Militaru Mihaela-Elena

Universitatea din Pitesti

Facultatea de Litere
Anul I
Mihai Eminescu in viziunea Bisericii
Studiul operei eminesciene, si cand spunem aceasta nu ne gandim numai la poezie,
ci la intreaga productie literara pe care o gasim consemnata in manuscrisele sale, in
articolele aparute in presa timpului, ne descopera o personalitate cu o neostoita sete de
cunoastere, dornica de a-si insusi tot ceea ce oferea gandirea omeneasca in cele mai
variate domenii de manifestare a spiritului !"u e ramura de stiinta, afirma Ioan Slavici
despre Mihai Eminescu, pentru care el n-avea, cum zicea, o !particulara sla#iciune!, si
cand se infigea odata in vreo chestiune, citea un intreg sir de carti privitoare la ea$! Ar
fi interesant un scurt voia% prin gandirea lui, cu accent pus pe viziunea sa asupra
crestinismului si pe perspectiva din care evalua omul
&or#ind despre Evanghelie si mesa%ul ei adus lumii, Mihai Eminescu asaza
crestinismul pe prima treapta in istoria evenimentelor care au schim#at lumea In
comparatie cu celelalte invataturi religioase aparute, mai apropiate sau mai departate de
venirea lui Iisus 'ristos, credinta crestina propune iu#irea drept cea mai inalta forma a
e(istentei umane) !Sunt doua mii de ani aproape de cand ea *Evanghelia+ a ridicat
popoare din intuneric, le-a constituit pe principiul iu#irii aproapelui, doua mii de ani de
cand #iografia fiului lui ,umnezeu e cartea dupa care se creste omenirea Invataturile lui
-uddha, viata lui Socrate si principiile stoicilor, cararea spre virtute a chinezului La-o-tse,
desi asemanatoare cu invatamintele crestinismului, n-au avut atata influenta, n-au ridicat
atata pe om ca Evanghelia, aceasta simpla si populara #iografie a #landului nazarinean
a carui inima a fost strapunsa de cele mai mari dureri morale si fizice, si nu pentru el,
pentru #inele si mantuirea altora Si un stoic ar fi suferit chinurile lui Iisus 'ristos, dar le-
ar fi suferit cu mandrie si dispret de semenii lui. si Socrate a #aut paharul de venin, dar l-
a #aut cu nepasarea caracteristica virtutii civice a Antichitatii "u nepasare, nu dispret)
suferinta si amaraciunea intreaga a mortii au patruns inima mielului simtitor si, in
momentele supreme, au incoltit iu#irea in inima lui si si-au incheiat viata pamanteasca
cerand de la tata-sau din ceruri iertarea prigonitorilor Astfel, a se sacrifica pe sine
pentru semenii sai, nu din mandrie, nu din sentiment de datorie civica, ci din iu#ire, a
ramas de atunci cea mai inalta forma a e(istentei umane!
Maretia Persoanei lui Iisus 'ristos nu consta doar in su#limul invataturii predicate de
El celorlalti, ci in implinirea cuvintelor rostite de Iisus in propria Sa viata Mihai Eminescu
su#liniaza ideea ca o doctrina, niste principii a#stracte nu vor fi niciodata de-a%uns pentru
a misca popoarele sa le urmeze ,oar e(emplul unei persoane reale, care face vie
invatatura pe care o propune, aduce cu sine convingerea ca Iisus 'ristos este Adevarul
a#solut) !E usoara credinta ca prin precepte teoretice de morala, prin stiinta oarecum,
omul se poate face mai #un /mul tre#uie sa ai#a inaintea lui un om ca tip de
perfectiune, dupa care sa-si modeleze caracterul si faptele Precum arta moderna isi
datoreste renasterea modelelor antice, astfel cresterea lumii noua se datoreste
prototipului omului moral, Iisus 'ristos ,upa el incearca crestinul a-si modela propria sa
viata! Intre#arii retorice de ce Iisus 'ristos este asa de mare, Mihai Eminescu ii da un
raspuns simplu) !Pentru ca prin iu#ire el a facut cearta intre vointe imposi#ila 0and
iu#irea este, si ea este numai cand e reciproca, si reciproca a#solut, va sa zica
universala. cand iu#irea e, cearta e cu neputinta! *M Eminescu, Fragmentarium, Editura
Stiintifica si Enciclopedica, -ucuresti, 1231+
!/mul este oarecum nasterea eterna!- Mihai Eminescu are convingerea ca intre om si
,umnezeu e(ista afinitati care fac posi#ila comunicarea intre cei doi !,umnezeu El are
predica#iliile cator trele categorii ale gandirii noastre El este pretutindeni - are spatiul. el
e etern - are timpul. El este atotputernic - dispune de intreaga energie a Universului
/mul este dupa asemanarea Lui) /mul reflecta in mintea lui - in ortum - catesitrele
calitatile Lui!
In studiul sau antropologic, Mihai Eminescu considera ca omul nu ramane niciodata la
acelasi nivel, ci in firea lui e(ista dorinta unui progres, a unei lupte spre desavarsire, prin
care se incearca autodepasirea) !/mul contine in el o contradictiune adanca Fiecare
om are in sine ceea ce numim noi o destinatiune interna Facultatea, puterea, vointa
chiar de a dezvolta mereu, de-a produce prin sine insusi o viata noua "u e nici un om
multamit de-a ramanea etern pe acelasi punct - omul e oarecum nasterea eterna
Aceasta devenire eterna afla in om o putere numai marginita ,in aceasta contradictiune
a puterii marginite si-a destinatiunii nemarginite rezulta ceea ce numim viata
omeneasca &iata este lupta prin care omul traduce destinatiunea sa, intentiunile sale in
lumea naturei Aceasta viata intrucat are de o#iect realizarea scopurilor personalitatii in
o#iectele naturii se numeste lucru Intreaga viata omeneasca este o viata a lucrului!
*Fragmentarium, p 145+ Impotriva celor ce se declarau li#er-cugetatori, Mihai Eminescu
a dat o replica in !6impul! din 7 fe#ruarie anul 1382) !a vor#i despre o religie a li#erei-
cugetari este ceea ce se numeste in logica o contradictio in ad%ecto, este ca si cand ai
zice !otel de lemn!!
Legatura dintre -iserica /rtodo(a si neamul romanesc Mihai Eminescu o considera
a fi fundamentala pentru dainuirea in istorie a poporului din care si el facea parte 9olul
pe care -iserica l-a avut in dezvoltarea culturii si identitatii nationale este incontesta#il si
aceasta pentru ca !-iserica rasariteana e de optsprezece sute de ani pastratoarea
elementului latin de langa ,unare Ea a sta#ilit si unificat lim#a noastra intr-un mod atat
de admira#il, incat suntem singurul popor fara dialecte propriu-zise. ea ne-a ferit de
inghitirea prin poloni, unguri, tatari si turci, ea este inca astazi singura arma de aparare
si singurul spri%in al milioanelor de romani cari traiesc dincolo de hotarele noastre 0ine-o
com#ate pe ea si ritualele ei poate fi cosmopolit, socialist, nihilist, repu#lican universal si
orice i-o veni in minte, dar numai roman nu e! *M Eminescu, /pere, vol :, Editura
Academiei 9epu#licii Socialiste 9omania, -ucuresti, 1232, p 138+
Inchei aceasta succinta prezentare si a#ordare, citandu-l si pe 0orneliu -otez, cel
care a avut initiativa omagierii lui Mihai Eminescu, pentru prima data de la moartea sa, la
;alati Iata ce scria acesta despre tatal lui Eminescu, ;heorghe Eminovici, in lucrarea
sa, !/magiu lui Eminescu!, scrisa la 7< de ani de la moartea ganditorului, in anul 12<2)
!$o#i%nuia sa-si invite rudele si prietenii la Ipotesti, unde-i primea si ospata #ine, mai
ales la sar#atori mari, cum este la Pasti ori la Sfantul ;heorghe, cand isi sar#atorea ziua
numelui Ii ducea la #iserica, unde asculta slu%#a cu multa evlavie, caci atat dansul cat si
mama poetului erau religiosi, nu lipseau duminica si in zi de sar#atoare de la #iserica si
se supuneau o#iceiurilor religioase in mod strict! Iar "ae ;eorgescu aminteste si el ca
!tatal poetului avea #isericuta langa casa! si chiar !ca era fiu de dascal de #iserica Iar
tatal sau, &asile Eminovici, #unicul patern al poetului, a plecat din -la% si s-a sta#ilit in
-ucovina, la 0alinesti, prin anul 13<7, unde a ridicat o casuta si, alaturi, o #iserica din
lemn la care a slu%it In -ucuresti, ;heorghe Eminovici tragea la o adresa din Strada
-iserica Enei nr 1, unde si Mihai Eminescu a locuit un timp! Iata asadar adevarul
despre modul in care familia Eminescu, poetul insusi, a trait relatia cu /rtodo(ia, sincer
si evlavios, cu speranta si respect, intocmai unor #uni crestini Si ca sa nu mai fie nici un
du#iu, acest lucru il marturiseste insusi Mihai Eminescu, atunci cand spune) !Istoria
omenirii este desfasurarea cugetarii lui ,umnezeu "u se misca un fir de par din capul
nostru fara stirea lui ,umnezeu!$
-i#liografie
Biografia Fiului lui Dumnezeu, a Blndului Nazarinean, n contiina lui
Eminescu
!hi"ul Mntuitorului #isus $ristos n gndirea lui
%r& "rof& dr& %etru 'ezu,
Mihai Eminescu i Biserica (tr)moeasc)Mihai Eminescu
%sa& Drd& *ianina %icioru,
#& Eminescu i +rtodo,ia& (fnta (cri"tur)- "unctul de "lecare n alc)tuirea
unei viziuni eshatologice n "oezie
##& Eminescu i +rtodo,ia& .!ntarea cnt)rilor i .+da /n metru antic0
###& Eminescu i +rtodo,ia- 1ise de ti"ul vedeniilor duhovniceti n "oezia
eminescian)
#1& Eminescu i +rtodo,ia& %ers"ectiva eshatologic)
1& Eminescu i +rtodo,ia& *ndul lui Dumnezeu
#2& Eminescu i +rtodo,ia& #nfluene cretine n 3uceaf)rul
Acatistul Poetului "eamului 9/M="ES0 Mihai Eminescu -
http)>>???noidaciiro>"oi@7<,acii@7<nr<A>Acatistpdf