UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR

Amenajarea turistica a pensiunii STAR in statiunea

Caciulata




Student : Cuturui Petre Razvan
Grupa 4



Bucuresti 2014
Cuprins :



Capitolul I. Opiunea pentru tipul de amenajare
I.1. Motivaia alegerii zonei
I.2. Tipul de amenajare
Capitolul II. Selecia zonei
II.1. Localizarea zonei; cile de acces
II.2. Potenialul turistic al zonei
II.2.1. Resursele naturale
II.2.2. Resursele antropice
II.2.3. Cadrul socio-economic
II.2.4.Infrastructura
II.2.5. Echipamentul de cultur i odihn
II.2.6. Legislaia n vigoare i protecia zonei
Capitolul III. Determinarea indicelui de atractivitate al zonei
Capitolul IV. Determinarea ariei de atracie
Capitolul V. Determinarea capacitii optime de primire i a necesarului
de construit
Capitolul VI. Concepia de amenajare a zonei
Bibliografie







Capitolul I

I.1. Motivatia alegerii zonei respective

Am ales sa amenajez aceasta pensiune in statiunea Caciulata , deoarece este considerata perla
statiunilor de pe valea Oltului , datorita peisajelor mirifice ce pot fii admirate si pentru ca aceasta
este considerata o statiune balneoclimaterica este foarte populata de persoane de varsta a II-a si
a III-a si de aceea doresc sa atrag si tineretul generatiei de azi care alege zone mai zgomotoase
in schimbul unor zone linistite,cu aer curat , unde drumetiile vin in completarea atmosferei de
liniste si relaxare oferind turistilor o vacanta de vis .

I.2. Tipul de amenajare

Din punct de vedere al resurselor este o amenajare echivoca utilizand suprafete mari de teren, dar
nefiind subordonate unor caracteristici comune. Dupa natura spatiului geografic se inscrie in
tipul de amenajare periurbana. Din punctul de vedere al resurselor turistice si al modului de
distributie al acestora in teritoriu este o asezare punctiforma.

Capitolul II
II.1. Localizarea zonei

Aezare geografic : Situata in Depresiunea Jiblea , pe valea Oltului , in amonte de
orasul Calimanesti


Cile de acces :



rutiere : prin DN7 (E15) de la Bucuresti, Sibiu, Rmnicu Vlcea sau Pitesti.
Extremitatea nord-vestica a judetului este strabatuta de soseaua trans-alpina Novaci-
Oasa-Sebes.
Craiova Rmnicul Vlcea pe DN 65 C si Climneti- Cciulata pe DN 7;
Tg.Jiu - Rmnicul Vlcea pe DN 67 i Cciulata pe DN 7.

aeriene : prin aeroporturile din Bucuresti sau prin cel din Sibiu si de acolo cu mijloace
auto sau feroviare.
feroviare : prin gara Calimanesti pe linia Podu Olt Piatra Olt sau gara Rm.Valcea

II.2. Potentialul turistic al zonei

II.2.1. Resurse turistice naturale


Relief : Este dispus n trepte, ce coboar de la nord (Munii Fgra, cu vf. Ciortea de
2.426 m, reprezentai prin culmile sud-vestice, Coziei, masiv impuntor cu un relief variat i
atractiv, Cpnei, n care predomin calcarele jurasice, Lotrului, masiv i monoton, Parng,
Dealurile Getice-Podiul Getic i depresiunile subcarpatice) spre sud (dealuri i coline
piemontane - Cotmeana, Olte, lunca Oltului de 130 m altitudine, din Cmpia Romn).

Clim : Statiunea Caciulata are o clima continental temperata, fara schimbari bruste de
temperatura. Clima este caracteristica depresiunilor subcarpatice. Media anuala este de aprox 10
grade C; cea mai mare temperatura se inregistreaza in iulie, cu o medie de 20 grade C, iar media
lunii ianuarie fiind de -1,5 grade C.

Faun : Teritoriul judetului Valcea dispune de o fauna bogata si variata, etajata in
functie de relief si conditiile climatice.
In zona alpina se intalnesc pasari si animale rare: vulturul plesuv brun, cinteza alpina, capra
neagra, alaturi de vipera comuna si soparla de munte. Fondul cinegetic este bogat reprezentat de
specii cum ar fi: cerbul, rasul, caprioara, jderul, ursul, pisica salbatica, mistretul, ierunca, cocosul
de munte s.a. fauna piscicola este reprezentata de scobar, pastrav si boistean.

II.2.2. Resurse turistice antropice

-Mnstirea Cozia aflat la 5 km distan de ora(ctitorit n 1387 de ctre Mircea cel Batrn,
Domnitorul rii Romneti care este ngropat aici), cel mai vechi i mai important monument de
arhitectura i art medieval din ar Romneasc.Muzeul mnstirii Cozia adpostete o valoroas
colecie de icoane;
- Mnstirea Ostrov, ctitorit ntre anii 1518-1522 de Neagoe Basarab;
- Ruinele Castrului roman Arutela, aici se pot vedea picturi murale datnd din 1391;

Imprejurimi, atractii turistice
Mnstirea Turnu, ridicat de Mitropolitul Varlaam n 1676;
Manastirea Stanisoara;
Mnstirea Cornetu (pictur originala n fresc);
Ruinele Castrului roman Pons Vetus de la Cineni;
Defileul Oltului Turnu Rou - Cozia (cel mai lung defileu din ar - 47 km - spat n
Munii Cptnii, Lotrului i Fgraului;
Monumentul Gen. David Praporgescu, erou al Primului Rzboi Mondial;
Mnstirea Arnota din Costeti, ctitorit n 1663 de Domnitorul Matei Basarab;
Rmnicul Vlcea: Muzeul de Art; Schitu Cetuia (pictat de Gh. Ttrescu n 1853);
Muzeul Satului Vlcean din Bujoreni (cula, biserica, construcii gospodreti, port
popular vlcean);
Biserica de lemn construit n Albac (biserica lui Horea) adus la Olneti n 1954;
Mnstirea Bistria din satul cu acelai nume construit n 1491 de boierii Craioveti;
Complexul muzeal de la Mldreti (monumente de arhitectur civil cu aspect de
fortareata);
Excursii pe Valea Cheii i Muntele Cheia Strmb; Drumeii n Munii Coziei
(rezervaie natural, 17000 ha.).
Srbtori folclorice
" Festivalul folcloric "Cntecele Oltului" - anual n luna august la Climneti Cciulata;
" Festivalul folcloric pstoresc "La izvorul fermecat" - anual n septembrie - Com.
Bbeni;
Festivalul folcloric "Florile Govorei" - anual n luna iulie la Bile Govora;
"Srbtoarea cpunului" - anual n luna mai la Bile Govora;
" Festivalul folcloric "Hora costumelor" - anual n luna aprilie n Com. Pietrari;
" Nedeia pstoreasc "nvrtita dorului" - anual n luna iunie n Com. Vaideeni ;
" Trgul olarilor "Cocoul de Horezu" - anual , n luna iunie la Horezu.
Artizanat
Olrit n centrele de la Horezu (ceramica cu smal de culoarea fildeului) i de la
Vldesti (oale de lut ars, cu fond alb, decorate cu smal verde i motive zoomorfe);
Colecie de etnografie vlcean la Mldreti;
Fluiere mbracate n alam confecionate de meteri renumii n Com. Vaideeni.

II.2.3 Cadrul socio-economic


Populaia judeului este de aproximativ 355 de mii de locuitori, din care peste 65% locuiesc
n mediul urban. Ceea ce caracterizeaz populaia judeului Valcea este i multitudinea de etnii
conlocuitoare cu romnii, alturi de acetia gsindu-se maghiarii, germanii, saii, armenii. In
ceea ce privete mprirea pe religii i apartenena la cultele religioase a populaiei din judeul
Valcea, 72% dintre credincioi sunt ortodoci, 12 % reformai, 4,3 % greco-catolici, 3,6 %
romano- catolici, 2,9 % penticostali, 1,1 % unitarieni si 1,04 % baptiti, fiecare cult religios
aparinnd unei episcopii : ortodox, greco- catolic, reformat, unitarian i evanghelic.
Industria judeului Valcea se caracterizeaz printr-un puternic potenial industrial de
prelucrare, att a resurselor locale ct i a celor atrase. n cadrul industriei de prelucrare sunt
reprezentate majoritatea ramurilor existente la nivel naional. Edificator n acest sens este faptul
c peste 24% din populaia ocupat i desfoar activitatea n diferite subramuri industriale.
Producia industrial realizat n jude este destinat acoperirii cererii interne, dar i livrrii ctre
partenerii strini. Dintre ramurile industriei prelucrtoare, cele cu ponderea cea mai mare n
cadrul produciei industriale sunt: industria materialelor nemetalifere (17,9%), industria
alimentar i de buturi (17,5%), industria metalurgic (12,9%), industria chimic i a fibrelor
sintetice sau artificiale (8,1%), industria celulozei, hrtiei i cartonului (8,0%).
In ceea ce priveste domeniile agriculturii si silviculturii, condiiile climatice variate ale zonei
au creat un cadru prielnic de dezvoltare a agriculturii, aceasta constituind cea de-a doua ramur,
ca pondere i importan n economia judeului. Un rol important n cadrul acestui sector
economic l deine zootehnia, dar o pondere nsemnat o are i producia vegetal. Att sectorul
vegetal ct i cel zootehnic traverseaz o perioad de tranziie caracterizat prin reducerea
produciei de la an la an, situaie ce reclam adoptarea unor msuri care s stimuleze procesul
relansrii agriculturii judeului.
Un rol deosebit de important, n conturarea i dezvoltarea economiei de pia l are sistemul
bancar-financiar, care la nivelul judeului Valcea este deosebit de bine pus n eviden, acest
sector cunocnd o dezvoltare continu n ultimii ani.

II.2.4. Infrastructura

Poziia geografic avantajoas a judeului constituie un factor determinant n eforturile
ntreprinse de autoriti pentru dezvoltarea infrastructurii locale. Judeul Valcea dispune de o
reea dens de drumuri publice totaliznd 2454 km, din care 342 km reprezint drumuri
naionale. Reeaua de drumuri modernizate cuprinde un numr de 645 km, marea lor majoritate
fiind poriuni ale unor osele de interes naional i internaional. Lungimea cailor ferate care
strabat teritoriul judetului este de 232 km .
II.2.5. Echipamentul de cultur i odihn
Unitaile de cazare
In Valcea sunt multiple posibilitati de cazare, iar cele mai importante dintre acestea sunt:
- De 5 stele: : Sungarden Resort (64 locuri);
- De 4 stele: Palace (72 locuri);
- De 3 stele: Tisa (68 locuri), Miraj (27 locuri),
- Pensiuni: Terra Nova (16 locuri); Favorit (12 locuri);
- Vile: Lili (20 locuri), Babeanu (24 locuri);
Unitile de alimentaie
Acestea sunt foarte variate cele mai importante fiind: Simfonia,Evrica,Cozia,Terasa Dada ,
Casa Alba .
Instalaiile i echipamentele de agrement
Potenialul turistic se reflecta n condiiile deosebit de favorabile oferite pentru
practicarea unei game variate de forme: drumeie, alpinism, turism auto, sporturi de iarna i de
vara, odihna de scurta i lunga durata, tabere de copii i tineret, tratament balnear.

II.2.6. Legislaia n vigoare
Statiunea Caciulata nu se afla intr-o zona protejata si nici nu convine legilor privind
proprietatea terenului .

Capitolul III. Determinarea indicelui de atractivitate al zonei

Componentele
ofertei
qi ci I=qici
1.Resurse naturale
-relief
-peisaj
0.3
0.1
0.2

3
4

0.3
0.8
2.Resurse
antropice
-biserici
0.05

0.05


3


0.15
3.Poluarea
mediului
0.05 1
4.Accesul
-rutier
0.2
0.2

4

0.8
5.Distanta fata de:
-centrul orasului
-centre comerciale
0.3
0.2
0.1

3
3

0.5
0.3
6.Forme de turism
-urban
0.1
0.1

4

0.4
Total=1 Total I=3.25

Note:
1 resursa turistica insuficient de atractiva
2 resursa turistica suficient de atractiva
3 resursa turistica atractiva
4 resursa turistica foarte atractiva


Rezultatul obtinut pentru indicele de atractivitate este de 3.25, rezultat ce se
afla aproape de punctul maxim alt intervalului [1,4].
Zona este una atractiva din punct de vedere turistic.

Capitolul IV Determinarea ariei de atracie

Piata potentiala a zonei ce urmeaza a fi amenajata va fi formata din turistii ce vin din
orasele Bucuresti , Pitesti,Brasov,Targu Jiu dar si din turistii ce vin din celelalte zone ale tarii si
chiar de peste hotare, ce vor sosi prin programe turistice organizate, cat si pe cont propriu.
Capitolul V. Determinarea capacitii optime de primire a
necesarului de construit

Forme de
turism
practicate
Suprafata zonei
(S)(ha)
Coeficient de
corectie(k)
Suprafata
normata pentru
consum
turistic(N)
Capacitatea
optima de
primire (Co)
Drumetie 4 1.25 1/200pers/ha 4x1,25/1/200=500
Sporturi de vara 2 1 1/150-200
pers./ha
2x1/1/150=33
Sporturi de iarna 2 1 1/1100 pers./ha 3x1/1/1100=333
Alpinism 3 0.5 1/5 alpinisti/ha 3*0.5/1/5=8
Odihna de scurta
si lunga durata
4 0.5 1/300pers/ha 4*0.5/1/300=667
Tratament
balnear
2 1 1/500pers/ha 2*1/1/500=1000
Total 17 - - 2541



Capitolul VI. Conceptia de amenajare a pensiunii Star


n capitolul urmtor sunt prezentate n detaliu posibilele activitii i investiii care ar
putea influena turismul local.Am ales sa amenajez o pensiune in statiunea Caciulata situat in
judetul Valcea in Depresiunea Jiblea , pe valea Oltului , in apropiere de orasul Calimanesti
Aerul curat, natura, drumetiile vin in completarea atmosferei de liniste si relaxare oferind
turistilor o vacanta de vis . Beneficiind de servicii foarte bune si preturi atractive, va puteti astfel
petrece timpul liber alegand traseele montane din Muntii Fagaras, sau vizitand obiectivele
turistice din apropiere, manastirea Cozia (ctitorita de Voievodul Mircea cel Batran), Manastirea
Turnu , castrul roman Arutela si multe altele. Statiunea este indicata in tratamentul unor afectiuni
ale aparatului digestiv, renale si ale cailor urinare, hepatobiliare, reumatism degenerativ ,
inflamatoriu si subarticular, metabolice si de nutritie (inclusiv obezitatea), neurologice si
ginecologice, ORL dermatologice si endocrine. Statiunea Caciulata dispune de instalatii pentru
bai calde in cada sau bazin cu apa minerala, electrohidroterapie si kinetoterapie, aerosoli si
inhalatii, bazine descoperite cu apa termala sulfuroasa, izvoare de apa minerala pentru cura
interna.
Se propune construirea unei pensiuni All-Inclusiv care va fi denumita Pensiunea Star.
Pensiunea Star va fii situata ntr-o zon linitit nconjurat de parc i pduri, unde turitii
se vor putea relaxa beneficiind de serviciile restaurantului, a barului , piscin, teras, staiune
balnear,jacuzzi, saun, mese de tenis.
Una dintre principalele calitati ale acestui hotel va fii situarea la drumul european E15 A
(DN 7) si 100 m de raul Olt, ferindu-va astfel de zgomot si alte neajunsuri provocate de trecerea
nedorita a masinilor, spatiu sigur de joaca pentru copii si bucuria de a simti natura.
Pensiunea va fii formata din parter + etajul 1 + mansarda , 40 camere duble i 13
apartamente. Pensiunea va pune la dispoziia turitilor restaurante(cu specific romnesc i
italienesc, un restaurant rotativ cu o frumoas panoram asupra staiunii), baruri, internet caf,
magazine, 2 piscine dintre care una pentru copii, club pentru copii, programme de animaie,
discotec, schimb valutar, sal de conferine, 2 terenuri de tenis, tenis de masa, mini fotbal,
fitness, masaj, parcare cu o capacitate de 100 locuri pentru autoturisme dintre care doua pentru
persoane cu dizabilitati .
Unitatea va fii dotata cu bar la parter, unde clientii pot servi bauturi alcoolice si
nealcoolice, cafea, ceai.
Faciliti camere: mobilier modern, aer conditionat, TV satelit, telefon, mini frigider,
baie cu cad/cabin cu du, usctor de pr, balcon
Mas: demipensiune(mic dejun i cin tip bufet) sau All Inclusive (mic dejun, prnz i
cin tip bufet, buturi rcoritoare i alcoolice de producie local servite la pahar, gustare n
timpul zilei, nghetat la piscin)
Cldirea principal a pensiunii va cuprinde recepia, 2 restaurante, 2 baruri, biliard, sal
de fitness, saun, masaj. De la cldirea principal se vor desprinde nspre munte 2 corpuri de
cldire n care se afl restaurantele si cele 2 piscine cu diferite dotari . Cele dou corpuri de
cladire sunt desprite de o gradin frumoas cu piscin, restaurant i bar. Pensiunea are centru
de scufundri , canoe, 2 terenuri de tenis, saun, masaj, business center, spltorie, cabinet
medical, programe de animaie, loc de joac pentru copii, sal de conferine, internet.
Facliti restaurant: restaurantul principal are 400 de locuri nnuntru i la teras.Masa
se servete n sistem bufet suedez.
Restaurantul Italian ofera mncare preparat dup reete italieneti originale.