Uniunea Europeana

Uniunea Europeana este o organizatie a tarilor

europene dedicata cresterii integrarii economice si
intarirea cooperarii inre state. Uniunea Europeana are
sediul in Bruxelles, Belgia.
Uniunea Europeana a fost infintata oficial la 1 noiembrie 1993. Este cea mai recenta organizatie de
cooperare europeana care a inceput cu Comunitatea
Europeana de Carbune si Otel din 1951 care a deenit
Comunitatea Europeana in 19!". #embrii acestei
organizatii au fost$ Belgia, #area Britanie, %anemarca,
&ranta, 'ermania, 'recia, (rlanda, (talia, )uxembourg,
Olanda, *ortugalia si +pania. (n 1991 guernele celor 1,
state membre au semnat -ratatul Uniunii Europene .care a
mai fost numit si -ratatul #aastric/t0. 1cesta a transformat
Comunitatea Europeana in Uniunea Europeana.(n 1992
1ustria, +uedia si &inlanda au intrat si ele astfel numarul
total de membrii a a3uns la 15.
Uniunea Europeana are mai multe obiectie. (n
special ea munceste pentru a promoa si extinde cooperarea intre membrii in unele regiuni, inclusi in
probleme economice, sociale si legate de comert, politica externa, securitate si probleme 3udiciare. 1lt
obiecti ma3or a fost implementarea Uniunii Economice si #onetare .UE#0, care a stabilit o singura
moneda pentru membrii UE. (n afara de UE#, progresul spre aceste obiectie e lent. 1bilitatea Uniunii
Europeane de a4si atinge obiectiele a fost limitata de neintelegeri intre statele membre, probleme
economice si politice externe si presiune din partea noilor democratii est europene de a deeni membre.
Crearea Uniunii Europene
)a sfarsitul anilor 567, sc/imbarile politice a facut ca Comunitatea Europeana sa cresca cooperarea si
integrarea. Odata cu prabusirea comunismului in Europa de Est, statele ex4comuniste au cerut Comunitatii
Europene spri3in politic si economic. CE a /otarat sa a3ute multe din aceste tari dar sa nu le primeasca
imediat ca membre. O exceptie a constituit4o 'ermania de Est care a fost integrata automat o data cu
reunificarea 'ermaniei.
%atorita acestor sc/imbari rapide 'ermania de 8est si &ranta au cerut o conferinta
intraguernamentala pentru a cauta o mai mare unitate. O conferinta intraguernamentala este o intalnire
intre membrii, prin care se incepe procesul sc/imbarii tratatelor Comunitatii Europene. O alta astfel de
sedinta a aut loc in 1969 pentru a pregati un program si o structura pentru uniunea monetara, prin care
membrii ar trebui sa adopte o singura moneda. *rimul #inistru britanic #argaret -/atc/er s4a opus acestei
unitati, dar in 1997 9o/n #a3or a deenit prim ministru si a adoptat o pozitie mai toleranta in legatura cu
unitatea europeana. 1ceste conferinte au inceput munca la o serie de intelegeri care au deenit -ratatul
Uniunii Europene.
-ratatul Uniunii Europene a creat Uniunea Europeana si a aut intentia de a extinde integrarea
politica, economica si sociala dintre statele membre. %upa discutii lungi a fost acceptat de catre Consiliul
European la #aastric/t, Olanda, in decembrie 1991. 1stfel scopul principal al Uniunii Europene a fi
Uniunea Economica si #onetara .UE#0. +ub UE# membrii UE trebuie sa adopte o singura moneda pana
in 1999. -ratatul #aastric/t desemeana impunea niste criterii stricte pe care statele membre trebuiau sa le
indeplineasca inainte de a intra in UE#. %easemenea tratatul a creat noi structurii proiectate pentru a crea
politici de securitate si straine mai integrate si pentru a incura3a o cooperarea mai mare intre guerne in ceea
ce prieste c/estiuni 3udiciare si legate de politie. +tatele membre au acordat organelor de guernare ale
Uniunii Europene mai multa autoritate in anumite domenii, inclusi cele legate de mediu, sanatate, educatie
si protectia consumatorului.
:oul tratat a starnit multa opozititie si ingri3orare din partea cetatenilor UE. #ulti oameni erau
ingri3orati din pricina UE# care ar inlocui monedele nationale cu o singura moneda europeana. #area
Britanie a refuzat sa accepte o parte din elementele tratatului si astfel ea nu a face parte din UE# si nu a
participa la Capitolul +ocial, un articorl din -ratatul #aastric/t care subliniaza obiectie in politica sociala
si cea legata de anga3ati. 1legatorii danezi au refuzat ratificarea printr4un referendum, in timp ce alegatorii
francezi au fost in faoarea -ratatului printr4o mica ma3oritate. 'ermania a fost o proocare deoarece
functia de membru in UE incalca Constitutia. (ntr4o sedinta de urgenta a Consiliului European %anemarca a
refuzat mai multe articole ale -ratatului. %in pricina acestor intarzieri UE n4a fost inaugurata oficial decat
abia in noiembrie 1993.
;eactiile populare impotria unor aspecte si consecinte ale -ratatului #aastric/t a dus la o alta
conferinta intraguernamentala care a inceput in martie 199!. 1ceasta conferinta a produs -ratatul de la
1msterdam care reizuia -ratatul #aastric/t si alte documente de baza ale UE. 1ceste sc/imbari aeau
rolul de a face Uniunea Europeana mai atractia oamenilor de rand.
-ratatul de la 1msterdam cerea membrilor sa coopereze in creearea de slu3be pe tot teritoriul
Europei, prote3area mediului, imbunatatirea sanatatii publice si respectarea drepturilor consumatorilor. (n
plus, -ratatul oferea indepartarea barierelor de a calatori si imigra intre statele membre cu exceptia #ari
Britani, (rlandei si %anermarca. %easemenea -ratatul dadea posibilitatea admiterii statelor Est Europene ca
membre. -ratatul a fost semnat de membrii UE la , octombrie 199".
Uniunea Monetara
(ncercarea Uniunii Europene de a crea o singura moneda pentru Europa, cum se spunea si in -ratatul
#aastric/t, a fost controersata de la inceput. %e exemplu unele tari europene, cum a fost #area Britanie, s4
au temut ca acest lucru le a ameninta identitatea nationala si autoritatea guernului. (n ciuda acestor temeri
multe state membre au incercat sa indeplineasca obiectiele economice necesare unei monezi unice$
1. rata de inflatie a unei tari sa nu fie cu 1,5 mai mare decat media primelor 3 tari cu inflatia cea mai
mica.
,. deficitul bugetului unei tari sa nu depaseasca 3 la suta din *(B si datoria guernului sa nu
depaseasca !7 la suta.
3. dobanda pe termen lung a unei tari sa nu fie cu , la suta mai mare decat media primelor trei tari cu
dobanda cea mai mica
2. o tara nu trebuie sa dealorizeze moneda fata de moneda altei tari membre UE cu cel putin , ani
inainte de UE#.
#a3oritatea tarilor au gasit a fi foarte greu satisfacerea tuturor criterilor. #asurile de a reduce inflatia
si dobanzile mari au dus la cresterea soma3ului, in timp ce eforturile de a controla deficitele guernamentale
foarte des au dus la cresterea taxelor.
Cum termenul limita pentru UE# se apropia neintelegerile cu priire la conditile limita pentru a
participa cresteau. Cu toate acestea UE a decis in mai 1996 sa adopte o moneda unica .euro) pentru 11 din
cele 15 tari membre incepand cu 1 ianuarie 1999. 1ceasta /otarare a creat deasemenea si Banca Centrala
Europeana care trebuie sa se ocupe de noua moneda si de politica monetara a UE. -arile care au adoptat
euro4ul au fost$ 1ustria, Belgia, &inlanda, &ranta, 'ermania, (talia, (rlanda, )uxembourg, Olanda, +pania si
*ortugalia.
#area Britanie, +uedia si %anemarca satisfaceau conditile pentru a se alatura adoptiei monedei unice
dar s4au decis sa nu participe. 'recia spera sa faca parte dar nu indeplinea conditiile necesare. )a 1 ianuarie
1999 cele 11 tari au inceput sa foloseasca euro pentru transferuri electronice de bani si conturi dar in acelasi
timp foloseau si moneda proprie pentru alte scopuri. (n ,77, Banca Centrala Europeana a incepe sa scoata
monezile si bancnotele euro.
Extinderea Uniunii Europene
*ana in 1995 toate tarile ex4comuniste au cerut sa fie membre UE. (nsa UE era ingri3orata de
stabilitatea institutilor europene in aceste tari si tranzitia lor la economia de piata. -arile din Europa de Est
aeau economiile mult mai putin dezoltate decat cele din Europa de 8est, care fac intrarea lor in UE
dificila. Extinderea ar necesita o reealuare a programelor UE. +tatele mai bogate se temeau ca or fi
neoite sa bage mai multi bani in fondurile UE in timp ce tarile mai sarace se temeau ca partea lor din
fondurile alocate de UE pentru agricultura si dezoltare regionala ar fi puternic afectate.
(n ciuda acestor gri3i, in 199" UE a fost de acord ca situatia economica si politica din tari ca$ Ce/ia,
*olonia, Estonia, Ungaria si +loenia este in asa fel incat negocierile pentru aderare pot sa inceapa iar
statutul de membru sa ina dupa ,777. Celelalte tari Est Europene au fost puse pe un indefinit stand4b<. %ar
comertul dintre est si est si4a dat drumul dupa 1997, tarile din est incepand sa inesteasca in acestea iar
UE dandu4le a3utor. UE si tari indiiduale au format legaturi si au semnat acorduri formale pentru cooperari
politice si culturale. UE a mai fost de acord in 1996 sa inceapa negocierile pentru statutul de membru cu
Cipru= in acelasi timp a suspendat cererea -urciei din pricina ingri3orarilor cu priire la drepturile omului si
a opozitiei 'reciei.
Viitorul Uniunii Europene
UE a parcurs un drum lung din 1951. :umarul tarilor membre a crescut la 15 si poate creste pana la
,1 pana in ,717. 1 creat un corp comun de legi, practici si politici si un niel de cooperarea intre membrii
foarte mare. *rogresul sau insa n4a fost constant, periode de actiitate au fost despartite de multi ani de
somnolenta. 1cest lucru de datoreaza in special din pricina a doua debateri care au fost aduse mai aproape
odata cu propunerea integrarii tarilor din Europa de Est. *rima este de a da prioritate >adancirii? sau
>largirii? uniunii, adica de a se concentra asupra integrarii actualilor membrii mai mult sau de a integrarii
altor noi. 1 doua c/estiune este supranationalismul impotria interguernalismului. Cu toate ca
supranationalismul a fost acceptat guernele nationle n4au rut sa cedeze controlul organelor UE asupra
unor domenii politice sensibile cum ar fi politica externa si sistemul 3udiciar.
Cea mai imediata proocare pe care UE trebuie sa o infrunte este succesul monedei unice, dar in
mare parte iitorul euro4ului depinde in cat de acceptabil se doedeste a fi institutiilor financiare si pietelor
lumii. *e termen lung extinderea in est ar trebui sa imbunatateasca iitorul monedei prin extinderea pietei
unice si prin stimularea cresterii economiei si a comertului.