Od in metru antic

de M. Eminescu
Poezie a maturitii depline, "Od in metru antic, apare in anul 1883, in ediia princeps a
"Poeziilor" lui M. Eminescu. Iniial, textul a ost o od dedicat lui !apoleon "prima #ersiune din 18$3%
18$&'. ( suerit apoi numeroase metamorozri) de la 13 stroe ale #ariantei din 18$* au rmas cinci stroe
in orma deiniti# "1881%188+'. In #arianta inal, textul a de#enit o od a sin,urtii, a -nstrinrii
ire#ersi.ile a omului de ,eniu.
Eul liric se coneseaz se intoarce in trecut, c/nd considera c tinereea e #e0nic. In acel moment,
din trecut, moartea pare inexistent, iar el, poetul era con#ins de apartenena sa la cele #e0nice1 "!u
credeam s%n# a muri #reodat)2 Pururi t/nr, -n0urat in manta%mi". Ec3ili.rul suletesc se destram
atunci c/nd se i#e0te dra,ostea, cu suerina ei "dureros de dulce". Intensitatea sentimentului e su,erat
prin repetarea pronumelui de persoana a II%a1 "tu" ""4/nd deodat tu rsri0i in cale%mi"'. 5troa se
-m.o,e0te stilistic prin construciile oximoronice1 "dureros de dulce" 0i "#oluptatea morii". Odat cu
trirea sentimentului de dra,oste, pentru poet -ncepe o suerin nes/r0it) apare acum 0i perspecti#a
morii1 "P/n%n und .ui #oluptatea morii2 !e-ndurtoare".
Ideea sacriiciului prin iu.ire este ilustrat in urmtoarele dou stroe cu exemple clasice din
mitolo,ia antic) patima datorat iu.irii, emeii, este de#oratoare1 poetul "eul liric' -0i simte suletul
mistuit de o patim erotic la el de puternic precum c3inurile izice in care au murit !essus 0i 6ercules
din pricina intri,ilor unei emei. Poetul "eul superior' nutre0te iluzia c ar putea rena0te din propria%i
cenu0 "asemenea psrii P3oenix', c ar putea s se -nale in serele celeste, intr%un timp nedeinit, unde
s%0i re-nnoiasc eternitatea.
In inalul poeziei este in#ocat lini0tea care nu poate s apar dec/t dup ce dispare cauza suerinei,
dra,ostea. Perspecti#a ce se arat este moartea, "moartea%iu.it", #zut ca mi7loc de contopire cu marele
uni#ers. 4ursul pe care%l urmeaz omul intre #ia 0i moarte este punctat de dou #er.e1 "a -n#a" 0i"a
murii", acesta din urm -nc3eind periplul omului in plan terestru. "!epsare trista, expresie a unei
atitudini apolinice, ace trimitere la atracia 8ucearului, "nemuritor si rece".
9inalul poeziei, "4a s pot muri lini0tit, pe mine2 Mie red%m:" su,ereaz o recptare a
identitii, o re-ntoarcere in sine. 8ini0tea presupune o acceptare a destinului. ;ririle poetului sunt ale
omului in ,eneral) la -nceput nu accept ideea de moarte, apoi se re#olt, dup care inter#ine lini0tea
trecerii in neant. <ar prin moarte, suletul omului se -ntoarce la spiritul uni#ersal. In ipostaza de ,eniu,
poetul, de0i iin eemer, t/n7e0te dup existena etern.
Od in metru antic = ele,ie romantic pe tema ortuna la.ilis "a sorii sc3im.toare'
Oda = specie a ,enului liric in care se d curs unui elan admirati# pentru o idee, o persoan sau un
e#eniment
Oda lui M Eminescu este -nc3inat omului de ,eniu condamnat s triasc intr%o lume ostil, in care
resimte cu mult durere "trecerea". Poetul, omul de ,eniu sper c moartea il #a ocoli, nu%i #a distru,e
indi#idualitatea eu%lui) sper c #a rena0te asemenea psrii P3oenix.
M. Eminescu olose0te #ers saic) stroa saic = trei #ersuri lun,i "saice' 0i unul scurt numit
adoneu. >ers saic1 doi tro3ei iniiali, un dactil 0i doi tro3ei inali1
?@ #2?@ \ir_ # #2?@ #2?@ #2 #ers adonic1? # #2? #2 "Mi%e red%m:"
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai complet site cu referate
Poezia "Oda "in metru antic'", scrisa de unul din marii clasici al literaturii romane, Mi3ai Eminescu, a aparut in editia princeps
realizata de ;itu Maiorescu in decem.rie 1883, dupa ce a parcurs un proces complex de ela.orare de aproximati# noua ani
poezia isi modiica atat tema, cat si tonalitatea lirica, cunoscand o succesiune de #ariante, prima iind dedicata lui !apoleon,
erou al istoriei. ;itlul "Oda "in metru antic'" indica specia ,enului liric in care sunt exprimate sentimente de admiratie pentru o
persoana, idee, e#eniment, adica oda, care insa se poate atri.ui doar primelor #ariante ale poeziei. <esi la .aza a existat intentia
de a crea o asemenea specie literara, poezia nu este o oda, ci, datorita exprimarii unui sentiment de tristete, melancolie, datorita
tonalitatii ,ra#e, se
poate airma ca poezia este o ele,ie. Exista, deci o antiteza intre sensul titlului si sentimentele ilustrate in #ersurile poeziei, iar
metrul antic se reera tocmai la te3nica olosita in scrierea poeziei.
"Oda "in metru antic'" este o poezie ilosoica pe tema iu.irii, un discurs liric relexi# orientat sper sine, lirismul su.iecti# iind
e#identiat prin prezenta marcilor eului liric care denota aptul ca se #or.este despre o experienta personala, #er.ale si
pronominale de persoana I1 "credea", "oc3ii mei", "ocul meu", "pe mine 2 Mie reda%ma". Poezia este clasica prin normele
stilistice clare utilizate, dar si prin ec3ili.rul compozitional, putand i impartite in trei parti, etapele e#olutiei iind su,erate si
prin sc3im.area timpului #er.al. Prima stroa este corespunzatoare etapei anterioare sentimentului iu.irii, deci trecutului,
su,erat prin olosirea modului indicati# imperect ""credea", "naltam"'. Poemul are un incipit .rusc, iind mai de,ra.a
concluzia unei meditatii, care surprinde prin alaturarea celor doua #er.e "sa%n#at" si "a muri", care duc initial la ideea de
moartea izica, dar in cadrul poeziei primesc o alta semniicatie. Eul nu credea ca #a cunoaste sentimentul iu.irii, cu suerinta
pe care o presupune, ca #a renunta la idealul si principiul sau de #iata, ,u#ernat de ratiune si sin,uratate.
;recutul este surprins prin sinta,ma "nepasare trista" si este caracterizat prin liniste, li.ertate ""pururi tanar", "sin,uratate"',
asadar o stare de ataraxie in care suletul e in deplina armonie, cel putin aparenta. Eul este supus unor dorinte contradictorii,
date pe de o parte de aspiratia poetului de a i senin si de a ramane "pururi tanar" care tine de partea rationala, de ,andire si
urmarea unui principiu de #iata, al sin,uratatii, din ratiuni de cunoastere) pe de alta parte nepasarea este "trista", denota deci o
implicare prin dorinta irationala de a se implini in plan aecti#, propriu uman, apt ce ar semniica insa pierderea independentei
si sin,uratatii, considerate propice cunoasterii care reprezinta un ideal pentru eul liric1 "Oc3ii mei naltam #isatori la steaua 2
5in,uratatii".
Armatoarea etapa "stroele +%&' este corespunzatoare cunoasterii sentimentului iu.irii si exprima "suerinta, dureros de dulce" a
eului poetic pro#ocata de aparitia surprinzatoare a iu.irii su,erata de olosire modului indicati# prezent simplu, "deodata tu
rasarisi". in iu.ire se com.ina dulceata si durerea, e#identiate in text prin utilizarea unei sinta,me oximoronice, prin alaturarea
a doi termeni aparent incompati.ili. Iu.irea este ec3i#alata mortii "Pana%n und .aui #oluptatea mortii 2 !einduratoare"
deoarece semniica sarsitul unei etape din #iata in care eul s%a dedicat cunoasterii rationale, ,eniul insin,urat, reu,iat in lumea
ideilor a#and totusi sentimentul neimplinirii in plan uman, adica erotic. 5per deose.ire de "8uceaarul" in care instaurarea
sentimentului iu.irii se ace intr%o etapa lenta, iind deci o dra,oste procesuala si pentru care 8uceaarul are dorinta rationala de
cunoastere a iu.irii, pentru care este dispus sa sacriice propria nemurire, in "Oda "in metru antic'" aparitia iu.irii surprinde si
demonteaza principiul de #iata ales, tocmai din cauza ca eul nu este pre,atit pentru aceasta experienta si nu este o dorinta din
cunoastere.
Iu.irea inseamna, asadar moartea li.ertatii din trecut si presupune o dependenta suleteasca care aduce, pe lan,a ericirea trairii
sentimentului, si suerinta a carei proportii este su,erata in stroa a treia, cand sentimentul s%a instaurat, apt indicat de
utilizarea modului indicati# prezent1 "ard", "nu pot". Poetul ace trimitere la persona7ele mitice, 6ercule si !essus, care si%au
,asit tra,icul sarsit tocmai din dra,oste. !essus, unul din centauri, iul lui Ixion, se indra,osteste de <eianira, sotia lui
6ercule, apt pentru care 6ercule il raneste mortal cu una dintre sa,etile sale otra#itoare. inainte de a muri !essus ii daruieste
<eianirei un iltru miraculos, care ar tre.ui sa i%l aduca inapoi pe 6ercule, atunci cand el #a dori sa o paraseasca pentru o alta
emeie. im.racand #esmantul de la <eianira, 3aina i se lipeste lui 6ercule de corp si ia oc, iar eroul isi inalta sin,ur un ru, si
se pre,ateste sa moara. (m.ii suera din dra,oste, !essus iind expresia dorintei ardente, dar neimplinite. 8a el ca si cele doua
persona7e mitice, eul este mistuit de patima erotica care o percepe ca un c3in, ocul ce il simte neputand i stins cu "cu toate
apele marii", #ers ce indica tocmai intensitatea acestui sentiment.
5troa a patra indica suerinta cauzata de pierderea starii de liniste anterioara. Pra.usirea idealului sau de #iata si suerinta
trairii sentimentului iu.iri ""<e%al meu propriu #is, mistuit ma #aiet 2 Pe%al meu propriu ru,, ma topesc in lacari"' su,ereaza
antiteza intre conditia omului de ,eniu, ,u#ernat de ratiune, si existenta omului o.isnuit care actioneaza la ni#elul materiei. Eul
se simte detasat de propria persoana prin dra,oste, poetul e#identiind conditia duala a iintei umane, paradoxul omului, care
aspira la iu.ire in sin,uratate, iar in iu.ire cauta reintoarcerea la li.erate si independenta, la sin,uratate. Eul spera la o
reintoarcere la starea de ataraxie din etapa anterioara experimentari sentimentului de iu.ire, stroa a patra inc3eindu%se cu
intre.area retorica1 "pot sa mai ren#iu luminos din el ca 2 Pasare P3oenix", trimitere la pasarea a.uloasa despre care e,iptenii
credeau ca s%a aruncat in oc pentru a renaste din propria cenusa. Pasarea P3oenix reprezinta un sim.ol, al sperantei recasti,arii
unei #ieti puriicate.
Altima stroa su,ereaza dorinta de eli.erare de starea de apt prezenta prin olosire imperati#ului "piara%mi", eul ru,andu%se la
o puriicare si o intoarcere in prima etapa, a "nepasarii triste" si de recapatare a proprie identitati, de care se simte instrainat
prin dra,oste "Piara%mi oc3ii tur.uratori din cale". Eul isi doreste o re#enire la li.ertatea pe care o a#ea, sperand la re,asirea
eului1 "4a sa pot muri linistit, pe mine 2 Mie reda%ma", omul de ,eniu respin,and sentimentul iu.irii.
Poezia, ormata din cinci stroe, este scrisa in metru antic care se caracterizeaza prin #ersuri lipsite de rima, .azate pe alternanta
ritmica a sila.elor lun,i cu cele scurte, si are o tonalitate solemna. "Oda "in metru antic'" este, deci clasica, prin normele
stilistice clare1 stroa saica, stroa alcatuita din trei #ersuri de 11 sila.e si un #ers adonic de B sila.e, ormat dintr%un dactil si
un tro3eu. Eminescu ale,e un model ri,uros pentru exprimarea sentimentelor, metrul antic iind o concretizare a rumosului de
tip clasic, considerat un sim.ol al perectiunii.
"Oda "in metru antic'" este, asadar, o poezie ilosoica pe tema iu.irii si sintetizeaza marile pro.leme ale existentei umane1
cunoasterea, dra,ostea, moartea, intr%un cadru ri,uros, a#and ca sursa de inspiratie antic3itatea ,reco%latina.