hotărăşte:
ART. 1
Secretariatul de Stat pentru Culte este organul central de specialitate al administra[iei
publice, care asigură rela[iile statului cu toate cultele din România. În activitatea sa,
Secretariatul de Stat pentru Culte se conduce după principiul conform căruia toate
cultele religioase legal recunoscute sînt libere, autonome şi egale fa[ă de autorită[ile
publice.
ART. 2
Secretariatul de Stat pentru Culte are următoarele atribu[ii:
a) sus[ine toate cultele, potrivit statutelor de organizare şi func[ionare ale acestora, pe
baza Constitu[iei [ării, în vederea participării lor la via[a socială şi spirituală a [ării;
urmăreşte ca în rela[iile dintre culte să fie excluse orice forme, mijloace şi ac[iuni de
învrăjbire religioasă şi mediază, la solicitarea acestora, în situa[iile litigioase care apar;
b) asigură legătura dintre culte şi ministere, celelalte organe centrale şi locale ale
administra[iei publice în vederea respectării libertă[ii şi autonomiei cultelor, a prevenirii
şi înlăturării oricăror abuzuri, prin aplicarea legii; sprijină autorită[ile administra[iei
publice locale pentru rezolvarea problemelor specifice care apar în raporturile lor cu
cultele şi asocia[iile religioase şi, totodată, acordă asisten[ă cultelor, la solicitarea
acestora, în solu[ionarea problemelor pe care acestea le supun autorită[ilor
administra[iei publice locale;
c) analizează cererile de înfiin[are a unor noi culte, întocmeşte documenta[iile necesare
şi face propuneri în vederea recunoaşterii acestor culte, potrivit legii;
d) în baza documenta[iilor întocmite şi a statutelor prezentate, avizează înfiin[area de
asocia[ii şi funda[ii religioase, în vederea autorizării lor ca persoane juridice, potrivit
legii; în caz de nerespectare a scopului care a stat la baza constituirii asocia[iei sau
funda[iei religioase autorizate, Secretariatul de Stat pentru Culte îşi retrage avizul dat;
e) face propuneri pentru recunoaşterea prin decret a şefilor cultelor, a conducătorilor de
eparhii, a celorlal[i ierarhi şi a celor asimila[i acestora, la cererea cultelor, în condi[iile
prevăzute de lege;
f) ia act de alegerea sau numirea persoanelor care urmează a ocupă func[ii de
conducere, cu excep[ia celor prevăzute la lit. e), precum şi a personalului clerical şi laic
din cadrul cultelor, inclusiv din învă[ămîntul teologic în vederea acordării de subven[ii
de la bugetul de stat pentru salarizarea acestora, potrivit legii;
g) în colaborare cu Ministerul Învă[ămîntului şi Ştiin[ei sprijină desfăşurarea activită[ii
institu[iilor teologice de învă[ămînt, corelarea permanentă a programelor lor analitice cu
cerin[ele şi necesită[ile procesului de învă[ămînt, organizarea învă[ămîntului religios în
şcolile de stat; autoriza, potrivit legii, la cererea cultelor, înfiin[area şi func[ionarea
institu[iilor teologice de învă[ămînt;
h) sprijină cultele în desfăşurarea activită[ii de caritate şi în asigurarea asisten[ei
religioase în armată, spitale, penitenciare, azile şi orfelinate, conlucrînd cu ministerele
şi organiza[iile interesate;
i) acordă sprijin şi asisten[ă de specialitate cultelor religioase în activită[ile privind
eviden[a, păstrarea, conservarea, restaurarea şi valorificarea bunurilor culturale mobile
şi imobile, cu prioritate a acelora ce fac parte din patrimoniul cultural na[ional, aflate în
proprietatea sau în folosin[a cultelor; constata în mod direct starea de conservare a
bunurilor culturale imobile şi mobile, cu valoare deosebită, apar[inînd cultelor, în
vederea acordării de subven[ii de la bugetul de stat pentru lucrări de conservare,
restaurare şi punere în valoare a acestor bunuri; acorda unită[i lor de cult sprijinul
solicitat în vederea întocmirii documenta[iilor tehnice pentru construc[ii de lăcaşuri de
cult, precum şi pentru între[inerea şi restaurarea lor, cu respectarea normelor legale;
analizează, avizează şi promovează documenta[iile tehnico-economice pentru
construc[ii şi repara[ii de lăcaşuri şi alte clădiri apar[inînd cultelor cu respectarea
#
prevederilor legale; organizează, în colaborare cu cultele religioase şi alte institu[ii de
profil, din [ară şi din străinătate, activită[i de instruire şi perfec[ionare profesională a
personalului de specialitate din re[eaua obiectivelor patrimoniale ale cultelor;
j) sprijină constituirea şi activitatea unor asocia[ii şi funda[ii cu caracter
neguvernamental şi nonprofit pentru conservarea şi restaurarea unor monumente de
cultură şi artă religioasă cu valoare patrimonială;
k) organizează activită[i şi manifestări pentru cunoaşterea şi promovarea culturii
religioase, pentru punerea în valoare a mărturiilor de cultură religioasă prin expozi[ii,
simpozioane, sesiuni de comunicări, spectacole artistice;
l) în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, sprijină cultele în ini[ierea şi
desfăşurarea ac[iunilor de rela[ii externe şi de promovare a colaborării între bisericile
din România şi cele din străinătate, precum şi în organizarea şi func[ionarea
comunită[ilor religioase ale românilor din străinătate; facilitează ob[inerea paşapoartelor
şi a vizelor necesare deplasării personalului încadrat al cultelor în străinătate, în interes
de serviciu, cu prilejul unor ac[iuni externe ale acestora;
m) ini[iază ac[iuni de rela[ii externe cu institu[ii de stat similare din alte [ări şi organiza[ii
interna[ionale neguvernamentale care se ocupă de problemele drepturilor şi libertă[ilor
religioase şi participă la manifestările promovate de acestea;
n) realizează sinteze documentare privind via[a religioasă din România, drepturile şi
libertă[ile cultelor, pe care le pune la dispozi[ia Parlamentului, a Guvernului, a organelor
administra[iei publice centrale şi locale interesate, precum şi a ambasadelor [ării
noastre în străinătate cît şi a ambasadelor străine în România, la cererea acestora;
elaborează studii şi materiale documentare referitoare la via[a religioasă din alte [ări, la
organizarea şi activitatea organiza[iilor şi asocia[iilor religioase interna[ionale;
o) contribuie la întregirea surselor financiare ale cultelor, cu fonduri alocate de la
bugetul de stat, în condi[iile prevăzute de lege, pentru construirea şi repararea
lăcaşurilor de cult, precum şi pentru conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a
obiectivelor de patrimoniu, mobiliare şi imobiliare, din administra[ia acestora, inclusiv
pentru întocmirea documenta[iilor tehnice care stau la baza acestor lucrări;
p) rezolvă problemele de acordare, la cerere, a contribu[iei de la bugetul de stat pentru
salarizarea personalului din cadrul cultelor şi din învă[ămîntul teologic al cultelor şi
acordă sprijinul necesar în scopul aplicării unitare a sistemului de salarizare, în
condi[iile prevăzute de lege;
r) verifică modul de utilizare a fondurilor primite de către culte de la bugetul de stat
potrivit destina[iei stabilite şi cu respectarea prevederilor legale;
s) sprijină cultele, la cerere, în organizarea evidentei contabile şi statistice în
concordanta cu legisla[ia de specialitate;
t) facilitează cultelor primirea de ajutoare, dona[ii sau legate din străinătate cu
respectarea prevederilor legii, sprijină cultele în oferirea, de către acestea, de ajutoare
sau dona[ii comunită[ilor româneşti din diaspora;
u) îndeplineşte orice alte atribu[ii prevăzute de legi sau hotărîri ale Guvernului.
ART. 3
Secretariatul de Stat pentru Culte întocmeşte şi asigură realizarea, potrivit legii, a
bugetului propriu de venituri şi cheltuieli, a bilan[ului şi dării de seamă contabile privind
activitatea proprie.
ART. 4
Secretariatul de Stat pentru Culte prezintă Guvernului proiecte de acte normative din
domeniul cultelor şi avizează proiectele de acte normative elaborate de ministere şi alte
organe centrale ale administra[iei publice cu privire la probleme care vizează cultele
religioase.
ART. 5
(1) Secretariatul de Stat pentru Culte are structura organizatorică prevăzuta în anexa.
9
(2) Numărul maxim de posturi la Secretariatul de Stat pentru Culte este de 64, exclusiv
demnitarul.
(3) Structura compartimentelor, atribu[iile şi sarcinile aparatului propriu se stabilesc prin
ordin al secretarului de stat pentru culte, în baza statului de func[ii aprobat potrivit
prevederilor legale.
(4) Nivelul de salarizare pentru func[iile de conducere şi de execu[ie tehnice,
economice şi de altă specialitate din aparatul propriu al Secretariatului de Stat pentru
Culte este cel prevăzut în anexele Legii nr. 40/1991 şi în Legea nr. 58/1992.
ART. 6
Secretariatul de Stat pentru Culte utilizează un autoturism propriu, în condi[iile
prevăzute de Hotărîrea Guvernului nr. 487/1991.
ART. 7
(1) Conducerea Secretariatului de Stat pentru Culte se exercita de secretarul de stat şi
colegiul de conducere.
Atribu[iile colegiului de conducere se stabilesc prin ordin al secretarului de stat.
(2) Secretarul de stat reprezintă Secretariatul de Stat pentru Culte în rela[iile cu
autorită[ile publice şi persoanele juridice de drept privat.
ART. 8
Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărîri se abrogă Hotărîrea Guvernului nr.
939/1990 privind organizarea şi func[ionarea Secretariatului de Stat pentru Culte.
PRÌM-MÌNÌSTRU THEODOR STOLOJAN
Contrasemnează:
Ministrul economiei şi finan[elor, George Danielescu
Ministrul muncii şi protec[iei sociale, Dan Mircea Popescu
Secretariatul de Stat pentru Culte, Gheorghe Vlădu[escu, secretar de stat
ANEXA 1
SECRETARÌATUL DE STAT PENTRU CULTE SECRETAR DE STAT Ì COLEGÌUL DE
CONDUCERE Ì Direc[ia pentru Consilier al secretarului de stat Direc[ia tehnico-
economică pentru sprijinirea şi rezolvarea problemelor pentru culte probleme de culte
HOTARÎRE nr. 218 din 10 aprilie 1995
privind organizarea şi func[ionarea Secretariatului de Stat pentru Culte
Textul actului publicat în M.Of. nr. 71/19 apr. 1995
Guvernul României hotărăşte:
ART. 1
Secretariatul de Stat pentru Culte este organ de specialitate al administra[iei publice
centrale, în subordinea Guvernului, care asigură rela[iile statului cu toate cultele din
România. În activitatea sa Secretariatul de Stat pentru Culte se conduce după principiul
conform căruia toate cultele religioase recunoscute sînt libere, autonome şi egale fa[ă
de autorită[ile publice.
ART. 2
Secretariatul de Stat pentru Culte are următoarele atribu[ii:
1. sprijină toate cultele, potrivit statutelor de organizare şi func[ionare a acestora, pe
baza Constitu[iei, în vederea participării lor la via[a socială şi spirituală a [ării, urmăreşte
ca în rela[iile dintre culte să fie excluse orice forme, mijloace şi ac[iuni de învrăjbire
religioasă şi mediază, din proprie ini[iativă sau la solicitarea acestora, în situa[iile
litigioase care apar;
2!
2. asigură legătura dintre culte şi ministere, celelalte organe ale administra[iei publice
centrale şi locale în vederea respectării libertă[ii şi autonomiei cultelor, a prevenirii şi
înlăturării oricăror abuzuri, prin aplicarea legii; sprijină autorită[ile administra[iei publice
locale pentru rezolvarea problemelor specifice care apar în raporturile lor cu cultele şi
asocia[iile religioase şi, totodată, acordă asisten[ă cultelor, la solicitarea acestora, în
solu[ionarea problemelor pe care acestea le supun autorită[ilor administra[iei publice
locale;
3. analizează cererile de înfiin[are a unor noi culte, întocmeşte documenta[iile necesare
şi face propuneri în vederea recunoaşterii acestora, potrivit legii;
4. în baza documenta[iilor întocmite şi a statutelor prezentate, avizează înfiin[area de
asocia[ii şi funda[ii religioase, în vederea autorizării lor ca persoane juridice, potrivit
legii; controlează respectarea obiectului avizării;
în caz de nerespectare a scopului care a stat la baza constituirii asocia[iei sau funda[iei
religioase autorizate, Secretariatul de Stat pentru Culte îşi retrage avizul dat;
5. face propuneri pentru recunoaşterea prin decret a şefilor cultelor, a conducătorilor de
eparhii, a celorlal[i ierarhi şi a celor asimila[i acestora, la cererea cultelor, în condi[iile
prevăzute de lege;
6. ia act de alegerea sau numirea persoanelor care urmează să ocupe func[ii de
conducere, precum şi a personalului clerical şi laic din cadrul cultelor, inclusiv din
învă[ămîntul teologic, neintegrat în învă[ămîntul de stat, în vederea acordării de
subven[ii de la bugetul de stat pentru completarea surselor necesare salarizării
acestora şi acordării indemniza[iilor de conducere, potrivit legii;
7. în colaborare cu Ministerul Învă[ămîntului sprijină desfăşurarea activită[ii institutelor
teologice de învă[ămînt, corelarea permanentă a programelor analitice cu cerin[ele şi
necesită[ile procesului de învă[ămînt, organizarea învă[ămîntului religios în şcolile de
stat; autorizează, potrivit legii, la cererea cultelor, înfiin[area şi func[ionarea institutelor
teologice de învă[ămînt;
8. sprijină cultele în organizarea şi desfăşurarea activită[ilor de caritate, asigurarea
asisten[ei religioase în armată, spitale, penitenciare, aziluri şi orfelinate, conlucrînd cu
ministerele şi cu organiza[iile de profil;
9. acordă asisten[ă de specialitate cultelor religioase în activită[ile privind eviden[a,
păstrarea, conservarea, restaurarea şi valorificarea bunurilor culturale mobile şi imobile,
cu prioritate a acelora ce fac parte din patrimoniul cultural na[ional, aflate în
proprietatea sau folosin[a cultelor;
constată în mod direct starea de conservare a bunurilor culturale imobile şi mobile, cu
valoare deosebită, apar[inînd cultelor, în vederea acordării de subven[ii de la bugetul de
stat pentru lucrări de consolidare, conservare, restaurare şi punere în valoare a acestor
bunuri; acordă unită[ilor de cult sprijinul solicitat în vederea întocmirii documenta[iilor
tehnice pentru construc[ii de lăcaşuri de cult, precum şi pentru între[inerea şi
restaurarea lor, cu respectarea normelor legale; analizează, avizează şi promovează
documenta[iile tehnico-economice pentru construc[ii şi repara[ii de lăcaşuri şi alte clădiri
apar[inînd cultelor, cu respectarea prevederilor legale;
organizează, în colaborare cu cultele religioase şi alte institu[ii de profil, din [ară şi din
străinătate, activită[i de instruire şi perfec[ionare profesională a personalului de
specialitate din re[eaua obiectivelor patrimoniale ale cultelor;
2
10. sprijină constituirea şi activitatea unor asocia[ii şi funda[ii cu caracter
neguvernamental şi nonprofit pentru conservarea şi restaurarea monumentelor de
arhitectură şi artă religioasă;
11. organizează activită[i şi manifestări pentru cunoaşterea şi promovarea culturii
religioase, pentru punerea în valoare a mărturiilor de artă şi arhitectură religioasă prin
expozi[ii, simpozioane, sesiuni de comunicări, spectacole artistice;
12. în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe sprijină cultele, la cererea acestora, în
ini[ierea şi desfăşurarea ac[iunilor de rela[ii externe şi de promovare a colaborării între
bisericile din România şi cele din străinătate, precum şi în organizarea şi func[ionarea
comunită[ilor religioase ale românilor din străinătate; facilitează ob[inerea paşapoartelor
şi a vizelor necesare deplasării în străinătate în interes de serviciu a personalului
încadrat al cultelor, cu prilejul unor ac[iuni externe ale acestora, cu respectarea
normelor legale în vigoare;
13. ini[iază ac[iuni de rela[ii externe cu institu[ii de stat similare din alte [ări şi organiza[ii
interna[ionale neguvernamentale care se ocupă de problemele drepturilor şi libertă[ilor
religioase şi participă la manifestările promovate de acestea;
14. realizează sinteze documentare privind via[a religioasă din România, drepturile şi
libertă[ile cultelor, pe care le pune la dispozi[ia Parlamentului, a Guvernului, institu[iilor
administra[iei publice centrale şi locale interesate, precum şi ambasadelor [ării noastre
în străinătate, cît şi ambasadelor străine în România, la cererea acestora; elaborează
studii şi materiale documentare referitoare la via[a religioasă din alte [ări, la organizarea
şi activitatea organiza[iilor şi asocia[iilor religioase interna[ionale;
15. contribuie la întregirea surselor financiare ale cultelor cu fonduri alocate de la
bugetul de stat şi [ine eviden[a acestora, în condi[iile prevăzute de lege, pentru
construirea şi repararea lăcaşurilor de cult, pentru consolidarea, conservarea,
restaurarea şi punerea în valoare a obiectivelor de patrimoniu, mobiliare şi imobiliare,
din administra[ia acestora, inclusiv pentru întocmirea documenta[iilor tehnice care stau
la baza acestor lucrări; pentru între[inerea şi func[ionarea unită[ilor de cult fără venituri
sau cu venituri reduse, precum şi pentru sus[inerea unor ac[iuni cu caracter
interna[ional realizate de către conducerile de cult din România;
16. rezolvă problemele de acordare, la cerere, a contribu[iei de la bugetul de stat pentru
întregirea fondurilor proprii necesare salarizării personalului din cadrul cultelor şi din
învă[ămîntul teologic al cultelor neintegrat cu învă[ămîntul de stat, inclusiv a
indemniza[iilor de conducere prevăzute de lege şi acordă sprijinul necesar în scopul
aplicării sistemului de salarizare, conform legii;
17. verifică modul de utilizare a fondurilor primite de către culte de la bugetul de stat
potrivit destina[iei stabilite şi cu respectarea prevederilor legale;
18. sprijină cultele, la cerere, în organizarea eviden[ei contabile, statistice, în
concordan[ă cu legisla[ia de specialitate, asigurînd colaborarea acestora cu institu[iile
de sinteză;
19. facilitează cultelor primirea de ajutoare, dona[ii sau legate din străinătate cu
respectarea prevederilor legii şi sprijină cultele în oferirea, de către acestea, de ajutoare
22
sau dona[ii comunită[ilor româneşti din diaspora sau unor biserici cu care acestea
colaborează;
20. în colaborare cu autorită[ile publice locale acordă sprijin cultelor în rezolvarea
problemelor legate de concesionarea terenurilor necesare construirii de noi lăcaşuri de
cult şi a aplicării prevederilor Legii fondului funciar;
21. sprijină cultele, la cerere, pentru rezolvarea problemelor de aprovizionare cu materii
prime şi materiale necesare, precum şi în găsirea celor mai economicoase forme de
ob[inere a acestora. Împreuna cu organele centrale de specialitate din subordinea
Guvernului şi cu autorită[ile publice locale, urmăreşte respectarea aplicării legisla[iei cu
privire la producerea şi desfacerea în exclusivitate de către culte a unor articole şi
bunuri specifice;
22. acordă sprijin cultelor în domeniul sponsorizării;
23. îndeplineşte orice alte atribu[ii prevăzute de legi sau hotărîri ale Guvernului pentru
domeniul sau de activitate.
ART. 3
Secretariatul de Stat pentru Culte întocmeşte şi asigură realizarea, potrivit legii, a
bugetului propriu de venituri şi cheltuieli, a bilan[ului şi dării de seamă contabile privind
activitatea proprie.
ART. 4
Secretariatul de Stat pentru Culte prezintă Guvernului proiecte de acte normative din
domeniul cultelor şi avizează proiecte de acte normative elaborate de ministere şi alte
organe de specialitate ale administra[iei publice centrale cu privire la problemele care
vizează cultele, asocia[iile religioase.
ART. 5
(1) Secretariatul de Stat pentru Culte are structura organizatorică prevăzută în anexa.
(2) Numărul maxim de posturi la Secretariatul de Stat pentru Culte este de 55, exclusiv
demnitarul.
(3) Structura Secretariatului de Stat pentru Culte este formată din direc[ii, servicii şi
birouri; atribu[iile şi sarcinile acestora se stabilesc şi se aproba prin ordin al secretarului
de stat.
ART. 6
(1) Conducerea Secretariatului de Stat pentru Culte se exercită de secretarul de stat,
numit prin decizia primului-ministru. Pe lîngă secretarul de stat poate func[iona un
colegiu de conducere, ca organ consultativ. Componenta acestuia se stabileşte prin
ordin al secretarului de stat, cu avizul membrului guvernului care coordonează această
activitate.
(2) Secretarul de stat conduce întreaga activitate a Secretariatului de Stat pentru Culte
şi îl reprezintă în raporturile cu celelalte ministere, alte autorită[i publice şi organiza[ii,
precum şi cu persoane juridice şi fizice din [ară sau străinătate.
ART. 7
Secretariatul de Stat pentru Culte are în dotare, pentru transportul persoanelor din
aparatul propriu, un număr de autoturisme, stabilit potrivit prevederilor legale.
ART. 8
Anexa face parte integrantă din prezenta hotărîre.
ART. 9
Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărîri se abrogă Hotărîrea Guvernului nr.
595/1992 privind organizarea şi func[ionarea Secretariatului de Stat pentru Culte.
23
PRÌM-MÌNÌSTRU NÌCOLAE VÄCÄROÌU Contrasemnează:
Ministru de stat, ministrul muncii şi protec[iei sociale, Dan Mircea Popescu Ministru de
stat, ministrul finan[elor, Florin Georgescu
ANEXA 1
Număr maxim de posturi = 55 (exclusiv demnitarul)
SECRETARÌATUL DE STAT PENTRU CULTE SECRETAR DE STAT
CONTENCÌOS CONTROL FÌNANCÌAR PROPRÌU DÌREC|ÌA DÌREC|ÌA
RELA|ÌÌ CULTE, SPRÌJÌN LOGÌSTÌC, ASOCÌA|ÌÌ RELÌGÌOASE METODOLOGÌE ŞÌ ŞÌ
DEZVOLTARE BAZÄ ÎNDRUMARE TERÌTORÌALÄ MATERÌALÄ CULTE
HOTÄRÎRE nr. 63 din 9 februarie 1998
privind organizarea şi func[ionarea Secretariatului de Stat pentru Culte
Guvernul României h o t ă r ă ş t e:
Art. 1. ÷ Secretariatul de Stat pentru Culte este organul de specialitate al administra[iei
publice centrale, în subordinea Guvernului, care asigură rela[iile statului cu toate cultele
din România.
În activitatea sa, Secretariatul de Stat pentru Culte se conduce după principiul
constitu[ional conform căruia toate cultele religioase recunoscute sunt libere, autonome
şi egale fa[ă de autorită[ile publice.
Art. 2. ÷ Secretariatul de Stat pentru Culte are următoarele atribu[ii:
(1) sprijină toate cultele religioase, potrivit statutelor de organizare şi func[ionare ale
acestora, pe baza Constitu[iei, în vederea participării lor la via[a socială şi spirituală a
[ării, urmăreşte ca în rela[iile dintre culte să fie excluse orice forme, mijloace şi ac[iuni
de învrăjbire religioasă şi mediază în situa[iile litigioase care apar;
(2) asigură legătura dintre cultele religioase şi ministere, celelalte organe ale
administra[iei publice centrale şi locale, în vederea respectării libertă[ii şi autonomiei
cultelor, a prevenirii şi înlăturării oricăror abuzuri, prin aplicarea legii; sprijină autorită[ile
administra[iei publice locale pentru rezolvarea problemelor specifice care apar în
raporturile lor cu cultele, asocia[iile şi funda[iile religioase şi, totodată, acordă asisten[a
cultelor, la solicitarea acestora, în solu[ionarea problemelor pe care acestea le supun
autorită[ilor administra[iei publice locale;
(3) analizează cererile de înfiin[are a unor noi culte religioase, întocmeşte
documenta[iile cerute de lege şi face propuneri în vederea recunoaşterii acestora;
(4) în baza documenta[iilor prezentate conform prevederilor legale, avizează înfiin[area
asocia[iilor şi funda[iilor cu caracter, în totalitate sau în parte, religios, în vederea
înscrierii lor în registrul persoanelor juridice, potrivit legii; controlează respectarea
obiectului avizării; în caz de nerespectare a scopurilor şi obiectivelor avizate la
constituire, Secretariatul de Stat pentru Culte sesizează instan[a de judecată că îşi
retrage, motivat, avizul dat;
(5) face propuneri pentru recunoaşterea, conform legii, a şefilor cultelor religioase, a
conducătorilor de eparhii, a celorlal[i ierarhi şi a celor asimila[i acestora, la cererea
cultelor;
(6) ia act de alegerea sau numirea persoanelor care urmează să ocupe func[ii de
conducere, precum şi a personalului clerical şi laic din cadrul cultelor religioase, inclusiv
din învă[ământul teologic neintegrat în învă[ământul de stat, în vederea alocării de
contribu[ii de la bugetul de stat pentru completarea surselor necesare salarizării
acestora şi acordării indemniza[iilor pentru func[iile de conducere, potrivit legii;
(7) colaborează cu Ministerul Educa[iei Na[ionale în probleme de învă[ământ, ca
mediator între cultele religioase legal recunoscute şi Ministerul Educa[iei Na[ionale, şi
avizează, alături de acesta, planurile de învă[ământ şi programele analitice elaborate
de către cultele recunoscute oficial de către stat;
2"
(8) sprijină cultele religioase în organizarea şi desfăşurarea activită[ilor de asisten[ă
religioasă în armată, penitenciare, spitale, în cămine de bătrâni, case de copii şi în alte
institu[ii de asisten[ă socială, precum şi în familii care se confruntă cu nevoi speciale;
(9) în domeniul patrimoniului cultural-religios:
a) coordonează activitatea cultelor religioase privind eviden[a, păstrarea, conservarea,
restaurarea şi valorificarea bunurilor culturale mobile şi imobile, cu prioritate a acelora
ce fac parte din patrimoniul cultural na[ional, aflate în proprietatea sau folosin[a cultelor,
conform legilor specifice, în vederea aplicării lor;
b) analizează necesitatea şi oportunitatea, avizează şi promovează documenta[iile
tehnico-economice pentru construc[ii şi repara[ii de lăcaşuri şi alte clădiri apar[inând
cultelor religioase, cu respectarea prevederilor legale; acordă unită[ilor de cult sprijinul
financiar solicitat în vederea întocmirii documenta[iilor tehnice pentru construc[ii de
lăcaşuri de cult, bunuri mobile şi imobile, precum şi pentru între[inerea, restaurarea şi
punerea lor în valoare, cu respectarea normelor legale;
c) organizează, în colaborare cu cultele religioase şi cu institu[iile de profil specializate,
din [ară şi din străinătate, activită[i de instruire şi de perfec[ionare profesională a
personalului de specialitate din re[eaua obiectivelor patrimoniale ale cultelor, în
condi[iile legii;
(10) sprijină constituirea şi activitatea unor asocia[ii şi funda[ii cu caracter
neguvernamental şi nonprofit, care au ca obiect de activitate conservarea şi
restaurarea monumentelor de arhitectură şi artă religioasă, în condi[iile legii;
(11) organizează şi sprijină, în condi[iile legii, activită[i şi manifestări pentru cunoaşterea
şi promovarea culturii religioase, pentru punerea în valoare a mărturiilor de artă şi de
arhitectură religioasă, prin expozi[ii, simpozioane, sesiuni de comunicări, spectacole
artistice şi prin promovarea turismului cultural-religios;
(12) în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, sprijină cultele religioase, la cererea
acestora, în ini[ierea şi desfăşurarea ac[iunilor de rela[ii interna[ionale şi de promovare
a colaborării între bisericile din România şi cele din străinătate, precum şi în
organizarea şi func[ionarea comunită[ilor religioase ale românilor din diaspora;
facilitează ob[inerea paşapoartelor şi a vizelor necesare deplasării în străinătate, în
interes de serviciu, a personalului încadrat al cultelor religioase, cu prilejul unor ac[iuni
externe ale acestora, cu respectarea normelor legale.
(13) ini[iază ac[iuni de rela[ii externe cu institu[ii de stat similare din alte [ări şi
organiza[ii interna[ionale neguvernamentale care se ocupă de garantarea şi
respectarea libertă[ii religioase, precum şi a celorlalte drepturi fundamentale ale omului
si participă la manifestările organizate de acestea;
(14) elaborează studii şi sinteze documentare referitoare la via[a religioasă din
România, cât şi despre activitatea cultelor şi organiza[iilor religioase din alte [ări;
organizează dezbateri cu participarea specialiştilor români şi străini, privind teoria şi
practica laică şi ecleziastică în acest domeniu;
(15) contribuie, în condi[iile legii, la întregirea surselor financiare ale cultelor cu fonduri
alocate de la bugetul de stat şi [ine eviden[a acestora, pentru:
÷ construirea şi repararea lăcaşurilor de cult, inclusiv pentru întocmirea documenta[iilor
care stau la baza acestor lucrări;
÷ consolidarea, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a obiectivelor de
patrimoniu cultural mobil şi imobil din administra[ia cultelor religioase, inclusiv pentru
întocmirea documenta[iilor tehnice care stau la baza acestor lucrări, în condi[iile legilor
specifice;
÷ între[inerea şi func[ionarea unită[ilor de cult fără venituri sau cu venituri reduse;
÷ sus[inerea unor ac[iuni religioase cu caracter interna[ional realizate de către
conducerile de cult din România;
2$
(16) acordă, la cerere, contribu[ii de la bugetul de stat pentru întregirea fondurilor proprii
necesare salarizării personalului din cadrul cultelor şi din învă[ământul teologic, din
subordinea acestora, neintegrat în învă[ământul de stat, inclusiv a indemniza[iilor
pentru func[iile de conducere, prevăzute de lege;
(17) verifică modul de utilizare a fondurilor primite de către culte de la bugetul de stat,
potrivit destina[iei stabilite şi cu respectarea prevederilor legale;
(18) sprijină cultele religioase, la cerere, în organizarea eviden[ei contabile, statistice, în
concordan[ă cu legisla[ia de specialitate, asigurând colaborarea acestora cu institu[iile
de sinteză;
(19) facilitează cultelor religioase primirea de ajutoare, dona[ii sau legate din
străinătate, cu respectarea prevederilor legii, şi sprijină cultele în oferirea, de către
acestea, de ajutoare sau dona[ii comunită[ilor româneşti din diaspora sau unor biserici
cu care acestea colaborează;
(20) în colaborare cu autorită[ile publice locale, acorda sprijin cultelor în rezolvarea
problemelor legate de concesionarea terenurilor necesare construirii de noi lăcaşuri de
cult şi aplicării prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991;
(21) sprijină cultele, la cerere, pentru rezolvarea problemelor de aprovizionare cu
materii prime şi materiale necesare, precum şi în găsirea celor mai economicoase
forme de ob[inere a acestora.
Împreună cu organele centrale de specialitate din subordinea Guvernului şi cu
autorită[ile publice locale, urmăreşte respectarea aplicării legisla[iei cu privire la
producerea şi valorificarea în exclusivitate de către culte a unor articole şi bunuri
specifice;
(22) acorda sprijin cultelor religioase în domeniul sponsorizării;
(23) îndeplineşte orice alte atribu[ii prevăzute de actele normative pentru domeniul sau
de activitate.
Art. 3. ÷ Secretariatul de Stat pentru Culte constituie un consiliu consultativ al cultelor,
în vederea analizării unor probleme curente de interes general privind via[a religioasă.
Art. 4. ÷ Secretariatul de Stat pentru Culte prezintă Guvernului proiecte de acte
normative din domeniul vie[ii religioase şi avizează proiecte de acte normative
elaborate de ministere şi alte organe de specialitate ale administra[iei publice centrale
şi locale, cu implica[ii în via[a cultelor.
Art. 5. ÷ Secretariatul de Stat pentru Culte întocmeşte şi asigură realizarea, potrivit
legii, a bugetului de venituri şi cheltuieli propriu, a bilan[ului şi dării de seamă contabile,
privind activitatea proprie.
Art. 6. ÷ Secretariatul de Stat pentru Culte are structura organizatorică prevăzută în
anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Numărul maxim de posturi la Secretariatul de Stat pentru Culte este de 54, exclusiv
demnitarul.
Structura Secretariatului de Stat pentru Culte se poate completa cu servicii, birouri şi
compartimente, prin ordin al secretarului de stat. Atribu[iile acestora se stabilesc pe
baza regulamentului de organizare şi func[ionare, aprobat prin ordin al secretarului de
stat.
Art. 7. ÷ Conducerea Secretariatului de Stat pentru Culte se exercită de către un
secretar de stat, numit prin decizia primului-ministru. Pe lângă secretarul de stat
func[ionează un colegiu de conducere, ca organ consultativ. Componen[a acestuia se
stabileşte prin ordin al secretarului de stat.
Secretarul de stat conduce întreaga activitate a Secretariatului de Stat pentru Culte şi îl
reprezintă în raporturile cu celelalte ministere, alte autorită[i publice şi organiza[ii,
precum şi cu persoane fizice şi juridice, din [ară şi din străinătate.
26
Art. 8. ÷ Secretariatul de Stat pentru Culte are în dotare, pentru transportul
persoanelor din aparatul propriu, autoturisme, al căror număr se stabileşte potrivit
prevederilor legale.
Art. 9. ÷ Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului
nr. 218/1995 privind organizarea şi func[ionarea Secretariatului de Stat pentru Culte,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea Ì, nr. 71 din 19 aprilie 1995.
PRÌM-MÌNÌSTRU
VÌCTOR CÌORBEA
Contrasemnează:
Secretariatul de Stat pentru Culte
Gheorghe F. Anghelescu,
secretar de stat
Ministrul finan[elor,
Daniel Dăianu
Ministru de stat,
ministrul muncii şi protec[iei sociale,
Alexandru Athanasiu
Ministrul culturii,
Ìon Caramitru
Bucureşti, 9 februarie 1998.
Nr. 63.
Hotărâre nr. 28 din 11 ianuarie "##1
privind organizarea şi func[ionarea Ministerului Culturii şi Cultelor
Publicat în Monitorul Oficial al României nr. 35 din 19 ianuarie 2001
În temeiul prevederilor art. 107 din Constitu[ia României,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. - Ministerul Culturii şi Cultelor este organ de specialitate al administra[iei publice
centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care elaborează şi asigură
aplicarea strategiei şi politicilor în domeniul culturii şi artei, cultelor, cinematografiei şi
audiovizualului, protec[iei drepturilor de autor şi drepturilor conexe, cu sediul în
municipiul Bucureşti, Pia[a Presei Libere nr. 1, sectorul 1.
Art. 2. - Ministerul Culturii şi Cultelor îşi desfăşoară activitatea pe baza următoarelor
principii fundamentale:
a) principiul potrivit căruia toate cultele recunoscute de lege sunt libere, autonome şi
egale în fa[a autorită[ilor;
b) principiul protejării patrimoniului cultural na[ional, potrivit căruia valorile şi bunurile
care apar[in moştenirii culturale au calitatea de surse fundamentale ale cunoaşterii
trecutului şi prezentului nostru;
c) principiul libertă[ii de crea[ie, potrivit căruia libertatea de exprimare artistică şi de
comunicare publică a operelor şi presta[iilor artistice reprezintă nu numai un drept
fundamental, ci şi un element esen[ial al progresului uman;
d) principiul autonomiei institu[iilor de cultură, potrivit căruia ini[ierea şi desfăşurarea
programelor şi proiectelor culturale nu pot fi restrânse ori cenzurate pe criterii etnice,
religioase, politice ori pentru satisfacerea unor interese de grup;
e) principiul primordialită[ii valorii, potrivit căruia se asigură crearea condi[iilor materiale
şi morale, se sus[in şi se promovează aplicarea criteriilor specifice de evaluare şi
selec[ie, afirmarea creativită[ii şi talentului;
f) principiul şansei egale la cultură, potrivit căruia prin armonizarea politicilor culturale la
27
nivel na[ional cu cele la nivel local se pot asigura accesul şi participarea, libere şi cât
mai largi, ale tuturor cetă[enilor la cultură, precum şi dezvoltarea vie[ii spirituale a
colectivită[ilor, în toată diversitatea acestora;
g) principiul identitarii culturale în circuitul mondial de valori, potrivit căruia se asigură
protejarea şi punerea în valoare a moştenirii culturale, se sus[ine şi se promovează
introducerea în circuitul cultural na[ional şi interna[ional a valorilor spiritualită[ii na[ionale
şi se înlesneşte circula[ia în [ară a valorilor culturii universale.
Art. 3. - (1) În cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor secretarul de stat pentru culte
asigură condi[iile necesare în vederea promovării şi aplicării principiilor specifice care
stau la baza activită[ii cultelor religioase în rela[ia cu statul şi cu autorită[ile publice, a
dialogului cu reprezentan[ii vie[ii religioase, protejării pluralismului religios, precum şi
rezolvării problemelor privind patrimoniul eclezia şi pentru acordarea de sprijin şi
asisten[a financiară specializate.
(2) În scopul exercitării atribu[iilor prevăzute la alin. (1), în bugetul Ministerului Culturii şi
Cultelor, aprobat anual prin legea bugetului de stat, se vor nominaliza credite bugetare
distincte pentru culte, în condi[iile legii.
Art. 4. - (1) Pentru exercitarea func[iilor sale Ministerul Culturii şi Cultelor are
următoarele atribu[ii principale:
a) asigură buna func[ionare a sistemului sau institu[ional, în condi[iile descentralizării
procesului decizional;
b) dezvoltă mediul concuren[ial specific economiei de pia[ă, astfel încât să asigure
selec[ia, promovarea şi finan[area programelor şi proiectelor din domeniul său de
activitate;
c) elaborează ori, după caz, avizează proiecte de acte normative, potrivit legii;
d) ini[iază şi negociază, în condi[iile legii, încheierea de conven[ii, acorduri şi alte
în[elegeri interna[ionale în domeniul său de activitate sau face propuneri pentru
aderarea la cele existente ori pentru ratificarea acestora, după caz;
e) sprijină dezvoltarea formelor de cooperare guvernamentală şi neguvernamentală în
domeniile sale de competentă;
f) asigură, cu respectarea legisla[iei în vigoare, colaborarea şi consultarea cu
sindicatele şi patronatul din domeniile sale de activitate, precum şi cu alte structuri ale
societă[ii civile, pentru rezolvarea problemelor care privesc interesele sau activitatea
acestora;
g) asigură, în condi[iile legii, rela[iile cu Parlamentul, cu celelalte autorită[i, pentru
armonizarea ini[iativelor legislative şi a măsurilor administrative din domeniile sale de
interes;
h) acordă premii şi distinc[ii în toate domeniile sale de activitate;
i) elaborează norme, normative şi metodologii pentru domeniul sau de activitate,
obligatorii pentru toate institu[iile şi aşezămintele, indiferent de subordonarea acestora;
j) colaborează cu autorită[ile administra[iei publice locale, cu alte autorită[i şi institu[ii,
pentru diversificarea, modernizarea şi optimizarea serviciilor, programelor şi proiectelor
oferite de institu[iile şi aşezămintele din domeniu;
k) coordonează şi controlează activitatea institu[iilor subordonate, numeşte şi revocă, în
condi[iile legii, conducerile acestora;
l) propune Guvernului înfiin[area sau reorganizarea unor institu[ii din subordinea sa,
avizează înfiin[area institu[iilor şi a aşezămintelor publice de cultură, indiferent de
subordonarea acestora;
m) aprobă, potrivit legii, preturi şi tarife la serviciile asigurate de Ministerul Culturii şi
Cultelor şi oferite de institu[iile din subordinea sa;
n) asigură, prin Consiliul tehnico-economic, avizarea documenta[iilor
tehnico-economice din competen[a să de aprobare, potrivit legii;
o) exercită atribu[iile ce îi revin, potrivit legii, ca organ central de specialitate al
2#
administra[iei publice sub autoritatea căruia func[ionează regia autonomă şi agen[ii
economici din domeniul sau de activitate;
p) colaborează cu institu[iile specializate pentru elaborarea de indicatori statistici de
specialitate, pentru colectarea datelor statistice primare şi pentru prelucrarea acestora.
(2) Îndeplineşte orice alte atribu[ii prevăzute de lege.
.
Art. 6. - (1) În domeniul cultelor Ministerul Culturii şi Cultelor asigură rela[iile statului cu
toate cultele din România şi are următoarele atribu[ii principale:
a) sprijină toate cultele religioase recunoscute de lege, potrivit statutelor de organizare
şi func[ionare a acestora, pe baza Constitu[iei, în vederea participării lor la via[a socială
şi spirituală a [ării, urmăreşte ca în rela[iile dintre culte să fie excluse orice forme,
mijloace şi ac[iuni de învrăjbire religioasă şi mediază în situa[iile litigioase care apar;
b) asigură legătura dintre cultele religioase şi autorită[ile publice, în vederea respectării
libertă[ii şi autonomiei cultelor, a prevenirii şi înlăturării oricăror abuzuri, prin aplicarea
legii;
c) sprijină autorită[ile administra[iei publice locale pentru rezolvarea problemelor
specifice care apar în raporturile lor cu cultele, asocia[iile şi funda[iile religioase şi,
totodată, acordă asisten[ă cultelor, la solicitarea acestora, în solu[ionarea problemelor
pe care acestea le supun autorită[ilor administra[iei publice locale;
d) analizează cererile de înfiin[are a unor noi culte religioase, întocmeşte
documenta[iile cerute de lege şi face propuneri în vederea recunoaşterii acestora;
e) face propuneri pentru recunoaşterea, conform legii, a şefilor cultelor religioase, a
conducătorilor de eparhii, a celorlal[i ierarhi şi a celor asimila[i acestora, la cererea
cultelor;
f) ia act de alegerea sau numirea persoanelor care urmează să ocupe func[ii de
conducere, precum şi a personalului clerical şi laic din cadrul cultelor religioase, inclusiv
din învă[ământul teologic neintegrat în învă[ământul de stat, în vederea alocării de
contribu[ii de la bugetul de stat pentru completarea surselor necesare în vederea
salarizării acestora şi acordării indemniza[iilor pentru func[iile de conducere, potrivit
legii;
g) colaborează cu Ministerul Educa[iei şi Cercetării în probleme de învă[ământ, ca
mediator între cultele religioase legal recunoscute şi Ministerul Educa[iei şi Cercetării, şi
avizează, alături de acesta, planurile de învă[ământ şi programele analitice elaborate
de cultele recunoscute oficial de stat;
h) sprijină cultele religioase în organizarea şi desfăşurarea activită[ilor de asisten[ă
religioasă şi socială în armată, penitenciare, spitale, în cămine de bătrâni, case de copii
şi în alte institu[ii, precum şi în familii care se confruntă cu nevoi speciale.
(2) În domeniul patrimoniului eclezial Ministerul Culturii şi Cultelor are următoarele
atribu[ii principale:
a) coordonează activitatea cultelor religioase privind eviden[a, păstrarea, conservarea,
restaurarea şi valorificarea bunurilor culturale mobile şi imobile, cu prioritate a celor
care fac parte din patrimoniul cultural na[ional, aflate în proprietatea sau în folosin[a
cultelor, conform legilor specifice, în vederea aplicării lor;
b) acordă asisten[ă de specialitate, la cererea cultelor, şi avizează documenta[iile
tehnico-economice pentru construc[ii şi repara[ii de lăcaşuri şi alte clădiri apar[inând
cultelor religioase, cu respectarea prevederilor legale;
c) acordă unită[ilor de cult sprijin financiar în urma analizelor de necesitate şi
oportunitate, în vederea întocmirii documenta[iilor tehnice şi a construirii de lăcaşuri de
cult, precum şi pentru între[inerea, repararea şi punerea lor în valoare, cu respectarea
normelor legale;
d) organizează, în colaborare cu cultele religioase şi cu institu[iile specializate, din [ară
şi/sau din străinătate, activită[i periodice de instruire şi de perfec[ionare profesională a
29
personalului de specialitate care asigură conservarea şi punerea în valoare a bunurilor
culturale ale cultelor, în condi[iile legii;
e) organizează şi sprijină, în condi[iile legii, activită[i şi manifestări pentru cunoaşterea
şi promovarea culturii religioase, atât în [ară, cât şi în străinătate, pentru punerea în
valoare a mărturiilor de artă şi de arhitectură religioasă, prin expozi[ii, simpozioane,
sesiuni de comunicări şi prin promovarea turismului cultural-religios.
(3) Ministerul Culturii şi Cultelor mai îndeplineşte următoarele atribu[ii:
a) în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe sprijină cultele religioase, la cererea
acestora, în ini[ierea şi desfăşurarea ac[iunilor de rela[ii interna[ionale şi de promovare
a colaborării dintre bisericile din România şi cele din străinătate, precum şi în
organizarea şi func[ionarea comunită[ilor religioase ale românilor din diaspora;
b) ini[iază şi desfăşoară activită[i de cooperare cu institu[ii şi organiza[ii din [ară şi din
străinătate;
c) elaborează studii şi sinteze documentare referitoare la via[a religioasă din România,
cât şi despre activitatea cultelor şi organiza[iilor religioase din alte [ări; organizează
dezbateri cu participarea specialiştilor români şi străini privind fenomenul religios;
d) acordă sprijin financiar, în condi[iile legii, pentru:
- construirea şi repararea lăcaşurilor de cult, inclusiv pentru întocmirea documenta[iilor
care stau la baza acestor lucrări;
- consolidarea şi punerea în valoare a bunurilor imobile şi mobile din patrimoniul
eclezial aflate în proprietatea sau în posesia ori folosin[a cultelor religioase, inclusiv
pentru întocmirea documenta[iilor tehnice care stau la baza acestor lucrări, în condi[iile
legilor specifice;
- între[inerea şi func[ionarea unită[ilor de cult fără venituri sau cu venituri reduse;
- sus[inerea unor ac[iuni religioase cu caracter na[ional sau interna[ional realizate de
conducerile de cult din România;
- dezvoltarea şi sus[inerea activită[ii de cercetare şi analiză a fenomenului religios,
potrivit legii;
- sus[inerea activită[ii de asisten[ă socială, organizată de cultele religioase în spitale,
centre de plasament, cămine de bătrâni şi/sau în alte institu[ii, precum şi activită[ile
privind reinser[ia socială a persoanelor defavorizate şi marginalizate, potrivit legii;
e) asigură, în condi[iile legii, întregirea fondurilor proprii necesare salarizarii
personalului din cadrul cultelor şi din învă[ământul teologic, din subordinea acestora,
neintegrat în învă[ământul de stat, inclusiv a indemniza[iilor pentru func[iile de
conducere, prevăzute de lege;
f) sprijină cultele în oferirea de către acestea de ajutoare sau dona[ii comunită[ilor
româneşti din diaspora sau unor biserici cu care acestea colaborează, potrivit legii;
g) urmareşte respectarea aplicării legisla[iei, în colaborare cu organele de specialitate
din subordinea Guvernului şi cu autorită[ile publice locale, cu privire la producerea şi
valorificarea în exclusivitate de către culte a unor articole şi bunuri specifice.
.
Art. 9. - (1) În exercitarea atribu[iilor sale Ministerul Culturii şi Cultelor colaborează cu
celelalte ministere şi organe de specialitate din subordinea Guvernului, cu autorită[i ale
administra[iei publice locale, cu organiza[ii neguvernamentale din [ară şi din străinătate
şi finan[ează, în condi[iile legii, împreună cu acestea, programe şi proiecte.
(2) Pentru exercitarea atribu[iilor sale Ministerul Culturii şi Cultelor este abilitat să
solicite şi să primească de la autorită[ile administra[iei publice centrale şi locale, de la
institu[ii publice şi de la persoane juridice de drept privat cu activitate în domeniul său
de competen[ă date şi documente necesare în vederea exercitării competen[elor sale.
(3) Ministerul Culturii şi Cultelor colaborează cu uniunile de creatori şi cu asocia[iile
profesionale, inclusiv în cadrul comisiilor de specialitate care func[ionează pe lângă
Ministerul Culturii şi Cultelor.
3!
Art. 10. - (1) Structura organizatorică a Ministerului Culturii şi Cultelor este prevăzută în
anexa nr. 1. În cadrul acesteia, prin ordin al ministrului culturii şi cultelor se pot organiza
servicii sau birouri, precum şi colective temporare, pentru realizarea unor programe,
proiecte, studii sau cercetări.
(2) Numărul maxim de posturi este de 173, exclusiv demnitarii şi posturile aferente
cabinetului ministrului.
(3) Atribu[iile şi modul de func[ionare ale compartimentelor din aparatul propriu al
Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi rela[iile func[ionale dintre acestea se stabilesc
prin regulamentul de organizare şi func[ionare, care se aprobă prin ordin al ministrului
culturii şi cultelor.
Art. 11. - (1) Conducerea Ministerului Culturii şi Cultelor se exercită de către ministru.
(2) Ministrul culturii şi cultelor conduce întreaga activitate a ministerului şi îl reprezintă
în raporturile cu celelalte ministere, cu alte autorită[i publice, institu[ii şi organiza[ii,
precum şi cu persoanele juridice şi fizice din [ară sau din străinătate.
(3) Pe lângă ministrul culturii şi cultelor se organizează şi func[ionează Colegiul
ministerului, ca organ consultativ.
(4) Ministrul culturii şi cultelor este ordonator principal de credite.
(5) În exercitarea atribu[iilor sale ministrul culturii şi cultelor emite ordine şi instruc[iuni.
(6) În îndeplinirea atribu[iilor sale ministrul culturii şi cultelor este ajutat de 5 secretari de
stat şi de un secretar general.
(7) Secretarii de stat îndeplinesc atribu[iile şi însărcinările stabilite de ministru şi
coordonează unele compartimente, potrivit structurii organizatorice prevăzute în anexa
nr. 1.
.
Art. 14. - (1) La nivelul jude[elor şi al municipiului Bucureşti inspectoratele pentru
cultură se reorganizează ca inspectorate pentru cultură şi culte jude[ene, respectiv al
municipiului Bucureşti, servicii publice descentralizate, cu personalitate juridică, ale
Ministerului Culturii şi Cultelor.
(2) Ìnspectoratele jude[ene pentru cultură şi culte jude[ene, respectiv al municipiului
Bucureşti, sunt conduse de un consilier teritorial şef, care este func[ionar public, potrivit
legii.
Art. 15. - (1) Ìnspectoratele pentru cultură şi culte jude[ene, respectiv al municipiului
Bucureşti, au următoarele atribu[ii principale:
a) ac[ionează, în colaborare cu autorită[ile administra[iei publice locale, pentru
dezvoltarea bazei materiale, diversificarea, modernizarea şi optimizarea serviciilor
culturale necesare comunită[ilor locale, pentru protec[ia şi promovarea culturii,
protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural na[ional;
b) asigură sprijin de specialitate pentru realizarea de programe şi proiecte culturale de
către institu[ii publice sau alte persoane juridice şi asigură, împreună cu autorită[ile
administra[iei publice locale, sprijin financiar pentru acestea;
c) colaborează cu institu[iile muzeale şi cu alte persoane juridice în desfăşurarea unor
activită[i de cercetare, eviden[ă, conservare, restaurare şi punere în valoare a
patrimoniului cultural na[ional şi pot acorda sprijin financiar pentru acestea;
d) participă la realizarea activită[ilor de observare şi de control asupra ac[iunilor care
pot da naştere la încălcări ale legisla[iei dreptului de autor şi a drepturilor conexe şi
constată, în condi[iile legii, încălcările acesteia;
e) avizează numirea sau eliberarea conducătorilor institu[iilor publice cultural-artistice
de importan[ă locală şi jude[eană;
f) sprijină şi monitorizează, în condi[iile legii, activitatea organiza[iilor neguvernamentale
şi a altor persoane juridice de drept privat cu activitate culturală sau artistică şi
transmite Ministerului Culturii şi Cultelor constatările sale;
g) ini[iază şi sprijină, în condi[iile legii, ac[iuni de revitalizare a tradi[iilor şi obiceiurilor
3
locale, a ocupa[iilor specifice tradi[ionale, de formare a specialiştilor şi meseriaşilor în
domeniul artizanatului şi meşteşugurilor tradi[ionale;
h) pot edita sau sprijini, logistic ori financiar, în condi[iile legii, publica[ii de specialitate şi
de informare în domeniul culturii şi artei;
i) sunt abilitate să solicite şi să primească, în nume propriu sau în numele şi pentru
Ministerul Culturii şi Cultelor, de la autorită[i ale administra[iei publice centrale şi locale,
de la institu[ii publice şi de la persoane juridice de drept privat cu activitate în domeniul
cultural, al artelor şi informării publice, date şi documente necesare în vederea
îndeplinirii atribu[iilor ce le revin;
j) controlează respectarea îndeplinirii obliga[iilor de plată a contribu[iilor la Fondul
cultural na[ional în condi[iile şi la termenele stabilite prin lege;
k) colaborează cu autorită[ile publice locale şi cu institu[iile specializate pentru
protejarea şi punerea în valoare a bunurilor din patrimoniul cultural na[ional şi aplică în
acest sens prevederile legale în domeniu;
l) îndeplinesc, la nivelul unită[ilor administrativ-teritoriale, atribu[iile Ministerului Culturii
şi Cultelor în domeniul cultelor.
(2) Organizarea şi func[ionarea inspectoratelor pentru cultură şi culte jude[ene,
respectiv al municipiului Bucureşti, precum şi atribu[iile acestora, altele decât cele
prevăzute în prezenta hotărâre, se stabilesc prin regulamente aprobate prin ordin al
ministrului culturii şi cultelor.
Art. 16. - (1) Unită[ile care func[ionează în subordinea sau sub autoritatea Ministerului
Culturii şi Cultelor sunt
.
Art. 25. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 26. - Ministerul Culturii şi Cultelor va prelua în termen de 30 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentei hotărâri activul şi pasivul fostului Minister al Culturii şi
fostului Secretariat de Stat pentru Culte, pe bază de protocol de predare-primire.
Art. 27. - (1) Încadrarea în numărul de posturi aprobat se realizează în termen de 45 de
zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
(2) Până la data aplicării prevederilor alin. (1) personalul existent în fostul Minister al
Culturii şi în cadrul fostului Secretariat de Stat pentru Culte este preluat de Ministerul
Culturii şi Cultelor pe bază de examen sau concurs.
Art. 28. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului
nr. 63/1998 privind organizarea şi func[ionarea Secretariatului de Stat pentru Culte,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea Ì, nr. 71 din 16 februarie 1998, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi Hotărârea Guvernului nr. 134/1998
privind organizarea şi func[ionarea Ministerului Culturii, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea Ì, nr. 119 din 19 martie 1998, cu modificările şi completările
ulterioare.
PRÌM-MÌNÌSTRU
ADRÌAN NÄSTASE
Contrasemnează:
Ministrul culturii şi cultelor,
Răzvan Theodorescu
Ministrul administra[iei publice,
Octav Cozmâncă
Ministrul finan[elor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu
Bucureşti, 11 ianuarie 2001.
Nr. 28.
32
ANEXA Nr. 1
Număr maxim de posturi 173, exclusiv demnitarii
şi posturile aferente cabinetului ministrului
------------------------------------------------------------
|STRUCTURA ORGANIZATORICA A MINISTERULUI CULTURII ŞI CULTELOR|
------------------------------------------------------------
-----------------------------------------
-|Consilier Dilo!a"i# |
----------------------- | -----------------------------------------
| Dire#$ia Ser%i#ii |---- | -----------------------------------------
|&'(li#e Des#en"rali)a"e| | -------- |-|Ser%i#i'l A'*i" |
----------------------- |-----------------------|MINISTRU|---------|
-----------------------------------------
----------------------- | -------- | -----------------------------------------
| Dire#$ia Garan$ii |----| | |-|&'r"+"or *e #'%,n"- Rela$ii #' Mass Me*ia|./
| G'%erna!en"ale | | 0 0 0 0 | 0 0 0 0 | -----------------------------------------
----------------------- | |Ca(ine" !inis"r' | | -----------------------------------------
----------------------- | |0 0 0 0 0 0 0 0 0| |-|Cor'l *e Con"rol 1inan#iar |
| O2i#i'l 3'ri*i# | | | | -----------------------------------------
| Con"en#ios |---- --------------------- | -----------------------------------------
----------------------- |COLEGIUL MINISTERULUI| -|Cor'l *e Con"rol al Minis"r'l'i |
--------------------- -----------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------
---------------- -------------------- ---------------- ---------------- ---------------- ------------------
|Se#re"ar *e S"a"| | Se#re"ar *e S"a" | |Se#re"ar *e S"a"| | | | | | Se#re"ar *e S"a" |
| en"r' Rela$ia | |In"e4rare E'roeana-| | &a"ri!oni' | |Se#re"ar General| |Se#re"ar *e S"a"| |Car"e-
Se#"a#ole-|
| #' &arla!en"'l | | Rela$ii E5"erne | | C'l"'ral | | | | C'l"e | | Ci%ili)a$ie |
| | | | | | | | | | | "ra*i$ional+ |
|---------------- -------------------- ---------------- |---------------- |----------------
|------------------
| -------------- | ------------------ |-------------- | -------------- | |-------------- | |
---------------
| | Dire#$ia | || Dire#$ia &en"r' | | Dire#$ia | | | Dire#$ia | | | Dire#$ia | | || Dire#$ia |
| | en"r' | || In%es"i"ori | | Generala a | |-| Minori"+$i | | | Generala | | ||Generala Car"e-|
|-| Rela$ia #' | || A'"o6"oni 7i | |&a"ri!oni'l'i | | | Na$ionale | | | Rela$ii C'l"e| | || Le#"'ra |
| | &arla!en"'l | || S"r+ini | | C'l"'ral | | -------------- | |-------------- | | &'(li#a- |
| -------------- | ------------------ |-------------- | -------------- | | ------------- | | Ci%ili)a$ie |
| -------------- | ------------------ | ------------ |-| Dire#$ia | | || Dire#$ia | | | Tra*i$ional+ |
| | Dire#$ia | ||Dire#$ia &ro4ra!e-| | | Dire#$ia | | |Res'rse U!ane | | || S"'*ii- | | |---------------
| | Rela$ii | || Rela$ii | |-|Mon'!en"elor| | -------------- | || Cer#e"+ri | | | --------------
| | &'(li#e- | | In"erna$ionale- | | | Is"ori#e | | -------------- | || So#io - | | || Dire#$ia |
-| Rela$ii #' | |&ro"o#ol 7i Cen"re| | ------------ | | Dire#$ia | | || Reli4ioase | | || 8i(lio"e#i- |
| So#ie"a"ea | | C'l"'rale *in | | ------------ | | Le4isla$ie- | | | ------------- | ||C'l"'ra S#risa|
| Ci%il+- | | S"r+in+"a"e | | | Dire#$ia | |-| Mana4e!en"- | | | ------------- | | --------------
| Sin*i#a"e 7i | ------------------ -| M')ee- | | | Sin"e)e- | | || Dire#$ia | | | --------------
| &a"rona"e | | Cole#$ii- | | | Me"o*olo4ii | | || Asis"en"a | | || Dire#$ia |
-------------- |Ar"e Vi)'ale| | -------------- | | So#iala 7i | | || E*'#a$ie |
------------ | -------------- | | Reli4ioas+- | | |&er!anen"+ 7i |
| | Dire#$ia | | | 9n%+$+!,n"- | | | Ci%ili)a$ie |
| | Ar!oni)are- | | | ONG-'ri | | | Tra*i$ional+ |
|-| Me*ia- | | ------------- | --------------
| | A'*io%i)'al- | | -------------- | ---------------
| | E%al'are | | | Dire#$ia | | | Dire#$ia |
| -------------- -| &a"ri!oni' | | | Generala |
| -------------- | E#le)ial | --| Ins"i"'$ii *e |
|-| Dire#$ia | -------------- | Se#"a#ole |
| |8'4e"- 1inan$e| |---------------
| -------------- | --------------
| -------------- || Dire#$ia |
| | Dire#$ia | || Tea"re- |
| | De)%ol"are- | || Ins"i"'$ii |
-| In2or!a"i#a- | || M')i#ale- |
| In%es"i$ii- | || Core4ra2i#e |
| A*!inis"ra"i%| | --------------
-------------- | --------------
|| Dire#$ia |
----------------------------------- || 1es"i%al'ri- |
./ |Se or4ani)ea)+ la ni%el *e *ire#$ie| | Con#'rs'ri- |
----------------------------------- | T'rnee |
--------------
Anexa este reprodusă în facsimil.
Hotărâre nr. 742 din 3 iulie "##3
privind organizarea şi func[ionarea Ministerului Culturii şi Cultelor
Publicat în Monitorul Oficial, Partea Ì nr. 493 din 8 iulie 2003
33
Având în vedere prevederile art. XVÌ din titlul ÌÌÌ al căr[ii a ÌÌ-a din Legea nr. 161/2003
privind unele măsuri pentru asigurarea transparen[ei în exercitarea demnită[ilor publice,
a func[iilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sanc[ionarea corup[iei,
în temeiul art. 107 din Constitu[ie, al art. 40 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind
organizarea şi func[ionarea Guvernului României şi a ministerelor, precum şi al art. 13
din Ordonan[a de urgentă a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri
privind înfiin[area, organizarea, reorganizarea sau func[ionarea unor structuri din cadrul
aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale
administra[iei publice centrale şi a unor institu[ii publice,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. - (1) Ministerul Culturii şi Cultelor este organ de specialitate al administra[iei
publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care elaborează şi
asigură aplicarea strategiei şi politicilor în domeniile culturii şi artei, cultelor şi
cinematografiei şi care elaborează, în colaborare cu Consiliul Na[ional al
Audiovizualului, strategia în domeniul audiovizualului.
(2) Ministerul Culturii şi Cultelor are sediul în municipiul Bucureşti, Pia[a Presei Libere
nr. 1, sectorul 1.
Art. 2. - Ministerul Culturii şi Cultelor îşi desfăşoară activitatea pe baza următoarelor
principii fundamentale:
a) principiul libertă[ii, autonomiei şi egalită[ii cultelor, potrivit căruia toate cultele
recunoscute de lege sunt libere, autonome şi egale în fa[a autorită[ilor;
b) principiul protejării patrimoniului cultural na[ional, potrivit căruia valorile şi bunurile
care apar[in moştenirii culturale au calitatea de surse fundamentale ale cunoaşterii
trecutului şi prezentului nostru;
c) principiul libertă[ii de crea[ie, potrivit căruia libertatea de exprimare artistică şi de
comunicare publică a operelor şi presta[iilor artistice reprezintă nu numai un drept
fundamental, ci şi un element esen[ial al progresului uman;
d) principiul autonomiei institu[iilor de cultură, potrivit căruia ini[ierea şi desfăşurarea
programelor şi proiectelor culturale nu pot fi restrânse ori cenzurate pe criterii etnice,
religioase, politice ori pentru satisfacerea unor interese de grup;
e) principiul primordialită[ii valorii, potrivit căruia se asigură crearea condi[iilor materiale
şi morale, se sus[in şi se promovează aplicarea criteriilor specifice de evaluare şi de
selec[ie, afirmarea creativită[ii şi a talentului;
f) principiul şansei egale la cultură, potrivit căruia, prin armonizarea politicilor culturale
la nivel na[ional cu cele la nivel local, se asigură accesul şi participarea tuturor
cetă[enilor la cultură, precum şi dezvoltarea vie[ii spirituale a colectivită[ilor, în toată
diversitatea acestora;
g) principiul identită[ii culturale în circuitul mondial de valori, potrivit căruia se asigură
protejarea şi punerea în valoare a moştenirii culturale, se sus[ine şi se promovează
introducerea în circuitul cultural na[ional şi interna[ional a valorilor spiritualită[ii na[ionale
şi se înlesneşte circula[ia în [ară a valorilor culturii universale.
Art. 3. - (1) În cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor secretarul de stat pentru culte
asigură condi[iile necesare în vederea promovării şi aplicării principiilor specifice care
stau la baza activită[ii cultelor religioase în rela[ia cu statul şi cu autorită[ile publice, a
dialogului cu reprezentan[ii vie[ii religioase, protejării pluralismului religios, precum şi
pentru rezolvarea problemelor privind patrimoniul eclezial şi acordarea de sprijin şi
asisten[ă financiară specializate.
(2) În scopul exercitării atribu[iilor prevăzute la alin. (1), în bugetul Ministerului Culturii şi
3"
Cultelor, aprobat anual prin legea bugetului de stat, se vor nominaliza credite bugetare
distincte pentru culte, în condi[iile legii.
Art. 4. - (1) Pentru exercitarea func[iilor sale Ministerul Culturii şi Cultelor are
următoarele atribu[ii principale:
a) asigură buna func[ionare a sistemului său institu[ional, în condi[iile descentralizării
procesului decizional;
b) dezvoltă mediul concuren[ial specific economiei de pia[a, astfel încât să asigure
selec[ia, promovarea şi finan[area programelor şi proiectelor din domeniul său de
activitate;
c) elaborează ori, după caz, avizează proiecte de acte normative, potrivit legii;
d) ini[iază şi negociază, în condi[iile legii, încheierea de conven[ii, acorduri şi alte
în[elegeri interna[ionale în domeniul său de activitate sau face propuneri pentru
aderarea la cele existente ori pentru ratificarea acestora, după caz;
e) sprijină dezvoltarea formelor de cooperare guvernamentală şi neguvernamentală în
domeniile sale de competen[ă;
f) asigură, cu respectarea legisla[iei în vigoare, colaborarea şi consultarea cu
sindicatele şi patronatul din domeniile sale de activitate, precum şi cu alte structuri ale
societă[ii civile, pentru rezolvarea problemelor care privesc interesele sau activitatea
acestora;
g) asigură, în condi[iile legii, rela[iile cu Parlamentul, cu celelalte autorită[i, pentru
armonizarea ini[iativelor legislative şi a măsurilor administrative din domeniile sale de
interes;
h) acordă premii şi distinc[ii în toate domeniile sale de activitate;
i) elaborează norme, normative şi metodologii pentru domeniul său de activitate,
obligatorii pentru toate institu[iile şi aşezămintele, indiferent de subordonarea acestora;
j) colaborează cu autorită[ile administra[iei publice, cu alte autorită[i şi institu[ii, pentru
diversificarea, modernizarea şi optimizarea serviciilor, programelor şi proiectelor oferite
de institu[iile şi aşezămintele din domeniu;
k) coordonează şi controlează activitatea institu[iilor subordonate, numeşte şi revocă, în
condi[iile legii, conducerile acestora;
l) asigură reforma institu[ională şi func[ională a institu[iilor din subordinea sa, propune
Guvernului înfiin[area sau reorganizarea unor institu[ii din subordine, avizează
înfiin[area institu[iilor şi a aşezămintelor publice de cultură, indiferent de subordonarea
acestora;
m) aprobă, potrivit legii, pre[uri şi tarife la serviciile asigurate de Ministerul Culturii şi
Cultelor şi oferite de institu[iile din subordinea sa;
n) asigură, prin Consiliul tehnico-economic, avizarea documenta[iilor
tehnico-economice din competen[a sa de aprobare, potrivit legii;
o) exercită atribu[iile ce îi revin, potrivit legii, ca organ central de specialitate al
administra[iei publice sub autoritatea căruia func[ionează compania na[ională şi agen[ii
economici din domeniul sau de activitate;
p) colaborează cu institu[iile specializate pentru elaborarea de indicatori statistici de
specialitate, pentru colectarea datelor statistice primare şi pentru prelucrarea acestora.
(2) Ministerul Culturii şi Cultelor îndeplineşte orice alte atribu[ii prevăzute de lege.
.
Art. 6. - (1) În domeniul cultelor Ministerul Culturii şi Cultelor asigură rela[iile statului cu
toate cultele din România şi are următoarele atribu[ii principale:
a) sprijină toate cultele religioase recunoscute de lege, potrivit statutelor de organizare
şi func[ionare a acestora, pe baza Constitu[iei, în vederea participării lor la via[a socială
şi spirituală a [ării, urmăreşte ca în rela[iile dintre culte să fie excluse orice forme,
mijloace şi ac[iuni de învrăjbire religioasă şi mediază în situa[iile litigioase care apar;
b) asigură legătura dintre cultele religioase şi autorită[ile publice, în vederea respectării
3$
libertă[ii şi autonomiei cultelor, a prevenirii şi înlăturării oricăror abuzuri, prin aplicarea
legii;
c) sprijină autorită[ile administra[iei publice pentru rezolvarea problemelor specifice care
apar în raporturile lor cu cultele, asocia[iile şi funda[iile religioase şi, totodată, acordă
asisten[ă cultelor, la solicitarea acestora, în solu[ionarea problemelor pe care acestea
le supun autorită[ilor administra[iei publice locale;
d) analizează cererile de înfiin[are a unor noi culte religioase, întocmeşte
documenta[iile cerute de lege şi face propuneri în vederea recunoaşterii acestora;
e) face propuneri pentru recunoaşterea, conform legii, a şefilor cultelor religioase, a
conducătorilor de eparhii, a celorlal[i ierarhi şi a celor asimila[i acestora, la cererea
cultelor;
f) ia act de alegerea sau numirea persoanelor care urmează să ocupe func[ii de
conducere, precum şi a personalului clerical şi laic din cadrul cultelor religioase, inclusiv
din învă[ământul teologic neintegrat în învă[ământul de stat, în vederea alocării de
contribu[ii de la bugetul de stat pentru completarea surselor necesare în vederea
salarizării acestora şi acordării indemniza[iilor pentru func[iile de conducere, potrivit
legii;
g) colaborează cu Ministerul Educa[iei, Cercetării şi Tineretului în probleme de
învă[ământ, ca mediator între cultele religioase legal recunoscute şi Ministerul
Educa[iei, Cercetării şi Tineretului, şi avizează, alături de acesta, planurile de
învă[ământ şi programele analitice elaborate de cultele recunoscute oficial de stat;
h) sprijină cultele religioase în organizarea şi desfăşurarea activită[ilor de asisten[ă
religioasă şi socială în armată, penitenciare, spitale, în cămine de bătrâni, case de copii
şi în alte institu[ii, precum şi în familii care se confruntă cu nevoi speciale;
i) avizează, în condi[iile legii, în vederea dobândirii personalită[ii juridice şi înregistrării,
asocia[ii, funda[ii, alte organiza[ii neguvernamentale cu activitate în domeniul cultelor şi
propune Guvernului recunoaşterea statutului de utilitate publică pentru asocia[ii şi
funda[ii, cu respectarea normelor legale.
(2) În domeniul patrimoniului eclezial Ministerul Culturii şi Cultelor are următoarele
atribu[ii principale:
a) coordonează activitatea cultelor religioase privind eviden[a, păstrarea, conservarea,
restaurarea şi valorificarea bunurilor culturale mobile şi imobile, cu prioritate a celor
care fac parte din patrimoniul cultural na[ional, aflate în proprietatea sau în folosin[a
cultelor, conform legilor specifice, în vederea aplicării lor;
b) acordă asisten[a de specialitate, la cererea cultelor, şi avizează documenta[iile
tehnico-economice pentru construc[ii şi repara[ii de lăcaşuri şi alte clădiri apar[inând
cultelor religioase, cu respectarea prevederilor legale;
c) acordă unită[ilor de cult sprijin financiar, în urma analizelor de necesitate şi
oportunitate, în vederea întocmirii documenta[iilor tehnice şi a construirii de lăcaşuri de
cult, precum şi pentru între[inerea, repararea şi punerea lor în valoare, cu respectarea
normelor legale;
d) organizează, în colaborare cu cultele religioase şi cu institu[iile specializate, din [ară
şi/sau din străinătate, activită[i periodice de instruire şi de perfec[ionare profesională a
personalului de specialitate care asigură conservarea şi punerea în valoare a bunurilor
culturale ale cultelor, în condi[iile legii;
e) organizează şi sprijină, în condi[iile legii, activită[i şi manifestări pentru cunoaşterea
şi promovarea culturii religioase, atât în [ară, cât şi în străinătate, pentru punerea în
valoare a mărturiilor de artă şi de arhitectură religioasă, prin expozi[ii, simpozioane,
sesiuni de comunicări şi prin promovarea turismului cultural-religios.
(3) Ministerul Culturii şi Cultelor mai îndeplineşte următoarele atribu[ii:
a) sprijină cultele religioase, la cererea acestora, în colaborare cu Ministerul Afacerilor
Externe, în ini[ierea şi desfăşurarea ac[iunilor de Rela[ii interna[ionale şi de promovare
36
a colaborării dintre bisericile din România şi cele din străinătate, precum şi în
organizarea şi func[ionarea comunită[ilor religioase ale românilor din diaspora;
b) ini[iază şi desfăşoară activită[i de cooperare cu institu[ii şi organiza[ii din [ară şi din
străinătate;
c) elaborează studii şi sinteze documentare referitoare la via[a religioasă din România,
cât şi la activitatea cultelor şi organiza[iilor religioase din alte [ări; organizează dezbateri
cu participarea specialiştilor români şi străini privind fenomenul religios;
d) acordă sprijin financiar, în condi[iile legii, pentru:
1. construirea şi repararea lăcaşurilor de cult, inclusiv pentru întocmirea documenta[iilor
care stau la baza acestor lucrări;
2. consolidarea şi punerea în valoare a bunurilor imobile şi mobile din patrimoniul
eclezial aflate în proprietatea sau în posesia ori folosin[a cultelor religioase, inclusiv
pentru întocmirea documenta[iilor tehnice care stau la baza acestor lucrări, în condi[iile
legilor specifice;
3. între[inerea şi func[ionarea unită[ilor de cult fără venituri sau cu venituri reduse;
4. sus[inerea unor ac[iuni religioase cu caracter na[ional sau interna[ional realizate de
conducerile cultelor din România;
5. dezvoltarea şi sus[inerea activită[ii de cercetare şi analiza a fenomenului religios,
potrivit legii;
6. sus[inerea activită[ii de asisten[ă socială, organizată de cultele religioase în spitale,
centre de plasament, cămine de bătrâni şi/sau în alte institu[ii, precum şi activită[ile
privind reinser[ia socială a persoanelor defavorizate şi marginalizate, potrivit legii;
e) asigură, în condi[iile legii, întregirea fondurilor proprii necesare salarizării
personalului din cadrul cultelor şi din învă[ământul teologic, din subordinea acestora,
neintegrat în învă[ământul de stat, inclusiv a indemniza[iilor pentru func[iile de
conducere, prevăzute de lege;
f) sprijină cultele în oferirea de către acestea de ajutoare sau dona[ii comunită[ilor
româneşti din diaspora sau unor biserici cu care acestea colaborează, potrivit legii;
g) urmăreşte respectarea aplicării legisla[iei, în colaborare cu organele de specialitate
din subordinea Guvernului şi cu autorită[ile publice locale, cu privire la producerea şi
valorificarea în exclusivitate de către culte a unor articole şi bunuri specifice.
.
PRÌM-MÌNÌSTRU
ADRÌAN NÄSTASE
Contrasemnează:
---------------
Ministrul culturii şi cultelor,
Răzvan Theodorescu
Ministrul muncii, solidarită[ii sociale şi familiei,
Elena Dumitru
Ministrul administra[iei şi internelor,
Ìoan Rus
Ministrul finan[elor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu
Bucureşti, 3 iulie 2003.
Nr. 742.
ANEXA Nr. 1
Numărul maxim de posturi: 177
(exclusiv demnitarii şi cabinetul ministrului)
STRUCTURA ORGANÌZATORÌCÄ
a Ministerului Culturii şi Cultelor
37
???
------------------------ ----------------------------------
|Serviciul juridic, audit| | Purtător de cuvânt, Rela[ii cu |
-| şi control | ---------------- | mass-media, informa[ii publice |-
| ------------------------ | | MÌNÌSTRU |----| ---------------------------------- |
| ------------------------ |-----+----------------| | ---------------------------------- |
| | Consilier diplomatic || |Cabinet ministru| || Unitatea de implementare |-|
|-| || ---------------- || a proiectului - UÌP | |
| ------------------------ | | | ---------------------------------- |
| ------------------------ | | | ---------------------------------- |
|-|Garan[ii guvernamentale | | |Direc[ia institu[ii de spectacole,|-|
| | | | | cultură scrisă, tradi[ii | |
| ------------------------ | ---------------------------------- |
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
--------------------------------------|---------------------------------
-------------------- ------------------ ---------------- ----------------
| Secretar de stat | | Secretar de stat | | | | |
| pentru integrare | |pentru patrimoniul| |Secretar general| |Secretar de stat|
|europeana şi Rela[ii| |cultural na[ional | | | | pentru culte |
| interna[ionale | | | | | | |
|-------------------- |------------------ |---------------- |----------------
| -------------------+---------------------+-------[*]-----------------|
| | | ------------------+-------- |
| | | | | ------------------------- | -------------------
| | | | || Direc[ia legisla[ie ||| Direc[ia Rela[ii |
| | | | || şi resurse umane ||| culte |
| | | | | ------------------------- | -------------------
|-- |-- | ------------------------- | -------------------
| | || Direc[ia buget, | |Direc[ia asistenta,|
| | || finan[e | | învă[ământ |
| | | ------------------------- -------------------
|------------------ |------------------ | -------------------------
|Direc[ia integrare| | | || Direc[ia patrimoniu |
| europeana, | |Direc[ia monumente| | public, investi[ii, |
|armonizare, media | |istorice şi muzee | |servicii descentralizate,|
| | | | | administrativ |
------------------ ------------------ -------------------------
HOTÄRÂRE nr. 78 privind organizarea şi func[ionarea Ministerului Culturii şi Cultelor
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 137 din data de 15 februarie 2005
În temeiul art. 108 din Constitu[ia României, republicată, al art. 40 alin. (1) din Legea nr.
90/2001 privind organizarea şi func[ionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu
modificările şi completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1
(1)Ministerul Culturii şi Cultelor este organ de specialitate al administra[iei publice
centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care elaborează şi asigură
aplicarea strategiei şi politicilor în domeniile culturii şi artei, cultelor şi cinematografiei şi
care elaborează, în colaborare cu Consiliul Na[ional al Audiovizualului, strategia în
domeniul audiovizualului.
(2)Ministerul Culturii şi Cultelor are sediul în municipiul Bucureşti, sos. Kiseleff nr. 30,
sectorul 1.
Art. 2
În activitatea sa, Ministerul Culturii şi Cultelor asigură respectarea şi promovarea
libertă[ilor şi drepturilor fundamentale, consacrate de Constitu[ia României şi de
tratatele şi conven[iile interna[ionale la care România este parte, în ceea ce priveşte:
a)libertatea de expresie şi de crea[ie;
b)şansele egale şi accesul liber la cultură;
c)participarea la via[a culturală, inclusiv la formularea politicilor culturale;
d)libertatea conştiin[ei şi a credin[elor religioase.
Art. 3
Ministerul Culturii şi Cultelor îşi desfăşoară activitatea pe baza următoarelor principii
fundamentale:
a)cultura şi libertă[ile culturale reprezintă un element esen[ial al dezvoltării umane;
3#
b)creativitatea culturală este o sursă a progresului uman;
c)cultura este un factor important al dezvoltării durabile;
d)cultura este un factor al creşterii calită[ii vie[ii şi al asigurării coeziunii sociale;
e)cultele religioase recunoscute de lege sunt libere, autonome şi egale în fa[a
autorită[ilor.
Art. 4
În activitatea sa, Ministerul Culturii şi Cultelor urmăreşte îndeplinirea următoarelor
obiective generale:
a)creşterea gradului de acces şi de participare la cultură;
b)promovarea diversită[ii şi prezervarea identită[ilor culturale;
c)promovarea multiculturalismului şi protejarea culturii minorită[ilor;
d)protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural material şi imaterial;
e)promovarea şi dezvoltarea crea[iei contemporane şi sus[inerea creatorilor;
f)sus[inerea circula[iei operelor şi a crea[iilor, promovarea dialogului intercultural şi a
crea[iei culturale în circuitul mondial de valori;
g)sprijinirea mobilită[ii creatorilor şi artiştilor, precum şi a specialiştilor din domeniul
culturii;
h)stimularea vie[ii culturale în cadrul comunită[ilor locale şi apropierea acestora de
valorile culturii;
i)sus[inerea participării comunită[ilor la dezvoltarea societă[ii cunoaşterii, prin asumarea
de către institu[iile publice de cultură a func[iilor de centre de acces universal la
informa[ie;
j)proiectarea unui sistem specific de protec[ie socială pentru creatori şi artişti;
k)stimularea dezvoltării sectorului industriilor culturale;
l)formarea şi specializarea resurselor umane din sectorul culturii;
m)promovarea de programe şi proiecte în domeniul educa[iei adul[ilor;
n)sprijinirea cultelor religioase recunoscute de lege.
Art. 5
În îndeplinirea rolului şi a obiectivelor sale generale, Ministerul Culturii şi Cultelor are
următoarele atribu[ii principale:
1. elaborează, cu consultarea şi participarea autorită[ilor publice interesate, a
operatorilor culturali şi societă[ii civile, strategii, programe na[ionale şi direc[ii de ac[iune
pentru fiecare domeniu din sfera sa de competen[ă;
2. sprijină şi finan[ează, în condi[iile legii, proiecte, programe şi ac[iuni culturale în toate
domeniile culturii şi artei;
3. asigură buna func[ionare a sistemului său institu[ional, în aplicarea principiilor
subsidiarită[ii şi propor[ionalită[ii;
4. elaborează ori, după caz, avizează proiecte de acte normative, potrivit legii, pentru
domeniul specific de activitate sau având inciden[ă cu acesta;
5. ini[iază şi negociază, în condi[iile legii, încheierea de conven[ii, acorduri şi alte
în[elegeri interna[ionale în domeniul său de activitate sau face propuneri pentru
aderarea la cele existente ori pentru ratificarea acestora, după caz;
6. ini[iază şi dezvoltă parteneriate cu autorită[ile administra[iei publice locale şi cu
structurile societă[ii civile pentru diversificarea, modernizarea şi optimizarea serviciilor
oferite de institu[iile şi aşezămintele de cultură, în vederea satisfacerii nevoilor culturale
şi educative ale publicului;
7. sprijină, în colaborare cu autorită[ile administra[iei publice locale, buna func[ionare şi
activitatea institu[iilor şi a aşezămintelor de cultură aflate în subordinea autorită[ilor
jude[ene sau locale;
8. promovează drepturile şi interesele creatorilor, artiştilor şi specialiştilor din domeniul
culturii;
39
9. asigură, cu respectarea legisla[iei în vigoare, colaborarea şi consultarea cu
sindicatele şi patronatul din domeniile sale de activitate, precum şi cu alte structuri ale
societă[ii civile, pentru formularea politicilor culturale, elaborarea actelor normative cu
inciden[a asupra sectorului culturii şi pentru rezolvarea problemelor care privesc
interesele sau activitatea operatorilor culturali;
10. asigură, în condi[iile legii, rela[iile cu Parlamentul, cu celelalte autorită[i, pentru
armonizarea ini[iativelor legislative şi a măsurilor administrative din domeniile sale de
interes;
11. asigură promovarea programelor şi proiectelor din domeniul său de activitate,
într-un sistem competi[ional deschis, pe baza principiilor transparen[ei şi primordialită[ii
valorii;
12. elaborează norme, normative şi metodologii pentru domeniul său de activitate,
obligatorii pentru toate institu[iile şi aşezămintele culturale, indiferent de subordonarea
acestora;
13. coordonează şi controlează activitatea institu[iilor subordonate, numeşte şi revocă,
în condi[iile legii, conducerile acestora;
14. asigură dezvoltarea capacită[ii institu[ionale a structurilor din subordinea sa şi
formarea profesională a angaja[ilor acestora;
15. propune Guvernului măsurile pentru descentralizarea administrativă şi financiară a
institu[iilor din subordine;
16. ini[iază proiecte de acte normative pentru înfiin[area sau reorganizarea unor
institu[ii din subordine, avizează, în condi[iile legii, înfiin[area sau reorganizarea
institu[iilor şi a aşezămintelor publice de cultură, indiferent de subordinea acestora;
17. aprobă, potrivit legii, pre[uri şi tarife la serviciile asigurate de Ministerul Culturii şi
Cultelor şi oferite de institu[iile din subordinea sa;
18. asigură, prin Consiliul tehnico-economic, avizarea documenta[iilor
tehnico-economice din competen[a sa de aprobare, potrivit legii;
19. exercită atribu[iile ce îi revin, potrivit legii, ca organ central de specialitate al
administra[iei publice sub autoritatea căruia func[ionează agen[ii economici din
domeniul său de activitate;
20. colaborează cu institu[iile specializate pentru elaborarea de indicatori statistici de
specialitate, pentru colectarea datelor statistice primare şi pentru prelucrarea acestora;
21. ini[iază, organizează şi sus[ine, în condi[iile legii, concursuri interne şi
interna[ionale, tabere, rezidente de crea[ie şi interpretare, precum şi alte manifestări
similare;
22. acordă, în condi[iile legii, burse, granturi de studii şi călătorie, premii şi distinc[ii
pentru toate domeniile sale de activitate şi sprijină participarea oamenilor de cultură şi a
artiştilor români la manifestări similare din străinătate;
23. colaborează cu autorită[ile şi institu[iile din sectorul educa[ional pentru dezvoltarea
programelor de învă[ământ artistic şi diversificarea ofertei de specializări necesare
domeniului culturii;
24. colaborează cu structurile din sistemul educa[ional pentru realizarea de programe
de educa[ie artistică şi de dezvoltare a abilita[ilor creative, în scopul creşterii nivelului
de receptare a actului artistic, cu precădere în rândul tinerilor;
25. propune Guvernului recunoaşterea statutului de utilitate publică pentru organiza[ii
neguvernamentale cu activitate în domeniul culturii şi cultelor, cu respectarea normelor
legale.
Art. 6
(1)În îndeplinirea rolului şi a obiectivelor sale, Ministerul Culturii şi Cultelor are
următoarele atribu[ii specifice:
.
28. asigură rela[iile statului cu toate cultele religioase legal recunoscute din România;
"!
29. sprijină toate cultele religioase legal recunoscute, potrivit statutelor de organizare şi
func[ionare a acestora, în vederea participării lor la via[a socială şi spirituală a [ării, şi
mediază situa[iile litigioase;
30. acordă asisten[ă cultelor religioase, în condi[iile legii, pentru solu[ionarea
problemelor specifice;
31. analizează cererile de înfiin[are a noi culte religioase, întocmeşte documenta[iile
cerute de lege şi face propuneri în vederea recunoaşterii acestora;
32. formulează propuneri pentru recunoaşterea, conform legii, a şefilor cultelor
religioase, a conducătorilor de eparhii, a celorlal[i ierarhi şi a celor asimila[i acestora, la
solicitarea cultelor religioase;
33. gestionează resursele financiare publice alocate pentru completarea surselor
necesare în vederea salarizării personalului clerical şi laic din cadrul cultelor religioase,
inclusiv din învă[ământul teologic neintegrat în învă[ământul de stat, potrivit legii;
34. colaborează cu sistemul educa[ional şi avizează, alături de autorită[ile publice cu
competente în domeniul învă[ământului, planurile de învă[ământ şi programele analitice
elaborate de cultele religioase recunoscute oficial;
35. sprijină cultele religioase în organizarea şi desfăşurarea activită[ilor de asisten[ă
religioasă şi socială în armată, penitenciare, spitale, în cămine de bătrâni, case de copii
şi în alte institu[ii, precum şi în familii care se confruntă cu nevoi speciale;
36. sprijină cultele religioase în activitatea de eviden[ă, păstrare, conservare, restaurare
şi punere în valoare a bunurilor culturale mobile şi imobile, aflate în proprietatea sau în
folosin[a cultelor, în condi[iile legii;
37. organizează, în colaborare cu cultele religioase şi cu institu[iile specializate din [ară
şi/sau din străinătate, activită[i periodice de instruire şi de perfec[ionare profesională a
personalului de specialitate care asigură conservarea şi punerea în valoare a bunurilor
culturale ale cultelor religioase, în condi[iile legii;
38. organizează şi sprijină, în condi[iile legii, activită[i şi manifestări pentru cunoaşterea
şi promovarea culturii religioase, pentru punerea în valoare a mărturiilor de artă şi de
arhitectură religioasă, atât în [ară, cât şi în străinătate, prin expozi[ii, simpozioane,
sesiuni de comunicări şi prin promovarea turismului cultural-religios;
39. acordă sprijin financiar, în condi[iile legii, pentru:
a)construirea şi repararea lăcaşurilor de cult, inclusiv pentru întocmirea documenta[iilor
care stau la baza acestor lucrări;
b)consolidarea şi punerea în valoare a bunurilor imobile şi mobile din patrimoniul
eclezial, aflate în proprietatea sau în posesia ori în folosin[a cultelor religioase, inclusiv
pentru întocmirea documenta[iilor tehnice care stau la baza acestor lucrări, în condi[iile
legilor specifice;
c)între[inerea şi func[ionarea unită[ilor de cult fără venituri sau cu venituri reduse;
d)sus[inerea unor ac[iuni religioase având caracter na[ional sau interna[ional, realizate
de conducerile cultelor religioase din România;
e)dezvoltarea şi sus[inerea activită[ii de cercetare şi analiză a fenomenului religios,
potrivit legii;
f)sus[inerea activită[ii de asisten[ă socială, organizată de cultele religioase în spitale,
centre de plasament, cămine de bătrâni şi/sau în alte institu[ii, precum şi a activită[ilor
privind reinser[ia socială a persoanelor defavorizate şi marginalizate, potrivit legii;
40. urmăreşte respectarea aplicării legisla[iei, în colaborare cu organele de specialitate
din subordinea Guvernului şi cu autorită[ile administra[iei publice locale, cu privire la
producerea şi valorificarea, în exclusivitate de către cultele religioase, a unor articole şi
bunuri specifice.
(2)Ministerul Culturii şi Cultelor îndeplineşte orice alte atribu[ii prevăzute de lege.
Art. 7
"
Pentru realizarea obiectivelor şi pentru îndeplinirea atribu[iilor sale generale şi
specifice, pentru conceperea şi punerea în aplicare de politici şi ac[iuni intersectoriale şi
de parteneriate public-privat şi central-local, Ministerul Culturii şi Cultelor va ac[iona în
cooperare cu autorită[ile administra[iei publice centrale şi locale, cu institu[ii publice de
specialitate, cu operatorii culturali, cu structurile societă[ii civile şi ale mediului de
afaceri, din [ară şi din străinătate.
Art. 8
Pentru exercitarea atribu[iilor sale, Ministerul Culturii şi Cultelor este abilitat să solicite
şi să primească informa[ii şi date de la autorită[ile administra[iei publice, de la institu[ii
publice şi de la persoane juridice de drept privat cu activitate în domeniul său de
competen[ă.
Art. 9
(1)Structura organizatorică a Ministerului Culturii şi Cultelor este prevăzută în anexa nr.
1; în cadrul acesteia, prin ordin al Ministrului culturii şi cultelor, se mai pot organiza, în
condi[iile legii, servicii sau birouri, precum şi colective temporare, pentru realizarea unor
programe, proiecte, studii sau cercetări.
(2)Numărul maxim de posturi este de 177, exclusiv demnitarii şi personalul aferent
cabinetului Ministrului culturii şi cultelor.
(3)Atribu[iile şi modul de func[ionare ale compartimentelor din aparatul propriu al
Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi rela[iile func[ionale dintre acestea se stabilesc
prin regulamentul de organizare şi func[ionare, care se aprobă prin ordin al Ministrului
culturii şi cultelor.
(4)Ministrul culturii şi cultelor poate constitui comisii de specialitate şi alte organisme
consultative, care să participe la elaborarea strategiilor din domeniu şi la
fundamentarea deciziilor de specialitate.
.
Art. 15
(1)Direc[iile jude[ene pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural na[ional, respectiv a
municipiului Bucureşti, au următoarele atribu[ii principale:
.
12. îndeplinesc, la nivelul unită[ilor administrativ-teritoriale, atribu[iile Ministerului
Culturii şi Cultelor în domeniul cultelor;
13. îndeplinesc orice alte atribu[ii stabilite de Ministrul culturii şi cultelor. .
Art. 20
Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr.
742/2003 privind organizarea şi func[ionarea Ministerului Culturii şi Cultelor, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea Ì, nr. 493 din 8 iulie 2003, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi orice alte dispozi[ii contrare.
-****-
PRÌM-MÌNÌSTRU
CÄLÌN POPESCU-TÄRÌCEANU
Contrasemnează:
Ministrul culturii şi cultelor,
Monica Octavia Muscă
Ministrul muncii, solidarită[ii sociale şi familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul finan[elor publice,
Ìonel Popescu
"2
O4.1.39 D3(.*.10 1+75(+9
S)*+),-+ .) S,-,
D.()1=.2 >)7)(29;
C()2=.) 1+75)8'+(27;0 *.:)(,.525)
13953(29;
S)(:.1.39 A(5)9) ,')1521+9393.
S)(:.1.39 C3953(2 8.7+(.5;=.9+(
S)*+),-+ .) S,-,
D.()1=.2
R)92=.. 1395)
S)(:.1.39 A,.,5)7=20
67:;=;8<75
B.(+39 C3953(; ,1(.,;0 9)153(;
'3-9.1;
MINISTRU
C2-.7)5
D.()15.2 R)925.. .75)(725.+729)0
()>9)8)752(. )3(+')7)0 2(8+7.@2()
C+8'2(5.8)7539 A3*.5 '3-9.1 .75)(7
C+8'2(5.8)7539 A(5) :.@329)0
2(C.5)153(;
C+8'2(5.8)7539 P25(.8+7.3
.825)(.29
S)*+),-+ .) S,-,
D.()1=.2 >)7)(29;
P25(.8+7.3 13953(29 72=.+729
S)(:.1.39 M+738)75) .,5+(.1)
C+8'2(5.8)7539 A(C)+9+>.)
B.(+39 M3@))0 1+9)1=..0 >2(27=..
>3:)(728)7529)
C+8'2(5.8)7539 R)92=.. 13 '25(+725390
,.7*.125)9)0 ,+1.)525)2 1.:.9;
C+8'2(5.8)7539 I74+(82=.. '3-9.1)
E P$"-"6"$' '%)"$%/&',%/." (' "0$,3"%" ?% 6,9"%'0.
.'="$)1&'' $".';',/4"
DECLARA|ÌA UNÌVERSALÄ A DREPTURÌLOR OMULUÌ
31
Articolul 2
Fiecare om se poate prevala de toate drepturile şi libertă[ile proclamate în prezenta
Declara[ie fără nici un fel de deosebire ca, de pildă, deosebirea de rasă, culoare, sex,
limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, de origine na[ională sau socială,
avere, naştere sau orice alte împrejurări.
În afară de aceasta, nu se va face nici o deosebire după statutul politic, juridic sau
interna[ional al [ării sau al teritoriului de care [ine o persoană, fie că această [ară sau
teritoriu sunt independente, sub tutelă, neautonome sau supuse vreunei alte limitări a
suveranită[ii.
Articolul 18
Orice om are dreptul la libertatea gândirii, de conştiin[a şi religie; acest drept include
libertatea de a-şi schimba religia sau convingerea, precum şi libertatea de a-şi
manifesta religia sau convingerea, singur sau împreună cu al[ii, atât în mod public, cât
şi privat, prin învă[ătură, practici religioase, cult şi îndeplinirea riturilor.
Articolul 19
Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept include libertatea
de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi
de a răspândi informa[ii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat.
Articolul 20
1. Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire şi de asociere paşnică.
2. Nimeni nu poate fi silit să facă parte dintr-o asocia[ie.
PACTUL ÌNTERNA|ÌONAL CU PRÌVÌRE LA DREPTURÌLE CÌVÌLE ŞÌ POLÌTÌCE
32
Articolul 4
1. În cazul în care un pericol public excep[ional amenin[ă existen[a na[iunii şi este
proclamat printr-un act oficial, statele păr[i la prezentul Pact pot ca, în limita
strictă a cerin[elor situa[iei, să ia măsuri derogatorii de la obliga[iile prevăzute în
prezentul Pact, cu condi[ia ca aceste măsuri să nu fie incompatibile cu celelalte
obliga[ii ce le revin potrivit dreptului interna[ional şi ca din ele să nu rezulte o
discriminare întemeiată exclusiv pe rasă, culoare, sex, limbă, religie, sau
origine socială.
2. Dispozi[ia precedentă nu autorizează nici o derogare de la prevederile
articolelor 6, 7, 8 (paragraful 1 şi 2), 11, 15, 16 şi 18.
3. Statele păr[i la prezentul Pact care fac uz de dreptul de derogare trebuie ca prin
intermediul Secretarului general al Organiza[iei Na[iunilor Unite să semnaleze
de îndată celorlalte state păr[i dispozi[iile de la care au derogat, precum şi
motivele care au provocat aceasta derogare. O nouă comunicare va fi făcută,
prin acelaşi intermediu, la data la care ele au pus capăt derogărilor.
3
Adoptată şi proclamată de Adunarea generală a O.N.U. prin Rezolu[ia 217 A (ÌÌÌ) din 10 decembrie 1948.
32
Adoptat şi deschis spre semnare de Adunarea generală a Na[iunilor Unite la 16 decembrie 1966. Ìntrat în
vigoare la 23 martie 1976, cf. Art. 49, pentru toate dispozi[iile cu excep[ia celor de la art. 41; la 28 martie
pentru dispozi[iile de la art. 41. România a ratificat Pactul la 9 decembrie 1974.
Articolul 18
1. Orice persoană are drept la libertatea gândirii, conştiin[ei şi religiei; acest drept
implică libertatea de a avea sau de adopta o religie sau o convingere la
alegerea sa, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea,
individual sau în comun, atât în public cât şi în particular prin cult şi îndeplinirea
riturilor, prin practici şi prin învă[ământ.
2. Nimeni nu va fi supus vreunei constrângeri putând aduce atingere libertă[ii sale
de a avea sau de a adopta o religie sau o convingere la alegerea sa.
3. Libertatea manifestării religiei sau convingerilor nu poate fi supusă decât
restric[iilor prevăzute de lege şi necesare pentru ocrotirea securită[ii. Ordinii şi
sănătă[ii publice sau a moralei sau a libertă[ilor şi drepturilor fundamentale ale
altora.
4. Statele păr[i la prezentul Pact se angajează să respecte libertatea părin[ilor şi,
atunci când este cazul, a tutorilor legali, de a asigura educa[ia religioasă şi
morală a copiilor lor, în conformitate cu propriile lor convingeri.
Articolul 19
1. Nimeni nu trebuie să aibă de ceva de suferit din pricina opiniilor sale.
2. Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare; acest drept cuprinde
libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informa[ii şi idei de orice fel,
fără a [ine seama de frontiere, sub formă orală, scrisă, tipărită ori artistică, sau
prin orice alt mijloc, la alegerea sa.
3. Exercitarea libertă[ilor prevăzute la paragraful 2 al prezentului articol comportă
îndatoriri şi răspunderi speciale.
În consecin[ă, ea poate fi supusă anumitor limitări care trebuie însă stabilite în mod
expres prin lege şi care sunt necesare.
a. respectării drepturilor sau reputa[iei altora;
b. apărării securită[ii na[ionale, ordinii publice, sănătă[ii sau moralită[ii publice.
Articolul 20
1. Orice propagandă în favoarea războiului este interzisă prin lege.
2. Orice indemn la ură na[ională, rasială sau religioasă care constituie o incitare la
discriminare, la ostilitate sau la violen[ă este interzisă prin lege.
Articolul 21
Dreptul de întrunire paşnică este recunoscut. Exercitarea acestui drept nu
poate fi supusă decât restric[iilor, conforme cu legea şi necesare într-o societate
democratică, în interesul securită[ii publice, al ordinii publice, ori pentru a ocroti
sănătatea sau moralitatea publică sau drepturile şi libertă[ile altora.
Articolul 26
Toate persoanele sunt egale în fa[a legii şi au, fără discriminare dreptul la o
ocrotite egală din partea legii.
În această privin[ă legea trebuie să interzică orice discriminare şi să garanteze
tuturor persoanelor o ocrotire egală şi eficace contra oricărei discriminări, în special de
rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie publică sau orice altă opinie, origine na[ională
sau social, avere, naştere sau întemeiată pe orice altă împrejurare.
Articolul 27
În statele în care există minorită[i etnice, religioase sau lingvistice, persoanele
apar[inând acestor minorită[i nu pot fi lipsite de dreptul de a avea, în comun cu ceilal[i
"$
membri ai grupului lor, via[a lor culturală, de a profesa şi practica propria lor religie sau
de a folosi propria lor limbă.
CONVEN|ÌA EUROPEANÄ A DREPTURÌLOR OMULUÌ
33
Articolul 9
1. Orice persoană are dreptul la libertatea de gândire, de conştiin[a şi de religie;
acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerea, precum şi
libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea în mod individual sau în
colectiv, în public sau în particular, prin cult, învă[ământ, practici şi îndeplinirea
ritualurilor.
2. Libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerile nu poate face obiectul
altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri
necesare, într-o societate democratică, pentru siguran[a publică, protec[ia ordinii,
a sănătă[ii sau a moralei publice ori pentru protejarea drepturilor şi libertă[ilor
altora.
Articolul 10
. Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde
libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informa[ii ori idei
fără amestecul autorită[ilor publice şi fără a [ine seama de frontiere. Prezentul
articol nu împiedică statele să supună societă[ile de radiodifuziune, de
cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.
2. Exercitarea acestor libertă[i ce comportă îndatoriri şi responsabilită[i poate fi
supusă unor formalită[i, condi[ii, restrângeri sau sanc[iuni prevăzute de lege,
care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru
securitatea na[ională, integritatea teritorială sau siguran[a publică, apărarea
ordinii şi prevenirea infrac[iunilor, protec[ia sănătă[ii sau a moralei, protec[ia
reputa[iei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informa[ii
confiden[iale sau pentru a garanta autoritatea şi impar[ialitatea puterii
judecătoreşti.
Articolul 11
1. Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire paşnică şi la libertatea de
asociere, inclusiv dreptul de a constitui cu al[ii sindicate şi de a se afilia la
sindicate pentru apărarea intereselor sale.
2. Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât
acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într-o societate
democratică, pentru securitatea na[ională, siguran[a publică, apărarea ordinii
şi prevenirea infrac[iunilor, protejarea sănătă[ii sau a moralei ori pentru
protec[ia drepturilor şi libertă[ilor altora. Prezentul articol nu interzice ca
restrângeri legale să fie impuse exercitării acestor drepturi de către membrii
for[elor armate, ai poli[iei sau ai administra[iei de stat.
F C/6$0. .";/. /. -'"&'' $".';',/4" 6031 6"*"9=$'" 1989
I LEGI
Legea 103 din 22 septembrie 1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru
producerea obiectelor de cult
Publicat în Monitorul Oficial nr. 244 din 1 octombrie 1992
33
Adoptată la Roma în 4 noiembrie 1950. A intrat în vigoare la 3 septembrie 1953. România a ratificat
Conven[ia prin Legea nr. 30 din 18 mai 1994, publicata în Monitorul Oficiala, p.Ì, nr. 135 din 31 mai 1994.
"6

Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. 1. - Biserica Ortodoxă Română şi celelalte culte religioase au, în
exclusivitate, dreptul de producere şi valorificare a obiectelor şi veşmintelor de cult,
precum şi de tipărire a căr[ilor de cult, a celor teologice sau cu con[inut bisericesc,
necesare practicării cultului.
Prin obiecte de cult, în sensul prezentei legi, se în[eleg vasele liturgice, icoanele
metalice sau litografiate, crucile, crucifixele, mobilierul bisericesc, cruciuli[ele şi
medalioanele cu imagini religioase specifice cultului, obiectele de colportaj religios şi
altele asemenea. Se asimilează obiectelor de cult şi calendarele religioase, precum şi
produsele necesare exercitării activită[ii de cult, cum ar fi tămîia şi lumînările, cu
excep[ia celor decorative şi a celor pentru nun[i şi botezuri.
Prin vesminte de cult, în sensul prezentei legi se în[eleg şi stofele şi broderiile
specifice, necesare realizării veşmintelor respective.
De asemenea, se asimilează obiectelor de cult tipăriturile de cult, manualele şi
cursurile teologice necesare desfăşurării activită[ii din institu[iile de învă[ământ religios
ale cultului respectiv.
Art. 2. - Producerea sau valorificarea bunurilor prevăzute la art. 1 de către alte
persoane, fizice sau juridice, decît cultele religioase se poate face numai cu autorizarea
lor prealabilă, dată în condi[iile stabilite de către fiecare cult în considerarea propriei
sale exclusivită[i.
Art. 3. - Ìlustratele, pliantele, albumele de artă şi filmele prezentînd lăcaşuri de
cult sau obiecte de artă bisericească, cu excep[ia celor care fac parte din patrimoniul
cultural na[ional, se pot realiza numai cu acordul cultului respectiv.
Art. 4. - Încălcarea prevederilor art. 1 constituie contraven[ie, dacă fapta, potrivit
legii, nu este infrac[iune şi se sanc[ionează cu amenda de la 100.000 lei la 500.000 lei.
Contraven[ia se constată şi amenda se aplică de către organele de poli[ie,
primării sau organele de control ale Ministerului Economiei şi Finan[elor.
Art. 5. - Producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activită[ii de
cult prevăzute la art. 1 sînt scutite de la impozitare.
Aceasta lege a fost adoptată de Camera Deputa[ilor în şedin[a din 7 iulie 1992,
cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitu[ia României.
PREŞEDÌNTELE CAMEREÌ DEPUTA|ÌLOR
MAR|ÌAN DAN
Această lege a fost adoptată de Senat în şedin[a din 8 septembrie 1992, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitu[ia României.
PREŞEDÌNTELE SENATULUÌ
academician ALEXANDRU BÎRLÄDEANU
Legea 117 din 4 decembrie 1995 privind integrarea sistemului asigurărilor sociale
pentru cultele armeano -gregorian, creştin de rit vechi şi musulman în sistemul
asigurărilor sociale de stat
Publicat în Monitorul Oficial nr. 284 din 8 decembrie 1995

Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. 1. - (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, sistemul de asigurări
sociale, inclusiv pensiile, pentru personalul cultelor armeano-gregorian, creştin de rit
vechi şi musulman din România se integrează în sistemul asigurărilor sociale de stat.
(2) Cu aceeaşi dată Casa de Pensii şi Ajutoare a Cultelor Armeano-Gregorian,
Creştin de Rit Vechi şi Musulman îşi încetează activitatea.
"7
Art. 2. - Disponibilită[ile băneşti ale Casei de Pensii şi Ajutoare a Cultelor
Armeano-Gregorian, Creştin de Rit Vechi şi Musulman, stabilite conform bilan[ului
contabil la zi, se preiau la bugetul asigurărilor sociale de stat pe bază de protocol.
Această lege a fost adoptată de Camera Deputa[ilor în şedin[a din 20 noiembrie
1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitu[ia României.
p. PREŞEDÌNTELE CAMEREÌ DEPUTA|ÌLOR
ÌOAN GAVRA
Aceasta lege a fost adoptată de Senat în şedin[a din 15 noiembrie 1995, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitu[ia României.
p. PREŞEDÌNTELE SENATULUÌ
CONSTANTÌN DAN VASÌLÌU
Legea 142 din 27 iulie 1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului
Publicat în Monitorul Oficial nr. 361 din 29 iulie 1999

Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. 1
(1) Statul român sprijină cultele religioase, recunoscute potrivit legii, pentru
salarizarea clerului de la bugetul de stat, la cererea acestora.
(2) Personalul clerical care beneficiază de prevederile prezentei legi îşi păstrează
statutul de angajat al cultului religios recunoscut.
(3) Numărul posturilor personalului clerical pentru care statul sprijină salarizarea
prin alocarea unui fond de la bugetul de stat, pentru fiecare cult religios, se aprobă
anual de Secretariatul de Stat pentru Culte, pe baza propunerilor conducerii cultelor
religioase recunoscute, [inând seama de numărul de adep[i ai fiecărui cult, precum şi
de fondul alocat în acest scop.
Art. 2
(1) Salarizarea de la bugetul de stat a personalului clerical care îşi desfăşoară
activitatea în [ară, în cadrul cultelor religioase din România, recunoscute potrivit legii,
se stabileşte după cum urmează:
a) personalul din conducerea cultelor religioase, asimilat celui încadrat pe func[ii
de demnitate publică, beneficiază de o îndemniza[ie lunară, stabilită pe baza
coeficientului de multiplicare şi a valorii de referin[ă sectorială, prevăzute în anexa nr.
1A. Ìndemniza[ia lunară este unica formă de remunerare pentru personalul
respectiv şi reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obliga[iilor, care se
determină în raport cu venitul salarial;
b) personalul din conducerea cultelor religioase, altul decât cel prevăzut la lit. a),
beneficiază de salariul de bază lunar, stabilit pe baza coeficientului de multiplicare şi a
valorii de referin[ă sectorială, prevăzute în anexa nr. 1B;
c) personalul clerical care îşi desfăşoară activitatea în unită[ile de cult beneficiază
de salariile de bază lunare stabilite pe baza coeficientului de multiplicare şi a valorii de
referin[ă sectorială, prevăzute în anexa nr. 2.
(2) Ìndemniza[iile şi salariile de baza lunare, calculate potrivit alin. (1), sunt în
sumă brută şi sunt impozabile, potrivit legii.
Art. 3
"#
Criteriile de stabilire a salariilor de baza între limite şi condi[iile de ocupare a
gradelor profesionale ale personalului clerical prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. c) se aprobă
de către Secretariatul de Stat pentru Culte, la propunerea conducerii cultelor religioase.
Art. 4
De la bugetul de stat se asigură, prin bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte,
numai drepturile stabilite în condi[iile prevederilor art. 2, inclusiv contribu[ia la
asigurările sociale de stat, la asigurările sociale de sănătate şi, respectiv, la Fondul
pentru plata ajutorului de şomaj.
Art. 5
(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru sprijinirea
aşezămintelor Bisericii Ortodoxe Române din afara grani[elor, în vederea men[inerii
identită[ii lor culturale, lingvistice şi religioase, se alocă de la bugetul de stat, pentru
personalul clerical de cetă[enie română, o sumă reprezentând echivalentul în lei al
drepturilor în valută, stabilite în cuantum net, prin asimilare, prevăzută prin hotărâre a
Guvernului, cu func[iile pe care este încadrat personalul român trimis în misiune
permanentă în străinătate la misiunile diplomatice, oficiile consulare şi la alte
reprezentante ale României în străinătate.
(2) Fondul de la bugetul de stat, aferent sumelor prevăzute la alin. (1), inclusiv
fondurile pentru plata contribu[iei la asigurările sociale de stat, la asigurările sociale de
sănătate şi, respectiv, la Fondul pentru plata ajutorului de şomaj, se asigură prin
bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte pentru un număr de 52 de posturi.
Art. 6
Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi personalul clerical prevăzut la
art. 2 şi 5 nu mai beneficiază de alte contribu[ii de la bugetul de stat, acordate în baza
Ordonan[ei Guvernului nr. 4/1993 privind acordarea de contribu[ii de la bugetul de stat
pentru completarea salarizării personalului unită[ilor de cult din tara şi a personalului
deservent al cultului ortodox care îşi desfăşoară activitatea în străinătate, aprobată prin
Legea nr. 88/1994, cu modificările ulterioare, şi a Ordonan[ei Guvernului nr. 38/1994
privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unită[ile de cult cu venituri mici
sau fără venituri şi acordarea de indemniza[ii unor ierarhi şi cadre din conducerea
cultelor, aprobata prin Legea nr. 130/1994, cu modificările ulterioare.
Art. 7
Personalul clerical încadrat în unită[ile bugetare nu beneficiază de prevederile
prezentei legi, acesta fiind salarizat în conformitate cu dispozi[iile legale care
reglementează salarizarea personalului încadrat în aceste unită[i.
Art. 8
Drepturile stabilite potrivit dispozi[iilor legale în vigoare se acordă în continuare
personalului angajat în cadrul cultelor religioase din România, potrivit legii, pentru care
nu sunt aplicabile prevederile prezentei legi.
Art. 9
Modul de utilizare a fondurilor alocate de la bugetul de stat, potrivit prezentei legi,
este supus controlului Secretariatului de Stat pentru Culte şi al altor organe abilitate de
lege.
Art. 10
Anexele nr. 1A, 1B şi 2 fac parte integrantă din prezenta lege.
Art. 11
Guvernul va elabora norme metodologice de aplicare a dispozi[iilor prezentei legi,
la propunerea Secretariatului de Stat pentru Culte, în urma consultării acestuia cu
cultele religioase.
Aceasta lege a fost adoptată de Camera Deputa[ilor în şedin[a din 30 iunie 1999,
cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitu[ia României.
"9
p. PREŞEDÌNTELE CAMEREÌ DEPUTA|ÌLOR,
ANDREÌ ÌOAN CHÌLÌMAN
Această lege a fost adoptată de Senat în şedin[a din 30 iunie 1999, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitu[ia României.
p. PREŞEDÌNTELE SENATULUÌ,
ULM NÌCOLAE SPÌNEANU
ANEXA Nr. 1A
Valoarea de referin[ă sectorială la nivelul lunii mai 1999 = 685.872 lei
FUNC|ÌÌLE ŞÌ COEFÌCÌEN|ÌÌ DE MULTÌPLÌCARE
pentru stabilirea indemniza[iilor personalului din conducerea cultelor religioase şi
ale unită[ilor de cult recunoscute în România, asimilate func[iilor de demnitate publică

Nr. crt. Func[ia Numărul
maxim de
posturi*)
Coeficientu
l de
multiplicare
1 Patriarh 1 20,300
2 Mitropolit, arhiepiscop, sef rabin, muftiu,
episcop-sef de cult
22 17,600
3 Episcop, preşedinte uniune prim-delegat,
episcop vicar patriarhal
29 15,400
4 Episcop vicar, episcop coajutor,episcop auxiliar,
arhiereu-vicar
21 13,000
*) Numărul maxim de posturi utilizate pentru fundamentarea sumelor necesare în
vederea sprijinirii de către stat a salarizării personalului clerical poate fi revizuit anual,
cu ocazia elaborării legii bugetului de stat.
ANEXA Nr. 1B
Valoarea de referin[ă sectorială la nivelul lunii mai 1999 = 685.872 lei
FUNC|ÌÌLE ŞÌ COEFÌCÌEN|ÌÌ DE MULTÌPLÌCARE
pentru stabilirea salariilor de bază ale personalului din conducerea cultelor
religioase şi ale unită[ilor de cult recunoscute în România
Nr. crt.
Func[ia
Numărul maxim de posturi*)

Coeficientul de multiplicare
1.
Vicepreşedinte uniune, delegat, vicar independent, vicar administrativ
patriarhal, vicar general, secretar general, consilier patriarhal
37
6,000
2.
Secretar patriarhal, inspector general bisericesc, vicar administrativ eparhial
28
5,200
$!
3.
Consilier eparhial, secretar eparhial, inspector eparhial, exarh, protopop,
secretar la Cancelaria Sfântului Sinod
531
3,600
4.
Stare[, superioară, egumen
365
2,700
*) Numărul maxim de posturi utilizate pentru fundamentarea sumelor necesare în
vederea sprijinirii de către stat a salarizării personalului clerical poate fi revizuit anual,
cu ocazia elaborării legii bugetului de stat.
ANEXA Nr. 2
Valoarea de referin[a sectorială = 685.872 lei
PERSONALUL CLERÌCAL
angajat în unită[ile care apar[in cultelor religioase recunoscute din România
Func[iile şi coeficien[ii de multiplicare
Func[ia
Numărul maxim de posturi*)
Coeficientul de multiplicare
minim
maxim
Preot, diacon, pastor, vestitor, imam
1. Cu studii superioare:
9.887
- gradul Ì
1.495
1,755
2,310
- gradul ÌÌ
3.845
1,470
1,950
- definitiv
2.096
1,370
1,855
- debutant
2.451
1,350
-
2. Cu studii medii:
3.603
- gradul Ì
295
1,370
$
1,855
- gradul ÌÌ
762
1,275
1,635
- definitiv
1.435
1,260
1,540
- debutant
1.111
1,250
-
*) Numărul maxim de posturi utilizate pentru fundamentarea sumelor necesare în
vederea sprijinirii de către stat a salarizării personalului clerical poate fi revizuit anual,
cu ocazia elaborării legii bugetului de stat.
Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 361 din data de 29 iulie 1999
Legea 195 din 6 noiembrie 2000, privind constituirea şi organizarea clerului militar
Publicat în Monitorul Oficial nr. 561 din 13 noiembrie 2000

Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPÌTOLUL Ì: Dispozi[ii generale
Art. 1
(1) Clerul militar se constituie din preo[ii militari care îşi desfăşoară activitatea în
structurile for[elor armate.
(2) Clerul militar se instituie în Ministerul Apărării Na[ionale, Ministerul de Ìnterne,
Serviciul Român de Ìnforma[ii, Serviciul de Ìnforma[ii Externe, Serviciul de Protec[ie şi
Pază, Serviciul de Telecomunica[ii Speciale şi Ministerul Justi[iei - Direc[ia Generală a
Penitenciarelor, în scopul satisfacerii cerin[elor spiritual-religioase ale militarilor;
membrii săi contribuie, prin mijloace specifice şi în limitele misiunii pastorale pe care o
au, la cultivarea virtu[ilor ostăşeşti, la formarea răspunderii civice şi a sentimentelor
patriotice în rândul militarilor.
Art. 2. - Preotul militar este slujitorul unei biserici sau al unui cult recunoscut de
lege, încadrat în structurile for[elor armate, învestit cu dreptul de a oficia acte de cult şi
de a transmite învă[ătura moştenită credincioşilor pe care îi păstoreşte.
Art. 3
(1) Activită[ile duhovniceşti şi religioase se desfăşoară conform rânduielilor
bisericeşti, după programul stabilit de preotul militar, cu aprobarea comandantului
unită[ii.
Participarea militarilor la aceste activită[i se face pe baza op[iunii liber exprimate
a acestora.
(2) Participarea militarilor la activită[ile de educa[ie religioasă, morală sau civică,
la serviciile religioase prilejuite de sărbătorile na[ionale, depunerea jurământului, Ziua
Eroilor, zilele categoriilor de forte ale armatei, armelor, zilele unită[ilor, din duminici şi
sărbători, precum şi la programul educativ-patriotic legat de acestea se desfăşoară
conform planului pregătirii pentru luptă.
Art. 4
$2
Preo[ii militari desfăşoară în unită[i şi în garnizoane atât activitate pastorală,
potrivit doctrinei şi practicii cultului respectiv, cât şi activitate de educa[ie
moral-religioasă, în spirit patriotic, pentru militarii în termen, militarii cu termen redus,
militarii angaja[i pe bază de contract, cadrele militare, salaria[ii civili şi familiile acestora
care locuiesc în perimetrul unită[ilor militare respective.
Art. 5
(1) Serviciile religioase se efectuează, în timp de pace, în lăcaşurile de cult din
unită[ile militare sau în cele locale anume destinate, în spa[ii special amenajate ori pe
terenuri de instruc[ie.
(2) În campanie, în stare de asediu sau în stare de urgen[ă, serviciile religioase
se efectuează în forme şi locuri adecvate situa[iilor respective.
Art. 6
(1) La serviciile religioase preo[ii militari poartă vestimenta[ia cultului de care
apar[in, iar în celelalte ocazii, uniforma militară clericală adecvată.
(2) Normele privind descrierea uniformei militare clericale, a însemnelor
distinctive şi de ierarhizare se stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a
Guvernului.
Art. 7
Apartenen[a confesională a militarilor este cea declarată de aceştia.
Art. 8
În toate unită[ile şi forma[iunile militare se interzice atragerea militarilor spre o
credin[ă anume, prin forme şi mijloace abuzive sau altele decât cele liber consim[ite.
CAPÌTOLUL ÌÌ: Organizarea clerului militar
Art. 9
(1) Recrutarea preo[ilor militari se face de către Ministerul Apărării Na[ionale,
Ministerul de Ìnterne, Serviciul Roman de Ìnforma[ii, Serviciul de Ìnforma[ii Externe,
Serviciul de Protec[ie şi Pază, Serviciul de Telecomunica[ii Speciale şi Ministerul
Justi[iei - Direc[ia Generală a Penitenciarelor, din rândul personalului hirotonit sau
ordinat care are numai cetă[enie română, recomandat de un cult legal constituit,
licen[iat în Teologie pastorală şi având cel pu[in 2 ani de activitate bisericească.
(2) Încadrarea preo[ilor militari se face prin concurs. (3) Candida[ii declara[i
admişi vor urma cursuri de pregătire specifice, organizate de institu[iile prevăzute la art.
1, în colaborare cu cultele religioase care au recomandat preo[i pentru mediul
militar.
Art. 10
(1) În Ministerul Apărării Na[ionale, în Ministerul de Ìnterne şi în Ministerul
Justi[iei se organizează şi func[ionează câte o sec[ie de asisten[ă religioasă.
(2) În celelalte institu[ii în care activează preo[i militari se constituie structuri
adecvate cerin[elor, stabilite prin ordin al conducătorilor respectivelor institu[ii.
(3) Organizarea, compunerea şi atribu[iile structurilor prevăzute la alin. (1) şi (2)
se stabilesc prin regulamentul de organizare şi func[ionare.
Art. 11
(1) Şeful Sec[iei de asisten[ă religioasă are rang onorific de vicar administrativ şi
este numit în func[ie de ministrul de resort, la propunerea Bisericii Ortodoxe Române,
în urma consultării ecumenice a cultelor care au reprezentare în cadrul ministerelor
men[ionate la art. 10 alin. (1), dintre preo[ii care întrunesc condi[iile pentru aceasta
func[ie.
(2) Şeful Sec[iei de asisten[ă religioasă coordonează activitatea preo[ilor,
pastorilor sau a deserven[ilor altor culte, permanen[i şi angaja[i pe bază de conven[ii
civile de prestări de servicii.
$3
(3) În îndeplinirea atribu[iilor sale şeful Sec[iei de asisten[ă religioasă
colaborează, pe linie militară, cu un consilier, ofi[er în activitate.
Art. 12
(1) Pentru acoperirea unor nevoi de asisten[ă religioasa vor putea fi angaja[i
clerici din unită[ile de cult, pe bază de conven[ii civile de prestări de servicii, în condi[iile
art. 3 lit. a) şi ale celorlalte prevederi ale Legii nr. 130/1999 privind unele măsuri
de protec[ie a persoanelor încadrate în muncă.
(2) Clericii angaja[i potrivit alin. (1) sunt recomanda[i de episcopul locului sau de
şeful local al cultului respectiv, selec[iona[i şi abilita[i de sec[iile de asisten[ă religioasă,
şi trebuie să îndeplinească cerin[ele prevăzute la art. 9 alin.(3).
(3) Pe durata activită[ii lor clericii angaja[i pe bază de conven[ii civile de prestări
de servicii vor respecta îndatoririle ce le revin clericilor militari permanen[i. Pe perioada
respectivă aceştia nu dobândesc calitatea de salariat şi nu beneficiază de drepturile
prevăzute în legisla[ia privind protec[ia şomerilor, în condi[iile art. 6 alin. (1) din Legea
nr. 130/1999.
Art. 13
Drepturile salariale ale clericilor angaja[i pe bază de conven[ii civile de prestări de
servicii se vor stabili în raport cu volumul de activitate desfăşurată lunar de aceştia.
Art. 14
Preo[ii militari se subordonează militar-administrativ şefilor structurilor militare în
care sunt încadra[i şi spiritual-canonic ierarhiei bisericeşti care i-a recomandat.
Art. 15
Preo[ii militari sunt asimila[i corpului ofi[erilor, după cum urmează:
a) asimila[i gradului de maior: preo[ii de garnizoană categoria Ì şi preo[ii asisten[i;
b) asimila[i gradului de locotenent-colonel: preo[ii de garnizoană categoria a ÌÌ-a;
c) asimila[i gradului de colonel: preo[ii de garnizoană categoria a ÌÌÌ -a, preo[i ai
Garnizoanei Bucureşti, preo[i în Sec[ia de asisten[ă religioasă;
d) asimila[i gradului de general de brigadă: inspector general şi şef al Sec[iei de
asisten[ă religioasă.
CAPÌTOLUL ÌÌÌ: Îndatoririle şi drepturile preo[ilor militari
Art. 16
Prevederile art. 9-12, 14, 17-28 şi 112 din Legea nr. 80/1995 privind statutul
cadrelor militare se aplică în mod corespunzător şi preo[ilor militari şi familiilor acestora,
după caz.
Art. 17
Preotul din structurile militare are, în principal, următoarele îndatoriri:
a) oficiază Sfânta Liturghie, celelalte slujbe şi servicii religioase, administrează
Sfintele Taine, asigurând mărturisirea şi împărtăşirea personalului militar şi civil,
desfăşoară activitatea de pastora[ie individuală şi de grup în unită[i, în condi[iile
prevăzute la art. 3 alin. (1);
b) transmite militarilor de aceeaşi religie sau confesiune cu el învă[ătura de
credin[ă a cultului religios pe care îl reprezintă;
c) desfăşoară activitate de educa[ie moral-religioasă, etică şi civică a personalului
armatei;
d) colaborează nemijlocit cu ceilal[i factori educa[ionali din unită[i, comandamente
şi garnizoane pentru organizarea serviciilor religioase, cu ocazia unor evenimente
importante din istoria şi spiritualitatea poporului român;
e) acordă asisten[ă religioasă, la cerere, tuturor militarilor, inclusiv celor afla[i în
spitale, penitenciare sau în arestul unită[ilor;
f) participă prin mijloace pastorale specifice la formarea spirituala, la prevenirea şi
combaterea manifestărilor antisociale;
$"
g) se preocupă, alături de comandan[i sau şefi, de starea psiho-morală şi
disciplinară a militarilor;
h) participă, cu aprobarea comandan[ilor, la programele de pregătire pastorală
organizate de cultul religios respectiv, fără a afecta activitatea de asisten[ă din
structurile militare în care îşi desfăşoară activitatea, sau la cele de pregătire militară
organizate de structurile în care sunt încadra[i.
Art. 18
Preo[ilor militari le este restrânsa exercitarea unor drepturi şi libertă[i, astfel:
a) căsătoria cu o persoană apatridă sau care nu are exclusiv cetă[enie română
este condi[ionată de ob[inerea aprobării prealabile a conducătorilor institu[iilor în care
sunt încadra[i;
b) participarea la mitinguri, demonstra[ii sau întruniri cu caracter politic ori sindical
este interzisă;
c) preo[ii militari se pot deplasa în străinătate în condi[iile care se stabilesc prin
ordine şi dispozi[ii cu caracter intern;
d) opiniile politice pot fi exprimate numai în afara serviciului, dar nu în fa[a
militarilor păstori[i;
e) constituirea în diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-
ştiin[ific, cultural şi sportiv-recreativ, cu excep[ia celor sindicale ori care contravin
comenzii unice, ordinii şi disciplinei militare, este permisa în condi[iile stabilite prin
regulamente;
f) preo[ii militari permanen[i nu pot func[iona ca preo[i de parohie decât după
încetarea activită[ii în rândul clerului militar.
Art. 19
(1) Pentru acte de eroism, curaj şi devotament în executarea unor misiuni,
precum şi pentru merite deosebite în îndeplinirea îndatoririlor ce le revin, preo[ilor
militari li se pot conferi decora[ii şi titluri de onoare.
(2) Pentru vechime în activitate şi rezultate meritorii, preo[ilor militari li se conferă
medalii şi ordine militare, iar pe linie bisericească, ranguri şi distinc[ii. Conferirea
decora[iilor şi a titlurilor de onoare preo[ilor militari se face potrivit reglementarilor
aplicabile cadrelor militare. Prin vechime efectivă în serviciul militar se în[elege, în cazul
preo[ilor militari, perioadă cuprinsă între data la care cei în cauză au dobândit această
calitate, în condi[iile prezentei legi, şi data încetării ei.
(3) Pentru îndeplinirea exemplară a atribu[iilor de serviciu preo[ilor militari li se
pot acorda recompense morale şi materiale, potrivit regulamentelor militare.
Art. 20
(1) Pentru abateri de la disciplină, neîndeplinirea îndatoririlor sau încălcarea
regulilor de convie[uire socială preo[ilor militari li se pot aplica sanc[iuni.
(2) Normele privind stabilirea sanc[iunilor şi a competentelor de aplicare a
acestora se vor elabora de minister şi de institu[ie, împreună cu acele culte religioase
de care apar[in preo[ii, pe baza reglementarilor militare şi a rânduielilor bisericeşti.
CAPÌTOLUL ÌV: Încetarea calită[ii de preot militar
Art. 21
Limitele de vârstă până la care preo[ii militari pot fi men[inu[i în func[ii sunt
similare cu cele ale cadrelor militare.
Art. 22
Preo[ii militari încetează să mai aibă această calitate în următoarele situa[ii:
a) după împlinirea vârstei şi a vechimii în serviciu, necesare pentru acordarea
pensiei de serviciu;
b) sunt încadra[i de comisiile de expertiza medico-militara în gradul Ì, ÌÌ sau ÌÌÌ de
invaliditate, potrivit legii;
$$
c) când în urma reorganizării unor unită[i şi a reducerii unor func[ii din statele de
organizare nu sunt posibilită[i pentru a fi încadra[i în alte unită[i, precum şi pentru alte
motive sau nevoi ale ministerelor;
d) la cerere, pentru motive bine întemeiate;
e) prin demisie;
f) când sunt condamna[i prin hotărâre judecătorească, rămasă definitivă, la
pedeapsa închisorii cu executarea acesteia;
g) când încalcă prevederile art. 28 din Legea nr. 80/1995;
h) în alte situa[ii imputabile acestora, stabilite de ministere şi institu[ii, împreună
cu acele culte de care apar[in.
Art. 23
(1) Hotărârea privind men[inerea în activitate a preo[ilor militari pentru care s-a
început urmărirea penala sau care sunt trimişi spre judecata instan[elor militare ori
instan[elor bisericeşti se ia, după solu[ionarea cauzei, de către parchetul militar ori de
instan[a de judecată militară sau bisericească.
(2) În acest interval de timp preo[ii militari se suspendă din func[ie, iar cei care
sunt cerceta[i şi judeca[i în stare de libertate sau elibera[i pe cau[iune se pun la
dispozi[ie. Pe timpul suspendării din func[ie preo[ii militari nu primesc nici un drept de la
Ministerul Apărării Na[ionale. Cei puşi la dispozi[ie beneficiază de drepturile băneşti
corespunzătoare gradului cu care sunt asimila[i, la minim.
(3) Preo[ilor militari condamna[i, care anterior au fost suspenda[i din func[ii, le
încetează calitatea de preot militar începând cu data suspendării.
(4) În cazul în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală ori achitarea,
aceştia vor fi repuşi în toate drepturile avute la data suspendării din func[ie, respectiv a
punerii la dispozi[ie.
(5) Repunerea în drepturi se poate dispune şi în cazul încetării urmăririi penale
ori a procesului penal.
Art. 24
(1) Preo[ii militari care nu îndeplinesc condi[iile de pensionare nu îşi încetează
activitatea în cadrul institu[iei unde sunt încadra[i, pe timpul cât se afla în incapacitate
temporară de muncă, fiind interna[i în spitale ori sanatorii sau se află în concedii
medicale.
(2) Dispozi[iile alin. (1) nu se aplică celor cărora urmează să le înceteze calitatea
de preot militar potrivit art. 22 lit. d), e), f), g) şi h).
CAPÌTOLUL V: Dispozi[ii finale
Art. 25
Normele privind eviden[a, selec[ionarea, încadrarea şi promovarea în func[ii şi
cele referitoare la aprecierea de serviciu a preo[ilor militari se stabilesc de ministerele şi
institu[iile în cadrul cărora aceştia îşi desfăşoară activitatea.
Art. 26
Unită[ile militare asigură, în limita posibilită[ilor, mijloacele necesare în vederea
construirii sau amenajării spa[iilor destinate desfăşurării serviciilor şi asistentei
religioase.
Art. 27
În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi institu[iile
prevăzute la art. 1 alin. (2) vor elabora regulamentul de organizare şi func[ionare a
sec[iilor de asisten[ă religioasă, precum şi statele de func[ii.
Art. 28
$6
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonan[a Guvernului nr.
106/2000 privind constituirea şi organizarea clerului militar, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea Ì, nr. 436 din 3 septembrie 2000.
Art. 29
Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial
al României, Partea Ì.
Aceasta lege a fost adoptată de Senat în şedin[a din 2 octombrie 2000, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitu[ia României.
PREŞEDÌNTELE SENATULUÌ
MÌRCEA ÌONESCU-QUÌNTUS
Această lege a fost adoptată de Camera Deputa[ilor în şedin[a din 3 octombrie
2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitu[ia României.
p. PREŞEDÌNTELE CAMEREÌ DEPUTA|ÌLOR,
VASÌLE LUPU
Legea 2 din 29 ianuarie 2001, privind aprobarea Ordonan[ei de urgentă a Guvernului
nr. 92/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 103/1992 privind
dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult
Publicat în Monitorul Oficial nr. 48 din 29 ian 2001

Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. - Se aproba Ordonan[a de urgen[ă a Guvernului nr. 92 din 29 iunie
2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al
cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea Ì, nr. 308 din 4 iulie 2000, cu următoarea modificare:
- La punctul 1, alineatul 1 al articolului 4 va avea următorul cuprins:
"Încălcarea prevederilor art. 1 constituie contraven[ie dacă fapta, potrivit legii, nu
este considerata infrac[iune şi se sanc[ionează cu amenda de la 5.000.000 lei la
10.000.000 lei."
Aceasta lege a fost adoptată de Camera Deputa[ilor în şedin[a din 23 octombrie
2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitu[ia României.
PREŞEDÌNTELE CAMEREÌ DEPUTA|ÌLOR
VALER DORNEANU
Aceasta lege a fost adoptată de Senat în şedin[a din 15 ianuarie 2001, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitu[ia României.
PREŞEDÌNTELE SENATULUÌ
NÌCOLAE VÄCÄROÌU
Legea 230 din 3 mai 2001, privind aprobarea Ordonan[ei de urgentă a Guvernului nr.
246/2000 pentru completarea art. 1 alin. (2) din Ordonan[a Guvernului nr.
70/1994 privind impozitul pe profit
Publicat în Monitorul Oficial nr. 231 din 7 mai 2001

Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. - Se aprobă Ordonan[a de urgen[ă a Guvernului nr. 246 din 30
noiembrie 2000 pentru completarea art. 1 alin. (2) din Ordonan[a Guvernului nr.
70/1994 privind impozitul pe profit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea Ì,
nr. 635 din 7 decembrie 2000.
$7
Aceasta lege a fost adoptată de Camera Deputa[ilor în şedin[a din 27 februarie
2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitu[ia României.
PREŞEDÌNTELE CAMEREÌ DEPUTA|ÌLOR
VALER DORNEANU
Această lege a fost adoptată de Senat în şedin[a din 17 aprilie 2001, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitu[ia României.
p. PREŞEDÌNTELE SENATULUÌ,
VALENTÌN-ZOLTAN PUSKAŞ
Legea 574 din 22 octombrie 2001, pentru aprobarea Ordonan[ei de urgen[ă a
Guvernului nr. 9/2001 privind unele măsuri în domeniile culturii şi artei,
cultelor, cinematografiei şi dreptului de autor
Publicat în Monitorul Oficial nr. 685 din 30 octombrie 2001

Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. Ì
Se aprobă Ordonan[a de urgen[ă a Guvernului nr. 9 din 11 ianuarie 2001 privind
unele măsuri în domeniile culturii şi artei, cultelor, cinematografiei şi dreptului de autor,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea Ì, nr. 35 din 19 ianuarie 2001, cu
următoarele modificări:
1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:
"Art. 1. - Prezenta ordonan[ă de urgen[ă stabileşte unele măsuri în domeniile
culturii şi artei, cultelor, cinematografiei şi dreptului de autor."
2. Articolul 2 va avea următorul cuprins:
"Art. 2. - (1) Ministerul Culturii şi Cultelor asigură elaborarea şi aplicarea strategiei
în domeniile culturii şi artei, cultelor şi cinematografiei.
(2) Elaborarea şi aplicarea strategiei în domeniul audiovizualului sunt asigurate
de Consiliul Na[ional al Audiovizualului; pentru armonizarea strategiilor şi politicilor în
domeniile culturii şi artei, cultelor, cinematografiei şi dreptului de autor Consiliul
Na[ional al Audiovizualului cooperează cu Ministerul Culturii şi Cultelor."
3. Articolul 3 va avea următorul cuprins:
"Art. 3. - (1) Ministrul culturii şi cultelor asigură coordonarea Oficiului Român
pentru Drepturile de Autor, care este în subordinea Guvernului şi este condus de un
director general numit prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului culturii
şi cultelor.
(2) Cheltuielile curente şi de capital ale Oficiului Român pentru Drepturile de
Autor se finan[ează din aloca[ii acordate de la bugetul de stat.
(3) Organizarea şi func[ionarea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor se
aprobă prin hotărâre a Guvernului, la ini[iativa Ministerului Culturii şi Cultelor."
4. La articolul 4, alineatele (1) şi (4) vor avea următorul cuprins:
"Art. 4. - (1) În subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor se înfiin[ează Centrul
Na[ional al Cinematografiei prin reorganizarea Oficiului Na[ional al Cinematografiei, ca
organ de specialitate al administra[iei publice centrale în domeniul cinematografiei, cu
personalitate juridică, condus de un preşedinte şi un vicepreşedinte, numi[i prin ordin al
ministrului culturii şi cultelor, potrivit legii.
...
(4) Organizarea şi func[ionarea Centrului Na[ional al Cinematografiei se aprobă
prin hotărâre a Guvernului, la ini[iativa Ministerului Culturii şi Cultelor."
5. La articolul 5, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
$#
"Art. 5. - (1) Preşedintele şi vicepreşedintele Centrului Na[ional al Cinematografiei
vor fi salariza[i la nivelul func[iilor asimilate cu func[iile de demnitate publică prevăzute
în anexa nr. ÌÌÌ la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza în
sectorul bugetar şi a indemniza[iilor pentru persoane care ocupă func[ii de demnitate
publică, cu modificările ulterioare."
6. Articolul 7 va avea următorul cuprins:
"Art. 7. - Ìnspectoratele pentru cultură şi culte jude[ene, respectiv al municipiului
Bucureşti, se reorganizează în direc[ii jude[ene pentru cultură, culte şi patrimoniul
cultural na[ional, respectiv a municipiului Bucureşti, prin comasare cu oficiile jude[ene
pentru patrimoniul cultural na[ional."
7. La articolul 8, alineatele (1), (2) şi (4) vor avea următorul cuprins:
"Art. 8. - (1) Membrii Comisiei Na[ionale a Monumentelor Ìstorice, Comisiei
Na[ionale a Muzeelor şi Colec[iilor, Comisiei Na[ionale de Arheologie, ai Consiliului
Fondului Cultural Na[ional, Colegiului consultativ al Centrului Na[ional al
Cinematografiei, precum şi ai altor comisii de specialitate constituite pe lângă Ministerul
Culturii şi Cultelor au calitatea de colaborator şi îşi pot desfăşura activitatea prin
încheierea unor conven[ii civile, în condi[iile legii.
(2) Conven[iile civile prevăzute la alin. (1) se încheie pe durata pentru care
membrii sunt numi[i în comisiile de specialitate, dar nu mai mult de un an, cu
posibilitatea prelungirii acestora.
................................................................................................
(4) Membrii comisiilor prevăzute la alin. (1), care îşi desfăşoară activitatea în alte
localită[i decât cea de domiciliu, beneficiază, de asemenea, de decontarea cheltuielilor
de transport şi cazare, în condi[iile stabilite pentru salaria[ii institu[iilor publice."
8. Articolul 9 se abrogă.
9. Articolul 10 va avea următorul cuprins:
"Art. 10. - Art. 2, 3, 7, 8, 9 şi 10 din Ordonan[a de urgen[ă a Guvernului nr.
67/1997 privind înfiin[area, organizarea şi func[ionarea Oficiului Na[ional al
Cinematografiei
şi constituirea Fondului cinematografic na[ional, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, şi art. 12 alin. (2), (3) şi (4) din Ordonan[a de urgen[ă a
Guvernului nr. 2/2001 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiin[area,
organizarea/reorganizarea sau func[ionarea, după caz, a unor ministere, organe de
specialitate ale administra[iei publice centrale şi institu[ii publice se abrogă."
Art. ÌÌ
În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Ministerul
Culturii şi Cultelor va ini[ia adoptarea unei hotărâri a Guvernului privind înfiin[area,
organizarea şi func[ionarea Laboratorului Na[ional de Cercetare în Domeniul
Conservării şi Restaurării Patrimoniului Cultural Na[ional Mobil, institu[ie publica în
subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor.
Această lege a fost adoptată de Camera Deputa[ilor în şedin[a din 24 septembrie
2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitu[ia României.
PREŞEDÌNTELE CAMEREÌ DEPUTA|ÌLOR
VALER DORNEANU
Această lege a fost adoptată de Senat în şedin[a din 24 septembrie 2001, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitu[ia României.
p. PREŞEDÌNTELE SENATULUÌ,
ALEXANDRU ATHANASÌU
$9
Legea 2 din 29 ianuarie 2001 privind aprobarea Ordonan[ei de urgen[ă a Guvernului nr.
92/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 103/1992 privind dreptul
exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult
Textul actului publicat în Monitorul Oficial al României nr. 48/29 ian. 2001
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. - Se aprobă Ordonan[a de urgen[ă a Guvernului nr. 92 din 29 iunie 2000
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor
religioase pentru producerea obiectelor de cult, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea Ì, nr. 308 din 4 iulie 2000, cu următoarea modificare:
- La punctul 1, alineatul 1 al articolului 4 va avea următorul cuprins:
"Încălcarea prevederilor art. 1 constituie contraven[ie dacă fapta, potrivit legii, nu este
considerată infrac[iune şi se sanc[ionează cu amenda de la 5.000.000 lei la 10.000.000
lei."
6ceasta lege a fost adoptata de %amera +eputaţilor în şedinţa din "3 octom'rie "###G
cu respectarea prevederilor art. /4 alin. ("$ din %onstituţia ,omâniei.
PREŞEDÌNTELE CAMEREÌ DEPUTA|ÌLOR
VALER DORNEANU
6ceastă lege a fost adoptată de 2enat în şedinţa din 15 ianuarie "##1G cu respectarea
prevederilor art. /4 alin. ("$ din %onstituţia ,omâniei.
PREŞEDÌNTELE SENATULUÌ
NÌCOLAE VÄCÄROÌU
Bucureşti, 29 ianuarie 2001.
Nr. 2.
Legea 647 din 16 noiembrie 2001, privind aprobarea Ordonan[ei de urgen[ă a
Guvernului nr. 66/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 142/1999
privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului
Publicat în Monitorul Oficial nr. 21 din 16 ianuarie 2002

Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. Ì
Se aprobă Ordonan[a de urgen[ă a Guvernului nr. 66 din 2 iunie 2000 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru
salarizarea clerului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea Ì, nr. 251 din 6
iunie 2000, cu următoarele modificări:
1. La articolul Ì, după punctul 2 se introduc punctele 21, 22 şi 23 cu următorul
cuprins:
"21. Anexa nr. 1A va avea următorul cuprins:
«ANEXA Nr. 1A
Valoarea de referin[ă sectorială la nivelul lunii noiembrie 2000 = 1.141.000 lei
FUNC|ÌÌLE ŞÌ COEFÌCÌEN|ÌÌ DE MULTÌPLÌCARE
pentru stabilirea indemniza[iilor personalului din conducerea cultelor religioase şi
ale unită[ilor de cult recunoscute în România, asimilate func[iilor de demnitate publică
Nr. crt.
Func[ia
Numărul maxim de posturi*)
Coeficientul de multiplicare
1.
6!
Patriarh
1
20,300
2.
Mitropolit
10
18,700
3.
Arhiepiscop, sef rabin, muftiu, episcop-sef de cult
15
17,600
4.
Episcop, preşedinte uniune, prim-delegat, episcop vicar patriarhal
29
15,400
5.
Episcop vicar, episcop coajutor, episcop auxiliar, arhiereu vicar
21
13,000
*) Numărul maxim de posturi utilizat pentru fundamentarea sumelor necesare în
vederea sprijinirii de către stat a salarizării personalului clerical poate fi revizuit anual,
cu ocazia elaborării legii bugetului de stat.»
22 . Valoarea de referin[ă sectorială prevăzută în anexa nr. 1B se modifică şi, la
nivelul lunii noiembrie 2000, este egală cu 900.000 lei.
23 . Valoarea de referin[ă sectorială prevăzută în anexa nr. 2 se modifică şi, la
nivelul lunii noiembrie 2000, este egală cu 900.000 lei."
2. După articolul Ì se introduce articolul Ì1 cu următorul cuprins:
"Art. Ì1 . - Începând cu luna noiembrie 2000 se suplimentează bugetul
Secretariatului de Stat pentru Culte, din bugetul de stat pe anul 2000, cu sumele
necesare pentru majorarea valorii sectoriale de referin[a şi a numărului de posturi
prevăzute în anexele nr. 1A, 1B şi 2 la Legea nr. 142/1999."
Art. ÌÌ
Legea nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului, cu
modificările şi completările ulterioare şi cu cele aduse prin prezenta lege, va fi
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea Ì, dându-se textelor o nouă
numerotare.
Această lege a fost adoptată de Senat în şedin[a din 25 octombrie 2001, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitu[ia României.
p. PREŞEDÌNTELE SENATULUÌ,
DORU ÌOAN TÄRÄCÌLÄ
Această lege a fost adoptată de Camera Deputa[ilor în şedin[a din 29 octombrie
2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitu[ia României.
PREŞEDÌNTELE CAMEREÌ DEPUTA|ÌLOR
VALER DORNEANU
Legea 125 din 18 martie 2002, pentru aprobarea Ordonan[ei Guvernului nr. 82/2001
privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unită[ile de cult
apar[inând cultelor religioase recunoscute din România
Publicat în Monitorul Oficial nr. 198 din 25 martie 2002
6

Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. Ì
Se aprobă Ordonan[a Guvernului nr. 82 din 30 august 2001 privind stabilirea
unor forme de sprijin financiar pentru unită[ile de cult apar[inând cultelor religioase
recunoscute din România, adoptată în temeiul art. 1 pct. ÌV.10 din Legea nr. 324/2001
privind abilitarea Guvernului de a emite ordonan[e şi publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea Ì, nr. 543 din 1 septembrie 2001, cu următoarele modificări şi
completări:
1. Partea introductiva a alineatului (1) al articolului 2 va avea următorul cuprins:
"Art. 2. - (1) Sprijinul financiar pentru personalul neclerical angajat în unită[ile ce
apar[in cultelor religioase din România se asigură, la cerere, în limita prevederilor
bugetare anuale, după cum urmează:"
2. După alineatul (3) al articolului 2 se introduc alineatele (4) şi (5) cu următorul
cuprins:
"(4) Aprobarea suplimentarii numărului de posturi pentru personalul neclerical
angajat în unită[ile ce apar[in cultelor religioase recunoscute din România, al cărui
sprijin financiar se asigură potrivit prevederilor alin. (1) lit. a), se face de către
autorită[ile administra[iei publice locale, [inându-se seama de numărul de adep[i ai
fiecărui cult religios, şi se comunică Ministerului Culturii şi Cultelor.
(5) Aprobarea suplimentarii numărului de posturi pentru personalul neclerical
angajat în unită[ile ce apar[in cultelor religioase recunoscute din România, al cărui
sprijin financiar se asigură potrivit prevederilor alin. (1) lit. b), se face de către Ministerul
Culturii şi Cultelor."
3. Articolul 3 va avea următorul cuprins:
"Art. 3. - (1) Se alocă de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare, prin
bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, fonduri pentru restaurarea şi conservarea
lăcaşurilor de cult care sunt monumente istorice şi a bunurilor din patrimoniul cultural
na[ional mobil apar[inând cultelor religioase recunoscute din România, pentru
completarea fondurilor proprii necesare între[inerii şi func[ionării unită[ilor de cult cu
venituri mici sau fără venituri, pentru amenajarea şi între[inerea muzeelor
cultural-religioase, pentru construirea şi repararea lăcaşurilor de cult, pentru
achizi[ionarea de imobile necesare desfăşurării activită[ii unită[ilor de cult şi de
asisten[a socială sus[inute de acestea, pentru sprijinirea activită[ilor de asisten[a
socială organizate de cultele religioase în spitale, centre de plasament, cămine pentru
bătrâni şi alte forme de asisten[ă, pentru sus[inerea unor ac[iuni cu caracter intern şi
interna[ional realizate de cultele religioase din România.
(2) De la bugetele locale se pot aloca fonduri pentru completarea fondurilor
proprii, necesare pentru între[inerea şi func[ionarea unită[ilor de cult fără venituri sau cu
venituri reduse, pentru construirea şi repararea lăcaşurilor de cult şi pentru conservarea
şi între[inerea bunurilor apar[inând cultelor şi care fac parte din patrimoniul cultural
na[ional mobil, precum şi pentru activită[ile de asisten[ă socială sus[inute de acestea."
Art. ÌÌ
Ordonan[a Guvernului nr. 82/2001, cu modificările şi completările aduse prin
prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea Ì, dându-se
textelor o nouă numerotare.
Aceasta lege a fost adoptată de Senat în şedin[a din 21 februarie 2002, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitu[ia României.
p. PREŞEDÌNTELE SENATULUÌ,
ALEXANDRU ATHANASÌU
Aceasta lege a fost adoptată de Camera Deputa[ilor în şedin[a din 26 februarie
2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitu[ia României.
62
PREŞEDÌNTELE CAMEREÌ DEPUTA|ÌLOR
VALER DORNEANU
Legea 176 din 11 aprilie 2002, pentru aprobarea Ordonan[ei Guvernului nr. 112/1998
privind restituirea unor bunuri imobile care au apar[inut comunită[ilor
(organiza[ii, culte religioase) minorită[ilor na[ionale din România
Publicat în Monitorul Oficial nr. 258 din 17 aprilie 2002

Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. - Se aprobă Ordonan[a Guvernului nr. 112 din 27 august 1998
privind restituirea unor bunuri imobile care au apar[inut comunită[ilor (organiza[ii, culte
religioase) minorită[ilor na[ionale din România, emisă în temeiul art. 1 pct. 17 din Legea
nr. 148/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonan[e şi publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea Ì, nr. 324 din 29 august 1998.
Această lege a fost adoptată de Camera Deputa[ilor în şedin[a din 29 mai 2001,
cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitu[ia României.
PREŞEDÌNTELE CAMEREÌ DEPUTA|ÌLOR
VALER DORNEANU
Această lege a fost adoptată de Senat în şedin[a din 13 martie 2002, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitu[ia României.
p. PREŞEDÌNTELE SENATULUÌ,
DORU ÌOAN TÄRÄCÌLÄ
Legea 178 din 11 aprilie 2002, privind abrogarea art. 7(1) din Decretul nr. 177/1948
pentru regimul general al cultelor religioase
Publicat în Monitorul Oficial nr. 258 din 17 aprilie 2002

Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. - Articolul 71 din Decretul nr. 177/1948 pentru regimul general al
cultelor religioase, publicat în Monitorul Oficial nr. 178 din 4 august 1948, introdus prin
Decretul nr. 410/1959 privind completarea Decretului nr. 177/1948 pentru regimul
general al cultelor religioase, publicat în Buletinul Oficial, Partea Ì, nr. 28 din 19
noiembrie 1959, se abrogă.
Această lege a fost adoptata de Camera Deputa[ilor în şedin[a din 5 februarie
2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitu[ia României.
PREŞEDÌNTELE CAMEREÌ DEPUTA|ÌLOR
VALER DORNEANU
Aceasta lege a fost adoptată de Senat în şedin[a din 13 martie 2002, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitu[ia României.
p. PREŞEDÌNTELE SENATULUÌ,
DORU ÌOAN TÄRÄCÌLÄ
Legea 199 din 16 aprilie 2002, pentru modificarea art. 2 din Ordonan[a de urgen[ă a
Guvernului nr. 9/2001 privind unele măsuri în domeniile culturii şi artei,
cultelor, cinematografiei şi dreptului de autor
Publicat în Monitorul Oficial nr. 267 din 22 aprilie 2002

Parlamentul României adoptă prezenta lege.
63
Art. Ì
Articolul 2 din Ordonan[a de urgen[ă a Guvernului nr. 9 din 11 ianuarie 2001
privind unele măsuri în domeniile culturii şi artei, cultelor, cinematografiei şi dreptului de
autor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea Ì, nr. 35 din 19 ianuarie 2001,
cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
"Art. 2. - (1) Ministerul Culturii şi Cultelor asigură elaborarea şi aplicarea strategiei
în domeniile culturii şi artei, cultelor şi cinematografiei.
(2) Strategia în domeniul audiovizualului este elaborată de Ministerul Culturii şi
Cultelor, în cooperare cu Consiliul Na[ional al Audiovizualului, şi este aplicată de
Consiliul Na[ional al Audiovizualului."
Art. ÌÌ
Ordonan[a de urgen[ă a Guvernului nr. 9/2001, cu modificările ulterioare şi cu
cele aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea
Ì, dându-se textelor o nouă numerotare.
Această lege a fost adoptată de Camera Deputa[ilor în şedin[a din 12 februarie
2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitu[ia României.
PREŞEDÌNTELE CAMEREÌ DEPUTA|ÌLOR
VALER DORNEANU
Această lege a fost adoptată de Senat în şedin[a din 27 martie 2002, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitu[ia României.
p. PREŞEDÌNTELE SENATULUÌ,
DORU ÌOAN TÄRÄCÌLÄ
Legea 354 din 6 iunie 2002, privind aprobarea Ordonan[ei de urgen[ă a Guvernului nr.
10/2002 pentru modificarea Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru
salarizarea clerului
Publicat în Monitorul Oficial nr. 424 din 18 iunie 2002

Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. - Se aprobă Ordonan[a de urgen[ă a Guvernului nr. 10 din 7
februarie 2002 pentru modificarea Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru
salarizarea clerului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea Ì, nr. 128 din 18
februarie 2002, cu următoarele modificări:
1. Anexa nr. 1B va avea următorul cuprins:
"ANEXA Nr. 1B
FUNC|ÌÌLE ŞÌ COEFÌCÌEN|ÌÌ DE MULTÌPLÌCARE
pentru stabilirea salariilor de bază ale personalului din conducerea cultelor
religioase şi a unită[ilor de cult recunoscute în România
Valoarea de referin[ă sectorială la nivelul lunii martie 2002 = 1.181.000 lei
Nr.
crt.
Func[ia
Numărul maxim de posturi*)
Coeficientul de multiplicare
1.
Vicepreşedinte uniune, delegat, vicar independent, vicar administrativ
patriarhal, vicar general, secretar general, consilier patriarhal
37
6"
6,000
2.
Secretar patriarhal, inspector general bisericesc, vicar administrativ eparhial
31
5,200
3.
Consilier eparhial, secretar eparhial, inspector eparhial, exarh, protopop,
secretar la Cancelaria Sfântului Sinod
555
3,600
4.
Stare[, superioară, egumen
370
2,700
*) Numărul maxim de posturi utilizate pentru fundamentarea sumelor necesare în
vederea sprijinirii de către stat a salarizării personalului clerical poate fi revizuit anual,
cu ocazia elaborării bugetului de stat."
2. Anexa nr. 2 va avea următorul cuprins:
"ANEXA Nr. 2
PERSONALUL CLERÌCAL
angajat în unită[ile care apar[in cultelor religioase recunoscute în România
Valoarea de referin[a sectorială la nivelul lunii martie 2002 = 1.181.000 lei
Func[ia
Numărul maxim de posturi*)
Coeficientul de multiplicare
minim
maxim
Preot, diacon, vestitor, pastor, imam
13.800
1. Cu studii superioare:
10.127
- gradul Ì
1.565
1,755
2,310
- gradul ÌÌ
3.860
1,470
1,950
- definitiv
2.161
1,370
1,855
- debutant
2.541
1,320
-
2. Cu studii medii:
6$
3.673
- gradul Ì
315
1,370
1,855
- gradul ÌÌ
772
1,300
1,635
- definitiv
1.445
1,290
1,540
- debutant
1.141
1,290
-

*) Numărul maxim de posturi utilizate pentru fundamentarea sumelor necesare în
vederea sprijinirii de către stat a salarizării personalului clerical poate fi revizuit anual,
cu ocazia elaborării bugetului de stat."
Aceasta lege a fost adoptată de Senat în şedin[a din 7 mai 2002, cu respectarea
prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitu[ia României.
p. PREŞEDÌNTELE SENATULUÌ,
GHEORGHE BUZATU
Aceasta lege a fost adoptată de Camera Deputa[ilor în şedin[a din 13 mai 2002,
cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitu[ia României.
PREŞEDÌNTELE CAMEREÌ DEPUTA|ÌLOR
VALER DORNEANU
Legea 414 din 26 iunie 2002, privind impozitul pe profit
Publicat în Monitorul Oficial nr. 456 din 27 iunie 2002

Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPÌTOLUL Ì: Dispozi[ii generale
Art. 1
(1) Sunt obligate la plata impozitului pe profit, în condi[iile prezentei legi, şi
denumite în continuare contribuabili:
a) persoanele juridice Române, pentru profitul impozabil ob[inut din orice sursă,
atât din România, cât şi din străinătate;
b) persoanele juridice străine care desfăşoară activită[i printr-un sediu permanent
în România, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu permanent;
c) persoanele juridice sau fizice nerezidente care desfăşoară activită[i în
România ca beneficiari ori parteneri împreună cu o persoană juridică română într-o
asociere sau o altă entitate ce nu dă naştere unei persoane juridice, pentru profitul
realizat în România;
d) persoanele juridice Române şi persoanele fizice rezidente, pentru veniturile
realizate atât în România, cât şi în străinătate din asocieri care nu dau naştere unei
66
persoane juridice. În acest caz impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se
re[ine şi se vărsă de către persoana juridică;
e) persoanele juridice străine care ob[in veniturile prevăzute la art. 16, pentru
profitul impozabil aferent acestor venituri.
(2) Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit:
a) trezoreria statului;
b) institu[iile publice, pentru fondurile publice constituite, inclusiv pentru veniturile
extrabugetare şi disponibilită[ile realizate şi utilizate, potrivit Legii nr. 72/1996 privind
finan[ele publice, cu modificările ulterioare, şi Legii nr. 189/1998 privind finan[ele
publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, dacă legea nu prevede altfel;
c) organiza[iile de nevăzători, de invalizi şi ale persoanelor cu handicap, pentru
profiturile realizate de unită[ile economice fără personalitate juridică ale acestora,
protejate potrivit legii speciale de organizare şi func[ionare privind protec[ia specială şi
încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap;
d) funda[iile române constituite ca urmare a unor legate;
e) cooperativele care func[ionează ca unită[i protejate ale persoanelor cu
handicap, special organizate, potrivit legii de organizare şi func[ionare privind protec[ia
specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap;
f) cultele religioase, pentru veniturile ob[inute din producerea şi valorificarea
obiectelor şi produselor necesare activită[ii de cult, potrivit Legii nr. 103/1992 privind
dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult, şi pentru
veniturile ob[inute din chirii, cu condi[ia utilizării sumelor respective pentru între[inerea
şi func[ionarea unită[ilor de cult, pentru lucrările de construire, de repara[ie şi de
consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învă[ământ şi pentru
ac[iuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despăgubiri sub formă
bănească, ob[inute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind
reconstituirea dreptului de proprietate;
g) institu[iile de învă[ământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru
veniturile utilizate, potrivit Legii învă[ământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare, şi Ordonan[ei de urgen[ă a Guvernului nr. 174/2001 privind
unele măsuri pentru îmbunătă[irea finan[ării învă[ământului superior;
h) asocia[iile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asocia[iile de
locatari recunoscute ca asocia[ii de proprietari, potrivit Legii locuin[ei nr. 114/1996,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile ob[inute din
activită[ile economice care sunt sau vor fi utilizate pentru îmbunătă[irea confortului şi a
eficientei clădirii, pentru între[inerea şi repararea proprietă[ii comune.
(3) Persoanele juridice române fără scop patrimonial sunt exceptate de la plata
impozitului pe profit pentru următoarele categorii de venituri:
a) cotiza[iile membrilor;
b) contribu[iile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizan[ilor;
c) taxele de înregistrare, stabilite potrivit legisla[iei în vigoare;
d) dona[iile şi sumele sau bunurile primite prin sponsorizare;
e) dobânzile şi dividendele ob[inute din plasarea disponibilită[ilor rezultate din
asemenea venituri;
f) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
g) resursele ob[inute de la bugetul de stat şi/sau de la bugetele locale;
h) veniturile din ac[iuni întâmplătoare realizate de organiza[ii sindicale/patronale,
utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului de organizare şi func[ionare;
i) veniturile excep[ionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în
proprietatea persoanelor juridice fără scop patrimonial, altele decât cele care sunt sau
au fost folosite în activitatea economică.
67
(4) Persoanele juridice fără scop patrimonial, pentru veniturile realizate din
activită[i economice până la nivelul echivalentului în lei de 10.000 euro, realizate într-un
an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale neimpozabile prevăzute la alin.
(3), sunt exceptate de la plata impozitului pe profit.
(5) Persoanele juridice române fără scop patrimonial care nu se încadrează în
condi[iile referitoare la nivelul veniturilor prevăzute la alin. (4), pentru profitul ob[inut din
activită[i economice, plătesc impozit pe profit, calculat potrivit art. 2 alin. (1).
Art. 2
(1) Cota de impozit pe profit este de 25%, cu excep[iile prevăzute de prezenta
lege.
(2) În cazul Băncii Na[ionale a României cota de impozit pe profit este de 80% şi
se aplică asupra veniturilor rămase după scăderea cheltuielilor deductibile şi a fondului
de rezervă, potrivit legii.
(3) Contribuabilii care ob[in venituri din activită[ile desfăşurate pe bază de licen[ă
în zona liberă plătesc o cota de impozit pe profit de 5% pentru profitul impozabil care
corespunde acestor venituri, până la data de 31 decembrie 2004.
(4) Contribuabilii care au încasat printr-un cont bancar din România venituri în
valuta din exportul bunurilor şi/sau al prestărilor de servicii, realizate din activitatea
proprie, direct sau prin contract de comision, plătesc o cotă de impozit pe profit de 6%
pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor venituri în volumul
total al veniturilor. Suma aferentă reducerii cotei de impozit pe profit de la 25% se
repartizează la sfârşitul anului ca sursă proprie de finan[are, în limita profitului rămas
după înregistrarea cheltuielii cu impozitul pe profit. Prestările de servicii pentru care se
aplică cota de impozit redusă sunt cele pentru care beneficiarul prestării este în
străinătate.
(5) Începând cu data de 1 ianuarie 2003 cota de impozit pe profit este de 12,5%
pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor încasate din
export în volumul total al veniturilor. Începând cu data de 1 ianuarie 2004 cota de
impozit pe profit este de 25%.
(6) Stimularea exporturilor se va face printr-un sistem de sprijin cu finan[are prin
bugetele anuale, iar mecanismul de acordare va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului.
Art. 3
(1) Contribuabililor care beneficiază de facilită[ile prevăzute la art. 2 alin. (3)-(5)
nu li se aplică dispozi[iile art. 11 alin. (5). Contribuabilii îşi exprimă op[iunea pentru una
dintre cele doua facilită[i la începutul anului fiscal.
(2) În cazul contribuabililor care îşi desfăşoară activitatea în zonele libere, pentru
veniturile realizate din export se aplică cota cea mai favorabilă prevăzută la art. 2 alin.
(3) şi (4).
(3) Contribuabilii care beneficiază de facilită[ile prevăzute la art. 2 alin. (3)-(5) şi
la art. 11 alin. (5) nu mai beneficiază de facilită[ile de natura impozitului pe profit,
prevăzute în alte acte normative.
(4) Contribuabilii prevăzu[i la art. 35 alin. (3)-(5) nu intră sub incidenta
prevederilor alin. (3).
Art. 4
(1) Anul fiscal al fiecărui contribuabil este anul calendaristic.
(2) Când un contribuabil se înfiin[ează sau încetează să existe în cursul unui an
fiscal, perioada impozabilă este perioada din anul fiscal pentru care contribuabilul a
existat.
Art. 5
(1) Cu excep[ia dispozi[iilor alin. (2), în cazul asocierii sau al altor forme de
organizare fără personalitate juridică, fiecare partener, asociat sau beneficiar se
impozitează în limita care i se cuvine din profit.
6#
(2) În cazul asocia[iunilor în participa[iune sau al asocierilor similare, veniturile şi
cheltuielile sunt alocate acestora în limita cotelor de participa[iune de[inute de fiecare
asociat. Orice plă[i suplimentare prevăzute în contractul de asociere, inclusiv
contribu[iile suplimentare, nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil.
Art. 6
În cazul contribuabililor care desfăşoară activită[i de natura barurilor de noapte, a
cluburilor de noapte, a disco-tecilor şi a cazinourilor, impozitul pe profit datorat potrivit
prezentei legi, aferent acestor activită[i, nu poate fi mai mic de 5% din veniturile
realizate din aceste activită[i. În situa[ia în care impozitul pe profit este mai mic de 5%
din veniturile acestor activită[i, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5%
aplicat asupra acestor venituri realizate.
CAPÌTOLUL ÌÌ: Determinarea profitului impozabil
Art. 7
(1) Profitul impozabil se calculează ca diferen[a între veniturile realizate din orice
sursă şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se
scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile nedeductibile.
(2) În cazul bunurilor mobile şi imobile produse de către contribuabili şi
valorificate în baza unui contract de vânzare cu plata în rate, contribuabilii pot opta
pentru înregistrarea valorii ratelor la venituri impozabile, la termenele scadente
prevăzute în contract. Cheltuielile corespunzătoare sunt deductibile la aceleaşi termene
scadente prevăzute în contractele încheiate între păr[i, propor[ional cu valoarea ratei
înregistrate în valoarea totală a contractului. Op[iunea se exercită în momentul livrării
bunurilor şi nu se poate reveni asupra ei.
Art. 8
În interesul prezentei legi, sunt considerate neimpozabile următoarele venituri:
a) dividendele primite de către o persoană juridică română de la o altă persoană
juridică română;
b) diferen[ele favorabile de valoare ale titlurilor de participare înregistrate ca
urmare a încorporării rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin
compensarea unor crean[e la societatea la care se de[in participa[iile;
c) veniturile rezultate din anularea datoriilor care au fost considerate cheltuieli
nedeductibile, precum şi din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat
deducere sau a veniturilor realizate din recuperarea unor cheltuieli nedeductibile;
d) alte venituri neimpozabile, prevăzute expres în acte normative speciale.
Art. 9
(1) La calculul profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai dacă sunt
aferente veniturilor impozabile.
(2) Metodele contabile stabilite prin reglementari legale în vigoare, inclusiv
metoda LÌFO, sunt recunoscute la calculul profitului impozabil. Metoda de evaluare
aplicată trebuie să fie aceeaşi pe tot parcursul exerci[iului financiar.
(3) La calculul profitului impozabil sunt deductibile numai următoarele sume
utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor şi a provizioanelor:
a) rezerva, în limita a 5% din profitul contabil, până ce acesta va atinge a cincia
parte din capitalul social subscris şi vărsat, conform prevederilor Legii nr. 31/1990
privind societă[ile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
b) în cazul băncilor şi cooperativelor de credit autorizate, provizioanele obligatorii
constituite potrivit normelor Băncii Na[ionale a României. Acelaşi regim se aplică şi
fondurilor de garantare;
c) rezervele tehnice calculate de către societă[ile de asigurare şi reasigurare,
constituite potrivit prevederilor Legii nr. 32/2000 privind societă[ile de asigurare şi
69
supravegherea asigurărilor, cu modificările ulterioare. Pentru contractele de asigurare
cedate în reasigurare, rezervele tehnice se diminuează prin înregistrarea la venituri,
astfel încât nivelul acestora să acopere partea de risc care rămâne în sarcina
asiguratorului, după deducerea reasigurării. Sunt nedeductibile sumele utilizate pentru
constituirea sau majorarea rezervelor pentru contractele cedate în reasigurare.
(4) Orice alte rezerve constituite în baza unor acte normative speciale nu sunt
cheltuieli deductibile. Excep[ie fac rezervele legale constituite de Banca Na[ională a
României, băncile, fondurile de garantare şi cooperativele de credit.
(5) Schimbarea destina[iei rezervelor şi a fondurilor care au fost deductibile din
profitul impozabil, potrivit prevederilor legale, prin distribuirea către ac[ionari, sub orice
formă, cu ocazia lichidării, divizării, fuziunii, dizolvării societă[ii sau a retragerii unui
ac[ionar/asociat, va atrage impunerea sumelor respective cu impozit pe profit şi impozit
pe dividende, conform prevederilor legale în vigoare. Fac excep[ie sumele transferate
în cazul dizolvării fără lichidare, dacă succesorul de drept al contribuabilului men[ine
sistemul de impunere conform prezentei legi.
(6) Sunt deductibile la calculul profitului impozabil:
a) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat, efectuate potrivit legii, în limita de
5% aplicată asupra diferen[ei dintre totalul veniturilor şi totalul cheltuielilor, inclusiv
accizele, mai pu[in cheltuiala cu impozitul pe profit şi cheltuielile cu sponsorizarea
şi/sau mecenatul;
b) perisabilită[ile, în limitele prevăzute în normele aprobate prin hotărâre a
Guvernului, care se vor elabora în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a
prezentei legi.
(7) Potrivit prezentei legi, cheltuielile nedeductibile sunt:
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv
cele reprezentând diferen[e din anii preceden[i sau din anul curent, precum şi
impozitele pe profit sau venit plătite în străinătate;
b) amenzile, confiscările, majorările de întârziere şi penalită[ile de întârziere
datorate către autorită[ile române, potrivit prevederilor legale, altele decât cele
prevăzute în contractele comerciale. Amenzile, penalită[ile sau majorările datorate către
autorită[i străine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane
nerezidente în România şi/sau autorită[i străine sunt cheltuieli nedeductibile, cu
excep[ia majorărilor, al căror regim este reglementat prin conven[iile de evitare a dublei
impuneri;
c) suma cheltuielilor cu îndemniza[ia de deplasare acordată salaria[ilor, pentru
deplasări în [ară şi în străinătate, care depăşeşte de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru
institu[iile publice;
d) sumele utilizate pentru constituirea provizioanelor peste limitele stabilite prin
hotărâre a Guvernului;
e) suma cheltuielilor sociale care depăşesc limitele considerate deductibile,
conform legii anuale a bugetului de stat;
f) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale
constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost
încheiate
contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor
cheltuieli;
g) cheltuielile cu taxă pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate
salaria[ilor sub forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost
impozitată prin re[inere la sursă;
h) orice cheltuieli făcute în favoarea ac[ionarilor sau a asocia[ilor, altele decât
cele generate de plă[i pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului la
valoarea de pia[ă;
7!
i) cheltuielile de cercetare-dezvoltare, de conducere şi de administrare
înregistrate de un sediu permanent care apar[ine unei persoane fizice sau juridice
străine, care nu s-au efectuat în România, care depăşesc 10% din salariile impozabile
ale salaria[ilor sediului permanent din România;
j) cheltuielile înregistrate în contabilitate care nu au la baza un document
justificativ, potrivit Legii contabilită[ii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, prin care să se facă dovada efectuării opera[iunii;
k) cheltuielile înregistrate de societă[ile agricole constituite în baza Legii nr.
36/1991 privind societă[ile agricole şi alte forme de asociere în agricultura, pentru
dreptul de folosin[ă al terenului agricol adus de membrii asocia[i peste cota de
distribu[ie din produc[ia realizată din folosin[a acestuia, prevăzută în contractul de
societate sau asociere;
l) cheltuielile înregistrate în contabilitate, determinate de diferen[ele nefavorabile
de valoare ale titlurilor de participare, ale titlurilor imobilizate ale activită[ii de portofoliu,
cu excep[ia celor determinate de vânzarea acestora;
m) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;
n) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, dacă nu
sunt acordate în limita dispozi[iilor legii anuale a bugetului de stat;
o) cheltuielile privind contribu[iile plătite la fondurile speciale peste limitele
stabilite sau care nu sunt reglementate de actele normative, inclusiv contribu[iile la
fonduri de pensii, altele decât cele obligatorii;
p) cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator în numele angajatului.
Sunt exceptate cheltuielile cu primele de asigurare pentru accidente de munca, boli
profesionale şi risc profesional;
q) cheltuielile de protocol care depăşesc limita de 2% aplicată asupra diferen[ei
rezultate dintre totalul veniturilor şi al cheltuielilor, inclusiv accizele, mai pu[in cheltuielile
cu impozitul pe profit şi cheltuielile de protocol înregistrate în cursul anului;
r) alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la
persoană fizică, dacă legea nu prevede altfel;
s) cheltuielile cu serviciile de management, consultantă, prestări de servicii sau
asisten[ă, în situa[ia în care nu sunt încheiate contracte în formă scrisă şi pentru care
beneficiarii nu pot justifica prestarea acestora pentru activitatea autorizata;
t) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele corporale şi
necorporale ale contribuabilului, precum şi cele care nu sunt aferente obiectului de
activitate pentru care este autorizat, cu excep[ia celor care privesc bunurile
reprezentând garan[ie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activită[ii
pentru care contribuabilul este autorizat.
Art. 10
(1) Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de
îndatorare a capitalului este mai mic decât unu.
(2) În cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este peste unu, inclusiv,
cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile până la nivelul sumei veniturilor din dobânzi
plus 10% din celelalte venituri ale contribuabilului. Cheltuielile cu dobânzile rămase
nedeductibile se reportează în perioada următoare, în aceleaşi condi[ii, până la
deductibilitatea integrală a acestora.
(3) În cazul în care cheltuielile din diferen[ele de curs valutar ale contribuabilului
depăşesc veniturile din diferen[ele de curs valutar, diferen[a va fi tratată ca o cheltuială
cu dobândă, în sensul alin. (1) şi (2), deductibilitatea acestei diferen[e fiind supusă
limitărilor prevăzute în aceste alineate.
(4) Dobânzile şi pierderile din diferen[e de curs valutar în legătură cu
împrumuturile ob[inute direct sau indirect de la bănci interna[ionale de dezvoltare şi
7
organiza[ii similare, men[ionate în instruc[iunile prevăzute la art. 34, şi cele care sunt
garantate de stat nu intră sub inciden[a prevederilor prezentului articol.
(5) În cazul împrumuturilor ob[inute de la alte entită[i decât institu[iile de credit
autorizate, dobânda deductibilă este limitată la:
a) nivelul ratei dobânzii de referin[ă a Băncii Na[ionale a României, pentru
împrumuturile în lei;
b) nivelul ratei dobânzii EURÌBOR plus două puncte procentuale, pentru
împrumuturile în euro;
c) nivelul ratei dobânzii LÌBOR plus două puncte procentuale, pentru
împrumuturile în alte devize.
(6) Limita prevăzută la alin. (5) se aplică pentru fiecare împrumut, înainte de
aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2).
(7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică băncilor, persoane juridice române, şi
sucursalelor băncilor străine care îşi desfăşoară activitatea în România, precum şi
institu[iilor de credit.
Art. 11
(1) Cheltuielile privind amortizarea activelor corporale şi necorporale sunt
deductibile în limita prevederilor Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului
imobilizat în active corporale şi necorporale, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare. Pentru echipamentele tehnologice, respectiv maşini, utilaje şi instala[ii de
lucru, computere şi echipamente periferice ale acestora, puse în func[iune după data
intrării în vigoare a prezentei legi, se poate utiliza regimul de amortizare accelerata fără
aprobarea organului fiscal teritorial. Acelaşi regim de amortizare se poate utiliza şi
pentru brevetele de inven[ie, de la data aplicării acestora de către contribuabil.
(2) Cheltuielile cu exploatarea zăcămintelor naturale, de natura decopertărilor,
explorărilor, forărilor, dezvoltărilor, care nu se finalizează în obiective economice ce pot
fi exploatate, se recuperează în următorii 5 ani, în rate egale, din veniturile realizate din
exploatare.
(3) Contribuabilii autoriza[i să desfăşoare activitate în domeniul exploatării
zăcămintelor naturale sunt obliga[i să înregistreze în evidenta contabila şi să deducă la
calculul profitului impozabil provizioane pentru refacerea terenurilor afectate şi pentru
redarea acestora în circuitul economic, silvic sau agricol, în limita unei cote de până la
1% din diferen[a anuală dintre veniturile şi cheltuielile din exploatare, înregistrate
potrivit reglementarilor contabile, pe toata durata de func[ionare a exploatării
zăcămintelor naturale.
(4) Pentru titularii de acorduri petroliere care desfăşoară opera[iuni petroliere în
perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apa mai mare de 100 m, cota
provizionului constituit pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instala[iilor, a
dependin[elor şi a anexelor, precum şi pentru reabilitarea mediului este de 10% din
profitul anual de exploatare, pe toată durata de func[ionare a exploatării petroliere.
(5) Contribuabilii care investesc în mijloace fixe şi/sau în brevete de inven[ie
amortizabile, potrivit legii, destinate activită[ilor pentru care aceştia sunt autoriza[i, şi
care nu au optat pentru regimul de amortizare accelerată pot deduce cheltuieli
suplimentare de amortizare reprezentând 20% din valoarea de intrare a acestora.
Valoarea rămasă de recuperat pe durata de via[ă utila se determină după
scăderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20%.
(6) Deducerea suplimentară de amortizare se acordă la data punerii în func[iune
a mijlocului fix, conform prevederilor Legii nr. 15/1994. Sunt exceptate de la aceasta
prevedere achizi[iile de animale şi planta[ii, pentru care deducerea se acordă astfel:
a) pentru animale, la data achizi[iei;
b) pentru planta[ii, la data recep[iei finale de înfiin[are a planta[iei.
72
(7) Ìntra sub incidenta alin. (1) sau (5), după caz, şi mijloacele fixe achizi[ionate în
baza unui contract de leasing financiar cu clauza definitiva de transfer al dreptului de
proprietate asupra bunului la expirarea contractului de leasing financiar.
(8) Contribuabilii care beneficiază de facilitatule prevăzute la alin. (1) şi (5) au
obliga[ia să păstreze în patrimoniu aceste mijloace fixe cel pu[in o perioadă egală cu
jumătate din durata lor normală de func[ionare.
(9) Persoanele juridice care au beneficiat până la data intrării în vigoare a
prezentei legi de facilitatea fiscală prevăzută la art. 212 din Ordonan[a de urgen[ă a
Guvernului nr. 297/2000 pentru completarea Legii nr. 133/1999 privind stimularea
întreprinzătorilor priva[i pentru înfiin[area şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii,
aprobată şi modificată prin Legea nr. 415/2001, sunt obliga[i să păstreze în patrimoniu
investi[iile realizate cel pu[in o perioadă egală cu jumătate din durata normală de
func[ionare a acestora.
(10) În cazul în care nu sunt respectate prevederile alin. (8) şi (9), impozitul pe
profit se recalculează, inclusiv pentru perioada în care s-a aplicat deducerea, şi se vor
calcula majorări şi penalită[i de întârziere, conform reglementarilor legale în vigoare.
Art. 12
În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca
proprietar, în timp ce în cazul leasingului opera[ional locatorul/finan[atorul are această
calitate. Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de
către utilizator, în cazul leasingului financiar, şi de către locator, în cazul leasingului
opera[ional, cheltuielile fiind deductibile. În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce
dobânda, iar în cazul leasingului opera[ional utilizatorul deduce chiria.
Art. 13
(1) Pierderea anuala, stabilita prin declara[ia de impozit pe profit, se recuperează
din profiturile impozabile ob[inute în următorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor
se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului
pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.
(2) Nu se recuperează pierderea fiscală înregistrată de persoana juridică ce îşi
încetează existen[a, în cazul în care are loc divizarea, dizolvarea, lichidarea sau
fuziunea.
(3) În cazul persoanelor juridice străine prevederile alin. (1) se aplică luându-se în
considerare numai activită[ile economice, cotele de participare, profiturile şi pierderile
atribuite sediului permanent din România.
(4) Contribuabilii care au fost obliga[i la plata unui impozit pe venit şi care anterior
au realizat pierdere fiscală intră sub inciden[a prevederilor alin. (1) de la data la care au
revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezenta lege. Această pierdere se
recuperează de la data înregistrării.
Art. 14
(1) În situa[ia lichidării/dizolvării unui contribuabil, pentru determinarea profitului
impozabil se ia în calcul şi profitul rezultat din lichidarea patrimoniului acestuia.
(2) În cazul fuziunii sau al divizării unui contribuabil care îşi încetează existen[a
sumele rezultate din evaluările generate de aceste opera[iuni se vor reflecta în conturile
de rezerve ale entită[ilor rezultate, fără a fi utilizate la majorarea capitalului social. În
caz contrar aceste sume se supun impozitării cu cota prevăzută la art. 2 alin. (1).
CAPÌTOLUL ÌÌÌ: Ìmpozitarea persoanelor juridice străine şi a veniturilor din surse
externe
Art. 15
Contribuabilii defini[i la art. 1 alin. (1) lit. b) şi c) datorează impozit pe profitul
atribuibil sediului permanent din România. Cota de impozitare este cea stabilita la art. 2
alin. (1), (3) sau (4), după caz.
Art. 16
73
(1) Persoanele juridice străine care realizează următoarele venituri se
impozitează pentru profitul corespunzător acestora, potrivit prevederilor prezentei legi,
cu cota prevăzută la art. 2 alin. (1):
a) veniturile ob[inute din sau în legătură cu proprietă[i imobiliare situate în
România, inclusiv închirierea în scopul utilizării unei asemenea proprietă[i, şi câştigul
ob[inut prin înstrăinarea unui drept asupra unei astfel de proprietă[i, inclusiv orice alte
drepturi de proprietate atribuibile indirect, inclusiv prin înstrăinarea ac[iunilor şi a altor
drepturi similare într-o societate ale cărei active corporale sunt formate în principal -
direct sau indirect - din proprietă[i imobiliare situate în România;
b) veniturile ob[inute ca urmare a exploatării resurselor naturale localizate în
România, inclusiv câştigul ob[inut din vânzarea unui drept aferent unor asemenea
resurse naturale;
c) veniturile ob[inute din înstrăinarea unui drept de proprietate de[inut la o
persoană juridică română.
(2) Orice alt venit care nu este men[ionat la alin. (1) este venit realizat pe teritoriul
României dacă este plătit de un rezident român sau este plătit de ori prin intermediul
unui sediu permanent în România.
Art. 17
(1) În sensul prezentei legi, sediu permanent înseamnă locul prin intermediul
căruia orice activitate a unei persoane fizice sau juridice străine este, în întregime sau
în parte, condusă direct ori prin intermediul unui agent dependent. În cazul în care o
asociere sau o altă entitate care nu are personalitate juridică desfăşoară activită[i
printr-un sediu permanent în România, pârtile sau beneficiarii se consideră că
desfăşoară activitate în România printr-un sediu permanent.
(2) Sediul permanent include: un loc de conducere, o sucursală, un birou, un
sediu secundar, o fabrică, un magazin, un atelier, o mina, un pu[ petrolier sau de gaze,
o carieră sau orice alt loc de extrac[ie a resurselor naturale.
(3) Un şantier de construc[ii sau un loc unde au fost aduse echipamente pentru
construc[ii, un proiect de montaj sau de instalare, activită[ile de supraveghere,
consultan[ă şi furnizarea de servicii pentru acelaşi proiect sau proiecte conexe devine
sediu permanent dacă are o durată mai mare de 6 luni.
(4) Un sediu permanent nu include: folosirea de instala[ii în scopul depozitarii, al
expunerii de produse sau de mărfuri; men[inerea unui stoc de produse sau de mărfuri
în scopul depozitarii sau al expunerii; men[inerea unui stoc de produse sau de mărfuri
numai în scopul prelucrării de către o altă persoană juridică; men[inerea unui stoc de
produse sau de mărfuri pentru expunerea în cadrul unui târg comercial sau al unei
expozi[ii şi care pot fi şi vândute la încheierea târgului sau a expozi[iei.
(5) Sediul permanent nu include nici un loc fix de afaceri destinat cumpărării de
produse, de mărfuri sau colectării de informa[ii, men[inerea unui loc fix de afaceri în
scopul desfăşurării de activită[i cu caracter pregătitor sau auxiliar, pentru orice
combinare a activită[ilor men[ionate, cu condi[ia ca întreaga activitate a locului fix de
afaceri ce rezultă din această combinare să aibă un caracter pregătitor sau auxiliar.
(6) Când o persoană fizică sau juridică, alta decât un agent cu statut
independent, ac[ionează în numele unei întreprinderi şi are şi exercită împuternicirea
de a încheia contracte în numele întreprinderii, această întreprindere se consideră că
are un sediu permanent în privin[a oricăror activită[i pe care persoana le exercită pentru
întreprindere, în afară de cazul în care activită[ile acestei persoane sunt limitate la cele
men[ionate la alin. (5).
(7) O întreprindere nu se consideră că are un sediu permanent numai prin faptul
că aceasta îşi exercită activitatea de afaceri printr-un broker, agent comisionar general
sau orice alt agent cu statut independent, cu condi[ia ca această persoană să ac[ioneze
în cadrul activită[ii ei obişnuite, înscrisă în documentele de constituire.
7"
(8) Prin agent dependent se în[elege o persoană fizică, juridică sau altă entitate
care îşi desfăşoară activitatea în România, în numele, pe contul şi sub controlul unei
persoane fizice sau juridice străine, în baza unui înscris între aceştia, şi încheie
contracte în numele acesteia, cu excep[ia reprezentantelor autorizate să func[ioneze pe
teritoriul României.
(9) Reprezentantul legal al sediului permanent este obligat ca înainte de
începerea activită[ii să îl înregistreze la organul fiscal teritorial în a cărui rază urmează
să activeze.
(10) Pentru reflectarea reală a profitului impozabil al sediului permanent se scad
numai cheltuielile aferente realizării veniturilor acestuia, avându-se în vedere
prevederile cap. ÌÌ. La determinarea profitului impozabil al sediilor permanente vor fi
avute în vedere următoarele reguli:
a) rela[ia dintre o societate comercială străină şi sediul permanent al acesteia nu
poate fi stabilită juridic prin conven[ii/contracte; în consecin[ă, opera[iunile la care
acestea participă nu generează profit, iar ca urmare a derulării acestor opera[iuni sediul
permanent nu înregistrează pierdere;
b) tot ceea ce nu reprezintă cheltuieli sau venituri la societatea comercială străină
nu poate fi cheltuială sau venit al sediului permanent;
c) circula[ia bunurilor şi a finan[ărilor între acestea, precum şi cedarea bunurilor
mobile şi imobile nu duc la realizarea de profituri sau pierderi.
Art. 18
(1) Persoana juridică română are dreptul de a i se deduce din impozitul pe profit
datorat în România o sumă echivalentă cu impozitul pe venitul din sursa externă, plătit
direct sau prin re[inere la sursa în străinătate, pe bază de documente confirmate de
autorită[ile străine, care atestă plata, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca
Na[ională a României, aferent datei plă[ii. În acest caz valoarea ce va fi luata în
considerare pentru determinarea profitului impozabil este cea brută, inclusiv impozitul
plătit în afară.
(2) Suma deducerii este la nivelul prevăzut la art. 2 alin. (1), dar nu mai mult
decât impozitul pe profit calculat prin aplicarea cotei impozitului pe profit, prevăzută în
prezenta lege, asupra veniturilor pe fiecare sursă de venit externă, după ce s-au scăzut
cheltuielile deductibile aferente acestora.
Art. 19
Pierderile legate de veniturile din surse externe se deduc numai din aceste
venituri, separat pe fiecare sursă de venit. Pierderile neacoperite se reportează şi se
recuperează în anii următori, potrivit art. 13.
CAPÌTOLUL ÌV: Plata şi controlul impozitului pe profit
Art. 20
(1) Plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial, până la data de 25
inclusiv a primei luni din trimestrul următor, cu excep[ia Băncii Na[ionale a României, a
băncilor române şi a sucursalelor din România ale băncilor, persoane juridice străine,
care efectuează plă[i lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru
care se calculează impozit. În acest scop profitul şi impozitul pe profit se calculează şi
se eviden[iază trimestrial, cumulat de la începutul anului sau lunar, în cazul băncilor.
(2) Banca Na[ională a României, băncile şi sucursalele din România ale băncilor,
persoane juridice străine, au obliga[ia să plătească în contul impozitului pe profit, pentru
luna decembrie a fiecărui an fiscal, o sumă egala cu impozitul datorat pe luna
noiembrie a aceluiaşi an, până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor, urmând
ca regularizarea pe baza datelor din bilan[ul contabil să se efectueze până la termenul
prevăzut pentru depunerea situa[iilor financiare.
(3) Contribuabilii, al[ii decât cei prevăzu[i la alin. (2), au obliga[ia să plătească în
contul impozitului pe profit pentru trimestrul ÌV, până la data de 25 ianuarie inclusiv a
7$
anului următor, o sumă egală cu impozitul calculat şi eviden[iat pe trimestrul ÌÌÌ, urmând
ca regularizarea pe baza datelor din bilan[ul contabil să se efectueze până la termenul
prevăzut pentru depunerea situa[iilor financiare.
(4) Persoanele juridice care încetează să existe au obliga[ia de a depune
declara[ia de impunere şi de a plăti impozitul pe profit cu 10 zile înainte de data
înregistrării încetării existen[ei persoanei juridice la registrul comer[ului.
(5) Persoanele juridice fără scop patrimonial calculează şi plătesc impozitul pe
profit anual, până la data de 25 ianuarie a anului următor.
(6) Contribuabilii care ob[in venituri din cultura cerealelor şi a plantelor tehnice,
pomicultură şi viticultură plătesc impozit pe profit anual, până la data de 25 ianuarie
inclusiv a anului următor, pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii
acestor venituri în volumul total al veniturilor.
Art. 21
(1) În cursul anului fiscal contribuabilii au obliga[ia de a depune declara[ia de
impunere până la termenul de plată a impozitului inclusiv, urmând ca, după
definitivarea impozitului pe profit pe baza datelor din bilan[ul contabil anual, să depună
declara[ia de impunere pentru anul fiscal expirat, până la termenul prevăzut pentru
depunerea situa[iilor financiare.
(2) Contribuabilii sunt obliga[i să depună odată cu declara[ia de impunere anuală
şi o declara[ie privind plă[ile sau angajamentele de plată către persoanele fizice şi/sau
juridice străine, care să cuprindă sumele, scopul plă[ii şi beneficiarul. Nu se cuprind în
această declara[ie sumele angajate sau plătite pentru opera[iunile în exclusivitate de
import de bunuri şi transport interna[ional.
(3) Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitelor declarate şi pentru
depunerea în termen a declara[iei de impunere.
(4) Declara[ia de impunere se semnează de către administrator sau de orice altă
persoană autorizată, potrivit legii, să îl reprezinte pe contribuabil.
Art. 22
Fac excep[ie de la prevederile art. 20 alin. (3) contribuabilii care au definitivat
până la data de 25 ianuarie închiderea exerci[iului financiar anterior. Aceştia depun
declara[ia de impunere definitivă şi plătesc impozitul pe profit aferent anului fiscal
încheiat, până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor.
Art. 23
Plata impozitelor reglementate de prezenta lege se face în lei.
Art. 24
Pentru neplata la termen a impozitului pe profit se datorează majorări şi penalită[i
de întârziere, potrivit reglementarilor legale în vigoare.
Art. 25
Constatarea, controlul, urmărirea, încasarea şi executarea silită a impozitelor
reglementate de prezenta lege, precum şi a penalită[ilor, a majorărilor de întârziere şi a
penalită[ilor de întârziere se efectuează, conform reglementarilor legale în vigoare, de
către organele fiscale ale Ministerului Finan[elor Publice.
Art. 26
Un inspector fiscal sau un alt angajat al unei unită[i fiscale, autorizat în acest
sens, are dreptul de a intra în orice incintă de afaceri a contribuabilului sau în alte
incinte deschise publicului, conform Ordonan[ei Guvernului nr. 70/1997 privind controlul
fiscal, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 64/1999, cu modificările
ulterioare, în scopul determinării obliga[iilor fiscale ale acestuia. Accesul este permis în
cursul orelor normale de serviciu, iar în afara acestora, numai cu autorizarea scrisă a
conducerii unită[ii fiscale, justificata de necesitatea controlului.
Art. 27
76
(1) În vederea determinării obliga[iilor fiscale, potrivit prevederilor prezentei legi,
organele fiscale au dreptul de a controla şi de a recalcula adecvat profitul impozabil şi
impozitul de plată pentru:
a) opera[iunile care au ca scop evitarea sau diminuarea plă[ii impozitelor;
b) opera[iunile efectuate în numele contribuabilului, dar în favoarea asocia[ilor,
ac[ionarilor sau persoanelor ce ac[ionează în numele acestora;
c) datoriile asumate de contribuabili în contul unor împrumuturi făcute sau
garantate de ac[ionari, asocia[i ori de persoanele care ac[ionează în numele acestora,
în vederea reflectării reale a opera[iunii;
d) distribuirea, împăr[irea, alocarea veniturilor, deducerile, creditele sau
reducerile între 2 sau mai mul[i contribuabili ori acele opera[iuni controlate, direct sau
indirect, de persoane care au interese comune, în scopul prevenirii evaziunii fiscale şi
pentru reflectarea reala a opera[iunilor.
(2) În cazul tranzac[iilor dintre persoane asociate valoarea recunoscută de
autoritatea fiscală este valoarea de pia[a a tranzac[iilor.
(3) În mod particular, sunt persoane asociate:
a) persoanele fizice, ascenden[ii, descenden[ii, colateralii, şotul sau şotia
acestora şi afinii până la gradul al ÌÌÌ-lea inclusiv;
b) o entitate şi orice altă persoană care de[ine inclusiv proprietatea ale asocia[ilor
acelei persoane, în mod direct sau indirect, 20% sau mai mult din valoarea ori din
numărul ac[iunilor sau al drepturilor de vot din acea entitate sau controlează în mod
efectiv acea entitate;
c) două entită[i, dacă o ter[ă persoană de[ine inclusiv proprietă[i ale asocia[ilor
acelei persoane, direct sau indirect, 20% sau mai mult din valoarea sau din numărul
ac[iunilor ori al drepturilor de vot din fiecare entitate sau controlează în mod efectiv
acele entită[i.
(4) La estimarea valorii de pia[ă a tranzac[iilor vor fi utilizate următoarele metode:
a) metoda comparării preturilor, în care pre[ul de vânzare al contribuabilului se
compară cu pre[urile practicate de alte entită[i independente de acesta, atunci când
sunt vândute produse sau servicii comparabile;
b) metoda cost-plus, în care pre[ul obişnuit al pie[ei trebuie determinat ca valoare
a costurilor principale mărite cu o rată de profit similară domeniului de activitate al
contribuabilului;
c) metoda pre[ului de revânzare, în care pre[ul pie[ei este determinat pe baza
pre[ului de revânzare a produselor şi serviciilor către entită[i independente, diminuat cu
cheltuielile de comercializare şi o rată de profit.
(5) Dintre metodele prevăzute la alin. (4) se va utiliza cea mai adecvată metodă,
de la caz la caz.
(6) Procedurile de aplicare a acestor metode se vor prezenta în instruc[iunile
aprobate prin hotărâre a Guvernului, conform prevederilor art. 34.
Art. 28
(1) Func[ionarii publici din cadrul unită[ilor fiscale, inclusiv persoanele care nu
mai de[in această calitate, sunt obliga[i să păstreze secretul asupra informa[iilor pe care
le de[in prin exercitarea atribu[iilor de serviciu, referitoare la un contribuabil.
(2) Ìnforma[iile referitoare la un contribuabil pot fi transmise numai:
a) autorită[ilor cu atribu[ii fiscale, în scopul realizării unor obliga[ii ce decurg din
aplicarea unei legi fiscale;
b) autorită[ii din domeniul muncii şi protec[iei sociale care face plă[i de asigurări
sociale sau alte plă[i similare;
c) autorită[ilor fiscale ale altei [ări, în baza unei conven[ii interna[ionale ratificate
sau aprobate de Parlament;
d) autorită[ilor judiciare competente, potrivit legii.
77
(3) Persoana care primeşte informa[ii fiscale, potrivit prevederilor alin. (2), este
obligată să păstreze secretul fiscal asupra informa[iilor primite.
(4) Ìnforma[ia referitoare la un contribuabil poate fi transmisă şi unei alte
persoane, cu consim[ământul scris al contribuabilului.
(5) Nerespectarea obliga[iei de păstrare a secretului fiscal se pedepseşte potrivit
legii penale.
Art. 29
Contesta[iile formulate la actele de control sau de impunere ale organelor fiscale
se solu[ionează conform prevederilor legale în materie.
Art. 30
(1) Cesionarea sau înstrăinarea sub orice altă formă a ac[iunilor ori a păr[ilor
sociale ale societarilor comerciale, precum şi transferul patrimoniului unei entită[i
apar[inând unei persoane nerezidente se pot face numai după achitarea la bugetul de
stat a obliga[iilor fiscale de natura impozitului pe profit şi a impozitului pe dividende. Fac
excep[ie situa[iile în care urmează să se preia obliga[iile fiscale restante ale
contribuabilului, pe baza unui protocol încheiat cu organele administra[iei de stat,
document din care să rezulte obligativitatea achitării acestor datorii, precum şi
tranzac[iile efectuate pe pia[a de capital.
(2) Oficiul registrului comer[ului este obligat ca la operarea oricărei modificări de
natura celei prevăzute la alin. (1) să solicite dovada eliberată de organele fiscale
teritoriale, din care să rezulte plata obliga[iilor fiscale, sau protocolul încheiat cu
organele administra[iei de stat, în cazul în care se preiau aceste obliga[ii fiscale.
(3) Nerespectarea prevederilor alin. (1) şi (2) constituie infrac[iune pentru
administratorul societă[ii sau reprezentantul legal, după caz, precum şi pentru emitentul
certificatului de men[iuni şi se pedepseşte potrivit legii penale.
CAPÌTOLUL V: Dispozi[ii tranzitorii şi finale
Art. 31
Metodologia de calcul şi de reflectare în profit a opera[iunilor legate de
distribuirea activelor, în cazul lichidărilor par[iale sau totale ale contribuabililor, precum
şi al reorganizării acestora, va fi prezentată în instruc[iunile prevăzute la art. 34.
Art. 32
Pierderea neta înregistrată în perioada de scutire poate fi recuperată din
profiturile impozabile viitoare, conform prevederilor prezentei legi. Pierderea neta se
calculează ca diferen[a între pierderile şi profiturile impozabile înregistrate în perioada
de scutire.
Art. 33
(1) Obliga[iile fiscale reglementate prin prezenta lege sunt venituri ale bugetului
de stat.
(2) Ca excep[ie de la prevederile alin. (1), impozitul pe profit, majorările şi
amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale şi a consiliilor
jude[ene sunt venituri ale bugetelor locale respective.
Art. 34
(1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Guvernul
va aproba, la propunerea Ministerului Finan[elor Publice, instruc[iunile privind
metodologia de calcul şi formularistica corespunzătoare referitoare la impozitul pe
profit.
(2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Guvernul
va aproba regimul deductibilită[ii fiscale a provizioanelor agen[ilor economici şi ale
băncilor, cooperativelor de credit şi fondurilor de garantare.
(3) Pentru aplicarea unitara a prevederilor prezentei legi se constituie Comisia
centrală fiscală a impozitelor directe, coordonată de secretarul de stat care răspunde
7#
de activitatea veniturilor statului. Componenta comisiei şi regulamentul de func[ionare
se aprobă prin ordin al ministrului finan[elor publice.
(4) Ordinele, modelele de formulare şi normele de completare a acestora,
referitoare la impozitul pe profit, precum şi deciziile comisiei prevăzute la alin. (3) se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea Ì.
Art. 35
(1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 iulie 2002.
(2) Anul calendaristic 2002 va fi considerat compus din două exerci[ii fiscale.
Primul exerci[iu fiscal cuprinde perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2002, în care se vor aplica
prevederile Ordonan[ei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, precum şi celelalte acte normative în vigoare,
incidente. Al doilea exerci[iu fiscal cuprinde perioada 1 iulie - 31 decembrie 2002, în
care se vor aplica prevederile prezentei legi.
(3) În cazul persoanelor juridice care au ob[inut înainte de data intrării în vigoare
a prezentei legi certificatul permanent de investitor în zona defavorizată, se va aplica în
continuare scutirea de la plată impozitului pe profit pe toată durata de existen[ă a zonei
defavorizate.
(4) Contribuabilii care au efectuat cheltuieli cu investi[ii înainte de data de 30
iunie 2002, potrivit Ordonan[ei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilită[i
persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localită[i din Mun[ii Apuseni şi în
Rezerva[ia Biosferei "Delta Dunării", republicată, beneficiază în continuare de
reglementările prevăzute de aceasta.
(5) Contribuabilii care îşi desfăşoară activitatea în zona liberă, pe bază de licen[ă,
şi care până la data intrării în vigoare a prezentei legi au realizat investi[ii în zona liberă,
în active corporale amortizabile utilizate în industria prelucrătoare, în valoare de cel
pu[in 1.000.000 dolari S.U.A., beneficiază, pentru o perioadă de 5 ani de la data intrării
în vigoare a prezentei legi, de scutirea de la plata impozitului pe profit. Această
prevedere nu se mai aplică de la data la care intervin modificări în structura
ac[ionariatului contribuabilului. În cazul societă[ilor cotate se consideră modificare a
ac[ionariatului, conform prevederilor prezentului articol, situa[ia în care în cursul unui an
calendaristic mai mult de 25% din ac[ionariat se modifică.
Art. 36
(1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
a) prevederile Ordonan[ei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 73/1996, republicată în Monitorul Oficial al
României,
Partea Ì, nr. 40 din 12 martie 1997, cu modificările şi completările ulterioare;
b) prevederile art. ÌÌ din Ordonan[a de urgen[ă a Guvernului nr. 127/1999 privind
instituirea unor măsuri cu caracter fiscal pentru îmbunătă[irea realizării şi colectării
veniturilor statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea Ì, nr. 455 din 20
septembrie 1999, aprobată cu modificări prin Legea nr. 576/2001;
c) dispozi[iile referitoare la impozitul pe profit prevăzute la art. 14 din Legea nr.
84/1992 privind regimul zonelor libere, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea Ì, nr. 182 din 30 iulie 1992;
d) prevederile art. 6 alin. (1) lit. c) referitoare la impozitul pe profit din Ordonan[a
de urgen[ă a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 20/1999, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea Ì,
nr. 545 din 8 noiembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;
e) prevederile art. 43 alin. (2) referitoare la impozitul pe profit din Legea nr.
32/2000 privind societă[ile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea Ì, nr. 148 din 10 aprilie 2000, cu modificările şi
completările ulterioare;
79
f) prevederile art. 19 alin. (1) şi (4) referitoare la impozitul pe profit din Ordonan[a
Guvernului nr. 78/2001 pentru modificarea Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficienta
a energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea Ì, nr. 541 din 1 septembrie
2001 şi aprobată cu modificări prin Legea nr. 120/2002;
g) dispozi[iile referitoare la impozitul pe profit prevăzute la art. 89 alin. 3 din
Legea bancara nr. 58/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea Ì, nr. 121
din 23 martie 1998, cu modificările şi completările ulterioare;
h) prevederile art. 212 şi 213 referitoare la impozitul pe profit din Ordonan[a de
urgen[ă a Guvernului nr. 297/2000 pentru completarea Legii nr. 133/1999 privind
stimularea întreprinzătorilor priva[i pentru înfiin[area şi dezvoltarea întreprinderilor mici
şi mijlocii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea Ì, nr. 707 din 30 decembrie
2000 şi aprobată cu modificări prin Legea nr. 415/2000;
i) reglementările art. 6 şi 7 referitoare la impozitul pe venit din Ordonan[a
Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea Ì, nr. 472 din 17 august 2001;
j) prevederile art. 7 lit. b) referitoare la impozitul pe profit din Ordonan[a
Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea şi func[ionarea parcurilor industriale,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea Ì, nr. 536 din 1 septembrie 2001;
k) prevederile art. 10 referitoare la impozitul pe profit din Ordonan[a Guvernului
nr. 27/1996 privind acordarea de facilită[i persoanelor care domiciliază sau lucrează în
unele localită[i din Mun[ii Apuseni şi în Rezerva[ia Biosferei "Delta Dunării", aprobată cu
modificări prin Legea nr. 96/1997, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea Ì,
nr. 194 din 13 august 1997;
l) prevederile art. 2 şi 4 din Hotărârea Guvernului nr. 335/1995 privind regimul
constituirii, utilizării şi deductibilită[ii fiscale a provizioanelor agen[ilor economici şi
societă[ilor bancare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea Ì, nr. 87 din 29
aprilie 1996, cu modificările ulterioare;
m) prevederile art. 68 din Legea educa[iei fizice şi sportului nr. 69/2000, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea Ì, nr. 200 din 9 mai 2000, cu modificările şi
completările ulterioare.
(2) Prevederile art. 13 alin. 1 şi ale art. 14 din Legea nr. 332/2001 privind
promovarea investi[iilor directe cu impact semnificativ în economie, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea Ì, nr. 356 din 3 iulie 2001, se abrogă începând cu
data de 1 ianuarie 2005.
Aceasta lege a fost adoptată de Senat în şedin[a din 12 iunie 2002, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitu[ia României.
p. PREŞEDÌNTELE SENATULUÌ,
DORU ÌOAN TÄRÄCÌLÄ
Această lege a fost adoptată de Camera Deputa[ilor în şedin[a din 18 iunie 2002,
cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitu[ia României.
PREŞEDÌNTELE CAMEREÌ DEPUTA|ÌLOR
VALER DORNEANU
Legea 501 din 11 iulie 2002, pentru aprobarea Ordonan[ei de urgen[ă a Guvernului nr.
94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apar[inut cultelor
religioase din România
Publicat în Monitorul Oficial nr. 561 din 31 iulie 2002

Parlamentul României adoptă prezenta lege.
#!
Articol unic. - Se aproba Ordonan[a de urgen[ă a Guvernului nr. 94 din 29 iunie
2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apar[inut cultelor religioase din
România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea Ì, nr. 308 din 4 iulie 2000,
cu următoarele modificări şi completări:
1. La articolul 1, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 1. - (1) Ìmobilele care au apar[inut cultelor religioase din România şi au fost
preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu, de statul român, de organiza[iile cooperatiste
sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, altele
decât lăcaşele de cult, compuse din construc[ii împreună cu terenul aferent, existente
în natură, se retrocedează foştilor proprietari, în condi[iile prezentei ordonan[e de
urgen[ă."
2. Alineatul (4) al articolului 1 se abrogă.
3. La articolul 1, după alineatul (4) se introduc alineatele (5), (6) şi (7) cu
următorul cuprins:
"(5) În toate cazurile cererile de retrocedare a imobilelor prevăzute la alin. (1) se
pot depune la Comisia specială de retrocedare, prevăzută de prezenta ordonan[ă de
urgen[ă, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a acesteia.
După acest termen nu se mai pot formula cereri de restituire sau de retrocedare. Actele
doveditoare ale drepturilor solicitate se pot depune în termenul util stabilit de comisie.
(6) În cazul în care imobilele care fac obiectul cererilor de retrocedare sunt
afectate unor activită[i de interes public din învă[ământ şi cercetare, sănătate sau sunt
destinate func[ionării unor aşezăminte social-culturale, sedii ale partidelor politice legal
înregistrate, misiuni diplomatice, oficii consulare, reprezentante ale organiza[iilor
interna[ionale interguvernamentale acreditate în România, solicitantul retrocedării poate
opta pentru:
a) restituirea numai a nudei proprietă[i, caz în care imobilul respectiv îşi va păstra
afecta[iune pe o perioadă de până la 5 ani de la data deciziei de retrocedare. În
această perioadă proprietarul este scutit de plata impozitului pe proprietate şi, totodată,
va fi beneficiarul unei chirii în cuantumul stabilit prin hotărâre a Guvernului.
În acest interval plata cheltuielilor de între[inere aferente imobilului respectiv
revine utilizatorilor;
b) acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, în condi[iile Legii nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie
1945-22 decembrie 1989.
(7) Odată cu imobilele retrocedate în natură se restituie şi acele bunuri mobile
destinate, la data preluării, func[ionării cultului, dacă acestea au fost preluate împreună
cu imobilul respectiv şi dacă acestea mai exista la data depunerii cererii de retrocedare.
De[inătorul actual al imobilului, la solicitarea şi în prezen[a reprezentantului cultului
religios care a depus cererea de retrocedare, va proceda la efectuarea inventarului
bunurilor mobile existente în imobil, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii
de retrocedare. În cazul nerespectării acestui termen se va urma procedura prevăzută
la art. 42 alin. (2)-(4) din Legea nr. 10/2001."
4. La articolul 2, alineatele (1), (4) şi (6) vor avea următorul cuprins:
"Art. 2. - (1) În scopul verificării îndeplinirii condi[iilor prevăzute la art. 1 se va
constitui, prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la data intrării în
vigoare a prezentei ordonan[e de urgen[ă, Comisia specială de retrocedare, care va fi
formată din:
a) un reprezentant din partea Ministerului Culturii şi Cultelor;
b) un reprezentant din partea Ministerului Justi[iei;
c) un reprezentant din partea Ministerului Administra[iei Publice;
d) un reprezentant din partea Ministerului Finan[elor Publice;
e) un reprezentant din partea Secretariatului General al Guvernului.
#
..........................................................................................
(4) Secretariatul Comisiei speciale de retrocedare va fi asigurat de Ministerul
Administra[iei Publice.
.........................................................................................
(6) Deciziile Comisiei speciale de retrocedare vor putea fi atacate cu contesta[ie
la instan[a de contencios administrativ în a cărei raza teritoriala este situat imobilul
solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora. Hotărârea pronun[ată de
instan[a de contencios administrativ este supusă căilor de atac potrivit Legii
contenciosului administrativ nr. 29/1990."
5. La articolul 3, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 3. - (1) Cererile de retrocedare se depun, prin centrul eparhial sau, după
caz, centrul de cult, la Comisia specială de retrocedare."
6. Articolul 4 va avea următorul cuprins:
"Art. 4. - (1) Dreptul de proprietate asupra imobilului solicitat se redobândeşte pe
baza deciziei Comisiei speciale de retrocedare sau a hotărârii judecătoreşti rămase
definitive, după caz.
(2) Dispozi[iile legale privind protec[ia chiriaşilor, persoane fizice, se aplică în
mod corespunzător, fără a putea depăşi termenul de 5 ani prevăzut la art. 5 alin. (2).
(3) Pentru imobilele preluate fără titlu, care au destina[ie de scoli, spitale,
grădini[e, centre de plasament, aziluri de bătrâni, se vor încheia contracte de închiriere,
pe o durata de 5 ani de la data emiterii deciziei de retrocedare, între noii proprietari şi
utilizatorii acestora. În această perioadă proprietarul este scutit de plată impozitului pe
proprietate, iar cheltuielile de între[inere aferente imobilului respectiv se vor suporta de
utilizatori. Limitele maxime ale chiriei aferente acestor contracte se vor stabili prin
hotărâre a Guvernului, pe categorii de utilizatori.
(4) Litigiile legate de eventualele îmbunătă[iri aduse imobilelor care se
retrocedează în condi[iile prezentei ordonan[e de urgen[ă de către foştii de[inători vor fi
solu[ionate între proprietari şi chiriaşi, în condi[iile legii.
(5) Despăgubirile băneşti se vor acorda în condi[iile stabilite la art. 38-40 din
Legea nr. 10/2001."
7. Articolul 5 va avea următorul cuprins:
"Art. 5. - (1) Proprietarii care vor redobândi dreptul de proprietate asupra
imobilelor în temeiul prezentei ordonan[e de urgen[ă vor încheia cu de[inătorii actuali ai
acestor imobile un protocol de predare-preluare, în mod obligatoriu, în termen de 60 de
zile de la data rămânerii definitive a deciziei Comisiei speciale de retrocedare, termen
după care, dacă protocolul nu a fost semnat, se va încheia în prezen[a executorului
judecătoresc un proces-verbal de constatare unilaterală a preluării imobilului.
(2) Proprietarii vor intra în posesia bunurilor imobile solicitate în termen de cel
mult 5 ani de la redobândirea dreptului de proprietate, în cazul imobilelor prevăzute la
art. 1 alin. (6) şi la art. 4 alin. (2) şi (3), în condi[iile stabilite de protocolul prevăzut la
alin. (1)."
8. După articolul 5 se introduce articolul 51 cu următorul cuprins:
"Art. 51. - Pentru aplicarea unitară a prezentei ordonan[e de urgen[ă Guvernul va
emite norme metodologice în termen de 60 de zile de la data publicării legii de
aprobare a acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea Ì."
Această lege a fost adoptată de Senat în şedin[a din 24 iunie 2002, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitu[ia României.
p. PREŞEDÌNTELE SENATULUÌ,
DORU ÌOAN TÄRÄCÌLÄ
Această lege a fost adoptată de Camera Deputa[ilor în şedin[a din 25 iunie 2002,
cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitu[ia României.
PREŞEDÌNTELE CAMEREÌ DEPUTA|ÌLOR
#2
VALER DORNEANU
Legea 48 din 16 ianuarie 2002 pentru aprobarea Ordonan[ei Guvernului nr. 137/2000
privind prevenirea şi sanc[ionarea tuturor formelor de discriminare
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. - Se aprobă Ordonan[a Guvernului nr. 137 din 31 august 2000 privind
prevenirea şi sanc[ionarea tuturor formelor de discriminare, adoptată în temeiul art. 1
lit. S pct. 2 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonan[e
şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea Ì, nr. 431 din 2 septembrie 2000,
cu următoarele modificări şi completări:
1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:
"Art. 1. - (1) În România, stat de drept, democratic şi social, demnitatea omului,
drepturile şi libertă[ile cetă[enilor, libera dezvoltare a personalită[ii umane reprezintă
valori supreme şi sunt garantate lege.
(2) Principiul egalită[ii între cetă[eni, al excluderii privilegiilor şi discriminării sunt
garantate în special în exercitarea următoarelor drepturi:
a) dreptul la un tratament egal în fa[a instan[elor judecătoreşti şi a oricărui alt organ
jurisdic[ional;
b) dreptul la securitatea persoanei şi la ob[inerea protec[iei statului împotriva
violentelor sau maltratărilor din partea oricărui individ, grup sau institu[ie;
c) drepturile politice, şi anume drepturile electorale, dreptul de a participa la viata
publică şi de a avea acces la func[ii şi demnită[i publice;
d) drepturile civile, în special:
(i) dreptul la libera circula[ie şi la alegerea reşedin[ei;
(ii) dreptul de a părăsi [ara şi de a se întoarce în [ară;
(iii) dreptul de a ob[ine şi de a renun[a la cetă[enia română;
(iv) dreptul de a se casatori şi de a-şi alege partenerul;
(v) dreptul de proprietate;
(vi) dreptul la moştenire;
(vii) dreptul la libertatea de gândire, conştiin[ă şi religie;
(viii) dreptul la libertatea de opinie şi de exprimare;
(ix) dreptul la libertatea de întrunire şi de asociere;
(x) dreptul de peti[ionare;
e) drepturile economice, sociale şi culturale, în special:
(i) dreptul la muncă, la libera alegere a ocupa[iei, la condi[ii de muncă echitabile şi
satisfăcătoare, la protec[ia împotriva şomajului, la un salariu egal pentru munca
egală, la o remunera[ie echitabilă şi satisfăcătoare;
(ii) dreptul de a înfiin[a sindicate şi de a se afilia unor sindicate;
(iii) dreptul la locuin[ă;
(iv) dreptul la sănătate, la îngrijire medicală, la securitate sociala şi la servicii sociale;
(v) dreptul la educa[ie şi la pregătire profesională;
(vi) dreptul de a lua parte, în condi[ii de egalitate, la activită[i culturale şi sportive;
f) dreptul de acces la toate locurile şi serviciile destinate folosin[ei publice.
(3) Exercitarea drepturilor enun[ate în cuprinsul prezentului articol priveşte
persoanele aflate în situa[ii comparabile.
(4) Orice persoană fizică sau juridică are obliga[ia să respecte principiile enun[ate la
alin. (2)."
2. Alineatul (3) al articolului 2 se abrogă.
3. La articolul 2 alineatul (5), literele a) şi b) vor avea următorul cuprins:
#3
"a) instituirea unor măsuri speciale, în vederea protec[iei persoanelor aflate în
minoritate, atunci când acestea nu se bucură de egalitatea şanselor;
b) sanc[ionarea comportamentului discriminatoriu prevăzut în dispozi[iile alin. (2)."
4. La articolul 3, literele a) şi b) vor avea următorul cuprins:
"a) condi[iile de încadrare în muncă, criteriile şi condi[iile de recrutare, selectare şi
promovare, accesul la toate formele şi nivelurile de orientare, formare şi perfec[ionare
profesională;
b) protec[ia şi securitatea socială;"
5. La articolul 3, după litera f) se introduce litera g) cu următorul cuprins:
"g) alte domenii ale vie[ii sociale."
6. Articolul 4 va avea următorul cuprins:
"Art. 4. - În interesul prezentei ordonan[e, categorie defavorizata este acea categorie
de persoane care fie se afla pe o pozi[ie de inegalitate în raport cu majoritatea
cetă[enilor din cauza originii sociale ori a unui handicap, fie se confruntă cu un
comportament de respingere şi marginalizare generat de cauze specifice, cum ar fi o
boală cronică necontagioasă ori infectarea HÌV, statutul de refugiat sau azilant."
7. Articolul 5 va avea următorul cuprins:
"Art. 5. - Constituie contraven[ie, conform prezentei ordonan[e, condi[ionarea
participării la o activitate economică a unei persoane ori a alegerii sau exercitării
libere a unei profesii de apartenen[a sa la o anumită rasă, na[ionalitate, etnie, religie,
categorie socială, respectiv de convingerile, de sexul sau orientarea sexuală, de
vârsta sau de apartenen[a sa la o categorie defavorizată."
8. La articolul 6, partea introductiva şi litera c) vor avea următorul cuprins:
"Art. 6. - Constituie contraven[ie, conform prezentei ordonan[e, discriminarea unei
persoane pentru motivul că apar[ine unei anumite rase, na[ionalită[i, etnii, religii,
categorii sociale sau unei categorii defavorizate, respectiv din cauza convingerilor,
vârstei, sexului sau orientării sexuale a acesteia, într-un raport de muncă şi protec[ie
socială, cu excep[ia cazurilor prevăzute de lege, manifestată în următoarele domenii:
...
c) acordarea altor drepturi sociale decât cele reprezentând salariul;"
9. Articolul 7 va avea următorul cuprins:
"Art. 7. - (1) Constituie contraven[ie, conform prezentei ordonan[e, refuzul unei
persoane fizice sau juridice de a angaja în muncă o persoană pentru motivul că
aceasta apar[ine unei anumite rase, na[ionalită[i, etnii, religii, categorii sociale sau
unei categorii defavorizate ori din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientării
sexuale a acesteia, cu excep[ia cazurilor prevăzute de lege.
(2) Constituie contraven[ie, conform prezentei ordonan[e, condi[ionarea ocupării unui
post prin anun[ sau concurs, lansat de angajator ori de reprezentantul acestuia, de
apartenen[a la o anumită rasă, na[ionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o
categorie defavorizată, de vârsta, de sexul sau orientarea sexuală, respectiv de
convingerile candida[ilor, cu excep[ia situa[iei prevăzute la art. 2 alin. (4).
(3) Persoanele fizice şi juridice cu atribu[ii în medierea şi repartizarea în muncă vor
aplica un tratament egal tuturor celor afla[i în căutarea unui loc de muncă, vor asigura
tuturor persoanelor aflate în căutarea unui loc de munca accesul liber şi egal la
consultarea cererii şi ofertei de pe pia[a muncii, la consultan[a cu privire la
posibilită[ile de ocupare a unui loc de muncă şi de ob[inere a unei calificări şi vor
refuza sprijinirea cererilor discriminatorii ale angaja[ilor. Angajatorii vor asigura
confiden[ialitatea datelor privitoare la rasa, na[ionalitatea, etnia, religia, sexul,
orientarea sexuală sau a altor date cu caracter privat care privesc persoanele aflate
în căutarea unui loc de muncă."
10. Articolul 8 va avea următorul cuprins:
#"
"Art. 8. - Constituie contraven[ie, conform prezentei ordonan[e, discriminarea
angaja[ilor de către angajatori, în raport cu presta[iile sociale acordate, din cauza
apartenen[ei angaja[ilor la o anumită rasă, na[ionalitate, origine etnică, religie,
categorie socială sau la o categorie defavorizată ori pe baza vârstei, sexului, orientării
sexuale sau convingerilor promovate de ei."
11. Articolul 10 va avea următorul cuprins:
"Art. 10. - Constituie contraven[ie, conform prezentei ordonan[e, dacă fapta nu intră
sub inciden[a legii penale, discriminarea unei persoane fizice, a unui grup de
persoane din cauza apartenen[ei acestora ori a persoanelor care administrează
persoana juridică la o anumită rasă, na[ionalitate, etnie, religie, categorie socială sau
la o categorie defavorizată, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau
orientării sexuale a persoanelor în cauză prin:
a) refuzarea acordării serviciilor publice administrative şi juridice;
b) refuzarea accesului unei persoane sau unui grup de persoane la serviciile de
sănătate publică - alegerea medicului de familie, asisten[a medicala, asigurările de
sănătate, serviciile de urgen[ă sau alte servicii de sănătate;
c) refuzul de a vinde sau de a închiria un teren sau imobil cu destina[ie de locuin[ă;
d) refuzul de a acorda un credit bancar sau de a încheia orice alt tip de contract;
e) refuzarea accesului unei persoane sau a unui grup de persoane la serviciile oferite
de teatre, cinematografe, biblioteci, muzee şi expozi[ii;
f) refuzarea accesului unei persoane sau unui grup de persoane la serviciile oferite
de magazine, hoteluri, restaurante, baruri, discoteci sau de orice al[i prestatori de
servicii, indiferent dacă sunt în proprietate privată sau publică;
g) refuzarea accesului unei persoane sau unui grup de persoane la serviciile oferite
de companiile de transport în comun - prin avion, vapor, tren, metrou, autobuz,
troleibuz, tramvai, taxi sau prin alte mijloace;
h) refuzarea acordării pentru o persoană sau un grup de persoane a unor drepturi
sau facilită[i."
12. Articolele 11-14 se abrogă.
13. La articolul 15, alineatele (1), (3), (4) şi (6) vor avea următorul cuprins:
"Art. 15. - (1) Constituie contraven[ie, conform prezentei ordonan[e, refuzarea
accesului unei persoane sau unui grup de persoane la sistemul de educa[ie de stat
sau privat, la orice formă, grad şi nivel, din cauza apartenen[ei acestora la o anumită
rasă, na[ionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată,
respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientării sexuale a persoanelor
în cauză.
...
(3) Constituie contraven[ie, conform prezentei ordonan[e, solicitarea unor declara[ii
doveditoare a apartenen[ei acelei persoane sau acelui grup la o anumită etnie, care
să condi[ioneze accesul unei persoane sau unui grup de persoane la educa[ie în
limba maternă. Excep[ie face situa[ia în care în învă[ământul liceal şi universitar
candida[ii concurează pe locuri special acordate pentru o anumită minoritate şi se
impune dovedirea, printr-un act din partea unei organiza[ii legal constituite a
minorită[ii respective, a apartenen[ei la această minoritate.
(4) Prevederile alin. (1)-(3) nu pot fi interpretate în sensul restrângerii dreptului unită[ii
ori institu[iei de învă[ământ de a refuza înscrierea sau admiterea unei persoane ale
cărei cunoştin[e ori rezultate anterioare nu corespund standardelor sau condi[iilor de
înscriere cerute pentru accesul în institu[ia respectivă, atât timp cât refuzul nu este
determinat de apartenen[a persoanei în cauză la o anumita rasă, na[ionalitate, etnie,
religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată, respectiv din cauza
convingerilor, vârstei, sexului sau orientării sexuale a acesteia.
...
#$
(6) Constituie contraven[ie, conform prezentei ordonan[e, orice îngrădiri pe criterii de
apartenen[ă la o anumită rasă, na[ionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o
categorie defavorizată în procesul de înfiin[are şi de acreditare a institu[iilor de
învă[ământ înfiin[ate în cadrul legislativ în vigoare."
14. La articolul 16, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
"(2) Constituie contraven[ie, conform prezentei ordonan[e, orice comportament
constând în determinarea părăsirii domiciliului, în deportare sau în îngreunarea
condi[iilor de via[ă şi de trai cu scopul de a se ajunge la renun[area la domiciliul
tradi[ional al unei persoane sau al unui grup de persoane apar[inând unei anumite
rase, na[ionalită[i, etnii sau religii, respectiv al unei comunită[i, fără acordul acestora.
Constituie o încălcare a prevederilor prezentei ordonan[e atât obligarea unui grup de
persoane aflate în minoritate de a părăsi localitatea, aria sau zonele în care locuieşte,
cât şi obligarea unui grup de persoane apar[inând majorită[ii de a se stabili în
localită[i, arii sau zone locuite de o popula[ie apar[inând minorită[ilor na[ionale."
15. Articolul 17 va avea următorul cuprins:
"Art. 17. - (1) Constituie contraven[ie, conform prezentei ordonan[e, orice
comportament care are ca scop mutarea sau alungarea unei persoane sau unui grup
de persoane dintr-un cartier sau dintr-un imobil din cauza apartenen[ei acestuia la o
anumită rasă, na[ionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie
defavorizată, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientării sexuale
a persoanelor în cauză.
(2) Prevederea alin. (1) nu poate fi interpretată în sensul restrângerii dreptului
autorită[ilor de punere în aplicare a planurilor de sistematizare şi amenajare a
teritoriului, atât timp cât mutarea se face în condi[iile legii, iar măsura luată nu este
determinată de apartenen[a persoanei sau a grupului de persoane în cauză la o
anumită rasă, na[ionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie
defavorizată, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientării sexuale
a acestora."
16. Articolul 18 va avea următorul cuprins:
"Art. 18. - Constituie contraven[ie, conform prezentei ordonan[e, interzicerea
accesului unei persoane sau al unui grup de persoane în locurile publice din cauza
apartenen[ei acestora la o anumită rasă, na[ionalitate, etnie, religie, categorie socială
sau la oricare altă categorie defavorizată, respectiv din cauza convingerilor, vârstei,
sexului sau orientării sexuale a persoanelor în cauză."
17. Articolul 19 va avea următorul cuprins:
"Art. 19. - Constituie contraven[ie, conform prezentei ordonan[e, dacă fapta nu intră
sub inciden[a legii penale, orice comportament manifestat în public, având caracter
de propaganda na[ionalist-şovină, de instigare la ura rasială sau na[ională, ori acel
comportament care are ca scop sau vizează atingerea demnită[ii ori crearea unei
atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat
împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunită[i şi legat de
apartenen[a acestora la o anumita rasă, na[ionalitate, etnie, religie, categorie socială
sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală a
acestuia."
18. La articolul 20, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 20. - (1) Contraven[iile prevăzute la art. 5-8, art. 10, art. 15 alin. (1)-(3) şi alin.
(6), art. 16, art. 17 alin. (1), art. 18 şi 19 se sanc[ionează cu amendă între 1.000.000
lei şi 10.000.000 lei, dacă discriminarea vizează o persoană fizică, respectiv cu
amenda între 2.000.000 lei şi 20.000.000 lei, dacă discriminarea vizează un grup de
persoane."
Această lege a fost adoptată de Camera Deputa[ilor în şedin[a din 18 decembrie
2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitu[ia României.
#6
PREŞEDÌNTELE CAMEREÌ DEPUTA|ÌLOR
VALER DORNEANU
Această lege a fost adoptată de Senat în şedin[a din 20 decembrie 2001, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitu[ia României.
PREŞEDÌNTELE SENATULUÌ
NÌCOLAE VÄCÄROÌU
Legea 299 din 1 iulie 2003, pentru aprobarea Ordonan[ei de urgen[ă a Guvernului nr.
4/2003 privind creşterile salariate ce se vor acorda în anul 2003 personalului
clerical salarizat potrivit Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru
salarizarea clerului
Publicat în Monitorul Oficial nr. 484 din 7 iulie 2003

Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic
Se aprobă Ordonan[a de urgen[ă a Guvernului nr. 4 din 13 februarie 2003 privind
creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului clerical salarizat potrivit
Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea Ì, nr. 114 din 24 februarie 2003, cu următoarele
modificări:
1. Anexa nr. 1 B. a) va avea următorul cuprins:
"ANEXA Nr. 1. B a): Personalul din conducerea cultelor religioase şi a unită[ilor
de cult recunoscute în România, altul decât cel asimilat func[iilor de demnitate publică
Func[iile, numărul maxim de posturi şi sprijinul salariat lunar (pentru perioada
februarie - 30 septembrie 2003)
Nr. crt.
Func[ia
Numărul maxim de posturi*)
Sprijinul salarial lunar
- lei -
1.
Vicepreşedinte uniune, delegat, vicar independent, vicar administrativ
patriarhal, vicar general, secretar general, consilier patriarhal
37
8.082.000
2.
Secretar patriarhal, inspector general bisericesc, vicar administrativ eparhial
31
7.005.000
3.
Consilier eparhial, secretar eparhial, inspector eparhial, exarh, protopop,
secretar la Cancelaria Sfântului Sinod
580
4.850.000
4.
Stare[, superioară, egumen
380
3.637.000
#7
*) Numărul maxim de posturi utilizate pentru fundamentarea sumelor necesare în
vederea sprijinirii de către stat a salarizării personalului clerical poate fi revizuit anual,
cu ocazia elaborării bugetului de stat."
2. Anexa nr. 1B.b) va avea următorul cuprins:
"ANEXA Nr. 1.B b): Personalul din conducerea cultelor religioase şi a unită[ilor de
cult recunoscute în România, altul decât cel asimilat func[iilor de demnitate publică
Func[iile, numărul maxim de posturi şi sprijinul salarial lunar (pentru perioada 1
octombrie - 31 decembrie 2003)
Nr. crt.
Func[ia
Numărul maxim de posturi*)
Sprijinul salarial lunar
- lei -
1.
Vicepreşedinte uniune, delegat, vicar independent, vicar administrativ
patriarhal, vicar general, secretar general, consilier patriarhal
37
8.810.000
2.
Secretar patriarhal, inspector general bisericesc, vicar administrativ eparhial
31
7.636.000
3.
Consilier eparhial, secretar eparhial, inspector eparhial, exarh, protopop,
secretar la Cancelaria Sfântului Sinod
580
5.287.000
4.
Stare[, superioară, egumen
380
3.965.000
*) Numărul maxim de posturi utilizate pentru fundamentarea sumelor necesare în
vederea sprijinirii de către stat a salarizării personalului clerical poate fi revizuit anual,
cu ocazia elaborării bugetului de stat."
3. Anexa nr. 2 a) va avea următorul cuprins:
"ANEXA Nr. 2 a): Personalul clerical angajat în unită[ile care apar[in cultelor
religioase recunoscute în România
Func[iile, gradele, numărul maxim de posturi şi sprijinul salarial lunar (pentru
perioada 1 iunie - 30 septembrie 2003)
Func[ia şi gradul
Numărul maxim de posturi*)
Sprijinul salarial lunar
- lei -
Preot, diacon, vestitor, pastor, imam
13.800
1. Cu studii superioare:
10.127
- gradul Ì
1.565
3.612.000
##
- gradul ÌÌ
3.860
3.027.000
- definitiv
2.161
2.830.000
- debutant
2.541
2.700.000
2. Cu studii medii:
3.673
- gradul Ì
315
2.630.000
- gradul ÌÌ
772
2.620.000
- definitiv
1.445
2.610.000
- debutant
1.141
2.500.000
*) Numărul maxim de posturi utilizate pentru fundamentarea sumelor necesare în
vederea sprijinirii de către stat a salarizării personalului clerical poate fi revizuit anual,
cu ocazia elaborării bugetului de stat."
4. Anexa nr. 2 b) va avea următorul cuprins:
"ANEXA Nr. 2 b): Personalul clerical angajat în unită[ile care apar[in cultelor
religioase recunoscute în România
Func[iile, gradele, numărul maxim de posturi şi sprijinul salarial lunar (pentru
perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2003)
Func[ia şi gradul
Numărul maxim de posturi*)
Sprijinul salarial lunar
- lei -
Preot, diacon, vestitor, pastor, imam
13.800
1. Cu studii superioare:
10.127
- gradul Ì
1.565
3.937.080
- gradul ÌÌ
3.860
3.299.430
- definitiv
2.161
#9
3.084.700
- debutant
2.541
2.943.000
2. Cu studii medii:
3.673
- gradul Ì
315
2.866.700
- gradul ÌÌ
772
2.855.800
- definitiv
1.445
2.844.900
- debutant
1.141
2.725.000
*) Numărul maxim de posturi utilizate pentru fundamentarea sumelor necesare în
vederea sprijinirii de către stat a salarizării personalului clerical poate fi revizuit anual,
cu ocazia elaborării bugetului de stat."
-****-
Această lege a fost adoptată de Senat în şedin[a din 23 iunie 2003, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitu[ia României.
p. PREŞEDÌNTELE SENATULUÌ,
DORU ÌOAN TÄRÄCÌLÄ
Această lege a fost adoptată de Camera Deputa[ilor în şedin[a din 24 iunie 2003,
cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitu[ia României.
p. PREŞEDÌNTELE CAMEREÌ DEPUTA|ÌLOR,
VÌOREL HREBENCÌUC

Legea 379 din 30 septembrie 2003, privind regimul mormintelor şi operelor
comemorative de război
Publicat în Monitorul Oficial nr. 700 din 7 octombrie 2003

Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPÌTOLUL Ì: Dispozi[ii generale
Art. 1
Mormintele şi operele comemorative de război româneşti, precum şi cele străine
situate pe teritoriul României sunt considerate aşezăminte social-culturale, fiind supuse
regimului juridic stabilit de prezenta lege.
Art. 2
(1) În sensul prezentei legi, mormintele de război sunt locurile de înhumare a
persoanelor care au decedat în timpul şi din cauza conflictelor armate ca urmare a
îndeplinirii unui serviciu comandat sau voluntar în interesul statului ai căror cetă[eni au
fost, precum şi alte locuri în care se păstrează rămăşi[ele pământeşti ale acestora.
(2) Mormintele de război pot fi individuale sau comune, izolate ori grupate în
cimitire de onoare, parcele de onoare, osuare sau mausolee.
9!
(3) Cimitirele militare sau parcelele militare din cimitirele civile, administrate de
către comenduirile de garnizoană, nu sunt considerate, potrivit legii, cimitire sau parcele
de onoare.
Art. 3
Sunt asimilate mormintelor de război:
a) Mormântul Ostaşului Necunoscut;
b) mormintele cetă[enilor români prizonieri, interna[i civili de război sau deporta[i;
c) mormintele membrilor forma[iunilor de Cruce Roşie şi ale coresponden[ilor de
război, deceda[i în timpul şi din cauza conflictelor armate, îndeplinind o misiune;
d) mormintele militarilor sau ale persoanelor civile, cetă[eni români, care au murit
în timp de pace îndeplinind un serviciu comandat în domeniile apărării na[ionale, ordinii
publice şi siguran[ei na[ionale;
e) mormintele persoanelor decedate în alte situa[ii prevăzute de lege.
Art. 4
(1) Mormintele de război străine situate pe teritoriul României au acelaşi regim ca
şi mormintele de război româneşti.
(2) Sunt asimilate mormintelor prevăzute la alin. (1) şi cele ale prizonierilor şi
interna[ilor civili de război, cetă[eni străini.
Art. 5
Sunt considerate opere comemorative de război edificiile, monumentele de artă,
plăcile şi altarele comemorative, troi[ele, crucile, cenotafurile sau orice alte construc[ii
ori lucrări realizate în memoria celor prevăzu[i la art. 2-4.
Art. 6
Mormintele şi operele comemorative de război care sunt înscrise în Lista
monumentelor istorice se supun regimului juridic stabilit prin Legea nr. 422/2001 privind
protejarea monumentelor istorice, cu modificările ulterioare, precum şi dispozi[iilor
prezentei legi.
Art. 7
(1) Activită[ile şi măsurile de protejare a mormintelor şi operelor comemorative de
război se realizează în interes public şi pot constitui cauză de utilitate publică, în
condi[iile legii.
(2) În sensul prezentei legi, prin protejarea mormintelor şi operelor comemorative
de război se în[elege ansamblul de măsuri cu caracter ştiin[ific, juridic, administrativ,
financiar, fiscal şi tehnic menite să asigure cercetarea, identificarea, inventarierea,
clasarea, eviden[a, conservarea, marcarea, inclusiv paza şi între[inerea, restaurarea,
strămutarea şi punerea în valoare a acestora.
(3) Asupra imobilelor pe care sunt amplasate morminte sau opere comemorative
de război se pot aplica servitu[i de utilitate publică, instituite conform legii.
Art. 8
(1) Mormintele şi operele comemorative de război apar[in fie domeniului public
sau privat al statului ori al unită[ilor administrativ-teritoriale, fie sunt proprietate privată a
persoanelor fizice sau juridice.
(2) Mormintele şi operele comemorative de război proprietate publică a statului
sau a unită[ilor administrativ-teritoriale sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile.
Acestea pot fi date în administrarea institu[iilor publice, pot fi concesionate sau
închiriate, în condi[iile legii, cu avizul Oficiului Na[ional pentru Cultul Eroilor.
Art. 9
(1) Mormintele şi operele comemorative de război apar[inând domeniului privat
pot face obiectul circuitului civil fără a li se schimba destina[ia, în condi[iile stabilite de
prezenta lege.
(2) Ìmobilele pe care sunt amplasate mormintele şi operele comemorative de
război, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, pot fi
9
vândute numai în condi[iile exercitării dreptului de preem[iune al statului sau al unită[ilor
administrativ-teritoriale, după caz, prin Oficiul Na[ional pentru Cultul Eroilor, sub
sanc[iunea nulită[ii absolute a vânzării. Fac excep[ie imobilele cu destina[ie de locuin[ă
pe care sunt amplasate plăci comemorative.
(3) Proprietarii, persoane fizice sau juridice, care inten[ionează să vândă
imobilele pe care sunt amplasate morminte ori opere comemorative de război vor
înştiin[a în scris consiliul local al unită[ii administrativ-teritoriale în a cărui rază se află
imobilul în cauză.
(4) Consiliile locale ale unită[ilor administrativ-teritoriale vor transmite Oficiului
Na[ional pentru Cultul Eroilor înştiin[area prevăzută la alin. (3), în termen de 7 zile de la
primirea acesteia.
(5) Termenul de exercitare a dreptului de preem[iune al statului este de 30 de zile
de la data înregistrării înştiin[ării prevăzute la alin. (3) la Oficiul Na[ional pentru Cultul
Eroilor.
(6) În cazul în care Oficiul Na[ional pentru Cultul Eroilor nu îşi exercită dreptul de
preem[iune în termenul prevăzut la alin. (5), acest drept se transferă autorită[ilor
administra[iei publice locale, care îl pot exercita într-un termen de 15 zile, calculat de la
expirarea termenului prevăzut la alin. (5).
Art. 10
În cazul în care imobilul pe care se află dispuse morminte şi opere comemorative
de război nu are proprietar cunoscut, obliga[iile ce decurg din prezenta lege revin
autorită[ilor administra[iei publice locale sau centrale, după caz, din unitatea
administrativ-teritorială pe al cărei teritoriu este situat imobilul.
Art. 11
Pentru înfiin[area sau protejarea mormintelor şi operelor comemorative de război,
la propunerea Oficiului Na[ional pentru Cultul Eroilor, pot fi expropriate imobile, în
condi[iile legii.
CAPÌTOLUL ÌÌ: Înfiin[area şi protejarea mormintelor şi operelor comemorative de
război
Art. 12
Înfiin[area de cimitire şi parcele de onoare cu morminte româneşti se face, în
condi[iile legii, cu aprobarea Oficiului Na[ional pentru Cultul Eroilor.
Art. 13
Înfiin[area pe teritoriul României a cimitirelor sau a parcelelor de onoare cu
morminte străine se face în conformitate cu prevederile tratatelor interna[ionale în
domeniu la care România este parte, iar în lipsa acestora, prin hotărâre a Guvernului.
Art. 14
(1) Operele comemorative de război se realizează cu respectarea legisla[iei în
domeniul autorizării construc[iilor şi cu avizul Oficiului Na[ional pentru Cultul Eroilor.
(2) Construc[ia operelor comemorative de război străine pe teritoriul României se
face cu aprobarea Guvernului.
Art. 15
Modificarea sau strămutarea mormintelor ori a operelor comemorative de război
se face cu avizul Oficiului Na[ional pentru Cultul Eroilor.
Art. 16
Modificarea suprafe[elor pe care sunt amplasate, strămutarea sau reamenajarea
mormintelor de război străine, precum şi orice interven[ie asupra operelor
comemorative de război străine aflate pe teritoriul României se fac numai cu aprobarea
Guvernului şi sub supravegherea Oficiului Na[ional pentru Cultul Eroilor, în conformitate
cu tratatele interna[ionale, iar în lipsa acestora, prin hotărâre a Guvernului, după ce a
fost înştiin[at statul interesat şi s-au stabilit pe cale diplomatică detaliile unor asemenea
interven[ii.
92
Art. 17
Rămăşitele pământeşti ale persoanelor decedate în condi[iile prevăzute la art.
2-4 se înhumează în mod individual, cu excep[ia cazurilor de for[ă majoră care impun
un mormânt comun. La fiecare mormânt se aşează un însemn de căpătâi pe care sunt
înscrise date minime de identificare a persoanei decedate. Însemnul de căpătâi este
specific religiei celui înhumat şi are forma şi dimensiunile precizate în normele tehnice
prevăzute de Regulamentul de organizare şi func[ionare a Oficiului Na[ional pentru
Cultul Eroilor.
Art. 18
(1) În scopul asigurării unei protejări adecvate a mormintelor de război se poate
proceda la strămutarea acestora.
(2) La reorganizarea, extinderea sau construirea cimitirelor de onoare se vor
respecta normele tehnice prevăzute în Regulamentul de organizare şi func[ionare a
Oficiului Na[ional pentru Cultul Eroilor.
(3) Este interzisă înhumarea în cimitirele sau în parcelele de onoare a altor
persoane decedate decât cele prevăzute la art. 2-4.
Art. 19
Toate mormintele de război vor avea asigurată o zonă de protec[ie. În zona de
protec[ie pot fi instituite servitu[i de utilitate publică şi reglementări speciale de
construire prin planurile şi regulamentele de urbanism apro-bate şi avizate conform
legii.
Art. 20
(1) Eviden[a generală a mormintelor şi operelor comemorative de război se tine
de către Oficiul Na[ional pentru Cultul Eroilor.
(2) Ìnstitu[iile publice şi autorită[ile administra[iei publice locale sunt obligate să
[ină propria eviden[ă a mormintelor şi operelor comemorative de război aflate în
administrarea sau în proprietatea lor, după caz.
(3) Ministerul Afacerilor Externe, prin reprezentantele diplomatice sau oficiile
consulare, organizează, păstrează şi actualizează permanent eviden[a mormintelor şi
operelor comemorative de război româneşti din străinătate.
Art. 21
Eviden[a, inventarierea, marcarea, între[inerea, conservarea şi restaurarea
mormintelor şi operelor comemorative de război se realizează în conformitate cu
normele tehnice prevăzute în Regulamentul de organizare şi func[ionare a Oficiului
Na[ional pentru Cultul Eroilor.
Art. 22
Finan[area activită[ilor de înfiin[are şi protejare a mormintelor şi a operelor
comemorative de război româneşti se face astfel:
a) pentru cele din străinătate, prin bugetul Oficiului Na[ional pentru Cultul Eroilor
şi potrivit tratatelor interna[ionale la care România este parte;
b) pentru cele dispuse pe teritoriul na[ional şi care apar[in domeniului public sau
privat al statului, din bugetele institu[iilor publice în a căror administrare se află, iar
pentru cele care apar[in domeniului public sau privat al unită[ilor
administrativ-teritoriale, din bugetele acestora.
Art. 23
Între[inerea şi marcarea mormintelor şi operelor comemorative de război străine,
aflate pe teritoriul României, se realizează de către autorită[ile administra[iei publice,
potrivit legii şi în conformitate cu tratatele interna[ionale la care România este parte.
Art. 24
În func[ie de importanta şi de amploarea lucrărilor de înfiin[are sau de protejare a
mormintelor şi operelor comemorative de război româneşti şi străine, aflate pe teritoriul
93
na[ional, Oficiul Na[ional pentru Cultul Eroilor poate sus[ine finan[area sau cofinan[area
acestora din bugetul propriu.
CAPÌTOLUL ÌÌÌ: Oficiul Na[ional pentru Cultul Eroilor
Art. 25
(1) Se înfiin[ează Oficiul Na[ional pentru Cultul Eroilor, organ de specialitate al
administra[iei publice centrale cu personalitate juridică, în subordinea Secretariatului
General al Guvernului.
(2) Organizarea şi func[ionarea Oficiului Na[ional pentru Cultul Eroilor se fac prin
regulament de organizare şi func[ionare aprobat prin hotărâre a Guvernului, ini[iată de
Secretariatul General al Guvernului şi de Ministerul Apărării Na[ionale.
(3) Oficiul Na[ional pentru Cultul Eroilor este condus de un director numit prin
ordin al ministrului pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, în
conformitate cu dispozi[iile legale.
(4) Numărul maxim de posturi ale Oficiului Na[ional pentru Cultul Eroilor va fi
stabilit prin Regulamentul de organizare şi func[ionare a Oficiului Na[ional pentru Cultul
Eroilor, aprobat prin hotărâre a Guvernului. Structura posturilor pe compartimente,
statul de func[ii şi structura de personal se aprobă prin ordin al ministrului pentru
coordonarea Secretariatului General al Guvernului.
(5) Oficiul Na[ional pentru Cultul Eroilor îşi întocmeşte proiect de buget propriu
care se prevede distinct în bugetul Secretariatului General al Guvernului.
Art. 26
Oficiul Na[ional pentru Cultul Eroilor are următoarele atribu[ii:
a) organizează sistemul na[ional de cercetare şi eviden[ă a mormintelor şi
operelor comemorative de război, româneşti şi străine, aflate pe teritoriul României, şi a
celor româneşti din străinătate şi ac[ionează pentru căutarea, descoperirea şi
identificarea acestora;
b) [ine eviden[a centralizată a mormintelor şi operelor comemorative de război,
româneşti şi străine, aflate pe teritoriul României, şi a celor româneşti din străinătate,
precum şi a obiectelor de identificare descoperite ocazional sau cu prilejul exhumărilor;
c) colaborează cu organiza[iile neguvernamentale şi cultele religioase
recunoscute de lege în aplicarea prezentei legi, precum şi cu cele din străinătate care
au obiect de activitate similar;
d) ia măsurile necesare pentru înfiin[area şi protejarea mormintelor şi operelor
comemorative de război româneşti în străinătate;
e) propune Secretariatului General al Guvernului ini[ierea proiectelor de hotărâri
ale Guvernului pentru înfiin[area, modificarea, precum şi pentru construirea mormintelor
şi operelor comemorative de război străine pe teritoriul României;
f) ini[iază, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, încheierea acordurilor
interna[ionale privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război;
g) valorifica toate datele şi informa[iile existente şi ac[ionează pentru căutarea,
descoperirea, identificarea şi luarea în eviden[ă a mormintelor de război;
h) hotărăşte modalită[ile de regrupare a osemintelor mor[ilor de război şi
însemnele comemorative pentru locurile de înhumare comune atunci când nu pot fi
amenajate morminte individuale;
i) pune la dispozi[ie celor interesa[i, la cerere, datele de care dispune referitoare
la locul de înhumare a persoanelor decedate, în condi[iile prevăzute la art. 2-4;
j) colaborează cu reprezentantele diplomatice străine pentru organizarea
ceremonialelor de comemorare a militarilor acestor state înhuma[i pe teritoriul
României;
k) elaborează şi supune spre aprobare Guvernului, împreună cu institu[iile de
apărare şi ordine publică, programul manifestărilor prilejuite de Ziua Eroilor şi de alte
evenimente;
9"
l) avizează sau aproba, după caz, modificarea ori strămutarea mormintelor şi
operelor comemorative de război româneşti aflate pe teritoriul na[ional;
m) ini[iază, împreună cu institu[iile abilitate prin lege, proiectele de acte normative
pentru declararea utilită[ii publice şi exproprierea, în condi[iile legii, a imobilelor pe care
se află amplasate sau se vor construi morminte şi opere comemorative de război;
n) propune Comisiei Na[ionale a Monumentelor Ìstorice mormintele şi operele
comemorative de război de pe teritoriul României care să fie cuprinse în Lista
monumentelor istorice;
o) sesizează Ministerul Culturii şi Cultelor, atunci când de[ine informa[ii, cu privire
la interven[ii neautorizate asupra operelor comemorative de război cuprinse în Lista
monumentelor istorice sau când este încălcată zona de protec[ie a acestora;
p) promovează programe şi participa la valorificarea în plan educativ a memoriei
celor căzu[i pentru [ară;
q) editează publica[ii şi produse media pentru educarea patriotică a cetă[enilor;
r) organizează, în colaborare cu Ministerul Educa[iei, Cercetării şi Tineretului,
tabere pentru tineret, în scopul îngrijirii mormintelor şi operelor comemorative de război,
pe care le poate sus[ine financiar;
s) elaborează proiectele de acte normative pentru darea în administrarea
unită[ilor administrativ-teritoriale a mormintelor şi operelor comemorative de război de
interes na[ional;
s) reprezintă Guvernul României la activită[ile interna[ionale care au ca obiect
mormintele şi operele comemorative de război;
t) colaborează cu organiza[ii guvernamentale şi neguvernamentale din străinătate
care au obiect de activitate similar;
t) controlează respectarea regimului juridic al mormintelor şi operelor
comemorative de război, aplică sanc[iuni sau sesizează, după caz, autorită[ile abilitate
de lege, atunci când regimul acestora este încălcat;
u) întocmeşte proiectul bugetului propriu de venituri şi cheltuieli;
v) propune trecerea unor morminte şi opere comemorative de război în
patrimoniul public al unită[ilor administrativ-teritoriale;
w) ini[iază proiecte de hotărâri privind înfiin[area, modificarea sau protejarea
mormintelor şi operelor comemorative de război, la propunerea institu[iilor de apărare şi
ordine publică;
x) ini[iază, împreuna cu Ministerul Culturii şi Cultelor şi cu alte institu[ii abilitate
prin lege, concursuri pentru proiectarea şi executarea de monumente de natura
mormintelor şi operelor comemorative de război, astfel cum sunt definite la art. 5,
precum şi de biserici aferente cimitirelor în care se află mormintele de război,
selectează proiectele şi urmăreşte finalizarea acestora;
y) formulează propuneri în vederea editării de timbre omagiale şi comemorative
pe teme legate de cinstirea eroilor;
z) alte atribu[ii prevăzute de lege.
Art. 27
(1) Oficiul Na[ional pentru Cultul Eroilor are în administrare, potrivit legii, bunuri
mobile şi imobile apar[inând domeniului public sau privat al statului.
(2) Oficiul Na[ional pentru Cultul Eroilor poate folosi pentru desfăşurarea activită[ii
sale bunuri materiale primite de la persoane fizice şi juridice sub forma de dona[ii şi
sponsorizări, cu respectarea dispozi[iilor legale în vigoare.
Art. 28
Bunurile de orice fel, importate de Oficiul Na[ional pentru Cultul Eroilor, folosite
pentru construc[ia, între[inerea sau decorarea mormintelor de război şi cimitirelor
militare sau a operelor comemorative de război, sunt scutite de la plata taxelor cuvenite
9$
bugetului. Ac[iunile în justi[ie pentru valorificarea drepturilor de orice natură ale Oficiului
Na[ional pentru Cultul Eroilor sunt scutite de taxa de timbru.
Art. 29
În timp de război Oficiul Na[ional pentru Cultul Eroilor trece în subordinea
Ministerului Apărării Na[ionale.
CAPÌTOLUL ÌV: Responsabilită[ile autorită[ilor administra[iei publice centrale şi
locale şi ale proprietarilor de imobile pe care se află amplasate morminte sau opere
comemorative de război
Art. 30
Ministerul Culturii şi Cultelor are următoarele atribu[ii:
a) avizează, prin comisiile de specialitate, documenta[iile pentru amplasarea şi
realizarea de opere comemorative de război;
b) avizează, prin comisiile de specialitate, documenta[iile pentru interven[iile
asupra mormintelor şi operelor comemorative de război înscrise în Lista monumentelor
istorice;
c) asigură, prin direc[iile pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural na[ional
jude[ene şi a municipiului Bucureşti, inspec[ia şi controlul propriu la mormintele şi
operele comemorative de război înscrise în Lista monumentelor istorice, privind starea
lor de conservare şi respectarea avizelor de specialitate emise;
d) sus[ine programe şi proiecte de punere în valoare a mormintelor şi operelor
comemorative de război înscrise în Lista monumentelor istorice, cofinan[ează programe
şi publica[ii pentru animarea culturală şi stimularea interesului public fa[ă de acestea;
e) colaborează cu Oficiul Na[ional pentru Cultul Eroilor pentru organizarea şi
desfăşurarea manifestărilor prilejuite de Ziua Eroilor;
f) solicită cultelor religioase recunoscute de lege participarea la desfăşurarea
serviciului religios organizat la mormintele şi operele comemorative de război, cu
prilejul manifestărilor oficiale de comemorare a eroilor;
g) alte atribu[ii prevăzute de lege.
Art. 31
Ministerul Afacerilor Externe are următoarele atribu[ii:
a) negociază, împreună cu reprezentan[ii Oficiului Na[ional pentru Cultul Eroilor şi
ai altor institu[ii, după caz, acordurile interguvernamentale având ca obiect regimul
mormintelor şi operelor comemorative de război;
b) [ine eviden[a centralizată a mormintelor şi operelor comemorative de război
româneşti din străinătate; reprezentantele diplomatice şi oficiile consulare ale României
din străinătate păstrează şi actualizează permanent eviden[a mormintelor şi operelor
comemorative de război româneşti aflate pe teritoriul statului unde îşi desfăşoară
activitatea;
c) organizează, prin reprezentantele diplomatice sau oficiile consulare, activită[i
de cinstire a memoriei militarilor români căzu[i pe teritoriul statelor străine;
d) sprijină ac[iunile pe plan extern, organizate şi desfăşurate de către Oficiul
Na[ional pentru Cultul Eroilor;
e) alte atribu[ii prevăzute de lege.
Art. 32
Ministerul Apărării Na[ionale are următoarele atribu[ii:
a) [ine evidenta centralizată a mormintelor şi operelor comemorative de război
aflate în administrarea sa, asigură protejarea lor şi îşi prevede fondurile necesare în
acest scop;
b) stabileşte regulile de desfăşurare a ceremonialelor la mormintele şi operele
comemorative de război;
c) asigură paza la Mormântul Ostaşului Necunoscut şi stabileşte reguli privind
organizarea vizitelor şi solemnită[ilor în acest loc;
96
d) participă la ceremonialele organizate la mormintele şi operele comemorative
de război;
e) pune la dispozi[ie institu[iilor şi persoanelor interesate, la cerere, informa[iile de
care dispune privind mormintele şi operele comemorative de război;
f) asigura participarea militarilor la programele care vizează valorificarea în plan
educativ a memoriei eroilor;
g) participă la pregătirea şi negocierea acordurilor interna[ionale privind regimul
mormintelor şi operelor comemorative de război;
h) sprijină Oficiul Na[ional pentru Cultul Eroilor în îndeplinirea atribu[iilor
prevăzute de prezenta lege.
Art. 33
Ministerul Administra[iei şi Ìnternelor are următoarele atribu[ii:
a) [ine eviden[a centralizată a mormintelor şi operelor comemorative de război
aflate în administrarea sa, asigură protejarea lor şi îşi prevede fondurile necesare în
acest scop;
b) pune la dispozi[ie institu[iilor şi persoanelor interesate, la cerere, informa[iile de
care dispune privind mormintele şi operele comemorative de război;
c) asigură, potrivit legii, ordinea publică la locul de desfăşurare a activită[ilor
comemorative;
d) la cererea autorită[ilor administra[iei publice poate asigura paza şi
ceremonialele la unele morminte şi opere comemorative de război;
e) organizează ceremoniale militare şi religioase la locurile unde se află cimitire şi
opere comemorative de război, de interes na[ional sau proprii, cu ocazia sărbătorilor
legale;
f) ini[iază programe speciale pentru comemorarea Zilei Eroilor;
g) poate organiza ac[iuni de strângere de fonduri sau activită[i cu caracter
filantropic pentru construirea sau între[inerea unor monumente proprii;
h) colaborează cu Oficiul Na[ional pentru Cultul Eroilor în vederea protejării
mormintelor şi operelor comemorative de război din [ară;
i) participă la negocierea şi punerea în aplicare a acordurilor interguvernamentale
în domeniu.
Art. 34
Ministerul Transporturilor, Construc[iilor şi Turismului emite, în conformitate cu
dispozi[iile legale, avize de specialitate pentru mormintele şi operele comemorative de
război nou-înfiin[ate.
Art. 35
Ministerul Educa[iei, Cercetării şi Tineretului are următoarele atribu[ii:
a) ini[iază programe de promovare a cultului eroilor în rândurile tinerei genera[ii;
b) asigură participarea tinerilor la îngrijirea mormintelor şi operelor comemorative
de război, la taberele organizate şi finan[ate de Oficiul Na[ional pentru Cultul Eroilor,
precum şi la alte activită[i similare.
Art. 36
Consiliile jude[ene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti au următoarele
atribu[ii:
a) [in eviden[a centralizată a mormintelor şi operelor comemorative de război
situate pe teritoriul jude[ului sau al municipiului Bucureşti, după caz;
b) îşi prevăd în proiectele bugetelor proprii resursele financiare necesare
protejării mormintelor şi operelor comemorative de război aflate în proprietatea unită[ilor
administrativ-teritoriale sau în administrarea lor;
c) colaborează cu consiliile locale pentru protejarea mormintelor şi operelor
comemorative de război;
97
d) iau măsurile legale atunci când constată încălcări ale regimului juridic al
mormintelor şi operelor comemorative de război.
Art. 37
Consiliile locale ale comunelor, oraşelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti au
următoarele atribu[ii:
a) [in eviden[a detaliată a mormintelor şi operelor comemorative de război situate
pe raza lor teritorială şi asigură protejarea lor, prevăzându-şi în bugete fondurile
necesare în acest scop;
b) colaborează cu organiza[iile neguvernamentale pentru protejarea mormintelor
şi a operelor comemorative de război.
Art. 38
În scopul protejării mormintelor şi operelor comemorative de război, proprietarii şi
titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra acestora sunt
obliga[i:
a) să folosească şi să între[ină, în condi[iile legii, imobilele pe care se află
dispuse morminte şi opere comemorative de război, astfel încât acestea din urmă să nu
fie afectate;
b) să înştiin[eze în scris Oficiul Na[ional pentru Cultul Eroilor, precum şi consiliul
local al unită[ii administrativ-teritoriale de care apar[in despre orice modificare sau
degradare fizică a mormintelor şi operelor comemorative de război;
c) să asigure, în condi[iile legii, accesul specialiştilor în vederea constatării stării
de conservare şi pentru opera[iuni de expertizare şi de eviden[ă;
d) să ob[ină avizele cerute de lege pentru toate interven[iile efectuate asupra
mormintelor şi operelor comemorative de război;
e) să permită efectuarea lucrărilor de interven[ie, conservare, consolidare,
restaurare, precum şi a altor lucrări, în situa[ia în care acestea sunt ini[iate şi finan[ate
de persoane fizice sau juridice abilitate în condi[iile legii;
f) să asigure, în condi[iile legii, condi[ii de vizitare, fotografiere şi filmare;
g) să comunice, în termen de 30 de zile, Oficiului Na[ional pentru Cultul Eroilor
sau, după caz, primarului localită[ii respective orice schimbare a titularului dreptului de
proprietate, de administrare ori al altor drepturi reale, după caz, asupra imobilelor pe
care se afla dispuse morminte şi opere comemorative de război;
h) să înştiin[eze în scris consiliul local al unită[ii administrativ-teritoriale despre
inten[ia de a înstrăina imobilele pe care sunt amplasate morminte sau opere
comemorative de război, în vederea exercitării dreptului de preem[iune al statului,
conform art. 9.
CAPÌTOLUL V: Comemorarea eroilor neamului
Art. 39
Se proclamă Ziua Eroilor, sărbătoare na[ională a poporului român, cea de-a
patruzecia zi de la Sfintele Paşti, Ziua Înăl[ării Domnului Ìisus Hristos, potrivit tradi[iei
româneşti.
Art. 40
În capitala României se păstrează Mormântul Ostaşului Necunoscut, care
aminteşte de eroii anonimi căzu[i pentru binele patriei.
Art. 41
Mormântul Ostaşului Necunoscut este administrat de Consiliul General al
Municipiului Bucureşti.
Art. 42
(1) La Mormântul Ostaşului Necunoscut se depun flori, jerbe sau coroane de flori.
(2) Flacăra de candelă arde în permanen[ă şi nu poate fi stinsă sau reaprinsă
decât cu aprobarea Guvernului României.
Art. 43
9#
(1) La Mormântul Ostaşului Necunoscut Guvernul organizează ceremonii oficiale
de Ziua Na[ională a României, Ziua Eroilor şi Ziua Armatei. În aceste zile orice alte
activită[i comemorative sunt permise numai după terminarea ceremoniei oficiale.
(2) Ìnstitu[iile statului pot organiza ceremonii oficiale la Mormântul Ostaşului
Necunoscut cu prilejul altor date importante pentru istoria na[ională, cu ocazia unor
vizite ale unor delega[ii străine şi a altor ac[iuni oficiale, cu înştiin[area Comenduirii
Garnizoanei Bucureşti.
Art. 44
(1) Cetă[enii români deceda[i în condi[iile prevăzute la art. 2 alin. (1) şi la art. 3 se
comemorează fără nici un fel de discriminare.
(2) Fiecare dintre cei deceda[i trebuie comemorat individual, după nume, fie pe
însemnul de căpătâi, fie printr-o inscrip[ie pe un însemn memorial comun.
Art. 45
(1) Festivită[ile din [ară şi din străinătate, dedicate memoriei eroilor României, se
desfăşoară pe baza unui program elaborat de Oficiul Na[ional pentru Cultul Eroilor, în
colaborare cu toate institu[iile statului care pot contribui la asigurarea caracterului
solemn al activită[ilor din Ziua Eroilor şi la buna lor desfăşurare.
(2) Personalită[ile din conducerea statului vor fi prezente la locurile reprezentative
şi cu mare încărcătura simbolică pentru sacrificiul făcut de cetă[enii [ării pentru
dobândirea şi păstrarea independentei na[ionale, a unită[ii statale, pentru apărarea
suveranită[ii na[ionale, men[inerea ordinii de drept şi siguran[ei na[ionale.
(3) Autorită[ile administra[iei publice locale vor organiza programe proprii de
comemorare cu sprijinul şi cu participarea reprezentan[ilor autorită[ilor centrale şi ai
cultelor religioase din teritoriu.
(4) Festivită[ile de comemorare vor fi programate să înceapă după oficierea
serviciului religios în lăcaşurile de cult.
(5) Activită[ile pentru comemorarea eroilor României în străinătate sunt
organizate de către Ministerul Afacerilor Externe, prin reprezentantele diplomatice sau
oficiile consulare ale României care îşi desfăşoară activitatea în statele respective, în
colaborare cu alte institu[ii sau organiza[ii interesate, după caz.
Art. 46
Finan[area activită[ilor de comemorare a eroilor se face din bugetul de stat prin
bugetul Oficiului Na[ional pentru Cultul Eroilor, pentru activită[ile organizate de acesta,
din bugetele unită[ilor administrativ-teritoriale, pentru activită[ile organizate de acestea,
sau din resursele proprii ale altor categorii de organizatori, după caz.
CAPÌTOLUL VÌ: Sanc[iuni
Art. 47
Încălcarea dispozi[iilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea
administrativă, contraven[ională, civilă sau penală.
Art. 48
Constituie contraven[ii la regimul mormintelor şi operelor comemorative de
război:
a) exhumarea rămăşitelor pământeşti ale celor mor[i în războaie, fără aprobările
legale şi fără luarea măsurilor de reînhumare cu cinstea cuvenită acestora, în condi[iile
prezentei legi, care se sanc[ionează cu amendă de la 70.000.000 lei la 100.000.000 lei;
când contravenientul este o organiza[ie neguvernamentală care are ca obiect de
activitate protejarea mormintelor şi operelor comemorative de război, acestuia i se
retrage şi dreptul de a mai desfăşura astfel de activită[i;
b) strămutarea operelor comemorative de război fără aprobările legale, care se
sanc[ionează cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei;
99
c) construirea, modificarea sau restaurarea operelor comemorative de război fără
aprobările şi avizele prevăzute de prezenta lege, care se sanc[ionează cu amendă de
la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei;
d) neîndeplinirea atribu[iilor legate de executarea lucrărilor de îngrijire şi
conservare a mormintelor şi operelor comemorative de război, de îndată ce s-a
constatat necesitatea acestor lucrări, precum şi împiedicarea executării lor, care se
sanc[ionează cu amenda de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei;
e) efectuarea neautorizată de inscrip[ii, înscrisuri, desene sau orice alte ac[iuni
care conduc la schimbarea datelor istorice ori a înfă[işării operelor comemorative de
război, care se sanc[ionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei şi
obligarea la suportarea cheltuielilor făcute pentru aducerea operelor comemorative de
război la starea lor ini[ială;
f) stingerea sau reaprinderea flăcării candelei de la Mormântul Ostaşului
Necunoscut fără aprobarea Guvernului României, care se sanc[ionează cu amenda de
la 20.000.000 lei la 30.000.000 lei;
g) introducerea în cimitirele de război a animalelor, pentru păscut sau adăpost,
care se sanc[ionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei;
h) organizarea de activită[i comemorative la Mormântul Ostaşului Necunoscut în
Ziua Na[ională, Ziua Eroilor şi în Ziua Armatei, înainte sau concomitent cu ceremoniile
oficiale, fără autorizările prevăzute de lege, care se sanc[ionează cu amendă de la
30.000.000 lei la 50.000.000 lei;
i) depunerea la Mormântul Ostaşului Necunoscut a altor obiecte decât flori,
coroane sau jerbe de flori, care se sanc[ionează cu amenda de la 5.000.000 lei la
10.000.000 lei.
Art. 49
Constatarea contraven[iilor şi aplicarea sanc[iunilor se fac de către primar şi
împuternici[ii acestuia, precum şi de către reprezentan[ii Oficiului Na[ional pentru Cultul
Eroilor.
Art. 50
Contraven[iilor prevăzute la art. 49 le sunt aplicabile dispozi[iile Ordonan[ei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven[iilor, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.
CAPÌTOLUL VÌÌ: Dispozi[ii tranzitorii şi finale
Art. 51
Organiza[iile neguvernamentale cu personalitate juridică de drept privat fără scop
lucrativ care au ca obiect de activitate protejarea mormintelor şi operelor comemorative
de război vor continua să func[ioneze cu respectarea dispozi[iilor prezentei legi.
Art. 52
Oficiul Na[ional pentru Cultul Eroilor va prelua de la Muzeul Militar Na[ional în
administrare Arhiva "Cultul Eroilor", în termen de 90 de zile de la înfiin[area sa.
Art. 53
În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va
aproba, prin hotărâre, Regulamentul de organizare şi func[ionare a Oficiului Na[ional
pentru Cultul Eroilor.
Art. 54
(1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul
Oficial al României, Partea Ì.
(2) Pe aceeaşi dată se abrogă Decretul Consiliului de Stat nr. 117 din 23
octombrie 1975 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război,
publicat în Buletinul Oficial, Partea Ì, nr. 111 din 30 octombrie 1975, Legea nr. 48/1995
privind proclamarea Zilei Eroilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea Ì, nr.
107 din 31 mai 1995, precum şi orice alte dispozi[ii contrare.
2!!
-****-
Această lege a fost adoptată de Senat în şedin[a din 26 iunie 2003, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitu[ia României.
p. PREŞEDÌNTELE SENATULUÌ,
DORU ÌOAN TÄRÄCÌLÄ
Această lege a fost adoptată de Camera Deputa[ilor în şedin[a din 9 septembrie
2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitu[ia României.
PREŞEDÌNTELE CAMEREÌ DEPUTA|ÌLOR
VALER DORNEANU
Legea nr. 301/28.06.2004 (C,60. P"%/.)
(Publicat în Monitorul Oficial nr. 575 din 29 iunie 2004)
CAPÌTOLUL XÌÌ: DELICTE CONTRA CULTELOR HI A RESPECTULUI
DATORAT MORŢILOR
Art. 246: I93'"6'*/$"/ .'="$)1&'' *0.)".,$
(1)Împiedicarea sau tulburarea libertă[ii de exercitare a vreunui cult religios, care este
organizat şi func[ionează potrivit legii, se pedepseşte cu închisoare de la o luna la 6 luni
sau cu zile-amendă.
(2)Cu aceeaşi pedeapsă se sanc[ionează fapta de a obliga o persoană, prin
constrângere, să participe la serviciile religioase ale vreunui cult sau să îndeplinească
un act religios legat de exercitarea unui cult.
Art. 247: P$,#/%/$"/ 6" 9,$9'%)"
Profanarea prin orice mijloace a unui mormânt, a unui monument sau a unei urne
funerare ori a unui cadavru, se pedepseşte cu închisoare strictă de la unu la 5 ani sau
cu zile-amendă.
Art. 248: S/%*&',%/$"/ 3"$4,/%"' D0$'6'*"
Persoana juridică se sanc[ionează pentru infrac[iunea prevăzuta în art. 246.
CAPÌTOLUL ÌÌ: CRIME HI DELICTE CONTRA INTERESELOR PU!LICE
SĂVÂRHITE DE FUNCŢIONARI PU!LICI HI FUNCŢIONARI
Art. 316: A=0@0. ?% 4"$-'*'0 3$'% ?%;$16'$"/ 0%,$ 6$"3)0$'
(1)Îngrădirea de către un func[ionar public a folosin[ei sau a exerci[iului drepturilor
vreunui cetă[ean ori crearea pentru acesta a unei situa[ii de inferioritate pe temei de
na[ionalitate, rasă, sex sau religie se pedepseşte cu închisoare strictă de la 2 la 5 ani.
(2)Fapta prevăzută în alin. (1), dacă a fost săvârşită de un func[ionar sau de o
persoană care exercită un serviciu de interes public, se pedepseşte cu închisoare
strictă de la un an la 3 ani sau cu zile-amendă.
Legea 182 din 13/06/2005 privind aprobarea Ordonan[ei Guvernului nr. 64/2004 pentru
completarea art. 3 din Decretul -lege nr. 126/1990 privind unele măsuri
referitoare la Biserica Română Unită cu Roma (greco -catolică)
2!
(Publicat în Monitorul Oficial, Partea Ì nr. 505 din 14/06/2005)
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
A$)icol unic. - Se aprobă Ordonan[a Guvernului nr. 64 din 13 august 2004 pentru
completarea art. 3 din Decretul-lege nr. 126/1990 privind unele măsuri referitoare la
Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică), adoptată în temeiul art. 1 pct. ÌÌÌ.3 din
Legea nr. 291/2004 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonan[e şi publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea Ì, nr. 751 din 18 august 2004, cu următoarele
modificări şi completări:
1. Articolul Ì va avea următorul cuprins:
"Art. Ì. - La articolul 3 din Decretul-lege nr. 126/1990 privind unele măsuri referitoare la
Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică), publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea Ì, nr. 54 din 25 aprilie 1990, se introduc trei alineate noi, alineatele
2-4, cu următorul cuprins:
«Partea interesata va convoca cealaltă parte, comunicându-i în scris preten[iile sale şi
punându-i la dispozi[ie dovezile pe care se sprijină aceste preten[ii. Convocarea se va
face prin scrisoare recomandată cu dovada de primire sau prin înmânarea scrisorilor
sub semnătura de primire. Data convocării comisiei mixte nu se va fixa mai devreme de
30 de zile de la data primirii actelor. Comisia va fi constituită din câte trei reprezentan[i
ai fiecărui cult. Dacă la termenul stabilit pentru convocarea comisiei aceasta nu se
întruneşte sau dacă nu se ajunge la nici un rezultat în cadrul comisiei ori decizia
nemul[umeşte una dintre păr[i, partea interesată are deschisă calea ac[iunii în justi[ie,
potrivit dreptului comun.
Solu[ionarea acestor ac[iuni este de competen[a tribunalelor.
Ac[iunile sunt scutite de taxa de timbru.»"
2. Articolul ÌÌ se abrogă.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României în condi[iile ar t. 77 alin. (2),
cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constitu[ia României,
republicată.

PREŞEDÌNTELE CAMEREÌ DEPUTA|ÌLOR PREŞEDÌNTELE SENATULUÌ
ADRÌAN NÄSTASE NÌCOLAE VÄCÄROÌU

Bucureşti, 13 iunie 2005.
Nr. 182.
Legea 246 din 18 iulie 2005 pentru aprobarea Ordonan[ei Guvernului nr. 26/2000 cu
privire la asocia[ii şi funda[ii
Textul actului publicat în M.Of. nr. 656/25 iul. 2005
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. Ì. - Se aprobă Ordonan[a Guvernului nr. 26 din 30 ianuarie 2000 cu privire la
asocia[ii şi funda[ii, adoptata în temeiul art. 1 lit. S pct. 2 din Legea nr. 206/1999 privind
abilitarea Guvernului de a emite ordonan[e şi publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea Ì, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, cu următoarele modificări şi completări:
1. La articolul 1, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 1. - (1) Persoanele fizice şi persoanele juridice care urmăresc desfăşurarea unor
activită[i de interes general sau în interesul unor colectivită[i ori, după caz, în interesul
lor personal nepatrimonial pot constitui asocia[ii ori funda[ii în condi[iile prezentei
ordonan[e."
2!2
2. La articolul 2, litera c) va avea următorul cuprins:
"c) urmărirea realizării unui interes general, local sau de grup;".
3. Articolul 4 va avea următorul cuprins:
"Art. 4. - Asocia[ia este subiectul de drept constituit de trei sau mai multe persoane
care, pe baza unei în[elegeri, pun în comun şi fără drept de restituire contribu[ia
materială, cunoştin[ele sau aportul lor în muncă pentru realizarea unor activită[i în
interes general, al unor colectivită[i sau, după caz, în interesul lor personal
nepatrimonial."
4. Articolul 6 va avea următorul cuprins:
"Art. 6. - (1) În vederea dobândirii personalită[ii juridice, membrii asocia[i încheie actul
constitutiv şi statutul asocia[iei, în forma autentică sau atestată de avocat.
(2) Actul constitutiv cuprinde, sub sanc[iunea nulită[ii absolute:
a) datele de identificare a membrilor asocia[i: numele sau denumirea şi, după caz,
domiciliul sau sediul acestora;
b) exprimarea voin[ei de asociere şi precizarea scopului propus;
c) denumirea asocia[iei;
d) sediul asocia[iei;
e) durata de func[ionare a asocia[iei - pe termen determinat, cu indicarea expresa a
termenului, sau, după caz, pe termen nedeterminat;
f) patrimoniul ini[ial al asocia[iei; activul patrimonial, în valoare de cel pu[in un salariu
minim brut pe economie, la data constituirii asocia[iei, este alcătuit din aportul în natură
şi/sau în bani al asocia[ilor. În cazul aportului în natură, forma autentică a actului
constitutiv şi a statutului este obligatorie;
g) componentă nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare şi control ale
asocia[iei;
h) persoana sau, după caz, persoanele împuternicite să desfăşoare procedura de
dobândire a personalită[ii juridice;
i) semnăturile membrilor asocia[i.
(3) Statutul cuprinde, sub sanc[iunea nulită[ii absolute:
a) elementele prevăzute la alin. (2), cu excep[ia celor precizate la lit. g) şi h);
b) precizarea scopului şi a obiectivelor asocia[iei;
c) modul de dobândire şi de pierdere a calită[ii de asociat;
d) drepturile şi obliga[iile asocia[ilor;
e) categoriile de resurse patrimoniale ale asocia[iei;
f) atribu[iile organelor de conducere, administrare şi control ale asocia[iei;
g) destina[ia bunurilor, în cazul dizolvării asocia[iei, cu respectarea dispozi[iilor art. 60."
5. Articolul 7 va avea următorul cuprins:
"Art. 7. - (1) Oricare dintre membrii asocia[i, pe baza împuternicirii date în condi[iile art.
6 alin. (2) lit. h), poate formula o cerere de înscriere a asocia[iei în Registrul asocia[iilor
şi funda[iilor aflat la grefa judecătoriei în a cârei circumscrip[ie teritorială urmează să-şi
aibă sediul.
(2) Cererea de înscriere va fi înso[ită de următoarele documente:
a) actul constitutiv;
b) statutul asocia[iei;
c) actele doveditoare ale sediului şi patrimoniului ini[ial;
d) dovada disponibilită[ii denumirii eliberată de Ministerul Justi[iei sau, după caz, refuzul
motivat al eliberării acesteia.
(3) Este interzisă utilizarea în denumirea asocia[iei a denumirilor specifice autorită[ilor şi
institu[iilor publice.
(4) În cazul nerespectării dispozi[iilor alin. (3), Ministerul Justi[iei va refuza motivat
eliberarea dovezii disponibilită[ii denumirii."
2!3
6. La articolul 8, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (2
1
), cu
următorul cuprins:
"(2
1
) În cadrul procedurii de verificare a legalită[ii cererii de înscriere şi a documentelor
prevăzute la art. 7 alin. (2), judecătorul desemnat de preşedintele instan[ei verifică
respectarea dispozi[iilor art. 7 alin. (3) şi poate dispune, prin încheiere motivată,
înscrierea asocia[iei în Registrul asocia[iilor şi funda[iilor, chiar dacă există un refuz
motivat al Ministerului Justi[iei de a elibera dovada disponibilită[ii denumirii, pe care îl
apreciază ca neîntemeiat."
7. La articolul 8, alineatul (3) va avea următorul cuprins:
"(3) Odată cu efectuarea înscrierii, încheierea prin care s-a dispus înscrierea se
comunică din oficiu, pentru eviden[a fiscală, organului financiar local în a cărui raza
teritorială se afla sediul asocia[iei, cu men[ionarea numărului de înscriere în Registrul
asocia[iilor şi funda[iilor."
8. La articolul 9, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
"(2) Dacă neregularită[ile constatate privesc dispozi[iile art. 40 alin. (2) din Constitu[ie,
pentru termenul fixat va fi citat şi parchetul de pe lângă instan[a sesizată, căruia i se vor
comunica, în copie, cererea de înscriere, împreună cu actul constitutiv şi statutul
asocia[iei. În acest caz punerea concluziilor de către procuror este obligatorie."
9. La articolul 13, alineatele (2)-(4) vor avea următorul cuprins:
"(2) Filialele sunt entită[i cu personalitate juridică, putând încheia, în nume propriu, acte
juridice în condi[iile stabilite de asocia[ie prin actul constitutiv al filialei. Ele pot încheia
acte juridice de dispozi[ie, în numele şi pe seama asocia[iei, numai pe baza hotărârii
prealabile a consiliului director al asocia[iei.
(3) Filiala se constituie prin hotărârea adunării generale a asocia[iei. Personalitatea
juridică se dobândeşte de la data înscrierii filialei în Registrul asocia[iilor şi funda[iilor.
(4) În vederea înscrierii filialei, reprezentantul asocia[iei va depune cererea de înscriere,
împreună cu hotărârea de constituire a filialei, statutul, actul constitutiv, actele
doveditoare ale sediului şi patrimoniului ini[ial ale acesteia, la judecătoria în a cărei
circumscrip[ie teritorială urmează să-şi aibă sediul filiala. Dispozi[iile art. 6 şi ale art.
9-12 sunt aplicabile în mod corespunzător."
10. După articolul 13 se introduce un articol nou, articolul 13
1
, cu următorul cuprins:
"Art. 13
1
. - (1) Asocia[ia îşi poate constitui sucursale, ca structuri teritoriale fără
personalitate juridică.
(2) Sucursalele se constituie prin hotărâre a adunării generale.
(3) Sucursalele desfăşoară activită[ile date în competen[a lor de către asocia[ie."
11. La articolul 15, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 15. - (1) Funda[ia este subiectul de drept înfiin[at de una sau mai multe persoane
care, pe baza unui act juridic între vii ori pentru cauza de moarte, constituie un
patrimoniu afectat, în mod permanent şi irevocabil, realizării unui scop de interes
general sau, după caz, al unor colectivită[i."
12. La articolul 17 alineatul (2), după litera c) se introduce o literă nouă, litera d), cu
următorul cuprins:
"d) dovada disponibilită[ii denumirii eliberată de Ministerul Justi[iei sau, după caz,
refuzul motivat al eliberării acesteia."
13. La articolul 17, alineatul (3) va avea următorul cuprins:
"(3) Dispozi[iile art. 17 alin. (1) şi alin. (2) lit. d), ale art. 8-12 şi ale art. 14 se aplică în
mod corespunzător."
14. La articolul 18, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 18. - (1) Funda[ia îşi poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, pe baza hotărârii
consiliului director, prin care le este alocat patrimoniul."
15. La articolul 19, alineatul (3) va avea următorul cuprins:
2!"
"(3) Dacă funda[ia dobândeşte personalitate juridică după decesul fondatorului, efectele
liberalită[ilor făcute în favoarea funda[iei anterior constituirii ei se vor produce de la data
actului constitutiv, pentru funda[iile înfiin[ate prin acte între vii, iar pentru funda[iile
înfiin[ate prin testament, de la data mor[ii testatorului."
16. La articolul 23, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:
"Art. 23. - (1) Hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii, ale actului
constitutiv şi ale statutului sunt obligatorii chiar şi pentru membrii asocia[i care nu au
luat parte la adunarea generală sau au votat împotrivă.
(2) Hotărârile adunării generale, contrare legii, actului constitutiv sau dispozi[iilor
cuprinse în statut, pot fi atacate în justi[ie de către oricare dintre membrii asocia[i care
nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat împotrivă şi au cerut să se
insereze aceasta în procesul verbal de şedin[a, în termen de 15 zile de la data când au
luat cunoştin[ă despre hotărâre sau de la data când a avut loc şedin[a, după caz."
17. Articolul 27 va avea următorul cuprins:
"Art. 27. - (1) Actul constitutiv poate prevedea numirea unui cenzor sau a unei comisii
de cenzori.
(2) Dacă numărul asocia[ilor este mai mare de 15, numirea unui cenzor este
obligatorie. Acesta poate fi o persoană din afara asocia[iei.
(3) În cazul în care asocia[ia nu are obliga[ia numirii unui cenzor, fiecare dintre asocia[i
care nu este membru al consiliului director poate exercita dreptul de control."
18. După articolul 27 se introduc două articole noi, articolele 27
1
şi 27
2
, cu următorul
cuprins:
"Art. 27
1
. - (1) Pentru asocia[iile cu mai mult de 100 de membri înscrişi până la data
întrunirii ultimei adunări generale, controlul financiar intern se exercită de către o
comisie de cenzori.
(2) Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un număr impar de membri. Membrii
consiliului director nu pot fi cenzori.
(3) Cel pu[in unul dintre cenzori trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil, în
condi[iile legii.
(4) Regulile generale de organizare şi func[ionare a comisiei de cenzori se aprobă de
adunarea generală. Comisia de cenzori îşi poate elabora un regulament intern de
func[ionare.
Art. 27
2
. - În realizarea competen[ei sale cenzorul său, după caz, comisia de cenzori:
a) verifică modul în care este administrat patrimoniul asocia[iei;
b) întocmeşte rapoarte şi le prezintă adunării generale;
c) poate participa la şedin[ele consiliului director, fără drept de vot;
d) îndeplineşte orice alte atribu[ii prevăzute în statut sau stabilite de adunarea
generală."
19. Articolul 33 va avea următorul cuprins:
"Art. 33. - (1) Modificarea actului constitutiv sau a statutului asocia[iei se face prin
înscrierea modificării în Registrul asocia[iilor şi funda[iilor aflat la grefa judecătoriei în a
cărei circumscrip[ie teritorială îşi are sediul asocia[ia, cu aplicarea corespunzătoare a
prevederilor art. 8-12.
(2) Cererea de înscriere a modificării va fi înso[ită de hotărârea adunării generale, iar în
cazul modificării sediului, de hotărârea consiliului director.
(3) Despre schimbarea sediului se va face men[iune, dacă este cazul, atât în Registrul
asocia[iilor şi funda[iilor aflat la grefa judecătoriei vechiului sediu, cât şi în cel aflat la
grefa judecătoriei noului sediu. În acest scop, o copie a încheierii prin care s-a dispus
schimbarea sediului va fi comunicată din oficiu judecătoriei în circumscrip[ia căreia
asocia[ia urmează să-şi aibă noul sediu."
20. Articolul 34 va avea următorul cuprins:
2!$
"Art. 34. - Dispozi[iile art. 33 se aplica în mod corespunzător în cazul modificării actului
constitutiv sau a statutului funda[iei."
21. După articolul 34 se introduc trei articole noi, articolele 34
1
-34
3
, cu următorul
cuprins:
"Art. 34
1
. - (1) Fuziunea se face prin absorb[ia unei asocia[ii de către o altă asocia[ie
sau prin contopirea a două ori mai multe asocia[ii pentru a alcătui o asocia[ie nouă.
(2) Divizarea se face prin împăr[irea întregului patrimoniu al unei asocia[ii care îşi
încetează existen[a între două sau mai multe asocia[ii existente ori care iau astfel fiin[ă.
(3) Dispozi[iile alin. (1) şi (2) se aplică şi în cazul fuziunii sau divizării unei funda[ii.
Art. 34
2
. - (1) În cazul asocia[iilor, decizia de fuziune sau de divizare se ia prin
hotărârea a cel pu[in două treimi din numărul total al membrilor organului de conducere.
(2) În cazul funda[iilor, dispozi[iile art. 29 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.
Art. 34
3
. - Dispozi[iile art. 39-44 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi
persoanele juridice se aplică în mod corespunzător."
22. Articolul 37 va avea următorul cuprins:
"Art. 37. - (1) În cazul dizolvării federa[iilor, dacă nu se prevede altfel în lege sau în
statut, bunurile rămase în urma lichidării se transmit, în cote egale, către persoanele
juridice constituente.
(2) Dispozi[iile alin. (1) se aplică prin asemănare şi în cazul retragerii din federa[ie a
unei asocia[ii sau funda[ii.
(3) Retragerea din federa[ie se poate face numai în urma aprobării de către cenzori sau
exper[i independen[i a unui raport cu privire la exerci[iul financiar."
23. Titlul capitolului VÌ va avea următorul cuprins:
%6>=*)(;( ?=
6sociaţiileG fundaţiile şi federaţiile recunoscute ca fiind de utilitate pu'licăT
24. La articolul 38, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 38. - (1) O asocia[ie sau o funda[ie poate fi recunoscută de Guvernul României ca
fiind de utilitate publică dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condi[ii:
a) activitatea acesteia se desfăşoară în interes general sau al unor colectivită[i, după
caz;
b) func[ionează de cel pu[in 3 ani;
c) prezintă un raport de activitate din care să rezulte desfăşurarea unei activită[i
anterioare semnificative, prin derularea unor programe ori proiecte specifice scopului
sau, înso[it de situa[iile financiare anuale şi de bugetele de venituri şi cheltuieli pe ultimii
3 ani anteriori datei depunerii cererii privind recunoaşterea statutului de utilitate publică;
d) valoarea activului patrimonial pe fiecare dintre cei 3 ani anteriori în parte este cel
pu[in egală cu valoarea patrimoniului ini[ial."
25. După articolul 38 se introduce un articol nou, articolul 38
1
, cu următorul cuprins:
"Art. 38
1
. - În sensul prezentei ordonan[e, prin utilitate publică se în[elege orice
activitate care se desfăşoară în domenii de interes public general sau al unor
colectivită[i."
26. La articolul 39, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 39. - (1) Recunoaşterea unei asocia[ii sau funda[ii de utilitate publică se face prin
hotărâre a Guvernului. În acest scop, asocia[ia sau funda[ia interesată adresează o
cerere Secretariatului General al Guvernului, care o înaintează, în termen de 15 zile,
ministerului sau organului de specialitate al administra[iei publice centrale în a cărui
sfera de competen[ă îşi desfăşoară activitatea."
27. La articolul 39, după alineatul (1) se introduce un alineat nou, alineatul (1
1
), cu
următorul cuprins:
2!6
"(1
1
) Cererea prevăzută la alin. (1) va fi înso[ita, pe lângă dovada îndeplinirii condi[iilor
prevăzute la art. 38 alin. (1), de următoarele documente:
a) copii de pe actul constitutiv şi de pe statutul asocia[iei sau funda[iei;
b) copie de pe dovada dobândirii personalită[ii juridice;
c) dovada privind bonitatea asocia[iei sau funda[iei, emisă de banca la care are deschis
contul;
d) copie de pe dovada privind situa[ia juridică a sediului asocia[iei sau funda[iei;
e) numele şi adresa persoanelor fizice, respectiv denumirea şi sediul persoanelor
juridice, cu care asocia[ia sau funda[ia colaborează în mod frecvent în vederea
realizării obiectului sau de activitate pentru care aceasta solicita recunoaşterea
statutului de utilitate publică."
28. La articolul 39, alineatul (3) va avea următorul cuprins:
"(3) În vederea stabilirii autorită[ii prevăzute la alin. (1), persoanele interesate sunt
obligate să pună la dispozi[ie Secretariatului General al Guvernului toate informa[iile
necesare rezolvării cererii."
29. Articolul 40 va avea următorul cuprins:
"Art. 40. - (1) Autoritatea administrativă competentă este obligată ca, în termen de 60
de zile, să examineze cererea şi îndeplinirea condi[iilor prevăzute de lege. În cazul în
care constată îndeplinirea acestor condi[ii, autoritatea administrativă competentă va
propune Guvernului României recunoaşterea. În caz contrar aceasta va transmite
persoanelor juridice solicitante un răspuns motivat, în termen de 30 de zile de la data
luării deciziei.
(2) În cel mult 90 de zile de la data depunerii cererii prevăzute la alin. (1), precum şi a
tuturor documentelor necesare luării deciziei, Guvernul României decide asupra
propunerii de recunoaştere. Dacă propunerea se respinge, solu[ia va fi comunicată
asocia[iei sau funda[iei de către autoritatea administrativa la care s-a înregistrat cererea
de recunoaştere, în termen de 120 de zile de la data depunerii cererii şi a documentelor
necesare luării deciziei."
30. La articolul 41, literele a), e) şi f) vor avea următorul cuprins:
"a) dreptul de a i se atribui în folosin[ă gratuită bunurile proprietate publică;
...........................................................................................
e) obliga[ia de a comunica autorită[ii administrative competente orice modificări ale
actului constitutiv şi ale statutului, precum şi rapoartele de activitate şi situa[iile
financiare anuale; autoritatea administrativa are obliga[ia să asigure consultarea
acestor documente de către orice persoană interesată;
f) obliga[ia de a publica, în extras, în termen de 3 luni de la încheierea anului
calendaristic, rapoartele de activitate şi situa[iile financiare anuale în Monitorul Oficial al
României, Partea a ÌV-a, precum şi în Registrul na[ional al persoanelor juridice fără
scop patrimonial. Modelul extrasului situa[iilor financiare se aprobă prin ordin al
ministrului finan[elor publice."
31. La articolul 41, litera b) se abrogă.
32. La articolul 42, alineatul (4) va avea următorul cuprins:
"(4) Împrejurările prevăzute la alin. (2) şi (3) pot fi sesizate autorită[ii administrative
competente, Ministerului Justi[iei sau Guvernului de către orice persoană fizică sau
persoană juridică interesată."
33. Articolul 43 va avea următorul cuprins:
"Art. 43. - (1) În eviden[ele contabile ale asocia[iei sau funda[iei se vor înregistra
separat bunurile achizi[ionate sau edificate din bani publici. În cazul dizolvării asocia[iei
sau funda[iei recunoscute ca fiind de utilitate publică, bunurile provenite din resurse
bugetare şi rămase în urma lichidării se vor repartiza, prin hotărâre a Guvernului, către
alte asocia[ii ori funda[ii cu scop similar sau către institu[ii publice cu acelaşi obiect de
activitate.
2!7
(2) În cazul dizolvării, celelalte bunuri ramase în patrimoniul asocia[iei sau funda[iei vor
fi repartizate conform dispozi[iilor art. 60."
34. Articolul 44 va avea următorul cuprins:
"Art. 44. - Litigiile referitoare la recunoaşterea utilită[ii publice a asocia[iilor şi funda[iilor
se solu[ionează potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004."
35. Articolul 45 va avea următorul cuprins:
"Art. 45. - (1) Dispozi[iile prezentului capitol referitoare la condi[iile recunoaşterii
statutului de utilitate publică, precum şi la drepturile şi obliga[iile asocia[iilor sau
funda[iilor recunoscute ca fiind de utilitate publică se aplică în mod corespunzător şi
federa[iilor.
(2) O federa[ie poate fi recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică
dacă cel pu[in două treimi din numărul asocia[iilor şi funda[iilor care o alcătuiesc sunt
recunoscute ca fiind de utilitate publică."
36. La articolul 46 alineatul (1), litera f) va avea următorul cuprins:
"f) resurse ob[inute de la bugetul de stat sau de la bugetele locale;".
37. Articolul 47 va avea următorul cuprins:
"Art. 47. - Asocia[iile, funda[iile şi federa[iile pot înfiin[a societă[i comerciale.
Dividendele ob[inute de asocia[ii, funda[ii şi federa[ii din activită[ile acestor societă[i
comerciale, dacă nu se reinvestesc în aceleaşi societă[i comerciale, se folosesc în mod
obligatoriu pentru realizarea scopului asocia[iei, funda[iei sau federa[iei."
38. Articolul 48 va avea următorul cuprins:
"Art. 48. - Asocia[iile, funda[iile şi federa[iile pot desfăşura orice alte activită[i economice
directe dacă acestea au caracter accesoriu şi sunt în strânsă legătură cu scopul
principal al persoanei juridice."
39. La articolul 49, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
"(2) Autorită[ile administra[iei publice locale întocmesc liste de prioritate pentru
atribuirea imobilelor prevăzute la alin. (1). Listele de prioritate se realizează pe baza
unor proceduri de evaluare cuprinzând în mod explicit criteriile folosite. Autorită[ile au
obliga[ia de a face publice aceste proceduri înainte de utilizarea lor."
40. Articolul 51 va avea următorul cuprins:
"Art. 51. - (1) În cadrul Camerelor Parlamentului, Administra[iei Preziden[iale, aparatului
de lucru al Guvernului, institu[iei Avocatul Poporului, autorită[ilor administrative
autonome, ministerelor, al celorlalte organe de specialitate ale administra[iei publice
centrale şi autorită[ilor administra[iei publice locale func[ionează structuri pentru rela[ia
cu mediul asociativ. Acolo unde asemenea structuri lipsesc, ele se vor constitui.
(2) Autorită[ile publice men[ionate la alin. (1) se vor consulta cu reprezentan[ii
asocia[iilor şi funda[iilor care îşi desfăşoară activitatea în sfera lor de competen[ă, în
vederea stabilirii unor programe sau activită[i comune."
41. Articolul 53 va avea următorul cuprins:
"Art. 53. - Litigiile născute în legătură cu aplicarea dispozi[iilor prezentului capitol se
solu[ionează în conformitate cu Legea nr. 554/2004."
42. La articolul 55 alineatul (1), litera c) va avea următorul cuprins:
"c) imposibilitatea constituirii adunării generale sau a consiliului director în conformitate
cu statutul asocia[iei, dacă aceasta situa[ie durează mai mult de un an de la data la
care, potrivit statutului, adunarea generală sau, după caz, consiliul director trebuia să
se constituie;".
43. La articolul 56, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
"(2) Ìnstan[a competentă să hotărască dizolvarea este judecătoria în circumscrip[ia
căreia asocia[ia îşi are sediul."
44. Articolul 57 va avea următorul cuprins:
"Art. 57. - Asocia[ia se poate dizolva şi prin hotărârea adunării generale. În termen de
15 zile de la data şedin[ei de dizolvare, hotărârea adunării generale se depune la
2!#
judecătoria în a cârei circumscrip[ie teritorială îşi are sediul, pentru a fi înscrisă în
Registrul asocia[iilor şi funda[iilor."
45. La articolul 61, alineatul (4) va avea următorul cuprins:
"(4) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice, autorizate în
condi[iile legii."
46. La articolul 71, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 71. - (1) Asocia[ia sau funda[ia încetează a fiin[a la data radierii din Registrul
asocia[iilor şi funda[iilor."
47. La articolul 74, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
"(2) Asocia[iile şi funda[iile recunoscute ca fiind de utilitate publică sunt obligate să
comunice Ministerului Justi[iei, în extras, copii de pe rapoartele de activitate şi situa[iile
financiare anuale, înso[ite de dovada eliberată de Regia Autonomă «Monitorul Oficial»
ca s-a solicitat publicarea acestora şi în Monitorul Oficial al României, Partea a ÌV-a."
48. Titlul capitolului XÌ va avea următorul cuprins:
T%6>=*)(;( K=
+ispoziţii privind persoanele :uridice străine fără scop patrimonialT
49. La articolul 79, litera b) va avea următorul cuprins:
"b) va stabili forma şi con[inutul certificatelor de înscriere prevăzute la art. 12 alin. (1) şi
la art. 17 alin. (3), precum şi condi[iile de eliberare a dovezii men[ionate la art. 7 alin. (2)
lit. d)."
Art. ÌÌ. - Asocia[iile, funda[iile, uniunile, federa[iile şi grupările de persoane juridice care
nu posedă certificatul prevăzut la art. 12 alin. (1) din Ordonan[a Guvernului nr. 26/2000
vor solicita eliberarea acestuia în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentei
legi.
Art. ÌÌÌ. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Ordonan[a Guvernului nr.
37/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonan[ei Guvernului nr. 26/2000 cu
privire la asocia[ii şi funda[ii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea Ì, nr. 62
din 1 februarie 2003.
6ceasta lege a fost adoptata de >arlamentul ,omânieiG cu respectarea prevederilor art.
/5 şi ale art. /. alin. ("$ din %onstituţia ,omânieiG repu'licată.
PREŞEDÌNTELE CAMEREÌ DEPUTA|ÌLOR
ADRÌAN NÄSTÄSE
PREŞEDÌNTELE SENATULUÌ
NÌCOLAE VÄCÄROÌU
Bucureşti, 18 iulie 2005.
Nr. 246.
Legea 139 din 17/05/2005 privind înfiin[area Ìnstitutului Teologic Baptist din Bucureşti
>u'licat în Lonitorul )ficialG >artea = nr. 434 din "38#58"##5
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
2!9
A$). 1. - Se înfiin[ează Ìnstitutul Teologic Baptist din Bucureşti ca institu[ie de
învă[ământ superior, persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, parte a
sistemului na[ional de învă[ământ, cu sediul în municipiul Bucureşti, Str. Berzei nr. 29,
cod 70759, sectorul 1.
A$). 2. - Ìnstitutul Teologic Baptist din Bucureşti se înfiin[ează cu următoarea facultate
şi specializare acreditate: Facultatea de Teologie, specializarea Teologie baptistă
pastorală, cu predare în limba română.
A$). 3. - După intrarea în vigoare a prezentei legi, în structura Universită[ii înfiin[ate
potrivit art. 1 intră şi facultă[ile şi specializările, altele decât cele men[ionate la art. 2,
acreditate sau autorizate să func[ioneze provizoriu prin hotărâre a Guvernului, conform
legii.
A$). 4. - Personalul didactic şi nedidactic din institu[ia care a fost autorizată să
func[ioneze provizoriu se preia prin transfer în interesul serviciului la institu[ia nou-
înfiin[ată, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi.
A$). 5. - (1) Ìnstitutul înfiin[at potrivit art. 1 dispune de patrimoniu propriu, prevăzut în
anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
(2) Patrimoniul prevăzut în anexă este proprietatea Ìnstitutului Teologic Baptist din
Bucureşti, prin efectul legii.
A$). 6. - (1) Patrimoniul Ìnstitutului Teologic Baptist din Bucureşti rămâne şi va fi utilizat
numai în cadrul sistemului na[ional de învă[ământ. În cazul nerespectării acestei
prevederi, Ministerul Educa[iei şi Cercetării va propune încetarea activită[ii de
învă[ământ şi desfiin[area prin lege a institutului.
(2) În cazul întreruperii sau încetării activită[ii, patrimoniul Ìnstitutului Teologic Baptist
din Bucureşti trece la comunitatea baptistă care a cedat patrimoniul, potrivit autonomiei
cultelor religioase.
A$). 7. - Cheltuielile privind func[ionarea Ìnstitutului Teologic Baptist din Bucureşti se
suportă din veniturile proprii, dobândite în condi[iile legii, precum şi din alte surse
legale.
A$). 8. - Pentru a se asigura respectarea standardelor legale de calitate, specifice
învă[ământului superior, institu[ia prevăzuta la art. 1 este special monitorizată, pe o
perioada de 3 ani, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educa[iei şi Cercetării
şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea Ì.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor
art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constitu[ia României, republicată.

p. PREŞEDÌNTELE CAMEREÌ DEPUTA|ÌLOR, PREŞEDÌNTELE
SENATULUÌ
DANÌELA POPA NÌCOLAE VÄCÄROÌU

Bucureşti, 17 mai 2005.
Nr. 139.
ANEX Ă *)
PATRÌMONÌUL
propriu al Ìnstitutului Teologic Baptist din Bucureşti,
înfiin[at prin lege
___________
2!
*) Anexa este reprodusă în facsimil.

¸---------------------------¸----------------------¸------------¸----
-------------------------¸
| Denumirea | Adresa | Valoarea | Titlul în baza căruia |
| | | - mil. lei - | este de[inut |
[---------------------------[----------------------[------------[----
-------------------------{
|Ì. Bunuri imobile, | | 33.461 | |
| din care: | | | |
[---------------------------[----------------------[------------[----
-------------------------{
|A. Clădiri |Bucureşti, str. Berzei|20.818 |2 (corpuri) clădiri, donate |
| |nr. 29, sector 1 | |de către Ìnterna[ional |
| | | |Mission Board 3806, Monument |
| | | |Ave Richmond, Virginia, USA |
| | | |23230 |
[---------------------------[----------------------[------------[----
-------------------------{
|B. Terenuri |Bucureşti, str. Berzei| 11.805 |Teren în suprafa[ă de |
| |nr. 29, sector 1 | |1.151,75 mp, terenuri cu |
| | | |construc[ie, donate de către |
| | | |Ìnternational Mission Board |
| | | |3806, Monument Ave Richmond, |
| | | |Virginia, USA 23230 |
[---------------------------[----------------------[------------[----
-------------------------{
|C. Altele |Bucureşti, str. Berzei| 838 |Contract de vânzare-cumpărare |
| |nr. 29, sector 1 | |Facturi de achizi[ie |
[---------------------------[----------------------[------------[----
-------------------------{
|ÌÌ. Bunuri mobile, | | 731 | |
|din care: | | | |
[---------------------------[----------------------[------------[----
-------------------------{
|A. Tehnica de calcul |Bucureşti, str. Berzei| 28 |Facturi de achizi[ie |
|(calculatoare PC, re[ele, |nr. 29, sector 1 | | |
|imprimante, programe) | | | |
[---------------------------[----------------------[------------[----
-------------------------{
|B. Birotica |Bucureşti, str. Berzei| 45 |Dona[ie |
| |nr. 29, sector 1 | | |
[---------------------------[----------------------[------------[----
-------------------------{
|C. Mijloace transport |Bucureşti, str. Berzei| 74 |Facturi de achizi[ie |
| |nr. 29, sector 1 | |Contract de dona[ie |
[---------------------------[----------------------[------------[----
-------------------------{
|D. Mobilier |Bucureşti, str. Berzei| 53 |Dona[ie |
| |nr. 29, sector 1 | | |
[---------------------------[----------------------[------------[----
-------------------------{
|E. Disponibilită[i | | | |
[---------------------------[----------------------[------------[----
-------------------------{
|F. Ìnventar gospodăresc |Bucureşti, str. Berzei| 531 |Contract de comodat |
| |nr. 29, sector 1 | |nr. 1.035/23.10.2001 |
[---------------------------[----------------------[------------[----
-------------------------{
|ÌÌÌ. Ìmobilizări | | 2.871 | |
|financiare: | | | |
[---------------------------[----------------------[------------[----
-------------------------{
|A. Depozite bancare pentru | | 2.871 |Contract de depozit BRD, |
2
|investi[ii în campusul | | |sucursala Brătianu |
|universitar | | | |
[---------------------------[----------------------[------------[----
-------------------------{
|B. Fonduri speciale | | | |
[---------------------------[----------------------[------------[----
-------------------------{
|ÌV. Active circulante, | | 308 | |
|din care: | | | |
[---------------------------[----------------------[------------[----
-------------------------{
|A. Titluri de plasament | | | |
[---------------------------[----------------------[------------[----
-------------------------{
|B. Disponibilită[i | | 207 |Extrase cont |
[---------------------------[----------------------[------------[----
-------------------------{
|C. Stocuri | | 101 |Ìnventar |
[---------------------------[----------------------[------------[----
-------------------------{
|D. Crean[e | | | |
[---------------------------[----------------------[------------[----
-------------------------{
|E. Alte valori | | | |
¹--------------------------------------------------------------------
-------------------------¹

Nota: Prezenta anexă are la bază Protocolul de predare-preluare a patrimoniului
dintre comunitatea baptistă din Bucureşti şi Ìnstitutul Teologic Baptist din Bucureşti,
care se înfiin[ează prin lege.
Legea 235 din 13/07/2005 privind declararea zonei de amplasare a monumentelor
istorice din nordul Moldovei ca obiectiv de interes na[ional
>u'licat în Lonitorul )ficialG >artea = nr. ..3 din ".8#/8"##5
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
A$). 1. - Se declară că obiectiv de interes na[ional zona de amplasare a monumentelor
istorice din nordul Moldovei, potrivit anexelor nr. 1-8 la prezenta lege, pentru lucrările
de restaurare, consolidare, conservare şi punere în valoare a acestora, precum şi
pentru lucrările publice de reabilitare a construc[iilor, echipamentelor şi a infrastructurii.
A$). 2. - (1) Se constituie Comitetul Nordul Moldovei, structura fără personalitate
juridică, cu rol consultativ. Acesta este format din reprezentan[i ai Regiunii de
Dezvoltare Nord-Est, ai Ministerului Culturii şi Cultelor, Ministerului Transporturilor,
Construc[iilor şi Turismului, Ministerului Administra[iei şi Ìnternelor, Ministerului
Finan[elor Publice, Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, consiliilor jude[ene şi
prefecturilor Suceava, Botoşani, Neam[ şi Ìaşi, precum şi ai consiliilor locale ale
localită[ilor prevăzute în anexele la prezenta lege. În derularea programelor privind
restaurarea lăcaşurilor de cult, reprezentan[ii Comitetului Nordul Moldovei colaborează
cu reprezentan[ii cultelor religioase implicate.
(2) Comitetul Nordul Moldovei are rolul de a coordona ac[iunile întreprinse de
autorită[ile pe care le reprezintă pentru realizarea lucrărilor prevăzute la art. 1 şi de a
propune Guvernului măsuri prin care să fie aplicată strategia de dezvoltare a zonei.
(3) Comitetul Nordul Moldovei propune autorită[ilor administra[iei publice competente,
pentru unită[ile administrativ-teritoriale prevăzute în anexele nr. 1-8, măsuri necesare
22
îndeplinirii obiectivelor pe termen scurt, mediu şi lung şi urmăreşte realizarea
coordonată a acestora, avându-se în vedere, cu precădere:
a) reabilitarea construc[iilor, echipamentelor şi infrastructurii, precum: dezvoltarea şi
modernizarea aeroporturilor, modernizarea drumurilor na[ionale, jude[ene şi comunale
cuprinse în zonele stabilite în anexele nr. 1-8, rectificarea şi modernizarea cailor de
rulare a cailor ferate, construirea unor şosele de centură, asfaltarea cailor de acces în
zonele turistice, dezvoltarea re[elelor de apă, canal, gaze, curent electric, telefonie în
întreaga zonă, realizarea unor sisteme de colectare a apelor care să protejeze
monumentele istorice, asfaltarea şi modernizarea străzilor din interiorul localită[ilor
zonei şi a întregii infrastructuri;
b) reabilitarea obiectivelor turistice din zona;
c) restaurarea şi introducerea monumentelor istorice în circuitul turistic.
(4) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi se aproba, prin
ordin comun al ministrului administra[iei şi internelor şi al ministrului culturii şi cultelor,
cu consultarea structurilor asociative ale autorită[ilor administra[iei publice locale,
regulamentul de organizare şi func[ionare a Comitetului Nordul Moldovei.
A$). A - Pentru finan[area lucrărilor prevăzute la art. 1 se utilizează:
a) sume alocate cu această destina[ie de la bugetul de stat şi de la bugetele
jude[ene, municipale, orăşeneşti sau comunale, după caz;
b) sume alocate din Fondul na[ional de dezvoltare regională, precum şi din alte
fonduri constituite potrivit legii;
c) sume alocate de organisme interna[ionale, precum şi de organiza[ii
neguvernamentale;
d) sume provenite din sponsorizări, dona[ii şi alte liberalită[i, potrivit legii;
e) sume provenite din alte surse, constituite potrivit legii.
A$). 4. - Sumele prevăzute la art. 3 lit. b) şi c) şi, după caz, cele prevăzute la lit. d) vor fi
repartizate unită[ilor administrativ-teritoriale prevăzute în anexele nr. 1-8, în func[ie de
programul stabilit, şi vor fi cuprinse în bugetele acestora, urmând a fi utilizate exclusiv
pentru finan[area lucrărilor prevăzute în program.
A$). 5. - Anexele nr. 1-8 fac parte integrantă din prezenta lege.
A$). 6. - Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul
Oficial al României, Partea Ì.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor
art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constitu[ia României, republicată.

PREŞEDÌNTELE CAMEREÌ DEPUTA|ÌLOR PREŞEDÌNTELE SENATULUÌ
ADRÌAN NÄSTASE NÌCOLAE VÄCÄROÌU

Bucureşti, 13 iulie 2005.
Nr. 235.
ANEXA Nr. 1*)
DELÌMÌTAREA TERÌTORÌALÄ
a zonei în care vor fi efectuate lucrări de restaurare, consolidare,
23
conservare şi punere în valoare a monumentelor istorice, respectiv
de reabilitare a construc[iilor, echipamentelor şi infrastructurii
___________
*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

HARTA
ANE>A Nr. 2
LÌSTA
unită[ilor administrativ-teritoriale în care vor fi efectuate,
cu precădere, lucrări de reabilitare a obiectivelor turistice,
introducere în circuitul turistic a unor monumente istorice şi
reabilitare a zonelor rurale din jude[ul Suceava
1. Arbore
2. Baia
3. Botoşana
4. Cacica
5. Cajvana
6. Ciprian Porumbescu
7. Cornu Luncii
8. Dolhasca (Probota)
9. Dolhesti
10. Fălticeni
11. Gura Humorului (Vorone[)
2"
12. Marginea
13. Malini
14. Mănăstirea Humorului
15. Mitocu Dragomirnei (Dragomirna)
16. Moldovi[a
17. Preuteşti
18. Putna
19. Rădăseni
20. Rădău[i
21. Salcea
22. Slatina
23. Solca
24. Suceava
25. Sucevi[a
26. Vatra Moldovi[ei
ANEXA Nr. 3*)
___________
*) Anexa nr. 3 este reprodusă în facsimil.

HARTA
ANEXA Nr. 4
2$
LÌSTA
unită[ilor administrativ-teritoriale în care vor fi efectuate,
cu precădere, lucrări de reabilitare a obiectivelor turistice,
introducere în circuitul turistic a unor monumente istorice şi
reabilitare a zonelor rurale din jude[ul Ìaşi
1. Aroneanu
2. Bârnova
3. Ceplenita
4. Cotnari
5. Cucuteni
6. Deleni
7. Dobrovă[
8. Dolheşti
9. Hârlău
10. Ìaşi
11. Mirceşti
12. Mosna
13. Ruginoasa
14. Târgu Frumos
15. Scobinti
16. |ibăneşti
ANEXA Nr. 5*)
___________
*) Anexa nr. 5 este reprodusă în facsimil.

HARTA
26
ANEXA Nr. 6
LÌSTA
unită[ilor administrativ-teritoriale în care se efectuează, cu
precădere, lucrări de reabilitare a obiectivelor turistice,
introducere în circuitul turistic a unor monumente istorice şi
reabilitare a zonelor rurale din jude[ul Neam[
1. Agapia
2. Bicaz
3. Ceahlau
4. Piatra-Neam[
5. Pângăra[i
6. Războieni
7. Roman
8. Tarcău
9. Tazlău
10. Târgu-Neam[
11. Vânători-Neam[
12. Viişoara
ANEXA Nr. 7*)
___________
*) Anexa nr. 7 este reprodusă în facsimil.
27

HARTA
ANEXA Nr. 8
LÌSTA
lucrărilor administrativ-teritoriale în care se efectuează, cu
precădere, lucrări de reabilitare a obiectivelor turistice,
introducere în circuitul turistic a unor monumente istorice şi
reabilitare a zonelor rurale din jude[ul Botoşani
1. Botoşani
2. Braeşti
3. Copalău
4. Cosula
5. Curtesti - satul Agafton
6. Dorohoi
7. Havarna
8. Hiliseu-Horia - satul Hiliseu-Crişan
9. Roma - satul Cotargaci
10. Stefăneşti
11. Vaculeşti
12. Vorniceni
13. Vorona
2#
Lege nr. 261 din 05/10/2005 pentru aprobarea Ordonan[ei de urgen[ă a Guvernului nr.
19/2005 privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii
Neamului
Publicat în Monitorul Oficial, Partea Ì nr. 903 din 10/10/2005
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
A$)icol unic. - Se aprobă Ordonan[a de urgen[ă a Guvernului nr. 19 din 17 martie 2005
privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea Ì, nr. 234 din 21 martie 2005, cu următoarea
modificare:
- Alineatul (1) al articolului 1 va avea următorul cuprins:
"Art. 1. - (1) Ansamblul Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului, simbol al celor două
mii de ani de credin[ă creştină pe pământul românesc, se va construi în municipiul
Bucureşti, Calea 13 Septembrie, sectorul 5, conform proiectului avizat cu respectarea
normelor în vigoare."
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor
art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constitu[ia României, republicată.

p. PREŞEDÌNTELE CAMEREÌ DEPUTA|ÌLOR, PREŞEDÌNTELE
SENATULUÌ
MÌRON TUDOR MÌTREA NÌCOLAE VÄCÄROÌU

Bucureşti, 5 octombrie 2005.
Nr. 261.
Legea nr. 259 din 23/06/2006
Publicat în Monitorul Oficial, Partea Ì nr. 573 din 03/07/2006
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor
istorice
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
A$) I - Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea Ì, nr. 407 din 24 iulie 2001, cu modificările şi
completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1 La articolul 1, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
"(2) În sensul prezentei legi, monumentele istorice sunt bunuri imobile, construc[ii şi
terenuri situate pe teritoriul României, semnificative pentru istoria, cultura şi civiliza[ia
na[ională şi universală."
2 La articolul 1, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4) cu
următorul cuprins:
"(4) Pot fi clasate ca monumente istorice bunurile imobile situate în afara grani[elor,
proprietă[i ale statului român, cu respectarea legisla[iei statului pe teritoriul căruia se
află."
A La articolul 4, alineatele (2), (4), (5), (6), (7) şi (8) vor avea următorul cuprins:
"(2) Monumentele istorice proprietate publică a statului sau a unită[ilor
administrativ-teritoriale sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile; aceste
monumente istorice pot fi date în administrare institu[iilor publice, pot fi concesionate,
date în folosin[a gratuită institu[iilor de utilitate publică sau închiriate, în condi[iile legii,
29
cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor sau, după caz, al serviciilor publice
desconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor.
.....................................................................................................................
(4) Monumentele istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept
privat pot fi vândute numai în condi[iile exercitării dreptului de preem[iune ale statului
român, prin Ministerul Culturii şi Cultelor, pentru monumentele istorice clasate în grupa
A, sau prin serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, pentru
monumentele istorice clasate în grupa B, ori al unită[ilor administrativ-teritoriale, după
caz, potrivit prezentei legi, sub sanc[iunea nulită[ii absolute a vânzării.
(5) Proprietarii, persoane fizice sau juridice de drept privat, care inten[ionează să vândă
monumente istorice, transmit serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi
Cultelor înştiin[area privind inten[ia de vânzare, înso[ită de documenta[ia stabilită prin
ordin al ministrului culturii şi cultelor.
(6) Serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor transmit
Ministerului Culturii şi Cultelor înştiin[area, documenta[ia şi propunerea de răspuns, în
termen de 5 zile lucrătoare de la primirea acestora.
(7) Termenul de exercitare a dreptului de preem[iune al statului este de maximum 25
de zile de la data înregistrării înştiin[ării, documenta[iei şi a propunerii de răspuns la
Ministerul Culturii şi Cultelor sau, după caz, la serviciile publice deconcentrate ale
Ministerului Culturii şi Cultelor; titularii dreptului de preem[iune vor prevedea în bugetul
propriu sumele necesare destinate exercitării dreptului de preem[iune; valoarea de
achizi[ionare se negociază cu vânzătorul.
(8) În cazul în care Ministerul Culturii şi Cultelor sau serviciile publice deconcentrate ale
Ministerului Culturii şi Cultelor nu îşi exercită dreptul de preem[iune în termenul
prevăzut la alin. (7), acest drept se transferă autorită[ilor publice locale, care îl pot
exercita în maximum 15 zile."
B La articolul 4, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (8
1
), cu
următorul cuprins:
"(8
1
) Comunicările privind neexercitarea dreptului de preem[iune au termen de
valabilitate pentru întregul an calendaristic în care au fost emise, inclusiv pentru
situa[iile în care monumentul istoric este vândut de mai multe ori."
C După articolul 4 se introduce un nou articol, articolul 4
1
, cu următorul cuprins:
"Art. 4
1
. - În actele de înstrăinare, concesionare, închiriere, dare în administrare sau
dare în folosin[ă gratuită a monumentelor istorice se va men[iona regimul de monument
istoric al imobilelor şi obliga[ia protejării acestora potrivit prezentei legi."
6 La articolul 8, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:
"Art. 8. - (1) Pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protec[ie,
delimitată pe baza reperelor topografice, geografice sau urbanistice, în func[ie de trama
stradală, relief şi caracteristicile monumentului istoric, după caz, prin care se asigură
conservarea integrată şi punerea în valoare a monumentului istoric şi a cadrului său
construit sau natural.
(2) Delimitarea şi instituirea zonei de protec[ie se realizează, simultan cu clasarea
bunului imobil ca monument istoric, în condi[iile legii."
E La articolul 8, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2
1
), cu
următorul cuprins:
"(2
1
) Autorită[ile publice locale competente vor include în planurile urbanistice şi în
regulamentele aferente zonele de protec[ie delimitate conform alin. (2)."
8 La articolul 8, alineatul (4) se abrogă.
9 Denumirea capitolului ÌÌ al titlului ÌÌ va avea următorul cuprins:
"CAPÌTOLUL ÌÌ
Ìnventarierea şi clasarea monumentelor istorice"
22!
10 Articolul 11 va avea următorul cuprins:
"Art. 11. - (1) Ìnventarierea monumentelor istorice reprezintă ac[iunea de strângere a
totalită[ii informa[iilor, documentelor, studiilor, cercetărilor şi a documenta[iilor cu privire
la identificarea imobilelor susceptibile de a dobândi calitatea de monument istoric, a
imobilelor clasate ca monumente istorice, a monumentelor istorice declasate, precum şi
a celor distruse sau dispărute.
(2) Ìnventarul monumentelor istorice reprezintă o bază de date, actualizată permanent
prin opera[iunile necesare de corelare, în vederea asigurării unei informări permanente
şi exacte în legătură cu situa[ia imobilelor monumente istorice.
(3) Clasarea este procedura prin care se conferă regim de monument istoric unui bun
imobil conform art. 7.
(4) Ìnventarierea şi clasarea se realizează potrivit dispozi[iilor prevăzute de prezenta
lege şi în conformitate cu normele metodologice de inventariere şi clasare a
monumentelor istorice, aprobate prin ordin al ministrului culturii şi cultelor.
(5) Pentru realizarea inventarierii monumentelor istorice, autorită[ile şi institu[iile publice
competente comunică serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi
Cultelor, la solicitarea acestora, date privind situa[ia juridică a imobilelor."
11 La articolul 12 alineatul (1) punctul 2, literele a) şi c) vor avea următorul cuprins:
"a) proprietarului bunului imobil;
.....................................................................................................................
c) Comisiei Na[ionale a Monumentelor Ìstorice, a Comisiei Na[ionale de Arheologie
sau a Comisiei Na[ionale a Muzeelor şi Colec[iilor;".
12 La articolul 12 alineatul (1) punctul 2, după litera d) se introduce o nouă literă,
litera e), cu următorul cuprins:
"e) institu[iilor publice cu atribu[ii în domeniu."
1A La articolul 12, alineatele (2) şi (4) vor avea următorul cuprins:
"(2) Dosarul de clasare sau de declasare este întocmit de serviciile deconcentrate ale
Ministerului Culturii şi Cultelor, de regulă, prin exper[i autoriza[i sau specialişti atesta[i
înscrişi în registrele Ministerului Culturii şi Cultelor şi se înaintează compartimentului de
specialitate din Ministerul Culturii şi Cultelor, care îl analizează şi îl prezintă, după caz,
Comisiei Na[ionale de Arheologie şi/sau Comisiei Na[ionale a Monumentelor Ìstorice
spre analiză şi propuneri. Secretarul Comisiei Na[ionale a Monumentelor Ìstorice
elaborează proiectul de ordin de clasare sau de declasare, pe care îl înaintează
ministrului culturii şi cultelor spre aprobare.
.....................................................................................................................
(4) Comunicarea de clasare sau de declasare, respectiv, după caz, răspunsul motivat
privind neclasarea sau nedeclasarea, se comunică proprietarului şi titularilor altor
drepturi reale, precum şi autorită[ii administra[iei publice locale de către serviciile
publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, în termen de cel mult 30 de
zile de la data primirii lor de la Ministerul Culturii şi Cultelor sau de la publicarea lor în
Monitorul Oficial al României, Partea Ì, după caz."
1B Articolul 13 va avea următorul cuprins:
"Art. 13. - (1) Serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor au
obliga[ia de a comunica de îndată proprietarului, titularului dreptului de administrare
sau, respectiv, titularului altui drept real asupra bunului imobil declanşarea procedurii
de clasare sau de declasare.
(2) De la data comunicării către proprietar sau către titularul altor drepturi reale a
declanşării procedurii de clasare şi până la publicarea ordinului de clasare sau până la
comunicarea neclasării, după caz, dar nu mai mult de 12 luni, bunului imobil în cauză i
se aplică regimul juridic al monumentelor istorice."
1C La articolul 14, alineatele (1), (6) şi (7) vor avea următorul cuprins:
22
"Art. 14. - (1) Comunicarea de clasare, de declasare sau răspunsul privind neclasarea
sau nedeclasarea pot fi contestate de proprietarul bunului imobil în cauză la Ministerul
Culturii şi Cultelor în termen de 30 de zile de la data comunicării; contesta[ia se
solu[ionează în termen de 30 de zile de la înregistrare.
.....................................................................................................................
(6) La data rămânerii definitive a comunicării de declasare sau de la data comunicării
răspunsului privind neclasarea, regimul de monument istoric al bunului încetează, iar
reluarea procedurii de clasare sau de declasare nu poate interveni înainte de 3 ani, în
absenta descoperirii unor elemente noi care să o justifice.
(7) În situa[ia introducerii unei ac[iuni în contencios administrativ împotriva ordinului de
clasare sau a comunicării declanşării procedurii de clasare, până la pronun[area unei
hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, asupra bunului imobil în cauză se
aplică regimul juridic al monumentelor istorice."
16 La articolul 15, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 15. - (1) Ordinul de clasare sau de declasare se publică, prin grija Ministerului
Culturii şi Cultelor, în Monitorul Oficial al României, Partea Ì, în termen de 15 zile de la
rămânerea definitivă."
1E Articolul 17 va avea următorul cuprins:
"Art. 17. - (1) Monumentele istorice, zonele de protec[ie şi zonele construite protejate,
definite potrivit legii, se eviden[iază în planurile de amenajare a teritoriului şi în planurile
urbanistice ale unită[ilor administrativ-teritoriale.
(2) În condi[iile legii şi în baza avizului Ministerului Culturii şi Cultelor, în scopul
protejării valorilor de patrimoniu cultural ce au determinat instituirea zonei construite
protejate, autorită[ile publice locale pot institui servitu[i, pot interzice desfiin[area sau
modificarea construc[iilor.
(3) Calitatea de monument istoric, precum şi cea de zonă construită protejată, de oraş
istoric sau de sat istoric se marchează printr-un însemn distinctiv amplasat de
reprezentan[ii primăriilor pe monumentul istoric, la intrarea în zona construită protejată
sau în oraşul istoric ori satul istoric, după caz, în conformitate cu normele metodologice
aprobate prin ordin al ministrului culturii şi cultelor. Costul însemnelor distinctive se
suportă de către autorită[ile publice locale."
18 Articolul 18 va avea următorul cuprins:
"Art. 18. - (1) În sensul prezentei legi, prin declasare se în[elege radierea din Lista
monumentelor istorice a unui bun imobil sau a unei păr[i din acesta, prin men[ionarea în
lista a ordinului de declasare.
(2) Serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor comunică
proprietarului, titularului dreptului de administrare sau titularului altui drept real asupra
monumentului istoric declasat, după caz, în maximum 5 zile de la publicarea ordinului
de declasare, efectuarea radierii.
(3) Declasarea monumentelor istorice urmează aceeaşi procedură ca cea prevăzută
pentru clasare. Ea este declanşată din oficiu în oricare dintre situa[iile următoare:
a) descărcarea de sarcina arheologică, în cazul siturilor arheologice, conform avizului
Comisiei Na[ionale de Arheologie;
b) dispari[ia monumentului istoric;
c) constatarea pierderii calită[ii de monument istoric a imobilului.
(4) Erorile materiale din Lista monumentelor istorice pot fi îndreptate din oficiu sau în
urma solicitării oricărei persoane interesate."
19 Articolul 20 va avea următorul cuprins:
"Art. 20. - (1) Clasarea de urgen[ă este procedura excep[ională prin care un bun imobil
aflat în pericol iminent de distrugere sau de alterare fizică este clasat în grupa A sau B,
după caz, în vederea luării măsurilor urgente necesare pentru salvarea sa.
222
(2) Serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor pot declanşa
procedura de clasare de urgentă, din oficiu sau la solicitarea oricărei persoane
interesate.
(3) Declanşarea procedurii de clasare de urgentă se efectuează în maximum 3 zile de
la identificarea situa[iei imobilului sau înregistrarea solicitării privind situa[ia imobilului,
pe baza notei de constatare elaborate de delegatul serviciului public deconcentrat al
Ministerului Culturii şi Cultelor al muzeului jude[ean, respectiv al muzeului municipiului
Bucureşti, sau al autorită[ilor administra[iei publice locale, după caz.
(4) Serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor comunică imediat
în scris proprietarului bunului imobil declanşarea procedurii de clasare de urgen[ă a
imobilului în Lista monumentelor istorice. De la data comunicării declanşării procedurii
de clasare de urgen[ă până la finalizarea procedurii, imobilului i se aplică regimul juridic
al monumentelor istorice.
(5) Împotriva declanşării procedurii de clasare de urgen[ă sau a ordinului de clasare de
urgen[ă, proprietarul se poate adresa instan[ei de contencios administrativ.
(6) Până la solu[ionarea litigiului, bunului imobil în cauză i se aplică regimul juridic al
monumentelor istorice.
(7) La solicitarea serviciilor deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, proprietarii
imobilelor propuse pentru clasare din oficiu sau de urgen[ă vor transmite acestora
documentele necesare completării dosarului de clasare."
20 La articolul 21, alineatele (1) şi (3) vor avea următorul cuprins:
"Art. 21. - (1) Lista monumentelor istorice cuprinde monumentele istorice clasate în
grupa A sau B şi se întocmeşte de Ìnstitutul Na[ional al Monumentelor Ìstorice.
.....................................................................................................................
(3) Lista monumentelor istorice stă la baza întocmirii cadastrului de specialitate al
monumentelor istorice, a planurilor de amenajare a teritoriului şi a planurilor
urbanistice."
21 La articolul 22, alineatele (1) şi (3) vor avea următorul cuprins:
"Art. 22. - (1) Ìnterven[iile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza şi cu
respectarea avizului emis de către Ministerul Culturii şi Cultelor sau, după caz, de către
serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor.
.....................................................................................................................
(3) Autoriza[ia de construire, autoriza[ia de desfiin[are, precum şi autoriza[iile referitoare
la interven[iile prevăzute la alin. (2) se eliberează numai pe baza şi în conformitate cu
avizul Ministerului Culturii şi Cultelor sau, după caz, al serviciilor publice deconcentrate
ale Ministerului Culturii şi Cultelor şi cu celelalte avize, potrivit dispozi[iilor legale în
vigoare."
22 La articolul 22 alineatul (2), literele a) şi d) vor avea următorul cuprins:
"a) toate lucrările de cercetare, conservare, construire, extindere, consolidare,
restructurare, amenajări peisagistice şi de punere în valoare, care modifică substan[a
sau aspectul monumentelor istorice;
.....................................................................................................................
d) schimbări ale func[iunii sau destina[iei monumentelor istorice, inclusiv schimbările
temporare;".
2A Articolul 23 va avea următorul cuprins:
"Art. 23. - (1) Ìnterven[iile care se efectuează asupra imobilelor care nu sunt
monumente istorice, dar care se află în zone de protec[ie a monumentelor istorice sau
în zone construite protejate se autorizează pe baza avizului Ministerului Culturii şi
Cultelor sau, după caz, al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi
Cultelor şi a celorlalte avize, potrivit dispozi[iilor legale în vigoare.
(2) Toate interven[iile care se efectuează asupra monumentelor istorice, altele decât
cele de schimbare a func[iunii sau a destina[iei, de între[inere sau de repara[ii curente,
223
indiferent de sursa lor de finan[are şi de regimul de proprietate a imobilului, se fac sub
inspec[ia şi controlul propriu ale Ministerului Culturii şi Cultelor, respectiv ale serviciilor
publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, cu personal atestat, în
condi[iile legii.
(3) În condi[iile legii, în cazul realizării de lucrări neautorizate, fără avize sau care
încalcă avizele de specialitate, personalul de inspec[ie abilitat are dreptul să întrerupă
lucrările până la intrarea în legalitate, să aplice sanc[iuni şi, după caz, s-ă dispună
revenirea la situa[ia ini[ială şi să sesizeze organele de cercetare penală.
(4) Elaborarea expertizelor tehnice, a proiectelor de consolidare, restaurare, verificarea
tehnică a proiectelor şi dirigentarea lucrărilor se efectuează numai de exper[i şi/sau
specialişti atesta[i de către Ministerul Culturii şi Cultelor, cu respectarea exigentelor
specifice domeniului monumentelor istorice şi a cerintelor privind calitatea lucrărilor în
construc[ii.
(5) Protejarea şi conservarea monumentelor istorice reprezentând descoperiri
arheologice rămase decopertate se face, în condi[iile legii, de către investitori, sub
coordonarea responsabilului ştiin[ific al şantierului şi a institu[iei organizatoare."
2B Articolele 24-26 se abrogă.
2C La articolul 27, alineatul (4) va avea următorul cuprins:
"(4) Pentru îndeplinirea atribu[iilor sale, potrivit prevederilor prezentei legi, Ministerul
Culturii şi Cultelor organizează compartimente de specialitate în aparatul propriu,
precum şi institu[ii subordonate, având drept atribu[ii activită[ile de cercetare,
inventariere, avizare, inspec[ie şi control, conservare, restaurare şi punere în valoare a
monumentelor istorice."
26 Articolul 28 va avea următorul cuprins:
"Art. 28. - (1) În vederea protejării monumentelor istorice Ministerul Culturii şi Cultelor
îndeplineşte, direct sau prin serviciile sale publice deconcentrate ori prin alte institu[ii
publice subordonate, următoarele atribu[ii:
1. organizează sistemul na[ional de cercetare, inventariere, clasare a monumentelor
istorice, de elaborare a reglementarilor din domeniu, de inspectie şi control a
monumentelor istorice;
2. avizează reglementările, normele şi metodologiile cu aplicabilitate pentru domeniul
monumentelor istorice, în cazul în care acestea sunt elaborate de alte autorită[i decât
Ministerul Culturii şi Cultelor;
3. conferă, prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, regimul de monument istoric;
4. publică Lista monumentelor istorice, întocmită de Ìnstitutul Na[ional al
Monumentelor Ìstorice, în Monitorul Oficial al României, Partea Ì, şi o actualizează,
potrivit legii, la fiecare 5 ani;
5. face propuneri pentru cuprinderea în proiectul bugetului de stat a sumelor
necesare în vederea finan[ării cheltuielilor pentru protejarea monumentelor istorice;
6. emite avizele necesare în vederea eliberării autoriza[iilor de construire pentru
lucrările şi interven[iile asupra monumentelor istorice;
7. emite avizul privind regulamentele de construc[ie din zonele de protec[ie a
monumentelor istorice şi în zonele construite protejate;
8. emite avizul privind studiile de fundamentare istorico-ştiin[ifică pentru delimitarea
zonelor de protec[ie a monumentelor istorice sau a zonelor construite protejate, ale
sec[iunilor de specialitate din planurile de
amenajare a teritoriului şi planurilor urbanistice, precum şi pentru proiectele de
restaurare a monumentelor istorice;
9. emite avizul pentru Planul de amenajare a teritoriului na[ional - sec[iunea "Zone
construite protejat", precum şi pentru sec[iunile de specialitate din planurile de
amenajare a teritoriului care au ca obiect monumente istorice sau zone construite
protejate;
22"
10. emite avizele pentru sec[iunile de specialitate din planurile urbanistice generale
ale unită[ilor administrativ-teritoriale, planurile urbanistice zonale, precum şi din
planurile urbanistice de detaliu, care au ca obiect monumente istorice sau zone
construite protejate;
11. emite avizele pentru interven[ii asupra imobilelor situate în zonele de protec[ie a
monumentelor istorice şi în zonele construite protejate, pentru care nu există
regulamente de construc[ie avizate conform pct. 7;
12. ini[iază, atunci când este necesar, sau solicită consiliilor jude[ene sau Consiliului
General al Municipiului Bucureşti, după caz, exproprierea pentru cauza de utilitate
publică a monumentelor istorice, în vederea salvării acestora de la distrugere şi
degradare;
13. coordonează, prin dirigin[i de specialitate ai Oficiului Na[ional al Monumentelor
Ìstorice, atesta[i de Ministerul Culturii şi Cultelor, lucrările de conservare, consolidare şi
restaurare a monumentelor istorice, atunci când interven[iile sunt finan[ate total sau
par[ial din fondurile alocate de Ministerul Culturii şi Cultelor;
14. asigură inspec[ia şi controlul propriu la monumentele istorice privind starea lor de
conservare şi respectarea avizelor de specialitate emise, precum şi controlul propriu al
şantierelor având drept obiect monumentele istorice, indiferent de regimul de
proprietate şi de grupa monumentului istoric, de natura opera[iunilor şi de sursa lor de
finan[are;
15. constată contraven[ii şi aplica sanc[iuni prin împuternici[ii săi şi ia măsurile
corespunzătoare de sesizare a organelor de cercetare penală, în cazul infrac[iunilor;
16. instituie, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi,
Registrul specialiştilor, Registrul exper[ilor şi verificatorilor tehnici, precum şi Registrul
operatorilor economici din domeniul protejării monumentelor istorice;
17. emite atestate pentru specialiştii şi exper[ii în domeniul protejării monumentelor
istorice, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului culturii şi
cultelor;
18. reglementează pentru domeniul monumentelor istorice func[ionarea operatorilor
economici care au ca obiect de activitate efectuarea de cercetări, proiectarea şi
executarea de lucrări la monumente istorice, în conformitate cu metodologia aprobată
prin ordin al ministrului culturii şi cultelor;
19. avizează reglementările, normele şi metodologiile elaborate de autorită[ile şi
institu[iile publice abilitate, privind:
a) organizarea şi func[ionarea sistemului na[ional de educa[ie, formare, specializare
şi perfec[ionare a specialiştilor din domeniul protejării monumentelor istorice;
b) prevenirea şi stingerea incendiilor la monumente istorice;
c) măsurile de protec[ie specială a monumentelor istorice în caz de conflict armat, de
protec[ie împotriva actelor de terorism sau în situa[ii de urgen[ă;
d) stabilirea planurilor şi măsurilor de prevenire a distrugerilor cauzate de calamită[i
sau dezastre naturale la monumente istorice;
e) înlăturarea sau diminuarea factorilor poluan[i la monumente istorice şi în zonele de
protec[ie a acestora;
f) elaborarea cadastrului monumentelor istorice;
20. avizează folosirea materialelor, tehnicilor şi tehnologiilor noi pentru restaurarea
monumentelor istorice;
21. sus[ine, în condi[iile legii, programe şi proiecte de revitalizare şi punere în valoare
a monumentelor istorice, hotărăşte strategii şi cofinan[ează programe şi publica[ii
pentru animarea culturală şi stimularea interesului public fat[ă de monumentele istorice;
22. instituie şi controlează amplasarea însemnului distinctiv care atestă regimul de
monument istoric al unui bun imobil, în vederea protej ării sale în timp de pace sau de
conflict armat;
22$
23. colaborează cu organiza[iile neguvernamentale, în condi[iile legii, la realizarea de
programe şi proiecte de protejare a monumentelor istorice;
24. asigură func[ionarea, logistica, secretariatul şi sediul Comisiei Na[ionale a
Monumentelor Ìstorice şi, prin serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi
Cultelor, pentru comisiile regionale ale monumentelor istorice;
25. colaborează cu organismele interna[ionale interesate şi participă, în cooperare cu
acestea, la finan[area programelor de protejare a monumentelor istorice, inclusiv a
celor înscrise în Lista Patrimoniului Mondial;
26. exercită, în numele statului, dreptul de preem[iune asupra monumentelor istorice
clasate în grupa A;
27. ini[iază, la propunerea Comisiei Na[ionale a Monumentelor Ìstorice şi, după caz, a
Comisiei Na[ionale de Arheologie, proiecte de hotărâre a Guvernului privind acordarea
statutului de oraş istoric sau sat istoric;
28. finan[ează editarea şi publicarea Revistei monumentelor istorice şi a Buletinului
monumentelor istorice.
(2) În situa[ii de urgen[ă, stări poten[ial generatoare de situa[ii de urgen[ă, situa[ii care
privesc siguran[ă na[ională sau în alte situa[ii excep[ionale, Ministerul Culturii şi Cultelor
poate emite avize de urgen[ă pentru interven[ii asupra monumentelor istorice, fără
consultarea Comisiei Na[ionale a Monumentelor Ìstorice sau, după caz, a Comisiei
Na[ionale de Arheologie, cu condi[ia ca interven[iile să fie reversibile.
(3) Pentru eliberarea avizelor prevăzute la alin. (1) pct. 6-10 nu se percep taxe sau
tarife.
(4) Pentru eliberarea atestatelor, avizelor şi autoriza[iilor prevăzute la alin. (1) pct. 11,
17 şi 18 se percep taxe şi tarife, care se fac venit la Ministerul Culturii şi Cultelor sau la
serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor şi se gestionează în
regim extrabugetar, în condi[iile legii, exclusiv pentru ac[iuni, proiecte şi programe în
domeniul monumentelor istorice.
(5) Nivelul taxelor şi tarifelor care se percep potrivit alin. (3) se stabileşte prin ordin al
ministrului culturii şi cultelor."
2E La articolul 29, alineatele (3), (4) şi (6) vor avea următorul cuprins:
"(3) Principalele atribu[ii ale Ìnstitutului Na[ional al Monumentelor Ìstorice sunt:
a) actualizarea inventarului monumentelor istorice;
b) actualizarea periodică a Listei monumentelor istorice;
c) elaborarea normelor şi metodologiilor specifice pentru domeniul monumentelor
istorice, care se aprobă prin ordin al ministrului culturii şi cultelor;
d) elaborarea dosarelor pentru monumentele istorice propuse a fi incluse în Lista
Patrimoniului Mondial;
e) gestionarea, în condi[iile legii, a fondurilor destinate inventarierii, elaborării
normelor şi metodologiilor pentru monumente istorice, investiga[iilor, proiectelor-pilot,
expertizelor tehnice, cercetărilor şi studiilor specifice;
f) administrarea inventarului şi fondului documentar al monumentelor istorice - care
cuprinde: arhiva, fototeca, fondul cartografic şi biblioteca monumentelor istorice - care
sunt proprietatea publică a statului român;
g) coordonarea activită[ii serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi
Cultelor şi a oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară privind realizarea inventarului şi
a cadastrului de specialitate al monumentelor istorice, care au obliga[ia includerii
monumentelor istorice în planurile cadastrale şi în hăr[ile topografice;
h) editarea Revistei monumentelor istorice şi a Buletinului monumentelor istorice,
precum şi a altor publica[ii de specialitate, pe orice tip de suport;
i) colaborarea cu Oficiul Na[ional al Monumentelor Ìstorice pentru completarea
inventarului, editarea unor publica[ii de specialitate şi pentru punerea în valoare a
monumentelor istorice;
226
j) elaborarea şi actualizarea Listei monumentelor istorice distruse sau dispărute;
k) gestionarea Registrului specialiştilor, Registrului exper[ilor şi verificatorilor tehnici,
precum şi a procedurilor şi mecanismelor de atestare şi înscriere în acestea în
conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului culturii şi cultelor;
l) constituirea şi actualizarea Registrului zonelor construite protejate.
(4) Ìnstitutul Na[ional al Monumentelor Ìstorice organizează şi realizează şi alte activită[i
aducătoare de venituri, specifice atribu[iilor sale, conform prevederilor legale, inclusiv
prin încheierea de contracte cu persoane juridice sau fizice de specialitate, venituri pe
care le gestionează în regim extrabugetar.
.....................................................................................................................
(6) Ìnstitutul Na[ional al Monumentelor Ìstorice dezvoltă inventarul şi fondul documentar
al monumentelor istorice, inclusiv prin achizi[ii."
28 La articolul 29, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu
următorul cuprins:
"(7) Ìnstitu[iile publice cu atribu[ii în domeniu colaborează cu serviciile publice
deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor şi cu Ìnstitutul Na[ional al
Monumentelor Ìstorice pentru actualizarea inventarului şi fondului documentar al
monumentelor istorice şi transmit acestora, la cerere, copii de pe documentele, studiile,
cercetările şi publica[iile privind monumentele istorice de care dispun."
29 La articolul 30, alineatul (3) va avea următorul cuprins:
"(3) Principalele atribu[ii ale Oficiului Na[ional al Monumentelor Ìstorice sunt:
a) gestionarea, în condi[iile legii, a fondurilor destinate cercetării, expertizării şi
executării lucrărilor de consolidare-restaurare şi punere în valoare a monumentelor
istorice finan[ate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor şi
încredin[ate prin transfer Oficiului Na[ional al Monumentelor Ìstorice;
b) fundamentarea, în conformitate cu normele privind creditarea, elaborate de
Ministerul Culturii şi Cultelor şi aprobate prin hotărâre a Guvernului, a necesarului de
credite; propunerea priorită[ilor şi evaluarea documenta[iilor prezentate de persoanele
de drept privat în vederea ob[inerii de credite fără dobândă, cu dobânda redusă sau cu
dobânda pie[ei, pentru efectuarea de lucrări de protejare la monumentele istorice
de[inute;
c) gestionarea, prin acordarea de credite în conformitate cu prevederile lit. b), în
regim extrabugetar, a sumelor provenite din aplicarea timbrului monumentelor istorice,
precum şi din alte surse cu aceeaşi destina[ie, ob[inute în condi[iile legii; sumele
încasate din rambursări de credite şi plă[i din dobânzi se utilizează în sistem revolving,
cu acelaşi scop;
d) administrarea, în numele Ministerului Culturii şi Cultelor, a monumentelor istorice
intrate cu orice titlu în proprietatea statului, altele decât cele administrate de alte
institu[ii publice; propunerea eficientizării acestora prin promovarea de proiecte şi
programe de revitalizare, realizarea de parteneriate sau prin concesionare, dare în
folosin[a gratuită ori închiriere, în condi[iile legii;
e) predarea documenta[iilor pentru monumentele istorice la care au fost efectuate
lucrări şi recep[ii finale Ìnstitutului Na[ional al Monumentelor Ìstorice, pentru
actualizarea inventarului monumentelor istorice şi arhivare;
f) punerea la dispozi[ie Ìnstitutului Na[ional al Monumentelor Ìstorice a documentelor
şi informa[iilor de[inute, necesare actualizării inventarului monumentelor istorice;
g) elaborarea reglementarilor, normelor şi metodologiilor specifice domeniului
protejării monumentelor istorice privind con[inutul-cadru al documenta[iilor, tarifarea
acestora, executarea lucrărilor, organizarea achizi[iilor publice, contractarea şi
decontarea lucrărilor;
h) editarea pe orice tip de suport şi comercializarea materialelor privind protejarea şi
punerea în valoare a monumentelor istorice;
227
i) organizarea şi realizarea altor activită[i specifice atribu[iilor sale, aducătoare de
venituri, conform prevederilor legale, inclusiv prin încheierea de contracte cu persoane
juridice sau fizice de specialitate, pe care le gestionează în regim extrabugetar;
j) gestionarea Registrului operatorilor economici din domeniul protejării monumentelor
istorice, precum şi a procedurilor şi mecanismelor de atestare şi înscriere în acestea, în
conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului culturii şi cultelor."
A0 Articolul 31 va avea următorul cuprins:
"Art. 31. - În vederea realizării măsurilor de protejare a monumentelor istorice, în
termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în cadrul serviciilor
publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, prin ordin al ministrului culturii
şi cultelor, se înfiin[ează şi se stabilesc atribu[iile Serviciului monumentelor istorice,
încadrat cu personal specializat în domeniu."
A1 La articolul 32, alineatele (1)-(3) vor avea următorul cuprins:
"Art. 32. - (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se reorganizează Comisia
Na[ională a Monumentelor Ìstorice, organism ştiin[ific de specialitate, fără personalitate
juridică, cu rol consultativ în domeniul protejării monumentelor istorice, care
func[ionează pe lângă Ministerul Culturii şi Cultelor.
(2) Comisia Na[ională a Monumentelor Ìstorice propune strategiile şi avizarea
metodologiilor, normativelor şi măsurilor tehnico-ştiin[ifice din domeniul protejării
monumentelor istorice.
(3) Comisia Na[ională a Monumentelor Ìstorice este formată din 21 de membri,
personalită[i, specialişti şi exper[i atesta[i în domeniul protejării monumentelor istorice."
A2 La articolul 33, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 33. - (1) Ìndependen[a membrilor Comisiei Na[ionale a Monumentelor Ìstorice în
adoptarea propunerilor Comisiei este garantată prin prezenta lege."
AA La articolul 34, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
"(2) Func[ia de secretar al Comisiei Na[ionale a Monumentelor Ìstorice este îndeplinită
de şeful compartimentului de specialitate din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor.
Func[iile de secretari ai sec[iunilor de specialitate ale Comisiei Na[ionale a
Monumentelor Ìstorice sunt îndeplinite de specialişti din cadrul compartimentului de
specialitate al Ministerului Culturii şi Cultelor."
AB Articolul 35 va avea următorul cuprins:
"Art. 35. - (1) Comisia Na[ională a Monumentelor Ìstorice are următoarele atribu[ii:
a) propune aprobarea strategiei na[ionale privind protejarea monumentelor istorice,
elaborată de Ìnstitutul Na[ional al Monumentelor Ìstorice;
b) formulează priorită[ile privind lucrările şi măsurile necesare pentru asigurarea
protejării monumentelor istorice, indiferent de situa[ia lor juridică şi de sursa de
finan[are;
c) propune aprobarea, prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, a metodologiilor,
normelor, normativelor şi reglementarilor din domeniul protejării monumentelor istorice,
elaborate de Ministerul Culturii şi Cultelor sau de institu[iile specializate din subordinea
acestuia;
d) propune clasarea, declasarea, neclasarea sau nedeclasarea şi schimbarea grupei
de clasare a monumentelor istorice;
e) propune criteriile de atestare a specialiştilor şi exper[ilor din domeniul protejării
monumentelor istorice, precum şi criteriile de reglementare a activită[ii operatorilor
economici cu activitate în domeniul protejării monumentelor istorice;
f) propune avizarea Planului de amenajare a teritoriului na[ional - sec[iunea "Zone
construite protejate";
g) propune avizarea pentru sec[iunile de specialitate din planurile privind amenajarea
teritoriului care au ca obiect monumentele istorice sau zone construite protejate;
22#
h) propune avizul privind studiile de fundamentare istorico-ştiin[ifică pentru
delimitarea zonelor de protec[ie a monumentelor istorice clasate în grupa A sau a
zonelor construite protejate care cuprind monumente istorice clasate în grupa A, ale
sec[iunilor de specialitate din planurile de amenajare a teritoriului şi planurile
urbanistice, precum şi pentru proiectele de restaurare a monumentelor istorice clasate
în grupa A;
i) propune avizul pentru studiile de fundamentare şi sec[iunile de specialitate din
planurile urbanistice generale ale unită[ilor administrativ-teritoriale şi din planurile
urbanistice zonale, precum şi pentru planurile urbanistice de detaliu, care au ca obiect
monumente istorice clasate în grupa A sau zone construite protejate care cuprind
monumente istorice clasate în grupa A;
j) propune avizul pentru documenta[iile privind interven[iile asupra monumentelor
istorice sau inscrip[ionarea monumentelor istorice, având la bază texte avizate de
organisme sau institu[ii ştiin[ifice de specialitate;
k) propune avizul pentru interven[ii asupra imobilelor situate în zonele de protec[ie a
monumentelor istorice şi în zonele construite protejate, pentru care nu există
regulamente de construc[ie avizate conform art. 28 alin. (1) pct. 7;
l) propune monumente istorice pentru a fi incluse în Lista patrimoniului cultural şi
natural mondial, precum şi în Lista patrimoniului mondial în pericol, elaborate de
UNESCO;
m) propune avizarea folosirii unor materiale, tehnici şi tehnologii noi pentru
restaurarea monumentelor istorice, în baza documenta[iilor de specialitate;
n) propune programe de pregătire a specialiştilor, precum şi planuri-cadru de
învă[ământ, de formare şi specializare în domeniul protejării monumentelor istorice.
(2) Atribu[iile Comisiei Na[ionale a Monumentelor Ìstorice men[ionate la alin. (1) lit. d),
g), j) şi k) pot fi delegate comisiilor regionale ale monumentelor istorice, în condi[iile
stabilite de Regulamentul de organizare şi func[ionare a Comisiei Na[ionale a
Monumentelor Ìstorice.
(3) Membrii Comisiei Na[ionale a Monumentelor Ìstorice şi ai comisiilor zonale ale
monumentelor istorice primesc o indemniza[ie lunară, pentru lunile în care comisiile se
întrunesc, reprezentând 20% din indemniza[ia lunară a unui secretar de stat, la care se
adăuga decontarea cheltuielilor de participare la lucrările comisiilor."
AC Articolul 36 va avea următorul cuprins:
"Art. 36. - (1) Comisiile regionale ale monumentelor istorice se reorganizează în comisii
zonale ale monumentelor istorice pe lângă serviciile publice deconcentrate ale
Ministerului Culturii şi Cultelor, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a
prezentei legi, ca organisme ştiin[ifice de specialitate descentralizate ale Comisiei
Na[ionale a Monumentelor Ìstorice, fără personalitate juridică, cu rol consultativ în
domeniul protejării monumentelor istorice.
(2) Numărul, teritoriul de competen[ă, organizarea şi func[ionarea comisiilor zonale ale
monumentelor istorice sunt stabilite prin Regulamentul de organizare şi func[ionare a
Comisiei Na[ionale a Monumentelor Ìstorice, aprobat prin ordin al ministrului culturii şi
cultelor.
(3) Comisiile zonale ale monumentelor istorice au cate 9 membri, iar preşedin[ii
acestora sunt membri ai Comisiei Na[ionale a Monumentelor Ìstorice.
(4) Componen[a comisiilor zonale ale monumentelor istorice se aprobă prin ordin al
ministrului culturii şi cultelor la propunerea compartimentului de specialitate din
Ministerul Culturii şi Cultelor. În cadrul acestora vor fi incluşi arhitec[ii şefi ai jude[elor,
respectiv arhitectul sef al municipiului Bucureşti.
(5) Comisiile zonale ale monumentelor istorice au următoarele atribu[ii:
a) fundamentează şi propun elementele specifice strategiei regionale privind
protejarea monumentelor istorice;
229
b) formulează priorită[ile pentru protejarea monumentelor istorice în plan regional, în
vederea evaluării şi asigurării fondurilor necesare;
c) analizează şi propun Comisiei Na[ionale a Monumentelor Ìstorice clasarea sau
declasarea monumentelor istorice din regiunile lor de competen[ă în grupa A sau B,
după caz;
d) propun avizul privind documenta[iile de urbanism şi amenajarea teritoriului pentru
instituirea, delimitarea şi reglementarea construirii zonelor de protec[ie a monumentelor
istorice clasate în grupa B sau a zonelor construite protejate cu monumente istorice
clasate în grupa B;
e) propun avizarea studiilor de fundamentare din planurile de amenajare a teritoriului,
planurile urbanistice generale, planurile urbanistice zonale ale localită[ilor care cuprind
monumente istorice clasate în grupa B;
f) propun avizarea planurilor urbanistice de detaliu şi a proiectelor de execu[ie în
zonele de protec[ie a monumentelor istorice din grupa A şi în zonele protejate cu
monumente istorice clasate în grupa A, pentru care există reglementari avizate de
Ministerul Culturii şi Cultelor;
g) propun avizul privind documenta[iile tehnice care cuprind lucrări de cercetare,
investiga[ii expertize tehnice, proiecte tehnice şi detalii de execu[ie pentru
monumentele istorice clasate în grupa B;
h) propun avizul privind documenta[iile pentru lucrări de între[inere şi repara[ii curente
la monumentele istorice clasate în grupa A, care nu aduc modificări de arhitectura ori
ale componentelor artistice, în condi[iile în care lucrările se execută cu materiale şi
tehnici de lucru specifice epocii de edificare a monumentului istoric;
i) îndeplinesc alte atribu[ii date în competen[ă, potrivit dispozi[iilor prevăzute în
Regulamentul de organizare şi func[ionare a Comisiei Na[ionale a Monumentelor
Ìstorice."
A6 Articolul 37 va avea următorul cuprins:
"Art. 37. - (1) În cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor se constituie, prin ordin al
ministrului culturii şi cultelor, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a
prezentei legi, un colectiv de control pentru activitatea de protejare a monumentelor
istorice.
(2) Colectivul de control pentru activitatea de protejare a monumentelor istorice are
următoarele atribu[ii:
a) controlează, în condi[iile legii, documentele şi documenta[iile de orice fel privind
conservarea, restaurarea şi protejarea monumentelor istorice;
b) constată încălcarea prevederilor legale în domeniul conservării, restaurării şi
protejării monumentelor istorice şi propune luarea măsurilor legale ce se impun;
c) are acces, în condi[iile legii, la orice monument istoric, precum şi pe şantierele de
cercetare sau de conservare-restaurare a monumentelor istorice; în acest scop,
organele abilitate ale statului au obliga[ia să sprijine personalul colectivului în
exercitarea atribu[iilor;
d) face propuneri de sanc[ionare, în condi[iile legii, a abaterilor constatate.
(3) În îndeplinirea atribu[iilor prevăzute la alin. (2), colectivul de control pentru
activitatea de protejare a monumentelor istorice are dreptul să solicite şi să primească
informa[ii şi documente, în condi[iile legii, de la orice persoană fizică sau juridică,
aceasta având obliga[ia de a da curs solicitării în termen de 15 zile calendaristice de la
data emiterii cererii."
AE La articolul 38 alineatul (1), literele b), f) şi k) vor avea următorul cuprins:
"b) să asigure paza, integritatea şi protec[ia monumentelor istorice, să ia măsuri pentru
prevenirea şi stingerea incendiilor, să asigure efectuarea lucrărilor de conservare,
consolidare, restaurare, repara[ii curente şi de între[inere a acestora în condi[iile legii;
.....................................................................................................................
23!
f) în cazul în care solicită descărcarea imobilului de sarcina arheologică, să finan[eze
săpătura, cercetarea arheologică, elaborarea documenta[iei aferente, conservarea şi
protejarea eventualelor vestigii descoperite cu ocazia efectuării cercetării arheologice;
.....................................................................................................................
k) să permită montarea şi să între[ină însemnul distinctiv care marchează calitatea de
monument istoric a imobilului;".
A8 La articolul 38, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1
1
), cu
următorul cuprins:
"(1
1
) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. h), lucrările de construc[ie ce fac
obiectul autorizării, la monumentele istorice de categorie B, cu excep[ia lucrărilor la
componentele artistice, pot fi efectuate şi de persoane fizice sau juridice neatestate, cu
condi[ia respectării avizelor de specialitate."
A9 La articolul 39, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 39. - (1) Pentru protejarea monumentelor istorice aflate în proprietatea privat ă a
persoanelor fizice sau juridice, Ministerul Culturii şi Cultelor, serviciile publice
deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor şi autorită[ile administra[iei publice
locale, după caz, pot asigură, la cererea proprietarilor, cu titlu gratuit, consultan[ă de
specialitate, în condi[iile legii."
B0 La articolul 39, alineatele (2)-(5) se abrogă.
B1 La articolul 40, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 40. - (1) Contribu[ia financiară a statului, constând în sume alocate prin bugetul
Ministerului Culturii şi Cultelor cu destina[ia protejării monumentelor istorice, indiferent
de destinator, poate să acopere total sau par[ial costul lucrărilor de protejare a
monumentelor istorice."
B2 După articolul 40 se introduce un nou articol, articolul 40
1
, cu următorul cuprins:
"Art. 40
1
. - (1) Costul lucrărilor de proiectare, expertizare, conservare, reparare,
consolidare, restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice, indiferent de
grupa în care sunt clasate, ori a altor imobile din ansambluri sau situri istorice, aflate în
proprietate publică ori privată, incluse în programe de importan[ă na[ională sau
interna[ională, stabilite prin hotărâre a Guvernului ini[iată la propunerea ministerelor
implicate în realizarea acestora, poate fi acoperit integral ori par[ial de la bugetul de stat
sau al unită[ilor administrativ-teritoriale, prin bugetul ordonatorilor de credite care
participă la realizarea programelor.
(2) Pentru acoperirea costului lucrărilor prevăzute la alin. (1) nu este obligatorie
constituirea de garan[ii de către beneficiarii contribu[iei.
(3) Lucrările prevăzute la alin. (1) sunt lucrări de interes public na[ional, pentru care nu
se datorează taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism şi autoriza[iei de
construire."
BA La articolul 42, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:
"Art. 42. - (1) Proprietarii imobilelor monumente istorice, definite potrivit art. 3 lit. a) din
prezenta lege, sunt scuti[i în totalitate de plata impozitului pe clădiri, cu excep[ia
spatiilor în care se desfăşoară activită[i economice sau comerciale.
(2) Pentru suprafa[a ocupată la sol de imobilele prevăzute la alin. (1) nu se plăteşte
impozitul pe teren."
BB La articolul 46 alineatul (1), după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu
următorul cuprins:
"i) elaborează planurile anuale de gestiune şi protec[ie a monumentelor istorice de pe
teritoriul unită[ii administrativ-teritoriale care sunt înscrise în Lista patrimoniului mondial
şi asigură monitorizarea acestora prin personalul propriu."
BC La articolul 47, literele c)-e) vor avea următorul cuprins:
23
"c) prevăd, în termen de 12 luni de la clasarea monumentelor istorice, fondurile
bugetare necesare pentru elaborarea documenta[iilor de urbanism şi amenajare a
teritoriului şi a regulamentelor aferente;
d) elaborează regulamentele de urbanism pentru zonele de protec[ie a monumentelor
istorice şi pentru zonele construite protejate şi le aprobă numai pe baza şi în condi[iile
avizului Ministerului Culturii şi Cultelor sau al serviciilor publice deconcentrate ale
Ministerului Culturii şi Cultelor, după caz;
e) elaborează sau, după caz, aproba programe ori măsuri administrative, bugetare
sau fiscale speciale de prevenire a degradării monumentelor istorice şi a zonelor
protejate din municipiul, oraşul sau comuna respectivă, cu respectarea avizului
Ministerului Culturii şi Cultelor sau al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului
Culturii şi Cultelor, după caz;".
B6 La articolul 47, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu
următorul cuprins:
"(2) La data emiterii autoriza[iilor de construc[ie sau de desfiin[are, pentru lucrări ce
urmează a se executa la monumente istorice, în zonele de protec[ie a acestora sau în
zonele construite protejate, autorită[ile emitente ale autoriza[iilor transmit copii ale
acestor documente serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor."
BE La articolul 49, literele b) şi d) vor avea următorul cuprins:
"b) ini[iază, cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor, procedura de expropriere pentru
cauza de utilitate publica în vederea protejării monumentelor istorice, în situa[iile şi cu
respectarea condi[iilor prevăzute de lege;
.....................................................................................................................
d) eliberează autoriza[ii de construire sau de desfiin[are pentru monumente istorice şi
pentru imobile aflate în zona de protec[ie a monumentelor istorice sau în zonele
construite protejate, numai pe baza şi în condi[iile avizului Ministerului Culturii şi
Cultelor sau ale serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor,
după caz."
B8 La articolul 50, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 50. - (1) Protejarea monumentelor istorice se finan[ează de proprietarii sau
de[inătorii acestora şi poate fi cofinan[ată din fonduri asigurate de la bugetul de stat,
bugetele locale sau din alte surse."
B9 La articolul 52, alineatele (3) şi (4) vor avea următorul cuprins:
"(3) Timbrul monumentelor istorice este obligatoriu pentru:
a) căr[ile poştale ilustrate, plicurile, mărcile poştale, hăr[ile, pliantele, broşurile,
revistele, ghidurile turistice, căr[ile, albumele, atlasele, enciclopediile, filmele artistice şi
documentare, casetele video, compact-discurile, diapozitivele, videoclipurile, cârdurile
bancare şi cartelele telefonice comercializate în România, reprezentând monumente
istorice individualizate sau în ansambluri, prin imagini fotografice sau reprezentări
grafice de interior sau exterior;
b) biletele de intrare, inclusiv taxele de fotografiere sau de filmare, pentru
monumentele istorice puse la dispozi[ie publicului, în totalitate ori în parte, aflate în
proprietatea sau în folosin[a persoanelor juridice de drept privat care desfăşoară
activită[i economice;
c) biletele de intrare la manifestările culturale, sportive sau de agrement, târguri şi
expozi[ii desfăşurate în spa[ii situate în zona de protec[ie a acestora sau în zonele
construite protejate;
d) activită[ile de cazinou, jocuri de noroc şi jocuri mecanice.
(4) Timbrul monumentelor istorice se percepe de la operatorii economici, editori sau
producători, de la proprietari, titulari ai dreptului de administrare sau ai altor drepturi
reale asupra imobilelor situate în zona de protec[ie a monumentelor istorice în zonele
construite protejate sau de la beneficiarii veniturilor realizate, după caz."
232
C0 La articolul 52, după alineatul (4) se introduc doua noi alineate, alineatele (5) şi
(6), cu următorul cuprins:
"(5) Se exceptează de la plata timbrului muzeele care func[ionează în clădiri
monumente istorice sau în zone de protec[ie ale acestora.
(6) Prin derogare de la prevederile alin. (3) şi (4), pot fi excepta[i de la plata taxei
timbrului monumentelor istorice operatorii economici care, prin activită[ile pe care le
desfăşoară, contribuie la protejarea monumentelor istorice, cu o sumă cel pu[in egală
celei pe care o datorează la plata taxei timbrului monumentelor istorice."
C1 Articolul 53 va avea următorul cuprins:
"Art. 53. - (1) Fondurile ob[inute din aplicarea timbrului monumentelor istorice se
utilizează de către Oficiul Na[ional al Monumentelor Ìstorice în mod exclusiv pentru:
a) acordarea de credite în condi[iile art. 30 alin. (3) lit. b) şi c), cu prioritate pentru
lucrări de interven[ie urgentă la monumente istorice, în func[ie de strategia protejării
monumentelor istorice;
b) finan[area elaborării de reglementari tehnico-economice, de norme şi metodologii
privind elaborarea de documenta[ii specifice, executării de lucrări, realizării de achizi[ii,
contractării şi decontării de lucrări privind monumentele istorice;
c) finan[area unor amenajări în vederea pregătirii monumentelor istorice pentru
vizitare gratuită, precum şi pentru realizarea unor programe sau proiecte culturale.
(2) Cuantumul timbrului monumentelor istorice se stabileşte prin hotărâre a Guvernului
şi se actualizează, anual, prin ordin al ministrului culturii şi cultelor."
C2 La articolul 56, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:
"Art. 56. - (1) Constituie contraven[ii la regimul de protejare a monumentelor istorice
următoarele fapte, dacă, potrivit legii, nu constituie infrac[iuni:
a) executarea de lucrări asupra unui imobil după declanşarea procedurii de clasare
sau asupra unui monument istoric, fără avizul Ministerului Culturii şi Cultelor;
b) încălcarea de către proprietar sau de către titularul dreptului de administrare a unui
monument istoric a obliga[iilor prevăzute la art. 38;
c) nevirarea contravalorii timbrului monumentelor istorice, precum şi a taxelor şi
tarifelor prevăzute de prezenta lege;
d) organizarea manifestărilor prevăzute la art. 8 alin. (5) şi (6), în lipsa acordului
autorită[ii competente;
e) neprecizarea în certificatul de urbanism a necesită[ii ob[inerii avizului Ministerului
Culturii şi Cultelor sau a serviciilor deconcentrate ale acestuia, după caz, pentru
lucrările propuse la monumente istorice în zona de protec[ie a acestora ori în zonele
protejate;
f) eliberarea autoriza[iilor de construire sau de desfiin[are pentru lucrări la monumente
istorice în zonele protejate fără avizul Ministerului Culturii şi Cultelor ori a serviciilor
deconcentrate, după caz.
(2) Contraven[iile prevăzute la alin. (1) lit. a), e) şi f) se sanc[ionează cu amenda de la
5.000 lei la 10.000 lei, iar cele men[ionate la alin. (1) lit. b)-d) se sanc[ionează cu
amenda de la 4.000 lei la 8.000 lei."
CA După articolul 56 se introduce un nou articol, articolul 56
1
, cu următorul cuprins:
"Art. 56
1
. - Nivelul amenzilor prevăzute la art. 56 poate fi actualizat prin hotărâre a
Guvernului."
CB Articolul 58 va avea următorul cuprins:
"Art. 58. - Contraven[iilor prevăzute la art. 56 le sunt aplicabile dispozi[iile Ordonan[ei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven[iilor, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare."
CC Articolul 60 va avea următorul cuprins:
"Art. 60. - (1) Lista cuprinzând monumentele, ansamblurile şi siturile istorice, aprobată
de Comisia Na[ională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Ìstorice în anii
233
1991-1992, cu modificările şi completările ulterioare, rămâne în vigoare. În termen de 3
ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ìnstitutul Na[ional al Monumentelor
Ìstorice va actualiza Lista monumentelor istorice, potrivit atribu[iilor stabilite prin art. 29
alin. (3).
(2) Serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor sunt obligate să
înştiin[eze, în scris, proprietarii sau titularii drepturilor reale asupra monumentelor
istorice despre regimul juridic special al imobilelor în cauza şi să le transmită obliga[ia
privind folosin[a monumentului istoric."
C6 Articolele 61 şi 63 se abrogă.
A$) II - În cuprinsul actelor normative în vigoare sintagma Lista cuprinzând
monumentele istorice se înlocuieşte cu sintagma Lista monumentelor istorice.
A$) III - În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în cadrul
Ìnspectoratului General al Politiei române din Ministerul Administra[iei şi Ìnternelor se
organizează structuri specializate în prevenirea, descoperirea şi urmărirea faptelor
ilegale care privesc monumentele istorice, zonele de protec[ie ale acestora, precum şi
zonele construite protejate.
A$) IV - În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autorită[ile
administra[iei publice centrale şi locale comunică Ministerului Culturii şi Cultelor
monumentele istorice şi zonele de protec[ie pe care le propun în vederea declarării de
interes public na[ional sau local, potrivit legii.
A$) V - Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se va republică în
Monitorul Oficial al României, Partea Ì, dându-se textelor o nouă numerotare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor
art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constitu[ia României, republicată.

PREŞEDÌNTELE CAMEREÌ DEPUTA|ÌLOR PREŞEDÌNTELE SENATULUÌ
BOGDAN OLTEANU NÌCOLAE VÄCÄROÌU

Bucureşti, 23 iunie 2006.
Nr. 259.
Lege nr. 488 din 28/12/2006
Publicat în Monitorul Oficial, Partea Ì nr. 10 din 08/01/2007
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului
cultural na[ional mobil
Parlamentul României adopta prezenta lege.
A$) I - Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural na[ional mobil,
publicata în Monitorul Oficial al României, Partea Ì, nr. 530 din 27 octombrie 2000, cu
modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum
urmează:
1 Articolul 1 va avea următorul cuprins:
"Art. 1. - (1) Prezenta lege instituie regimul juridic al bunurilor apar[inând patrimoniului
cultural na[ional mobil, ca parte a patrimoniului cultural na[ional, şi reglementează
activită[ile specifice de protejare a acestora.
(2) Patrimoniul cultural na[ional cuprinde ansamblul bunurilor identificate ca atare,
indiferent de regimul de proprietate asupra acestora, care reprezintă o mărturie şi o
expresie a valorilor, credin[elor, cunoştin[elor şi tradi[iilor aflate în continuă evolu[ie;
cuprinde toate elementele rezultate din interac[iunea, de-a lungul timpului, între factorii
umani şi cei naturali."
23"
2 Articolul 2 va avea următorul cuprins:
"Art. 2. - (1) Statul garantează proprietatea şi asigura, potrivit legii, protejarea bunurilor
care fac parte din patrimoniul cultural na[ional mobil.
(2) Exercitarea dreptului de proprietate şi a altor drepturi reale, precum şi a dreptului de
administrare asupra unui bun din patrimoniul cultural na[ional mobil este supusă
reglementarilor prezentei legi.
(3) Statul asigura, potrivit legii, baza materială şi resursele financiare necesare pentru
protejarea patrimoniului cultural na[ional mobil.
(4) În sensul prezentei legi, prin protejarea patrimoniului cultural na[ional mobil se
în[elege ansamblul de măsuri având caracter ştiin[ific, juridic, administrativ, financiar,
fiscal şi tehnic, menite să asigure identificarea, cercetarea, inventarierea, clasarea,
conservarea, asigurarea securită[ii, între[inerea, prepararea, restaurarea şi punerea în
valoare a patrimoniului cultural na[ional mobil, în vederea asigurării accesului
democratic la cultură şi a transmiterii acestui patrimoniu genera[iilor viitoare.
(5) Protejarea patrimoniului cultural na[ional mobil este realizată prin intermediul
autorită[ilor administra[iei publice, al unor institu[ii specializate, cum sunt muzeele,
colec[iile publice, casele memoriale, arhivele şi bibliotecile, al cultelor religioase şi
institu[iilor ecleziastice, precum şi al organiza[iilor neguvernamentale cu activitate în
domeniu."
A Articolul 3 va avea următorul cuprins:
"Art. 3. - (1) Patrimoniul cultural na[ional mobil este alcătuit din bunuri cu valoare
istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, ştiin[ifică şi tehnică, literară,
cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă, cartografică şi epigrafică,
reprezentând mărturii materiale ale evolu[iei mediului natural şi ale rela[iilor omului cu
acesta, ale poten[ialului creator uman şi ale contribu[iei româneşti, precum şi a
minorită[ilor na[ionale la civiliza[ia universală.
(2) Bunurile care alcătuiesc patrimoniul cultural na[ional mobil sunt:
1. bunuri arheologice şi istorico-documentare, precum:
a) descoperirile arheologice terestre şi subacvatice, unelte, ceramică, inscrip[ii,
monede, sigilii, bijuterii, piese de vestimenta[ie şi harnaşament, arme, însemne
funerare, cu excep[ia eşantioanelor de materiale de construc[ie, materiale din situri,
care constituie probe arheologice pentru analize de specialitate;
b) elemente provenite din dezmembrarea monumentelor istorice;
c) mărturii materiale şi documentare privind istoria politică, economică, socială,
militară, religioasă, ştiin[ifică, artistică, sportivă sau din alte domenii;
d) manuscrise, incunabule, căr[i rare şi căr[i vechi, căr[i cu valoare bibliofila;
e) documente şi tipărituri de interes social: documente de arhiva, hăr[i şi alte
materiale cartografice;
f) obiecte cu valoare memorialistică;
g) obiecte şi documente cu valoare numismatică, filatelică, heraldică: monede,
ponduri, decora[ii, insigne, sigilii, brevete, mărci poştale, drapele şi stindarde;
h) piese epigrafice;
i) fotografii, clişee fotografice, filme, înregistrări audio şi video;
j) instrumente muzicale;
k) uniforme militare şi accesorii ale acestora;
l) obiecte cu valoare tehnică;
2. bunuri cu semnifica[ie artistică, precum:
a) opere de artă plastică: pictură, sculptură, grafică, desen, gravura, fotografie şi
altele;
b) opere de artă decorativă şi aplicată din sticlă, ceramică, metal, lemn, textile şi alte
materiale, podoabe;
c) obiecte de cult: icoane, broderii, orfevrărie, mobilier şi altele;
23$
d) proiecte şi prototipuri de design;
e) materiale primare ale filmelor artistice, documentare şi de anima[ie;
f) monumente de for public, componente artistice expuse în aer liber;
3. bunuri cu semnifica[ie etnografica, precum:
a) unelte, obiecte de uz casnic şi gospodăresc;
b) piese de mobilier;
c) ceramică;
d) textile, piese de port, pielărie;
e) alte obiecte din metal, lemn, os, piatră, sticlă;
f) obiecte de cult;
g) podoabe;
h) ansambluri de obiecte etnografice;
i) monumente din muzeele etnografice în aer liber;
4. bunuri de importan[ă ştiin[ifică, precum:
a) specimene rare şi colec[ii de zoologie, botanică, mineralogie şi anatomie;
b) trofee de vânat;
5. bunuri de importan[ă tehnică, precum:
a) crea[ii tehnice unicat;
b) rarită[i, indiferent de marcă;
c) prototipurile aparatelor, dispozitivelor şi maşinilor din crea[ia curentă;
d) crea[ii tehnice cu valoare memoriala;
e) realizări ale tehnicii populare;
f) matri[e de compact-discuri, de CD-ROM, de DVD şi altele asemenea."
B Articolul 4 va avea următorul cuprins:
"Art. 4. - Bunurile apar[inând patrimoniului cultural na[ional mobil fac parte, în func[ie
de importanta sau de semnifica[ia lor istorică, arheologică, documentară, etnografică,
artistică, ştiin[ifică şi tehnică, literară, cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică,
bibliofila, cartografică şi epigrafică, de vechimea, unicitatea sau raritatea lor, din:
a) tezaurul patrimoniului cultural na[ional mobil, denumit în continuare tezaur, alcătuit
din bunuri culturale de valoare excep[ională pentru umanitate;
b) fondul patrimoniului cultural na[ional mobil, denumit în continuare fond, alcătuit din
bunuri culturale cu valoare deosebita pentru România."
C La articolul 6, alineatele (1) şi (3) vor avea următorul cuprins:
"Art. 6. - (1) Ministerul Culturii şi Cultelor şi Comisia Na[ională a Muzeelor şi Colec[iilor
coordonează activită[ile specifice din domeniul patrimoniului cultural na[ional mobil.
.....................................................................................................................
(3) Ministerul Culturii şi Cultelor reprezintă statul român în rela[iile interne şi
interna[ionale care au ca obiect patrimoniul cultural na[ional mobil."
6 Articolul 8 va avea următorul cuprins:
"Art. 8. - Autorită[ile publice, proprietarii, titularii altor drepturi reale, precum şi titularii
dreptului de administrare asupra bunurilor ce fac parte din patrimoniul cultural na[ional
mobil au obliga[ia de a le proteja împotriva oricăror acte comisive sau omisive care pot
duce la degradarea, distrugerea, pierderea, sustragerea sau exportul ilegal al
acestora."
E Titlul capitolului ÌÌ va avea următorul cuprins:
"CAPÌTOLUL ÌÌ
Cercetarea, inventarierea şi clasarea"
8 Articolul 9 va avea următorul cuprins:
"Art. 9. - Activitatea de cercetare, desfăşurată de cercetătorii ştiin[ifici în institu[ii
publice specializate, de[inătoare de bunuri care fac parte din patrimoniul cultural
236
na[ional mobil, are ca obiect cercetarea, dezvoltarea şi valorificarea ştiin[ifică a
patrimoniului cultural na[ional mobil, în principal a celui de[inut de institu[ia respectivă."
9 Articolul 10 va avea următorul cuprins:
"Art. 10. - În sensul prezentei legi, prin clasare se în[elege procedura de stabilire a
bunurilor culturale mobile care fac parte din categoriile juridice ale patrimoniului cultural
na[ional mobil, tezaur şi fond."
10 La articolul 11 punctul 1, literele a) şi e) vor avea următorul cuprins:
"a) pentru bunurile culturale mobile aflate în proprietatea statului sau a unită[ilor
administrativ-teritoriale şi administrate de institu[ii publice, regii autonome, companii
na[ionale, societă[i na[ionale sau alte societă[i comerciale la care statul sau o autoritate
a administra[iei publice locale este ac[ionar;
.....................................................................................................................
e) pentru bunurile culturale mobile descoperite întâmplător ori în cadrul unor cercetări
arheologice, etnologice, paleontologice sau geologice;".
11 La articolul 11 punctul 1, după litera h) se introduc două noi litere, literele i) şi j),
cu următorul cuprins:
"i) pentru bunurile culturale mobile ce urmează a fi restaurate;
j) pentru bunurile culturale mobile ce fac obiectul declanşării unei cercetări penale."
12 Articolul 13 va avea următorul cuprins:
"Art. 13. - (1) Ìnstitu[iile publice de[inătoare de bunuri culturale mobile apar[inând
patrimoniului cultural na[ional mobil au obliga[ia de a inventaria aceste bunuri, atât
analitic, prin fişa standard, conform normelor emise de Ministerul Culturii şi Cultelor, cât
şi sinoptic, prin banca de date, con[inând şi arhivă imagistică.
(2) Autorită[ile publice în subordinea cărora func[ionează institu[iile de[inătoare de
bunuri apar[inând patrimoniului cultural na[ional mobil au obliga[ia de a asigura
resursele financiare necesare, în vederea inventarierii informatizate a bunurilor.
(3) Bunurile culturale aflate în colec[iile administrate de institu[iile specializate, de culte
şi de institu[iile ecleziastice sunt inventariate potrivit prevederilor prezentei legi."
1A La articolul 14, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:
"Art. 14. - (1) Ministerul Culturii şi Cultelor comunica, în scris, proprietarului, titularului
altor drepturi reale sau, după caz, titularului dreptului de administrare ordinul de
clasare, în termen de 10 zile de la aprobare.
(2) Ministerul Culturii şi Cultelor eliberează, pentru fiecare bun clasat, un certificat de
clasare şi fişa standard a obiectului."
1B Articolul 15 va avea următorul cuprins:
"Art. 15. - (1) Clasarea are ca efect înscrierea bunurilor culturale mobile în Ìnventarul
patrimoniului cultural na[ional mobil, în una dintre cele doua categorii, tezaur sau fond.
(2) Ìnventarul patrimoniului cultural na[ional mobil, întocmit pe baza ordinelor privind
bunurile culturale mobile clasate, centralizarea, eviden[a informatizată şi administrarea
documentelor care au stat la baza întocmirii acestuia se efectuează de Ìnstitutul de
Memorie Culturală.
(3) Datele privind patrimoniul cultural na[ional mobil, cu excep[ia listei cuprinzând
bunurile culturale mobile şi imaginea acestora, nu au destina[ie publică, fără acordul
proprietarilor bunurilor.
(4) Date privind patrimoniul cultural na[ional mobil pot fi furnizate, la cerere, de Ìnstitutul
de Memorie Culturala institu[iilor specializate, cercetătorilor şi altor exper[i şi specialişti
acredita[i, în vederea desfăşurării unor activită[i specifice de identificare şi cercetare.
Valorificarea datelor astfel dobândite poate fi făcută
numai cu consim[ământul de[inătorului. Comunicarea publică a datelor de identificare a
proprietarului se poate face numai cu acordul prealabil al acestuia.
(5) Ìnforma[iile cuprinse în inventarul prevăzut la alin. (1) pot fi furnizate organelor de
politie, organelor de urmărire penală şi instan[elor judecătoreşti, numai pentru
237
solu[ionarea unor cauze, în directă legătură cu respectivele bunuri culturale mobile
clasate şi numai cu respectarea prevederilor legale în materie."
1C Articolul 17 va avea următorul cuprins:
"Art. 17. - În timpul desfăşurării procedurii de clasare din oficiu a unui bun cultural
mobil, acesta se afla sub regimul de protec[ie prevăzut, potrivit dispozi[iilor prezentei
legi, pentru bunurile clasate în tezaur."
16 La articolul 19, alineatul (3) va avea următorul cuprins:
"(3) Ordinul de declasare este luat în eviden[a Ìnventarului patrimoniului cultural
na[ional mobil, procedându-se la radierea bunului respectiv din inventarul prevăzut la
art. 15 alin. (1)."
1E După articolul 19 se introduce un nou articol, articolul 19
1
, cu următorul cuprins:
"Art. 19
1
. - Trecerea unui bun cultural mobil dintr-o categorie a patrimoniului cultural
na[ional mobil în altă se poate face numai cu respectarea aceloraşi proceduri prevăzute
pentru clasare."
18 La articolul 21, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 21. - (1) Ordinul de clasare, de declasare sau de trecere dintr-o categorie în alta a
patrimoniului cultural na[ional a unui bun cultural mobil poate fi contestat de proprietarul
sau de titularul dreptului de administrare la Ministerul Culturii şi Cultelor, în termen de
30 de zile de la comunicare."
19 După articolul 21 se introduce un nou articol, articolul 21
1
, cu următorul cuprins:
"Art. 21
1
. - (1) Bunurile culturale mobile proprietate publică, aflate în patrimoniul unor
companii na[ionale, societă[i na[ionale sau altor societă[i comerciale cu capital integral
ori majoritar de stat, care se privatizează, vor fi supuse procedurii de clasare înainte de
declanşarea procesului de privatizare.
(2) Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului sau, după caz, autoritatea publică
centrală ori locală care privatizează o persoană juridică din cele prevăzute la alin. (1)
are obliga[ia de a anun[a, cu 30 de zile înainte, declanşarea procedurii de privatizare, în
scris, serviciului public deconcentrat al Ministerului Culturii şi Cultelor în a cărui rază
teritorială îşi are sediul societatea.
(3) În termen de 10 zile de la data înregistrării comunicării prevăzute la alin. (2),
serviciul public deconcentrat al Ministerului Culturii şi Cultelor va verifica la persoana
juridică în curs de privatizare bunurile culturale mobile susceptibile de a fi clasate şi,
dacă va fi cazul, va declanşa procedura de clasare.
(4) Bunurile culturale mobile clasate ca urmare a situa[iei prevăzute în prezentul articol
vor fi date în administrarea unei institu[ii publice specializate, desemnate de Comisia
Na[ională a Muzeelor şi Colec[iilor."
20 La articolul 22 alineatul (2), litera b) va avea următorul cuprins:
"b) să încredin[eze executarea lucrărilor de restaurare exclusiv restauratorilor acredita[i
de Comisia Na[ională a Muzeelor şi Colec[iilor."
21 La articolul 22, alineatul (4) va avea următorul cuprins:
"(4) Fac excep[ie de la prevederile alin. (1) lit. e) proprietarii, persoane fizice şi juridice
de drept privat, care pot permite, în condi[ii contractuale, cu respectarea normelor de
conservare şi restaurare a bunurilor culturale mobile clasate, utilizarea bunurilor
culturale mobile clasate, în fond la organizarea de spectacole, parade ale modei şi ca
recuzită teatrală şi cinematografică."
22 La articolul 24, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 24. - (1) Ìnstitu[iile publice au obliga[ia să permită accesul exper[ilor şi
specialiştilor acredita[i, precum şi al cercetătorilor la bunurile culturale mobile de[inute
în administrare, pentru efectuarea de studii şi lucrări de specialitate, în condi[ii
convenite de comun acord."
2A La articolul 27, alineatele (1)-(4) vor avea următorul cuprins:
23#
"Art. 27. - (1) Lucrările de conservare şi restaurare a bunurilor culturale mobile clasate
se efectuează numai de către conservatori şi restauratori acredita[i, pe baza unui
contract încheiat potrivit dispozi[iilor dreptului comun.
(2) Acreditarea conservatorilor şi restauratorilor care efectuează lucrări de conservare
şi restaurare a bunurilor culturale mobile clasate se face de Comisia Na[ională a
Muzeelor şi Colec[iilor, potrivit normelor de acreditare a conservatorilor şi
restauratorilor.
(3) Pe baza acreditarii ob[inute, Ministerul Culturii şi Cultelor eliberează conservatorilor
şi restauratorilor certificate de liberă practică, potrivit normelor de acreditare a
conservatorilor şi restauratorilor.
(4) Laboratoarele şi atelierele care efectuează lucrări de conservare şi restaurare a
bunurilor culturale mobile clasate func[ionează pe baza unei autoriza[ii eliberate de
Ministerul Culturii şi Cultelor, cu avizul Comisiei Na[ionale a Muzeelor şi Colec[iilor,
potrivit normelor privind autorizarea laboratoarelor şi a atelierelor de conservare şi
restaurare."
2B Articolul 34 se abrogă.
2C La articolul 35, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:
"Art. 35. - (1) Vânzarea publică a bunurilor culturale mobile aflate în proprietate privată
sau intermedierea vânzării se efectuează numai prin operatori economici autoriza[i, cu
respectarea prevederilor prezentei legi.
(2) Autorizarea operatorilor economici prevăzu[i la alin. (1) se face de Ministerul Culturii
şi Cultelor, cu avizul Comisiei Na[ionale a Muzeelor şi Colec[iilor, cu respectarea
normelor privind comer[ul cu bunuri culturale mobile."
26 La articolul 37, alineatul (4) va avea următorul cuprins:
"(4) Exportul temporar pentru bunurile culturale mobile clasate în tezaur, indiferent de
proprietar sau de titularul dreptului de administrare, va fi avizat de Comisia Na[ională a
Muzeelor şi Colec[iilor şi va fi aprobat de ministrul culturii şi cultelor."
2E La articolul 40, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 40. - (1) Bunurile culturale mobile clasate în fond, aflate în proprietatea
persoanelor fizice sau juridice de drept privat, pot fi exportate definitiv, numai în cadrul
unui schimb de bunuri culturale, cu valoare şi semnifica[ie comparabile, care pot
constitui unicate sau rarită[i pentru patrimoniul muzeal din România."
28 La articolul 40
1
, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 40
1
. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (1), bunurile culturale mobile
clasate în fond, aflate în domeniul privat al statului, respectiv al jude[elor, municipiilor,
oraşelor sau comunelor, pot fi exportate definitiv, numai în cadrul unui schimb de bunuri
culturale de aceeaşi importan[ă şi semnifica[ie culturala şi numai în cazuri cu totul
excep[ionale, în care prevalează interesul istoric, ştiin[ific ori cultural."
29 După articolul 44 se introduce un nou articol, articolul 44
1
, cu următorul cuprins:
"Art. 44
1
. - (1) Bunurile culturale mobile clasate, aflate în proprietate publică, ce sunt
scoase din func[iune, pot fi valorificate de persoanele juridice de drept public
de[inătoare, numai prin transmiterea cu titlu gratuit Ministerului Culturii şi Cultelor,
pentru a fi repartizate institu[iilor publice specializate.
(2) Destructurarea, dezmembrarea sau, după caz, fragmentarea bunurilor prevăzute la
alin. (1), în vederea scoaterii lor din func[iune, este interzisă."
A0 La articolul 45, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 45. - (1) Bunurile arheologice, epigrafice, numismatice, paleontologice sau
geolitice, descoperite în cadrul unor cercetări sistematice cu scop arheologic ori
geologic sau în cadrul unor cercetări arheologice de salvare ori având caracter
preventiv, precum şi cele descoperite întâmplător prin lucrări de orice natură, efectuate
în locuri care fac obiectul exclusiv al proprietă[ii publice, conform art. 136 alin. (3) din
239
Constitu[ia României, republicată, intra în proprietate publică, potrivit dispozi[iilor
legale."
A1 La articolul 46, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 46. - (1) Cercetările arheologice sistematice, precum şi cele preventive sau de
salvare, efectuate de persoane juridice, sunt autorizate, coordonate şi controlate de
Comisia Na[ională de Arheologie şi de Ministerul Culturii şi Cultelor, potrivit legisla[iei în
domeniul protejării patrimoniului arheologic."
A2 La articolul 47, alineatul (6) va avea următorul cuprins:
"(6) Emiterea certificatului privind eliberarea de sarcina arheologică a unui teren,
precum şi finan[area cercetărilor arheologice preventive necesare, indiferent de regimul
proprietă[ii terenului, este obligatorie înaintea începerii oricăror lucrări care pot afecta
situl şi se realizează potrivit prevederilor legisla[iei privitoare la protejarea patrimoniului
arheologic."
AA La articolul 48, alineatele (2) şi (4) vor avea următorul cuprins:
"(2) Primarul este obligat să înştiin[eze serviciul public deconcentrat al Ministerului
Culturii şi Cultelor, în termen de 72 de ore, cu privire la bunurile descoperite, luând
totodată măsuri de pază şi de conservare a acestora.
.....................................................................................................................
(4) Autorii descoperirilor întâmplătoare, care au predat, în condi[iile prevăzute la alin.
(1), bunurile descoperite, au dreptul la o recompensă bănească de 30% din valoarea
bunului, calculată în momentul acordării recompensei, iar, în cazul unor descoperiri
arheologice de valoare excep[ională, se poate acorda şi o bonifica[ie suplimentară de
până la 15% din valoarea bunului."
AB Titlul capitolului VÌÌ va avea următorul cuprins:
"CAPÌTOLUL VÌÌ
Finan[area activită[ilor specifice de protejare
a patrimoniului cultural na[ional mobil"
AC La articolul 49, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 49. - (1) Finan[area activită[ilor de descoperire, colectare, cercetare, expertizare,
clasare, inventariere, depozitare, conservare, preparare, restaurare, protejare şi punere
în valoare a bunurilor culturale mobile clasate, indiferent de proprietar, de titularii altor
drepturi reale şi de titularii dreptului de administrare, se poate face de Ministerul Culturii
şi Cultelor, Ministerul Educa[iei şi Cercetării, autorită[ile administra[iei publice centrale
şi locale, Academia Română şi de alte institu[ii publice, după caz, din venituri proprii şi
din aloca[ii bugetare."
A6 Articolul 51 va avea următorul cuprins:
"Art. 51. - (1) Descoperirea, colectarea, cercetarea, expertizarea, clasarea,
inventarierea, depozitarea, conservarea, prepararea, restaurarea, protejarea,
achizi[ionarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural na[ional mobil se realizează
prin organisme şi institu[ii specializate, care au competente generale şi speciale în
domeniu, precum şi prin persoane fizice sau juridice, în condi[iile prezentei legi.
(2) Persoanele fizice, care nu de[in documente de atestare a calită[ii de expert, emise
de Ministerul Culturii şi Cultelor, dar care sunt autorizate ca expert tehnic de alte
autorită[i ale administra[iei publice centrale, pot realiza expertize, în condi[iile prezentei
legi, numai în baza acreditarii prealabile a acestora, de către Comisia Na[ională a
Muzeelor şi Colec[iilor."
AE Articolul 52 va avea următorul cuprins:
"Art. 52. - (1) Comisia Na[ională a Muzeelor şi Colec[iilor este organismul ştiin[ific
consultativ şi de avizare în domeniu al Ministerului Culturii şi Cultelor şi este condusă
2"!
de un preşedinte numit, prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, dintre specialiştii cu
autoritate recunoscută în domeniu.
(2) Comisia Na[ionala a Muzeelor şi Colec[iilor este alcătuită din 21 de specialişti,
numi[i prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, pe o perioadă de 4 ani, propuşi de:
a) preşedintele comisiei - 6 membri;
b) institu[iile publice specializate şi colec[ionarii de bunuri culturale mobile - 7 membri;
c) cultele, Academia Româna şi institu[iile publice de învă[ământ superior de profil - 7
membri.
(3) Comisia Na[ională a Muzeelor şi Colec[iilor îşi desfăşoară activitatea pe baza unui
regulament de organizare şi func[ionare, elaborat de membrii Comisiei şi aprobat prin
ordin al ministrului culturii şi cultelor.
(4) Comisia Na[ională a Muzeelor şi Colec[iilor se constituie din subcomisii pentru
domeniile prevăzute la art. 3. Secretarul Comisiei şi secretarii subcomisiilor sunt numi[i
din cadrul direc[iei de specialitate a Ministerului Culturii şi Cultelor. Subcomisiile
func[ionează conform regulamentului Comisiei Na[ionale a Muzeelor şi Colec[iilor,
prevăzut la alin. (3). Preşedin[ii subcomisiilor sunt vicepreşedin[i ai Comisiei Na[ionale
a Muzeelor şi Colec[iilor.
(5) Comisia Na[ională a Muzeelor şi Colec[iilor poate alege ca membri de onoare
specialişti din [ară sau din străinătate, personalită[i ştiin[ifice de recunoaştere
interna[ională din domeniul protejării patrimoniului cultural na[ional mobil şi al
muzeografiei, care sunt propuşi de preşedinte şi care sunt valida[i cu votul majorită[ii
simple a Comisiei.
(6) Cheltuielile de finan[are a Comisiei Na[ionale a Muzeelor şi Colec[iilor se efectuează
din bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor. Membrii Comisiei Na[ionale a Muzeelor şi
Colec[iilor primesc o indemniza[ie lunară, pentru lunile în care aceasta se întruneşte,
reprezentând 20% din salariul unui secretar de stat, la care se adaugă decontarea
cheltuielilor de participare la lucrările Comisiei."
A8 După articolul 52 se introduce un nou articol, articolul 52
1
, cu următorul cuprins:
"Art. 52
1
. - (1) Se înfiin[ează 8 comisii zonale ale muzeelor şi colec[iilor, ca organisme
ştiin[ifice descentralizate ale Comisiei Na[ionale a Muzeelor şi Colec[iilor.
(2) Atribu[iile, numărul, teritoriul de competen[ă, organizarea şi func[ionarea comisiilor
zonale ale muzeelor şi colec[iilor sunt stabilite prin Regulamentul de organizare şi
func[ionare a Comisiei Na[ionale a Muzeelor şi Colec[iilor.
(3) Comisiile zonale ale muzeelor şi colec[iilor au cate 7 membri, iar preşedin[ii
acestora sunt membri ai Comisiei Na[ionale a Muzeelor şi Colec[iilor.
(4) Componenta comisiilor zonale ale muzeelor şi colec[iilor se aprobă prin ordin al
ministrului culturii şi cultelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea Ì.
(5) Ìndemniza[ia lunară a fiecărui membru al unei comisii zonale, pentru lunile în care
Comisia lucrează, reprezintă 20% din salariul unui secretar de stat, la care se adăugă
decontarea cheltuielilor de participare la lucrările Comisiei."
A9 La articolul 58, literele b) şi d) vor avea următorul cuprins:
"b) administrează bazele de date privind eviden[a informatizată şi circula[ia bunurilor
culturale mobile, precum şi Repertoriul Arheologic Na[ional;
.....................................................................................................................
d) cercetează şi valorifică documentar, inclusiv prin publicare, informa[iile cuprinse în
baza de date privind bunurile culturale mobile şi în Repertoriul Arheologic Na[ional şi
acordă asisten[ă de specialitate, pe bază de contract, privind valorificarea documentar-
ştiin[ifică a informa[iei de[inute, cu acordul proprietarilor şi cu avizul Comisiei Na[ionale
a Muzeelor şi Colec[iilor;".
B0 La articolul 58, după litera f) se introduce o noua literă, litera g), cu următorul
cuprins:
2"
"g) instituie, administrează şi publică pe internet, în baza informa[iilor furnizate de
Ministerul Culturii şi Cultelor, Registrul bunurilor culturale distruse, dispărute, furate sau
exportate ilegal."
B1 Articolul 58
1
va avea următorul cuprins:
"Art. 58
1
. - Prezentul capitol reglementează restituirea de către statul român a bunurilor
culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, începând
cu data de 1 ianuarie 1993, şi transpune prevederile Directivei 93/7/CEE a Consiliului
din 15 martie 1993 privind restituirea bunurilor culturale ce au părăsit în mod ilegal
teritoriul unui stat membru, publicata în Jurnalul Oficial al Comunită[ilor Europene
(JOCE) nr. L 074 din 27 martie 1993. Categoriile din care trebuie să facă parte bunurile
culturale ce fac obiectul prezentului capitol sunt prevăzute în anexa care face parte
integrantă din prezenta lege."
B2 Articolul 58
2
va avea următorul cuprins:
"Art. 58
2
. - (1) În interesul prezentului capitol, prin bun cultural se în[elege, după caz,
bunul care face parte din:
a) tezaur sau fond, fiind clasat în una dintre aceste categorii juridice înainte ori după
părăsirea ilegală a teritoriului României;
b) tezaurul unui stat membru al Uniunii Europene, în conformitate cu legisla[ia statului
respectiv, fiind clasat în această categorie înainte ori după părăsirea ilegală a teritoriului
unui stat membru al Uniunii Europene;
c) colec[iile publice care figurează în patrimoniul şi în inventarele muzeelor, arhivelor
şi fondurilor bibliotecilor din România sau din unul dintre statele membre ale Uniunii
Europene;
d) patrimoniul şi inventarele cultelor religioase şi ale institu[iilor ecleziastice din
România sau din unul dintre statele membre ale Uniunii Europene;
e) una dintre categoriile incluse în anexa la prezenta lege.
(2) În în[elesul prezentului capitol, colec[iile publice desemnează colec[iile care sunt
proprietatea statelor membre ale Uniunii Europene, ale autorită[ilor locale ori regionale
din statele membre ale Uniunii Europene sau ale institu[iilor publice aflate pe teritoriul
unui stat membru al Uniunii Europene, institu[ii definite ca publice potrivit legisla[iei
respectivului stat al Uniunii Europene, aceste institu[ii fiind semnificativ finan[ate ori în
proprietatea statului respectiv sau în proprietatea autorită[ilor locale ori regionale."
BA Articolul 58
3
va avea următorul cuprins:
"Art. 58
3
. - (1) În în[elesul prezentului capitol, părăsirea ilegală a teritoriului unui stat
membru al Uniunii Europene desemnează, după caz:
a) ieşirea unui bun cultural de pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, cu
încălcarea legisla[iei acestui stat în materie de protec[ie a bunurilor culturale;
b) nerevenirea la sfârşitul unui export temporar legal sau orice încălcare a uneia
dintre condi[iile acestui export temporar a unui bun cultural.
(2) În în[elesul prezentului capitol, prin posesor al bunului cultural care a părăsit ilegal
teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene se în[elege persoana fizică sau juridică
ce de[ine, fizic, în nume propriu, respectivul bun cultural.
(3) În interesul prezentului capitol, prin de[inător al bunului cultural care a părăsit ilegal
teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene se în[elege persoana fizică sau juridică
ce de[ine, fizic, respectivul bun cultural, în numele unei alte persoane fizice sau juridice,
alta decât proprietarul de drept al bunului respectiv."
BB La articolul 58
4
, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 58
4
. - (1) Dacă în cadrul unei urmăriri penale, efectuată în condi[iile legii, sunt
descoperite indicii ca un bun cultural, care se găseşte pe teritoriul statului român, a
părăsit ilegal teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casa[ie şi Justi[ie notifică statului interesat, în condi[iile Legii nr.
2"2
302/2004 privind cooperarea judiciară interna[ională în materie penală, cu modificările
şi completările ulterioare."
BC Articolul 58
5
va avea următorul cuprins:
"Art. 58
5
. - (1) Orice stat membru al Uniunii Europene poate cere Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casa[ie şi Justi[ie, în condi[iile Legii nr. 302/2004, cu modificările
şi completările ulterioare, efectuarea de cercetări în vederea descoperirii locului unde
se află, precum şi a posesorului sau de[inătorului unui bun cultural determinat. Cererea
trebuie să cuprindă date cu privire la descrierea bunului cultural care face obiectul
cererii, precum şi informa[ii cu privire la localizarea efectivă sau prezumtivă a bunului
cultural.
(2) Dacă, în condi[iile alin. (1), bunul cultural este descoperit, Parchetul de pe l ângă
Înalta Curte de Casa[ie şi Justi[ie notifică aceasta statului membru al Uniunii Europene,
proprietar al bunului, iar procurorul solicita instan[ei competente să dispună măsuri
privind transmiterea bunului cultural respectiv unei institu[ii specializate, în vederea
conservării, în condi[iile Legii nr. 302/2004, cu modificările şi completările ulterioare."
B6 La articolul 58
6
, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alineatele (3)-(5),
cu următorul cuprins:
"(3) Autorită[ile române competente vor lua toate măsurile necesare pentru a preveni
orice tentativă de a eluda procedura de restituire a bunului cultural care a părăsit ilegal
teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene.
(4) Autorită[ile române competente vor ac[iona ca mediator între posesorul său, după
caz, de[inătorul bunului cultural care a părăsit ilegal teritoriul unui stat membru al
Uniunii Europene şi statul solicitant, în vederea restituirii bunului cultural respectiv, fără
ca prin aceasta să se aducă atingere dreptului statului solicitant de a ini[ia ac[iune în
instan[ă, în vederea restituirii bunului cultural.
(5) Autorită[ile române competente vor informa statul solicitant cu privire la ini[ierea
procedurii de restituire, în condi[ii de siguran[ă, a bunului cultural respectiv."
BE La articolul 58
7
, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu
următorul cuprins:
"(4) Guvernul României, prin Ministerul Culturii şi Cultelor, va prezenta Comisiei
Europene, o dată la 3 ani, un raport privind ac[iunile introduse cu privire la restituirea
bunurilor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru al Uniunii
Europene."
B8 La articolul 58
12
, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 58
12
. - (1) Ministerul Culturii şi Cultelor poate cere oricărui stat, în condi[iile legii,
efectuarea de cercetări în vederea descoperirii locului unde se află, precum şi a
identificării posesorului sau de[inătorului unui anume bun cultural care a părăsit ilegal
teritoriul României; cererea trebuie să cuprindă date cu privire la descrierea bunului
cultural, precum şi informa[ii cu privire la localizarea prezumtivă a bunului cultural în
cauza."
B9 La articolul 58
12
, după alineatul (1) se introduc doua noi alineate, alineatele (1
1
) şi
(1
2
), cu următorul cuprins:
"(1
1
) Ac[iunea în restituirea bunului cultural care a părăsit ilegal teritoriul statului român
poate fi introdusă de Ministerul Culturii şi Cultelor.
(1
2
) Categoriile din care trebuie să facă parte bunurile culturale ce fac obiectul
prezentului capitol sunt prevăzute în anexă la prezenta lege."
C0 După articolul 58
12
se introduc trei noi articole, articolele 58
13
-58
15
, cu următorul
cuprins:
"Art. 58
13
. - (1) Ministerul Culturii şi Cultelor ia măsuri pentru restituirea către statul
reclamant a bunului cultural care a părăsit ilegal teritoriul acestuia, precum şi pentru
efectuarea de către statul reclamant a plătii despăgubirilor acordate de instan[a de
2"3
judecată posesorului sau de[inătorului de buna-credin[ă, precum şi institu[iei
specializate care a efectuat cheltuielile privind conservarea bunului cultural.
(2) Ministerul Culturii şi Cultelor ia măsuri pentru revenirea în [ară a bunurilor culturale
care au părăsit ilegal teritoriul statului român, precum şi pentru efectuarea de către
statul român a păr[ii despăgubirilor acordate de instan[a de judecată posesorului sau
de[inătorului bunului, precum şi institu[iei specializate care a efectuat cheltuielile privind
conservarea bunului cultural.
A$). 58
14
. - Ministerul Culturii şi Cultelor are dreptul la ac[iune în regres împotriva
persoanei responsabile de ieşirea ilegală a bunului cultural de pe teritoriul statului
român, în cazul în care bunul cultural a fost recuperat, iar statul român a fost obligat la
plata unor despăgubiri posesorului sau detentorului şi, după caz, institu[iei specializate
care a efectuat cheltuielile privind conservarea materială a bunului cultural.
A$). 58
15
. - Ministerul Culturii şi Cultelor va notifica autorită[ilor competente ale statelor
membre ale Uniunii Europene cu privire la recuperarea bunurilor culturale ce au părăsit
ilegal teritoriul României."
C1 La articolul 60 alineatul (1), literele g) şi h) vor avea următorul cuprins:
"g) neîndeplinirea de către autorită[i a obliga[iilor ce le revin potrivit prevederilor art. 21
1
alin. (2);
h) înfiin[area şi func[ionarea operatorilor economici specializa[i în comercializarea
bunurilor culturale mobile, fără autorizarea Ministerului Culturii şi Cultelor, emisă potrivit
art. 35 alin. (2);".
C2 La articolul 60, alineatele (2)-(4) vor avea următorul cuprins:
"(2) Contraven[iile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se sanc[ionează cu amendă de la
2.000 lei la 10.000 lei.
(3) Contraven[iile prevăzute la alin. (1) lit. c)-f) se sanc[ionează cu amendă de la 4.000
lei la 20.000 lei.
(4) Contraven[iile prevăzute la alin. (1) lit. g)-r) se sanc[ionează cu amendă de la 6.000
lei la 24.000 lei."
CA La articolul 65, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 65. - (1) Executarea de copii, mulaje, tiraje postume sau facsimile de pe bunuri
culturale mobile clasate, fără acordul scris al titularului dreptului de administrare ori al
proprietarului, potrivit art. 26 alin. (1) sau (2), După caz, constituie infrac[iune şi se
pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă."
CB Articolul 66 va avea următorul cuprins:
"Art. 66. - Executarea de falsuri ale bunurilor culturale mobile clasate, în scopuri
comerciale sau în orice alte scopuri, constituie infrac[iune şi se pedepseşte cu
închisoare de la unu la 5 ani."
CC La articolul 69, După alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu
următorul cuprins:
"(4) Tentativa se pedepseşte."
C6 Articolul 71 va avea următorul cuprins:
"Art. 71. - Furnizarea de date confiden[iale privind patrimoniul cultural na[ional mobil
altor persoane fizice sau juridice decât cele prevăzute la art. 15 alin. (4) şi (5) constituie
infrac[iune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă."
CE Articolul 72 va avea următorul cuprins:
"Art. 72. - Trecerea unui bun cultural mobil dintr-o categorie juridică a patrimoniului
cultural în alta, precum şi declasarea unui bun cultural mobil, fără respectarea
procedurilor prevăzute la art. 19 şi 20, constituie infrac[iune şi se pedepseşte cu
închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă."
C8 La articolul 73, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
2""
"Art. 73. - (1) Efectuarea de către persoanele fizice sau juridice neautorizate, conform
art. 46, a unor detec[ii sau săpături în siturile arheologice constituie infrac[iune şi se
pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi confiscarea detectoarelor."
C9 Articolul 74 va avea următorul cuprins:
"Art. 74. - Executarea de către persoanele fizice, fără acreditare şi certificat de liberă
practică, prevăzute la art. 27 alin. (2) şi (3), a unor lucrări de conservare sau de
restaurare de bunuri culturale mobile clasate constituie infrac[iune şi se pedepseşte cu
închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă."
60 Articolul 75 va avea următorul cuprins:
"Art. 75. - Func[ionarea fără autoriza[ia prevăzută la art. 27 alin. (4) a laboratoarelor
sau atelierelor care execută lucrări de restaurare şi conservare a bunurilor culturale
mobile clasate constituie infrac[iune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an
sau cu amendă."
61 Articolul 76 va avea următorul cuprins:
"Art. 76. - Topirea sau modificarea, sub orice formă, a bunurilor culturale mobile
clasate, care sunt de[inute cu orice titlu de Banca Na[ională a României, de Monetăria
Statului sau de celelalte bănci constituie infrac[iune şi se pedepseşte cu închisoare de
la unu la 5 ani."
62 La articolul 78, litera b) se abrogă.
6A După articolul 86 se introduce o anexă cu următorul cuprins:
ANEXÄ:
CATEGORÌÌ DE BUNURÌ CULTURALE
ce pot face obiectul restituirii, respectiv al recuperării, în în[elesul
cap. VÌÌÌ
1
şi VÌÌÌ
2

1. Obiecte arheologice mai vechi de 100 de ani, care provin din:
a) descoperiri şi săpături arheologice, terestre sau subacvatice;
b) situri arheologice;
c) colec[ii arheologice.
2. Elemente provenite din dezmembrarea unui monument artistic, istoric sau religios,
ce constituie parte integrantă din acesta, mai vechi de 100 de ani.
3. Picturi sau tablouri realizate integral de mana, în orice tehnică şi pe orice tip de
suport.
4. Mozaicuri, altele decât cele incluse la pct. 1 sau la pct. 2, şi desene realizate
integral de mână, în orice tehnică şi pe orice tip de suport.
5. Gravuri originale, stampe, serigrafii şi litografii, împreună cu matri[ele şi primele
exemplare imprimate ale acestora.
6. Produc[ii originale de artă statuară sau sculpturi şi copii executate prin acelaşi
procedeu ca şi originalul, altele decât cele incluse la pct. 1.
7. Fotografii, filme şi negativele acestora.
8. Ìncunabule şi manuscrise, inclusiv hăr[i şi partituri muzicale, ca exemplare
individuale sau în colec[ii.
9. Căr[i mai vechi de 100 de ani, ca exemplare izolate sau în colec[ii.
10. Hăr[i imprimate mai vechi de 200 de ani.
11. Arhive şi componente ale acestora, de orice tip, în orice tehnică, având elemente
mai vechi de 50 de ani.
2"$
12. a) Colec[ii şi specimene provenind din colec[ii de zoologie, botanică, mineralogie
sau anatomie.
b) Colec[ii cu semnifica[ie istorică, paleontologică, etnografică sau numismatică.
13. Mijloace de transport mai vechi de 75 de ani.
14. Orice alt bun cultural mobil neinclus în categoriile prevăzute la pct. 1-13, mai
vechi de 50 de ani."
A$) II - În cuprinsul Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural na[ional
mobil, cu modificările şi completările ulterioare, sintagmele Direc[ia/direc[iile
jude[eană/jude[ene pentru cultura şi patrimoniul cultural na[ional şi Direc[ia/direc[iile
jude[eană/jude[ene pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural na[ional, respectiv a
municipiului Bucureşti, se vor înlocui cu sintagma servicii publice deconcentrate ale
Ministerului Culturii şi Cultelor.
A$) III - În cuprinsul Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural na[ional
mobil, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma Laboratorul Na[ional de
Cercetare în Domeniul Conservării şi Restaurării se înlocuieşte cu sintagma Ìnstitutul
Na[ional de Cercetare în Domeniul Conservării şi Restaurării.
A$) IV - Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural na[ional mobil,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea Ì, nr. 530 din 27 octombrie 2000, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse
prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea Ì, dându-se
textelor o nouă numerotare.
Aceasta lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condi[iile art. 77 alin. (2),
cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constitu[ia României,
republicată.

PREŞEDÌNTELE CAMEREÌ DEPUTA|ÌLOR p. PREŞEDÌNTELE
SENATULUÌ,
BOGDAN OLTEANU DORU ÌOAN TÄRÄCÌLÄ

Bucureşti, 28 decembrie 2006.
Nr. 488.
II DECRETE LEGE
Decretul Lege 9 din 31 decembrie 1989 privind abrogarea unor acte normative
Publicat în Monitorul Oficial nr. 9 din 31 decembrie 1989

În scopul înlăturării imediate din legisla[ia [ării noastre a unor reglementari legale
emise de fostul regim dictatorial care prin caracterul lor discriminator, nedrept, au adus
grave prejudicii materiale şi morale poporului român, intereselor legitime ale tuturor
cetă[enilor, desfăşurării unor Rela[ii normale cu celelalte state,
Consiliul Frontului Salvării Na[ionale decretează:
ARTÌCOL UNÌC
Sînt şi rămîn abrogate următoarele acte normative:
1. Legea nr. 17/1968 pentru reglementarea unor condi[ii de remunerare a
salaria[ilor care îndeplinesc func[ii de conducere, tehnico-administrative şi de
specialitate, publicată în Buletinul Oficial nr. 80 din 22 iunie 1968.
2"6
2. Legea nr. 19/1968 cu privire la regimul juridic al terenurilor fără construc[ii din
perimetrul construibil al municipiilor şi oraşelor, publicată în Buletinul Oficial nr. 81 din
24 iunie 1968.
3. Art. 44-50 din Legea nr. 59/1974 cu privire la fondul funciar, publicată în
Buletinul Oficial nr. 138 din 5 noiembrie 1974.
4. Decretul nr. 223/1974 privind reglementarea situa[iei unor bunuri, publicat în
Buletinul Oficial nr. 152 din 6 decembrie 1974.
5. Legea nr. 1/1975 cu privire la depunerea jurământului de credin[ă şi
devotament fa[ă de Republica Socialistă România, publicată în Buletinul Oficial nr. 30
din 21 martie 1975.
6. Decretul nr. 51/1975 cu privire la stabilirea programului de func[ionare a
unită[ilor comerciale şi de alimenta[ie publică, publicat în Buletinul Oficial nr. 50 din 30
mai 1975.
7. Legea nr. 25/1976 privind încadrarea într-o muncă utilă a persoanelor apte de
muncă, publicată în Buletinul Oficial nr. 98 din 11 noiembrie 1976.
8. Decretul nr. 189/1977 privind unele măsuri referitoare la încheierea actelor
juridice cu caracter patrimonial de către personalul din unele organe centrale şi locale
de stat şi obşteşti, precum şi din alte institu[ii de stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 54
din 28 iunie 1977.
9. Art. 64 lit. t) din Legea nr. 5/1978 cu privire la organizarea şi conducerea
unită[ilor socialiste de stat, precum şi la func[ionarea acestora pe baza autoconducerei
muncitoreşti şi autogestiunii economico-financiare, publicată în Buletinul Oficial nr. 56
din 12 iulie 1978.
10. Decretul nr. 367/1980 privind unele măsuri pentru utilizarea ra[ională a
personalului din unită[ile socialiste, nepublicat.
11. Decretul nr. 306/1981 privind măsuri pentru prevenirea şi combaterea unor
fapte care afectează buna aprovizionare a popula[iei, publicat în Buletinul Oficial nr. 77
din 9 octombrie 1981.
12. Decretul nr. 402/1982 privind obliga[iile persoanelor care cer şi li se aprobă
să se stabilească definitiv în străinătate de a plăti integral datoriile pe care le au fa[ă de
stat, organiza[ii socialiste şi persoane fizice, precum şi de a restitui unele cheltuieli
suportate de stat cu şcolarizarea lor, publicat în Buletinul Oficial nr. 95 din 1 noiembrie
1982.
13. Legea nr. 3/1983 cu privire la contractul-angajament, publicată în Buletinul
Oficial nr. 51 din 9 iulie 1983.
14. Decretul nr. 96/1983 privind vînzarea produselor agricole de către
producătorii individuali, precum şi unele măsuri pentru asigurarea respectării preturilor
maximale de mercurial, publicat în Buletinul Oficial nr. 19 din 29 martie 1983.
15. Prevederile referitoare la obliga[iile de contractare şi livrare a produselor
agricole, precum şi la planurile de cultură şi de creştere a animalelor, cuprinse în
Decretul nr. 69/1984 privind contractările şi achizi[iile de produse agricole vegetale şi în
Decretul nr. 70/1984 privind contractările şi achizi[iile de animale, păsări şi produse
animale, publicate în Buletinul Oficial nr. 16-17 din 1 martie 1984.
16. Decretul preziden[ial nr. 208/1985 privind instituirea stării de necesitate şi a
regimului militarizat în unită[ile din sistemul energetic na[ional publicat în Buletinul
Oficial nr. 50 din 18 octombrie 1985.
17. Legea nr. 3/1989 privind interzicerea creditelor din străinătate, publicată în
Buletinul Oficial nr. 14 din 25 aprilie 1989.
18. Art. 134 din Codul civil, introdus prin Decretul nr. 80 din 31 martie 1950,
pentru modificarea art. 134, 139 şi 166 din Codul civil, publicat în Buletinul Oficial nr. 31
din 31 martie 1950.
19. Art. 253 din Codul penal - refuzul reînapoierii în [ară.
2"7
20. Decretul nr. 358/1948 pentru stabilirea situa[iei de drept a fostului cult
greco-catolic.
21. Art. 37 din Decretul nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de plata străine.
PREŞEDÌNTELE
CONSÌLÌULUÌ FRONTULUÌ SALVÄRÌÌ NA|ÌONALE
ÌON ÌLÌESCU
Decretul Lege 86 din 21 februarie 1990 privind aprobarea modificării articolului 5 al
Statutului pentru organizarea şi func[ionarea Bisericii Ortodoxe Române
Publicat în Monitorul Oficial nr. 30 din 22 februarie 1990

Consiliul Provizoriu de Uniune Na[ională decretează:
Art. 1. - Se aprobă modificarea art. 5 din Statutul pentru organizarea şi
func[ionarea Bisericii Ortodoxe Române, aprobat prin Decretul nr. 233/1949, votata de
Adunarea Na[ională Bisericească în şedin[a din 5 decembrie 1982, potrivit anexei la
prezentul decret-lege.
Art. 2. - Două exemplare din textele modificate, vizate de Ministerul Cultelor, unul
în păstrarea Ministerului Cultelor, iar al doilea în păstrarea Cancelariei Sfîntului Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române, constituie exemplarele autentice ale modificărilor aduse
statutului.
PREŞEDÌNTELE
CONSÌLÌULUÌ PROVÌZORÌU DE UNÌUNE NA|ÌONALÄ
ÌON ÌLÌESCU
ANEXA 1
Modificarea articolului 5 din Statutul pentru organizarea şi func[ionarea Bisericii
Ortodoxe Române
Articolul 5 va avea următorul cuprins:
"Art. 5. - Biserica Ortodoxă Română, organizată ca patriarhie, cu titulatura
"Patriarhia Română", sub raportul orînduirii canonice administrative, cuprinde: Ì.
Mitropolia Ungro-Vlahiei, cu eparhiile:
1. Arhiepiscopia Bucureştilor, cu reşedin[a în municipiul Bucureşti.
2. Arhiepiscopia Tomisului, cu reşedin[a în municipiul Constan[a.
3. Episcopia Argeşului, cu reşedin[a în oraşul Curtea de Argeş.
4. Episcopia Buzăului, cu reşedin[a în municipiul Buzău.
5. Episcopia Gala[ilor, cu reşedin[a în municipiul Gala[i.
ÌÌ. Mitropolia Moldovei şi Sucevei, cu eparhiile:
6. Arhiepiscopia Ìaşilor, cu reşedin[a în municipiul Ìaşi.
7. Episcopia Romanului şi Huşilor, cu reşedin[a în municipiul Roman.
ÌÌÌ. Mitropolia Ardealului, cu eparhiile:
8. Arhiepiscopia Sibiului, cu reşedin[a în municipiul Sibiu.
9. Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, cu reşedin[a în municipiul
Cluj-Napoca.
10. Episcopia Alba Ìulia, cu reşedin[a în municipiul Alba Ìulia.
11. Episcopia Oradei, cu reşedin[a în municipiul Oradea.
ÌV. Mitropolia Olteniei, cu eparhiile:
12. Arhiepiscopia Craiovei, cu reşedin[a în municipiul Craiova.
13. Episcopia Rîmnicului Vîlcea, cu reşedin[a în municipiul Rîmnicu Vîlcea.
V. Mitropolia Banatului, cu eparhiile:
14. Arhiepiscopia Timişoarei şi Caransebeşului, cu reşedin[a în municipiul
Timişoara.
2"#
15. Episcopia Aradului, Ìenopolei şi Halmagiului, cu reşedin[a în municipiul Arad."
Decretul Lege 126 din 24 aprilie 1990 privind unele măsuri referitoare la Biserica
Română Unită cu Roma (greco -catolică)
Publicat în Monitorul Oficial nr. 54 din 25 aprilie 1990

Consiliul Provizoriu de Uniune Na[ională decretează:
Art. 1. - Ca urmare a abrogării Decretului nr. 358/1948, prin Decretul -lege nr. 9
din 31 decembrie 1989, Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică) este
recunoscută oficial.
Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică) se organizează şi func[ionează
în conformitate cu regimul juridic general al cultelor religioase din România.
Art. 2. - Bunurile preluate de către stat prin efectul Decretului nr. 358/1948, aflate
în prezent în patrimoniul statului, cu excep[ia moşiilor, se restituie, în starea lor actuală,
Bisericii Române Unite cu Roma (greco-catolică). În vederea identificării, inventarierii şi
predării acestor bunuri se instituie o comisie formată din reprezentan[i ai statului şi ai
Bisericii Române Unite cu Roma (greco-catolică), numi[i prin Hotărîre a guvernului.
Art. 3. - Situa[ia juridică a lăcaşurilor de cult şi a caselor parohiale care au
apar[inut Bisericii Române Unite cu Roma (greco-catolică) şi au fost preluate de
Biserica Ortodoxă Română se va stabili de către o comisie mixtă, formată din
reprezentan[i clericali ai celor două culte religioase, tinînd seama de dorin[a
credincioşilor din comunită[ile care de[in aceste bunuri.
Art. 4. - În localită[ile în care numărul lăcaşurilor de cult este insuficient în raport
cu numărul credincioşilor, statul va sprijini construirea de noi lăcaşuri de cult, în care
scop va pune la dispozi[ia cultelor respective terenul aferent în cazul în care acestea nu
dispun de acest teren şi va contribui cu fonduri băneşti la constituirea resurselor
financiare necesare.
PREŞEDÌNTELE
CONSÌLÌULUÌ PROVÌZORÌU DE UNÌUNE NA|ÌONALÄ
ÌON ÌLÌESCU
III DECRETE PREGIDENŢIALE
Decretul 150 din 19 iunie 1974 privind modificarea unor legi şi decrete
Textul actului publicat în B.Of. nr. 83/19 iun. 1974
În scopul punerii de acord a prevederilor unor legi şi decrete cu modificările aduse
Constitu[iei prin Legea nr. 1 din 28 martie 1974, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste
România decretează:
.
Art. 20. - Articolul 21 alineatul 1 din Decretul nr. 177/1948 pentru regimul general
al cultelor religioase, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul
cuprins:
"Art. 21. - aefii cultelor, precum şi mitropoli[ii, arhiepiscopii, episcopii,
superintenden[ii, administratorii-apostolici, vicarii administrativi şi al[ii, având func[ii
asemănătoare, aleşi sau numi[i în conformitate cu statutele de organizare ale cultelor
respective, nu vor fi recunoscu[i în func[ie decât în baza aprobării date prin decret
preziden[ial, la propunerea Consiliului de Miniştri, în urma recomandării
Departamentului Cultelor".
.
2"9
Decrete (C.F.S.N., C.P.U.N. PREŞEDÌNTELE ROMÂNÌEÌ)
Decretul 206 din 14 martie 2002, privind promulgarea Legii pentru aprobarea
Ordonan[ei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin
financiar pentru unită[ile de cult apar[inând cultelor religioase recunoscute din
România
Publicat în Monitorul Oficial nr. 198 din 25 martie 2002

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 99 alin. (1) din Constitu[ia
României,
Preşedintele României decretează:
Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonan[ei Guvernului nr.
82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unită[ile de cult
apar[inând cultelor religioase recunoscute din România şi se dispune publicarea
acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea Ì.
PREŞEDÌNTELE ROMÂNÌEÌ
ÌON ÌLÌESCU
Decretul 275 din 9 aprilie 2002, privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonan[ei
Guvernului nr. 112/1998 privind restituirea unor bunuri imobile care au
apar[inut comunită[ilor (organiza[ii, culte religioase) minorită[ilor na[ionale din
România
Publicat în Monitorul Oficial nr. 258 din 17 aprilie 2002

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 99 alin. (1) din Constitu[ia
României,
Preşedintele României decretează:
Articol unic. - Se promulga Legea pentru aprobarea Ordonan[ei Guvernului nr.
112/1998 privind restituirea unor bunuri imobile care au apar[inut comunită[ilor
(organiza[ii, culte religioase) minorită[ilor na[ionale din România şi se dispune
publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea Ì.
PREŞEDÌNTELE ROMÂNÌEÌ
ÌON ÌLÌESCU
Decretul 277 din 9 aprilie 2002, pentru promulgarea Legii privind abrogarea art. 7(1) din
Decretul nr. 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase
Publicat în Monitorul Oficial nr. 258 din 17 aprilie 2002

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 99 alin. (1) din Constitu[ia
României,
Preşedintele României decretează:
Articol unic. - Se promulgă Legea privind abrogarea art. 71 din Decretul nr.
177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase şi se dispune publicarea acestei
legi în Monitorul Oficial al României, Partea Ì.
PREŞEDÌNTELE ROMÂNÌEÌ
ÌON ÌLÌESCU
2$!
Decretul 305 din 12 aprilie 2002, privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 2 din
Ordonan[a de urgen[ă a Guvernului nr. 9/2001 privind unele măsuri în
domeniile culturii şi artei, cultelor, cinematografiei şi dreptului de autor
Publicat în Monitorul Oficial nr. 267 din 22 aprilie 2002

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 99 alin. (1) din Constitu[ia
României,
Preşedintele României decretează:
Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea art. 2 din Ordonan[a de
urgen[ă a Guvernului nr. 9/2001 privind unele măsuri în domeniile culturii şi artei,
cultelor, cinematografiei şi dreptului de autor şi se dispune publicarea acestei legi în
Monitorul Oficial al României, Partea Ì.
PREŞEDÌNTELE ROMÂNÌEÌ
ÌON ÌLÌESCU
Decretul 678 din 10 iulie 2002, privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonan[ei
de urgen[ă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile
care au apar[inut cultelor religioase din România
Publicat în Monitorul Oficial nr. 561 din 31 iulie 2002

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 99 alin. (1) din Constitu[ia
României,
Preşedintele României decretează:
Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonan[ei de urgen[ă a
Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apar[inut
cultelor religioase din România şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial
al României, Partea Ì.
PREŞEDÌNTELE ROMÂNÌEÌ
ÌON ÌLÌESCU
Decretul 67 din 18 ianuarie 1990 privind desfiin[area Departamentului Cultelor şi
înfiin[area Ministerului Cultelor
Publicat în Monitorul Oficial nr. 12 din 19 ianuarie 1990

Consiliul Frontului Salvării Na[ionale decretează:
Art. 1. - Se desfiin[ează Departamentul Cultelor.
Art. 2. - Se înfiin[ează Ministerul Cultelor.
Art. 3. - Fondurile necesare desfăşurării activită[ii Ministerului Cultelor se vor
asigura din sumele alocate prin bugetul de venituri şi cheltuieli al fostului Departament
al Cultelor.
Art. 4. - Stoicescu Nicolae se numeşte în func[ia de ministru al cultelor.
PREŞEDÌNTELE CONSÌLÌULUÌ FRONTULUÌ SALVÄRÌÌ NA|ÌONALE
ÌON ÌLÌESCU
Decretul 192 din 19 septembrie 1992 pentru promulgarea Legii privind dreptul exclusiv
al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult
Publicat în Monitorul Oficial nr. 244 din 1 octombrie 1992

2$
În temeiul art. 77 alin. (1) din Constitu[ia României, promulgam Legea privind
dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult şi dispunem
publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
PREŞEDÌNTELE ROMÂNÌEÌ
ÌON ÌLÌESCU
Decretul 381 din 30 noiembrie 1995 pentru promulgarea Legii privind integrarea
sistemului asigurărilor sociale pentru cultele armeano -gregorian, creştin de rit
vechi şi musulman în sistemul asigurărilor sociale de stat
Publicat în Monitorul Oficial nr. 284 din 8 decembrie 1995

În temeiul art. 77 alin. (1) şi al art. 99 alin. (1) din Constitu[ia României,
Preşedintele României decretează:
Articol unic. - Se promulgă Legea privind integrarea sistemului asigurărilor
sociale pentru cultele armeano-gregorian, creştin de rit vechi şi musulman în sistemul
asigurărilor sociale de stat şi se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
PREŞEDÌNTELE ROMÂNÌEÌ
ÌON ÌLÌESCU
Decretul 271 din 26 iulie 1999 pentru promulgarea Legii privind sprijinul statului pentru
salarizarea clerului
Publicat în Monitorul Oficial nr. 361 din 29 iulie 1999

În temeiul art. 77 alin. (1) şi al art. 99 alin. (1) din Constitu[ia României,
Preşedintele României decretează:
Articol unic: - Se promulgă Legea privind sprijinul statului pentru salarizarea
clerului şi se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României.
PREŞEDÌNTELE ROMÂNÌEÌ
EMÌL CONSTANTÌNESCU
Decretul 15 din 25 ianuarie 2001, pentru promulgarea Legii privind aprobarea
Ordonan[ei de urgen[ă a Guvernului nr. 92/2000 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase
pentru producerea obiectelor de cult
Publicat în Monitorul Oficial nr. 48 din 29 ian 2001

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 99 alin. (1) din Constitu[ia
României,
Preşedintele României decretează:
Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonan[ei de urgen[ă a
Guvernului nr. 92/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 103/1992 privind
dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult şi se dispune
publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea Ì.
PREŞEDÌNTELE ROMÂNÌEÌ
ÌON ÌLÌESCU
2$2
Decretul 815 din 18 octombrie 2001, privind promulgarea Legii pentru aprobarea
Ordonan[ei de urgen[ă a Guvernului nr. 9/2001 privind unele măsuri în
domeniile culturii şi artei, cultelor, cinematografiei şi dreptului de autor
Publicat în Monitorul Oficial nr. 685 din 30 octombrie 2001

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 99 alin. (1) din Constitu[ia
României,
Preşedintele României decretează:
Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonan[ei de urgen[ă a
Guvernului nr. 9/2001 privind unele măsuri în domeniile culturii şi artei, cultelor,
cinematografiei şi dreptului de autor şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul
Oficial al României, Partea Ì.
PREŞEDÌNTELE ROMÂNÌEÌ
ÌON ÌLÌESCU
Decretul 430 din 30 iunie 2003, privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonan[ei
de urgen[ă a Guvernului nr. 4/2003 privind creşterile salariate ce se vor
acorda în anul 2003 personalului clerical salarizat potrivit Legii nr. 142/1999
privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului
Publicat în Monitorul Oficial nr. 484 din 7 iulie 2003

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 99 alin. (1) din Constitu[ia
României,
Preşedintele României decretează:
Articol unic
Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonan[ei de urgen[ă a Guvernului nr.
4/2003 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului clerical
salarizat potrivit Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului şi
se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea Ì.
-****-
PREŞEDÌNTELE ROMÂNÌEÌ
ÌON ÌLÌESCU
Decretul 421 din 13/05/2005 pentru promulgarea Legii privind înfiin[area Ìnstitutului
Teologic Baptist din Bucureşti
>u'licat în Lonitorul )ficialG >artea = nr. 434 din "38#58"##5
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constitu[ia
României, republicată,
Preşedintele României d e c r e t e a z ă:
A$)icol unic. - Se promulgă Legea privind înfiin[area Ìnstitutului Teologic Baptist din
Bucureşti şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea
Ì.
PREŞEDÌNTELE ROMÂNÌEÌ
TRAÌAN BÄSESCU
Bucureşti, 13 mai 2005.
Nr. 421.
2$3
Decretul 621 din 13/07/2005 pentru promulgarea Legii privind declararea zonei de
amplasare a monumentelor istorice din nordul Moldovei ca obiectiv de interes
na[ional
>u'licat în Lonitorul )ficialG >artea = nr. ..3 din ".8#/8"##5
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constitu[ia
României, republicată,
Preşedintele României d e c r e t e a z ă:
A$)icol unic. - Se promulgă Legea privind declararea zonei de amplasare a
monumentelor istorice din nordul Moldovei ca obiectiv de interes na[ional şi se dispune
publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea Ì.
PREŞEDÌNTELE ROMÂNÌEÌ
TRAÌAN BÄSESCU
Bucureşti, 13 iulie 2005.
Nr. 621.
IV DECRETE PREGIDENŢIALE (DE RECUNOAHTERE)
Decrete de recunoaştere (C.P.U.N PREŞEDÌNTELE ROMÂNÌEÌ)
Decretul 733 din 9 august 2002, privind recunoaşterea în func[ie a unui cleric
(textul actului...)
Publicat în Monitorul Oficial nr. 610 din 16 august 2002
Emitent: Preşedintele României
În temeiul prevederilor art. 29 alin. (3) şi ale art. 99 alin. (1) din Constitu[ia
României, precum şi ale art. 21 alin. 1 din Decretul nr. 177/1948 pentru regimul general
al cultelor religioase, modificat prin Decretul nr. 150/1974, având în vedere propunerea
Guvernului, potrivit Hotărârii nr. 814/2002,
Preşedintele României decretează:
Articol unic. ÷ Prea Cuviosul arhimandrit dr. Ciprian (Cezar Spiridon), având
titulatura "Câmpineanul", se recunoaşte în func[ia de episcop-vicar patriarhal.
PREŞEDÌNTELE ROMÂNÌEÌ
ÌON ÌLÌESCU
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 610 din data de 16 august 2002
Decretul 128 din 21 februarie 1990 privind recunoaşterea arhimandritului Casian
Crăciun în func[ia de arhiereu -vicar la Episcopia Gala[ilor
(textul actului...)
Publicat în Monitorul Oficial nr. 30 din 22 februarie 1990
Emitent: Preşedintele C.P.U.N.
Consiliul Provizoriu de Uniune Na[ională decretează:
Articol unic. - Arhimandritul Casian Crăciun se recunoaşte în func[ia de
arhiereu-vicar la Episcopia Gala[ilor, pentru care a fost ales de Sfântul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române în ziua de 12 februarie 1990.
PREŞEDÌNTELE CONSÌLÌULUÌ PROVÌZORÌU DE UNÌUNE NA|ÌONALÄ
2$"
ÌON ÌLÌESCU
Decretul 129 din 21 februarie 1990 privind recunoaşterea preotului Romul Joantă în
func[ia de episcop -vicar la Arhiepiscopia Sibiului
(textul actului...)
Publicat în Monitorul Oficial nr. 30 din 22 februarie 1990
Emitent: Preşedintele C.P.U.N.
Consiliul Provizoriu de Uniune Na[ională decretează:
Articol unic. - Preotul Romul Joantă se recunoaşte în func[ia de episcop-vicar la
Arhiepiscopia Sibiului, pentru care a fost ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe
Române în ziua de 12 februarie 1990.
PREŞEDÌNTELE CONSÌLÌULUÌ PROVÌZORÌU DE UNÌUNE NA|ÌONALÄ
ÌON ÌLÌESCU
Decretul 130 din 21 februarie 1990 privind recunoaşterea preotului Alexa Ìgnat în
func[ia de vicar -arhiereu la Mitropolia Cultului creştin de rit vechi
(textul actului...)
Publicat în Monitorul Oficial nr. 30 din 22 februarie 1990
Emitent: Preşedintele C.P.U.N.
Consiliul Provizoriu de Uniune Na[ională decretează:
Articol unic. - Preotul Alexa Ìgnat se recunoaşte în func[ia de vicar-arhiereu la
Mitropolia Cultului creştin de rit vechi, pentru care a fost ales de Soborul Mare al
Bisericii creştine de rit vechi din România în ziua de 6 februarie 1990.
PREŞEDÌNTELE CONSÌLÌULUÌ PROVÌZORÌU DE UNÌUNE NA|ÌONALÄ
ÌON ÌLÌESCU
Decretul 131 din 21 februarie 1990 privind recunoaşterea preotului Daniel Ciobotea în
func[ia de episcop -vicar la Arhiepiscopia Timişoarei şi Caransebeşului
(textul actului...)
Publicat în Monitorul Oficial nr. 30 din 22 februarie 1990
Emitent: Preşedintele C.P.U.N.
Consiliul Provizoriu de Uniune Na[ională decretează:
Articol unic. - Preotul Daniel Ciobotea se recunoaşte în func[ia de episcop-vicar
la Arhiepiscopia Timişoarei şi Caransebeşului, pentru care a fost ales de Sfântul Sinod
al Bisericii Ortodoxe Române în ziua de 12 februarie 1990.
PREŞEDÌNTELE CONSÌLÌULUÌ PROVÌZORÌU DE UNÌUNE NA|ÌONALÄ
ÌON ÌLÌESCU
Decretul 132 din 21 februarie 1990 privind recunoaşterea preotului Ìoan Andreicu[ în
func[ia de arhiereu -vicar la Episcopia Alba Ìulia
(textul actului...)
Publicat în Monitorul Oficial nr. 30 din 22 februarie 1990
Emitent: Preşedintele C.P.U.N.
Consiliul Provizoriu de Uniune Na[ională decretează:
Articol unic. - Preotul Ìoan Andreicu[ se recunoaşte în func[ia de arhiereu-vicar la
Episcopia Alba Ìulia, pentru care a fost ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe
Române în ziua de 12 februarie 1990.
PREŞEDÌNTELE CONSÌLÌULUÌ PROVÌZORÌU DE UNÌUNE NA|ÌONALÄ
ÌON ÌLÌESCU
2$$
Decretul 151 din 7 martie 1990 privind recunoaşterea preotului Ìoan Mihăl[an în func[ia
de arhiereu -vicar la Episcopia Oradei
(textul actului...)
Publicat în Monitorul Oficial nr. 33 din 8 martie 1990
Emitent: C.P.U.N.
Consiliul Provizoriu de Uniune Na[ională decretează:
Articol unic. - Preotul Ìoan Mihăl[an se recunoaşte în func[ia de arhiereu-vicar la
Episcopia Oradei, pentru care a fost ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe
Române în ziua de 18 ianuarie 1990.
PREŞEDÌNTELE CONSÌLÌULUÌ PROVÌZORÌU DE UNÌUNE NA|ÌONALÄ
ÌON ÌLÌESCU
Decretul 174 din 22 martie 1990 privind recunoaşterea imamului Ablachim Ìbrahim în
func[ia de muftiu ÷ sef al Cultului musulman din România
(textul actului...)
Publicat în Monitorul Oficial nr. 41 din 23 martie 1990
Emitent: C.P.U.N.
Consiliul Provizoriu de Uniune Na[ională decretează:
Articol unic. - Ìmamul Ablachim Ìbrahim se recunoaşte în func[ia de muftiu - sef al
Cultului musulman din România, pentru care a fost ales de Colegiul Sinodal (Surai
Ìslam) în ziua de 5 martie 1990.
PREŞEDÌNTELE CONSÌLÌULUÌ PROVÌZORÌU DE UNÌUNE NA|ÌONALÄ
ÌON ÌLÌESCU
Decretul 186 din 30 martie 1990 privind recunoaşterea arhiereului -vicar Ìon Cocoşel în
func[ia de arhiereu -vicar la Episcopia Buzăului
(textul actului...)
Publicat în Monitorul Oficial nr. 44 din 30 martie 1990
Emitent: C.P.U.N.
Consiliul Provizoriu de Uniune Na[ională decretează:
Articol unic. - Arhiereul-vicar Ìon Cocoşel se recunoaşte în func[ia de
arhiereu-vicar la Episcopia Buzăului, pentru care a fost ales de Sfântul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române în ziua de 1 octombrie 1985.
PREŞEDÌNTELE CONSÌLÌULUÌ PROVÌZORÌU DE UNÌUNE NA|ÌONALÄ
ÌON ÌLÌESCU
Decretul 206 din 7 mai 1990 pentru recunoaşterea episcopului Ìoan Robu în func[ia de
arhiepiscop al Arhiepiscopiei Romano -Catolice Bucureşti
(textul actului...)
Publicat în Monitorul Oficial nr. 63 din 9 mai 1990
Emitent: Preşedintele C.P.U.N.
Consiliul Provizoriu de Uniune Na[ională decretează:
Articol unic. - Episcopul Ìoan Robu se recunoaşte în func[ia de arhiepiscop al
Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureşti.
PREŞEDÌNTELE CONSÌLÌULUÌ PROVÌZORÌU DE UNÌUNE NA|ÌONALÄ
ÌON ÌLÌESCU
Decretul 207 din 7 mai 1990 pentru recunoaşterea preotului Gyorgy Jakubinyi în func[ia
de episcop auxiliar la Episcopia Romano -Catolică Alba Ìulia
(textul actului...)
2$6
Publicat în Monitorul Oficial nr. 63 din 9 mai 1990
Emitent: Preşedintele C.P.U.N.
Consiliul Provizoriu de Uniune Na[ională decretează:
Articol unic. - Preotul Gyorgy Jakubinyi se recunoaşte în func[ia de episcop
auxiliar la Episcopia Romano-Catolică Alba Ìulia.
PRE EDÌNTELE CONSÌLÌULUÌ PROVÌZORÌU DE UNÌUNE NA ÌONALÄ Ș Ț
ÌON ÌLÌESCU
Decretul 208 din 7 mai 1990 pentru recunoaşterea episcopului auxiliar Balint Ludovic în
func[ia de episcop al Episcopiei Romano -Catolice Alba Ìulia
(textul actului...)
Publicat în Monitorul Oficial nr. 63 din 9 mai 1990
Emitent: Preşedintele C.P.U.N.
Consiliul Provizoriu de Uniune Na[ională decretează:
Articol unic. - Episcopul auxiliar Balint Ludovic se recunoaşte în func[ia de
episcop al Episcopiei Romano-Catolice Alba Ìulia.
PRE EDÌNTELE CONSÌLÌULUÌ PROVÌZORÌU DE UNÌUNE NATÌONALÄ Ș
ÌON ÌLÌESCU
Decretul 209 din 7 mai 1990 pentru recunoaşterea preotului Petru Gherghel în func[ia
de episcop al
Episcopiei Romano-Catolice Ìaşi
(textul actului...)
Publicat în Monitorul Oficial nr. 63 din 9 mai 1990
Emitent: Preşedintele C.P.U.N.
Consiliul Provizoriu de Uniune Na[ională decretează:
Articol unic. - Preotul Petru Gherghel se recunoaşte în func[ia de episcop al
Episcopiei Romano-Catolice Ìaşi.
PRE EDÌNTELE CONSÌLÌULUÌ PROVÌZORÌU DE UNÌUNE NA ÌONALÄ Ș Ț
ÌON ÌLÌESCU
Decretul 210 din 7 mai 1990 pentru recunoaşterea preotului Sebastian Krauter în
func[ia de episcop al
Episcopiei Romano-Catolice Timişoara
(textul actului...)
Publicat în Monitorul Oficial nr. 63 din 9 mai 1990
Emitent: Preşedintele C.P.U.N.
Consiliul Provizoriu de Uniune Na[ională decretează:
Articol unic. - Preotul Sebastian Krauter se recunoaşte în func[ia de episcop al
Episcopiei Romano-Catolice Timişoara.
PRE EDÌNTELE CONSÌLÌULUÌ PROVÌZORÌU DE UNÌUNE NA ÌONALÄ Ș Ț
ÌON ÌLÌESCU
Decretul 211 din 7 mai 1990 pentru recunoaşterea preotului Jozsef Tempfli în func[ia
de episcop al
Episcopiei Romano-Catolice Oradea
(textul actului...)
Publicat în Monitorul Oficial nr. 63 din 9 mai 1990
Emitent: Preşedintele C.P.U.N.
Consiliul Provizoriu de Uniune Na[ională decretează:
2$7
Articol unic. - Preotul Jozsef Tempfli se recunoaşt