Constipa ia cronic la copii

ARGUMENT
Ca i nceput al acestei lucrri de diplom, a dori s numesc motivul alegerii acestui subiect
i anume, constipa ia la copii. n primul r!nd este vorba despre un motiv personal, deoarece
mi"am dorit s m documente# i s scriu despre un subiect cu care m voi con$runta n
viitor, ca i mam, asistent la sec ia de pediatrie sau c%iar pe post de bab&sitter.
'e i primul motiv este unul personal, subiectiv, a vrea s adaug i $aptul c sunt intrigat de
$aptul c aceast problem poate s apara nc de la nceput vie ii noastre,risc!nd s ne
a$ecte#e c%iar i pe termen ndelungat, nedeterminat, n ca# c problema nu este tratat ca
atare, cu serio#itate i cu s$atul medicului. 'e $apt, aceasta este i una dintre problemele cu
care ne con$runtm n Rom!nia #ilelor noastre deoarece oamenii re$u# s apele#el la medici
n ca#ul unora asemenea probleme, nereali#!nd la ce riscuri se e(pun c!nd apelea# doar la
leacurile bbe ti, deoarece n ma)oritatea ca#urilor, anumite a$ec iuni medicale i"au $acut
imunitate la asemenea tratamente nvec%ite.
Mesa)ul pe care doresc sa l transmit ast$el pacien ilor este c, ncep!nd cu problemele
minore, dar s!c!itoare se poate a)unge la a$ec iuni care amenin via a, acesta $iind momentul
n care, din pcate, unii oameni apelea# la un doctor, diagnosticul pus $iind de multe ori unul
prea dur pentru pacien i.
Reali#e# i eu $aptul c constipa ia, ca i problem medical, repre#int un subiect tabu c%iar,
pentru mame, nereali#!nd ce problem serioas este de$apt constipa ia la copii.
C! i dintre noi nu su$er de constipa ie o dat pe lun sau mai des* 'eprinderile colonului
constituie adesea subiect de umor, dar constipa ia nu e o glum pentru cei su$erin#i. +e pare
c v!rsnicii i copii sunt predispu i mai mult la constipa ie. E(ista multe cau#e ale
constipa iei, ntre care se numr lipsa de $ibre din diet, un consum insu$icinent de lic%ide,
stresul, unele medicamente, lipsa de e(erci iu $i#ic i deprinderile proaste ale colonului.
n aceast lucrare vom arunca o privire asupra tuturor acestor $actori i v voi sugera
modalit ile de depistare i de remediere a situa iei.
,+T-R,C
CA..,. 'ATE GENERA/E 'E+.RE 0-A/1
2.2 .re#entarea no iunilor de anatomie i $i#iologie a aparatului a$ectat
Compunerea sitemului digestiv
Tracul gastrointestinal 3 canalul alimentar 45
cavitatea bucal
eso$agul
stomacul
intestinul sub ire 5 duoden, )e)un i ileon
intestinul gros
anus
-rgane au(iliare 5
'in ii
/imba
6e#ica biliar
Glandele salivare
7icatul
.ancreasul
+istemul gastrointestinal 3+G, 4
Rolul sistemului gastrointestinal este acela de a digera m!ncarea, de a absorbi nutrien ii,
srurile i apa n scopul %rnirii organismului.
'igestia este procesul de descompunere a alimentelor ingerate n componente simple ce pot $i
absorbite de ctre organism pentru construirea i %rnirea celulelor precum i pentru
ob inerea energiei necesare activita ilor #ilnice. +e reali#ea# cu a)utorul secre iilor di$eritelor
organe implicate n digestie i al motilit ii 3activitatea mu c%ilor +G, de amestecare i
mpingere a %ranei ctre captul tractului digestiv4 .
Absorb ia repre#int trecerea nutrien ilor, srurilor i a apei din intestin n s!nge ori lim$
prin intermediul epitelului sistemului gastro"intestinal.
,ntestinul sub ire este un tub de mu c%i i membrane intestinale, ce st sr!ns rsucit
n cavitatea abdominal , care poate a)unge la o lungime de 8 m. Este compus din trei pr i 5
duodenul , )e)unul i ileonul . ,ntestinul gros are o lungime de 2,9 m i o l ime de 8,9 cm.
Motilitatea
Motilitatea : este mi carea mu c%ilor tractului gastrointestinal ce amesteca i mpinge
%rana de la gur ctre captul tractului.
/aringele : parte a cilor respiratorii a$lat ntre tra%ee i $aringe. Are rolul de a produce
sunetele prin intermediul glandelor vocale i de a preveni intrarea %ranei , prin intermediul
epiglotei, n cile respiratorii.
7aringele : parte a g!tului a$lat n spatele gurii i a cavit ii na#ale .
n eso$ag au loc doua mi cri de motilitate, primar i secundar. n ca# n care prin
mi carea peristaltic bolul este blocat n eso$ag, sistemul nervos central declam ea#
motilitatea secundar i mpinge bolul n stomac. ;rana o dat a)uns n intestine, este
mpins cu vite#e di$erite n interiorul intestinelor, prin mi cri asemntoare unor unde cu
$regven de 2< mi cri= minut n duoden i > mi cri= minut, n ileon.
2.<. .re#entarea teoretic a bolii
2 . 'e$ini ie
Constipa ia se de$ine te ca o tulburare a de$eca ie. Numrul de scaune pe care le are
ntr"o #i un copil normal varia# n $unc ie de v!rst n $unc ie de v!rst i $elul alimenta iei.
'up v!rsta de 2 an numrul scaunelor se reduc, ast$el n c!t un copil de < ani are 2"< scaune
pe #i.
Un copil este constipat atunci cand de$eca ia se produce cu e$ort, este un act dureros,
determin indispo#i ie sau an(ietate din cau#a scaunelor tari i uscate care le#ea# n
regiunea anal sau atunci c!nd copilul, de i nu elimin scaun, are len)eria murdar 3 $als
diaree 4.
2 . Etiologie
Cau#ele constipa iei
A . Cau#e $unc ionale
0 . Ca#u#e organice5 ? boala ;irsprung
? steno#
? stricturi
? pseudoobstruc ie
C . Medicamente5 ? narcotice
? antidepresive
? stimulente psi%ice
' . Cau#e metabolice5 ? des%idratarea
? $ibro# c%istic
? %ipotiroidism
5 ? %ipopotasemia
5 ? acido# tulbural renal
5 ? %ipercalcemia
E . 0oli neuromusculare5 ? absen muscular abdominal
? distro$ia miotonic
? a$ec iuni medulare 3 tumori , spina bi$ida 4
? amiotinia
7 . Cau#e psi%ice5 ? anore(ia nervoas
@. .atologia
.entru a n elege modul de producere a constipa iei este necesar s amintim timpii
derulrii actului de$eca iei. Aceasta se des$ oar n urmtoarea ordine5
" .ropulsia con inutului colic spre por iunea distal a colonului
produce distensia rectului.
" Musculatura s$incterului anal intern 3 musc%i neted 4 se rela(ea#
" +$incterul oral e(tern 3 musculatura striate 4 rm!ne contractat
p!n c!nd n mod voluntar va $i rela(at i de$eca ia se produce.
Controlul de$eca iei ncepe n al doilea an de via , o dat cu de#voltarea abilit iilor
copilului de a nt!r#ia temporar i voluntar actul de$eca iei. Acest lucru se reali#ea# ca
urmare a legturii a$ective ntre mam, ceilal i membrii ai $amiliei i copilul din dorin a
acestuia de a $ace plcere antura)ului su.
Constipa ia acut
Apare de obicei ca urmare a consumului unei diete de#ec%ilibrate srac n gluco# 3 $ibre 4
i bogat n lapte sau #a%aruri ra$inate.
Corectarea dietei este urmat de dispari ia constipa iei.
- alt circumstan n care poate s apar constipa ia acut o repre#int un episod $ebril sau
o boal diaretic acut tratat, dupa care copilul pre#int scaunune cu consisten crescut
care produc durere i le#iuni anale n momentul de$eca iei. 'ac n aceste condi ii antura)ul
copilului nu d dovad de n elegere, constipa ia poate deveni o problem serioas.
Atunci c!nd actul de de$eca ie este re inut voluntar pentru mai mult timp, distensia
continu a rectului duce la diminuarea sen#a iei de de$eca ie p!n la dispari ia ei. 0olul $ecal
su$er n timpu ,,pA des%idratare, $orm!nd o mas dur n ampula rectal.
.e l!ng aceast mas de materii $ecale reten ionate, din ampul rectal se preling3 scurg4
cantitatea de scaun lic%id care, din cau#a suprimrii sen#a iei de de$eca ie, vor pta len)eria
copilului $r ca aceasta sa simt.
Atitudinea $amiliei i n acest ca# este deosebit de important. /ipsa de n elegere va aduce
la i#olarea copilului i la accentuarea constipa iei.
Re inerea voluntar a actului de de$eca ie poate $i pus n legtur n unele ca#uri toaletele
insolubre din coal sau n alte locuri $regventate de copil.
Copilul constipat poate $i5 adus la medic pentru constipa ia n sine, dar i pentru probleme
psi%ice generate de constipa ie i ampli$icare de atitudine necorespun#toare a $amiliei.
'iagnostic po#itiv
ANAMNEBA
6a $i condus n a a $el nc!t s preci#e#e momentul n care a deputat constipa ia 3 dup
diversi$icarea alimenta iei4.
,nterogatoriu va ncerca s aduc date despre 5
Aspectul scaunelor 3 voluminoase , uscate , cu striuri de s!nge4
,ntervalul de timp la care copilul elimin un scaun
7als diaree
'ac copilul ptea#a inco tient len)eria
Anamne#a va cuta s preci#e#e $elul alimenta iei consumul de lic%ide3 de obicei sc#ut la
copii cu constipa ie4.
'iagnosting clinic
E(amenul clinic al unui copil ce pre#int o constipa ie u oar nu decelerea# elemente
patologice. Cei cu grade severe de constipa ie pre#int mase abdominale palpabile
3 $ecaloame 4 sau mase rectale deculabile prin tu eu rectal.
/a inspec ia regiunii anale a unui copil constipat se pot observa 5
7isuri anale
Anomalii anatomice, cum ar $i un ori$iciu anal mai mic sau
ectopic 3ectopie : locali#are anormal, congenital sau
dob!ndit, a unui organ 4.
'ilata ia anal pre#ent la un copil cu constipa ie ridic
problema abu#ului se(ual produs asupra copilului.
E(amenul clinic poate releva de asemenea tulburari de vorbire sau retardul mental al copilului
e(aminat , elemente care $ac di$icil comunicarea copilului cu antura)ul sau i care repre#int
cau#e de constipa ie.
E(amenul clinic este nc%eiat de tractul rectal care permite di$eren ierea unui megacolon
idiopatic3 $unc ional4 de cel congenital aganglionar.
Ampula rectal plin de materii $ecale, mult dilatat pledea# pentru diagnosticul de
megacolon idiopatic. Ampula rectala goal la un copil care elimin scaune la intervale mari de
timp i la care palparea abdomenului eviden ea# pre#en a $ecaloamelor, pledea# pentru
diagnosticul de megacolon aganglionar.
n ca#ul uneii constipa ii cronice dup e(cluderea cau#elor metabolice, a celor
neuromusculare i psi%ice, rm!n n discu ie cau#ele organice.
C!nd anamne#a i e(amenul clinic ne $ac s suspectm o constipa ie din cau# organic este
necesar continuarea investiga iilor3 0oala ;irsprung 4.
'iagnostic paraclinic
E(aminarea abdominal clinic poate eviden ia5
'istensie abdominal sau mase tumorale la palpare
;ernii abdominale
Tu eul rectal poate eviden ia rectocel, $isuri, %emoroi#i.
Cteodat constipa ia poate conduce la complica ii care includ %emoroi#ii, prin $or area
de$ecrii, sau $isuri anale, le#iuni in )urul anusului, determinate de trecerea unor scaune
voluminoase prin anus. Ca re#ultat pot aprea %emoragii anale i rectale, mani$est!ndu"se prin
striuri de s!nge la supraa$a a scaunelor.
.rolapsul anal repre#int e(teriori#area unei por iuni a mucoasei rectale prin anus. Condi ia
poate duce la secre ie anormal de mare a mucusului intestinal la e(terior i eviden ierea
prolapsului la tuse sau e$ort de de$ecare.
Constipa ia poate conduce i la impactarea scaunului ast$el c $or a muscular utili#at
pentru de$eca ie nu reu e te s elimine scaunul voluminos i dur. ,mpactarea $ecal apare mai
ales la copii i btr!ni. .oate $i re#olvat prin administrarea oral de uleiuri minerale sau prin
clisme.
Studiile de laborator nu )oac un rol important n diagnosticarea constipa iei. Testele care
pot $i utile, cuprind5
Nivelul de %ormoni tiroidieni pentru a eviden ia un %ipotiroidism
Electroli ii serici3 potasiu, calciu, gluco#, creatinin4
Testul %emocult po#itiv poate sugera o cau# tumoral de
obstruc ie intestinal
Numrarea leucocitelor la pacien ii cu durere abdominal sau $ebr
poate indica un ileus.
Studii imagistice
/a pacien ii cu durere abdominal acut, $ebr, leucocito# sau alte simptome care
sugerea# procese sistemice sau intraabdominale studiile imagistice sunt utile pentru a
determina cau#a sepsisului sau problemelor intraabdominale .
Clisma baritat cu contrast este util pentru eviden ierea unui volvulus, cancer colonic,
strictura colonic. Este pre$erata studiului cu gastrogra$in la pacien ii care nu pre#int un proces
acut.
Gastrogra$inul este pre$erat pentru pacien ii cu abdomen acut pentru c previne riscul
e(trava#rii bariului n cavitatea peritoneal printr"un diverticul per$orat sau cancer colonic.
.regtirea colonic se $ace cu o noapte nainte prin administrarea unui lic%id special oral care
cur colonul. - solu ie de bariu care este vi#ibil pe radiogra$ia abdominal se administrea#
prin clism pacientului. +olu ia poate determina crampe abdominale i discon$ort.
Colonscopia repre#int e(aminarea colonului printr"un aparat tubular numit endoscop care
permite vi#uali#area n timp real a le#iunilor e(istente, precum i luarea de biopsii. .regtirea
metodei const ntr"o mas lic%id cu o noapte nainte i clisma evacuatorie de cur ire anterior
colonoscopiei. .acientul este sedat u or naintea procedurii iar un tub $le(ibil este introdus n
colon prin rect. Endoscopistul va umple colonul cu aer pentru o vi#uali#are mai bun. n timpul
e(amenului pacientul este culcat pe pat. 'up procedura acesta poate pre#enta distensie
abdominal i sen#a ie de plenitudine cu $latulen .
Defecografia este necesar dac este suspectat o obstruc ie la nivelul canalului anal. .rocedura
presupune umplerea por iunii rectosigmoidiene cu past de barium i observarea $luoroscopic
a de$ecrii. Testul poate demonstra modi$icri ale ung%iului anorectal n timpul de$ecrii,
pre#en a unei %ipotonicit ii a planseului pelvin, prolaps rectal sau intususcep ie. .resiunea
e(ercitat de s$incterul anal la de$ecare i timpul de de$ecare sunt alte investiga ii utile cu
a)utorul de$ecogra$iei.
Manometria anorectal investig%ea# s$incterul anal e(tern, $unc ia mu c%iului puborectal,
rela(area re$le( a s$incterului anal intern, c!nd rectul este destins, cordonarea acestor musc%i n
de$eca ie, presiunea anorectal.
Electromiografia investig%ea# s$incterul anal e(tern sau spasmele puborectale n timpul
de$eca iei.
Expulsia balonului este o procedur n care un balon umplut cu di$erite cantit i de apa este
inserat rectal. .acientului i este cerut s elimine prin de$eca ie balonul. Abilitatea sc#ut de a
elimina balonul cu 29C ml de ap sugerea# abilitatea de a de$eca sc#ut.
Diagnosticul diferen ial
+e poate $ace cu sindromul de intestin iritabil. +C, se mani$esta prin mai
multe semne care varia#a ca gravitate de la o persoana la alta, cum ar $i durere in partea
in$erioara a abdomenului, balonare dupa masa, eliminare e(cesiva de ga#e, constipatie
alternand cu diaree, stomac #gomotos, sen#atia ca intestinele nu se golesc niciodata si
muco#itati in scaun. , megacolon to(ic, diverticulit, %ipotiroidism.
Evolu ie. Prognostic
Tratament
a) Tratament igienico- dietetic:
Consuma i cel pu in o mas de $ructe= #i, crude inclu#!nd pieli a
comestibil i semin ele
Consuma i o mas de legume= #i, consuma i ntre mese legume
crude ca aperitive
0e i cel pu in opt cni de lic%ide= #i
Utili#a i la gtit cereale integrale sau consuma i p!ine neagr
Consuma i semin e de plante, nuci, popcorn, $ructe uscate
ncerca i s ave i un program $i( de mas
M!nca i incet
7ace i e(erci ii $i#ice n $iecare #i
'uce i"v la toalet dupa $iecare mas
Rela(a i"v, consuma i o butur cldu nainte de toalet
,nclude i prunele n diet
Evita i s consuma i n e(ces m!ncruri grase sau pr)ite
a Tratament medical ! cu indica ii i contraindica ii pentru
medica ia specific afec iunii
Medicamenta ie la(ativ
Agen i de $ormare a bolului de materii $ecale" $ibre5 ps&llium,
metilcelulo#
Agen i de muiere a scaunului5 docusate sodium, docusate calcium,
care permit ncorporarea apei i a grasimilor n scaun
+timulate ale de$ecrii5 casant%ranol
/a(ative saline5 citrat de magne#iu" destinde colonul i cre te
peristaltismul intestinal
/a(ativ care lubri$ia#5 uleiuri minerale" ac ionea# n D ore,
utili#area ndelungat duce la pneumonie lipidica, %iperpla#ie
lim$oid i reac ie tip corp strin
-smoticele utile pentru tratamentul pe termen lung, re$ractar la
dieta cu $ibre5 lubiprostone, lactulo#a, sorbitol, solu ie de polietilen
glicol
a Tratament c"irurgical
,nterven ie c%irurgical este indicat n evaluarea cau#elor
constipa iei cum ar $i volvulusul, isc%emia sau in$ec ia intestinal.
.oate $i utili#at i n tratarea constipa iei acute de cau#
%ormonal, n rectocel, prolaps rectal sau la pacien ii cu colon
%ipomotil care sunt re$ractari la tratamentul medicamentos.
-bstruc ia benigna prin prolaps poate $i tratat prin re#ec ie
interarectal sau anope(ie. Retope(ia ventral laparoscopic este o
op iune, dar este mult mai inva#iv.
CA. . ,, . ,NGR,E,R, GENERA/E
<. 2. ,nternarea pacientului n spital
+pitalul este o institu ie sanitar destinat ngri)irii bolnavilor i organi#at pentru servicii
permanente.
,nternarea n spital a copilului presupune sc%imbarea mediului $amiliar ntr"unul care nu este
ntotdeauna cel mai primitor. + stai n spital cu copilul poate $i destul de di$icil pentru el la orice
v!rsta. At!t spitalul, c!t i boala repre#int $actori de stres puternici pentru micu ul tu. El poate
interveni in de#voltarea lui normal i l poate a$ecta pe termen lung.
A interna copilul n spital inseamna practic ntreruperea vie ii lui obi nuite i sc%imbarea
ambientului con$ortabil n care era obi nuit pan atunci. C!nd sunt n spital copiii resimt lipsa
casei, a prietenilor i a altor membrii ai $amiliei care nu sunt cu el.
.e lang stresul inevitabil care apare la copiii interna i, ace tia pot de#volta sentimente de
$ric sau c%iar plictiseal ceea ce ii poate $ace usor iritabili i agita i.
Ei nu inteleg $oarte bine de ce anume este acolo si nici ce anume se intampla in incinta unui
spital, ceea ce ii poate crea $rustrari si temeri.
Ce e$ecte are spitalul asupra copiilor de di$erite varste*
+igur ca e(ista cativa $actori importanti care contribuie la intensitatea e$ectelor ce pot plana
asupra unui copil din cau#a internarii in spital5
F varstaG
F motivul spitali#ariiG
F temperamentulG
F persoana care sta internata cu el.
Copiii pana la 2 an
F pana la un an copiii de#volta o multime de aptitudini noiG daca ei stau internati o buna parte
a timpului in spital pot aparea intar#ieri in de#voltareG
F pot duce lipsa de stimulare sen#oriala care ii a)uta la de#voltare ca mu#ica, lumina, po#itii
ale corpului, )ucarii etc.G
F daca membrii $amiliei nu petrec su$icient timp cu el la spital, relatiile dintre parinti si copii
pot $i a$ectate.
Copiii de la 2 la < ani
F de#voltarea poate $i intar#iata din cau#a $aptului ca timpul petrecut in spital inter$erea#a cu
activitati care ar $i putut a)uta la stimularea noilor abilitatiG
F pot aparea probleme de somnG
F de#ec%ilibrele alimentare sunt un e$ect al sc%imbarii rutinii de acasa si al stresuluiG
F la aceasta varsta copiii se tem $oarte tare de straini, iar pre#enta asistentelor si doctorilor i"
ar putea creste nivelul de an(ietateG
F copiii sunt iritati, $rustrati si in$ricosati pentru ca este greu sa inteleaga la aceasta varsta
motivul pentru care sunt in spital.
Copiii de < la 9 ani
F principalul impact negativ la copiii de aceste varste este stresul de a $i departe de tot ceea
ce le este $amiliarG
F pot mani$esta o $rica de $aptul ca procedurile medicale ca in)ectii, anali#e etc le poate $ace
rauG
F pot trai cu impresia ca au $acut ceva rau si ca de aceea sunt in spitalG
F ei isi cunosc cat de cat corpul, insa intelegerea modului de $unctionare a lui este departe de
a $i stiuta de eiG acest lucru le poate crea $rustrariG
F limba)ul este de#voltat intr"o buna masura pana la 9 ani, dar poate e(ista riscul ca ei sa
interprete#e gresit ceea ce aud.
Copii de la 9 ani in sus
Copiii intre 9"2< ani pot mani$esta oricare dintre starile anterior pre#entate, plus $aptul ca in
aceasta perioada ei mani$esta obisnuita$rica de doctor, ace sau durere.
'e asemenea, apare si un discon$ort cau#at de invadarea intimitatii, iar pe masura ce cresc
incep sa inteleaga ca su$era de o boala sau ca ceva rau li se intampla, e$ectele psi%ologice
$iind mult mai de impact.
.regatirea pentru internare
'aca nu este vorba de o urgenta medicala, iar internarea este plani$icata. 6orbeste"i despre ce
va urma si ce se intampla intr"un spital, intr"un vocabular cat mai apropiat varstei lui. ,ncearca
sa raspun#i cat mai e$icient la intrebarile pe care ti le adresea#a, iar daca nu stii cum sa o $aci
la unele dintre ele, nu te panica. Este in regula sa nu stii unele raspunsurile. +pune"i ca
medicul ii va raspunde la acele intrebari.
Asigura"te ca tot timpul vin in vi#ita $iguri $amiliareH 7amilia si prietenii sunt cei care il pot
a)uta pe copil sa se simta mai con$ortabil si in siguranta atunci cand se a$la internati in spital.
.e langa $aptul ca unul dintre parinti va sta cu el tot timpul, incearca sa plani$ici vi#itele ast$el
incat sa acopere o mare parte din #i, pentru ca micutul tau sa $ie mai rela(at.
+pitalul cuprinde urmatoarele parti componente $unctionale 5
" serviciul de primire unde incepe pregatirea psi%ica a pacientului. El este primit cu #ambetul
pe bu#e si cu cuvinte de incura)are, esentiala $iind cucerirea increderii bolnavului in
pro$esionalismul cadrelor sanitare. .acientii vor $i de#bracati si e(aminati. /a nevoie
pacientul este a)utat de asistenta si ase#at in po#itia necesara e(aminarii
" prelucrari sanitare " aici se $ace depara#itarea si imbaierea bolnavului, dupa care acesta va
$i imbracat in len)erie curata si condusa pe sectia cu paturi
" sectia cu paturi este partea componenta a spitalului in#estrata cu paturi si sala de
tratamente, unde se asigura asistenta corespun#atoare a bolnavilor spitali#ati.
'upa ce medicul %otaraste internarea bolnavului, asistentul completea#a biletul de internare,
$oaia de observatie si trece datele pacientului in registrul de internari.
<.<. Asigurarea conditiilor de spitali#are
0olnavul este condus de asistent in salonul prealabil %otarat de catre medic. +alonul se alege
in $unctie de starea pacientului 3diagnostic, gravitatea si stadiul bolii4 si se(. Asistentul
conduce bolnavul in salon, il a)uta sa"si aran)e#e obiectele personale in noptiera si sa se
instale#e comod si in po#itia indicata de medic in pat.
0olnavului se aduce la cunostinta regulamentul de ordine interioara a sectiei precum si
indicatiile medicului re$eritoare la alimentatie, po#itie indicata daca este ca#ul si scopul
acestuia. Asemenea i se e(plica necesitatea si modul recoltari de produse biologice si
patologice in vederea e$ectuarii anali#elor de laborator indicate de medic.
+e vor asigura conditiile de mediu necesare ameliorarii si vindecarii bolii. .entru a crea un
mediu de securitate si con$ort si pentru a diminua $actorii de stres este indicat ca saloanele sa
aiba o capacitate de I , ma(. 8 paturi cu o temperatura de 2D"<CJC sa $ie curate, linistite si
bine aerisite cu aer umidi$icat.
Asistentul va completa o ane(a la $oaia de alimentatie pe care o va trimite la blocul
alimentar, ast$el noul pacient va primi alimentatia necesara inca in prima #i de internare.
0olnavilor l"i se acorda o pregatire preoperatorie si postoperatorie in vederea asigurarii
conditiilor optime necesare interventiei si a procesului de vindecare precum si pentru
evitarea unor complicatii grave si nedorite.
Asistentul observa si este obligat sa consemne#e aspectul general, inaltimea, greutatea,
varsta, aspectul tegumentelor si mucoaselor, $aciesul si starea psi%ica a bolnavului. Ea va
urmarii necesitatile pacientului, mani$estarile de dependenta in vederea satis$acerii acestora.
+e vor nota datele privind antecedentele $amiliale, c%irurgicale si patologice ale pacientului
precum si bolile care au in$luenta asupra aneste#iei si interventiei 3a$ectiuni pulmonare,
cardiace, diabet #a%arat, epilepsie etc.4
<.@. Asigurarea condi iilor igienice pacien ilor interna i
.regatirea patului si accesoriului
.atul trebuie sa $ie comod, sa pre#inte dimensiuni potrivite care sa satis$aca atat cerintele de
con$ort a pacientului, cat si ale personalului de ingri)ire. Trebuie sa"i permita pacientului sa
se poata misca in voie, sa nu"i limite#e miscarile, sa poata la nevoie sa coboare din pat, sa
poate sta in po#itie se#and, spri)inindu"si picioarele comod de podea. .atul trebuie sa
permita ca asistenta sa poata e$ectua te%nicile de ingri)ire, investigatie si tratament cat mai
comod. .atul trebuie sa $ie usor de manipulat si curatat, preva#ut cu rotite, dispo#itiv de
ridicare si la nevoie aparatoare.
.atul va $i acoperit cu un cearsa$, musama si ale#a. .acientului i se o$era doua perne si o
patura din lana moale, usor de intretinut. /en)eria trebuie sa $ie din bumbac cu cat mai
putine cusaturi. Cearsa$ul trebuie sa $ie destul de mare pentru a intra sub saltea.
+c%imbarea len)eriei de pat
" .regatirea patului $ara pacient 5 pentru sc%imbarea len)eriei de pat avem nevoie de
cearsa$ simplu, cearsa$ plic, doua $ete de perna, una"doua paturi, doua perne. 'upa ce
se indepartea#a noptiera de pe langa pat se asea#a un scaun cu spatar la capatul
patului. .e scaun se asea#a, in ordinea intrebuintarii, len)eria curata, pernele, patura,
impaturite corect. Cearsa$ul se asea#a la mi)locul salteleiG se des$ace si se intinde o
parte a cearsa$ului spre capataiul patului, cealalta spre capatul opus. Cearsa$ul se
introduce adanc sub saltea la ambele capete. +e e(ecuta coltul apoi se introduce sub
saltea toata partea laterala a cearsa$ului. +e intinde bine cearsa$ul sa nu pre#inte cute.
'aca este nevoie se asea#a musamaua si se acopera cu ale#a. .ernele se introduc in
$etele de perna curate si se asea#a pe pat.
+c%imbarea len)eriei cu pacientul in pat se e$ectuea#a atunci cand starea
pacientului nu permite ridicarea acestuia din pat. Aceasta manevra se e(ecuta
de obicei dimineata, inainte de curatenie, dupa masurarea temperaturii, luarea
pulsului si toaleta pacientului, dar la nevoie se e(ecuta de mai multe ori pe #i.
,n $unctie de starea pacientului len)eria se poate sc%imba in lungime sau in
latimea patului.
/en)eria de pat se asea#a pe un scaun in ordinea prioritatii, impaturite in $elul
urmator 5
" patura si cearsa$ul de sub patura se impaturesc $iecare in trei sub $orma de armonica
" ale#a se rulea#a impreuna cu musamaua $ie in latime, $ie in lungime in $unctie de
metoda aleasa pentru sc%imbarea patului
" cearsa$ul se rulea#a in lungime = latime
.acientulse in$ormea#a asupra procedeului. +e linisteste si se asigura ca manopera va
$i $acuta cu blandete, ca nu va $i miscat inutil, ca manevrele nu"i vor cau#a dureri si i
se cere cooperarea.
+e asigura intimitatea pacientului, un mediu securi#at, evitandu"se curentii de aer.
Atunci cand sc%imbarea len)eriei se $ace in lungimea patului pacientul va $i intors in
decubit lateral. Asistenta prinde pacientul cu mana dreapta in a(ila dreapta, il ridica
usor, iar mana stanga o introduce sub umerii lui, spri)inindu"i capul pe antebrat. Apoi
cu mana dreapta , retrasa de sub a(ila, trage usor perna spre marginea patului,
pacientul $iind de asemenea deplasat usor in aceeasi directie.
+e asea#a apoi in dreptul genunc%ilor pacientului, introduce mana stanga sub
genunc%ii acestuia $lectandu", putin, iar cu mana dreapta ii $lectea#a usor gambele pe
coapse. 'in aceasta po#itie se intoarce pacientul in decubit lateral drept, spri)inindu"l
in regiunea omoplatilor si a genunc%ilor. .acientul se mentine acoperit. Asistenta din
partea stanga rulea#a cearsa$ul impreuna cu musamaua si ale#a murdara pana la
spatele pacientului, sulul de len)erie murdara se a$la in acel moment alaturi de sulul
len)eriei curate. .e )umatatea libera a patului se derulea#a cearsa$ul curat, musamaua
si ale#a pregatita mai inainte. +e intinde bine cearsa$ul curat pe )umatatea libera a
patului si se asea#a o perna imbracata in $ata de perna curata, apoi se aduce pacientul
in decubit dorsal cu multa blandete, spri)inindu"l inregiunea omoplatilor si sub
genunc%i. .entru a introduce pacientul in decubit lateral stanga, asistenta din partea
stanga procedea#a la $el ca si in ca#ul intoarcerii in decubit lateral drept 5 prinde
pacientul de a(ila stanga, il ridica usor, introduce mana dreapta sub umerii lui, spri)ina
capul pe antebrat si dupa aceeasi procedura intoarce pacientul in decubit lateral stang
aducandu"l dincolo de cele doua suluri de len)erie. Asistenta rulea#a mai departe, din
partea dreapta, len)eria murdara, o indepartea#a, introducand"o in sacul de ru$e
murdare, apoi derulea#a len)eria curata si o intinde bine, iar pacientul este readus in
decubit dorsal, spri)init de cele doua asistente.
'upa acesta se e$ectuea#a colturile. .atura de deasupra pacientului se impatureste in
trei si se asea#a pe un scaun, pacientul ramane acoperit cu cearsa$ul $olosit pana
atunci. .este aceasta asistenta asea#a cearsa$ul curat impaturit anterior in trei, in $orma
de armonica ast$el ca una din marginile libere sa a)unga sub barbia pacientului.
Colturile de sus ale cearsa$ului curat se tin cu mana $ie de catre pacient, $ie de o alta
persoana. Cele doua asistente, care sunt de o parte si de alta a patului, prind cu o mana
colturile in$erioare ale cearsa$ului curat, iar cu cealalta mana colturile superioare ale
cearsa$ului murdar si, printr"o miscare in directia picioarelor pacientului, indepartea#a
cearsa$ul murdar si acopera, in aceeasi timp pacientul cu cearsa$ul curat. +e asea#a
patura peste cearsa$, ras$rangand marginea dinspre cap peste patura. +e continua
aran)area patului , se plia#a patura cu cearsa$ul deasupra degetelor de la picioarele
pacientului.
Atunci cand pacientul poate $i ase#at in po#itie se#and, sc%imbarea len)eriei se $ace in
latimea patului. .rocedura se e$ectuea#a de asemenea, de catre doua persoane 5 una
spri)ina pacientul, cealalta rulea#a len)eria murdara, asea#a si derulea#a cearsa$ul
curat.
'upa e$ectuarea $iecarei proceduri, asistenta trebuie sa se asigure ca pacientul este
ase#at cat mai con$ortabil. ,n unele ca#uri, ale#a trebuie sc%imbata de mai multe ori pe
#i, $ara sa $ie nevoie de sc%imbarea cearsa$ului.
Asigurarea igienei personale, corporale i vestimentare a pacientului
,naintea interventiei c%irurgicale, bolnavul este capabil sa isi e$ectue#e singur igiena
corporala. ,n seara #ilei precedente interventiei se $ace o baie generala a bolnavului si
se va pregati tubul digestiv pentru interventie prin e$ectuarea unei clisme evacuatoare
urmata de un dus. /a pregatirea bolnavului pentru actul operator se va acorda atentie
deosebita cavitatii bucale mai ales la cei care urmea#a sa $ie intubati. +e pregateste
tegumentul regiunii pe care se va opera prin spalare cu apa si sapun, degresare si
de#in$ectare cu alcool. 'aca regiunea pre#inta pilo#itati acestea vor $i rase cu aparat
de ras individual.
Regiunea ast$el pregatita va $i prote)ata cu un pansament steril. +e indepartea#a
bi)uteriile bolnavului, prote#a dentara daca e(ista. 0olnavul va $i imbracat cu len)erie
curata, se veri$ica starea de curatenie in regiunile 5
" ing%inala
" ombilic
" a(ile
" spatii interdigitale
" ung%iile
E$ectuarea toaletei generale si pe regiuni a bolnavului imobili#at
Asistenta va colecta date re$eritoare la starea pacientului, daca se poate spala singur
sau nu. Cu aceasta oca#ie se observa si starea tegumentelor si aparitia unor eventuale
modi$icari. +e veri$ica temperatura ambianta 3<C"<2JC4 si se evita curentii de aer.
0olnavul va $i i#olat cu un paravan de antura)ul sau. +e pregatesc in apropiere
materialele necesare toaletei, sc%imbarea len)eriei patului, len)eriei bolnavului si
materialele necesare pentru prevenirea escarelor.
Temperatura apei trebuie sa $ie le @K"@DJC.
0olnavul va $i de#bracat complet si se va acoperii cu un cearsa$ si patura. +e
descopera progresiv numai partea care se va spala. +e stoarce bine buretele sau
manusa de baie pentru a nu se scurge apa in pat sau pe bolnav. -rdinea in care se $ace
toaleta este 5 spalat, clatit, uscat. +e sapuneste regiunea dupa care se clateste $erm, dar
$ara brutalitate.
Apa calda trebuie sa $ie din abundenta, sa $ie sc%imbata ori de cate ori este nevoie. +e
insista la pliuri sub sani, la maini, la spatii interdigitale, la coate si a(ile. +e
mobili#ea#a articulatiile in toata amplitudinea lor si se masea#a #onele predispuse
escarelor.
/a toaleta pe regiuni la patul bolnavului, patul va $i prote)at cu musamaua si ale#a in
$unctie de regiunea pe care o spalam. /a toaleta pe regiuni cu bolnavul in pat se va
respecta urmatoarea succesiune 5
" $ata
" gat
" urec%i
" brate si maini
" parte anterioara torace
" abdomen
" $ata anterioara coapse
" bolnavul va $i intors in decubit lateral si se vor spala 5
" spatele
" $esele
" $ata posterioara a coapselor
" bolnavul se aduce din nou in decubit dorsal
" gambele si picioarele
" organele genitale e(terne
" ingri)irea parului
" toaleta cavitatii bucale
Toaleta pe regiuni
Toaleta intima
+cop5 " igienic
" mentinerea unei stari de con$ort $i#ic
" in vederea e$ectuarii unor te%nici la acest nivel
" sonda)ul ve#ical la $emei si barbati
" recoltarea de urina pentru urocultura
Materiale necesare " paravan
" doua ba#inete
" tampoane sterile din vata sau comprese
" pensa port"tampon
" cana cu apa calda
" sapun lic%id
" prosop
" manusa de cauciuc, manusa de baie
" musama, ale#a
+e controlea#a temperatura apei, se pregateste patul cu musama si ale#a. +e asigura
intimitatea bolnavului cu paravanul. 0olnavul se asea#a in po#itie ginecologica, se
serveste cu un ba#inet pentru a urina. +e pune al doilea ba#inet, se imbraca manusa de
cauciuc peste care se ia manusa de baie. +e spala regiunea dinspre sim$i#a pubiana
spre anus turnand apa si sapun. +e limpe#este abundent, se indepartea#a ba#inetul. +e
usuca prin tamponare cu prosopul. .liurile se pudrea#a cu talc.
+c%imbarea po#i iei i imobili#area pacientului
+c%imbarea po#itiei poate $i activa sau pasiva , cu a)utorul asistentei. /a mobili#area
pacientului trebuie respectate
unele principii 5
" sunt necesare doua asistente
" prinderea pacientului se $ace precis si sigur
" e(ercitiile se $ac intotdeauna inainte de mese
" aceste e(ercitii $i#ice trebuie intercalate cu e(ercitii de respiratie
" mobili#area se incepe incet si se continua in $unctie de raspunsul $i#ic al pacientului
+copul mobili#arii este miscarea pacientului in vederea prevenirii escarelor ce pot sa
apara din cau#a imobili#arii si pentru recastigarea independentei. +c%imbarea po#itiei
pacientilor imobili#ati se $ace din < in < ore, masandu"se #onele de presiune
predispuse escarelor. Mobili#area precoce a pacientului $avori#ea#a mentinerea
mobilitatii articulare, normali#area tonusului muscular si stimulea#a metabolismul. 'e
asemenea $avori#ea#a circulatia sangelui, prevenind trombo$lebitele si pneumoniile.
Captarea eliminarilor
+cop 5 observarea caracterelor $i#iologice si patologice ale de)ectiilor precum si
descoperirea modi$icarilor lor
patologice in vederea stabilirii diagnosticului
i4 Captarea materiei $ecale
+e separa patul de restul salonului cu paravan, se indepartea#a patura si cearsa$ul care
acopera pacientul. .atul se prote)ea#a cu musamaua si ale#a. .acientul se de#braca si
se introduce ba#inetul cald sub #ona sacrala apoi se acopera cu invelitoarea. +e
e$ectuea#a toaleta regiunii perianale si se indepartea#a ba#inetul cu atentie. 'upa ce se
acopera cu capacul se indepartea#a din salon. +e imbraca pacientul, se re$ace patul.
+alonul se aeriseste si se spala mainile pacientului. +caunul acoperit se pastrea#a
pentru vi#ita medicala in locuri special amena)ate.
Captarea urinei
+ervirea urinarelorse $ace in mod asemanator cu a ba#inetelor. 'upa utili#are se golesc
imediat, se spala la )et de apa calda si se de#in$ectea#a.
Nu trebuie ignorat cantitatea, culoarea, mirosul urineiG poate indica unele diagnostice.

<.I +upraveg%erea $unc ilor vitale i vegetative
Temperatura
Termometrul ma(imal utili#at n medicin este gradat dupa scala Celsius de la @I,9" I<JC.
Termometrele in u# sunt tinute in solutii de#in$ectante de bromocet sau clorura <L , solutia
de#in$ectanta trebuie sc%imbata #ilnic. Masurarea temeraturii cu termometrul ma(imal
obisnuit se $ace in cavitatile inc%ise sau seminc%ise , pentru a o obtine pe cea mai apropiata
de cea centrala. Ast$el temperatura se poate masura in a(ila , in plica ing%inala ,in cavitatea
bucala , dar masuratori mai precise se obtin totusi numai in rect si in vagin, valoarea lor este
de C,9 JC mai mare decat temperatura a(ilara. Temperatura se masoara de < ori pe #i ,
dimineata si seara. 6aloarea obtinuta se notea#a cu culoare albastra in $oaia de temperatura a
pacientului respectiv.
Nou" nascut si copilul mic 5 @8,2J : @K,DJC.
Pulsul
Repre#inta e(pansiunea ritmica a arterelor ce se comprima pe un plan dur, osos si este
sincrona cu sistola ventriculara.
+cop5 evaluarea $unctiei cardiovasculare.
+e aprecia#a5 ritmul, amplitudinea, $recventa si cerelitatea
/oc de masurare5 orice artera accesibila palparii si care poate $i comprimata pe un plan osos5
Artera temporala super$iciala 3la copii4
Artera carotida
Regiunea apicala 3var$ul inimii4
Artera %umerala
Artera radiala
Artera $emurala
/a nivelul regiunii poplitee 3in spatele genunc%iului4
Artera tibiala
Artera pedioasa
Materiale necesare:
.i( culoare rosie
Ceas cu secundar
Te%nica
.regatirea psi%ica
+e asigura repaus $i#ic si psi%ic 2C"29 min
Reperarea arterei
7i(area degetelor ide(, medius si inelar pe traiectul arterei
+e e(ercita o usoara presiune cu var$ul degetelor asupra peretelui arterial pana
la perceperea #vagniturilor pline ale pulsului
+e numara pulsatiile timp de un minut
Consemnarea valoriilor obtinute se marc%ea#a printr"un punct pe $oaia de temperatur,
in!nd cont c $iecare linie, pentru ob inerea curbei. n unele documente se notea# ci$ric.
#nterpretarea
Ritmul : pau#ele dintre pulsa ii sunt egale, pulsul este ritmic.
Modi$icri de ritm al pulsului5
.uls ritmic M pau#e inegale ntre pulsa ii
.uls dicrot M se percep dou pulsa ii, una puternic i alta slab ,
urmat de pau#.
Amplitudinea3volumul 4
Este determinat de cantitatea de s!nge e(istent n vase
Este mai mare cu c!t vasele sunt mai aproape de inim
/a arterele sismetrice, volumul pulsului este egal
Modi$icri de amplitudine a pulsului
.uls $ili$orm, cu volum redus, abia perceptil
.uls asimetric : volum di$erit al pulsului la artere simetrice
7regven a
N.n. 2@C"2IC p=m
Copil mic 2CC"2<C p=m
/a 2C ani >C"2CC p=m
Adult 8C"DC p=m
6!rstnic DC">C p=m
Modi$icri de $regven a pulsului
Ta%icardie " cre terea $regven ei pulsului
0radicardie " scderea $regven ei pulsului
Celeritatea repre#int vite#a de ridicare i cobor!re a unei pulsa ii.
Tratament 5 o(igenoterapie
Scop: asigurarea unei cantit i corespun#toare de o(igen la esuturi prin combaterea
%ipo(iei determinat de5
+cderea o(igenului alveol
'iminuarea %emoglobinei
Tulburri n sistemul circulator
.robleme care inter$erea# cu di$u#iunea pulmonar
+urse de o(igen
+ta ie central de o(igen
Microsta ie
0utelie de o(igen
-bservarea i msurarea respira iei
Scop 5 evaluarea $unc iei respiratorie a pacientului $iind un indiciu al evolu iei, al apari iei
unei complica ii i a pronosticului.
Elemente de apreciat5
Tipul respira iei
Amplitudinea mi crilor respiratorii
Ritmul
7regven
Materiale necesare5
Ceas cu secundar
Creion de culoare verde
7oaia de temperatur
,nterven ia asistentei
A e#area pacientului n decubit dorsal, $r a e(plica te%nica ce urmea# a $i
e$ectuat
.lasarea m!inii, cu $a a palmar pe supra$a a toracelui
Numrarea inspira ilor timp de 2 minut.
Consemnarea valorii ob inute printr"un punct pe $oaia de temperatur3$iecare
linie ori#ontal a $oii repre#int < respira ii4
Unirea cu o linie a valorii pre#ente cu cea anterioar pentru ob inerea curbei
Msurarea tensiunii arteriale
Tensiunea arteria repre#int presiunea e(ercitat de sngele circulant asupra pere ilor
arteriali,
Scop: evaluarea $unc iei cardiovasculare 3 $or a de contrac ie a inimii, re#isten a determinat
de elasticitatea i calibrul vaselor4.
+e msoara tensiunea arterial sistolic3ma(.4 si cea diastolic 3min4 ce repre#int elemente de
evaluare.
$oc de masurare5 artera %umeral, artera radial.
Materiale:
Tensiomentru
+tetoscop biauricular
Tampon de vat
Alcool sanitar
.i( cu past ro ie
Metode
Ascultatorie, cea mai u#uabil metod.
.alpatorie
-scilometric
Te"nic
Metoda ascultatorie" pregtire psi%ic,repaus timp de 9 minute, se aplic man eta pneumatic
pe bra ul pacientului, bra ul $iind n e(tensie, se $i(ea# membrana stetoscopului la nivelul
arterei %umerale sub marginea in$erioar a man etei, se introduc olivele stetoscopului n
urec%i, se pompea# aer n man eta pneumatic cu a)utorul perei de cauciuc p!n la dispari ia
#gomotelor pulsatile, se decomprim progresiv aerul din man et prin desc%iderea supapei
p!n c!nd se aude primul #gomot. +e re ine valoarea indicat continu!ndu"se decomprimarea
p!na cand #gomotele dispar. .rimul #gomot repre#int valoarea ma(im iar ultimul #gomot
repre#int val. minim.
<.9. Alimenta ia bolnavului
Alimenta ia pacientului5
Alimenta ia activ" pacientul mn!nc singur n sala de mese sau n
salon.
Alimenta ia pasiv" pacientului i se introduc alimentele n gur.
Alimenta ia arti$icial" alimentele sunt introduse n organism n
condi ii ne$i#iologice.
Una din cele mai importante sarcini ale ngri)irii bolnavului este alimenta ia. Asigurarea
aportului caloric necesar pentru sus inerea $i#ice ale bolnavului, stabilirea regimului alimentar
adegvat pentru asigurarea condi iilor de vindecare i administrarea alimentelor pe cale
natural sau arti$icial,constituie sarcini elementare ale ngri)irii orcrui bolnav spitali#at.
<.8. Administrarea medicamentelor i %idratarea organismului
;idratarea organismului se poate e$ectua pe urmtoarele ci 5 oral, duodenal, rectal,
subcutanat, intravenos, intraosos, intramuscular.
%ral
Calea $i#ologic de administrare a lic%idelor
'eclan ea# $unc ia normal a tubului digestiv i a glandelor ane(e, $unc ie necesar,
absorb iei lic%idelor.
+e renun la aceast cale n ca# de5
6rsturi
Tulburri de degluti ie
Negatism total din partea pacientului
Duodenal
Administrarea lic%idelor se $ace prin sond duodenal Ein%orn
/ic%idele se administrea# pictur cu pictur ntr"un ritm de 8C"2CC=min
+e men ine temperatura lic%idului n timpul administrrii
&ectal
+e $ace prin clism, pictur cu pictur, sau clisme Nat#enstein5 se poate asigura %idratarea
pe o perioad scurt de timp.
n rect se absorb numai solu ii i#otonice, de aceea %idratarea pe cale rectal se $ace numai cu
solu ie de clorur de sodiu >O, gluco# IKO.
Clisma %idratant este precedat de o clism evacuatoare
+e $olose te sond NPlaton care se introduce n rect n pro$un#ime de 2C"29 cm, dup ce
sonda a $ost lubri$iat cu vaselin.
.o#i ia pacientului este n decubit dorsal, cu membrele in$erioare u oar abduc ie sau n
decubit lateral cu membrele in$erioare n $le(ie
Temperatura lic%idului trebuie men inut constant la @I"@KJC
Rata de $lu( 8C picturi=minut
Subcutanat
se $ace prin per$u#ii,
po#i ia pacientului5decubit dorsal,
loculul punc iei5 $a a e(tern a coapsei, $lancuri , peretele abdominal anterior,
regiunea submamar sau pectoral
'ac se lucrea# cu dou canule, vor $i introduse n locuri simetrice
Tegumentele regiunii alese se de#in$ectea# ca pentru orice interven ie i se
i#olea# cu c!mpuri sterile
Rata de $lu( 8C"DC picturi=min. Cu un ac i 2<C"2DC picturi=minut cu dou
ace.
Resorb ia este lent, iar cantit ile mai mari se resorb greu.
.oate determina accidente5" necro#a esuturilor prin compresiune, $legmoane,
coagularea esuturilor ,complica ii septice.
Perfu'ia intravenoas
.entru o ec%ilibrare %idroionoc i volenic
,ntroducerea lic%idelor n ven se $ace direct prin canule metalice $i(ate n
ven, canule de material plastic introduse transcutanat prin lumenul acelor sau
prin denudare de ven.
#ntraosoas
'ac nu se pot aborda venele bolnavului %idratarea se va e$ectua i pe cale
intraosoas
Canula prin care se va scurge lic%idul per$u#iei se va introduce n spongioasa
oaselor super$iciale5 capul sternului, condrilii $emurali, creasta iliac.
6ite#a de ptrundere a lic%idului nu trebuie s dep easc 8C de
picturi=minut, iar lic%idul de per$u#ie se mpr tie n lacunele sanguine din
esutul osos de unde ptrunde n circula ia general.
#ntramuscular
+e administrea# vitamine prin in)ectie intramuscular
Perfu'ia intravenoas" introducerea pe cale parenteral , pictur cu pictur, a solu iei
medicamentoase pentru ec%ilibrarea %idroelectrolitic, %idroionic i volemic a
organismului.
Scop
;idratarea i minerali#area organismului
Administrarea medicamentelor la care se urmre te e$ect prelungit
'epurativ, dilu!nd i $avori#!nd e(cre ia din organism a produ ilor to(ici
Complectarea proteinelor sau a altor componente sanguine
Alimentarea pe cale parenteral
(dministrarea medicamentelor
Medicamentele sunt produse de origine mineral, vegetal, animal sau c%imic3 de sinte# 4
trans$ormate ntr"o $orm de administrare prescrise de medic, sunt substan e utili#ate cu
scopul de a preveni, a ameliora sau a vindeca bolile.
Do'e
'o#a terapeutic 5 adic do#a utili#at pentru ob inerea e$ectului terapeutic dorit, $r ca prin
aceasta s se produc vreo ac iune to(ic asupra organismului.
'o#a ma(im5 do#a cea mai suportat de organism, $r s apar $enomene to(ice reac ionale
'o#a to(ic5 cantitatea care, introdus n organism, provoac o reac ie to(ic, periculoas
pentru organism.
'o#a letal5 do#a care ucide omul.
,ntroducerea medicamentelor n organism se poate $ace prin mai multe ci5
)ucal
&ectal
Prin mucoasa respiratorie
Percutanat
Prin aplica ii locale
Parenteral
Calea digestiv : oral* sublingual*
gastric* intestinal* rectal.
$ocal:pe tegumente i mucoase
&espiratorie
+rinar
Parenteral:sub forma in,ec ilor
intradermic*subcutanat* intramuscular*
intravenoas- exectutae de asistenta.
<.K.