Referat la Managementul Transferului de

Tehnologie
Outsourcing-ul n economie
Studenta
Matei Florentina Tatiana
Anul I, MAPP
Bucureti
!"#
Denumirea de Outsourcing
$n literatura de s%ecialitate de lim&a engle'a e(ista mai multe definitii ale outsourcing-
ului, care este un termen relati) nou* +ar a%roa%e n toate i')oarele consultate acest termen se
refera la delegarea unor sarcini sau o&iecti)e unor segmente organi'ationale a%artin,nd unor
entitati e(terne, cel mai des %rintr-o ntelegere formala -de aceea %oate fi numit si
su&contractare.* +in aceste considerente )om utili'a n continuare notiunea de e(ternali'are, care
ni se %are traducerea cea mai adec)ata n lim&a rom,na* /(ternali'area %oate include o )arietate
mare de acti)itati0 utili'area ser)iciilor unor ntre%rinderi din afara %entru nde%linirea sarcinilor
%ro%rii, transferul %rocesului de %roductie n 'one cu forta de munca mai ieftina, atragerea
resurselor e(terne %entru solutionarea %ro&lemelor %ro%rii, reducerea %ro%riei acti)itati n
fa)oarea %rocurarii unor ser)icii de la alte com%anii, coo%erarea cu alte firme s*a* +e fa%t,
e(ternali'area constituie si o strategie %rin care o organi'atie ncredintea'a functionalitati ma1ore
unor furni'ori e(terni, s%eciali'ati n anumite ser)icii, care de)in astfel %arteneri-furni'ori de
ser)icii cu )aloare adaugata*
+aca termenul este relati) nou, atunci conce%tul de e(ternali'are nu este de o noutate
a&soluta* 2om%aniile au nchiriat ntotdeauna ser)icii din e(terior %entru di)erse ti%uri de
o%eratiuni interne, tocmai n sco%ul de a face fata unor sarcini %e care nu le-ar fi %utut reali'a %e
cont %ro%riu, indiferent ca a fost )or&a de cladiri, tehnologie, oameni sau alte resurse* Totusi
e(ternali'area a nce%ut sa se im%una mai clar odata cu de')oltarea industriei de %rocesare a
datelor, iar a%oi s-a e(tins la foarte multe domenii* $nce%,nd cu anii 3! ai secolului trecut
conce%tul a c,stigat n %o%ularitate, iar com%aniile au nce%ut sa-si e(ternali'e'e masi) ser)iciile*
Aceasta s-a datorat, n %rimul r,nd, cresterii mo&ilitatii internationale a factorilor ca urmare a
li&erali'arii, a glo&ali'arii si a a%aritiei noilor tehnologii*
Asta'i a%roa%e orice tara si organi'atie si e(ternali'ea'a o %arte din sarcinile sale*
/(ternali'area are o utili'are foarte larga0 %roductie, ser)icii, finante, tehnologii informationale,
resurse de munca etc* $n literatura se nt,lnesc si unii termeni analogi e(ternali'arii0 shrin4ing,
do5nsi'ing, s%in off, dar ei re%re'inta e(em%le %articulare de a%licare a metodologiei
e(ternali'arii* /(ternali'area cercetarii, n %rinci%iu, nu este foarte diferita de orice alt ti% de
e(ternali'are a afacerilor* /(ista diferite modele de contracte de cercetare0 cercetari comune,
cercetari n cola&orare si e(ternali'are com%leta* 2ercetare comuna este atunci c,nd mai mult
2
dec,t o entitate lucrea'a m%reuna, cercetare n cola&orare - c,nd un gru% de cercetatori lucrea'a
m%reuna re%re'ent,nd diferite disci%line, e(ternali'are com%leta - c,nd o entitate efectuea'a
cercetari n folosul alteia*
Procesele de e(ternali'are a cercetarii constituie nca un sector mic al e(ternali'arii* /l
necesita mult tim% si cunostinte de un nalt ni)el %entru a fi a%licat* Pioner n %rocesele de
e(ternali'are a cercetarii stiintifice este considerata com%ania 6eneral /lectric*
n sens larg, externalizarea poate lua urmatoarele forme:
- /(ternali'are la ni)el de com%anie %rin delocali'are si m%artirea acti)itatilor %rimare*
Transferarea unor ser)icii si acti)itati %oate a)ea loc la filiale din tara ale com%aniei sau la filiale
de %este hotare7
- /(ternali'area n afara com%aniei* $n acest ca', e(ternali'area unor ser)icii si acti)itati
%oate a)ea loc catre com%anii din aceeasi tara sau catre com%anii de %este hotare -numita si
e(ternali'are off-shore.*
$n economie externalizarea8outsourcing-ul, define te delegarea unor sarcini %roducti)e,
o&iecti)e, sec iuni de afaceri nestrategice -neesen iale. c9tre segmente organi'a ionale
a%ar in,nd unor entit9 i e(terne, care ofer9 un ra%ort %re -calitate mai &un sau de in e(%erti'9
-%roduc mai &ine. n domenii s%eciali'ate* :u este )or&a de rela ii de %arteneriat ntre doi egali
ci mai degra&9 de o su&contractare c9tre furni'ori e(terni a unor acti)it9 i secundare din cadrul
unei firme -ntre%rinderi.* Termenul outsourcing este o sinte'9 a e(%resiei engle'e outside-
resource-using, li&er tradus90 utili'are de resurs9 -resurse. e(tern9 -din afar9.* /(ternali'area
%oate cu%rinde un s%ectru larg de acti)it9 i, de la %rocese o%era ionale -de e(em%lu %roduc ie de
su&ansam&le. i %,n9 la func iuni ale firmei*
Necesitatea externalizarii
Intre%rinderile au tendinta din ce n ce mai mult de a se -re.centra %e acti)itatile lor de
&a'a denumite si acti)itati de &a'a n sco%ul ameliorarii com%etiti)itatii lor si %entru a reduce S2
ca urmare a e)olutiei ntr-un mediu concurential e(acer&at* Pentru a face a%el la tehnicile %e care
ntre%rinderea nu le detine sau %e care nu le %ot e(ersa ntr-un mod renta&il sau care ar face
gestiunea ntre%rinderilor %rea com%le(a, un numar de ntre%rinderi s-au ntors s%re meseria lor
de &a'a, sca%,nd de sarcinile cu )aloare adaugata redusa %e care le e(ecutau nainte* /ste util ca
nainte de a ntelege acest %roces sa definim e(ternali'area*
3
Afaceri tip proiect vs. outsourcing
+erularea afacerilor de ti% %roiect este de%endent9 de situa ia con1unctural9, %e c,nd
e(ternali'area %oate asigura ncas9ri %e termen lung* +in acest moti), este recomanda&il, ca
firmele de IT s9 dis%un9 de am&ele ti%uri de afaceri* 2ontractarea de %roiecte a cunoscut o
cre tere de circa ;< n !!=* Se a tea%t9 ns9 cre teri %uternice i n domeniul e(ternali'9rii,
c,te)a e(em%le n acest sens fiind, e(ternali'area ser)iciilor de des4to% i re ea a gigantului
Allian' sau mult a te%tatul %roiect >er4ules al armatei federale germane*
2omen'ile de e(ternali'are mari se las9 nc9 a te%tate, &a mai mult se %re)i'ionea'9
efectuarea unui outsourcing selecti) %e )iitor, adic9 m%9r irea unui %roiect mare n mai multe
%roiect de dimensiuni mai reduse*
Pe l,ng9 aceasta contractele de outsourcing %e o %erioad9 de cinci ani )or tre&ui
renegociate n cursul acestui an res%ecti) n anul urm9tor* Astfel o&ser)atorul %ie ei de IT, TPI
%re)i'ionea'9 renegocierea a #; de contracte n !!=8!!?* in,nd cont de inten ia firmelor de
a- i reduce costurile, se )a %utea )or&i de o reducere a mar1elor* in,ndu-se cont de
su%raca%acit9 ile de %roduc ie se %oate formula te'a conform c9reia &ran a IT este &ran a de
o el a secolului "*
Outsourcing n Romnia
Rom,nia, ca multe alte 9ri din /uro%a de /st, n %rinci%al 2ehia i Bulgaria, concurea'9
cu 9ri ca India i 2hina %e %ia a de e(ternali'are a %roiectelor de IT din S@A, 2anada i 9rile
@niunii /uro%ene* 2onsiderat un al doilea AInternet &u&&leA, outsourcingul este o industrie cu o
cifr9 de afaceri de a%ro(imati) B3 miliarde @S+ %e an* Se %oate o&ser)a o mic9 cre tere a
%re urilor din Rom,nia, 1ustificat9 %rintr-o sc9dere a ofertei de s%eciali ti n IT din Rom,nia*
Totu i, i n aceste condi ii, %re ul mediu -indstrial. %e or9 de "C euro ne situea'9 n a)anta1 fa 9
de celelalte 9ri din /uro%a de /st i 1ustific9 statutul de destina ie fa)orit9 n 'on9 %entru
e(ternali'9ri %ro)enite n s%ecial de la firmele euro%ene*
4
Avantaje ale externalizrii
/(ista o serie de moti)e %entru care com%aniile e(ternali'ea'9 o %arte din acti)it9tile lor* 2ele
mai des in)ocate de catre actorii %rocesului de e(ternali'are sunt0
olu ii specializate! complete! la un nivel profesionist.
"osturi reduse de exploatar. Acestea se datorea'a costului mai mic al fortei de
munca la furni'or, dar uneori si scala&ilitatii ser)iciului sau %rodusului* O solutie
renta&ila care nce%e moderat %oate fi de')oltata e(%onential, fara cresterea
cheltuielilor si a resurselor umane* Proiectarea unui astfel de %rodus se %oate e(ecuta
modular, astfel nc,t )iitoarele adaugiri sau a1ustari de conce%t sa %oata fi
im%lementate cu usurinta*
#m$unatatirea productiei. +eseori ser)iciile e(ternali'ate sunt efectuate de oameni
cu cunostinte sau de%rinderi mai &une, s%eciali'ati n domeniu, com%ania-furni'oare
fiind e(%erta n acti)itatea )i'ata* A%el,nd la ser)iciile unor furni'ori s%eciali'ati,
com%aniile au acces im%licit la in)estitiile acestora n tehnologie, metodologie si
oameni - in)estitii reali'ate %e %arcursul unor %erioade de tim% considera&ile* Printre
ca%a&ilitatile acestor furni'ori se numara si e(%erienta c,stigata n domeniul
res%ecti), %rin lucrul cu di)ersi clienti cu necesitati similare* $n %lus, contractele
ncheiate %re)ad termene clare de li)rare a %roduselor sau de finali'are a %roiectelor
si a %arametrilor acestora*
Aplica ii integrate! puternice! flexi$ile i sigure.
"re terea acurate ii! productivit ii i eficien ei.
#m$unat%irea focusrii companiilor
5
&xternalizare la nivel glo$al
Au nceput cu servicii $asic! gen culegere de text! umplere $aze de date! transcriere
'.a.m.d. Au continuat cu servicii ceva mai complexe! gen call center! pentru ca! ntr-un final
s ajung la dezvoltare de soft! administrare de centre de date 'i alte tipuri de servicii
sensi$ile. Desigur! este vor$a despre indieni! adic despre cei care s-au specializat n a
prelua munca altora la un pre% mult mai mic. (i nu este vor$a aici doar de un domeniu
anume. Din punct de vedere teoretic! indienii pot prelua a$solut orice. Dac exista cerere!
imediat se vor forma o mul%ime de firme oferind servicii similare celor din %ara de origine
la pre%uri mai mici.
$ntruc,t este )or&a des%re ser)icii cu care suntem o&i nuiDi, lucrurile nu mai %ar demult
at,t de ciudate* :u i se %are nim9nui nimic e(agerat n a face o re)i'ie a unui a)ion sau )a%or n
India datorit9 costurilor mai 1oase* +aca ns9 s-ar %une n discuDie e(ternali'area unei %9rti &une
din educaDie oare cum ar fiE Aceasta idee i a%arDine unui %rofesor de la @ni)ersitatea 6eorge
Fashington* +r* 2handru Ra1an care i-a %ro%us s9 e(ternali'e'e corectarea temelor de acasa i
a lucrarilor studen ilor* Ideea e sim%la0 decat sa stai i sa corecte'i acelea i i acelea i lucruri,
mai &ine anga1e'i %e cine)a care sa faca acest 1o& re%etiti), ie re)enindu- i doar sarcina de a
%une note*
S%unem adesea ca a face costa mai scum% dec,t cum%ararea, dar acti)itatile e(ternali'ate
sunt ntotdeauna cele care nu crea'a 8 sau crea'a o )aloare adaugata mica* Anali',nd mai
%rofund situatia se constata ca nu este ca'ul*
Intr-ade)ar ntre%rinderile au tendinta sa e(ternali'e'e anumite functii din urmatoarele
ratiuni %rinci%ale0 calitate, renta&ilitate, su%lete, reacti)itate* Sa luam e(em%lu din logistica
trans%ortului de marfuri0 trans%ortul este un %ost oneros si dificil de %us n %ractica deoarece
necesita mult tim% si in)estitii mari*
6
Eficacitatea - ntre%rinderea care e(ternali'ea'a c,stiga tim% %rin ncredintarea altora a
ceea ce ea renunta sa asigure* Intre%rinderile se concentrea'a astfel asu%ra acti)itatii de &a'a n
care ele sunt mult mai %erformante, a),nd un grad de control mai mult sau mai %utin acentuat n
functie de modul de e(ternali'are %referat* Prestatiile la care ele fac a%el sunt mai eficiente n
aceste acti)itati %eriferice, care sunt de fa%t acti)itatile lor de &a'a ale firmelor care acce%ta
%reluare acti)itatilor* Aceasta relatie contractuala &a'ata %e ncredere, durata si interde%endenta,
%ermite un %alier limita de organi'are, de integrare fara limite mentin,nd nsa a)anta1ele care
re'ulta din utili'area %ietei* /ste deci necesara o atentie %articulara acordata contractului care
reglementea'a relatiile cu %restatorul si care asigura ntre%rinderii o anumita seninatate n ceea ce
%ri)este re'ultatele scontate*
Reactivitatea - e(ternali'area logisticii duce la o mai mare ada%ta&ilitate la schim&ari,
asigura o reacti)itate ridicata de fiecare data* Intr-ade)ar n conte(tul economic actual marile
ntre%rinderi %atinea'a datorita dimensiunilor mari ceea ce le face sa a)anse'e greu* Recursul la
formarea de ntre%rinderi mici si mi1locii %ermite o fle(i&ilitate mai mare si o reacti)itate s%orita
fata de )ariatile cererii* Intr-un alt conte(t %restatorul se anga1ea'a n mod egal sa asigure
continuitatea %retatiilor si sa su%rime acti)itatile cotidiene, descarc,nd astfel ntre%rinderea de
greutati*
Rentabilitatea - e(ternali'area im%lica n general o scadere a costurilor, ceea ce duce la o
ameliorare a renta&ilitatii* In %rimul r,nd ea %ermite scaderea costului social al ntre%rinderii
%ersonalul %e care ntre%rinderea l folosea nainte %entru o acti)itate acum e(ternali'ata si
sarcinile sociale care re)eneau fiind transferate %restatorului*
Calitatea - %restatorii sunt certificati n general %rin norma ISO 3!!, ei sunt deci
recunoscuti n %rofesia lor* Acti)itatile e(ternali'ate sunt s%ecialitatea %restatorilor din moment
ce acestia sunt asociati, riscurile ntre%rinderii sunt mici si %artici%a la succesul sau* /i sunt deci
res%onsa&ili de o&iecti)e care sunt aceleasi cu ale ntre%rinderii ce le e(ternali'e'a, asigur,nd
clientului final calitatea %restatiei* /(ternali'area este de asemenea o solutie %entru %ersonalul
calificat %ermit,nd astfel %restatii de calitate fara a le forta*
Alegerea partenerului
7
Alegerea %artenerului necesita o atentie %articulara deoarece aceasta alegere )a influenta
eficienta si renta&ilitatea ntre%rinderii* +e aceea %restatorul tre&uie sa nde%lineasca un anumit
numar de calitati si este selectat du%a o anali'a riguroasa*
2alitatile esentiale %e care ntre%rinderea le cere )is-a-)is de %restator sunt0
G com%etente certificate n domeniul logisticii0 %restatorul tre&uie sa %osede
cunostinte solide, actuali'ate, %recum si ca%acitatea de a le de')olta,
G %restatorul tre&uie sa fie dotat cu ca%acitate de ino)atie, cu fle(i&ilitate si
reacti)itate* /l tre&uie sa fie ca%a&il sa reactione'e si sa faca fata %reocu%arilor
ntre%rinderii,
G tre&uie deasemenea sa dis%una de ca%acitate de in)estitie %recum si de soliditate
financiara, tre&uind sa demonstre'e %erenitatea structurilor sale,
G e)ident, logicianul tre&uie sa %astre'e confidentialitatea contractelor,
G %restatorul tre&uie ntre altele sa ofere o dis%oni&ilitate si o facultate de a asculta
%ermanent %entru a se %utea sta&ili o relatie de ncredere %uternica,
G n final, logicianul tre&uie sa fie dotat cu o ca%acitate si o )ointa de a a1uta
ntre%rinderea sa cree'e )alori* Acesta calitate su%limentara %ermite de')oltarea
s%iritului de %arteneriat si anga1area %restatorului n tim%*
+emersul ti%ic de selectie a unui logistician urmea'a o schema relati) &ine structurata -
este )or&a mai nt,i de adunarea informatiilor %entru definirea segmentelor de %iata )i'ate 8
atinse, a ser)iciilor cerute si a %erimetrului %restatiei* Intre%rinderea tre&uie a%oi sa %rocede'e la
detalierea ne)oilor -ca%acitate si tehnica 8 mod de lucru. %entru a desco%eri mai multi %restatori
%otentiali* Plec,nd de la acestea ntre%rinderea este a%ta sa constituie o lista de oferte* Odata
o&tinute ras%unsurile la oferte, ntre%rinderea reali'ea'a o %rima e)aluare a ras%unsurilor %entru
a face o %reselectie* A%oi )a face o a doua e)aluare a ca%acitatilor %restatorilor selectionati
anterior, iar n final )a selecta %restatorul agreat si )a %roceda la definirea si constituierea
%roiectului*
8
)ijloacele care ajuta la externalizare
:ecesitatea sta%,nirii noilor tehnologii de informatie si de comunicatie %recum si
sta%,nirea e(%loatarii flu(ului de informatii asociate flu(ului fi'ic a de)enit un element esential
din %aleta res%onsa&ilitatilor logicienilor* Asta'i o &una utili'are a noilor tehnologii de
informatii si de comunicare a de)enit %rimordiala si cunoaste o de')oltare intensa* Tendinta s%re
e(ternali'are necesita o )igilenta s%orita mai ales n ceea ce %ri)este flu(ul informational %entru
a mentine o %utere de negociere suficienta cu %restatorii* Intre&area care se %une deci este
urmatoarea0 care sunt mi1loacele dis%oni&ile %entru a a1uta la sta%,nirea acestui flu(E Binenteles
mi1loacele re'ultate din noile tehnologii ale informatilor si ale comunicatiilor utili'ate cel mai
frec)ent ram,n internetul si intranetul %entru retelele interne ale ntre%rinderii* Tre&uie sa stiti ca
e(ista o multime de softuri0
- SAP -Ad)anced Plannig SHstem. este )or&a de un sotf S2M care re%re'inta o re)olutie
n conce%tul de a&ordare a logisticii si furni'ea'a un ras%uns n materie de mi1loace de %ilota1 al
lantului logistic,
- /RP -/ntre%rise Resources Planing. - logiciel de gestiune tran'actionala n care
logictica se &a'ea'a %e nregistrarile tran'actiilor de &a'a ale %rocesul -%unct de comanda, intrari
si iesiri din de%o'it, din unitate.*
Insta&ilitatea mediului ncon1urator %oate conduce la %unerea n %ractica de metode de
reconce%ere a retelelor de circulatie* Prestatorii de logistica tre&uie sa se de')olte n tim% real
%entru a da ras%unsuri la toate %ro&lemele a%arute %e neaste%tate
Evolutia externalizarii - se constata ca, din ce n ce mai mult, cel care da ordinul
-comanda. e(tinde im%ortanta %restatiilor logistice %e care le e(ternali'ea'a* Mai nainte,
sarcinile delegate se limitau mai ales la tratamentul flu(urilor de %unere la dis%o'itia clientului a
%roduselor* Flu(urile concentrate erau deci cele care mergeau de la ntre%rindere s%re %iete si
9
contraflu(urile erau considerate ca marginale* Asta'i ele de)in destul de im%ortante ca sa nt,r'ie
si chiar sa antrene'e o restructurare a nodurilor de circulatie a %roduselor nsasi ceea ce
%resu%une si o re%unere n cau'a a infrastructurilor si organi'arilor de logistica a acestui
contraflu( -recu%erarea deseurilor si reciclarea, recu%erarea %ieselor u'ate, S+I, am&ala1e. daca
nu sunt e(ternali'ate re%re'inta )olume ce %ot )aria ntre "! - #!< din )olumele ce ies din
antre%o'ite* Acesta cifra relati) im%ortanta arata ne)oia si interesul %e care le au ntre%rinderile
%entru ca sa-si e(ternali'e'e logistica* Aceasta ne)oie acuta este la &a'a di)ersificarii
%restatorilor de logistica de a'i*
In final tre&uie sa stim ca acei care dau ordinile au un interes su%limentar %entru a-si
e(tinde %restatiile lor e(ternali'ate %entru a reali'a economii de scala* Intr-ade)ar cu c,t numarul
de ser)icii reali'ate de %restatori este mai im%ortant cu at,t costurile sunt mai reduse*
Exemplul IBM - a reali'at o selectie drastica a %restatorilor consultand ? de s%ecialisti*
+u%a anali'a nu au ramas dec,t ; finalisti, din care # au fost a&andonati definiti)* 2ei doi
c,stigatori ai %ietei au fost 6eodis %entru Franta, Italia si 6ermania, iar Ti&&etJBritten %entru
%artea &ritanica*
IBM a ncredintat %restatorilor sai 0
G distri&utia si gestiunea masinilor si %ieselor,
G gestiunea imo&iliara si ingineria financiara 0 6eodis este nsarcinata cu ),n'area lenta
-ncetul cu ncetul. a antre%o'itelor si fondurilor de comert detinute inutil de IBM,
G este e)ocata %osi&ilitatea de a ncredinta lui 6eodis o sarcina mare, asam&larea si
configurarea P2-urilor,
In final transferul de salariati si a contractelor cu toate efectele lor - la 6eodis sunt ?;!
salariati ai IBM.
10
Riscurile externalizarii
Strategia de e(ternali'are si gaseste 1ustificarea n scaderea costurilor ce o nsotesc si n
necesitatea concentrarii eforturilor %entru meseriile de &a'a ale ntre%rinderii* Totusi ea are
anumite riscuri -strategice, de e(%loatare si 1uridice. %e care tre&uie sa le sta%,neasca* /)olutia
actuala %ledea'a %entru ado%tarea unui demers fondat %e crearea de )alori ca si criterii de alegere
ntre e(ternali'are si integrare*
Riscurile sunt de diferite ti%uri0
G riscuri legate de a&ordarea strategica a acti)itatii0 fluctuatiile e(ercitate de ntre%rindere
si care sunt considerate ca nestrategice la un moment dat %ot de)eni strategii n functie de
e)olutia acti)itatii si a %ietei* Astfel, logistica a de)enit o functie strategica si nu mai este
o afacere de tehnicieni* Printre altele e(ternali'area se %oate nsoti de transferuri de
tehnologie uneori ire)oca&ile si de %ierde de 4no5-ho5*
G riscurile legate de controlul e(%loatarii - e(ternali'area %oate modifica ra%orturile de
forte ntre ntre%rinderi* Astfel, multe ntre%rinderi care si-au ncredintat tot sistemul lor
de de')oltare %artenerilor de informatica au de)enit de%endenti de acestia* Acti)itatile de
e(ternali'are nu sunt ntotdeauna e(ercitate la ni)elul calitati) cerut, mai ales daca ele
%ri)esc sarcini %utine, cu calificare sca'uta, %entru acest moti) :o)otel si-a rentegrat
acti)itatea de curatenie transform,nd Aun %ost de cost n factor de )aloare adaugataA*
G riscuri legate de acti)itate - desi e(ternali'area generea'a o reducere foarte im%ortanta
a costurilor A)i'i&ileA ea %ro)oaca %rintre altele o crestere a costurilor indirecte induse,
ascunse care adesea sunt su&estimate de ntre%rindere* Aceste costuri sunt consecinta
necesitatii %unerii la %unct a unui dis%o'iti) de su%ra)eghere si control al acti)itatiilor
su&furni'orilor -coordonarea echi%elor, actuali'area %eriodica a contractelor, definirea
caietului de sarcini, urmarirea acti)itatii %restatorului.* @neori nu este ntotdeauna usor
%entru cel care da ordine sa sta%,neasca elementele facturarii, ceeea ce are dre%t
consecinta limitarea c,stigurilor scontate la termen*
11
G riscuri 1uridice legate de gestiunea %ersonalului - desi legea autori'ea'a transferul de
%ersonal n ca'ul unei e(ternali'ari ce im%une noului %restator reluarea contractelor de
munca, ntre%rinderea tre&uie sa faca acest transfer cu %rudenta* Astfel, transferul de
ser)icii sau acti)itati cu salariati cu tot nu este admis 1uridic dec,t daca aceste acti)itati
sunt entitati economice autonome, adica A un ansam&lu organi'at de %ersonae si de
elemente materiale sau imateriale ce %ermite e(ercitarea unei acti)itatti economice cu
o&iecti) %ro%riuA*
Strategia de e(ternali'are ca orice strategie este %urtatoare de riscuri care nu %ot fi
su%rimate* Tre&uie sa se gaseasca mecanisme care sa %ermita delimitarea si sta%,nirea lor* O
%rima a&ordare a sta%,nirii acestor riscuri consta n re%unerea tuturor %reocu%arilor %e termen
scurt ntr-un demers %ros%ecti)* Acesta necesita ado%tarea unei )i'iuni care %lasea'a clientul n
centrul %reocu%arilor* In acest conte(t, reducerea ra%ida a costurilor nu tre&uie sa aco%ere
efectele %e termen lung ale conducerii acti)itatilor ntre%rinderii deoarece )ointa afisata de a
reduce costurile risca sa determine ntre%rinderea sa transfere acti)itatile considerate %eriferice,
dar care contri&uie indirect la satisfacerea clientilor* 2hiar o functie considerata ca nedecisi)a
asta'i %oate de)eni decisi)a n tim% tin,nd cont de e)olutia mediului si a cererii* Astfel, anumite
ntre%rinderi care su&tratea'a distri&utia %roduselor lor si-au reluat acesta functie a),nd n )edere
im%ortanta acesteia n satisfactia clientului -cunoasterea clientului, calitatea %rimirii, am,narea
tratarii cererilor, etc.*
In ceea ce %ri)este as%ectele legate de costuri si de renta&ilitatea indusa de e(ternali'are
este necesara a&ordarea com%arati)a ntre costurile e(ternali'ariii -cautarea %artenerului, de
su%ra)eghere si control, de o%ortunitatile legate de imo&ili'area unor acti)e. si costurile interne
-de cordonare generate de acti)itatile care sunt de asemenea costuri.* Acest demers care %ermite
sa se tina cont si de costurile ascunse facilitea'a ar&rita1ul ntre integrare si e(ternali'are si se
refera la teoria costurilor de tran'actionare de')oltate de 2oase si Filliamson* Strategiile de
e(ternali'are %use n %ractica de anumite gru%uri ca Benetton folosesc acesta metoda de control
al costurilor* In loc sa se transfere o acti)itate de &a'a a ntre%rinderii catre un su&furni'or cu
riscurile 1uridice enuntate anterior, este mai 1udicios reali'area unei filiale a acesteia*
12
Acest mod de a&ordare ofera ntre%rinderii o su%lete mai mare n gestiunea %erimetrului
sau* /a facilitea'a deasemenea si cesiunea acti)itatilor si tranferul %ersonalului n ca' de ne)oie*
In acest ca' com%le(itatea si incertitudinea care caracteri'ea'a mediul ntre%rinderii le %un n
situatia de a %une la %unct strategii care consolidea'a acti)itatile lor de &a'a, n schim&
su&trat,nd alte acti)itati* Aceste orientari )i'ea'a n %rinci%al scaderea costurilor* +ar acest
o&iecti) imediat nu tre&uie sa e(cluda riscurile inerente unei asemenea strategii, riscuri care
e(%lica n %arte %oliticile actuale de reintegrare a functiilor* Se conturea'a o a&ordare mai
orientata s%re crearea de )aloare adagata 0 nu se cauta sistematic reali'area de economii %rin
e(ternali'are, se tentea'a %ri)ilegierea mentinerii ntre%rinderii, a acti)itatilor ce fa)ori'ea'a
cresterea )eniturilor gratie contri&utiei lor la crearea de )alori* In aceasta %ers%ecti)a se %oate
sustine ca a&ordarea fondata %e scaderea costurilor tre&uie sa fie nlocuita cu o logica &a'ata %e
crearea de )alori* Intre%rinderile care doresc e(ternali'area acti)itatilor tre&uie sa ai&a n )edere
ca asemenea o%tiuni si, n %articular, im%actul n tim% al unei asemenea deci'ii asu%ra lantului
creator de )aloare*
&xemplul "ARR&*O+R-ului
Ka C iunie "333, l,nga KHon, 2arrefour-ul a inagurat o noua %latforma de %roduse
reali'ata de >aHs Kogistics, %latforma care %rimeste si li)rea'a n ma(im B h %e ! !!! m

n
flu( continu, cu o ca%acitate ma(ima de ;! !!! t 8an*
Originalitatea sa consta n fa%tul ca ea integrea'a %rodusele a&sente ale )echilor modele
de %latforme -%este, carne. sau gestiunea deseurilor* 2arrefour-ul a dorit sa sca%e de gestiunea
greoaie %entru a %utea sa se concentre'e %e acti)itatea sa de &a'a0 vnzarea* Firma si-a definit
deci modelul sau logistic0 un flu( tras %rin maga'ine ntr-o maniera n care sa ras%unda c,t mai
&ine si mai ra%id %osi&il aste%tarilor clientilor*
O&iecti)ele 2arrefour-ului au fost0
G optimizarea si reactivarea lantului, de la magazine pna la furnizori* O%timi'area
este o&tinuta gratie fa%tului ca su%rafata din s%atele maga'inului este deseori li&era, ceea
ce duce la cresterea %artilor dedicate ),n'arilor fara a recurge la cereri de marire a
su%rafetei maga'inului la ser)iciile %u&lice res%ecti)e* Intr-ade)ar du%a legea Rafarin a
13
de)enit foarte dificila o&tinerea %ermisului de crestere a su%rafetei n sco%ul %astrarii 8
mentinerii micului comert* Kantul este reacti)at gratie unei gestiuni a stocurilor mai
%erformanta reali'ata de %rofesionisti ai logisticii* :oua organi'are a %ermis o rece%tie si
o li)rare a %roduselor ntr-un termen de B h*
G garantarea unei disponibilitati totale a sortimentelor cu o rata de ruptura ct mai
mica posibil* :oua %latforma logistica %ermite reali'area sistemului de li)rare, o
masificare a flu(urilor cu camioane ncarcate la ma(im si omogene -gener,nd o
economie a costurilor de a%ro)i'ionare de ; - !<., o o%timi'are a conditilor de achi'itii*
+is%oni&ilitatea totala si ni)elul de ru%tura au fost deci minimi'ate gratie unei organi'ari
n )olum si unei mai &une gestiuni a tim%ului*
Mi1loacele folosite de 2arrefour0
G /xternalizarea si subtratarea prestarii logistice la 100%, urmarind calitatea
produselor Mai nt,i e(ternali'area de "!!< determina o economie de %ersonal, aceasta
noua %latforma este formata din !! salariati a lui >aHs Kogistics si numai "! ai
2arrefour-ului* Munca lucratorilor 2arrefour consta n comunicarea culturii ntre%rinderii
lor care %resu%une si mentinerea unei calitati a e(ternali'arii* /a a %ermis si descarcarea
destiunii %entru sefii de raioane cu sarcinile de a%ro)i'ionare, la ni)el national C;< din
)olumul de achi'itii este descentrali'at la sediul 2arrefour*
G Organizarea livrarilor !n flux continuu cu reaprovizionarea automata !n functie de
vnzari* O&iecti)ul organi'arii %latformei este de a li%i a%ro)i'ionarea cu ),n'area si de
a sim%lifica )iata maga'inelor* Organi'area %ermite si o gestiune mai fina a referintelor
cu consecinta directa a cresterii numarului de la "! !!! la " ;!! de articole* Intr-ade)ar
li)rarea n flu( continuu la su%ermar4ete se traduce %rintr-o strategie ela&orata0 ne)oile n
a%ro)i'ionare sunt transmise 'ilnic %rin /+I la sediul /)rH care le retransmite
%latformelor sale* Re'ultatul acestei noi %latforme este dis%aritia stocurilor n
su%ermar4et-uri* /ste fals sa credem ca acestea au fost de%lasate la KHon %e %latforma
deoarece aceasta este doar o 'ona de tran'it, de rece%tie si de redistri&utie a marfurilor*
Pe )iitor singurile stocuri se )or gasi la raion*
14
G Comparatii privind functionarea altor supermar"et#uri0 Keclerc - %ractica nca
li)rarea An directA la o cota de ?;<7 2asino, Intermarche -a%ro)i'ionea'a la 3;< %rin
acest mi1loc, dar ei tin ntreaga gestiune a antre%o'itelor, %e c,nd 2arrefour face a%el n
mod sistematic la %restatori de logistica %entru antre%o'ite* Sco%ul este sa ram,na centrati
%e acti)itatea de &a'a care este ),n'area*
2om%ar,nd domeniile n care se efectue'a e(ternali'area n /uro%a , constatam ca ele
sunt n crestere de la an la an %entru functia logistica de la marile ntre%rinderi0 =C < din
ntre%rinderile anali'ate au e(ternali'at logistica n !!! com%arati) cu B3< n "333*
Functiile de distri&utie, logistica, trans%ort trec %e locul I de %e II, naintea informaticii si
telecomunicatiilor si de)in deci functiile cele mai e(ternali'ate* Acesta crestere este re'ultatul
%rogresiei nete a tuturor com%onentelor, adica0 trans%ort, )ehicule, stocare, logistica* Acti)itatile
logisticii n sens larg de1a e(ternali'ate %uternic ne %ot conduce la rationamentul ca acest
fenomen este n crestere datorita im%ortantei logisticii n noile conditii economice*
15
,i$liografie-
"* Alain S%alan'ani - Precis de gestione industrielle et de %roduction, Ka gestion en %lus,
2orlet -"33=
* Bill +onaldosn - Managementul ),n'arilor, 2odecs -"33C
#* Michiel Keenders, >arold Fearon, Lean :ollet - Ka gestion des a%%ro)isionnemnts et des
matieres, Transcontinental -"33C
B* 555*>ot:e5s*ro
16
17