coala cu clasele I-VIII, Nr.

19, Piteti
Profesor Grigorescu Virginia
MENTALITATEA E!
Mentalitatea eco nu se refera doar la protectia mediului prin bun simt si metode rezonabile ci la
impunerea in cele din urma a ideii ca omul este inamnicul planetei. Multi dintre noi spun asta in gluma;
altii o spun in serios si aplica planuri (ca de facut au fost facute acum zeci de ani) de sterilizare in masa,
descurajarea natalitatii, incurajarea eutanasierii anumitor categorii samd.
Noi vedem doar lucrurile de suprafata deocamdata (reciclarea, pastrarea curateniei, evitarea risipei) si le
apreciem ca atare, apreciind si ''miscarea eco'' drept ceva pozitiv, desi scopurile ei sunt cu totul altele.
Asfel oameni bine intententionati si cu o gandire sanatoasa se alatura diverselor organizatii, merg la
proteste, participa la campanii samd pentru tot felul de ''cauze eco''. Generatiile care vin sunt din ce in ce
mai radicale si vad in asta nu o problema importanta ci o religie dea dreptul.
!n prezent, ecologismul nu este numai o ideologie menita sa formeze fanatici, ci si o industrie
profitabila."#ista destui oameni de stiinta sponsorizati la greu pentru a sustine inventii cum ar fi cea cu
incalzirea globala si cu pericolul pus de banalul $%&, desi sunt atatia altii, cu zeci de ani de e#perienta in
spate, care spun ca e o facatura menita sa justifice mai multe impozite si restrictii. $eea ce si este, evident,
fiind o gaselnita a unui grup de ''minti luminate'' numit '(e $lub of )ome, care a avut la un moment dat,
acum cateva decenii, rolul de a gasi un prete#t pentru a uni intreaga lume intro cauza comuna, asa cum
membri ai acestui grup au declarat. *utina lume e insa interesata de asa ceva.
"cologismul devine o disciplina, o mentalitate, o viziune laica, umanista, tot mai populara si indeamna la
cumpatare, la stoparea sau infranarea apetitului ac(izitiv si consumist, la stoparea risipei, la economisirea
de resurse.
!nspirate stiintific, miscarile ecologiste impun de la anularea tensiunilor si conflictelor, dialogul si
conlucrarea la nivelurile politice, pana la disciplina igienei individuale, protectia mediului si reciclarea
deseurilor.
!ndeamna la cumpatare pentru a justifica austeritatea care va veni, planificata acum multa vreme si
menita sa transforme poparele in mase usor de controlat, avand in vedere ca resursele vitale ((rana, apa,
combustibil pentru incalzire) vor fi in mainile unui grup restrans, care va dicta cine cat primeste. +M!ul
deja a pus laba pe atatea tari si se amesteca in politica lor interna, in alocarea fondurilor pentru fiecare
aspect.
!arasi ideamna la anularea tensiunilor pentru ca scopul miscarii a fost de a indoctrina pe toata lumea cu
aceeasi idee, de a mobiliza generatiile tinere spre acelasi scop si anume unificarea globala.
$urentul eco este considerat un stil de viata sanatos, find benefic atat pentru planeta, cat si pentru buna
functionare a organismului nostru.
Numai sanatos nu va fi cand oamenii vor fi atat de apasati de ta#e si impozite ''eco'' incat nu isi vor mai
permite sa se incalzeasca iarna. ,e spune ca arderea lemnelor nu va fi permisa pe viitor asa ca cine nu isi
permite altfel de combustibili, nare decat sa ing(ete.-eja unele tari ingradesc oamenii care vor sa isi
cultive propriile alimente si sa isi creasca si sacrifice propriile animale, pentru a ii face complet
dependenti de sistem pentru e#istenta. Asa vor fi mult mai obedienti.
1. "oloseste autoturis#ul $oar can$ ne%oie cu a$e%arat $e el. In sc&i#', (oti #erge (e )os sau cu
'icicleta.
,copul din spatele acestei masuri aprent benevole este de a descuraja lumea sa calatoreasca; in viitor
fiecare se va limita la un spatiu din imediata lui vecinatate sau la transportul in comun, dotat fireste cu
sisteme de monitorizare. " bine documentat ce afirm, insa miar lua ore intregi sa e#plic de ce.
*. Nu arunca sticlele si a#'ala)ele $in (lastic, ci $u-le la reciclat.
Nu stiu in )omania, dar in alte tari cum ar fi ,.A, reciclarea este in primul rand motivata economic,
pentru ca marile companii primesc ieftin sau gratis materialele rezultate din procesul asta. Materialele
sunt mai usor (si evident ieftin) de prelucrat decat materia prima. /a sa zica oamenii constiinciosi
sorteaza si transporta obiectele reciclabile pentru ca multinationalele sa economiseasca bani pe ambalaje.
+. "oloseste (ungi $in (an,a si ia-le cu tine $e fiecare $ata can$ #ergi la su(er#ar-et. Asa$ar, nu
%ei #ai fi ne%oita ca $e fiecare $ata sa cu#(eri (ungi $in (lastic.
Asta da. -esi e#ista si tipuri de plastic care se dezintegreaza dupa un an sau doi.
.. /aca sc&i#'i electronicele $estul $e $es, nu le arunca (e cele %ec&i la gunoi ci reciclea,a-le.
"i, aici voiam sa ajung. *entru ca electronicele sa nu mai fie o problema pentru mediu, ar fi e#celent ca
producatorii sa le fabrice asa incat sa dureze cat mai multi ani. Asta nu se intampla insa pentru ca fiecare
produs de genul asta are un anumit ''lifespan'' (o perioada ma#ima de functionare, dupa care se va strica).
"le sunt facute asa cu un scop ca oamenii sa cumpere altele. ,olutia nu e neaparat reciclarea
electronicelor ci producerea unora care sa dureze. A fost un scandal in .0 cu cateva tone de electronice
trimise intro tara in curs de dezvoltare (!ndia mi se pare, dar nu mai stiu), depozitate undeva si facute
bucati de localnici pentru a scoate din ele ce puteau vinde. *rodusele astea contin metale foarte
periculoase si sunt un pericol pentru sanatatea cui le dezasambleaza cu ranga, fara sa stie ce face.
0. Ma)oritatea re%istelor au continutul (e internet. Asa$ar, nu are niciun rost sa le #ai cu#(eri
can$ (oti citi tot ce %rei online.
,unt de acord. Mai mult, o gramada nici nu ar trebui sa e#iste (ma refer la cele de scandal). ,unt facute
pentru a tampi oamenii, pentru a promova incultura, si sunt pline de materiale obtinute de paparazzi prin
(artuirea oamenilor sau de dudui care isi e#pun toate cele pentru bani, deci pornografie mai soft.
1. Printea,a atat (e (ri#a (agina, cat si (e %erso.
2. Nu arunca la gunoi caietele %ec&i, re%istele si ,iarele, ci $u-le la reciclat.
3. Plantea,a co(aci in fata 'locului tau sau in gra$ina $in s(atele casei.
Astea da, nimic de comentat.
9. /aca ai $e facut o calatorie catre un oras in$e(artat $in tara, ar fi in$icat sa #ergi cu trenul, si
nu cu a%ionul.
Aici as avea ceva de spus capii marilor organizatii eco (nu degeaba am spus ''capii'' in loc de ceva care
sa sune mai putin mafiot )si personalitatile care militeaza in public pentru asta de multe ori se deplaseaza
cu avioane private.
14. Nu #ai cu#(ara #o'ila $in le#n. Interesea,a-te si ac&i,itionea,a-ti o #o'ila eco.
-upa parerea mea ar trebui descurajat sc(imbatul mobilei ca pe sosete, si daca cineva ar vrea intradevar
sa protejeze padurile respective, ar interzice folosirea lor pentru asa ceva. -ar asa e pusa in spatele
consumatorului responsabilitatea.
11. Pentru raciun foloseste 'ra,i artificiali in sc&i#'ul celor naturali. Astfel, %ei econo#isi 'ani,
iar (a$urile nu %or #ai fi $efrisate (entru acest sco(.
-a, mi se pare o tampenie sa fie taiati copaci pentru a impodobi sufrageria cuiva timp de o saptamana.
1*. Inlocuieste 'ecurile o'isnuite cu 'ecurile eco. Acest ti( $e 'ecuri este consi$erat li$erul (ietei
%er,i.
1ecurile eco sunt periculoase deoarece contin mercur.
1+. Nu lasa lu#ina a(rinsa atunci can$ nu esti in ca#era.
1.. /u(a ce ai ter#inat $e lucrat la co#(uter 5sau la la(to(6, inc&i$e-l si nu il #ai lasa $esc&is fara
#oti%. Astfel %ei econo#isi energie si, i#(licit, 'ani.
$e nu stiu multi este ca in societatea perfect controlata a viitorului vor e#ista ratii pt electricitate (va fi
limitat fortat consumul, ca si de alte lucruri de altfel). "conomia asta, desi pare de bun simt si dpdv
financiar, este o etapa pregatitoare pentru ce va urma.
10. Mo#entele in care (ier$eai ore intregi stan$ intr-o ca$a (lina cu a(a ar tre'ui sa fie $e
$o#eniul trecutului. In (lus este %ara. Asa$ar, alege sa faci $usuri cat #ai scurte cu a(a a(roa(e
rece.
11. 7(ala &ainele #ur$are cu a(a cal$uta, si nu fier'inte.
Astea sunt e#agerari fantastice. 2ustificarea lor ar fi ca producerea energiei electrice are ca rezultatat
eliberarea de prea mult $%& in atmosfera, deci iarasi fabulatia cu $%&, care nu a fost dovedita stiintific si
impotriva careia sau pronuntat ve(ement multi oameni de stiinta, cum ca ar fi o facatura. $ei care au
sustinut veridicitatea pericolului ecologic au fost, in general, bine remunerati si sponsorizati de cine avea
interesul. ,ingurul motiv pentru care acest compus c(imic (care a facut parte din mecanismul de
functionare al planetei dintotdeauna) a devenit inamicul Nr3 a fost pentru a impune ta#e peste ta#e, plus
ideea ca omul face rau planetei pana si cand respira. $e poti face fara a produce $%&4 Nici macar respira.
/a sa zica, cel mai profitabil pentru ta#at.
12. I,olea,a ter#ic a(arta#entul (entru ca in ti#(ul iernii sa (oti folosi 'anii in alte sco(uri, si nu
(entru consu#ul $e energie al centralei electrice.
Masura asta e logica din motive financiare. -e ambele parti, si cei care vor economisi prin imbunatatirile
aduse locuintei, dar si cei care ii vor amenda pe viitor daca nu le fac. !n .0, am citit recent, e propusa o
masura prin care atunci cand cineva isi face reparatii la casa (orice reparatii, pana si inlocuirea ferestrelor,
asa specifica articolul) sa fie obligat sa faca si ''reparatii cu scop ecologic''. %bligat.
$urentul eco este considerat un stil de viata sanatos, find benefic atat pentru planeta, cat si pentru
buna functionare a organismului nostru. !n ultima vreme suntem din ce in ce mai mult indemnati sa traim
eco, sa reciclam, sa refolosim, sa salvam natura si e#ista o serie de metode pentru a face aceasta cum ar fi5
3. +oloseste autoturismul doar cand nevoie cu adevarat de el. !n sc(imb, poti merge pe jos sau cu
bicicleta.
&. Nu arunca sticlele si ambalajele din plastic, ci dule la reciclat.
6. +oloseste pungi din panza si iale cu tine de fiecare data cand mergi la supermar7et. Asadar, nu vei mai
fi nevoita ca de fiecare data sa cumperi pungi din plastic.
8. -aca sc(imbi electronicele destul de des, nu le arunca pe cele vec(i la gunoi ci recicleazale.
9. Majoritatea revistelor au continutul pe internet. Asadar, nu are niciun rost sa le mai cumperi cand poti
citi tot ce vrei online.
:. *rinteaza atat pe prima pagina, cat si pe verso.
;. Nu arunca la gunoi caietele vec(i, revistele si ziarele, ci dule la reciclat.
<. *lanteaza copaci in fata blocului tau sau in gradina din spatele casei.
=. -aca ai de facut o calatorie catre un oras indepartat din tara, ar fi indicat sa mergi cu trenul, si nu cu
avionul.
3>. Nu mai cumpara mobila din lemn. !ntereseazate si ac(izitioneazati o mobila eco.
33. *entru $raciun foloseste brazi artificiali in sc(imbul celor naturali. Astfel, vei economisi bani, iar
padurile nu vor mai fi defrisate pentru acest scop.
3&. !nlocuieste becurile obisnuite cu becurile eco. Acest tip de becuri este considerat liderul pietei verzi.
36. Nu lasa lumina aprinsa atunci cand nu esti in camera.
38. -upa ce ai terminat de lucrat la computer (sau la laptop), inc(idel si nu il mai lasa desc(is fara
motiv. Astfel vei economisi energie si, implicit, bani.
39. Momentele in care pierdeai ore intregi stand intro cada plina cu apa ar trebui sa fie de domeniul
trecutului. !n plus este vara. Asadar, alege sa faci dusuri cat mai scurte cu apa aproape rece.
3:. ,pala (ainele murdare cu apa calduta, si nu fierbinte.
3;. !zoleaza termic apartamentul pentru ca in timpul iernii sa poti folosi banii in alte scopuri, si nu pentru
consumul de energie al centralei electrice.
coala cu clasele I-VIII, Nr. 19, Piteti
Profesor 8ristea Viorel
Meto$e interacti%e $e (re$are-9n%:;are-e%aluare
*entru o activitate eficient? @n grup, elevii trebuie s? se poziAioneze astfel @ncBt s? se poat? vedea unii pe
alAii. *rivitul @n oc(i faciliteaz? comunicareaC
Prelegerea < o (ers(ecti%: #o$ern:
*relegerea este f?r? @ndoial? cea mai frecvent? alegere @ntro abordare didactica tradiAional?. Dn acest sens
este tipic? imaginea profesorului la catedr? (sau la tabl?) care vorbeEte elevilor care stau cuminAi @n banc?
Ei ascult? sau scriu dup? dictare.Aceast? abordare este foarte puAin eficient? pentru @nv?Aare.
*relegerea poate fi recondiAionat? @ns? Ei introdus? @ntrun demers didactic modern, centrat pe ac(iziAiile
elevului. -in aceast? perspectiv?, dasc?lul trebuie s? se preocupe de5
F ,timularea interesului elevilor prin5
intrarea @n prelegere prin intermediul unei poante, poveEti, imagini captivante Ei @n deplin? relaAie cu
ceea ce urmeaz? s? fie predat prin intermediul prelegerii;
prezentarea unei problemeGunui studiu de caz pe care se focalizeaz? prezentarea;
lansarea unei @ntreb?ri incitante (astfel @ncBt elevii s? fie atenAi la prelegere pentru a afla r?spunsul).
F Aprofundarea @nAelegerii elevilor prin5
folosirea de e#emple Ei analogii pe parcursul prezent?rii (pe cBt posibil cu trimiteri la viaAa real?);
dublarea verbalului cu alte coduri H oferirea de imagini, grafice Ei alte materiale ilustrative;
folosirea limbajului corporal.
F !mplicarea elevilor pe parcursul prelegerii prin @ntreruperea prelegerii5
pentru a incita elevii la a oferi e#emple, analogii, e#perienAe personale;
pentru a da r?spunsuri la diferite @ntreb?ri;
pentru a efectua o sarcin? scurt? care clarific? diverse poziAii enunAate.
F "vitarea unui punct final la finalC
F Dnc(eierea prelegerii prin intermediul unei problemeGaplicaAii care urmeaz? s? fie rezolvate de elevi
F ,olicitarea elevilor pentru a rezuma cele prezentate sau pentru a concluziona.
=rainstor#ing
1rainstormingul (sau asaltul de idei) reprezint? formularea a cBt mai multor idei H oricBt de fanteziste ar
putea p?rea acestea H ca r?spuns la o situaAie enunAat?, dup? principiul cantitatea genereaz? calitatea.
$onform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile Ei inedite este necesar? o productivitate creativ?
cBt mai mare.
% asemenea activitate presupune o serie de avantaje5
implicarea activ? a tuturor participanAilor;
dezvoltarea capacit?Aii de a tr?i anumite situaAii,de a le analiza,de a lua decizii privind alegerea
soluAiei optime;
e#primarea personalit?Aii;
eliberarea de prejudec?Ai;
e#ersarea creativit?Aii Ei a unor atitudini desc(ise la nivelul grupului;
dezvoltarea relaAiilor interpersonale, prin valorizarea ideilor fiec?ruia (Ei, @n consecinA?, prin
@nAelegerea calit?Ailor celor din jur);
realizarea unei ambianAe pline de prospeAime Ei de emulaAie.
*entru derularea optim? a unui brainstorming se pot parcurge urm?toarele etape5
Alegerea temei Ei a sarcinii de lucru
,olicitarea e#prim?rii @ntrun mod cBt mai rapid, @n fraze scurte Ei concrete, f?r? cenzur?, a tuturor
ideilor H c(iar tr?znite, neobiEnuite, absurde, fanteziste, aEa cum vin ele @n minte legate de rezolvarea unei
situaAiiproblem? conturate. ,e pot face asociaAii @n leg?tur? cu afirmaAiile celorlalAi, se pot prelua,
completa sau transforma ideile din grup, dar, sub nici un motiv, nu se vor admite referiri critice. Nimeni
nu are voie s? fac? observaAii negative.
Dnregistrarea tuturor ideilor @n scris (pe tabl?, flipc(art)
AnunAarea unei pauze pentru aEezarea ideilor (de la 39 minute pBna la o zi)
)eluarea ideilor emise pe rBnd Ei gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte c(eie, imagini care
reprezint? diferite criterii etc.
Analiza critic?, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior, la nivelul
clasei sau al unor grupuri mai mici
,electarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de soluAii fezabile pentru problema supus?
atenAiei. Dn aceast? etap? se discuta liber, spontan, riscurile Ei contradicAiile care apar.
AfiEarea ideilor rezultate @n forme cBt mai variate Ei originale5 cuvinte, propoziAii, colaje, imagini,
desene, cBntece, joc de rol etc.
>urnalul cu $u'l: intrare
I2urnalul cu dubl? intrareJ este o metod? prin care cititorii stabilesc o leg?tur? strBns? @ntre te#t Ei propria
lor curiozitate Ei e#perienA?. Acest jurnal este deosebit de util @n situaAii @n care elevii au de citit te#te mai
lungi, @n afara clasei.
*entru a face un asemenea jurnal, elevii trebuie s? @mpart? o pagin? @n dou?, tr?gBnd pe mijloc o linie
vertical?. Dn partea stBng? li se va cere s? noteze un pasaj sau o imagine din te#t care ia impresionat @n
mod deosebit pentru c? lea amintit de o e#perienA? personal?, pentru c? ia surprins, pentru c? nu sunt de
acord cu autorul, sau pentru c? o consider? relevant? pentru stilul sau te(nica autorului. Dn partea dreapt?
li se va cere s? comenteze acel pasaj5 de ce lau notat4 Ka ce ia f?cut s? se gBndeasc?4 $e @ntrebare au @n
legatur? cu acel fragment4 $e ia f?cut s?l noteze4 Ka ce ia facut s? se gBndeasca4 -e ce ia intrigat4
*e m?sur? ce citesc, elevii se opresc din lectur? Ei noteaz? @n jurnal. .nii profesori cer un num?r minim de
fragmente comentate, @n funcAie de dimensiunile te#tului.
-up? ce elevii au realizat lectura te#tului, jurnalul poate fi util @n faza de reflecAie, dac? profesorul revine
la te#t, cerBndule elevilor s? spun? ce comentarii au f?cut @n leg?tur? cu pasaje diverse. Li profesorul ar
trebui s? fi f?cut comentarii, pentru a atrage atenAia asupra unor p?rAi din te#t pe care Aine neap?rat s? le
discute cu elevii.
?7INELG@
I,istemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii Ei gBndiriiJ (,!N"KG) este o modalitate de
codificare a te#tului care permite celui care @nvaA? s? citeasc? Ei s? @nAeleag? @n mod activ Ei pragmatic un
anumit conAinut.
$a metod? este tipic? pentru etapa de realizare a sensului (@nv?Aare, compre(ensiune). $unoEtinAele
anterioare ale elevilor evidenAiate prin activit?Ai specifice de evocare se folosesc ca baz? de plecare pentru
lecturaGascultarea te#tului.
,!N"KG presupune urm?toarele etape5
F Dn timpul lecturii elevii marc(eaz? @n te#t (sau noteaz? pe (Brtie @n timpul prelegerii)5
cunoEtinAele confirmate de te#t;
cunoEtinAele infirmateGcontrazise de te#t;
cunoEtinAele noi, ne@ntBlnite pBn? acum;
cunoEtinAele incerte, confuze, care merit? s? fie cercetate4
F -up? lectur?, informaAiile se trec @ntrun tabel5
!nformaAiile obAinute individual se discut? @n perec(iGgrupuri etc., apoi se comunic? de c?tre
perec(iGgrupuri profesorului care le centralizeaz? @ntrun tabel similar la tabl?.
$unoEtinAele incerte pot r?mBne ca tem? de cercetare pentru lecAiile urm?toare.
Eseul $e cinci #inute
"seul este o modalitate eficient? de a @nc(eia ora, pentru ai ajuta pe elevi s?Ei adune ideile legate de
tema lecAiei Ei pentru ai da profesorului o idee mai clar? despre ceea ce sa @ntBmplat, @n plan intelectual,
@n acea or?.
Acest eseu le cere elevilor dou? lucruri5 s? scrie un lucru pe care lau @nv?Aat din lecAia respectiv? Ei s?
formuleze o @ntrebare pe care o mai au @n legatur? cu aceasta.
*rofesorul strBnge eseurile de @ndat? ce elevii leau terminat de scris Ei le foloseEte pentru aEi planifica la
aceeaEi clas? lecAia urm?toare.
iorc&inele
$iorc(inele este o metod? de brainstorming neliniar? care stimuleaz? g?sirea cone#iunilor dintre idei Ei
care presupune urm?toarele etape5
3. ,e scrie un cuvBntGtem? (care urmeaz? a fi cercetat) @n mijlocul tablei sau a foii de (Brtie;
&. ,e noteaz? toate ideile, sintagmele sau cunoEtinAele care v? vin @n minte @n leg?tur? cu tema respectiva
@n jurul acestuia, tr?gBnduse linii @ntre acestea Ei cuvBntul iniAial;
6. *e m?sura ce se scriu cuvinte, idei noi, se trag linii @ntre toate ideile care par a fi conectate;
8. Activitatea se opreEte cBnd se epuizeaz? toate ideile sau cBnd sa atins limita de timp acordat?;
"tapele pot fi precedate de brainstorming @n grupuri mici sau @n perec(i. Dn acest fel se @mbog?Aesc Ei se
sintetizeaz? cunoEtinAele. )ezultatele grupurilor se comunic? profesorului care le noteaz? la tabl? @ntrun
ciorc(ine f?r? a le comenta sau judeca.
Dn etapa final? a lecAiei, ciorc(inele poate fi reorganizat utilizBnduse anumite concepte supraordonate
g?site de elevi sau de profesor.
Turul galeriei
'urul galeriei presupune evaluarea interactiv? Ei profund formativ? a produselor realizate de grupuri de
elevi.
3. Dn grupuri de trei sau patru, elevii lucreaz? @ntBi la o problem? care se poate materializa @ntrun produs
(o diagram?, de e#emplu), pe cBt posibil pretBnduse la abord?ri variate.
&. *rodusele sunt e#puse pe pereAii clasei.
6. Ka semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin clas?, pentru a e#amina Ei a discuta fiecare produs. DEi
iau notiAe Ei pot face comentarii pe (Brtiile e#puse.
8. -up? turul galeriei, grupurile @Ei ree#amineaz? propriile produse prin comparaAie cu celelalte Ei citesc
comentariile f?cute pe produsul lor.
u'ul
Metoda presupune e#plorarea unui subiect, a unei situaAii din mai multe perspective, permiABnd abordarea
comple#? Ei integratoare a unei teme.
,unt recomandate urm?toarele etape5
)ealizarea unui cub pe ale c?rui feAe sunt scrise cuvintele5 descrie, compar?, analizeaz?, asociaz?,
aplic?, argumenteaz?.
AnunAarea temei, subiectului pus @n discuAie
Dmp?rAirea clasei @n : grupe, fiecare dintre ele e#aminBnd tema din perspectiva cerinAei de pe una
dintre feAele cubului5
-escrie5 culorile, formele, m?rimile etc.
$ompar?5 cu ce este asem?n?tor4 $e este diferit4
Analizeaz?5 spune din ce este f?cut, din ce se compune.
Asociaz?5 la ce te @ndeamn? s? te gBndeEti4
Aplic?5 ce poAi face cu aceasta4 Ka ce poate fi folosit?4
Argumenteaz?5 pro sau contra Ei enumer? o serie de motive care vin @n sprijinul afirmaAiei tale
)edactarea final? Ei @mp?rt?Eirea ei celorlalte grupe
AfiEarea formei finale pe tabl? sau pe pereAii clasei
=ulg:rele $e ,:(a$:
Metoda presupune reducerea num?rului de elemente, aspecte, faAete ale unei problemeGsituaAii pentru
focalizarea asupra celor esenAiale. ,e recomand? urm?toarele etape5
@mp?rAirea grupului @n ec(ipe de ;< persoane;
enunAarea temei;
notarea ideilor5 fiecare membru noteaz? pe un postit ideea sa Ei o pune pe centrul mesei;
ierar(izarea ideilor5 fiecare membru citeEte toate ideile Ei le ierar(izeaz? (3<); se vor reAine
primele &6; se reuneEte apoi tot grupul cu cele & idei de la fiecare Ei se repet? algoritmul; astfel se vor
reAine doar ideileGaspectele pe care tot grupul le consider? relevante.
$ele dou? metode H cubul Ei bulg?rele de z?pad? H sunt complementare prin ceea ce propun spre realizare.
$ubul @i va ajuta pe elevi s? priveasc? tema din diferite perspective, e#ercitBnd diferite proceduri, iar
bulg?rele de z?pad? @i va ajuta s? reduc? num?rul de elemente, aspecte, faAete ale unei problemeGsituaAii
pentru focalizarea asupra celor esenAiale, r?mBnBnd @n consens.
Atribuirea perspectivei de lucru pentru fiecare grup @n cadrul cubului se poate face aleator (dup?
@mp?rAirea pe grupe H : H se rostogoleEte cubul Ei fiecare grup? reAine perspectiva care pic? cu faAa @n sus)
sau dup? preferinAele elevilor dintrun grup; sau c(iar profesorul poate atribui fiec?rui grup cBte o
perspectiv?. Modul de atribuire a perspectivei r?mBne la alegerea profesorului, @n funcAie de timpul pe
care @l are la dispoziAie, de cBt de bine cunoaEte colectivul de elevi, dinamica colectivului clasei, etc.
)e@mp?rAiAi elevii @n grupe mai mari, de ;<. +iecare va nota pe un postit aspectul, perspectiva, problema
care i sa p?rut cea mai interesant? Ei o plaseaz? @n centrul mesei. -in < propuneri se reAin 6; continuaAi
procedura pBna cBnd @ntreaga clas? a fost de acord cu 6 aspecteGprobleme, etc.
Mo,aicul
Mozaicul presupune @nv?Aarea prin cooperare la nivelul unui grup Ei predarea ac(iziAiilor dobBndite de
c?tre fiecare membru al grupului unui alt grup.
$a toate celelalte metode de @nv?Aare prin cooperare Ei aceasta presupune urm?toarele avantaje5
stimularea @ncrederii @n sine a elevilor;
dezvoltarea abilit?Ailor de comunicare argumentativ? Ei de relaAionare @n cadrul grupului;
dezvoltarea gBndirii logice, critice Ei independente;
dezvoltarea r?spunderii individuale Ei de grup;
optimizarea @nv?A?rii prin predarea ac(iziAiilor, altcuiva;
Mozaicul presupune urm?toarele etape5
Dmp?rAirea clasei @n grupuri eterogene de 8 elevi, fiecare dintre aceEtia primind cBte o fiE? de
@nv?Aare numerotat? de la 3 la 8. +iEele cuprind p?rAi ale unei unit?Ai de cunoaEtere.
*rezentarea succint? a subiectului tratat.
"#plicarea sarcinii care const? @n @nAelegerea @ntregii unit?Ai de cunoaEtere.
)egruparea elevilor, @n funcAie de num?rul fiEei primite, @n grupuri de e#perAi5 toAi elevii care au
num?rul 3 vor forma un grup, cei cu numarul & vor forma alt grup E.a.m.d. Dn cazul @n care se lucreaz? cu
toat? clasa se vor forma dou? grupuri pentru fiecare num?r.
Dnv?Aarea prin cooperare a secAiunii care a revenit grupului din unitatea de cunoaEtere desemnat?
pentru or?5 elevii citesc, discut?, @ncearc? s? @nAeleag? cBt mai bine, (ot?r?sc modul @n care pot preda ceea
ce au @nAeles colegilor din grupul lor originar. ,trategiile de predare Ei materialele folosite r?mBn la
latitudinea grupului de e#perAi. "ste foarte important ca fiecare membru al grupului de e#perAi s? @nAeleag?
c? el este responsabil de predarea secAiunii respective celorlalAi membri ai grupului iniAial.
)evenirea @n grupul iniAial Ei predarea secAiunii preg?tite celorlalAi membri. -ac? sunt neclaritaAi, se
adreseaz? @ntreb?ri e#pertului. -ac? neclarit?Aile persist?, se pot adresa @ntrebari Ei celorlalAi membri din
grupul e#pert pentru secAiunea respectiv?. -ac? persist? dubiile, atunci problema trebuie cercetat? @n
continuare.
'recerea @n revist? a unit?Aii de cunoaEtere prin prezentare oral? cu toata clasaGcu toAi participanAii.
AtenAieC
"ste important s? monitorizaAi predarea pentru ca ac(iziAiile s? fie corect transmise.
/iscu;ia
-iscuAia const? @ntrun sc(imb organizat de informaAii Ei de idei, de impresii Ei de p?reri, de critici Ei de
propuneri @n jurul unei teme sau c(estiuni determinate @n scopul e#aminarii Ei clarific?rii @n comun a unor
noAiuni Ei idei, al consolid?rii Ei sistematiz?rii datelor Ei conceptelor, al e#plor?rii unor analogii,
similitudini Ei diferenAe, al soluAion?rii unor probleme care comport? alternative.
-iscuAia cu clasa este fundamental? pentru @nv?Aarea interactiv?. -in perspectiva unui participant, discuAia
presupune avansarea unor idei Ei receptarea unei multitudini de alte idei, unele @n acord, altele @n dezacord
cu p?rerile proprii, dar tocmai aceast? varietate este aceea care provoac? gBndirea la acAiune.
-in aceast? perspectiv?, discuAia prezint? o serie de avantaje5
$rearea unei atmosfere de desc(idere;
+acilitarea intercomunic?riii Ei a accept?rii punctelor de vedere diferite;
$onEtientizarea comple#it?Aii situaAiilor @n aparenA? simple;
%ptimizarea relaAiilor profesorelevi;
)ealizarea unui climat democratic la nivelul clasei;
"#ersarea abilit?Ailor de ascultare activ? Ei de respectare a regulilor de dialog.
*rofesorul poate alege ca jum?tate din clas? s? participe la activitatea M%MA!$, celorlalAi elevi
revenindule o alt? sarcin? de lucru.
"tape5
,tabilirea regulilor discuAiei Ei reamintirea acestor reguli (cu ocazia fiec?rei noi discuAii sau pe
parcursul discuAiei);
-ispunerea elevilor @n cerc sau semicerc;
*rezentarea subiectului discuAiei cu claritate Ei @ntrun mod care s? @ncurajeze e#primarea ideilor;
Moderarea discuAiei, facilitBnd e#primarea punctelor de vedere.
Dntro discuAie, rolul profesorului este de facilitare a flu#ului coerent de idei al elevilor ceea ce presupune
@ncurajarea lor de a se e#prima H adecvat Ei la obiect.
.rm?toarele acAiuni sunt de natur? s? faciliteze discuAia5
3. *arafrazarea H astfel @ncBt elevul s? simt? c? a fost @nAeles iar colegilor s?i s? li se faciliteze @nAelegerea
printrun rezumat esenAializat a ceea ce a fost spus pe larg;
&. /erificarea @nAelegerii H prin adresarea unei @ntreb?ri de clarificare astfel @ncBt elevul s? reformuleze
ceea ce a spus;
6. $omplimentarea unui punct de vedere interesant sau pertinent;
8. ,ugerarea unei noi perspective sau a unui contrae#emplu pentru a contracara H f?ra a critica @ns? H un
punct de vedere nerealist;
9. "nergizarea discuAiei folosind o glum? sau solicitBnd @n mod e#plicit luarea de poziAii din partea celor
t?cuAi;
:. Medierea divergenAelor prin reformularea punctelor de vedere opuse din perspectiva toleranAei;
;. "videnAierea relaAiilor dintre intervenAiile diferiAilor elevi H ceea ce va oferi coerenA? Ei pertinenA? temei
de discutat Ei comentariilor elevilor, facilitBnd @nAelegerea conceptelor ve(iculate;
<. )ezumarea ideilor principale.
-e ma#im? importanA? pentru derularea unei discuAii profitabile este maniera de a adresa @ntreb?ri
stimulative pentru elevi5
Dntreb?ri la care pot fi date mai multe r?spunsuri, evitBnd @ntreb?rile cu r?spuns -aG Nu;
Dntreb?ri de genul Ide ce credeAi asta4J , Ide ce credeAi c?N4J (pentru a aprofunda problema pus?
@n discuAie);
I$e sa @ntBmplat4J (o astfel de @ntrebare @i ajut? pe elevi s?Ei clarifice perspectiva asupra
problemei @n discuAie);
I-e ce sa @ntBmplat aceasta4J (se @ncurajeaz? @nAelegerea cauzelor Ei a efectelor, se deplaseaz?
accentul spre c?utarea motivelor);
I,e putea @ntBmpla Ei altfel4 $um4J (se subliniaz? ideea c? acAiunile sunt de fapt rezultatul unei
alegeri sau sunt influenAate de faptul c? nu sa ales cea mai bun? alternativ?);
I$e ai fi f?cut tu @ntro astfel de situaAie4 $e crezi c? a simAit persoana respectiv?4 $e ai fi simAit tu
@ntro astfel de situaAie4J (elevii sunt antrenaAi s? e#prime empatie);
IA fost corect4 -e ce4J (sunt @ntreb?ri esenAiale pentru stimularea dezvolt?rii morale la elevi);
'eme de discuAie5
criticarea unor puncte de vedere sau a unui elev;
intervenAia dup? fiecare elev;
impunerea unui punct de vedere.
!rgani,atorul grafic
%rganizatorul presupune esenAializarea unui material informativ care urmeaz? s? fie e#primat sau scris,
prin sc(ematizarea, sistematizarea Ei vizualizarea ideilor.
Avantajele organizatorului5 eliminarea redundanAei din informaAie, reprezentarea vizual? a unor noAiuni,
fenomene, concepte, structurarea informaAiei.
%rganizatorul grafic poate fi structurat pe diferite domenii5
comparaAia;
descrierea;
structurarea pe secvenAe;
relaAia cauz?efect;
detectarea problemei Ei g?sirea soluAiei.