Introducere

Reteaua de supermarket Fourchette

2.1. Caracterizarea activitii companiei Fourchette-M S.R.L.
Compania ucrainean Fourchette-M S.R.L. cu o istorie de mai bine de 10
ani pe piaa din Ucraina a reuit s devin una din cele mai cunoscute i de succes
reele de magazine. n Kiev notorietatea mrcii o constituie 99%, n timp ce n n
capitala Moldovei cifra este de 88%. La inceput reeaua era constituit de cteva
magazine de tip bufet ca n 1998 la Kiev s se deschid primul supermarket
Fourchette. Astzi Fourchette este un celebru lan de magazine cu amnuntul
i ridicata cu o larg gam sortimental de circa 25000 de produse. n prezent
compania dispune de propriile sli de prelucrare a crnii, brutrii i alte secii care
au dus la crearea private label adic a propriei mrci.
De asemenea firma a fost una din primele care a nceput s-i comercializeze
toat gama de produse prin internet. Acest serviciu inc nu este disponibil pentru
Republica Moldova,,dar in Ucraina a devenit foarte popular i pare a fi un sector
promitor i la noi.


n Republica Moldova reeaua de magazine Fourchette s-a extins dup
cum urmeaz:
Tabelul 2.1.
Reeaua de magazine Fourchette n Republica Moldova
Oraul Adresa
1.Bli str. Alexandru cel Bun 5
2.Chiinu b-d. Dacia 5
3. Bli str. Hotinscaia 17
4. Chiinu str. Calea Ieilor 10
5. Chiinu str. Moscovei
6. Edine str. Independenei 90
7. Soroca b-d.tefan cel Mare 110
8. Comrat str.Pobeda 58
9. Chiinu str.Arborilor 21 Shopping Malldova

n toamna anului 2006 la Bli s-a deschis primul supermarket Fourchette cu o
suprafa de 2000 m. n aprilie 2007 este deschis deja primul magazin n
Chiinu cu o suprafa de 1500 m. Astfel compania ajunge n 4 ani la 9 magazine
pe teritoriul Moldovei, ultimul fiind deschis in centrul comercial Shopping
MallDova cu o suprafa de 3000 m.






MODULUL I
I Caracteristica unitatii de comert, aspecte generale:
Denumirea: Fourchette-M SRL ICS; Adresa: str. Independentei, 15; Forma
organizatorico-juridica: Societate cu Raspundere Limitata; Genul de activitate a
intreprinderii: comert cu amanuntul si activitate in sfera alimentatiei publice.
Reguli de baza ale comertului cu amanuntul:
1. n activitatea lor ntreprinderile se cluzesc de legislaia Republicii Moldova.
2Lucrtorii ntreprinderii snt obligai s cunoasc i s respecte cu strictee Regulile de
baz.
3.n fiece ntreprindere se respect necondiionat cerinele regimului de lucru stabilit i
cele ce in de profilul ei comerical.
4.Relaiile reciproce dintre ntreprinderile, care desfoar activiti productive i de
comer n alimentaia public, i colectivele deservite de acestea din ntreprinderi
industriale, instituii i organizaii snt specificate prin contracte, care prevd
recuperarea cheltuielilor pentru obinerea i comercializarea produciei.
5. Regimul de lucru al ntreprinderii este stabilit de proprietarul sau conductorul ei, de
comun acord cu organele autoadministrrii locale.
Regimul de lucru pentru ntreprinderile alimentaiei publice, care practic activiti de
producie i comer la ntreprinderi industriale, instituii i organizaii, se stabilete de
comun acord cu administraia lor.
6. ncperile comerciale i de producie ale ntreprinderii se amenajeaz n strict
conformitate cu cerinele proteciei muncii, ocrotirii sntii i mediului ambiant,
pstrrii, fabricrii i comercializrii produciei (mrfurilor), securitii antiincendiare i
cu alte prescripii, specificate n actele normative.
7. La intrarea (pe faada) ntreprinderii se afl firma acesteia, pe care se indic n dou
limbi denumirea ei, apartenena (proprietarul), regimul de lucru.
8. ntr-un loc vizibil se vor expune extrase din prezentele Reguli de baz i din alte acte
normative, care reglementeaz comerul i activitatea de producie i comer n
alimentaia public.
9.Sesizrile i reclamaiile consumatorilor se nscriu n Condica de sugestii i reclamaii,
care este eliberat de ctre organele de statistic teritoriale, nuruit i autentificat
prin aplicarea tampilei i semnturii reprezentantului autoritii administraiei publice
locale.
10. Cumprtorii snt deservii de ctre ntreprindere n orele de program.
Suspendarea accesului cumprtorilor n sala comercial n legtur cu apropierea
pauzei pentru prnz sau a orei de nchidere a ntreprinderii este interzis. Cu 10 minute
nainte de nchidere lucrtorii ntreprinderii previn cumprtorii c timpul de lucru
expir i deservirea clienilor se suspend.
Cnd ntreprinderea se nchide pentru pauza de prnz sau la sfritul zilei de lucru, casa
nceteaz s funcioneze n strict corespundere cu orele de program.
ns toi cumprtorii, care au deja cecuri de cas sau bonuri de marf, trebuie s fie
deservii.
11. nchiderea ntreprinderii pentru reparaii (reutilare) se face de comun acord cu
organele autoadministrrii locale. Dac unitatea n cauz i desfoar activitatea de
producie i comer la ntreprinderi industriale, instituii i organizaii, atunci nchiderea
ei pentru reparaii se coordoneaz cu administraia lor.
Despre nchiderea ntreprinderii pentru reparaii (reutilare) cumprtorii snt ntiinai
printr-un anun special, afiat cu cel trziu 5 zile nainte de data preconizat. n anun se
vor indica adresele celor mai apropiate ntreprinderi cu profil asemntor.
12.n vitrinele ntreprinderilor se expun numai mostre de mrfuri care snt n vnzare.
Modelele mrfurilor din vitrin trebuie vndute la solicitarea cumprtorului dup ce a
fost verificat calitatea lor.
Mostrele de mrfuri, folosite ca elemente ale aranjamentului vitrinei sau care fac parte
din inventar, nu se vnd.

Modul de eliberare a autorizatiei de functionare a intreprinderii:
Pentru obtinerea autorizatiei de functionare a unitatii de comert, solicitantul va depune
o cerere la Centrul de informare si documentare a populatiei al Primariei municipiului
Chisinau o cerere-tip completata. Modelul de cerere va fi elaborate de catre Directia
generala comert, alimentatie publica si prestari servicii, urmind a fi plasata pe pagina
web a institutiei in termen de doua luni din momentul aprobarii prezentului regulament.
In cerere vor fi indicate urmatoarele :
a) denumirea complete a obiectivului pentru care se solicita autorizatia;
b)adresa obiectivului;
c) principalele grupuri de mrfuri care vor fi comercializate n unitatea respectiv sau
serviciile prestate;
d) orarul de funcionare a unitii;
e) numele persoanei responsabile pentru funcionarea unitii.

Modul de eliberare a autorizatiei sanitare:
Autorizaia sanitar reprezint un act tehnic i juridic eliberat n scris de ctre
autoritatea local de sntate public, prin care sunt stabilite condiiile i/sau
parametrii de funcionare ai unei activiti existente ori de punere n funciune a unei
activiti n obiective de interes public. Se scrie cerere-tip ddupa model completata.
La cerere se anexeaz:
a) dosar tehnic, care va cuprinde: avizul sanitar, dac este cazul, planul dimensionat cu
structura interioar, dotrile necesare desfurrii activitii supuse autorizrii,
prezentarea circuitelor funcionale, modul de asigurare a iluminatului, ventilaiei,
temperaturii ambientale, schia reelelor de utiliti sau modul de asigurare a acestora
(ap potabil, ap cald menajer, evacuarea apelor uzate menajere i tehnologice,
evacuarea deeurilor solide i, n cazul unitilor medicale, a deeurilor periculoase
rezultat din activitatea desfurat);
b) dovada de achitare a tarifului de autorizare sanitara.

Modul de eliberare a licentelor pentru comercializarea bauturilor alcoolice si
articolelor de tutungerie:
1.Licena de stat pentru dreptul de comercializare cu amnuntul a buturilor alcoolice
i articolelor de tutun (n continuare - licena) se elibereaz de ctre primriile
municipiilor i executivele raionale i atesteaz c subiectul activitii comerciale
dispune, n conformitate cu prevederile actelor normative, de anumite condiii pentru
depozitarea i comercializarea buturilor alcoolice i articolelor de tutun.
2.Pentru obinerea licenei subiectul activitii comerciale depune la primaria
municipiului o cerere dupa model .
La cerere se anexeaz:
a)copia certificatului de nregistrare de stat a subiectului activitii comerciale;
b)datele privind utilarea ntreprinderii comerciale cu mijloace tehnice i de msur
pentru c)asigurarea comercializrii buturilor alcoolice i a articolelor de tutun,
pstrarea lor n corespundere cu prevederile actelor normative;
d)copia licenei pentru dreptul de activitate n domeniul comerului cu amnuntul i
alimentaiei publice;
e)documentul ce confirm achitarea taxei pentru eliberarea licenei.



1.3. Structura ntreprinderii comerciale:
Magazinul Fourchette este amplasat paralel cu strada care este o arter mare de
circulaie a vehicolelor ceea ce-i ofer faciliti la transportarea mrfurilor de la fabrici la
companie. Magazinul dispune de: o sala comerciala, un depozit, buctria, cabinetul
directorului general, patru wc atit al lucratorilor cit si unul pentru clienti. In salile
comerciale se comercializeaza atit produse alimentare cit si nealimentare. n depozit se
depoziteaz atit produsele alimentasre cit si cele nealimentare, recepionarea mrfurilor
are loc la intrarea in depozit,adica la rampa. Casa este folosit pentru achitarea
cumprturilor efectuate de ctre cumprtori i eliberarea cecului. Restul oficiilor sunt
destinate pentru lucrul angajailor din alte sfere. n interiorul slilor comerciale
produsele sunt amenajate dupa sectoare rafturile pentru expunerea marfurilor la
reducere care atrag clientii obiectelor. La receptie se folosete xeroxul, faxul i
printerul. La casa casierul este dotat cu aparatul de casa pentru achitarea produselor.
Planificarea magazinului
Scopuri:
utilizarea optim a spaiului comercial
amplasarea optim a categoriilor de produse
amplasarea punctelor de vnzare
modalitile de ncetenire a fluxului de cumprtori
Magazinul este divizat n 25 raioane aliementare i nealimentare. Vizual se observ o
divizare orizontal a slii comerciale n zona alimentar i nealimentar. Fiind un
magazin pentru ntreaga familie sortimentul este unul foarte variat: de la produse cu
cerere zilnic (lactate) , produse cu cerere periodic (produse pentru uz casnic), ct i
pentru fiecare membru al familiei (jucrii pentru copii)

Planificarea intrerioar a magazinului Fourchette
Utilajul comercial:
frigidere, vitrine frigorifice, gondole
Aprox 40% din spaiu comercial i revine utilajului comercial. Preponderent este folosit
tipul vertical de amplasare a utilajului comercial, avantejele acestui fiind:
este cel mai eficient mod de utilizare a spaiului;
ofer posibilitatea instalrii unui numar mai mare de display-uri, alturate
marginilor rndurilor principale;
se tie c 80-90% cumprtorilor parcurg punctele de vnzri situate pe
perimetrul slii comerciale i doar 40-50% trec prin rndurile interioare. Iar n acest caz
cumprtorii sunt nevoii s parcurg cel puin un rnd n drum spre casele de marcat,
astfel crete posibilitatea s cumpere un produs , i posibil vor cuta i unul
complementar.
Puncte de vinzare suplimentare
Majoritatea punctelor de vnzare suplimentare sunt reprezentate prin display-uri :
- unele sunt aranjate n continuarea raftului, altele se afl chiar n drum, spre a
nceteni fluxul cumprtorilor.
- pentru aceeai marc i tip de produse ( suc Gustos, Coca Cola, cafea
Nescafe , ceai Greenfield, ampon Wash&Go)
- pentru mrci diferite , dar pentru acelai tip de produse (iaurt, sucuri, cafea,
buturi alcoolice , msline, ap de toalet cu mostre)
Casele de marcat
Sunt prezente 15 case de marcat. Caracteristicele acestora sunt :
asigur desfurarea unei circulaii nestnjenite a cumprtorilor, nct fluxul
acestora nu se intersecteaz n faa caselor de marcat;
cumprtorii sunt ndrumai n aa fel nct toate casele s fie solicitate n
mod relativ uniform;
nu funcioneaz toate casele de marcat, chiar i n orele de vrf, cel puin 2 nu
funcioneaz, fapt ce creeaz aglomerri.


Elemente promoionale
Afiul include 4 rubrici: delicious, comod, avantajos, econom.
atrage atenia
informeaz consumatorul
nu e clar diferena dintre avantajos i econom
se creeaz impresia c gustos este doar ceea ce e menionat n rubrica
delicious
elementele promoionale sunt nserate astfel nct informaiile eseniale
despre produs nu sunt acoperite
mesajul de promovare este plasat ntr-un mod strategic la nlime - astfel
nct acesta s fie uor vizibil pentru consumator.
dimensiunea caracterelor este una potrivit
mesajul ofertei este uor identificabil prin prezena caracteristicii
sale principale, i anume ieftinirea preului.
noul pre nu este bine evideniat i prezentat n contrast cu vechiul pre.
nu este contrastul dintre culori care s evidenieze oferta fcut


Printre materiale promoionale (POSM) pot fi menionate: posteri, stickeri,
separatoarele de raft,display-uri i wobblere.
Poster: suport tiprit, de diferite dimensiuni, prin care brandul comunic beneficiile sau
ntrete mesaje legate de promoii.
Sticker: material de promovare cu utilitate larg, de la lipirea pe ua magazinului,
pn la nmnarea lui sub form de element colectionabil sau cadou.
Shelf talker: element de promovare care poate fi realizat din carton, plastic, lemn sau
metal i care are scopul att de semnalizare a produsului n raft, ct i ca suport de
comunicare a mesajului de brand sau a unor promoii.
Stopper (cu varianta wobbler): obiect care marcheaz ferm produsul n raft prin faptul
c iese n afara raftului. Poate avea forme rotunde, ovoide, triunghiulare sau ptrate
i se poate realiza din multe tipuri de materiale; sunt foarte avantajoase ca impact al
semnalizrii prin faptul c au suprafata mai generoas de expunere i pentru c
sunt extensii ale produsului din raft, ceea ce contribuie esential la captarea ateniei
consumatorului.
Separatoare de raft: materiale de semnalizare realizate din carton plastifiat sau
plastic; au rolul de a sublinia identitatea unui produs sau a unei clase de produse.
Ocup puin loc n economia raftului i sunt extrem de eficiente ca impact vizual,
delimitnd foarte clar produsul n diversitatea de oferte.
Display -uri fixe : suporturi de produs nsoite de vizual; practic, se pot realiza n
modaliti nenumrate, din plastic, lemn, carton, metal, plexiglass sau pot relua
forme i teme diverse: tradiionale, clasice, moderne. Au rolul de a detaa produsul de
raft, de a-i evidenia importana i rangul n seria larg de produse gzduite de
magazin.
Display -uri mobile : similare celor fixe, dar mbogite prin dinamism i interactivitate.
Pot fi mbogite cu sisteme informaionale care s le confere posibilitatea de a
transmite mesaje acustice, sonore, olfactive sau motrice.
Dispensere: suporturi branduite, instalate fie la raft, fie independent de acesta i care
conin pliante sau cupoane de reduceri. Utile att din punct de vedere al imaginii
mrcii, ct i din punct de vedere logistic.
Impactul vizual i acurateea mesajului sunt elementele - cheie care justific
prezena acestor materiale n magazin.


Muzica modalitate de influenare a vitezei/tempoului micrii fluxului de cumprtori
Orele de virf muzic energic, dinamic, ncurajeaz o trecere mai rapid prin sala
comercial, spre a nu crea aglomerri
Dimineaa muzic linitit, predispune spre relaxare,reflexie, tempou lent, spre a-i
reine pe cumprtori ct mai mult n sala comercial
Design interior-este unul obinuit, nu atrage o atenie deosebit
Pereii interiori- vruii cu alb i portocaliu, culorile reprezentative ale magazinului
Pardoseala- de ciment
Plafon- lampa-lumin de zi, lampa cu incandescen
Iluminare efectul luminii de zi
Aranjarea produselor pe raft
Majoritatea produselor sunt aranjate vertical. Avantajele prezentrii verticale:
frneaz mersul clienilor, i oblig s parcurg cu privirea toat nlimea
pentru a descoperi produsul care l caut (cumprare premeditat) i le
permite s observe produsele a cror cumprare nu au prevzut-o;
permite unui produs s fie prezent la fiecare nivel de vnzare: clientul percepe
produsul la nivelul ochilor i l cumpr de la nivelul minii sale;
amenajarea vertical d impresia de ordine i de luminozitate;
permite o mai mare rapiditate n perceperea articolelor.
n magazinul Fourchette se utilizeaz:
- n cazul sucurilor, berii, buturilor rcoritoare
- n cazul display-lor
- ntr-o aranjare mixt (o singur marc, produse diferite : porumb, mazre)


1.4. Ordinea deschiderii i nchiderii magazinului, predarea organelor de paz dup
nchidere.
Programul de lucrul al magazinului Fourchette este cuprins intre orele 8.00 si 22.30 pe
parcursul intregii saptamini.
Magazinul este deschis de o persoana responsabila,care cunoaste codul de alarm,
aceasta persoan vine cu 15 min. Inaintea lucrului i descuiemagazinul. Dup ce ziua de
munc se termin casiera scoate casa, adic calculeaz soldul pe ziua ce a trecut.
Casierul pregtete ncasrile bneti i alte documente de plat i ntocmete darea de
seam a casei casierului superior conform unui bon de intrare. Fiecare lucrtor face
ordine la locul de munc.Inainte de a nchide magazinul lucrtorii mai controleaz nc o
dat locul de munc ceea ce privete igiena. Dup ce totul a fost efectuat i reverificat
lucrtorii prsesc locul de munc anunnd persoana de serviciu ce trebuie s ncuie
magazinul.
Dup ce tot personalul a plecat persoan de serviciu pune un cod de alarm pe care
nimeni nu-l tie nafar de ea.


1.5. Organizarea instruirii personalului i regulile tehnicii securitii n unitile de
comer.
n fiecare unitate comercial trebuie s fie prezent un jurnal n care s fie nscrise
regulile securitii n timpul muncii. Personalul trebuie o dat ntr-o perioad de timp s
se semneze c a luat cunotin cu regulile de securitate. Fiecare angajat a oricrei
ntreprinderi ar trebui s fie instruit n privina postului pe care l ocup. Managerul sau
alta persoan ce ocup un loc de munc mai superior ar trebui s fac o instruire n
privina tehnicii securitii, deoarece se pot ntmpla cazuri exceptate ce se termin n
cele mai dese cazuri cu traume.
La magazinul Fourchette fiecare angajat este instruit despre munca pe cara trebuie s o
efectueze.
In corespundere cu regulamentul de ordine interioara a muncii, se pretind urmatoarele
cerinte de la toti lucratorii magazinului I.C.S. Fourchette MS.R.l
1. Sa respecte cu strictete regimul de lucru al unitatii comerciale date;
2. Sa nu intirzie la serviciu;
3. Sa nu paraseasca locul de munca in timpul zilei de lucru;
4. Sa fie prinzul pe rind conform oralului;
5. Sa nu plece acasa mai devreme decit ora cuvenita;
6. Sa aiba un aspect exterior impecabil (neaparat sa poarte uniforma);
Pentru vinzatori mai exista si niste reguli adaugatoare, cum ar fi:
1. Sa pregateasca locul de munca pina la inceperea zilei lucratoare, sa respecte
curatenia, sa urmareasca sortimentul , preturile;
2. Sa fie comunicativ, amabil, bine-voitor cu clientii;
3. Sa poata asculta cumparatorul, sa aplaneze situatiile de conflict;
Se interzice categoric:
1. Sa se foloseasca telefonul mobil;
2. Sa consume guma de mestecat;
3. Sa se plimbe prin sala fara motiv;
4. Sa vorbeasca cu voce ridicata unul cu altul.etc.
Modulul II
II. Tehnologii comerciale in unitatile de comert
2.1. Organizarea procesului comercial din cadrul magazinului.
Ca si in orice activitate in grup, cum se lucreaza in unitatea comerciala, este necesara o
organizare stricta a personalului. Lucrul in intreprindere este dirijat de Directorul
general si subalternii lui.
Pe linga cel mai important proces de vinzare, in magazin se mai petrec un sir de actiuni
care impreuna formeaza totalitatea proceselor din cadrul magazinului si asigura o
neintrerupta deservire calitativa a consumatorilor.
Aceste procese sunt :
Receptia- care include verificarea cantitativa si calitativa a produselor, aprobarea
documentelor insotitoare, primirea marfurilor si transportarea lor in depozit.
Dezambalarea- acest lucru se produce la iesirea marfii din depozit si
transportarea ei in sala comerciala, adica scoaterea marfii din cutii mari, ambalaje
deteriorate sau prea mari pentru a le putea transporta in sala de comert.
Amblarea- este procesul ambalarii marfurilor care nu se pot comercializa fara
ambalaj, insa au sosit la intreprindere intr-un stoc mare pe care consumatorul nu
este in stare sa il cumpere, atunci marfurile se ambaleaza cite o piesa, doua sau i
se micsoreaza masa sa. Pentru aceasta la intreprindere exista o incapere speciala,
cu inventar si aparate necesare acestui proces. Transportarea- marfurile sunt
transportate de la rampa de la depozit si de la depozit in sala comerciala.
Etalarea- este asezarea marfurilor pe rafturi, in asa mod ca ea sa fie vizibila si ca
orice doritor sa o poata cumpara in ce cantitati doreste.
Amplasarea preturilor- indata ce marfa iese din depozit si este asezata pe rafturi,
de la receptie sunt aduse preturile acestor marfuri, ele trebuie comparate cu
codurile de pe produs si asezate corespunzator. Unele marfuri mici care se vind
rapid sunt stiker-uite, pe ele cu ajutorul unei masini speciale se aplica un stiker.




Procesele operative in unitatile de comert.Factorii intreprinderii in organizarea
rationala a circulatiei marfurilor.
Circulatia marfurilor cu amanuntul ncheie procesul circulatiei marfurilor, (ele
ajungnd la consumatorul final). Acesta se deruleaza prin unitatile comerciale
specializate n vnzarea marfurilor cu amanuntul, constnd n magazine complexe,
chioscuri, etc.La unele unitati comerciale de vnzare cu amanuntul sunt organizate si
depozite de repartizare n care se primesc marfurile de la furnizori, distribuindu-se apoi
un sortiment comercial magazinelor.Contabilul firmii urmareste daca coincide timpul
aprovizionarii cu timpul intrarii marfii in magazin,dupa care le stocheaza si le pregateste
pentru procesul de comercealizare. Unele marfuri ca de exemplu cascavalul, carnea,
pestele, necesita innainte de comercializare sa fie preambalate dar in cantitati mai mici.
In acest caz marfa se duce in camera de preambalare, unde este taiata, cintarita si i se
aplica codul cu bare si pretul.
Principalele surse de aprovizionare a unitatii comerciale sunt furnizorii.
Furnizorii in magazinul Fourchette sunt:
1) Producatorii si intreprinderile industriale ale R.M.(Franzeluta, Milk Mark, Alba,
Bucuria, JLC, etc.)
2) Societatile cu raspundere limitata si intreprinderile individuale(SRL JLC ,
SRL Alba , SRL Vitanta , etc.)
3) Importul marfurilor din tari straine (dulciuri, ceai/cafea, bauturi alcoolice, lactate,
etc.)
Distributia marfurilor. Ea reprezinta procesul prin care bunurile si serviciile sunt puse
la dispozitia consumatorilor. Pentru Fourchette este specific distributia selective, adica
care este specifica marfurilor care au nevoie de anumite conditii de pastrare, expunere
si vinzare. O asemenea distributie are in vedere produsele alimentare perisabile,
produsele electronice si electrocasnice, etc.
Procesul de logistica al intreprinderii. Logistica de distributie toate activitatile care
sunt necesare pentru a aduce produsele din punctul lor de finalizare, din intreprinderea
producatoare, pina la ultimul puct din canalul de distributie.
Activitatile logistice cuprind:
1) Proiectarea si organizarea depozitelor;
2) Depozitarea;
3) Transportul;
Canalele de distributie reprezinta un sistem complex, care include nu numai
Producatorul-Intermediarii-Consumatorii, dar si relatiile de interdependenta ce iau
nastere intre acestia, scopul acestui system fiind acela de a adduce marfurile, pe cai cit
mai eficiente, la indemina cumparatorilor. Canalul de distributie are un caracter
tridimensional, structura lui avind dimensiuni legate de lungime, latime si adincime.
Lungimea canalului depinde de numarul verigilor intermediare prin care trece
produsul pina ajunge la consumatorul final. Este vorba de numarul de etape, dar
nu de distanta in spatiu parcursa de produsul respectiv.
Latimea canalului depinde de numarul unitatilor prin care se asigura circulatia
unui produs in cadrul aceleeasi etape din structura circuitului in cauza.
Adincimea canalului de distributie are in vedere gradul in care canalul asigura
extinderea sau circulatia marfurilor si implicit apropierea produselor de locurile
effective de consum, fie prin amplasarea unitatilor de desfacere, fie prin formele
de comercializare practicate.



2.2. Organizarea relatiilor contractuale al intreprinderii cu furnizorii si
beneficiarii.
O conditie importanta la crearea relatiilor economice, este organizarea relatiilor
contractuale intre intreprindere si furnizori.Organizarea relatiilor contractuale
presupune nu doar incheierea diverselor contracte, dar si executarea obligatiilor
contractuale si achitarii financiare reciproce.
Contractul - acord incheiat intre 2 sau mai multe persoane fizice sau jurudice
cu privire la desfasurarea relatiilor economice dintre ele, reprezentind suportul
juridic al oricarei tranzactii comerciale.
Continutul contractului:
1. Partile si reprezentantii;
2. Obiectul contractului;
3. Durata contractului si obligatia de livrare a marfii;
4. Pretul si modalitatea de plata, conturile si bancile la care acestia sunt deschise;
5. Garantiile privind calitatea marfii, ambalajul, marcarea si etichetarea, expedierea si
transportul;
6. Clauzele;
7. Conditiile se expeditie, incarcare, descarcare, transport;
8. Clauza penala.
Exista foarte multe tipuri de contracte, iar o raspundere larga in practica comerciala o
au:
Contractul de vinzare-cumparare;
Contractul de livrare;
Contractul economic.
Contractul de vinzare- cumparare este acel contract in baza caruia o persoana, numita
vinzator, transfera si garanteaza altei persoane, numita comparator, dreprul sau de
proprietate asuora unui bun.

Continutul contractului de vinzare-cumparare:
Titlul;
Preambulul(exportul si imoirt);
Obiectul contractului;
Denumirea marfii;
Cantitatea;
Calitatea;
Ambalarea marfii;
Marcarea marfii;
Pretul;
Transportul marfii;
Garantii de calitate etc.
Contractul de livrare-este contractul in care furnizorul se obliga sa produca sis a
livreze, iar beneficiarul se obliga sa achite plata pentru productia livrata.
Trebuie sa contina:
1. Pretul si ordinea de achitare;
2. Calitatea productiei, materiei prime;
3. Termrnii, ordinea livrarii, responsabilitatea.
Cei mai importanti furnizori ai grupei buturilor

EFES VITANTA COCA-COLA
VARDA PREMIER SV
GELIBERT ELIT CENTAUR
SB TRADE REPLAST COM
TRINON GRUP AQUA TRADE


Produse locale
Categoria produselor locale include: carne, pete, produse lactate, fin,
produse de panificaie i alte bunuri.
Cei mai mari furnizori de bunuri ai grupei locale :
Principalii furnizori ai grupei locale

CETIGAN LAPMOL
TELEMAR CARIBA AGRO
OSCAN IMPEX PANINELLA
BASARABIA NORD FIDESCO
SLAVENA LUX FEREX
LACTALIS ALBA GARITUDOR
SUPER VICTORIA BONITO MOL

Bcanie
n categoria acestei grupe intr urmtoarele produse:
fin de gru i altele;
cereale necesare pentru hran - hric, ovz, orez i alte cereale;
diferitele tipuri de fasole, ce conin o cantitate mare de proteine vegetale;
paste diferite;
uleiuri vegetale - floarea-soarelui, ulei de msline i alte specii;
diferite tipuri de ketchup;
sosuri;
cele mai importante condimente - zahr, sare, carbonat de sodiu;
principalele tipuri de condimente - piper, frunze de dafin, i multe altele;
elaborarea de repede buctrie - paste finoase, precum i de cereale, supe,
piure;
fructe uscate, nuci, semine i legume uscate;
varietate de snacuri - chips-uri, semine, biscuii;

Cei mai mari furnizori n categoria bcnie

TRIGOR AVD LUX PROBA GRUP
BONALI IMPEX BUCURIA
MOLDAGROPRODUCT COMALIMSER
RUSANDA ALMAIAN
OLIVA PLUS EL PASSO
HENDRIX-BAIL SNACK CLUB
INTERTERM ANRUAD
RIUL VECHI IDEEA PRIM

Non food
Cei mai mari furnizori ai acesei grupe sunt :
Cei mai mari furnizori n categoria de non-food
LE BRIDGE TRIGOR AVD
ABRICOL VION IMPEX
REPUTATIA MAG
SAN FLORIN TAROL DD


Ponderea furnizorilor pe grupe de produs
Metodologia si tehnica incheierii contractelor comerciale:
Inainte de a incheia contractul, intre producatori si comercianti exista relatii care
imbraca diverse forme de colaborare in pregatirea si realizarea schimbului.
Contractul este un act juridic civil concretizat in acordul de vointa a doua sau mai
multe persoane, incheiat in scopul de a crea, a modifica sau a stinge intre ele drepturi si
obligatii.
Orice contract se bazeaza pe un acord de vointa. Dumneavoastra sunteti de acord sa
creati, modificati sau stingeti drepturi si/sau obligatii. In intreprindere cel mai important
este contractul de vinzare cumparare,pe linga el mai sunt si alte contracte cum ar fi :

1) contracte de vanzare-cumparare (cel mai important contract atat pe planul
comertului intern, cat si in relatiile comerciale internationale);
2) contractele de intermedieri (contractul de mandat, contractul de comision,
contractul de agency);
3) contractele de concesiune (contractul de concesiune exclusiva, contractul de
franchising);
4) contractele de transfer de tehnologie (contractul de licenta, contractul de knowhow,
contractul de consulting-engineering);
5) contractele de finantare a operatiilor comerciale (contractul de leasing, contractul
de factoring) etc
Prin contract se infaptuiesc cele doua componente ale vietii economice: productia si
circulatia marfurilor prin intermediul banilor. Cel mai des intalnit, in domeniul comercial,
este contractul din continutul caruia rezulta ca de la data perfectarii lui se nasc drepturi
si obligatii reciproce si interdependente intre parti.

Aceasta inseamna ca in schimbul obligatiei de a livra un produs, cealalta parte se obliga,
reciproc si interdependent, sa plateasca un pret.



MODULUL III
III.Oferta si promovarea marfurilor in sistemul tehnologic al magazinului
3.1. Analiza realizarii actelor legislative, cu privire la Regulile de comercializare cu
amanuntul a unor tipuri de marfuri alimentare si nealimentare
*Profilul comercial i specializarea unitii de comer se stabilete de ctre
proprietar, n conformitate cu legislaia n vigoare.
Unitile de comer care comercializeaz produse alimentare uor alterabile
trebuie s fie dotate cu utilaje comerciale i frigorifice necesare, mijloace
mecanice i inventar, conform regulilor sanitare i normelor de dotare tehnic n
vigoare.
* Decontrile cu consumatorii pentru mrfurile comercializate se efectueaz prin
intermediul mainilor de cas i control cu memorie fiscal, n conformitate cu
actele normative n vigoare.
*Consumatorul este n drept s controleze veridicitatea calculrii costului mrfii
conform etichetelor de marf, precum i a greutii i unitii de msur la
mrfurile cumprate, a termenelor de valabilitate (pstrare) a produselor
conform facturilor, a fielor de ridicare a mrfurilor, prezena certificatului de
conformitate, certificatului igienic, precum i informaia corespunztoare pentru
consumatori, conform prevederilor standardelor naionale.
*n cazul n care a fost comercializat marfa cu defeciuni i consumatorul nu a
fost prevenit de ctre vnztor, consumatorul este n drept s cear, la discreia
sa, realizarea drepturilor ce-i revin n conformitate cu prevederile legii.
*Unitatea de comer va asigura n mod obligatoriu prezena indicatoarelor de
preuri (ntocmite corect) la mrfurile expuse spre comercializare i, la solicitarea
consumatorului, va oferi o informaie complet despre productori, proprietile
de consum i preurile la mrfuri, asigurnd, de asemenea i un nivel adecvat de
servire.
*Vnztorii snt obligai s supravegheze calitatea mrfurilor comercializate i, n
caz de depistare a nrutirii indicilor calitii mrfurilor.

Cererea de marfuri in intreprindere
Cererea -reprezint nevoile de bunuri si servicii care se satisfac prin intermediul
pietei, adic prin vnzare-cumprare. Cererea are drept suport puterea de
cumprare a oamenilor; de aceea, ea exprim , n acelai timp, cantitatea
de bunuri si servicii cerute, la un moment dar, la preurile existente, considernd
date veniturile i preferinele cumprtorilor. Cererea poate fi
individual, adic din partea unui singur cumprtor la un bun economic sau la
altul;
total, adic din partea tuturor cumprtorilor la bunul sau serviciul respectiv;
agregat sau global care exprim ansamblul cererii din partea tuturor
cumprtorilor i la toate bunurile i serviciile existente; aceasta se exprim n
forma bneasc, fiind astfel posibile msurarea i compararea.Cererea cuprinde:
Bunuri si servicii destinate consumului final.
Bunuri si servicii destinate consumului intermediar.
Sortimentul de marfuri se formeaza in dependenta de tipul si profilul marfii, se
arnjeaza in asa fel in cit sa existe o legatura intre ele. Sortimentul reprezinta
imbinarea si selectarea diferitor tipuri de producte.
Cererea, ca volum, structura i nivel al cerinelor de consum, se schimb de la o
perioad sau alta, avnd, deci, un caracter dinamic. Principalii factori de care
depinde dinamica cererii sunt nevoile, venitul si preul. ntr-o astfel de
confruntare, piaa ar putea confirma doar parial nevoia real pentru diverse
produse oferite, ceea ce ar fi tardiv pentru procesul de producie sau pentru
activitatea comercial. Productorii vor s tie dinainte dac produsele oferite
vor avea cerere, n ce cantitate i la ce pre, dup cum i comercianii vor s aib
certitudinea obinerii produselor dorite.
Cererea de marfuri, reprezinta o diversitate de forme si intensitati de manifestari,
in functie de tipul de nevoi satisfacute.
Cele mai importante tipuri de cereri de marfuri in magazinul Fourchette sunt:
I. Cererea curenta-specifica marfurilor de prima necesitate (in special P.A.);
II. Cererea periodica-intilnita la produsele de uz casnic;
III. Cererea rara-este manifestata la bunurile de folosinta indelungata(produse
electrocasnice).
Sortimentul de marfuri alimentare si nealimentare

Sortimentul de marfuri se grupeaza in citeva grupe :
Pine i produse de cofetrie;
Lapte i produse lactate;
Pete i produse din pete;
Carne i produse din carne ;
Mezeluri;
Bcnie.
Condiii de pstrare a alimentelor:
orice aliment perisabil (cu durat mic de pstrare: lapte i produse proaspete
din lapte, carne i preparate din carne, legume i fructe crude, prjituri,
ngheate) se pstreaz obligatoriu la temperaturi ntre 0 i +4C, adic la
frigider;
Pentru pstrare mai ndelungat, alimentele perisabile (cu excepia laptelui,
produselor proaspete din lapte, prjiturilor, oulor) se in la congelator, la
temperaturi sub 15C.
Durata de pstrare a alimentelor se prelungete i prin utilizarea metodelor de
conservare. Aceste metode sunt:
fierberea prelungete termenul de pstrare cu nc 24-48 de ore, cu condiia
pstrrii la frigider dup rcire;
pasteurizarea laptelui, a berii, a buturilor rcoritoare se aplic la nivel
industrial i prelungete pstrarea alimentelor cu 24 de ore (lapte) pn la 1 an
(buturi rcoritoare);
sterilizarea conservelor de carne, legume, fructe, mixte, lapte UHT prelungete
timpul de pstrare ntre 6 luni i 3 ani;







Metodica formarii sortimentului de marfuri in magazine.
Mrfurile de consum, n deosebi produsele alimentare, au o deosebit importan
social i economic, sunt primordial necesare pentru satisfacerea necesitilor vitale
ale omului, au impact asupra sntii organismului uman i asupra mediului ambiant.
Sortimentul reprezinta totalitatea marfurilor care este format din diferite produse care
au la baza un principiu comun de formare, materie prima, destinatie capacitati,
marime.Sortimentul de marfuri este o parte componenta foarte importanta in procesul
de comercializare in unitatile de comert cu amanuntul . Asortimentul de marfuri in
forma sa concreta, de bunuri si materiale puse la dispozitia clientului unui punct de
vinzare - ocupa un loc dominant in politica comerciala a unei firme.El defineste, prin
natura produselor din care este constituit: segmental de utilizatori caruia se adreseaza:
masura activitatii economice a punctului de vinzare.

In fata diversitatii nevoilor clientului, comerciantul stabileste un sortiment printr-o
uniune de produse particulare. Vocabularul curent folosit pentru descrierea
subdiviziunelor unui sortiment cuprinde:
1.Produsul - care reprezinta un bun cautat si obtinut de catre consumator in vederea
satisfacerii unei nevoi. Produsul este vindut sub un nume care ii individualizeaza starea
si uneori calitatea. De exemplu: pine; brinza; cascaval.
2.Categoria de produse care desemneaza un ansamblu de produse capabile sa raspunda
unei finalitati globale identice, respectiv aceleasi nevoi. De exemplu:sos pentru lasagnia;
vanilie pentru prajituri
3.Modelul care corespunde individualizarii unui produs, in functie de materie prima, de
designul folosit.
4.Referinta care este veriga de analiza cea mai mica, pentru ca ea identifica marca unui
anumit model dintr-un produs.
5.Piese sau articolul, cera raspunde unitatii de vinzare dintr-o referinta particulara data.
De regula sortimentul de marfuri se deduce din cererea consumatorilor, in dependent
de capacitatea lor de a procura produsele oferite.
Descrierea sortimentului pe grupe de marfuri alimentare si nealimentare, indicind
producatorul, caracteristici de calitae, conditii de pastrare si termenul de valabilitate
Sortimentul de produse-muimea mrfurilor realizate saucomercializate de o anumit
organizaie,structur cantitativ icalitativ,n funcie de anumite criterii,astfel nct
scorespund cererii unui anumit segment de consumatori i scontribuie la
asigurarea unei activiti de producie respectiv comerciale rentabile.
Caracteristici de calitate suntnsuiri, atribute sau proprieti cuajutorul cruia se
evalueaz calitatea.Ele determin caracterulcomplex al calitii.
Defect este (despre produse nealimentare)lips,scdere,imperfeciune material,fizic
saumoral,neajuns al prdusului,ceea ce interzice folosirea lui;(despre produse
aliementare) stricciuni,mucegiri ceea cele face necomestibile.
Termen de valabilitate este termenul de folosire a produsului, ncazul n care termenul
de valabilitate este trecut se interzicefolosirea acestui produs.
Sortimentul de mrfuri din magazin este variat mprindu-se n mai multe categorii:
1.Panificaie: pine,chifle,covrigei,biscuii,prjituri.

Termenul de valabilitate 72 ore la pine ichifle;
60 zile lacovrigei i biscuii.
Defectele posibile: mucegire, infestare cu alte
mirosuri.

2.Crupe: fulgi de ovs,hric,orez.
Fin de gru,fin
de ppuoi,zahr,sare,mazre.
Majoritatea au termenul de valabilitate 12
luni de la data fabricrii,doar fina de gru are
18 luni ,iar cea de ppuoi-10 luni.Defectele
posibile:infesatre cu altemirosuri,nvechire,depuneri de insecte.



3.Paste finoase:
-tuburi curbate sau drepte cu tietura dreapt
- cu lungimea de la 1,5-4,0 dup curbaexterioar i
3,0
-10,0 pentru paste groase; pene-tuburi cu tietur
oblic
-cu lungimea de la 3,0-10,0 cu unghiul de la ascuit
pn la obtuz;benzi din care sunt tieeii
lungi(curbaidublu)-20,0;i figurine dintr care sunt
urechiue,sfredelu-cu lungimile de 1,5 pentru
paste finoase matriate i 3,0 pentru paste finoase presate i alte sortimente.
Termenul de valabilitate:4,5 luni.
Defecte posibile: mpachetarea necorespunztoare, intrusuri n pachet.
4.Conserve:
pete,carne de vit,mazre,ppuoi,
roii,masline,ananas,pepeni,
ciuperci,pasta de tomate. Legumele
avnd termen de valabilitate 2,3 ani de
la data fabricrii.
Defectele posibile: mucegire, ncrire,
borcanul poate fi spart, conservarea
poate fi necorespunztoare.

5.Dulciuri:
ele fiind de diferite tipuri de la diferite
fabrici.Termenul de valabilitate fiind la
majoritatea de 12 luni.Defectele pot fi
infestarea cu alte mirosuri.



6.Buturi calde:

ceai,cafea,capucino.
Termen de valabilitate: 24 luni.
Defecte: infestare.


7.Buturi rcoritoare alcoolice:
vodk,rachiu,koniak,ampanie,kagor,b
ere,vin rou sec,rou demodulce,alb
demidulce.
Termen de valabilitate la vinuri este
nelimitat, la celelalte butiri civa ani.




8.Buturi rcoritoare nealcoolice:

Dorna,Gura Cinarului, Viva, Fanta,
Coca-Cola, Sprite, Nestea, Joys,
Letto.Termen de valabilitate la toate
12 luni.





9.Mezeluri:



salam,crenvuti. Termen de valabillitate 1
luna- 3luni
Defecte: nvechire, mucegire.




10.Lactate:

lapte-72 ore;smntn-10 zile; iaurt-12
zile; chefir-5zile; brnz dulce-10 zile;
maionez-3 luni sau 6 luni n
dependen de temperatura de
pstrare; cacava-12 zile.
Defecte: mucegire, infestare,
nvechire, paraziti n pachete.
Produse ngheate: ingheat, aluat
ngheat, pulpe de curcan,
colunai. Termen de valabilitate 6 luni.
Defectele: nvechire, lips de produs,
mpachetare necorespunztoare.





Familiarizarea cu continutul actelor care prescriu calitatea marfurilor.
La receptia marfurilor sunt primite si actele care confirma ca marfa este in
conformitate cu standardele si regulamentele in vigoare, si nu vor actiona negativ
asupra sanatatii consumatorilor.
- Factura fiscal este un formular tipizat de document primar cu regim special,
prezentat cumprtorului de ctre subiectul impozabil, nregistrat n modulul stabilit, la
efectuarea livrrilor impozabile.
Coninutul facturii fiscale:
- Furnizorul
- Cumprtorul
- Delegaia
- Documentele anexate
- Punctul de ncrcare
- Punctul de descrcare
- Redirijri
- Foaia de parcurs, seria ,numr, data.
- Transportator
- Totalul
- Valoarea total a livrrilor impozabile(fr TVA)
- Taxa pe Valoarea Adugat
- Accizele
- Valoarea livrrii
- Permis eliberarea
- Predat bunurile
- Primit bunurile
- Timpul de staionare a transportului
- Ruta i distana

- Expedierea;
- Transportul;
- Ruta;
- Notele speciale;
- Numele,prenumele, medicului veterinar;
- Semntura;
- tampila.
Certificatul de calitate- este un document emis de catre unitatea producatoare prin
care atesta calitatea care a stat la baza fabricarei unui produs potrivit standardelor
legale, este aprobat de catre : Costita Danici Controlul sanitar veterinar de productie

Coninutul certificatului de calitate:
- nr. certificatului ;
- data ;
- expeditorul ;
- destinatorul ;
- denumirea produsului ;
- tipul ambalajului ;
- nr.de locuri ;
- masa neta ;
- data fabricarei ;
- termen de valabilitate ;
- data expirarii termenului de realizare ;
- conformitatea documentelor normative.


Analiza normelor cu privire la etichetarea marfurilor.

Etichetarea- aplicarea etichetei sau inscrierea elementelor de identificare pe produs, pe
ambalajul de vinzare cu amanuntul, pe dispozitivul de ambalat, ce insotesc produsul pus
in vinzare si se refera la acesta.
Cerintele obligatorii de etichetare a produselor alimentare.
Denumirea sub care este comercializat alimentul ;
Lista cu ingrediente si cantitatea unor ingrediente ;
Cantitatea neta ;
Data durabilitatii minimale ;
Instructiuni de folosire ;
Denumirea si adresa ;
Tara de orogine ;
Identificarea lotului (-L);
Concentratia alcoolica (%).
Elementele mesajului obligatoriu care trebuie sa apara pe eticheta sunt:
denumirea produsului si numele producatorului, tara de origine;
grupa din care face parte produsul, eventual clasa de calitate;
principalele caracteristici de calitate si masa pe unitatea de ambalaj;
data fabricatiei;
lotul de fabricatie;
restrictii de consum, domeniul de utilizare;
documentul tehnico-normativ (standard sau alt act normativ)
conditiile de pastrare, depozitare;
termen de valabilitate sau garantie.
mentiunea specifica pentru acele produse care au suferit un anume tratament de
modificare a calitatii

Codificarea marfurilor. Codul cu bare, cerintele de aplicare la marfuri

Cod o combinaie de elemente simbolice prin care sereprezint o informaie.
Codificare operaiunea de transpunere n cod a elementelor definitorii ale unor
produse,servicii,fenomene.
Cod cu bare o modalitate de reprezentare grafic a caracterelor numerice sau
alfanumerice prin alternarea unor bare de culoare nchis cu spaii albe de dimensiuni
diferite.
Codul cu bare pune la dispoziia utilizatorilor o metod deintroducere automat a
datelor n sistemul informatic,cu ovitez i acuratee deosebit,un lucru
practic care esteimposibil de realizat prin culegerea manual a datelor.
Metoda de imprimare este important pentru meninerea
caracteristicilor codu
lui,n condiii de mediu diferite n care
sunt transportate sau depozitate produsele.
Codurile cu bare pot fi aplicate:
pe ambalajul produsului;
pe etichete,care se aplic pe ambalaj;
prin etichetare la locul ambalrii produsului.




MODULUL IV
IV. DEPOZITE DE MARFURI
4.1. Tipuri de depozite, amplasarea spatiilor de depozitare in unitatea comerciala
1. n functie de rolul ndeplinit:
- depozite de pastrare (depozite de stocare), corespund viziunii traditionale asupra
depozitelor. Aceste unitati realizeaza stocuri de marfuri n vederea echilibrarii cererii cu
oferta de pe piata si obtinerea de economii la costuri. Pastrarea poate fi pentru o
perioada mai scurta (legume, fructe) sau mai ndelungata de timp (cartofi);
- depozite (centre) de distributie, corespund viziunii moderne asupra depozitelor. n
aceste depozite pastrarea marfurilor este temporara n esenta, centrul de distributie
fiind un intermediar n derularea circulatiei bunurilor.
2. Dupa caracterul activitatii principale pe care o ndeplinesc:
- depozitele de colectare, care concentreaza cantitati relativ mici de marfuri de la
diversi furnizori n vederea formarii unor partizi mari (depozitele de legume si fructe,
cereale sau chiar produse industriale, caracterizate prin capacitate fizica si valorica
mare);
- depozite de repartizare care primesc mari cantitati de marfuri industriale sau materii
prime (sare, petrol, ngrasaminte chimice, etc.) si le transforma n partizi mici pentru a le
livra beneficiarilor;
- depozite de tranzit, amplasate de regula n gari si porturi, servind pentru pastrarea
temporara si uneori pentru pregatirea marfurilor n vederea transportarii ulterioare la
depozitele principale sau la diversi beneficiari;
3. Dupa gradul de specializare:
- depozite strict specializate n care se pastreaza un singur fel de marfa (sare,
cartofi, combustibili lichizi);
- depozite specializate avnd ca obiect stocarea unei singure grupe de
marfuri (confectii, ncaltaminte, cosmetice etc);
-depozite combinate care asigura pastrarea a doua grupe de marfuri apropiate prin
cererea de consum a populatiei (textile-ncaltaminte, galanterie-cosmetice);
-depozite generale, destinate fie marfurilor alimentare, fie celor nealimentare;
-depozite mixte n care se pastreaza att marfuri alimentare ct si nealimentare.



4. Dupa forma de proprietate
- depozite private constituite ca firme comerciale en gros care detin proprietatea asupra
bunurilor pastrate n depozit si care actioneaza pe principiile rentabilitatii econpomice;
- depozite de stat care se gasesc n proprietate publica si concentreaza cantitati mari
produse care fac parte din rezeva de stat;
Tipologia depozitelor poate fi analizata si din perspectiva altor criterii: tipul
constructiv, gradul de automatizare si mecanizare, amenajarea interioara a
depozitelor etc.
Conceptul de depozit poate fi abordat si dintr-o perspectiva extinsa, lundu-se n
considerare spatiile de depozitare mobile, respectiv stocarea n tranzit. Mijloacele de
transport devin spatii de stocare pentru produsele livrate clientilor, pe durata deplasarii.
Importanta acestor "depozite mobile" a crescut considerabil odata cu extinderea
comertului la distante mari si a celui international.
In hipermagazin sunt depozite destul de mari si incapatatoare si bine aranjate, ele sunt
amplasate in interiorul blocului unde se afla magazinul, de asemenea au depozite
specializare, desigur sunt private, dar au si depozite mixte.

Conditiile incaperii destinate depozitarii si pastrarii marfurilor
n funcie de procesele operative ce se desfoar, suprafaa total a unui depozit
este format din:
-Suprafaa ncperilor operative ( cca 80-90%) destinat pstrrii efective a stocurilor de
mrfuri , amenajat ca o sal unic sau sub forma unor ncperi separate sau sli
compartimentate pentru pstrarea unor produse alimentare ce necesit regim
difereniat de pstrare i pentru efectuarea operaiilor de sortare , recepie i
expediere.
-Suprafaa ocupat de ncperile administrative i cu caracter social
-Suprafaa afectat ncperilor tehnice.
Pentru o mai bun organizare a activitii se impune necesitatea sectorizrii pe
orizontal a suprafeei de depozitare astfel:
- zona I, situat n imediata vecintate a cilor principale de acces, destinat
produselor care se livreaz cu o frecven mare i n cantiti mari
- zona II, situat de o parte i de alta a primei zone sau n adncime fa de aceasta,
este destinat produselor care se livreaz cu o frecven medie i n cantiti medii
- zona III, amplasat n prile periferice ale depozitului, cele mai ndeprtate de cile
principale de acces, este afectat pstrrii mrfurilor cu circulaie lent sau de
extrasezon
i a nlimii utile de depozitare a stelajelor:
- zona I, situat pe primul nivel al stelajului, este destinat mrfurilor de volum i
greutate mare sau cu o vitez de circulaie accelerat
- zona II, situat pe al doilea nivel al stelajului, este destinat mrfurilor de volum i
greutate mic sau cu o vitez de circulaie lent
zona III, nivelurile trei i patru ale stelajului, constituie spaiul destinat stocurilor de
rezerv
Selectarea spatiilor, a utilajului din deposit pentru pastrarea marfurilor si a
produselor usor alterabile
Mobilierul se compune din: rafturi simple, dulapuri cu sertare, containere etc.
Utilajul aflat n dotarea depozitelor const n: utilaj frigorific, cntare, utilaje de
transport, stelaje, dulapuri, mese pentru ambalat.
Unelte de lucru i echipamentele sunt utilizate n procesele de servicii, ele sunt: maini
de tiat i porionat, amini de umplere automat, maini de sigilare, maini electronice
de etichetat ( marcat), maini de testarea aparatelor electronice i electrocasnice etc.
Respectarea cerintelor sanotaro-igienice catre marfa si ambalaj
In depozit trebuie de pastat igiena,la fel ca si in sala comerciala , pentru pasrtarea
produselor conform tuturor documentelor si standardelor, pentru a evita posibila
parazitare, infectare, deteriorare sau alterare a produselor, pentru a aduce minimum
posibil de daune magazinului.
Trebuie de respectat la fel si alti factori de exemplu :umditatea relativa a aerului ,
fiecare orodus are limita sa permisa, desigur in deposit nu trebuie s arazbata razele
solare pentru a nu dauna produselor usor alterabile, pentru a nu dereriora ambalajul
lor.
Modul de restituire a ambalajului la intreprindere si furnizori
Ambalajele de circulatie (navete, sticle, borcane etc.), la schimb intre furnizorii de marfa
si clienti, nu se factureaza si nu se supun TVA. In conditiile in care clientii nu detin
cantitati de ambalaje necesare efectuarii schimbului prevazut mai sus, ei pot primi de la
furnizorii de marfa ambalajele necesare in schimbul unei garantii depuse acestora, fara
facturare si fara TVA. Periodic, se vor factura si se vor supune TVA cantitatile de
ambalaje date in garantie si scoase din uz la clienti ca urmare a distrugerii, uzurii,
lipsurilor etc.

CONDITIILE DE PASTRARE ALE PRODUSELOR ALIMENTARE
Pastrarea alimenteler trebuie sa se faca astfel incat sa se previna alterarea, degradarea,
contaminarea chimica si biologica, impurificarea cu praf sau mirosuri straine de natura
produsului. Unitatile de alimentatie publica trebuie sa asigure pastrarea alimentelor in
camere sau compartimente special amenajate pentru anumite categorii de produse si
anume: produse uscate (cereale, fainoase, zahar, produse ambalate), lapte si produse
lactate, carne, peste, derivate ale acestora, legume, fructe proaspete si conservate. In
depozite si incaperi destinate pastrarii produselor alimentare se va asigura o ventilatie
permanenta si corespunzatoare; se vor impiedica accesul insectelor ti rozatoarelor.
Produsele alimentare, cu exceptia legumelor si fructelor crude, se pastreaza in lazi,
butoaie, saci care sa asigure protectia prafului.Produsele alimentare se depoziteaza pe
gratare de lemn asezate in stive, pe randuri sau compartimente, distantate in asa fel
incat sa asigure o ventilatie perfecta, precum si accesul persoanelor care controleaza
starea produselor depozitate. Autoritatile din alimentatia publica sunt obligate sa
pastreze timp de 36 ore o proba din fiecare fel de mancare gatita si servita.
Produsele de panificatie se pot pastra in cosuri de rachita, de material plastic sau in
lazile fabricilor, cu conditia ca acestea sa fie curate si acoperite, sau sa fie asezate direct
pe pardoseala si la adapost de praf si de sursa de caldura. Se pastreaza la temperatura
de 10 - 18
o
C, cu umiditatea relativa a aerului de 60 - 70 %, in spatii dezinfectate, uscate,
aerisite, bine ventilate, izolate de surse puternice de caldura.
Faina se pastreaza in depozite uscate, aerisite, in saci de material textil sau in pungi de
hartie, stivuite, astfel incat sa poata circula aerul la temperaturi de 10
o
C, umiditatea
relativa a aerului fiind de 70 - 75 %, timp de 60 de zile in perioada 01.04-30.09 si 120 de
zile in perioada 01.10-31.03, in camere fara rozatoare sau insecte. Umiditatea mai mare
de 14,5 % a fainii duce la formarea cocoloaselor.
Crupele (gris, malai, orez, arpacas) se pastreaza in locuri uscate, dezinfectate, bine
aerisite, respectand conditiile de vecinatate, deoarece primesc usor mirosuri straine;
temperatura de 16 - 20 oC, umiditatea de 70 - 75 % pentru a evita uscare in exces,
mucegairea sau incingerea. Se pot pastra 30 de zile in perioada calda si 45 de zile in
perioada rece.
Pastele fainoase sunt ambalate in pungi de celofan, hartie pergamentata sau
polietilena, cutii de carton, saci de hartie, lazi de lemn. Spatiile de depozitare trebuie sa
fie curate, uscate, aerisite, dezinfectate. Temperatura de pastrare sa fie de 20
o
C, iar
umiditatea de maximum 85 %. Termenul de valabilitate pentru pastele simple este de
12 luni, pentru pastele cu oua este de 8 luni iar pentru pastele cu alte adaosuri este de 6
luni.
Legumele se pastreaza in pivnite uscate sau incaperi racoroase an care se poate
asigura un curent continuu de aer; ele vor fi asezate in lazi curate sau pe platforme de
rafturi cu schelet metalic si vor fi controlate periodic, indepartandu-se imediat cele
stricate. In astfel de conditii se pastreaza legumele mai putin perisabile (cartofii de
toamna, ceapa uscata, usturoi, radacinoase) si la temperaturi de 0 - 5
o
C, umiditatea
relativa fiind de 75 - 90 %. Legumele perisabile (verdeturi, dovlecei, ceapa verde, usturoi
verde, ciuperci, tomate, cartofi timpurii) trebuie consumate imediat.
Carnea este un mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor, de aceea se
impun conditii speciale de pastrare si depozitare, in spatii frigorifice: carnea refrigerata
se pastreaza la o temperatura de 0
o
C+4
o
C si o umiditate relativa a aerului de 75 - 85 %,
timp de 48 ore; carnea congelata se depoziteaza in spatii speciale, care sa asigure o
temperatura in profunzime de -12
o
C; poate fi pastrata astfel timp de 4 - 12 luni.
Laptele si produsele lactate se pastreaza in bidoane speciale acoperite cu vase
smaltuite acoperite cu capac, puse in racitoare sau in bazine cu apa racita si gheata la
temperatura de +2
o
C+8
o
C timp de 24 ore. Depozitarea se face in incaperi frigorifice
curate, dezinfectate, fara miros strain. Este interzisa depozitarea laptelui in locuri
insalubre.
Grasimile se tin in spatii aerisite, curate, intunecoase, la o temperatura de 0 - 7
o
C,
umiditate de 75 - 80 %. Termen de pastrare valabil; ulei vegetal 4 luni, ulei de germeni
de porumb 90 de zile, margarina 30 de zile, untura 90 de zile.
Ouale se depoziteaza in spatii si ambalaje curate, bine aerisite, intunecoase, cu
temperaturi de 0 - 14
o
C si umiditate de 70 - 90 %. Termenul de depozitare in perioada
15.09-31.03 este de 20 de zile, iar in perioada 01.04 - 14.09 de 10 zile. Sa se evite
depozitarea indelungata a oualor.








Conluzie

In urma realizarii acestei practici am analizat intreprinderea din mai multe puncte de
vedere, am observat ca ea dispune de tot ce este necesar pentru o buna functionare.
Are o amplasare destul de favorabila,dispune de utilaje si mobila moderna,activeaza in
conformitate cu legislatia in vigoare, dispune de toate actele necesare. Amplasarea
raioanelor in favorizeaza, comercializarea marfurilor alimentare cit si cele nealimentare.
Am avut ocazia sa pun in aplicare cunostintele despre psihologia cumparatorilor, in
fiecare zi fiind in contact direct cu consumatorii, mi-a fost mai usor sa-i determin pe cei
care sunt mai pretentiosi, pe cei care sunt mai educati si calmi, pe cei niincrezuti in sine,
si desigur mi-a placut experienta cu copii mici, pentru care cel mai important este sa
zimbesti si sa le propui ceva cit mai colorat si atractiv.
Aceste doua saptamini de practica ma vor ajuta nu doar mai bine sa-mi realizez lucrul pe
care in viitor il voi practica, dar imi va fi si o lectie de viata sa fiu mai atenta la lucruri
mici.


















Bibliografie




1. http://furshet.ua/



2. Baza material-tehnic a ntreprinderilor comerciale / Feodosie Pitucan


3. Regulamentul privind condiiile i procedura de efectuare a certificrii igienice a
mrfurilor i produselor alimentare i nealimentare


4. Lista mrfurilor i produselor alimentare i nealimentare supuse certificrii
igienice n Centrul Naional tiinifico-Practic de Medicin Preventiv


5. Google.md