Asistenta sociala a copilului cu deficienta de vedere si

auz.
Vazul si auzul reprezinta simturile esentiale cu care omul lucreaza fiecare secunda a
vietii. Pentru a ne putea integra in viata socio-culturala, avem nevoie de toate ce 5 simturi dar o
importanta deosebita o au vazul si auzul. Deficenta de vedere si de auz, constituie o mare
piedica pentru ca individual sa se integreze in viata sociala: educatie, intemeierea unei familii,
incadrarea intr-un loc de munca. Statul, ofera spijin persoanelor (care intampina greutati din
pricina deficiente de care sufera, fie de auz sau de vaz prin serviciile de asistenta sociala pe
care noi le studiem in cadrul acestei specializari.
!a viitori asistenti sociali, cunostintele despre aceste deficiente sunt esentiale pentru
intelegerea problemelor cu care se confrunta aceste persoane si stabilirea unor solutii optime
prrivind acordarea serviciilor si prestatiilor de care pot beneficia.
"biectivele mele in eleborarea acestei lucrari sunt:
- cunoasterea in detaliu a problemelor de ordin medical cu privire la deficienta de auz si
vedere#
- cunoasterea servicilor si prestatiilor de care beneficiaza, populatia tinta reprezentata de
copii cu $andicap de tip sensorial#
- gasirea unor solutii, pentru integrarea acestora in viata socio-culturala ( educatie,
mediul familial, domeniul muncii,etc.
1. Aspecte generale.
Deficienta de auz, reprezinta diminuarea sau pierderea totala sau partiala a auzului.
Deficienta de vedere, consta in scaderea acuitatii vizuale la unul sau la ambii ochi (binocular),
care are loc din perioada vietii intrauterine pana la moarte
1
.
Cele doua fac parte din categoria deficientelor senzoriale, care indiferent daca sunt ereditare sau
dobandite au ca efect tulburari de caracter, personalitate, etc care nu permit individului sa
evolueze odata cu ceilalti.
1.1. Deficienta de auz.
1
www.scritube.ro consultat la data de 12.12.2011 ora 122!
1
"umarul copiilor cu un grad de deficienta, care necesita ingri#ire si instruire speciala, nu este
mai mic de 2 $, putand depasi si anumite zone de %, & ori aceasta proportie.
2
'e crede ca e(ista
o legatura stransa intre deficientele copiilor si saracia din zonele urbane si rurale. 'aracia
inseamna o alimentatie necorespunzatoare, ingri#iri medicale precare (mai ales la nastere), bolii,
infectii si accidente. )n al doilea rand,mi#loacele financiare, alocatiile pentru preventie si
tratamente sunt absorbite de proiecte scumpe, de care beneficiaza un numar restrans de copii.
*
Consecintele surditatii asupra personalitatii si a comportamentului depinde de gradul de
deficienta, de ingradirile care le creaza pentru educatie si instructie. +fectele surditatii se resimt
mai ales atunci cand este afectata urechea interna, a intervenit la o varsta mica, sau deficienta e
deosebit de grava si nu sau luat masuri pentru indepartarea sau carectarea ei.
%
Semne de deficiente vizuale la copii
,neori la copiii cu deficienta vizuala sunt intalnite cateva intarzieri care pot pune semen de
intrebare parintilor. -intre acestea avem
a.) .ersul independent
)n urma unui stagiu /raiberg a observat ca 0printer copiii cu cecitate, mersul nu a aparut, decat
la apro(imativ 1! luni0. Copilul nevazator simte probabil, 0ca se aventureaza intr-un vid
complet0. 1entru a depasi aceasta stare este necesar un e(ercitiu tactil-2inestetic legat de mers
pentru a simti ca este in siguranta si ca senzatiile pot fi placute.
b.) /olosirea mainii
-eseori se afirma ca 0mainile sunt ochii nevazatorilor0 dar, dupa /raiberg, nimic nu este mai
putin adevarat si trebuie sa se stie ca mainile copiilor nevazatori 0risca si ele sa fie oarbe0. -e
e(emplu la o varsta de 13 saptamani copilul vazator se amuza #ucandu-se cu degetele si
miscand mana, in fata ochilor. 4cest aspect visual il amuza si tinde sa-l repete, astfel incat in
acest mod, sunt incepute primele activitati de coordonare a mainilor. "ici una dintre acestea nu
se produc la copilul nevazator. )n mod obisnuit, acesta isi tine mainile la nivelul umerilor intr-o
pozitie tipic neonatala
&
.
%.%.%. &ipuri de sisteme de amplificare folosite la copii.
2
Constantin 5usu, 6iorel 7anau, -orin Carantina, .inodora 8eca, 6italie 9eodoriu, 1::;, Deficienta, incapacitate,
$andicap, 1ro7umanitate, pg 2*;
*
4driana 4lbu, Constantin 4lbu, 2000, 'sistenta psi$opedagogica si medicala a copilului deficient fizic, 1olirom,
pg1;
%
)bidem, consultat la data de !.11.2011 ora 1& %2
&
6asile 1reda (coord), 8aura 'endrea, 5o(ana Czi2er, 200&, Psi$opedagogia interventiei timpurii la copiii cu
deficiente vizuale, 1resa ,niversitara Clu#eana, pg. 2:
2
Cand pierderea de auz este marcata si indelungata, este bine sa se foloseasca proteze auditive.
Conform articolului 11 din legea nr.%%! din 3 decembrie 2003 pesoanele cu deficiente auditive
au dreptul la dispozitive de protectie in domeniul <58. +(ista trei tipuri de sisteme de
amplificare utilizate de copil. -intre acestea putem mentiona
a.) cele care se poarta la nivelul corpului=
b.) cele care se poarta la nivelul urechii=
c.) cele care se poarta in ureche.
9oate cele trei proteze au in comun faptul ca se folosesc impreuna cu o oliva fi(ata in urechea
e(terna. 'copul acestei olive este de a sustine proteza auditiva sau receptorul protezei in locul de
amplasare si de a conduce sunetul amplificat in canalul auditiv
3
.
< alta metoda de amplificare a deficientei la copii este limba#ul mimico-gestual.
8imba#ul semnelor a starnit reactii puternice, atat la specialisti cat si la adultii surzi. ,nii
specialisti sustin ca limba#ul mimico-gestual reprezinta o piedica in invatarea vorbirii. )n
5omania, desi folosit intens ca in alte tari pana in secolul >)>, limba#ul mimico-gestual a fost
apoi interzis in scolile speciale de profil. -upa 1:!:, desi formal nu mai este interzis, utilizarea
acestui limba#, nu este suficient incura#ata in literature de specialitate sau prin sistemul de
pregatire si anga#are a profesorilor
;
1.2. Deficienta de vadere
-eficienta de vedere consta in scaderea acuitatii vizuale la unul sau la ambii ochi, care are loc
din perioada vietii pana la moarte.
!lasificarea deficientei de vedere
Cecitatea ? pierderea totala a vederii
4mbiopie ? pierderea partiala de vedere
Cecitate absoluta ? incapacitatea de a percepe lumina
Cecitate practica - capacitatea vizuala intre 1@ 200 si o
Cecitate grava ? capacitatea vizuala intre 1@20 si 0
4mbliopie medie ? intre 1@20 si 1@& intre 0,0& si 0,2
4mbliopie usoara ? percepe 1@& din capacitatea normala.
!auzele
3
)van 9uc2er si Con 1owell, 1::*, Copilul cu deficiente de auz si scoala, 'ouvenir 1ress ( +ducation A 4cademic )
8td, Bucuresti, pg 23-2;
;
9raian 6rasmas, 200;, Psi$opedagogia deficientelor de auz, <vidius ,niversitC 1ress, Bucuresti, pg *:
*
)n functie de momentul in care actioneaza poate fi
- ereditara
- prenatale cauzate de boli infectioase din timpul sarcinii
- perinatale
!
.
Dertheismes (1:31) spune daca in primele 10 minunte dupa nastere copilulu isi intoarce
privirea spre locul de unde provine un sunet, atunci inseamna ca inceputurile localizarii spatiale
coordinate sunt prezente chiar de la aceasta varsta timpurie.
Cercetarile arata ca mecanismele aculomotorii fundamentale nu sunt puse punct la punct la nou
nascut. )nca din primele zile e(ista un refle( de fi(are, nou-nascutul este capabil sa fi(eze
lucrurile si sa urmareasca deplasarea lor fara a deosebi culorile, formele.
:
1.3. Educatia copiilor cu deficiente de auz si de vedere.
Copilul deficient fizic are nevoie de ingri#irea si afectiunea familiei.
5obanescu (1:!*) afirma ca evolutia unui copil deficient recuperabil sau partial recuperabil
depinde, in mare masura de cadrul familial in care se dezvolta. +ducatia copiilor cu deficiente de
auz si vedere trebuie sa inceapa cu educatia parintilor, acestia trebuind sa fie pregatiti pentru a
avea un comportament adecvat deficientei copilului lor. )nterventia educationala timpurie este o
conditie esentiala ce permite cresterea eficientei procesului de adaptare a copiilor cu deficiente.
)deile cu privire la educatie sunt impartite unii specialisti considera, ca copii care au
dizabilitatea de auz pot urma o forma de invatamant normala (in aceste conditii, copilul se
obisnuiete cu conditia sa si totodata ii obisnuieste pe cei din #ur cu aceste probleme, scolarizarea
obisnuita asigura educatia de calitate si o mai buna abordare a relatiilor sociale) daca acesta
beneficiaza de un aparat auditiv care ii permite captarea sunetelor, in timp ce altii considera ca
cei cu deficiente, fie ea de auz sau de vedere, trebuie sa fie educati in scoli speciale, avand colegi
care sufera de aceasi deficienta.
8egislatia din 1:!* asigura folosirea educatiei speciale pentru toti copii surzi si orbi. )n primii
ani ai secolului >> am insistat la o dezvoltare mai nuantata a claselor speciale in scolile
obisnuite.( 'alford 1:%!).
1.3.1. (valuarea clinica a copilului constituie punctual de plecare in pornirea procesului de
evaluare la copii deficienti. )n cazul deficientei de vedere se analizeaza capacitatile vizuale ( acuitate
vizuala, camp visual, sensibilitate luminoasa si cromatica, motricitatea si coordonarea oculara),
!
www.scribtube.ro consultat la data de 12.12 2011, la ora 1!%%
:
<p. cit. pg 11.
%
realizata de o echipa de medici pediatri, oftalmologi, neurologi, psihologi si nu in ultimul rand
parintii. -upa evaluare se face un plan de interventie care are & elemente componente
1. evaluarea initiala, urmata de reevaluari periodice,
2. fi(area unor obiective in cadrul programelor de readaptare,
*. alegerea unor metode adaptate la situatia copilului,
%. stabilirea unei echipe de specialisti care intervine in realizarea programului,
&. colborarea stransa dintre membrii acestei echipe, si familia copilului cu
deficienta.( 6erza si 1aun 1::!).
Conform art.1% din legea nr %%! din 3 decembrie 2003, accesul in unitatile de invatamant al
copiilor cu dezabilitati, se realizeaza prin hotararea comisiei pentru protectia copilului, care
elibereaza certificatul de orientare scolara, pe baza raportului de evaluare comple(a intocmit de
serviciul de evaluare compl(a din cadrul directiilor generale de asistenta sociala si protectia
copilului #udetene, respective locale. 9ot in legea nr. %%!, art 13 prevede ca scolile speciale sa
urmeze urmatoarele reguli
- sa ofere servicii educationale de spri#in=
- sa fie dotate cu echipament tehnic adaptat tipului si gradului de de handicap=
- mobilierul sa fie adaptat in salile de curs=
- manualele scolare si cursurile trebuie sa fie in format accesibil pentru elevii cu deficiente
de vedere, toate acestea fiind suportate din bugetul de stat.
)n sectiunea a 3 a, a art &! din legea mai sus mentionata, vedem ca persoanele cu handicap au
obligatia sa se prezinte la solicitare pentru evaluare si reevaluare, la comisiile cu competenta in
domeniu si sa urmeze activitatile si serviciile prevazute in planul de recuperare pentru copilulu
cu handicap.
1.4. Asistenta sociala a persoanelor cu deficiente de auz si vedere.
'copul masurilor de protectie speciala vizeaza asigurarea e(ercitarii dreptului persoanelor cu
handicap la un regim special de prevenire, de tratament, de readapatre, de invatamant, de
instruire si de integrare sociala
10
. 1rotectia sociala in forma neinstitutionalizata, cuprinde o serie
de reglementari care vizeaza ca anumite prestatii sa readuca ori sa previna dezavanta#ele. -intre
acestea putem mentiona
a.) Prestatii in bani
- alocatie de stat pentru copii cu handicap, conform legii ma#orat cu 100E=
10
4rticolul 1, aliniatul (2), <.,. nr.102@1:::
&
- alocatie de intretinere pentru copilul cu handicap, aflat in plasament familial sau
incredintati unei familii, persoane sau unui organism=
b.) )ratuitati
- locuri de odihna gratuite in tabere, atat pentru copiii cu handicap, cat si pestru copiii
prescolari, elevi sau studenti ai persoanelor cu handicap, o data pe an=
- gratuitatea serviciilor hoteliere, in cazul insotirii in spital a copiilor cu handicap, pentru
membru de familie care il insotesc=
- gratuitatea transportului urban cu mi#loace de transport in comun pentru persoanele cu
handicap si insotitorii acestora=
- acordarea asistentei medicale in conformitate cu prevederile legii asigurarilor sociale de
sanatate.
c.) Scutiri
- de la plata ta(elor vamale pentru introducerea in tara, o data lo ! ani, la alegere, pentru
motociclete, motoare, sau autoturisme, adaptate special pentru transportul persoanelor cu
handicap=
- de la plata ta(elor de abonament pentru adultii cu handicap grav,detinatori de aparat radio
si de televizoare de aceasta facilitate beneficiaza persoanele care au in intretinere o
persoana cu handicap=
- de la plata ta(elor de instalare si de transfer al abonamentului telephonic, precum si de la
costul a &0 de impulsuri (persoanele nevozatoare beneficiaza de scutirea la plata a %00 de
impulsuri), atat pentru persoanelor cu handicap cat si pentru familiile lor, daca au
domiciliul in comun=
- de impozitul pe salariu pentru persoanele cu handicap grav, accentuat sau mediu,
incadrate cu contract individual de munca=
d.) Drepturile privind educatia
- acces liber si egal in orice institutie de invatamant obisnuit, in raport cu respectarea
legislatie in domeniu invatamantului=
- pregatirea scolara la domiciliu a copiilor cu handicap, nedeplasabil, pe durata
invatamantului obligatoriu prevazut de lege=
- pregatirea scolara la domiciliu, la cerere, a adultilor cu handicap, nedeplasabil.
e.) Drepturi privind domeniul muncii
3
- persoanele cu hFandicap anga#ate cu contract individual de muncali se asigura toate
adaptarile si inlesnirile necesare pentru inlaturarea oricaror impedimente in activitatea
desfasurata=
- o perioada de proba la anga#are, platita, de cel putin %& de zile lucratoare=
- un preaviz platit, de minimum *0 de zile lucratoare acordat la desfacerea contractului
individual de munca din initiative anga#atorului, pentru motive neimputabile persoanei cu
handicap=
- posibilitatea de a lucra mai putin de ! ore pe zi, in conditiile legii in cazul in care
beneficiaza de o recomandare medicala in acest sens=
- pensionarea la cerere pentru limita de varsta in functie de gardul de handicap si de
vechimea in munca realizata de la data dobandirii handicapului ( de minimum 1& ani
barbatii si 10 ani femeile cu handicap grav, de minimum 20 de ani barbatii si minimum
1& ani femeile cu handicap accentuat si respective, de 2& ani barbatii si de minimum 20
de ani femeile cu handicap mediu).
- <bligatia agentilor economici (societati comerciale, regii autonome, societati si companii
nationale etc.) care au un numar de cel putin 100 anga#ati, de a incadra persoane cu
handicap cu contract individual de munca intr-un procenta# de cel putin % E din totalul
anga#atilor
11
.
Concluzie -eficientele de vedere si auz reprezinta un handicap pentru individ, de aceea
asistentul social trebuie sa stie ce masuri sa aplice in acest caz. 1entru ca solutia sa fie una
satisfacatoare, asistentul trebuie sa cunosca aceste informatii pe care le voi prezenta colegilor
mei.

11
8ivius .anea, 2000, 1rotectia sociala a persoanelor cu handicap, Casa de editura si presa '4"'4 s.r.l., Bucuresti,
pg 2!1 ? 2!%.
;