Vasal al Poloniei[modificare | modificare surs]

n aprilie 1459 tefan l-a recunoscut pe regele Poloniei ca suzeran, i i-a lsat cetatea Hotinului. A
promis c se va nchina personal cnd va veni regele n regiunea de grani. Jurmntul a fost
confirmat n 2 martie 1462, cnd au jurat separat mitropolitul i boierii.
n iunie 1462 tefan a profitat de ofensiva otoman pornit mpotriva rii Romneti i
Regatului Ungariei, i a asediat fr succes pe 22 iunie garnizoana ungar de la Chilia, staionat
acolo n urma acordului ungaro-moldav din 1448, ncheiat ntre Ioan de Hunedoara i Petru al II-lea
al Moldovei. Eecul asediului a fost urmat de un eec n confruntarea militar de la hotarele rii
Romneti. Doar n ianuarie 1465 tefan a reuit s ocupe Chilia, cu ajutorul trgoveilor din cetate,
care au fost rspltii cu privilegii.
Criza relaiilor cu Regatul Ungariei[modificare | modificare surs]

Relaiile cu regele Ungariei s-au acutizat n jurul anului 1467. Pretendentul la tron, Petru Aron, era
adpostit de civa ani n Ungaria, unde se refugiase dup jurmntul de vasalitate prestat de
tefan fa de Polonia.
Poziia regelui Matia fa de tefan era neschimbat, anume pretenia omagiului i supunerii din
partea domnului moldovean. Acesta, nchinat regelui polon, a profitat i de conflictul ivit ntre Cazimir
al IV-lea i Matia Corvinul, regele polon pretinznd pentru sine coroana Ungariei. n 1467 tefan a
sprijinit rscoala sailor i a marii nobilimi transilvnene mpotriva regelui Matia. Dup ce acesta a
redobndit controlul asupra situaiei, unii dintre capii rscoalei s-au refugiat la curtea lui
tefan. Matia Corvinul a profitat de venirea sa din Ungaria n Transilvania nsoit de o oaste
compus din 8.000 de clrei i 4.000 de pedestrai, i a intrat n Moldova cu scopul de a trana
problema moldovean n favoarea intereselor ungare. A adus cu el doi pretendeni la tron. n timpul
campaniei regale ungare mpotriva sa tefan s-a confruntat i cu o rbufnire a opoziiei partidei
boiereti ostile. Dup un moment de negocieri la Roman, oastea regal a luat przi n animale i
oameni din teritoriile prin care a trecut i s-a aezat la Baia, aproape de trectorile spre Ardeal.
Btlia care s-a dat la Baia a fost ctigat de tefan cel Mare 15 decembrie 1467. Puterea
suzeran, Polonia, nu a intervenit direct n conflict, ci doar pe plan diplomatic, cernd explicaii
regelui maghiar care a dus o campanie mpotriva unui vasal al su. S-a apelat la Scaunul
Papal mpotriva regelui maghiar.
n anul urmtor tefan a confirmat printr-un nou jurmnt supunerea fa de regele polon,
prin delegai, dar a refuzat s se prezinte personal la Lvov s presteze omagiul, invocnd pericolul
unui atac otoman, maghiar sau muntean. n 1469 a jefuit regiunile Rodnei i Bii Mari, ca represalii
mpotriva Ungariei pentru sprijinirea pretendentului Petru Aron. In replic, pretendentul la tron a fost
trimis de unguri cu un corp expediionar s ocupe tronul Moldovei, dar a fost nfrnt n btlia de
la Orbic. Prin ndeprtarea acestui pretendent periculos, a fost consolidat domnia i autoritatea lui
tefan. Aciunile antiotomane au nceput prin conflictul dintre tefan i Radu cel Frumos. nc n
1468 se zvonea despre iminena unui rzboi. Conflictul a nceput din cauza Chiliei, iar el a fost
transformat ntr-o dumnie deschis ntre cei doi domni. tefan a ars trgurile muntene de grani
n 1470 i 1471. Punctul culminant a fost atins n campania din 1473, cnd otile moldovene au
ajuns pn la cetatea Dmboviei i l-au alungat pe domnitor. Familia lui a fost capturat i adus
n Moldova. L-a nscunat pe Laiot Basarab, care a fost alungat dup o lun de Radu, venit cu o
armat turceasc. Regele polon a ncercat s medieze pacea ntre cei doi domni, ns tefan a
refuzat. O nou campanie l-a nscunat pe acelai Basarab, care dup scurt timp s-a nchinat
turcilor i efortul lui tefan a fost zdrnicit. n 1474 a ncercat s i impun voina n Muntenia,
luptnd contra lui Basarab, distrugnd cetile muntene. Interveniile n ara Romneasc au atras
reacia otoman. Prima campanie s-a desfurat sub conducerea unui pa, Soliman. Turcii l-au
somat s plteasc tributul restant i s predea cele dou ceti maritime. Victoria de la Vaslui din
ianuarie 1475 l-a lansat n fruntea cruciadei, fiind considerat un urma al lui Iancu de Hunedoara, un
adevrat atlet al lui Hristos, cum l numea papa.
Vasalitatea fa de Ungaria[modificare | modificare surs]
Ateptndu-se la o nou confruntare decisiv cu turcii, n condiiile n care polonezii nu erau
pentru rzboi, tefan s-a nchinat prin delegai regelui maghiar, Matia Corvin. Omagiul fa de regele
maghiar a fost materializat prin ajutorul dat de unguri n a doua mare confruntare cu turcii. n 1476
tefan a fost nfrnt de armata sultanului, dar acesta s-a retras dup ce nu a reuoit s ocupe
cetile din nordul rii, nu a mai avut aprovizionare cu hran pentru oaste i din cauza apropierii
aostei maghiare. Ideea de cruciad s-a reaprins la curtea maghiar, regele fiind angrenat i pe
frontul bosniac. La sfatul domnului moldovean, Matia l-a nscunat pe Vlad epe n ara
Romneasc, care a sfrit tragic dup scurt timp.
tefan a primit de la Matei dou feude n Transilvania, Cetatea Ciceului i Cetatea de Balt, unde i-
a numit proprii prclabi. n 1483 s-a negociat o pace ntre sultan i Matia Corvin, n care, din
neatenia redactorului maghiar, cancelarul, a fost uitat o clauz care s protejeze Moldova.
ncheierea pcii ntre turci i unguri l-a readus pe tefan la obediena fa de polonezi. Spera s
poat rezista presiunilor otomanilor, care doreau cele dou ceti de la Marea Neagr. n 1480 a fost
ncheiat un acord cu turcii, prin care tefan a acceptat plata tributului. n ciuda acestui fapt, turcii au
ocupat cele dou ceti n 1484. tefan a sperat n ajutorul regelui polonez i a prestat personal
omagiul la Colomeea n septembrie 1485. n acest timp o oaste otoman a adus n ar un
pretendent, care nu a reuit s se impun. n cele din urm n 1487 tefan a acceptat din nou plata
tributului ctre Poarta Otoman.
Dup 1489 relaiile lui tefan cu Polonia s-au nrutit din cauza supunerii domnului moldovean fa
de regele Ungariei. Chiar dac dup 1490 n Ungaria era un rege din dinastia polonez a Iagellonilor
(Vladislav al II-lea), regele polonez Ioan Albert nu a renunat la planurile de a readuce Moldova sub
obediena sa. n 1494 el a plnuit nlocuirea lui tefan cu Sigismund, fratele mai mic al regelui
Poloniei. Pretextul oficial al campaniei poloneze din Moldova din 1497 era eliberarea
cetilor Chilia i Cetatea Alb. Asediul Sucevei a euat. n acelai timp, tefan a fost ajutat de 2000
de ostai turci i de 12000 de ostai maghiari. n faa presiunilor militare i diplomatice, Ioan Albert al
Poloniei a abandonat planul de nlturare a domnitorului moldovean. Pe drumul de retragere, tefan
l-a atacat pe regele polonez la Codrii Cosminului n 26 octombrie 1497. Ca represalii, n anul
urmtor tefan i-a trimis otile pentru prad n Polonia. Dup repetate schimburi de solii i cu
medierea Ungariei, ntre Moldova iPolonia s-a ncheiat o pace n 1499.


Politica extern
Obiectivul principal al politicii externe in primii ani de domnie a lui
Stefan cel Mare a fost normalizarea relatiilor cu Polonia si neutralizarea
pretentiilor de suzeranitate ale Ungariei asupra Moldovei. Cele
preconizate de voievodul moldovean aveau sorti de izbanda datorita
faptului ca regele polonez era angajat in conflictul indelungat cu
cavalerii teutoni, iar regele maghiar -in lupta pentru obtinerea coroanei
sale, la care pretindea imparatul Frideric al III-lea de Habsburg.
Cu scopul de a impune Polonia sa nu dea azil lui Petru Aron, Stefan in
1458 intreprinde o incursiune in regiunea sudica a acestei tari. Regele
Cazimir al IV-lea este nevoit sa inceapa tratative cu Moldova. Prin
tratatul de la Overchelauti (pe Nistru) el il recunoaste pe Stefan domn
si interzice lui Petru Aron de a se apropia de hotarele Moldovei.
Domnul moldovean, la randul sau, recunoaste formal suzeranitatea
regelui polon, in 1463 Stefan se casatoreste cu Eudochia, fiica
cneazului Kievului Simion Olelcovici. Deoarece Ucraina se afla atunci in
componenta Poloniei, aceasta casatorie a apropiat si mai mult pe
domn de regatul polon.
In aceeasi perioada se incordase relatiile moldo-ungare. Regele
maghiar pretindea sa fie recunoscut ca suzeran al domnului Moldovei.
La curtea lui Matei Corvin se retrage din Polonia Petru Aron. Ungaria
continua sa ocupe cetatea Chilia. Dupa incercarea nereusita din 1462,
la 1465 Stefan ocupa Chilia, fiind sprijinit de locuitorii ei. Drept
raspuns Matei Corvin hotaraste sa-i scoata pe Stefan din domnie.
In 1467, in fruntea unei armate de 40.000 oameni Matei Corvin
patrunde in Moldova. La Baia, in noaptea de 14 spre 15 decembrie,
tabara regelui este atacata de oastea lui Stefan. Cu pierderi mari,
ranit, regele se retrage. Numai un act de tradare a vornicului Crasnas
i-a permis lui Mateas sa scape cu viata.
Victoria de la Baia a consolidat pozitiile lui Stefan in interiorul tarii si
si-a ridicat prestigiul sau in relatiile cu alte state.
In 1469, in urma unei incursiuni in Transilvania, Stefan il prinde acolo
pe Petru Aron si il pedepseste pentru uciderea tatalui sau Bogdan al Il-
lea.
In anul urmator, la Lipnic Stefan ataca o oaste tatareasca, care
savarsise o incursiune la nordul Moldovei. Tatarii sunt macilariti, iar
domnul ia masuri de intarire a hotarelor rasaritene ale tarii, fortificand
si cetatea Orheiului.
In politica sa externa Stefan Voda a demonstrat inalte calitati de
diplomat, evitand sa aiba concomitent doi inamici puternici. Aceasta i-
a permis sa pastreze independenta tarii, alternand relatiile pasnice cu
conflictele militare cu puternicile state vecine, aflate in ascensiune -
Ungaria, Polonia si Imperiul otoman. Cand relatiile cu aceste tari
aduceau la razboaie, Stefan a stiut sa utilizeze pe deplin metode
specifice de lupta (pusteirea teritoriului in calea dusmanului, hartuirea
in continuu pe masura inaintarii lui in interiorul tarii, folosirea cu
iscusinta a avantajului reliefului etc.), care minimalizau superioritatea
numerica a inamicului. Disproportia sau asimetria dintre fortele
moldovene si dusmane nu numai ca nu asigura victoria invadatorilor,
ci dimpotriva, darorita iscusintei domnitorului se termina aproape
intotdeauna cu infrangerea lor.