Drept civil succesiuni - invatat

1. Caracterele juridice ale transmisiunii succesorale (inclusiv exceptii)

Subiect: Caracterele juridice ale transmisiunii succesorale.Mentionati daca la aceste caractere
exista exceptii.Daca exista exceptii la care anume caracter;precizati cu titlu de exemplu o
asemenea exceptie.
Definitia mostenirii (succesiunii) prin mostenire se intelege transmiterea
patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una ori mai multe persoane in fiinta
(persoane fizice, juridice ori statul).
Caracterele juridice ale transmiterii mostenirii (succesorale):
transmiterea mostenirii este o transmisiune pentru cauza de moarte (mortis causa)
intrucat se produce numai in urma si prin efectul mortii fizice constatate sau
judecatoresti declarate a unei persoane fizice;
transmiterea mostenirii este o transmisiune uni!ersala intrucat are ca o"iect
patrimoniul persoanei fizice decedate, ca uni!ersalitate juridica (anume totalitatea
drepturilor si o"ligatiilor care au !aloare economica si care au apartinut
defunctului);
o drepturile si o"ligatiile nepatrimoniale , in principiu, nu se
transmit prin mostenire; de asemenea, nu se transmit prin
mostenire:
drepturile patrimoniale care se sting la moartea
titularului lor intrucat au caracter !iager sau sunt
contractate intuitu personae;
o"ligatiile patrimoniale legate de o calitate
personala a defunctului si cele nascute din contracte
inc#eiate intuitu personae.
o principiul uni!ersalitatii transmisiunii succesorale opereaza nu
numai atunci cand mostenitorul sau mostenitorii au !ocatie
uni!ersala (mostenitori legali sau legatari uni!ersali), dar si
atunci cand ei au numai o !ocatie cu titlu uni!ersal.
transmiterea mostenirii este o transmisiune unitara (caracterul transmisiunii cu
exceptii) mostenirea, in intregul ei toate drepturile si o"ligatiile defunctului ,
se transmite la mostenitorii legali sau legatari dupa aceleasi norme juridice,
indiferent de natura si$sau pro!enienta ori originea "unurilor care o compun
(drepturi reale, de creanta, "unuri mo"ile ori imo"ile etc., pe linie materna ori
paterna, fie mostenite sau ac#izitionate);
o principiul unitatii transmisiunii succesorale cunoaste insa in
dreptul romanesc si unele exceptii:
daca la moartea unui sot, in lipsa de descendenti, sotul supra!ietuitor !ine in concurs cu
ascendentii si$sau colateralii defunctului, el mosteneste (daca defunctul nu a dispus altfel
prin testament), in afara de partea sa succesorala si fara a suporta in pri!inta acestor
"unuri concursul comostenitorilor, mo"ilele si o"iectele apartinand gospodariei casnice,
1
precum si darurile de nunta (art. % &egea nr. '1($1()) pentru dreptul de mostenire al
sotului supra!ietuitor);
derogari de la caracterul unitar al transmisiunii succesorale sunt pre!azute si in domeniul
dreptului muncii in pri!inta salariului, a indemnizatiei de concediu si a pensiei neincasate
de defunct in cazul decesului salariatului, drepturile "anesti care i se cu!in pana la data
la care sa produs decesul se platesc sotului supra!ietuitor, copiilor sau parintilor lui, iar
in lipsa acestora se platesc celorlalti mostenitori, in conditiile dreptului comun (art. *
&egea salarizarii nr. 1)$1((1);
sotul supra!ietuitor, copii sau parintii
defunctului "eneficiaza de aceste drepturi
independent de calitatea lor de mostenitori
(ex.: c#iar daca renunta la mostenirea
defunctului);
pentru incasarea drepturilor "anesti
salariale sotul supra!ietuitor, copii sau
parintii defunctului nu tre"uie sa prezinte
certificatul de mostenitor (in sc#im",
ceilalti mostenitori legali sau
testamentari tre"uie sa do!edeasca
calitatea lor de mostenitori);
in ceea ce pri!este pensia neincasata de
defunct sumele ramase neincasate de
catre pensionarul decedat reprezentand
pensia pe luna in care a a!ut loc decesul si,
dupa caz, drepturile de pensie cu!enite si
neac#itate pana la deces se platesc sotului
supra!ietuitor, copiilor sau, in lipsa
acestora, parintilor celui decedat ori
persoanei care do!edeste ca la ingrijit
pana la data decesului;
persoana care do!edeste ca la
ingrijit pe pensionarul decedat pana
la data decesului, do"andeste (cu
titlu particular) pensia neincasata
indiferent ca are sau nu calitatea de
mostenitor (legal sau testamentar) al
defunctului.
potri!it Constitutiei +omaniei, ,cetatenii straini si
apatrizii nu pot do"andi dreptul de proprietate
asupra terenurilor- astfel, rezulta ca mostenitorul,
legal sau testamentar, daca nu are cetatenia romana
(si indiferent daca are domiciliul in tara sau in
strainatate) nu poate do"andi dreptul de proprietate
asupra terenului care face parte din mostenire;
insa, se considera ca mostenitorul strain
poate "eneficia de ec#i!alentul !aloric al
.
terenului (in "ani ori alte "unuri), iar in
cazul constructiilor, de dreptul de
superficie asupra constructiei do"andite
prin mostenire (dreptul de proprietate
asupra constructiei si dreptul de folosinta
asupra terenului);
dispozitia constitutionala interzice numai
do"andirea dreptului de proprietate asupra
terenului, pri!it in materialitatea lui.
daca la moartea unei persoane inter!ine un element
de extraneitate (cetatean roman decedat are "unuri
situate in strainatate sau un cetatean strain decedat
are "unuri in +omania) do"andirea prin mostenire a
"unurilor mo"ile (indiferent de locul situarii lor) !a
fi carmuita de legea nationala pe care defunctul o
a!ea la data mortii (lex patriae), iar imo"ilele si
fondul de comert !or fi mostenite dupa legea locului
unde fiecare din aceste "unuri este situat (lex rei
sitae), indiferent de cetatenia defunctului (art. //
&egea nr. 10%$1((. cu pri!ire la reglementarea
raporturilor de drept international pri!at);
potri!it art. /1 &egea nr. 10%$1((. ,
,testatorul poate supune transmiterea prin
mostenire a "unurilor sale altei legi decat
cea aratata in art. //, fara a a!ea dreptul sa
inlature dispozitiile ei imperati!e-.
in categoria exceptiilor de la caracterul unitar al
transmisiunii succesorale a fost inclusa, de catre
unii autori, si ipoteza drepturilor patrimoniale de
autor, care ,alcatuiesc o masa deose"ita in
lasamantul succesoral- si ,se transmit dupa norme
derogatorii de la dreptul comun-.
transmiterea mostenirii este indi!izi"ila, in sensul ca acceptarea sau renuntarea la
mostenire are caracter indi!izi"il, neputand a!ea ca o"iect numai o parte din
mostenire;
o astfel, fiecare mostenitor tre"uie sa accepte mostenirea potri!it
!ocatiei succesorale sau sa renunte la ea;
o intrucat patrimoniul succesoral este indi!izi"il, in cazul
pluralitatii de mostenitori el se transmite in aceasta stare si ea
su"zista pana la efectuarea impartelii (partajului), afara numai
daca defunctul a facut prin testament o imparteala de ascendent;
o derogari de la principiul indi!izi"ilitatii :
prin derogare de la caracterul indi!izi"il al
transmisiunii succesorale, creantele si datoriile
defunctului sunt, in ceea ce pri!este raporturile
dintre mostenitori, pe de o parte, si creditorii ori
'
de"itorii defunctului, pe de alta parte, de drept
impartite intre mostenitori din ziua desc#iderii
mostenirii, cu exceptiile pre!azute de lege;
o alta derogare de la principiul transmiterii
mostenirii in stare de indi!iziune rezulta din
dispozitiile &egii nr. 11$1((1 (repu"licata in 1((1)
referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate
asupra terenurilor.
.. Data deschiderii succesiunii (mostenirii)
Subiect: Care este data desc#iderii succesiunii sin ce constau elementele de interes ale
cunoasterii ei2
Desc#iderea mostenirii prin aceasta se produce efectul juridic al transmiterii
mostenirii si presupune cercetarea si sta"ilirea a doua coordonate: data si locul
desc#iderii mostenirii.
Data desc#iderii mostenirii deoarece mostenirea se desc#ide ,prin moarte-, data
desc#iderii ei coincide cu momentul mortii celui care lasa mostenirea;
persoana care pretinde mostenirea tre"uie sa do!edeasca moartea, precum si data
mortii celui pe care !rea sal mosteneasca;
do!ada mortii si inclusi! data ei :
o se face cu certificatul de deces eli"erat dupa intocmirea actului
de deces, ca urmare a constatarii mortii in mod direct (moartea
fizica constatata) de catre organele a"ilitate de lege;
o in cazul in care decesul nu poate fi constatat in mod direct, actul
de deces se completeaza pe "aza #otararii judecatoresti
declarati!a de moarte ramasa definiti!a, care !a cuprinde si data
sta"ilita de instanta ca fiind aceea a mortii.
3mportanta juridica a datei desc#iderii mostenirii sta"ilirea exacta a momentului
desc#iderii mostenirii prezinta o importanta deose"ita pentru ca in functie de acest
element se determina:
persoanele c#emate a mosteni, capacitatea lor succesorala si drepturile ce li se
cu!in asupra mostenirii;
data de la care incepe, de regula, curgerea termenului de / luni de prescriptie a
dreptului de optiune succesorala;
momentul transmiterii mostenirii la succesori, actul juridic al acceptarii mostenirii
retroacti!and pana la data desc#iderii mostenirii (de asemenea si renuntarea la
succesiune produce efecte retroacti!e pana la aceasta data);
pro"lema !aliditatii actelor (pactelor) juridice asupra mostenirii (actele asupra
unei succesiuni nedesc#ise sunt nule a"solut);
compunerea si !aloarea masei succesorale;
inceputul indi!iziunii succesorale in cazul pluralitatii de mostenitori uni!ersali
sau cu titlu uni!ersal si data pana la care retroacti!eaza efectul declarati! al iesirii
lor din indi!iziune (al partajului);
)
legea care !a carmui de!olutiunea mostenirii in cazul conflictului in timp al unor
legi succesorale succesi!e.
'. Capacitatea succesorala conditie pentru a mosteni
Subiect: Capacitatea succesorala conditie pentru a mosteni.Definitie.4ersoane ce au
capaciatatea succesorala.Care sunt categoriile de persoane ce nu au capacitate
succesorala2
Capacitatea succesorala orice persoana care exista in momentul desc#iderii
mostenirii are capacitate succesorala, adica capacitatea de a mosteni, de a culege o
succesiune.
4ersoanele care au capacitate succesorala:
persoanele fizice in !iata la data desc#iderii succesiunii au capacitate succesorala
fara deose"ire de rasa, nationalitate, lim"a, religie, sex, origine sociala etc.;
o do!ada se face cu actele de stare ci!ila, iar in caz de deces al
mostenitorului care a fost in !iata la data desc#iderii mostenirii
cu certificatul de deces sau #otararea judecatoreasca definiti!a
declarati!a de moarte, din care rezulta ca moartea mostenitorului
a inter!enit dupa desc#iderea succesiunii, persoanele interesate
putand do!edi contrariul prin orice mijloace de pro"a admise de
lege;
o daca mostenitorul moare imediat dupa desc#iderea succesiunii,
drepturile sale succesorale !or trece la proprii mostenitori ca
parte componenta a patrimoniului succesoral lasat de el.
persoanele disparute au, de asemenea, capacitate succesorala; astfel, ,cel disparut
este socotit a fi in !iata daca nu a inter!enit o #otarare declarati!a de moarte
ramasa definiti!a-;
o capacitatea succesorala pro!izorie a disparutului se desfiinteaza
cu efect retroacti! daca se constata fizic sau prin #otarare
judecatoreasca definiti!a declarati!a de moarte ca nu mai exista
la data mortii celui care lasa mostenirea;
in acest caz, tot ceea ce sa primit din mostenire in
numele disparutului !a tre"ui restituit mostenitorilor
care au fost inlaturati de la mostenire prin prezenta
disparutului sau ale caror coteparti din mostenire
au fost astfel micsorate;
desigur, urmasii lui care au dreptul de al reprezenta
succesoral !or pastra cota lui parte din mostenire,
dar nu ca parte componenta a patrimoniului
mostenit de la disparutul declarat mort cu efect
retroacti!, ci in calitate de mostenitori cu !ocatie
proprie.
persoanele concepute dar nenascute la data desc#iderii succesiunii potri!it
dreptului roman, ,drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, insa
numai daca el se naste !iu-;
%
o astfel, cel ce pretinde mostenirea in numele copilului, tre"uie sa
do!edeasca, cu orice mijloace de pro"a admise de lege, data
conceptiei copilului, situarea acestei date inainte de momentul
desc#iderii succesiunii si ca el sa nascut !iu.
persoanele juridice au capacitatea de a do"andi, in urma testamentului lasat de
defunct, "unurile mostenirii de la data do"andirii personalitatii juridice (anume,
dupa caz, data inregistrarii ori de la data actului de dispozitie care le infiinteaza
sau de la data recunoasterii ori a autorizarii infiintarii lor sau de la data indeplinirii
oricarei alte cerinte pre!azute de lege);
o legea recunoaste persoanelor juridice o capacitate de folosinta
anticipata, astfel ca si capacitatea succesorala anticipata, de la
data actului de infiintare, in masura in care "unurile succesorale
sunt necesare pentru ca persoana juridica sa ia fiinta in mod
!ala"il (ex.: pentru constituirea patrimoniului propriu cu ajutorul
li"eralitatii);
o daca incetarea persoanei juridice a inter!enit dupa desc#iderea
mostenirii, drepturile sale succesorale !or trece asupra persoanei
sau persoanelor juridice do"anditoare a patrimoniului persoanei
juridice legatare aflate in reorganizare, respecti! !or intra in
masa patrimoniala supusa lic#idarii, in caz de dizol!are.
4ersoanele care nu au capacitate succesorala:
persoanele fizice predecedate si persoanele juridice care au incetat sa ai"a fiinta
intrucat capacitate succesorala au numai persoanele care ,exista- la data
desc#iderii succesiunii, persoanele fizice predecedate si persoanele juridice care
au incetat de a a!ea fiinta mai inainte de data desc#iderii succesiunii nu mai au
capacitatea succesorala (nefiind su"iecte de drept) si deci nu !or putea mosteni;
o in cazul persoanelor fizice insa, partea din mostenire care sar fi
cu!enit persoanei predecedate, daca ar fi fost in !iata la data
desc#iderii mostenirii, !a putea fi culeasa, in cadrul mostenirii
legale, de descendentii sai, in conditiile pre!azute de lege pentru
reprezentarea succesorala;
altfel, ea !a fi culeasa de mostenitorii in !iata
(e!entual c#iar si de descendentii persoanei
predecedate, dar in nume propriu, si nu prin
reprezentare sau retransmitere).
comorientii anume doua sau mai multe persoane, decedate in aceeasi
imprejurare si in astfel de conditii incat nu se poate sta"ili daca una a supra!ietuit
alteia (socotinduse astfel ca acestea au murit deodata);
o acestor conditii pre!azute de lege, unii autori mai adauga inca o
conditie, si anume ca intre persoanele in cauza sa existe !ocatie
succesorala reciproca, pentru ca numai intro astfel de situatie
intereseaza a se sta"ili cu precizie momentul mortii fiecaruia.
codecedatii (persoanele fizice decedate in acelasi timp) reprezinta cazul in care
doua sau mai multe persoane fizice (cu !ocatie succesorala reciproca sau
/
unilaterala, legala sau testamentara) decedeaza in acelasi timp, fara a se putea
sta"ili ordinea deceselor, care nu sunt comorienti si care mor din cauze diferite.
). Vocatia succesorala conditie generala pentru a mosteni
Subiect: 5ocatia succesorala conditie generala pentru a mosteni.4articularitatile
!ocatiei succesorale in cazul mostenirii legale (deose"ire intre !ocatia generala si cea
concreta)
5ocatia succesorala pentru a pretinde mostenirea lasata de o persoana decedata,
persoana fizica, juridica ori statul tre"uie sa ai"a, pe langa capacitatea succesorala, si
c#emare la mostenire, fie in !irtutea legii, fie in !irtutea testamentului lasat de defunct;
notiunea de !ocatie (c#emare) la mostenire are un du"lu inteles:
o in sensul ei general ea desemneaza !ocatia potentiala (e!entuala)
a unor persoane de a culege mostenirea lasata de o alta persoana;
exemplu : in acest sens se analizeaza !ocatia
succesorala legala a rudelor in linie directa fara
limita in grad sau limitarea !ocatiei succesorale
legale a rudelor pe linie colaterala la gradul 35
inclusi! ori principiul reciprocitatii !ocatiei
succesorale legale (acesta !izeaza !ocatia generala
si opereaza numai in materia de!olutiunii legale a
mostenirii).
o in sens concret, !ocatia succesorala (!ocatie efecti!a, utila) este
determinata prin de!olutiunea succesorala, cu ajutorul careia se
selecteaza, dintre persoanele cu !ocatie succesorala generala,
acele persoane care !or culege efecti! mostenirea lasata de
defunct;
astfel, !ocatia succesorala concreta presupune .
conditii:
una poziti!a, !ocatia succesorala generala;
una negati!a, persoana in cauza sa nu fie
inlaturata de la mostenire de un alt
succesi"il, c#emat de lege in rang
prefera"il sau de un legatar.
dreptul de mostenire, ca o aptitudine a"stracta, de!ine potential prin intermediul
!ocatiei succesorale generale si efecti!, util prin !ocatia concreta la mostenire.
%. Nedemnitatea succesorala
Subiect: Caracterizati nedemnitatea succesorala (definitie, trasaturi). 6fectele
nedemnitatii succesorale.
7edemnitatea succesorala reprezinta decaderea de drept a mostenitorului legal din
dreptul de a culege o mostenire determinata, inclusi! rezer!a la care ar fi a!ut dreptul din
*
aceasta mostenire, deoarece sa facut !ino!at de o fapta gra!a fata de cel care lasa
mostenirea sau fata de memoria acestuia.
Caracterele juridice ale nedemnitatii succesorale nedemnitatea succesorala, ca
sanctiune ci!ila, se caracterizeaza prin urmatoarele:
se aplica numai in cazul sa!arsirii faptelor expres si limitati! pre!azute de lege si
numai in domeniul mostenirii legale (textele de lege care o pre!ad sunt imperati!e
si de stricta interpretare);
opereaza de drept, astfel incat cel care lasa mostenirea nu poate inlatura efectele ei
prin iertarea nedemnului pentru fapta sa;
o ulterior comiterii faptei, cel care lasa mostenirea !a putea totusi
sal gratifice pe nedemn (desigur in limitele si potri!it regulilor
pre!azute pentru li"eralitati).
fiind o sanctiune se aplica si produce efecte doar in pri!inta autorului faptei;
domeniul de aplicare a sanctiunii nu poate fi extins la alte mosteniri, nedemnul
fiind inlaturat numai de la mostenirea persoanei fata de care a sa!arsit faptele;
sanctiunea nedemnitatii fiind pre!azuta pentru fapte sa!arsite cu !ino!atie,
mostenitorul tre"uie sa fi actionat cu discernamant, in lipsa caruia neputanduse
!or"i de !ino!atie.
Cazuri de nedemnitate Codul ci!il pre!ede ' cazuri de nedemnitate, si anume:
atentatul la !iata celui care lasa mostenirea ;
acuzatia capitala calomnioasa impotri!a celui care lasa mostenirea ;
nedenuntarea omorului a carui !ictima a cazut cel care lasa mostenirea .
6fectele nedemnitatii succesorale se refera la: efectele fata de nedemn, fata de
urmasii sai si fata de terti:
efectele nedemnitatii fata de nedemn deoarece titlul de mostenitor al
nedemnului este desfiintat de la data desc#iderii mostenirii, el nu !a putea
reclama partea de mostenire ce i sar fi cu!enit ca mostenitor legal, si nici rezer!a;
o prin inlaturarea de la mostenire a nedemnului !or profita
comostenitorii legali sau mostenitorii legali su"sec!enti;
o de asemenea pot profita si legatarii sau donatarii, in cazul in care
nedemnul era un mostenitor rezer!atar, a carui prezenta ar fi
determinat reductiunea li"eralitatilor excesi!e facute de cel care
lasa mostenirea;
o daca , inainte de constatarea nedemnitatii, nedemnul a intrat in
posesia "unurilor mostenirii, acesta !a fi o"ligat sa le restituie
persoanelor indreptatite, nea!and nici un temei pentru a le retine;
daca acesta nu le poate restitui in natura (fie pentru
ca "unul a pierit ori a fost instrainat), nedemnul,
considerat posesor de reacredinta si de drept pus in
intarziere de la data intrarii sale in folosinta
"unurilor mostenirii, !a fi o"ligat sa plateasca
despagu"iri, respecti! indemnizatia de expropriere.
1
o nedemnul !a a!ea dreptul sa i se inapoieze sumele ce a platit
pentru ac#itarea datoriilor mostenirii (cu do"anzi potri!it
Codului ci!il) si c#eltuielile necesare si utile facute cu pri!ire la
"unurile din mostenire, inclusi! c#eltuielile facute sau munca
depusa pentru perceperea fructelor;
o nedemnitatea succesorala produce efecte numai in pri!inta
drepturilor succesorale, iar nu si in pri!inta altor drepturi ale
nedemnului, care nusi au ca temei de do"andire mostenirea.
efectele nedemnitatii fata de descendentii nedemnului (urmasii sai) copiii
nedemnului pot !eni la mostenirea defunctului ("unicului lor) in nume propriu,
dar nu si prin reprezentarea tatalui lor nedemn;
o astfel, sanctiunea nedemnitatii produce anumite efecte si fata de
copiii nedemnului, desi acestia nu sunt cu nimic !ino!ati de
sa!arsirea faptei de catre parintele lor;
o caz in care nedemnitatea nu produce nici un efect asupra
drepturilor copiilor nedemnului daca unicul fiu al defunctului
este nedemn, copilul sau !a putea culege in nume propriu
mostenirea lasata de "unic;
o cazuri in care nedemnitatea produce efecte asupra drepturilor
copiilor nedemnului:
daca defunctul a a!ut doi copii, dintre care unul
nedemn, copiii nedemnului nu !or putea mosteni
dupa "unicul lor (desi tatal lor nedemn nu mai
este in !iata la desc#iderea succesiunii), fiindca sunt
rude de gradul 33 cu defunctul si !or fi inlaturati de
la mostenire de celalalt copil al defunctului, care
este ruda de gradul 3 cu acesta;
daca am"ii copii ai defunctului sunt nedemni si
decedati la data desc#iderii succesiunii, iar unul
dintre ei a lasat un copil, celalalt doi copii,
mostenirea se !a imparti in ' parti egale, fiindca ei
!in la mostenire in nume propriu si sunt rude din
aceeasi clasa si de acelasi grad cu defunctul.
efectele nedemnitatii fata de terti intrucat nedemnitatea desfiinteaza titlul de
mostenitor al nedemnului cu efect retroacti!, de la data desc#iderii succesiunii, iar
legea nu pre!ede nici o derogare in pri!inta actelor juridice inc#eiate de nedemn
cu tertii referitoare la "unurile mostenirii, aceste acte !or fi desfiintate si ele cu
efect retroacti!;
o actele de conser!are 8i de admninstrare a "unurilor mo8tenirii se
men9in deoarece ele profit: ade!ara9ilor mo8tenitori 8i interesul
economic general impune ca aceste "unuri s: fie conser!ate si
puse ;n !aloare;
plata facut: cu "un: credint: de de"itor
mo8tenitorului nedemn posesor al crean9ei este
!ala"il:.
(
o actele de dispozi9ie (;nstrainare) a "unurilor mo"ile corporale se
men9in dac: do"<ditorul posesor este de "un: credint:;
in pri!in9a actelor de dispozi9ie asupra imo"ilelor,
ter9ul de "un: credint: se !a putea ap:ra prin
in!ocarea uzucapiunii de 10.0 de ani, actul
inc#eiat cu mo8tenitorul nedemn neput<nd ser!i ca
just titlu.
/. rincipiile generale ale devolutiunii succesorale legale (inclusiv exceptii)
Subiect: 6numerati princiipile generale ale de!olutiunii succesoarale legale si precizati
care sunt exceptiile de la aceste principii.
4rincipiile de!olutiunii legale succesorale sunt ' la numar, si anume:
principiul c#emarii la mostenire a rudelor in ordinea claselor de mostenitori legali
printro clasa de mostenitori se intelege o categorie de rude care, in mod
colecti!, exclude o alta categorie sau este exclusa de ea, c#iar daca rudele din
categoria exclusa ar fi de grad mai apropiat cu defunctul decat cele din categoria
c#emata;
o Codul ci!il sta"ileste ) clase de mostenitori legali:
clasa 3, clasa descendentilor in linie directa,
alcatuita din copii, nepoti, stranepoti etc. ai
defunctului, fara limita in grad;
clasa a 33a, clasa (mixta) a ascendentilor pri!ilegiati
(parintii defunctului) si colateralilor pri!ilegiati
(fratii si surorile defunctului si descendentii lor pana
la gradul 35 inclusi!);
clasa a 333a, clasa ascendentilor ordinari ("unici,
stra"unici etc. ai defunctului, fara limita in grad);
clasa a 35a, clasa colateralilor ordinari (unc#ii si
matusile, !erii primari si fratii surorile "unicilor
defunctului).
o intrucat rudele sunt c#emate la mostenire in ordinea claselor, in
prezenta fie a unei singure rude din clasa 3, rudele din clasele
su"sec!ente nu mai sunt c#emate la mostenirea legala, indiferent
de gradul lor de rudenie cu defunctul;
astfel, rudele din clasa a 33a sunt c#emate la
mostenire numai daca nu exista rude din clasa 3 (sau
cele existente nu pot mosteni nedemni ori nu !or
rezer!atari);
de asemenea, rudele din clasa a 333a sunt c#emate
la mostenire numai daca nu exista mostenitori din
primele doua clase (sau cei existenti nu pot ori nu
!or sa !ina la mostenire);
iar rudele din clasa a 35a mostenesc numai in lipsa
mostenitorilor din primele trei clase.
10
o !enirea concomitenta la mostenire a rudelor din doua clase
deose"ite este posi"ila numai in caz de ex#eredare
(dezmostenire) prin testament a mostenitorilor dintro clasa
preferata, daca acestia sunt rezer!atari (descendentii si parintii
defunctului);
in acest caz ei culeg totusi, ca mostenitori legali,
rezer!a pre!azuta de lege (contrar !ointei
defunctului), restul mostenirii fiind do"andita de
mostenitorii din clasa su"sec!enta (daca defunctul
nu a dispus altfel prin testament).
o sotul supra!ietuitor al defunctului, nefiind ruda cu acesta, nu face
parte din nici o clasa, insa !ine la mostenire in concurs cu oricare
clasa c#emata la mostenire;
deci, el nu inlatura nici o clasa de mostenitori, dar
nici nu este inlaturat de la mostenire indiferent de
clasa, fie si prima, c#emata de lege la succesiune.
principiul proximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasa
potri!it acestui principiu, inauntrul aceleiasi clase rudele mai apropiate in grad
inlatura de la mostenire rudele mai indepartate in grad; exceptii:
o in cadrul clasei a 33a (clasa mixta a ascendentilor pri!ilegiati si
colateralilor pri!ilegiati) parintii defunctului (rude de gradul 3)
nu inlatura de la mostenire pe fratii sau surorile defunctului si
descendentii lor (rude de gradul 3335), ci ei !in impreuna la
mostenire primind anumite cote sta"ilite de lege;
o reprezentarea succesorala potri!it careia un mo8tenitor legal de
un grad mai ;ndepartat, numit reprezentant, urc: ;n gradul, locul
8i drepturile ascendentului s:u, numit reprezentat, care este
decedat la desc#iderea mo8tenirii, pentru a culege partea care i
sar fi cu!enit acestuia din mo8tenire, dac: sar mai fi aflat ;n
!iat:.
principiul egalitatii intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad c#emate la
mostenire potri!it acestui principiu, daca rudele din clasa c#emata la mostenire
sunt de acelasi grad, ele impart mostenirea in parti egale; exceptii:
o impartirea pe ,tulpini- a mostenirii in cazul !enirii la mostenire a
rudelor de acelasi grad prin reprezentare succesorala;
o daca la mostenire sunt c#emati doi sau mai multi colaterali
pri!ilegiati (frati surori) pro!eniti din parinti diferiti, intre ei, si
daca este cazul ;ntre descenden9ii fra9ilorsurorilor de diferite
categorii, mo8tenirea nu se ;mparte ;n par9i egale, legea
pre!:z<nd ;mpar9irea pe linii, egalitatea p:str<nduse numai ;ntre
fra9ii pe aceea8i linie, ;ns: fratele "un al defunctului "eneficiaz:
de cot: parte pe am"ele linii.
*. !epre"entarea succesorala (notiune# conditii)
Subiect: Definitia si conditiile reprezentarii succesorale.
11
+eprezentarea succesorala consta in procedeul te#nicojuridic prin care un
mostenitor de grad mai indepartat, numit reprezentant, urca in locul si gradul
ascendentului sau, numit reprezentat, care este decedat la desc#iderea mostenirii, pentru a
culege partea care i sar fi cu!enit acestuia din mostenire, daca sar mai fi aflat in !iata;
reprezentarea succesorala este permisa de lege numai in pri!inta descendentilor in
linie dreapta si a descendentilor din frati si surori.
Conditiile necesare pentru a putea "eneficia de reprezentare:
cel reprezentat sa fie decedat la data desc#iderii mostenirii ;
o in cazul comorientilor si a persoanelor decedate in acelasi timp
se admite reprezentarea;
o persoana disparuta nu poate fi reprezentata intrucat aceasta se
socoteste a fi in !iata, cat timp nu inter!ine o #otarare declarati!a
de moarte ramasa definiti!a;
locul celui reprezentat sa fie util adica cel reprezentat, daca sar fi aflat in !iata,
sal mosteneasca pe defunct;
o astfel , locul nedemnului decedat in momentul desc#iderii
succesiunii nu este util (copilul sau nu il poate reprezenta);
o de asemenea , locul nu este util daca cel reprezentat este un frate
ori sora a defunctului, decedat la data desc#iderii succesiunii,
care insa a fost inlaturat de la mostenire prin ex#eredare
testamentara;
o insa , daca ex#eredarea (dezmostenirea) pri!este un descendent al
defunctului (ex.: un copil), reprezentarea !a putea a!ea loc,
pentru ca descendentii sunt mostenitori rezer!atari, deci locul
este util in pri!inta partii din mostenire care este rezer!a.
reprezentantul tre"uie sa indeplineasca toate conditiile necesare pentru a culege
mostenirea lasata de defunct, si anume:
o reprezentantul tre"uie sa ai"a capacitate succesorala ;
o reprezentantul tre"uie sa ai"a !ocatie succesorala generala
proprie la mostenire (fiindca o persoana care nu ar putea mosteni
in nume propriu nu poate culege mostenirea nici prin
reprezentare);
o reprezentantul sa nu fie nedemn fata de defunct , sa nu fi renuntat
la mostenirea acestuia si sa nu fi fost ex#eredat de acesta (daca
este !or"a de descendenti din frati$surori).

1. Caracterele juridice ale drepturilor succesorale ale mostenitorilor din $iecare clasa
succesorala si ale sotului supravietuitor (prin raportare la urmatoarele institutii:
repre"entarea succesorala# re"erva succesorala# se"ina si raportul donatiilor)
Subiect: 4recizati caracterele juridice ale drepturilor succesorale ale mostenitorilor din
fiecare clasa succesorala si ale sotului supra!ietuitor prin raportarea acestor erezi la
institutiile juridice urmatoare: reprezentarea succesorala, rezer!a succesorala, sezina,
raportul donatiilor.
1.
Caracterele juridice ale dreptului la mostenire al descendentilor (clasa 3) prin
descendenti se inteleg copii defunctului si urmasii lor in linie dreapta la infinit, fara
deose"ire de sex si indiferent daca sunt din aceeasi casatorie sau din casatorii diferite;
descendentii pot !eni la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare ;
ei sunt mostenitori rezer!atari , astfel incat li"eralitatile facute de defunct (donatii
si legate) prin care se aduce atingere rezer!ei lor sunt supuse reductiunii;
de asemenea, ei sunt mostenitori sezinari, a!and posi"ilitatea juridica de a intra in
stapanirea mostenirii fara atestarea preala"ila a calitatii de mostenitor (inainte de
eli"erarea certificatului de mostenitor);
ei sunt o"ligati sa raporteze donatiile primite de la cel care lasa mostenirea, daca
donatia nu a fost facuta cu scutire de raport.
Caracterele juridice ale dreptului la mostenire al ascendentilor pri!ilegiati si
colateralilor pri!ilegiati (clasa 33) ascendentii pri!ilegiati sunt parintii tatal si mama
defunctului din casatorie, din afara casatoriei si din adoptie, pe cand colateralii
pri!ilegiati sunt fratii si surorile defunctului si descendentii acestora pana la gradul 35
inclusi!;
caracterele juridice ale dreptului la mostenire al ascendentilor pri!ilegiati :
o ascendentii pri!ilegiati pot !eni la mostenire numai in nume
propriu, nu si prin reprezentare;
o ei nu sunt o"ligati la raportul donatiilor;
o in sc#im", ca si descendentii pri!ilegiati, ei sunt mostenitori
rezer!atari si sezinari.
caracterele juridice ale dreptului la mostenire al colateralilor pri!ilegiati :
o fratii si surorile defunctului pot !eni la mostenire numai in nume
propriu, in sc#im" descendentii lor pot "eneficia si de
reprezentarea succesorala;
o colateralii pri!ilegiati nu sunt mostenitori rezer!atari, nici
sezinari si nu sunt o"ligati la raportul donatiilor.
Caracterele juridice ale dreptului la mostenire al ascendentilor ordinari (clasa 333)
adica ascendentii defunctului, altii decat parintii lui "unici, stra"unici etc., fara limita in
grad;
ascendentii ordinari pot !eni la mostenire numai in nume propriu (nu si prin
reprezentare);
acestia nu sunt mostenitori rezer!atari si nici o"ligati la raportul donatiilor;
in sc#im", fiind rude in linie directa, sunt mostenitori sezinari.
Caracterele juridice ale dreptului la mostenire al colateralilor ordinari (clasa 35) sunt
c#emati la mostenire pana la gradul 35 inclusi! deci unc#i, matusi, !eri primari si fratii
sau surorile "unicilor defunctului;
colateralii ordinari pot !eni la mostenire numai in nume propriu (nu si prin
reprezentare);
acestia nu sunt mostenitori rezer!atari, nici sezinari si nici o"ligati la raportul
donatiilor.
Caracterele juridice ale dreptului la mostenire al sotului supra!ietuitor sotul
supra!ietuitor poate !eni la mostenire numai in nume propriu (neputand !eni prin
reprezentare si nici nu poate fi reprezentat);
1'
acesta nu este mostenitor sezinar;
in sc#im" este mostenitor rezer!atar;
daca acesta !ine in concurs cu descendentii defunctului (clasa 3 de mostenitori
legali) este o"ligat si la raportul donatiilor primite de la sotul decedat.
(. %egea nr& '()*()++ a imbunatatit statutul succesoral al sotului supravietuitor,
Subiect: =doptarea legii nr. '1($1()) a im"unatatit statutul succesoral al sotului
supra!ietuitor2 Daca raspunsul este afirmati!, argumentatil.
&egea nr. '1($1()) (d.p.d.!. al statutului succesoral al sotului supra!ietuitor) inainte
de intrarea in !igoare a legii nr. '1($1()) pentru dreptul de mostenire al sotului
supra!ietuitor, su" imperiul Codului ci!il situatia succesorala a sotului supra!ietuitor era
foarte nefa!ora"ila si inec#ita"ila;
el do"andea mostenirea lasata de defunctul sot numai dupa ultimul colateral de
gradul >33, iar prin efectul legii din 1(.1 asupra impozitului prograsi! pe
succesiuni, dupa ultimul colateral de gradul 35;
legiuitorul din 1()) a adus o serie de im"unatatiri situatiei succesorale a sotului
supra!ietuitor, recunoscandui dreptul la mostenire in concurs cu oricare dintre
clasele de mostenitori legali, inclusi! dreptul la rezer!a succesorala, precum si
anumite drepturi succesorale accesorii.
10. Dreptul special la mostenire al sotului supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor
apartinand gospodariei casnice si darurilor de nunta
Subiect: Dreptul special de mostenire al sotului supra!ietuitor reglementat de art. % din
legea '1($1()) (conditii de existenta, natura juridica, intelesul sintagmei: ,mo"ilele si
o"iectele apartinand gospodariei casnice si darurile de nunta-)
Dreptul special la mostenire al sotului supra!ietuitor potri!it art. % din legea nr.
'1($1()), sotul supra!ietuitor, daca !ine la mostenire in concurs cu mostenitorii din
clasele 3335, ,!a mosteni in afara de partea sa succesorala, mo"ilele si o"iectele
apartinand gospodariei casnice, precum si darurile de nunta-.
Mo"ilele si o"iectele apartinand gospodariei casnice &egea nr. '1($1()) ii
recunoaste sotului supra!ietuitor, in afara de partea sa succesorala din celelalte "unuri
care i se cu!in in concurs cu diferitele clase de mostenitori legali, si un drept special de
mostenire asupra mo"ilelor si o"iectelor apartinand gospodariei casnice (art. %);
pentru aceasta, pe langa conditiile generale cerute sotului supra!ietuitor pentru a
putea mosteni, acesta tre"uie sa indeplineasca si urmatoarele conditii speciale:
o sotul supra!ietuitor sa nu !ina la mostenire in concurs cu
descendentii defunctului (mostenitorii din clasa 3);
o sotul supra!ietuitor sa nu fi dispus de partea sa din aceste "unuri
prin li"eralitati intre !ii (donatii) sau pentru cauza de moarte
(legate facute prin testament).
pri n mobile -i obiecte apar.in/nd gospod0riei casnice se 1nteleg:
1)
o "unurile care ser!eau la mo"ilarea locuin9ei so9ilor 2
o o"iectele care prin natura lor sunt destinate a ser!i ;n cadrul
gospod:riei casnice 8i care au fost afectate ;n mod concret,
folosintei comune a so9ilor# corespun"0tor nivelului de trai al
so.ilor# chiar dac0 nu satis$ac o necesitate# ci numai o
comoditate sau o pl0cere comuna a so.ilor&
natura juridica a dreptului special la mostenire al sotului supra!ietuitor in
literatura de specialitate, precum si in practica judecatoreasca, sa ajuns la
concluzia ca dreptul special la mostenire al sotului supra!ietuitor este tot un drept
de mostenire legala, dar afectat scopului pre!azut de lege, adica a!and o destinatie
speciala.
Darurile de nunta al:turi de mo"ilele 8i o"iectele apartinnd gospod:riei casnice, so9ul
supra!ie9uitor are si dreptul special de mo8tenire asupra darurilor de nunt:;
prin daruri de nunt: se ;nteleg, ;n principiu, darurile manuale f:cute so9ilor la
cele"rarea c:s:toriei, indiferent dac: aceste daruri au fost f:cute ;n comun am"ilor
so9i sau unuia ori altuia dintre ei (inclusi! darul facut de unul dintre ei celuilalt) 8i
indiferent de faptul dac: aceste "unuri au fost sau nu afectate folosin9ei comune a
so9ilor.
11. 3estamentul (de$initie# caractere juridice)
Subiect: Definitia si caracterele juridice ale testamentului.
?estamentul (potri!it art. 10. Codul ci!il) reprezinta un act re!oca"il prin care
testatorul dispune, pentru timpul incetarii sale din !iata, de tot sau parte din a!utul sau.
Caracterele juridice ale testamentului:
testamentul este un act juridic deoarece cuprinde manifestarea de !ointa a
testatorului cu intentia de a produce efecte juridice si, ca atare, pentru a fi !ala"il,
tre"uie sa indeplineasca conditiile de fond pre!azute de lege pentru orice act
juridic si cele specifice li"eralitatilor (anume consimtamant ne!iciat, capacitate,
o"iect si cauza);
testamentul este unilateral cele doua acte, testamentul si acceptarea legatului sau
a altor dispozitii testamentare sunt acte unilaterale distincte, cu efecte proprii
fiecaruia si nu se unesc in sensul formarii unui act juridic "ilateral (contract);
o !ointa testatorului este producatoare de efecte, indiferent de
atitudinea legatarului si inainte de acceptarea de catre el a
legatului.
testamentul este un act juridic personal acesta nu poate fi inc#eiat prin
reprezentare sau cu incu!iintarea ocrotitorului legal;
testamentul este un act indi!idual acesta exprima !ointa unei singure persoane,
iar legea interzice ca doua sau mai multe persoane sa testeze prin acelasi act;
testamentul este un act juridic solemn acesta tre"uie sa fie inc#eiat in una din
formele pre!azute de lege, su" sanctiunea nulitatii a"solute;
testamentul este un act juridic pentru cauza de moarte daca legea nu pre!ede
altfel, efectele dispozitiilor testamentare se produc numai la moartea testatorului;
1%
o astfel, legatarul nu do"andeste nici un drept cat timp testatorul
este in !iata.
testamentul este un act esentialmente re!oca"il astfel ca pana in ultima clipa a
!ietii, testatorul poate re!oca sau modifica unilateral dispozitiile sale
testamentare;
o insa , testatorul nu poate, su" nici o forma, renunta !ala"il la acest
drept; renuntarea ar constitui un pact asupra unei succesiuni
!iitoare, interzis de lege.
1.. Cuprinsul testamentului
Subiect: Cuprinsul testamentului. Critica in acest sens a definitiei legale a testamentului.
Cuprinsul testamentului o"iectul principal al testamentului il constituie legatele, care
sunt dispozitii referitoare la patrimoniul succesoral (legate uni!ersale sau cu titlu
uni!ersal) sau la "unurile ce fac parte din acel patrimoniu (legate cu titlu particular);
alaturi de legate sau c#iar fara a cuprinde legate, testamentul poate contine si alte
manifestari de ultima !ointa a defunctului, cum ar fi:
o ex#ered:ri inlaturarea de la mostenire a unor mostenitori legali,
in limitele pre!azute de lege;
o numirea de executor testamentar , imputernicit pentru a putea
asigura executarea dispozitiilor testamentare;
o sarcini impuse legatarilor sau mostenitorilor legali , de natura
patrimoniala (legate) sau de alta natura;
o re!ocarea (totala sau partiala) a unui testament anterior sau a
unei dispozitii testamentare anterioare, ori retractarea re!ocarii
anterioare;
o partajul de ascendent imparteala facuta de testator intre
descendentii sai a "unurilor succesorale sau a unei parti din
aceste "unuri;
o recunoasterea de catre mama a copilului trecut in registrul de
stare ci!ila ca nascut din parinti necunoscuti sau de catre tata a
copilului din afara casatoriei;
o alte dispozitii de ultima !ointa , precum: cele pri!itoare la
funeralii si ingropare, recunoasterea unei datorii etc. (dispozitiile
legale in materie nefiind limitati!e).
1'. 3estamentul ologra$
Subiect: ?estamentul olograf.
?estamentul olograf acel testament pentru a carui !aliditate se cere sa fie in
intregime scris, datat si semnat de mana testatorului;
testamentul olograf este opera exclusi!a si personala a testatorului, fiind
inadmisi"ila intocmirea acestuia prin mandatar con!entional.
a!antaje ale testamentului olograf :
1/
o poate fi intocmit de orice persoana care stie sa scrie;
o poate fi facut oriunde si oricand, fara sa fie ne!oie de ajutorul
unei alte persoane;
o se face fara nici o c#eltuiala;
o poate fi re!ocat oricand;
o asigura secretul asupra dispozitiilor de ultima !ointa a
testatorului daca este pastrat corespunzator.
deza!antaje ale testamentului olograf :
o testatorul poate fi pus supus influentelor a"uzi!e (ex.: sugestie,
captatie) din partea persoanelor interesate;
o inlesneste falsul;
o poate fi usor distrus sau ascuns daca testatorul nu la depus
intrun loc sigur sau daca nu la intocmit in mai multe exemplare.
forta pro"anta a testamentului olograf in cazul testamentului olograf tre"uie
facuta distinctia intre puterea do!editoare a scrierii si semnaturii pe de o parte si
puterea do!editoare a datei pe de alta parte;
o in cazul in care mostenitorii legali carora le este opus un
asemenea testament nu recunosc scrierea ori semnatura, legatarii
caresi intemeiaza drepturile pe testamentul contestat sunt tinuti
sa do!edeasca, inclusi! prin !erificarea de scripte, sinceritatea
scrierii si semnaturii de mana testatorului;
o in ceea ce pri!este data, daca sa sta"ilit ca apartine testatorului,
aceasta are !aloare de data certa, opoza"ila tertilor pana la pro"a
contrarie&
1). 3estamentul autentic
Subiect: ?estamentul autentic.
?estamentul autentic reprezinta testamentul facut printrun inscris autentificat de un
notar pu"lic, potri!it dispozitiilor legale;
acesta are forta pro"anta a oricarui inscris autentic;
a!antaje ale testamentului autentic :
o face mai dificila folosirea mijloacelor dolosi!e;
o asigura pastrarea testamentului;
o garanteaza indeplinirea dispozitiilor de ultima !ointa (un
exemplar ramane la notarul pu"lic);
o poate fi folosit si de aceia care nu pot sa scrie.
deza!antaje ale testamentului autentic :
o nu asigura pastrarea secretului de ultima !ointa a celui care il
foloseste;
o necesita c#eltuieli materiale;
o necesita timp pentru intocmirea lui.
autentificarea testamentului autentic potri!it legii, testamentul autentic se poate
redacta si autentifica doar de catre notarii pu"lici;
1*
o proiectul de testament poate fi intocmit de catre testator sau de
catre un tert;
o in vederea autenti$icarii # notarul pu"lic !erifica identitatea
testatorului si dupa caz a celui care a redactat proiectul de
testament;
se da apoi citire inscrisului testamentar, cu!ant cu
cu!ant, de catre notarul pu"lic, in auzul testatorului
care !a fi intre"at daca inscrisul reprezinta ultima sa
!ointa;
dupa o"tinerea consimtamantului, inscrisul se
semneaza in fata notarului de catre testator si atunci
cand e cazul si de catre tertul care la redactat;
daca se afla in imposi"ilitate de a semna, notarul
pu"lic !a face mentiune despre aceasta imprejurare
in inc#eierea de autentificare, mentiune care !a tine
loc de semnatura.
o indeplinirea operatiunii de autentificare a testamentului se
constata printro inc#eiere de autentificare a notarului pu"lic si se
face de regula, la sediul "iroului notarului pu"lic;
o d aca se constata ca nu sunt indeplinite conditiile de
autenti$icare cerute de lege, notarul !a da, numai daca
testatorul staruie in cerere, o inc#eiere de respingere care !a
tre"ui sa cuprinda moti!ul pentru care cererea a fost respinsa,
precum si calea de atac pe care testatorul o poate face la
judecatorie si la termenul in care poate fi exercitata;
d aca nu se indeplinesc toate $ormalitatile esentiale
testamentul va $i nul absolut ca testament autentic# insa !a
putea fi !ala"il ca testament olograf, daca a fost scris in
intregime, datat si semnat de mana testatorului.
forta pro"anta a testamentului autentic testamentul autentic face do!ada deplina
pana la inscrierea in fals.
1%. 3estamentul mistic (secret)
Subiect: ?estamentul mistic.
?estamentul mistic (secret) acel testament semnat de testator, strans si sigilat si care
este prezentat judecatoriei pentru indeplinirea unor formalitati de suprascriere;
forma testamentului mistic , intrucat cumuleaza neajunsurile testamentului unic cu
cele ale testamentului olograf, este cea mai putin intre"uintata;
o a!antaje :
asigura secretul dispozitiilor testamentare;
poate fi folosit numai de persoanele care stiu si pot
citi si scrie;
11
forta pro"atorie a dispozitiilor testamentare este
aceea a actelor su" semnatura pri!ata (precum in
cazul testamentului olograf).
o deza!antaje :
necesita anumite c#eltuieli si pierdere de timp
pentru indeplinirea formalitatilor;
are forta pro"atorie a testamentului autentic numai
in ceea ce pri!este actul de suprascriere.
formalitati in ceea ce pri!este redactarea testamentului mistic , acesta poate fi
scris de testator, de o alta persoana, poate fi scris de mana sau dactilografiat,
putand fi executat c#iar cu alfa"etul pentru or"i, insa in toate cazurile cel care
testeaza tre"uie sa semneze;
o # artia pe care s-a redactat testamentul sau plicul in care a
$ost introdusa hartia se strange si se va sigila2
in cazul in care inc#iderea sau sigilarea
testamentului este insuficienta, sancitunea aplicata
este nulitatea testamentului.
o testamentul !a fi prezentat de testator unei judecatorii , strans si
sigilat sau il !a strange si sigila in fata judecatorului, declarand
ca dispozitiile din inscris alcatuiesc testamentul sau, scris de el
sau scris de alta persoana si semnat de el;
atunci cand declaratia testatorului este mincinoasa,
testamentul mistic !a fi nul;
in cazul in care din cauza "olii testatorul este in
imposi"ilitatea fizica de a se prezenta in fata
judecatorului, atunci prezentarea, strangerea si
sigilarea testamentului, precum si declaratiile
testatorului se !a face la domiciliul acestuia din
urma in prezenta unui judecator delegat.
o judecatorul care primeste testamentul este o"ligat sa intocmeasca
pe #artia sau plicul sigilat actul de suprascriere, care este un
proces!er"al ce constata prezentarea testatorului, declaratia
acestuia sa testamentul este al sau si starea lui;
pana la su"scriere, testamentul mistic este un simplu
proiect.
o dupa indeplinirea formalitatilor, testamentul este restituit
testatorului sau poate fi pastrat la judecatorie;
n erespectarea oricarei $ormalitati atrage
nulitatea testamentului&
1/. %egatul (notiune# clasi$icare)
Subiect: 7otiunea de ,legat-. Clasificarea legatelor si a legatarului.
1(
&egatul reprezinta un act juridic unilateral, cu titlu gratuit si pentru cauza de moarte,
cuprins intrun testament, prin care testatorul desemneaza una sau mai multe persoane,
numite legatari, care, la decesul lui, urmeaza sa do"andeasca intregul sau patrimoniu sau
o fractiuni din acesta ori anumite "unuri determinate;
legatul este o li"eralitate (ca si donatia) intrucat testatorul urmareste sa procure un
a!antaj patrimonial legatarului (legatarilor) fara un contraec#i!alent;
legatul este un act juridic pentru cauza de moarte deoarece produce efecte juridice
numai in momentul mortii testatorului;
efectele legatului se produc numai in clipa mortii testatorului, in fa!oarea
legatarului (ori legatarilor) si in detrimentul mostenitorilor sai legali.
Clasificarea legatelor principalul criteriu de clasificare a legatelor este o"iectul
dispozitiei testamentare, dupa care se distinge:
legatul uni!ersal are ca o"iect intregul patrimoniu al testatorului, fiind !or"a de
!ocatia la intreg, adica de cantitatea de "unuri primita efecti! (si nu emolument
continutul concret al mostenirii);
o in cazul in care exista doi sau mai multi legatari uni!ersali,
potri!it legii, daca ei pot si !or sa !ina la mostenire,
uni!ersalitatea succesorala se imparte in mod egal;
o legatarul uni!ersal are !ocatie la intreaga mostenire, asemanator
mostenitorului legal cu !ocatie concreta la mostenire (numai
iz!orul !ocatiei fiind diferit, anume legea si respecti!
testamentul).
legatul cu titlu uni!ersal acesta confera legatarului !ocatie la o fractiune (cota
parte) din mostenirea testatorului;
o legatarii au dreptul, fiecare, la cotaparte precizata in testament
(ex.: o patrime, o jumatate etc.);
o daca unul din ei renunta, partea lui profita mostenitorilor legali,
iar nu celorlalti legatari cu titlu particular;
o sunt cu titlu uni!ersal :
legatul tuturor "unurilor imo"ile;
legatul tuturor "unurilor mo"ile;
legatul unei fractiuni din totalitatea "unurilor
imo"ile;
legatul unei fractiuni din totalitatea "unurilor
mo"ile.
legatul cu titlu particular legatul care confera legatarului !ocatie succesorala la
unul sau mai multe "unuri determinate, pri!ite izolat (ut singuli);
o nea!and !ocatie la o uni!ersalitate, legatarul particular nu
do"andeste decat "unurile lasate lui, dar nu raspunde de datoriile
mostenirii;
o !arietati de legate cu titlu particular :
legatul unor "unuri corporale certe, indi!idual
determinate (ex.: casa, auto!e#icul etc.) sau "unuri
de gen determinate sau determina"ile dupa numar,
.0
masura etc. (ex.: o suma de "ani, o cantitate de grau
etc.);
legatul unor "unuri incorporale (ex.: legatul creantei
pe care testatorul o are impotri!a unui tert);
legatul prin care testatorulcreditor iarta datoria
legataruluide"itor (caz in care datoria se stinge din
momentul desc#iderii mostenirii);
legatul nudei proprietati a unui "un determinat (sau
unor "unuri determinate).
@ alta clasificare a legatelor se face in functie de a"senta sau prezenta modalitatilor
care afecteaza li"eralitatea, dupa care se deose"esc:
legatul pur si simplu legatul neafectat de modalitati, care isi produce efectele
imediat la data mortii testatorului;
legatul cu termen legat a carui executare sau stingere depinde de un termen
(suspensi! sau extincti!);
legatul su" conditie legat a carui nastere sau des$iintare depinde de un
eveniment viitor si nesigur (conditie suspensiva sau re"olutorie)2
legatul cu sarcina legat prin care testatorul impune legatarului o o"ligatie (de a
da, de a face sau de a nu face), fie in interesul testatorului, fie in interesul
legatarului, fie in interesul unei terte persoane.
1*. 4ne$icacitatea legatelor (notiune si cau"e)
Subiect: 7otiunea de ineficacitate a legatelor. Care sunt cauzele de ineficacitate a
legatelor si in ce constau deose"irile dinre ele2
3neficacitatea legatelor potri!it literaturii de specialitate, notiunea de ineficacitate a
legatelor desemneaza acele ipoteze in care dispozitia testamentara prin care testatorul a
instituit unul sau mai multe legate este lipsita de efecte juridice, deci este ineficace, din
cauze pre!azute de lege; aceste cauze pot fi grupate in ) categorii, si anume:
nulitatea a"soluta sau relati!a a legatelor inter!ine in caz de nerespectare a
regulilor de forma sau de fond pre!azute de lege pentru !aliditatea lor;
reductiunea a!and drept consecinta ineficacitatea partiala sau totala a legatelor
se produce (la cererea mostenitorilor rezer!atari si a celor care infatiseaza
drepturile lor) in cazul in care, prin li"eralitatile facute de defunct (tinand seama si
de donatiile facute in timpul !ietii) sa depasit cotitatea disponi"ila;
re!ocarea testamentului sau a unora din dispozitiile sale poate fi:
o !oluntara , cand este opera testatorului;
o sau judecatoreasca, pronuntata de instanta pentru cazurile
pre!azute de lege.
caducitatea legatelor inter!ine atunci cand executarea lor de!ine imposi"ila din
cauze posterioare momentului intocmirii testamentului.
Deose"irea dintre caducitate si nulitate, respecti! re!ocare:
.1
spre deose"ire de nulitatea legatelor, care se datoreaza unor cauze existente in
momentul intocmirii testamentului, caducitatea se datoreaza unor e!enimente,
imprejurari ulterioare;
caducitatea se deose"este si de re!ocarea !oluntara a legatelor, deoarece se
produce independent si c#iar impotri!a !ointei testatorului;
caducitatea se deose"este si de re!ocarea judecatoreasca prin care se sanctioneaza
anumite atitudini culpa"ile ale legatarului;
cauzele care determina caducitatea nu sunt determinate sau conditionate de culpa
legatarului.
11. !e"erva succesorala (de$initie# caractere juridice)
Subiect: Definitia si caracterele juridice ale rezer!ei suucesorale.
+ezer!a succesorala reprezinta acea parte a mostenirii care re!ine, in mod
o"ligatoriu, mostenitorilor rezer!atari, c#iar impotri!a !ointei defunctului (manifestata
fie prin li"eralitati facute in timpul !ietii si$sau prin dispozitii testamentare pentru cauza
de moarte legate sau ex#eredari ).
Caracterele juridice ale rezer!ei succesorale:
caracterul succesoral rezer!a este o parte a mostenirii care se atri"uie
mostenitorilor rezer!atari impotri!a !ointei defunctului;
o rezer!a, fiind parte a mostenirii care se atri"uie rezer!atarilor in
calitate de mostenitori legali, ea poate fi pretinsa numai de cei
care !in efecti! la mostenire, si care indeplinesc conditiile
necesare pentru aceasta (au capacitate succesorala, !ocatie
concreta la mostenire si nu sunt nedemni);
o rezer!a se calculeaza numai in raport de acti!ul net existand in
patrimoniul defunctului in momentul desc#iderii mostenirii, deci
dupa scaderea pasi!ului succesoral.
caracterul imperati! al rezer!ei cercul mostenitorilor rezer!atari si cuantumul
rezer!ei sunt sta"ilite imperati! de lege, neputand fi modificate prin !ointa celui
care lasa mostenirea, nici c#iar cu acordul !iitorilor mostenitori rezer!atari;
o insa , legea sta"ileste imperati! numai dreptul la rezer!a, dar nu si
o"ligatia exercitarii acestuia, astfel incat, dupa desc#iderea
mostenirii, succesi"ilul rezer!atar poate renunta, total sau partial,
la dreptul conferit de lege.
caracterul propriu al dreptului la rezer!a dreptul la rezer!a este un drept propriu,
nascut in persoana mostenitorilor rezer!atari la data desc#iderii mostenirii, iar nu
do"andit de la defunct prin succesiune;
dreptul la rezer!a in natura intrucat rezer!a succesorala este determinata ca
parte din mostenire, fractiune din ,"unurile defunctului-, mostenitorii rezer!atari
au dreptul la rezer!a, in principiu, in natura, si nu su" forma ec#i!alentului in
"ani;
o daca prin actele li"erale ale defunctului sa adus atingere
rezer!ei, ea tre"uie sa fie reintregita in natura, iar nu prin
ec#i!alent;
..
numai in mod exceptional , in cazurile si in
conditiile pre!azute expres de lege, rezer!a poate fi
atri"uita sau intregita su" forma unui ec#i!alent in
"ani.
o mostenitorul rezer!atar poate accepta atri"uirea sau intregirea
rezer!ei su" forma unui ec#i!alent "anesc;
mostenitorul rezer!atar are dreptul, dar nu si
o"ligatia, de a pretinde rezer!a in natura.
caracterul colecti! al rezer!ei in cazul in care exista o pluritate de mostenitori
rezer!atari, rezer!a lor se determina si se atri"uie in mod colecti!, glo"al;
o in caz de renuntare sau nedemnitate a unui mostenitor rezer!atar
nu !or profita comostenitorii sai rezer!atari;
rezer!a se calculeaza in functie de cei care
mostenesc si care au calitatea de rezer!atari;
cine nu mosteneste nu poate fi rezer!atar;
titlul de mostenitor al renuntatorului sau
nedemnului se desfiinteaza cu efect retroacti!, el
de!enind strain de mostenire.
indisponi"ilitatea rezer!ei in literatura de specialitate se aminteste si caracterul
indisponi"il al rezer!ei, indisponi"ilitate care este:
o relati!a opereaza numai daca exista mostenitori rezer!atari;
o partiala !izeaza numai o fractiune din mostenire si numai acele
acte ale defunctului care sunt li"eralitati.
in practica instantei supreme, rezer!a succesorala a fost declarata c#iar si
inaliena"ila si insesiza"ila.
1(. 5ostenitorii re"ervatari
Subiect: 6numerati categoriile de mostenitori rezer!atari. 4articularitatile rezer!ei
fiecarei categorii de asemenea mostenitori.
Mostenitorii rezer!atari potri!it Codului ci!il, acestia sunt:
descendentii defunctului , fara limitare in grad (copii, nepoti de copii, stranepoti de
copii etc.);
ascendentii pri!ilegiati (mama si tata);
sotul supra!ietuitor .
Descendentii defunctului intinderea rezer!ei !ariaza in functie de numarul
descendentilor:
un descendent A din mostenire;
doi descendenti
.
$
'
din mostenire;
trei sau mai multi descendenti B din mostenire;
aceasta impartire se face cand este !or"a de copii defunctului ;
daca acestia sunt predecedati, rezer!a se !a calcula dupa numarul tulpinilor, adica
al descendentilor de grad 3 (copiii), si nu dupa numarul nepotilor, stranepotilor
etc. (descendenti de grad 33, 333 etc.) care !in efecti! la mostenire.
.'
=scendentii pri!ilegiati dupa numarul ascendentilor pri!ilegiati (al parintilor
mama si tata ):
rezer!a am"ilor parinti este de A din mostenire;
daca doar unul dintre ei !ine la mostenire, rezer!a este de C din mostenire.
+ezer!a sotului supra!ietuitor calitatea sa de mostenitor rezer!atar este data de legea
nr. '1($1()), si !a fi de A din cota succesorala ce i se cu!ine in calitate de mostenitor
legal;
insa , in raport cu diferitele clase de mostenitori legali, rezer!a succesorala a
sotului supra!ietuitor se expune astfel:
o
1
$
1
din mostenire daca !ine in concurs cu descendentii
defunctului;
o
1
$
/
din mostenire cand !ine in concurs atat cu ascendentii
pri!ilegiati, cat si cu colateralii pri!ilegiati;
o C din mostenire cand !ine in concurs cu ascendentii pri!ilegiati
sau cu colateralii pri!ilegiati;
o
'
$
1
din mostenire cand !ine in concurs cu ascendentii ordinari sau
colateralii ordinari.
rezer!a sotului supra!ietuitor se atri"uie indi!idual, calculanduse distinct de
rezer!ele mostenitorilor cu care concureaza;
dreptul de rezer!a succesorala nu ii este recunoscut sotului supra!ietuitor pentru
"unurile apartinand gospodariei casnice si pentru darurile de nunta, cu conditia ca
prin li"eralitatile facute de cel care face li"eralitati sa nu se fi adus atingere
rezer!ei sotului supra!ietuitor;
rezer!a sotului supra!ietuitor se calculeaza prin raportare la !aloarea integrala a
mostenirii (inclusi! a !alorii mo"ilierului si darurilor de nunta).
.0. !eductiunea liberalitatilor excesive (notiune# persoanele care pot cere reductiunea si
ordinea reductiunii)
Subiect: +eductiunea li"eralitatilor excesi!e. 7otiune. 4ersoanele ce o pot cere, ordinea
reductiunilor li"eralitatilor excesi!e.
+eductiunea li"eralitatilor excesi!e reductiunea reprezinta o sanctiune ci!ila
aplica"ila li"eralitatilor excesi!e, lipsindule de eficacitate in masura necesara intregirii
rezer!ei, dar fara a atrage nulitatea lor;
potri!it Codului ci!il , li"eralitatile prin act sau intre !ii sau prin testament, cand
!or trece peste partea disponi"ila, !or fi reduse la aceasta parte.
4ersoanele care pot in!oca reductiunea potri!it Codului ci!il, reductiunea
li"eralitatilor intre !ii nu !a putea fi ceruta decat numai de erezii rezer!atari, de erezii
acestora sau de cei care infatiseaza drepturile lor; dreptul de a in!oca reductiunea apartine
numai persoanelor limitati! pre!azute de lege:
.)
in cazul mostenitorilor rezer!atari , exercitarea dreptului la reductiune este
conditionata de acceptarea mostenirii si de nerenuntarea la acest drept dupa
desc#iderea mostenirii;
o daca exista mai multi mostenitori rezer!atari, ei pot exercita
dreptul la reductiune in mod colecti!;
o insa, daca unul dintre ei, fara a renunta la mostenire, renunta sa
exercite dreptul (pentru a respecta !ointa defunctului),
li"eralitatile se !or reduce numai in masura necesara intregirii
rezer!ei celorlalti (intrucat dreptul la reductiune are un caracter
indi!idual).
daca mostenitorul rezer!atar moare inainte de exercitarea dreptului la reductiune,
acest drept se transmite, ca drept patrimonial, asupra propriilor mostenitori;
o fiind !or"a de un drept unic al defunctului rezer!atar, retransmis
prin mostenire, el urmeaza sa fie exercitat unitar (colecti!), si
anume in sensul reductiunii li"eralitatilor excesi!e;
o dreptul unuia dintre mostenitorii rezer!atarului la reductiune nu
poate fi ani#ilat prin !ointa altora (in sensul renuntarii),
indiferent de numarul lor.
reductiunea mai poate fi ceruta de persoanele care ,infatiseaza drepturile-
mostenitorilor rezer!atari (acestia fiind a!anzii lor cauz:);
o legea are in !edere in aceasta situatie pe succesorii uni!ersali sau
cu titlu uni!ersal ai mostenitorului rezer!atar (anume cel care a
transmis sau cedat drepturile succesorale prin act intre !ii, cu
titlu oneros sau gratuit, asupra unei alte persoane), precum si pe
creditorii mostenitorilor rezer!atari (pe calea actiunii o"lice);
o do"anditorul cu titlu particular de la mostenitorul rezer!atar are
calitatea de terta persoana, iar el nu poate ,infatisa- dreptul
mostenitorului rezer!atar la reductiune;
o reductiunea nu poate fi ceruta nici de catre donatari sau legatari,
intrucat reductiunea opereaza impotri!a, iar nu in fa!oarea lor;
totusi , daca exista pluralitate de donatari si$sau
legatari, cel actionat in reductiune poate in!oca, pe
cale de exceptie, nerespectarea ordinii legale de
reductiune a li"eralitatilor excesi!e.
@rdinea reductiunii li"eralitatilor excesi!e pro"lema se pune numai daca cel care
lasa mostenirea a facut mai multe li"eralitati (donatii si$sau legate) prin care sa depasit
cotitatea disponi"ila (acea parte a patrimoniului care excede rezer!ei succesorale),
indiferent ca a "eneficiat de li"eralitati o singura persoana sau persoane diferite; Codul
ci!il a consacrat ' reguli care gu!erneaza reductiunea pana la limita cotitatii disponi"ile:
legatele se reduc inaintea donatiilor aceasta regula se aplica in cazul in care
defunctul a facut atat donatii, cat si legate;
o regula reducerii legatelor inaintea donatiilor se justifica prin
aceea ca sunt ultimele li"eralitati facute de defunct (care produc
efecte numai la data desc#iderii mostenirii) si datorita lor sa
adus atingere rezer!ei succesorale, li"eralitatilor anterioare
.%
(donatiile) fiind facute din cotitatea disponi"ila si, mai ales, prin
principiul ire!oca"ilitatii donatiilor;
o regula reducerii legatelor inaintea donatiilor are caracter
imperati!;
astfel, clauza testamentara prin care sar pre!edea
reducerea cu intaietate a donatiilor sau reducerea lor
concomitent cu legatele !a fi lo!ita de nulitate.
legatele se reduc toate deodata si in mod proportional sunt supuse reducerii
simultane si proportional cu !aloarea lor atat legatele uni!ersale sau cu titlu
uni!ersal, cat si cele cu titlu particular, indiferent ca au fost pre!azute in acelasi
testament ori testamente diferite;
o aceasta regula are caracter dispoziti!, intrucat se intemeiaza pe
!ointa prezumata a testatorului;
o legea permite testatorului sa dispuna plata unui (unor) legate cu
preferinta fata de altele, caz in care cele preferate se !or reduce
numai daca rezer!a succesorala nu !a fi intregita prin
reductiunea celorlalte.
donatiile se reduc succesi!, in ordinea in!ersa a datei lor, incepand cu cea mai
noua aceasta regula se justifica prin ideea ca donatiile mai noi au adus atingere
rezer!ei succesorale, fiind reclamata si de principiul ire!oca"ilitatii donatiilor;
o daca donatiile sar reduce in ordine cronologica, donatorul ar
putea re!oca donatiile anterioare, facand noi donatii care sa
epuizeze cotitatea disponi"ila;
o intrucat principiul ire!oca"ilitatii donatiilor este de ordine
pu"lica, iar aceasta regula de reductiune are caracter imperati!,
donatorul nu poate sta"ili o alta ordine de reductiune a donatiilor
nici prin contractele inc#eiate, nici prin testamentul lasat;
o regula reductiunii donatiilor in ordine cronologica in!ersa nu
poate fi aplicata in cazul donatiilor care au aceeasi data;
astfel fiind, se admite ca in acest caz ele se reduc
simultan si in mod proportional cu !alorea lor, ca si
legatele (a doua regula), donatorul a!ind dreptul sa
sta"ileasca si o ordine de preferinta pri!itoare la
reductiunea lor in masura necesara intregirii
rezer!ei.
.1. Caile procedurale de reali"are a reductiunii liberalitatilor excesive si e$ectele
reductiunii
Subiect: Cai procedurale de realizare a reductiunii li"eraltatilor excesi!e. 6fectele
reductiunii li"eralitatilor excesi!e.
Caile procedurale de realizare a reductiunii dreptul la reductiunea li"eralitatilor
excesi!e se poate realiza prin "una in!oiala sau pe cale judecatoreasca;
daca persoanele interesate se inteleg, reductiunea li"eralitatilor excesi!e se poate
realiza prin "una in!oiala (pe cale extrajudiciara);
./
o astfel , notarul pu"lic, a!and acordul tuturor mostenitorilor, !a
putea proceda la reducerea li"eralitatilor, pana la limitele
pre!azute de lege;
o reductiunea se poate realiza si pe calea impartirii "unurilor prin
"una in!oiala.
in cazul in care partile interesate nu cad de acord, neintelegerile urmeaza sa fie
solutionate pe cale judecatoreasca, mostenitorul rezer!atar fiind o"ligat sa
do!edeasca, prin orice mijloc de pro"a, depasirea cotitatii disponi"ile prin
li"eralitatile facute de defunct;
o procedural , in aceasta situatie, tre"uie facuta deose"irea dupa
cum o"iectul li"eralitatii excesi!e se afla in posesia
"eneficiarului sau in posesia mostenitorilor rezer!atari:
daca "unurile ce fac o"iectul li"eralitatii supuse
reductiunii se afla in posesia celor gratificati
("eneficiarilor), mostenitorii rezer!atari urmeaza sa
solicite reductiunea prin cererea adresata instantei,
numita actiune in reductiune.
daca "unurile ce fac o"iectul li"eralitatii excesi!e se
afla in posesiunea mostenitorului rezer!atar si care
refuza sa le predea, "eneficiarul li"eralitatii
urmeaza sasi !alorifice dreptul pretins pe cale de
actiune (ex.: actiune in partaj, actiune in predarea
legatului etc.);
in acest proces cu "eneficiarul li"eralitatii,
mostenitorul rezer!atar se !a apara cerand
respingerea (totala sau partiala) a actiunii,
in!ocand reductiunea pe cale de exceptie
(ca exceptie de fond) sau formuland o
actiune recon!entionala.
6fectele reductiunii reductiunea se realizeaza diferit, dupa cum li"eralitatile prin
care se aduce atingere rezer!ei succesorale sunt legate sau donatii;
efectele reductiunii legatelor in cazul legatelor, reductiunea are ca efect
caducitatea legatului, el de!enind ineficace, in tot sau in parte, dupa caz, in
masura ceruta pentru intregirea rezer!ei;
o ineficacitatea partiala inter!ine si in cazul ex#eredarii directe a
unui mostenitor rezer!atar;
o daca legatul este uni!ersal, rezer!atarul este indreptatit sa opuna
legatarului exceptia reductiunii si nui !a preda, dupa efectuarea
operatiunii de reducere, decat disponi"ilul;
aceasta !a duce la nasterea starii de indi!iziune intre
rezer!atar si legatarul uni!ersal.
efectele reductiunii donatiilor in cazul donatiilor, reductiunea are ca efect
rezolutiunea totala sau partiala a li"eralitatii;
.*
o mostenitorii rezer!atari !or putea solicita reconstituirea dreptului
la rezer!a numai prin promo!area actiunii in reductiune, ale carei
efecte se produc retroacti! de la data desc#iderii succesiunii.
in cazul li"eralitatii (donatie sau legat) care are ca o"iect dreptul de uzufruct sau o
renta !iagera a carei !aloare trece peste cotitatea disponi"ila mostenitorii
rezer!atari au alegerea de a executa aceste dispozitii sau de a a"andona
proprietatea cotitatii disponi"ile;
o cu alte cu!inte, mostenitorii rezer!atari au un drept de optiune:
fie sa execute li"eralitatea ;
fie sa predea celui gratificat proprietatea cotitatii
disponi"ile.
... !aportul donatiilor (notiune# conditiile obligatiei legale de raport a donatiilor)
Subiect: 7otiunea si conditiile o"ligatiei legale de raport a donatiilor.
+aportul donatiilor consta ;n readucerea la masa succesorala de catre unii dintre
mostenitori (descendentii si sotul supra!ietuitor care au acceptat succesiunea) a tuturor
"unurilor si !alorilor primite de la defunct# 1n timpul vietii acestuia# sub $orma de
donatie&
Conditiile o"ligatiei legale de raport al donatiilor pentru ca donatiile $acute de cel
care lasa mostenirea sa $ie raportabile trebuie sa $ie intrunite# cumulativ# mai multe
conditii# si anume:
sa existe doi sau mai multi mostenitori cu !ocatie legala la mostenire in calitate de
descendenti ai defunctului sau de sot supra!ietuitor (acesta numai daca !ine in
concurs cu descendentii);
o descendentii , daca au !ocatie legala, datoreaza raportul,
indiferent de gradul de rudenie cu defunctul si indiferent ca !in la
mostenire prin reprezentare sau in nume propriu;
o ceilalti mostenitori legali si legatari nu au o"ligatia legala de a
raporta li"eralitatile primite (ei suporta numai reductiunea daca
li"eralitatea este excesi!a).
mostenitorul o"ligat la raport sa fi acceptat mostenirea, pur si simplu sau su"
"eneficiu de in!entar;
o in caz de renuntare la mostenirea legala, descendentul sau sotul
supra!ietuitor nu mai are o"ligatia de raport, putand patra
li"eralitatea primita in limitele cotitatii disponi"ile.
mostenitorul legal sa ai"a calitatea de donatar ;
o in pri!inta calitatii de donatar , Codul ci!il consacra regula
potri!it careia mostenitorul datoreaza raportul numai pentru
donatiile primite personal (raportul nu este datorat pentru altul).
donatia facuta descendentului sau sotului supra!ietuitor sa nu fi fost scutita de
raport;
o daca donatia este facuta altor mostenitori sau unor terti, scutirea
de raport nu tre"uie sa fie pre!azuta, caci donatia nu este, potri!it
.1
legii, raporta"ila (la fel, daca este !or"a de legate, indiferent de
persoana legatarului);
o in cazul acestor li"eralitati, o"ligatia raportarii, iar nu scutirea,
tre"uie sa fie stipulata.
.'. Dreptul de optiune succesorala (subiectele)
Subiect: Du"iectele dreptului de optiune succesorala.
7otiunea de optiune succesorala potri!it Codului ci!il, ,nimeni nu este o"ligat de a
face acceptarea unei mosteniri ce i se cu!ine-;
astfel , succesi"ilul are dreptul de a alege intre consolidarea (confirmarea) titlului
de mostenitor, prin acceptarea mostenirii, sau desfiintarea acelui titlu, prin
renuntarea la mostenire drept de optiune succesorala.
Du"iectele dreptului de optiune succesorala dreptul de optiune succesorala apartine
tututor persoanelor cu !ocatie succesorala (indiferent daca !ocatia lor este legala ori
testamentara si fara deose"ire dupa cum !ocatia este uni!ersala, cu titlu uni!ersal sau cu
titlu particular);
mostenitorii legali in cadrul mostenirii legale, calitatea de su"iect al dreptului de
optiune apartine tututor persoanelor cu !ocatie generala la mostenire, iar nu numai
celor cu !ocatie concreta;
o dreptul de optiune apartine si tre"uie sa fie exercitat nu numai de
catre succesi"ilii c#emati in primul rand sa mosteneasca (ex.:
rude din clasa 3 de mostenitori), dar si de catre cei su"sec!enti
(ex.: rude din clasa a 33a), fara sa astepte exercitarea optiunii din
partea mostenitorilor in rang preferat;
solutia se impune intrucat mostenitorii in rang
preferat ar putea renunta la mostenire in ultimele
zile ale prescriptiei unice de / luni, astfel incat
succesi"ilii su"sec!enti, asteptand pana in acest
moment, ar risca stingerea prin prescriptie a !ocatiei
succesorale;
desigur, daca mostenitorul in rang preferat accepta
mostenirea, isi consolideaza titlul de mostenitor si
ani#ileaza efectele optiunii exercitate de
mostenitorii su"sec!enti, desfiintand drepturile
succesorale ale acestora.
legatarii dreptul de optiune succesorala apartine si legatarilor, intrucat, daca
!ocatia lor este uni!ersala sau cu titlu uni!ersal, do"andirea mostenirii implica si
suportarea pasi!ului, astfel incat tre"uie sa ai"a posi"ilitatea de a renunta la
mostenire sau de a o accepta su" "eneficiu de in!entar;
o de asemenea , numai prin exercitarea dreptului de optiune notarul
pu"lic !a putea sta"ili drepturile legatarului cu titlu particular
asupra "unurilor determinate prin testament, precum si redacta
certificatul de legatar, potri!it dispozitiilor legale;
.(
o astfel , !ointa unilaterala a testatorului nu poate constrange nici
un legatar sa conser!e dreptul do"andit prin mostenire si, cu atat
mai putin, sa suporte anumite o"ligatii sau sarcini.
dreptul creditorilor succesi"ilului in aceasta pri!inta, se pune intre"area daca
creditorii succesi"ilului neglijent pot sau nu sa exercite dreptul de optiune pe
calea actiunii o"lice si daca pot sau nu sa atace optiunea frauduloasa pe calea
actiunii pauliene;
o intrucat dreptul de optiune succesorala este de natura
patrimoniala (si nu ,exclusi! personala-), el poate fi exercitat si
de catre creditorii personali ai succesi"ilului, pe calea actiunii
o"lice (su"rogatorii);
optiunea pe cale o"lica ar putea fi refuzata
creditorului (atat in cazul mostenirii legale cat si
testamentare), numai daca se do!edeste, in concret,
ca alegerii facute de el i se opun considerente de
ordin moral, caz in care optiunea ar a!ea caracter
exclusi! personal.
o Codul ci!il consacra expres posi"ilitatea re!ocarii pauliene a
renuntarii la mostenire facuta de succesi"il in pagu"a
creditorilor;
tre"uie sa fie do!edita numai frauda de"itorului
(succesi"ilului renuntator), constand in constiinta
rezultatului pagu"itor al actului fata de creditor;
intrucat renuntarea la succesiune este un act juridic
unilateral, nu se poate pune pro"lema do!edirii
complicitatii la frauda a !reunui tert (comostenitori,
creditorii succesiunii etc.);
de asemenea , actiunea pauliana, fiind o actiune
personala, tre"uie sa fie intentata in cadrul
termenului general de prescriptie de ' ani (c#iar
daca mostenirea se compune din imo"ile).
.). Caracterele juridice ale dreptului de optiune succesorala
Subiect: Caracterele juridice ale dreptului de optiune succesorala.
Caracterele juridice ale dreptului de optiune succesorala:
act juridic unilateral optiunea succesorala se realizeaza prin manifestarea de
!ointa a succesi"ilului in sensul acceptarii pure si simple a mostenirii sau su"
"eneficiu de in!entar ori in sensul renuntarii la mostenire;
o actul de optiune poate fi sa!arsit nu numai personal, de catre
succesi"il, dar si prin reprezentare (legala sau con!entionala) sau
cu incu!iintarea autoritatii tutelare.
act juridic !oluntar li"ertatea de alegere care caracterizeaza actul de optiune se
manifesta pe mai multe planuri, astfel ca:
o nimeni nu este o"ligat sa accepte mostenirea ce i se cu!ine;
'0
o in principiu, succesi"ilul are un drept a"solut de a alege intre
posi"ilitatile conferite prin dreptul de optiune;
el nu poate fi o"ligat sa justifice alegerea si nici sa
raspunda pentru consecintele alegerii facute.
o daca exista o pluralitate de succesi"ili, fiecare este li"er sa opteze
in sensul dorit, indiferent de alegerea facuta de ceilalti (ex.: este
posi"il ca unii sa accepte mostenirea, iar altii sa renunte la ea).
o de la acest principiu exista exceptii care se refera la urmatoarele
ipoteze:
a succesi"ililor minori sau incapa"ili ;
a succesi"ilului decedat inaintea expirarii
termenului de optiune ai carui succesori nu se
inteleg asupra optiunii;
a ascunderii sau dosirii unor "unuri succesorale de
catre unii succesi"ili;
a succesi"ililor indecisi sau neglijenti .
act juridic ire!oca"il optiunea succesorala este ire!oca"ila doar in pri!inta
acceptarii mostenirii (indiferent daca aceasta sa facut expres sau tacit, pur si
simplu ori su" "eneficiu de in!entar), acceptantul nemaiputand renunta ulterior;
o insa , acceptantul su" "eneficiu de in!entar poate renunta la
"eneficiu, de!enind acceptant pur si simplu.
act juridic indi!izi"il exercitand dreptul de optiune, succesi"ilul tre"uie sa se
pronunte unitar cu pri!ire la dreptul sau succesoral, nefiind posi"ila acceptarea in
parte a mostenirii (a unor "unuri din mostenire) si renuntarea la rest ori acceptarea
pura si simpla pentru o parte si acceptarea su" "eneficiu de in!entar pentru
cealalta parte;
o indi"izi"ilitatea optiunii succesorale este o consecinta a unitatii
patrimoniului si a succesiunii, astfel incat, in cazul exceptional in
care una si aceeasi persoana lasa doua succesiuni independente
una de alta, succesi"ilul care este c#emat la am"ele poate opta
diferit pentru fiecare dintre ele;
o daca unul si acelasi mostenitor are insa atat !ocatie legala cat si
testamentara la una si aceeasi mostenire, el poate opta diferit,
acceptand mostenirea legala si repudiindo pe cea testamentara
sau in!ers;
o exceptie optiunea succesorala este di!izi"ila in ceea ce pri!este
persoanele carora le este desc#isa, atunci cand exista mai multi
succesi"ili c#emati la aceeasi mostenire, fiecare dintre acestia
putand opta cum crede de cu!iinta.
act juridic declarati! de drepturi optiunea succesi"ilului produce efecte
retroacti!e, de la data desc#iderii mostenirii, astfel ca aceasta este declarati!a de
drepturi;
'1
o prin acceptare, drepturile si o"ligatiile asupra mostenirii,
do"andite din momentul desc#iderii ei, se consolideaza
retroacti!;
o in caz de renuntare, renuntatorul este socotit ca nu a fost
niciodata mostenitor, de!enind retroacti! persoana straina de
mostenire.
act juridic nesuscepti"il de modalitati optiunea succesorala nu poate fi afectata
de termen sau conditie, astfel ca acesta tre"uie sa fie un act juridic pur si simplu
neafectat de modalitati;
o acceptarea sau renuntarea la termen produce efecte imediate, ca
si cand acesta nu ar fi fost stipulat, in timp ce acceptarea sau
renuntarea su" conditie sunt nule.
.%. rescriptia dreptului de optiune succesorala
Subiect: 4rescriptia dreptului de optiune succesorala.
4rescriptia dreptului de optiune succesorala pentru ca soarta juridica a mostenirii sa
nu ramana multa !reme incerta, dreptul de optiune tre"uie sa fie exercitat intrun termen
de / luni, calculat de la data desc#iderii mostenirii;
termenul de prescriptie de / luni pentru exercitarea dreptului de optiune se aplica
atat mostenitorilor legali, cat si legatarilor uni!ersali sau cu titlu uni!ersal;
o insa , potri!it practicii judiciare, termenul de / luni nu se aplica in
cazul legatarilor cu titlu particular, in pri!inta lor fiind aplica"ile
dispozitiile referitoare la prescriptie din dreptul comun.
3nceputul prescriptiei dreptului de optiune succesorala intrucat dreptul de optiune se
naste in persoana mostenitorilor de la desc#iderea mostenirii, el poate fi exercitat numai
din acest moment (orice act de renuntare$acceptare anterior desc#iderii mostenirii este nul
de drept);
termenul de prescriptie incepe sa curga de la data desc#iderii mostenirii, c#iar
daca succesi"ilul a luat cunostinta mai tarziu de moartea celui care lasa
mostenirea;
o termenul de optiune !a curge nu numai pentru succesi"ilii
c#emati in primul rand la mostenire, dar si pentru cei
su"sec!enti;
o astfel, optiunea exercitata de succesi"ilii su"sec!enti !a produce
efecte sau !a ramane ineficace, dupa cum succesi"ilii in rang
prefera"il !or renunta sau !or accepta mostenirea.
in ceea ce pri!este regula inceputului prescriptiei, aceasta se aplica indiferent daca
succesi"ilul mosteneste in nume propriu, prin reprezentare sau prin retransmitere;
de la regula calcularii termenului de prescriptie din momentul desc#iderii
mostenirii exista si unele exceptii, astfel ca:
o in cazul copilului conceput inainte de desc#iderea mostenirii, dar
nascut ulterior, termenul de prescriptie !a incepe sa curga pentru
el de la data nasterii (intrucat din acest moment se !a sti ca sa
nascut !iu);
'.
numai de la nastere el poate exercita, prin
reprezentanti, dreptul de optiune.
o in cazul declararii judecatoresti a mortii celui care lasa
mostenirea, termenul incepe sa curga de la data ramanerii
definiti!e a #otararii judecatoresti declarati!e de moarte (intrucat
pana in acel moment cel disparut este prezumat a fi in !iata);
o daca sta"ilirea legaturii de rudenie cu defunctul se face pe cale
judecatoreasca, prescriptia incepe sa curga de la data ramanerii
definiti!e a #otararii judecatoresti in aceasta pri!inta;
o inceputul prescriptiei dreptului de optiune succesorala mai poate
fi amanat datorita unor imprejurari care constituie cauze de
suspendare a prescriptiei, daca acestea opereaza de la data
desc#iderii mostenirii, impiedicandul pe succesi"il sasi exercite
dreptul de optiune.
Duspendarea prescriptiei dreptului de optiune succesorala cursul prescriptiei
dreptului de optiune succesorala de 6 luni se suspenda de drept cat timp
succesibilul:
este impiedicat, printrun caz de forta majora, sasi exercite dreptul de optiune
succesorala;
o caz de forta majora : un e!eniment exterior, impre!izi"il,
ine!ita"il si in!inci"il, care creaza o impiedicare a"soluta de a
actiona.
face parte din fortele armate ale +omaniei, iar acestea sunt puse pe picior de
raz"oi;
este lipsit de capacitatea de exercitiu si nu are reprezentant legal sau are capacitate
de exercitiu restransa si nu are cine sa i incu!iinteze actele ;
in practica judiciara , a!and in !edere faptul ca dreptul la optiune succesorala
reprezinta un act de dispozitie, sa admis suspendarea cursului prescriptiei pe
durata necesara o"tinerii autorizatiei, daca demersurile in acest scop au fost facute
inainte de implinirea termenului de prescriptie.
+epunerea in termenul de prescriptie potrivit Codului civil# daca mostenitorul a fost
impiedicat de a se folosi de dreptul sau, din moti!e de forta majora, instanta
judecatoreasca, la cererea mostenitorului, poate prelungi termenul cu cel mult / luni de la
data cand a luat sfarsit impiedicarea;
repunerea in termen, care poate produce efecte si fata de terti, este de competenta
exclusi!a a instantei judecatoresti.
6fectele prescriptiei dreptului de optiune succesorala daca succesibilul nu si-a
exercitat dreptul de optiune in termenul preva"ut de lege (art& 788 Cod civil)# se
stinge dreptul de a accepta mostenirea si# odata cu acest drept# se stinge# cu e$ect
retroactiv# si titlul sau de mostenitor# iar succesi"ilul de!ine astfel strain de mostenire;
astfel, stingerea prin prescriptie a dreptului de optiune atrage stingerea c#iar a
!ocatiei succesorale;
de asemenea, stingerea prin prescriptie a titlului de mostenitor, a !ocatiei
succesorale, produce efecte a"solute (erga omnes).
./. 3ermenul de acceptare sau renuntare la mostenire (regula si exceptii)
''
Subiect: Momentul de la care curge termenul de acceptare sau renuntare la mostenire.
+egula si exceptii.
?ermenul de acceptare sau renuntare la mostenire pentru a impaca dreptul
creditorilor de asi !alorifica pretentiile fara intarziere, cu dreptul succesi"ilului de a opta
in cunostinta de cauza, Codul ci!il a pre!azut in fa!oarea succesi"ilului un termen de '
luni de la desc#iderea mostenirii si un termen de )0 de zile pentru a deli"era asupra
acceptarii sau renuntarii la mostenire, termen de deli"erare care curge de la data semnarii
procesului!er"al de in!entariere, cel mai tarziu de la expirarea termenului de ' luni;
la cererea succesi"ilului, in functie de imprejurari, instanta poate prelungi aceste
termene, dar numai in limita termenului de prescriptie a dreptului de optiune
succesorala;
.*. 9cceptarea pura si simpla $ortata
Subiect: =cceptarea pura si simpla fortata: natura juridica, conditii, efecte.
Notiuni introductive& =cceptarea pura si simpla consta in actul sau faptul juridic
unilateral sa!arsit de succesi"il prin care isi consolideaza neconditionat calitatea de
mostenitor, definiti!and transmisiunea succesorala care a operat la data desc#iderii
mostenirii;
acceptarea pura si simpla poate fi de mai multe feluri , si anume:
o !oluntara rezultand din manifestarea expresa sau tacita a
!ointei succesi"ilului;
acceptarea este expresa cand succesi"ilul isi
insuseste calitatea de erede printrun inscris autentic
sau su" semnatura pri!ata;
acceptarea este tacita atunci cand succesi"ilul face
un act (fapt) pe care nul putea sa!arsi decat in
calitatea sa de erede si din care rezulta, indirect dar
neindoielnic, intentia sa de acceptare a mostenirii.
o fortata pre!azuta de lege ca sanctiune pentru sa!arsirea unor
fapte !oluntare de catre succesi"il.
=cceptarea pura si simpla fortata (intalnita relati! frec!ent in practica) este impusa
de lege in cazul in care succesi"ilul a sustras sau a tainuit "unuri ale mostenirii, inclusi!
prin nedeclararea lor la in!entar, cu intentia frauduloasa de a le insusi in exclusi!itate si
de a pagu"i pe comostenitori si$sau creditorii mostenirii.
7atura juridica sustragerea sau ascunderea de "unuri se analizeaza ca fapte juridice
ilicite, deci delicte ci!ile;
sanctiunea consta in efectele speciale care se produc in urma sa!arsirii acestor
fapte, si reprezinta pedeapsa ci!ila.
Conditiile acceptarii fortate pentru a fi in prezenta acceptarii fortate tre"uie sa fie
intrunite mai multe conditii, si anume:
')
elementul o"iecti! consta in sustragerea sau ascunderea (tainuirea in special cu
ocazia in!entarierii) a unor "unuri din mostenire;
o sustragerea sau tainuirea se sa!arseste de succesi"il singur sau in
participare cu altul (comostenitor sau tert);
o de asemenea , tainuirea poate fi exercitata si asupra imo"ilelor
(ex.: donatia deg#izata a!and ca o"iect un imo"il);
o fapta ilicita poate fi sa!arsita nu numai dupa desc#iderea
mostenirii, dar si inainte de aceasta data, e!entual c#iar cu
complicitatea defunctului (ex.: donatia in fa!oarea unuia dintre
mostenitori, deg#izata su" aparenta unei !anzari pentru a se
sustrage reductiunii).
elementul su"iecti! reprezentat prin intentia frauduloasa a mostenitorului,
frauda destinata a inlatura aplicarea intre mostenitori a regulilor de!olutiunii
succesorale legale ori testamentare, a principiului egalitatii prin ruperea
ec#ili"rului dintre ei, ceea ce presupune existenta unei pluralitati de mosteniri;
o frauda succesorala poate consta si in intentia de a pagu"i pe
creditorii succesiunii, prin diminuarea sau ascunderea unei parti
din acti!ul succesoral (pentru a se sustrage urmaririi
creditorilor);
o frauda succesorala tre"uie sa fie intentionata, dolosi!a si
sa!arsita cu reacredinta;
o simpla omisiune (fie si culpa"ila) de a declara unele "unuri
succesorale sau nedeclararea unor "unuri din eroare nu atrage
aplicarea sanctiunilor pre!azute de lege;
o intrucat "unacredinta se prezuma, intentia frauduloasa tre"uie sa
fie do!edita de comostenitorul sau creditorul interesat.
autorul faptei ilicite tre"uie sa ai"a calitatea de mostenitor cu !ocatie concreta la
mostenire, fie de mostenitor legal, fie de legatar uni!ersal ori cu titlu uni!ersal;
o legatarul cu titlu particular, daca a insusit "unuri care formeaza
o"iectul legatului si care ii re!in in exclusi!itate, nu dauneaza
succesorilor uni!ersali sau cu titlu uni!ersal si nici creditorilor
mostenirii fata de care nu are calitate de de"itor;
o astfel , pedeapsa acceptarii fortate nu poate fi aplicata impotri!a
legatarului particular si nici el nu are interesul sa ceara aplicarea
ei impotri!a mostenitorilor uni!ersali sau cu titlu uni!ersal, care
ar fi sa!arsit fapta ilicita pre!azuta de lege;
o de asemenea , daca fapta ilicita a fost sa!arsita cu participarea
mai multor succesori uni!ersali sau cu titlu uni!ersal, pentru a
frauda pe ceilalti sau pe creditori, consecintele !or fi suportate de
toti, iar pentru restituirea catre succesiune a "unurilor sustrase
sau ascunse !or raspunde delictual, deci solidar.
6fectele acceptarii pure si simple (efectele generale) acceptarea pur si simpla a
mostenirii consolideaza, definiti!eaza titlul de mostenitor al succesi"ilului (indiferent
daca acceptarea este !oluntara, fortata, exercitata de succesi"ilul c#emat in primul rand la
mostenire sau de catre succesi"ilul su"sec!ent etc.);
'%
prin efectul acceptarii pure si simple se stinge definiti! dreptul de optiune al
succesi"ilului;
o el decade din dreptul de a renunta la mostenire sau de a o accepta
su" "eneficiu de in!entar.
cel mai important efect al acceptarii pure si simple este contopirea, confundarea
patrimoniului succesoral cu patrimoniul personal al mostenitorului (succesor
uni!ersal sau cu titlu uni!ersal); acesta determinat urmatoarele consecinte:
o mostenitorul !a raspunde personal pentru pasi!ul mostenirii
peste limitele acti!ului a!erii mostenite (astfel, nu numai cu
"unurile din a!erea mostenita, dar si cu "unurile sale proprii);
o datoriile sau creantele fata de defunct (de cujus $ de cuius) se
sting prin confuziune, integral, daca este singurul mostenitor, si
proportional cu cota mostenita, daca este comostenitor impreuna
cu altii;
tot astfel inceteaza si drepturile reale prin
consolidare (uzufruct, uz, a"itatie, superficie),
respecti! prin confuziune (ser!ituti, ipoteci,
pri!ilegii, gaj).
o in raporturile contractate de defunct cu tertii, prin acceptarea
pura si simpla a mostenirii, mostenitorul !a lua locul acestuia.
6fecte speciale in cazul acceptarii fortate pentru sa!arsirea unei fapte ilicite care
implica sustragerea ori tainuirea de "unuri succesorale legea pre!ede, drept pedeapsa
ci!ila, o du"la decadere:
decaderea din dreptul de optiune succesorala succesi"ilul !ino!at de sa!arsirea
faptelor pre!azute de lege este decazut din dreptul de a renunta la mostenire sau
de a o accepta su" "eneficiu de in!entar;
o mai mult, daca acesta a optat anterior in acest sens, decade din
"eneficiul de in!entar, respecti! din renuntarea la mostenire,
daca renuntarea nu a de!enit ire!oca"ila prin acceptarea
mostenirii de catre alti erezi.
decaderea din drepturile succesorale asupra "unurilor sustrase ori ascunse
succesi"ilul !ino!at, cu toate ca pastreaza calitatea de mostenitor, nu are nici un
drept asupra "unurilor sustrase ori ascunse;
o aceste "unuri !or fi do"andite de catre
comostenitorul$comostenitorii succesi"ilului !ino!at, potri!it
cotelor succesorale;
o daca succesi"ilul !ino!at este mostenitor uni! sau, fiind mai
multi, cu totii impreuna au sustras ori ascuns "unurile in scopul
fraudarii creditorilor mostenirii, acest efect al acceptarii fortate
nu se produce si nici nu ar fi in interesul creditorilor, "unurile
intrand oricum su" incidenta gajului lor general;
o de asemenea , legea pre!ede decaderea numai din drepturile
succesorale asupra "unurilor sustrase sau ascunse, nu si din
o"ligatia succesi"ilului !ino!at de a suporta datoriile si sarcinile
mostenirii.
'/
.1. !enuntarea la mostenire
Subiect: +enuntarea la mostenire.
+enuntarea la mostenire reprezinta actul juridic unilateral, expres si solemn, prin
care succesi"ilul declara, in cadrul termenului de prescriptie a dreptului de optiune
succesorala, ca nu isi insuseste titlul de mostenitor (anume renunta la el), desfiintand cu
efect retroacti! !ocatia sa succesorala, de!enind strain de mostenire.
Conditii de fond si forma in pri!inta renuntarii la mostenire:
renuntarea la mostenire nu poate fi decat expresa ;
renuntarea este !ala"ila si produce efecte numai daca succesi"ilul nu sia exercitat
anterior dreptul de optiune prin acceptare (intrucat acceptarea este ire!oca"ila);
renuntarea este un act juridic indi!izi"il astfel incat succesi"ilul nu poate
renunta in parte la dreptul sau succesoral pentru a accepta restul;
renuntarea tre"uie sa fie pur a"dicati!a (impersonala si cu titlu gratuit);
renuntarea este un act solemn tre"uie sa se faca prin o declaratie la notarul
pu"lic si sa se treaca intrun registru special;
o succesi"ilul renuntator nu poate in!oca lipsa inscrierii drept
cauza de nulitate a declaratiei de renuntare, pentru a putea
accepta mostenirea;
o acesta nu poate decat sa retracteze renuntarea, iar comostenitorul
sau mostenitorul su"sec!ent ii poate opune renuntarea neinscrisa
in registrul de renuntari.
6fectele renuntarii la mostenire ca urmare a renuntarii, se desfiinteaza cu caracter
retroacti! si, daca declaratia de renuntare a fost inscrisa in registrul de renuntari, cu
opoza"ilitate erga omnes !ocatia succesi"ilului, el de!enind strain de mostenire; astfel
inter!in urmatoarele consecinte:
renuntatorul nu "eneficiaza de nici un drept succesoral, dar nici nu este o"ligat sa
suporte datoriile si sarcinile mostenirii;
in caz de deces al renuntatorului, partea din mostenire la care ar fi a!ut dreptul nu
se transmite la proprii mostenitori, iar descendentii lui nu !or putea !eni la
mostenire prin reprezentare, ci numai in nume propriu (in conditiile pre!azute de
lege);
daca renuntatorul a "eneficiat de o donatie din partea defunctului, nu !a fi o"ligat
la raport, indiferent ca donatia sa facut cu sau fara scutire de raport;
o insa, orice donatie !a fi supusa reductiunii ca li"eralitate
excesi!a daca mostenitorii acceptanti sunt rezer!atari si prin
donatia in cauza sa incalcat rezer!a lor;
o astfel, renuntatorul !a fi tratat ca orice tert "eneficiar al donatiei,
c#iar daca, in caz de acceptare a mostenirii, ar fi a!ut si el
calitatea de mostenitor rezer!atar.
drepturile reale sau de creanta ale renuntatorului impotri!a defunctului sau ale
acestuia impotri!a succesi"ilului renuntator si care sau stins prin consolidare sau
confuziune ope legis la data desc#iderii mostenirii renasc prin efectul retroacti! al
renuntarii;
'*
renuntatorul !a pierde "eneficiul sezinei la care a a!ut dreptul in calitate de ruda
in linie directa, descendenta sau ascendenta;
creditorii succesi"ilului renuntator nu au dreptul sa urmareasca patrimoniul
succesoral, dupa cum nici creditorii succesiunii nu au dreptul sa urmareasca
"unurile din patrimoniul renuntatorului;
renuntatorul nu are o"ligatia de a plati taxe succesorale.
+etractarea renuntarii renuntarea la mostenire este un act ire!oca"il, insa legea
permite, in mod exceptional, retractarea renuntarii, numai daca sunt indeplinite cumulati!
doua conditii, si anume:
retractarea este posi"ila numai cat timp, in pri!inta renuntatorului, nu sa implinit
termenul de prescriptie a dreptului de optiune succesorala;
retractarea este posi"ila numai daca mostenirea nu a fost acceptata pana in
momentul retractarii de un alt succesi"il, comostenitor sau mostenitor su"sec!ent,
cu !ocatie legala sau testamentara, uni!ersala ori cu titlu uni!ersal;
o intrucat ratiunea pentru care legea admite retractarea renuntarii
este e!itarea !acantei succesorale, acceptarea legatului cu titlu
particular de catre legatar nu impiedica retractarea renuntarii
facute de succesorul uni!ersal sau cu titlu uni!ersal.
6fectele retractarii renuntarii la mostenire ca urmare a retractarii renuntarii,
succesi"ilul de!ine mostenitor acceptant;
de asemenea , ca orice act de optiune succesorala, retractarea renuntarii prin
acceptare opereaza retroacti!, de la data desc#iderii mostenirii.
.(. 9cceptarea mostenirii sub bene$iciu de inventar
Subiect: =cceptarea mostenirii su" "eneficiu de in!entar.
=cceptarea mostenirii su" "eneficiu de in!entar reprezinta un mod de acceptare a
succesiunii prin care mostenitorul poate impiedica confuziunea patrimoniului sau cu cel
al defunctului, nemaifiind o"ligat la plata datoriilor mostenirii decat pana la concurenta
!alorii "unurilor succesorale;
acceptarea "eneficiara (def. din curs, mai pe larg) este un act de optiune expres
si solemn prin care succesi"ilul declara, in cadrul termenului de prescriptie a
dreptului de optiune succesorala, ca isi insuseste titlul de mostenitor
(comostenitor) al patrimoniului succesoral, dar intelege sa raspunda de pasi!ul
succesoral numai in limita acti!ului mostenirii si numai cu "unurile mostenite,
in!entarul intocmit impiedicand confuziunea patrimoniului succesoral cu
patrimoniul sau propriu;
acceptarea "eneficiara este mai rar intalnita in practica din cauza formalitatilor si
c#eltuielilor pe care le implica;
mostenirea poate fi acceptata su" "eneficiu de in!entar atat de catre mostenitorul
legal, cat si de legatarul uni!ersal sau cu titlu uni!ersal;
o in cazul legatarului cu titlu particular pro"lema nu se pune pentru
ca el nu raspunde de pasi!ul mostenirii si o"iectul legatului,
inclusi! sarcinile care il gre!eaza, sunt determinate prin
'1
testament si legatul nu poate fi acceptat decat in conditiile
sta"ilite de testator.
succesi"ilul poate accepta mostenirea su" "eneficiu de in!entar numai cat timp nu
a acceptat o pur si simplu, !oluntar ori fortat sau nu a renuntat la mostenire ;
acceptarea su" "eneficiu de in!entar este un act juridic indi!izi"il si nu poate a!ea
ca o"iect numai o parte a mostenirii;
in cazul unei pluralitati de mostenitori , daca unul$unii dintre succesi"ili accepta
mostenirea pur si simplu, iar altul$altii su" "eneficiu de in!entar:
o mostenitorii care au acceptat mostenirea pur si simplu !or
raspunde nelimitat pentru datoriile si sarcinile mostenirii, insa
numai pentru portiunea din pasi! care le incum"a (intrucat
acceptarea "eneficiara nu exercita nici o influenta asupra
impartirii datoriilor intre mostenitori);
o acceptantul "eneficiar !a raspunde pentru pasi!ul cei re!ine din
mostenire, numai in limita si cu acti!ul mostenit.
Conditii de forma ale acceptarii "eneficiare:
acceptarea su" "eneficiu de in!entar este un act juridic solemn succesi"ilul,
printro declaratie facuta la "iroul notarului pu"lic de la locul desc#iderii
succesiunii, arata ca doreste sa accepte succesiunea su" "eneficiu de in!entar;
acceptarea su" "eneficiu de in!entar poate fi numai expresa (rezultand din
declaratia succesi"ilului facuta in acest sens in fata notarului pu"lic);
declaratia de acceptare su" "eneficiu de in!entar tre"uie sa fie inscrisa in registrul
special de renuntari la succesiune, tinut de "iroul notarial desemnat pentru
circumscriptia teritoriala a judecatoriei de la locul desc#iderii mostenirii;
o in cazul neindeplinirii acestei conditii de pu"licitate, "eneficiul
de in!entar nu !a putea fi in!ocat fata de terti si intre terti (ex.:
creditorii succesiunii).
declaratia de acceptare su" "eneficiu de in!entar tre"uie sa fie precedata sau
urmata de intocmirea unui in!entar fidel si exact al "unurilor succesorale, facut in
formele legiuite.
6fectele acceptarii su" "eneficiu de in!entar prin acceptarea su" "eneficiu de
in!entar, succesi"ilul isi consolideaza titlul de mostenitor, definiti!and transmisiunea
succesorala care a operat de la data desc#iderii mostenirii;
astfel , el de!ine in mod definiti! titular al patrimoniului succesoral si proprietar al
"unurilor care il compun;
in caz de deces al mostenitorului "eneficiar , patrimoniul do"andit prin mostenire
se transmite la proprii sai mostenitori;
de asemenea , prin acceptarea "eneficiara se stinge definiti! dreptul de optiune al
succesi"ilului;
o el decade din dreptul de a renunta la mostenire, insa el poate
renunta la "eneficiu de in!entar, de!enind acceptant pur si
simplu.
acceptarea su" "eneficiu de in!entar produce si efecte specifice in a!antajul
mostenitorului "eneficiar si al creditorilor sai, daca mostenirea este insol!a"ila,
respecti! in a!antajul creditorilor succesiunii si al legatarilor, daca patrimoniul
succesoral este sol!a"il;
'(
separatia de patrimonii acceptarea "eneficiara impiedica confuziunea celor doua
patrimonii (anume amestecarea "unurilor proprii cu acelea ale succesiunii);
o in consecinta, ca exceptie de la principiul unitatii patrimoniului,
mostenitorul "eneficiar de!ine titular a doua patrimonii distincte,
separate intre ele;
o separatia de patrimonii , rezultand prin acceptarea su" "eneficiu
de in!entar, produce efecte colecti!e fata de toti creditorii
mostenirii si legatari, precum si fata de mostenitorul insusi si
creditorii sai personali:
datoriile sau creantele mostenitorului fata de de
cuius (defunct) nu se sting prin confuziune (de
asemenea si drepturile reale pe care mostenitorul le
are asupra unui "un din mostenire sau pe care le
a!ea defunctul asupra unui "un din patrimoniul
mostenitorului);
in caz de !anzare a "unurilor succesorale la licitatie,
mostenitorul "eneficiar poate de!eni adjudecatar in
calitate de titular al patrimoniului propriu, asimilat
unui tert in raport de patrimoniul succesoral;
mostenitorul "eneficiar, in calitate de titular al
patrimoniului propriu, poate do"andi drepturi si
o"ligatii noi fata de patrimoniul succesoral;
in raporturile contractate de defunct cu tertii,
mostenitorul "eneficiar nu !a lua locul acestuia,
astfel incat exceptiile personale pe care tertii le
puteau in!oca in contra lui de cuius !or fi
inopoza"ile fata de mostenitorul "eneficiar care
actioneaza in calitate de titular al patrimoniului
propriu;
creditorii succesorali si legatarii uni!ersali urmeaza
sa fie platiti din pretul "unurilor succesorale cu
preferinta fata de creditorii personali ai
mostenitorului, care !or putea ridica pretentii numai
asupra !alorilor ramase dupa lic#idarea pasi!ului
mostenirii.
3ncetarea "eneficiului de in!entar acceptarea su" "eneficiu de in!entar, ca act de
acceptare a mostenirii, are caracter definiti! si ire!oca"il; insa, "eneficiul de in!entar
poate sa inceteze cu efect retroacti!, acceptarea de!enind pura si simpla de la data
desc#iderii mostenirii:
prin renuntarea mostenitorului la "eneficiul de in!entar mostenitorul poate
oricand sa renunte la acest "eneficiu (cu exceptia minorilor si a persoanelor puse
su" interdictie);
prin decaderea lui din acest "eneficiu cu titlu de pedeapsa decaderea din
"eneficiul de in!entar inter!ine daca:
)0
o mostenitorul (inclusi! minorul sau persoana pusa su" interdictie,
dar cu capacitate delictuala), cu intentie frauduloasa, a ascuns sau
a dat la o parte "unuri succesorale;
o mostenitorul "eneficiar a !andut imo"ile succesorale fara
respectarea formalitatilor pre!azute de lege (ex.: licitatie pu"lica
cu autorizarea justitiei).
'0. Se"ina (notiune# e$ecte)
Subiect: 7otiunea de sezina. 6fectele ei. Care sunt mostenitorii sezinari.
Dezina reprezinta un "eneficiu al legii, care confera mostenitorului in cauza
posi"ilitatea juridica de a intra in stapanirea "unurilor succesorale si de a exercita
drepturile si actiunile do"andite de la defunct sau intrate in mostenire ulterior, fara a fi
necesara atestarea preala"ila a calitatii de mostenitor pe cale notariala sau judecatoreasca.
Mostenitorii sezinari potri!it legislatiei in !igoare, au sezina descendentii si
ascendentii defunctului (adica rudele in linie dreapta), ca mostenitori legali;
calitatea de sezinar a rudelor in linie dreapta este conditionata de !ocatia lor
concreta la mostenire;
o astfel , cine nu mosteneste nu poate a!ea calitatea de mostenitor
sezinar;
o de asemenea , cine este inlaturat de la mostenire, prin prezenta
altor mostenitori din o clasa mai apropiata sau de un grad mai
apropiat ori din cauza renuntarii la mostenire sau a nedemnitatii,
nu poate a!ea calitatea de mostenitor sezinar.
sezina prezinta :
o atat un caracter indi!idual, intrucat nu apartine colecti! tuturor
rudelor in linie directa;
o si un caracter succesi!, deoarece se do"andeste, daca este cazul,
cu efect retroacti! de la data desc#iderii mostenirii, de catre
mostenitorul su"sec!ent.
mostenitorul rezer!atar ex#eredat (dezmostenit) pastreaza calitatea de mostenitor
sezinar deoarece culege rezer!a in calitate de mostenitor (legal);
regulile referitoare la sezina sunt imperati!e si nu pot fi modificate prin !ointa
celui care lasa mostenirea;
mostenitorul sezinar poate renunta la in!ocarea acestei calitati , fara a renunta la
mostenire;
o de asemenea , fiind un "eneficiu al legii, titularul lui poate
renunta la sezina.
6fectele sezinei posesiunea de drept a mostenirii produce urmatoarele efecte:
mostenitorul sezinar poate intra in stapanirea de fapt si administrarea tuturor
"unurilor succesorale (mo"ile ori imo"ile) fara indeplinirea !reunei formalitati
preala"ile;
o exceptie cazul in care sau luat masuri speciale de conser!are a
unor "unuri mo"ile, potri!it legii (situatie in care mostenitorul
)1
sezinar !a fi impiedicat sa exercite in fapt stapanirea "unurilor in
cauza);
o in cazul sumelor de "ani depuse la C.6.C. si pentru care titularul
li"retului (defunctul) nu a pre!azut clauza testamentara,
mostenitorii, fie si sezinari, pentru a putea dispune de sumele
aflate in cont, tre"uie sa do!edeasca drepturile succesorale;
aceasta se face, de regula, cu certificatul de
mostenitor eli"erat de notarul pu"lic, in cadrul
procedurii succesorale notariale sau dupa
solutionarea neintelegerilor pe cale judecatoreasca,
printro #otarare definiti!a si ire!oca"ila.
mostenitorul sezinar poate exercita drepturile si actiunile patrimoniale do"andite
prin mostenire si poate fi urmarit de creditorii mostenirii ca parat fara atestarea
preala"ila a calitatii de posesor (cu rezer!a termenului de ' luni si )0 de zile
pentru in!entar si pentru deli"erare, in care nu poate fi condamnat la plata);
o fiecare mostenitor sezinar poate actiona si poate fi actionat numai
pentru partea cei re!ine din creanta, respecti! din datorii sau
sarcini.
'1. artajul (imparteala) de ascendent (notiune# conditii de $ond# e$ecte)
Subiect: 7otiunea si conditiile de fond, precum si efectele partajului ascendent.
7otiunea de partaj (imparteala) operatiunea juridica prin care inceteaza starea de
coproprietate (indi!iziune), in sensul ca "unul sau "unurile stapanite pe coteparti sunt
impartite materialmente intre copartasi, fiecare de!enind proprietar exclusi! asupra unei
parti determinate sau asupra unui anume "un dintre cele ce formau o"iectul
coproprietatii.
4artajul de ascendent consta intrun act juridic intre !ii (donatie) sau pentru cauza de
moarte (testament) prin care ascendentul imparte intre toti descendentii sai cu !ocatie
succesorala, la desc#iderea mostenirii, "unurile sale, in tot sau in parte, aceste "unuri
fiind do"andite de catre acestia di!izat, in mod indi!idual, iar nu in coteparti ideale, care
caracterizeaza starea de indi!iziune;
imparteala de ascendent este un act juridic mixt :
o pe de o parte, ea reprezinta o donatie sau o dispozitie
testamentara;
o iar pe de alta parte, un act de imparteala, dar de natura speciala
intrucat nu este menit sa puna capat unei stari de indi!iziune, ci
dimpotri!a, preintampina nasterea unei astfel de stari intre
descendentii dispunatorului la desc#iderea mostenirii.
Conditii de fond ale impartelii de ascendent imparteala de ascendent tre"uie sa
indeplineasca conditiile de fond de drept comun (capacitate, consimtamant !ala"il
exprimat si ne!iciat, existenta unui o"iect determinat si a unei cauze licite si reale)
pre!azute de lege pentru !aliditatea donatiilor, respecti! a dispozitiilor testamentare, dupa
).
caz; acestora li se adauga si unele conditii speciale pentru !aliditatea partajului de
ascendent, si anume:
in ceea ce pri!este persoanele indreptatite a face imparteala de ascendent, potri!it
legii, numai parintii si ceilalti ascendenti pot sasi imparta "unurile pe aceasta cale
intre descendentii lor;
o ascendentii pot fi din casatorie sau din afara casatoriei ori din
adoptie;
o rudele colaterale si strainii pot face donatii si pot lasa legate prin
testament, potri!it dreptului comun, dar nu pot face o imparteala
su" aceasta forma speciala.
in ceea ce pri!este persoanele intre care se face imparteala de ascendent,
indiferent daca este prin donatie sau dispozitie testamentara, aceasta se poate face
numai intre descendentii dispunatorului (din casatorie, din afara casatoriei sau din
adoptie);
o imparteala prin donatie conjuncti!a se poate face numai intre
descendentii comuni;
o descendentii intre care se face imparteala tre"uie sa ai"a !ocatie
succesorala concreta, in nume propriu sau prin reprezentare, sa
nu fie nedemni si sa fi acceptat mostenirea (express sau tacit);
o potri!it legii , su" sanctiunea nulitatii a"solute, imparteala de
ascendent tre"uie sa cuprinda pe toti ascendentii care !in efecti!
la mostenire (in nume propriu sau prin reprezentare);
daca !reunul dintre ei nu !ine la mostenire, fiind
predecedat (si nu are descendenti care sa !ina la
mostenire prin reprezentare), nedemn sau
renuntator, imparteala intre ceilalti descendenti
ramane !ala"ila;
partea descendentului care nu
mosteneste !a fi do"andita in indi!iziune
de ceilalti mostenitori.
in cazul imparteliidonatie, donatarul care nu !ine la
mostenire !a putea pastra donatia in conditiile
dreptului comun.
in ceea ce pri!este o"iectul impartelii:
o partajul testamentar poate a!ea ca o"iect intreaga masa
succesorala sau numai o parte din "unurile lasate de ascendent la
moartea sa;
o impartealadonatie nu poate a!ea ca o"iect decat "unurile
prezente, nu si pe cele !iitoare, ale dispunatorului, su" sanctiunea
nulitatii partiale;
o "unurile care nu au fost cuprinse in imparteala de ascendent,
inclusi! cele do"andite de el ulterior actului de partaj, se !or
mosteni in indi!iziune si se !or partaja potri!it dreptului comun.
conditiile impartelii de ascendent propriuzise :
)'
o imparteala de ascendent tre"uie sa fie efecti!a in sensul de a
di!iza material "unurile, iar nu numai pentru a indica coteparti
cu!enite descendentilor;
o imparteala de ascendent tre"uie sa fie facuta cu respectarea
,partii legitime- (rezer!a succesorala) a fiecarui descendent;
cel !atamat in dreptul la rezer!a poate ataca
imparteala prin actiunea in reductiune.
6fectele impartelii de ascendent imparteala de ascendent produce efecte diferite
dupa cum sa realizat prin donatie sau prin testament;
efectele imparteliidonatie :
o efectele inainte de desc#iderea mostenirii intre ascendentul
donator si descendentii sai donatari se nasc raporturi specifice
contractului de donatie, potri!it dreptului comun;
astfel , donatarii (ca succesori in drepturi cu titlu
particular prin acte intre !ii) !or do"andi in mod
ire!oca"il, de la data inc#eierii contractului,
drepturile care formeaza o"iectul lui, putand
dispune li"er de "unurile ce leau fost atri"uite, fara
sa mai astepte desc#iderea succesiunii
ascendentului donator;
in cazul imo"ilelor , pentru opoza"ilitatea
contractului fata de terti, !a fi necesara respectarea
formelor de pu"licitate imo"iliara;
de asemenea , donatia !a fi re!oca"ila pentru
neexecutarea sarcinilor stipulate si pentru
ingratitudine;
creditorii ascendentului !or putea ataca donatia prin
actiune pauliana, fara sa do!edeasca complicitatea
la frauda a descendentilor donatari, actul fiind cu
titlu gratuit.
o efectele dupa desc#iderea mostenirii din momentul desc#iderii
mostenirii, descendentiidonatari de!in succesi"ili, dar pastreaza
si calitatea de donatari;
in calitate de succesi"ili , acestia se "ucura de
dreptul de optiune succesorala, putand accepta
mostenirea sau renunta la ea, potri!it dreptului
comun;
descendentiidonatari care accepta mostenirea (si
indeplinesc conditiile pentru a mosteni):
raspund de pasi!ul mostenirii,
proportional cu partea ereditara a
fiecaruia, dupa cum acceptarea
mostenirii a fost su" "eneficiu de
in!entar sau pura si simpla;
))
do"andesc mostenirea in stare di!izata
(anume fiecare pastreaza "unurile
primite donatie);
pot intenta actiunea in reductiune
li"eralitatilor excesi!e, daca rezer!a
succesorala a fost incalcata prin
imparteala de ascendent;
descendentiidonatari nu pot cere raportul
donatiilor, intrucat aceasta ar ec#i!ala cu anularea
impartelii facute de ascendentul defunct (imparteala
ce constituie o lic#idare anticipata a mostenirii);
calitatea de donatar a descendentului si efectele
donatiei nu sunt conditionate de !enirea acestuia la
mostenire.
efectele impartelii testamentare :
o in timpul !ietii ascendentuluitestator imparteala testamentara,
fiind o dispozitie mortis cauza (de cauza de moarte), nu produce
nici un efect cat timp ascendentul traieste;
de asemenea , acesta o poate re!oca sau modifica
pana in ultima clipa a !ietii.
o efectele dupa desc#iderea mostenirii descendentii do"andesc
"unurile atri"uite in stare di!izata din momentul desc#iderii
mostenirii, potri!it !ointei testatorului;
acestia urmeaza sasi exercite dreptul de optiune
succesorala:
fie acceptand mostenirea astfel cum lea
fost transmisa (impartita);
fie renuntand la ea (ei nea!and calitatea
du"la de mostenitori legali si de legatari,
pentru a putea opta diferit, acceptand
mostenirea legala si renuntand la
dispozitia testamentara).
ca urmare a impartelii testamentare, intre
descendenti se nasc raporturi de imparteala la
desc#iderea mostenirii si, ca atare, datoreaza
garantie in calitate de copartasi si se "ucura de
pri!ilegiul imo"iliar al copartasului, potri!it
dreptului comun in materie de imparteala;
"unurile care nu au fost impartite de testator
(inclusi! cele do"andite de acesta ulterior inc#eierii
testamentului) !or fi do"andite de mostenitori in
stare de indi!iziune, potri!it dreptului comun.
)%