Etimologia cuvantului mentalitate isi are sursa in adjectivul mental, care se refer la

spirit; epitetul latin mentalis, a fost inexistent in latina clasic, fiind inventat si prezent in vocabularul
scolasticii medievale.

Mentalitatea reprezinta impresia colectiv si modul de a gndi i simi al unui popor, sau a unei
colectivitati sociale, ntr-un cuvnt ceea ce n limba german a fost consacrat prin termenul
Weltanschauung (privire nspre lume). Acest termen a fost folosit n filozofia german i a desemnat
modul sistematic n care individul nelege i interpreteaz sensul lumii i al vieii. Termenul este utilizat
ca sinonim pentru prere despre lume i via, convingere metafizic sau concepie metafizic.

Mentalitatea omului medieval fata de cea a
omului contemporan

Mentalitatea medeivala: homo religious
Omul medieval are alta mentalitate decat omul modern, fiind limitat de structura societatii
medievale. El este prin excelenta un homo religiosus, care comunica cu Dumnezeu, si cu sfintii,
crede in semne si minuni, are cultul moastelor, face pelerinaje la locuri sfinte. Omul medieval
vede lumea ca pe o creatie divina, I se supune neconditionat lui Dumnezeu si considera
razboaiele, bolile ca pedepse din partea lui Dumnezeu ori ca interventie a puterii diavolului. In
ambele cazuri, iesirea din impas presupune recunoasterea pacatelor si indreptarea lor prin
penitenta. Realitatea din jur ofera semne la care au acces cu precadere cei initiati: calugari
sipeoti, astrologii de pe langa curtile domnesti, voievodul insusi care domnea ca
unsul lui Dumnezeu pe pamant.

Mentalitatea medievala se confrunta cu marile epidemii de ciuma, catastrofe naturale
(cutremure, inundatii), perioade lungi de seceta si foamete, razboaie ce dureaza uneori zeci de
ani. Toate genereaza sentimentul de instabilitate a lumii si nesiguranta a vietii. Religia oficiala si
autoritatea bisericii coexista cu crestinismul popular; de-a lungul secolelor s-au perpetuat
superstitii, credinte si practici pagane legate de vechile religii ale naturii.




Mentalitatea contemporana

Mentalitatea contemporana poate fi privita dintr-o dubla perspectiva: a cunoasterii
comune si a cunoasterii stiintifice.
In societatea contemporana s-a perpetuat un process aparut de cateva secole,
prin care omul occidental, dar si regimurile politice totalitare, au impus o
sustragere si o indepartare de religie, process numit secularizare. La nivel global,
secularizarea se plaseaz n orizontul spiritului acestui veac, care i triete
existena sub influenta modei timpului, si mai putin in spiritul Evangheliei lui
Hristos si n spiritul adevrului lui Dumnezeu.[2]
Potrivit sociologului Bryan Wilson secularizarea desemneaz procesul
prin care instituiile, gndirile i practicile religioase i pierd importana
(semnificaia) social, este un proces care afecteaz locul religiei n sistemul
social.
Exista aspecte negative pe care le mbrac procesul secularizrii
pentru o societate cretin. Dar, ca orice produs cultural, secularizarea
are i aspecte pozitive. Iluminismul ca factor propagator al
secularizrii societii a pus n circulaie idei valoroase pentru
progresul civilizaiei europene: ideea de naiune, cea de drepturi ale
omului, progresul tiinific i cel tehnologic pe care le-a fcut
posibile.[33]
Dezvoltarea societatii industriale contemporane si cresterea
consumerismului influenteaza mentalitatea omului contemporan in
detrimentul laturii spirituale, oamenii din ziua de astazi fiind atrasi de
latura materiala, fata de cea religioasa.