Folclorul literar constituie un capitol de seam al istoriei noastre literare.

Literatura
popular este o parte integrant a literaturii romne, aceasta fiind, temelia originalitii
literaturii noastre moderne, izvorul pururea rentineritor din care s-au inspirat poeii i
prozatorii romni. Baladele, doinele, cntecele haiduceti, poezia i asmul popular, arta
ceramica, sculptura n lemn i piatr, esturile, portul naional alctuiesc un inestimail
patrimoniu ritual care oglindete n modul cel mai elocvent fora creatoare i geniul
poporului nostru, nestinsa sa dragoste de frumos, spiritul umanist, setea lui de adevr i
dreptate. !in zestrea creaiei literare populare, la vrsta precolar sunt selectate
proverele i ghicitorile, zictorile i creaiile copiilor, aa numitele poezii rimate,
cntece-formul ce mogesc vocaularul precolarilor i dezvolt gndirea i
imaginaia creatoare. "roverele, zictorile i ghicitorile sunt ncadrate n literatura
artistic i enigmatic prin faptul ca sunt de dimensiuni reduse ce se realizeaz n
conte#te funcionale determinate, n afara crora actualizarea lor are raiune."roverele
sunt e#presii impersonale i de mare vechime nzestrate cu autoritate i purttoare de
nelepciune. $aracterul colectiv, oralitatea, anonimatul, raportul specific dintre tradiie i
inovaie, ca trsturi specifice ale faptelor de folclor, domin i lima%ul proverial.
&otodat acestea cultiv frumuseea moral prin transmiterea unor norme, reguli i valori
morale. "rin ironii mascate, prin una dispoziie pe care o rspndesc, acestea asigura un
climat educativ adecvat, pozitiv, eficient. 'unt totodat puse n relaie cu inteligenta,
simuleaz nsuirile, creeaz una dispoziie (trsturi de personalitate.Folosirea n %oc a
proverelor, zictorilor constituie mi%loace de formare a unor trsturi morale pozitive,
varietatea lor tematica pume copilul n contact cu medii sociale, relaii sociale, oiceiuri,
rspunde setei sale de cunoatere. )ncetul cu ncetul, atitudinea personal va fi
suordonat mai nti cerinelor anumitor norme estetice, desprins din morala
proverelor, zictorilor, strigtorilor. !up ascultarea unei povestiri cu coninut moral,
concluzia e#primata prin provere sau zictori este cu uurina reinut de copii. *stfel
dup audierea povestii +,onic mincinosul- copii vor cunoate proverul +.inciuna are
picioare scurte- sau dup ascultarea povetii +"ovestea unui om lene- ei vor putea
nelege mesa%ul povestirii prin prover ca +Leneul mai mult alearg- sau +Lenea e
cocoan mare, care cere de mncare-, etc."erceperea coninutului unui prover sau al
unei zictori este strns legat de dezvoltarea lima%ului i gndirii copilului. *scultarea
acestora i dezvolt copilului capacitatea de veralizare, i mogete vocaularul nu
numai su aspect cantitativ, dar acesta devine i mai e#presiv, mai variat i mai ogat.
&ot ce este hazliu l atrage pe copil i va fi reinut cu mai multa uurina. *a c, alturi
de provere, vor fi gustate cu plcere de ctre copii i ghicitorile./hicitorile circul n
mediile populare. 0le reprezint un fel de %oc colectiv numit s pun la ncercare
isteimea i ailitatea minii. ,mplicit, ghicitorile devin o pro n riturile de iniiere sau
de ncercare, un e#amen nu numai al iscusinei, ci i al cunotinelor. !ei ca intenie
direct sunt un %oc pur, ghicitorile nu rmn strine de strile afective ale omului, de
atitudinea lui fa de via, fa de lume. Folosite n activitile cu precolarii, acestea
dezvolt imaginaia i gndirea copiilor, dar a%ut i la dezvoltarea i mogirea
lima%ului acestora. "ui n faa unei situaii, prolema creat de ghicitoarea +.ergi cu
ea, dar roate n-are, 12u e tren, dar ine are. 1,arna ucurii aduce, 1'us o duci, i-n %os te
duce1- copiii vor scotoci n mintea lor, vor valorifica acele cunotine dondite n
activitile de cunoatere a mediului ncon%urtor i vor descoperi rspunsul.
&ot n folclorul copiilor vom descoperi acele cntece (formul, creaii populare,
ma%oritatea produse ale copiilor ce contriuie la dezvoltarea gndirii i imaginaiei
precolarului. $opiilor le plac rimele. 0i se ucur s le asculte i, de una seam, se vor
ucura s le creeze. ,n acest fel, copii devin tot mai contieni de lima%, reuesc s-i
stpneasca din ce n ce mai ine semnificaiile i a%ung s se eliereze de constrngerile
practicilor verale i formale sunt i un e#erciiu de memorie, de imaginaie. "recolarilor
le place cntecul melcului, +.elc, melc codoelc1 'coate coarne oureti1 3i le du la
!unre1 3i ea ap tulure1 + sau +$ntecul curcanului- , +.ai curcane1 2-ai mrgele1
4oii ca ale mele- sau cntecul lunii +Lun, lun nou1 taie pinea n dou1 3i ne d i
nou1 5ie %umate1 .ie %umate1 2ou sntate.0ste important de meninut c n e#erciiul
de rim, rima i imaginaia treuie intercalate cu lecturile din adevrata poezie, adevrata
literatur. ,n materie de receptare , copilului treuie s i se ofere ntotdeauna valori
adevrate, incontestaile pregtindu-i astfel i capacitatea de e#primare a acestor
valori.$oncluzionnd, putem afirma c alturi de literatura cult i folclorul copiilor i
aduce o contriuie de seam n educaia precolarului, familiarizndu-l cu inteligena
poporului romn i a%utndu-l s preuiasc aceste valori populare.
*pus de seoare
Baru 'tefanescu !elavrancea
"iesa *"6' !0 '7*40 face parte, alturi de 8iforul i Luceafrul dintr-o trilogie
dramatic, inspirat din istoria .oldovei, n care Baru 3tefnescu !elavrancea evoc
artistic momente din domniile voievozilor 3tefan cel .are, 3tefni 8od i "etru 4are.
&itlurile celor trei opere sunt metaforice.
*ciunea acestei piese, a crei premier teatral a avut loc n 9:;:, este plasat la
nceputul secolului al <8,-lea, n ultimul an al domniei lui 3tefan cel .are. n centrul
evenimentelor relatate se afl 3tefan, trn i olnav, care dorete s asigure viitorul
rii prin nscunarea, nainte de a muri, a fiului su Bogdan. !esfurarea faptelor
parcurge mai multe momente dramatice, marcate de altfel compoziional de dramaturg
prin cele patru acte. "rimul act indic timpul, locul, persona%ele i atmosfera de toamn n
care e nvluit cetatea din 'uceava. *ceast parte are rolul de e#poziiune. *ctul al ll-lea
conine intriga, adic moilul =cauza> care grete desfurarea ntmplrilor, pregtit
pe parcursul mai multor scene, dar clar precizat n scena a <l-a.
*ctul al lll-lea adncete conflictul dintre 3tefan i persona%ele =paharnicul 6lea,
stolnicul !rgan i %itnicerul 'tavr> care, pe ascuns, i se opun, agravnd, totodat, starea
sntii domnitorului. n aceast parte a aciunii, 3tefan se ridic la dimensiuni eroice
monumentale. Figura lui se ntregete treptat, printr-o acumulare succesiv de trsturi
=gingie fa de !oamna .ria i 7ana, untate fa de supuii devotai, asprime fa
de uneltitori, perspicacitate politic, voin nezdruncinat n ndeplinirea planurilor>,
pentru a pune n lumin, spre sfritul actului, simultan cu momentul culminant al
aciunii, o personalitate eroic puternic i impresionant prin intensitatea, cldura i
sinceritatea dragostei de patrie.
/alen la fa, cu cearcne la ochi, chioptnd, 3tefan apare, spri%init de raul
!oamnei .ria, n sala tronului, unde se aflau adunai oteni, oieri, curteni, pentru a
asista la nscunarea lui Bogdan de ctre nsui trnul voievod. 3tefan rostete un
discurs, care este, de fapt, o scurt trecere n revist a principalelor evenimente din
ndelungata sa domnie i o e#plicare a politicii de neatrnare, pe care a slu%it-o cu
consecven.+...i cum vru .oldova aa vrusei i eu?@ +0u am fost iruit la 4zoieni i
la $hilia, .oldova a iruit pretutindeneaA *m fost norocul, a fost triaA...@
+...i numele ei trecu grania, de la $affa pn la 4oma...?@ +7h, pdure tnrA... 6nde
sunt moii votriB... 3i pe oasele lor s-a aezat i st tot pmntul .oldovei, ca pe umerii
unor uriaiA?@ +5inei minte cuvintele lui 3tefan, care v-a fost aci pn la adnci
trnee... c .oldova n-a fost a strmoilor mei, n-a fost a mea i nu e a voastr, ci a
urmailor votri -a urmailor urmailor votri, n veacul vecilor...?
.omentul nscunrii lui Bogdan este realizat cu o mare for artistic. 0l este urmarea
unor acumulri conflictuale treptate =contradicia dintre voina lui 3tefan i uneltirile
celor trei oieri, n frunte cu paharnicul 6lea@ contrastul dintre dorina lui 3tefan de a
nu.muri nainte de a lsa n mini sigure viitorul rii i nrutirea sntii sale.
La sporirea tensiunii scenei n discuie contriuie apoi i concordana dintre
caracterul dramatic al faptelor, sentimentelor persona%ului principal i violena
fenomenelor naturii. Fulgere, tunete, trsnete i o ploaie torenial suliniaz relatarea
anumitor fapte sau stri sufleteti.,n actul al ,8-lea, aciunea scoate n relief dou
momente dramatice distincte, care fac s se uneasc, n deznodmnt, cele dou aspecte
=politic i psihologic> ale conflictului i care evideniaz alte trsturi ale personalitii
persona%ului principalC e#traordinara trie moral, care l a%ut s-i domine suferina
fizic, i intransigena fa de sine i fa de dumani.
.omentul n care 3tefan este ars cu fierul rou, ca i acela n care persona%ul,
muriund, face +s se mplineasc legea?, trecnd cu saia prin paharnicul 6lea +ca
printr-un aluat ce se dospete?, strnesc sentimentul sulimului, adic acea stare
sufleteasc n care teama, frica, groaza se mpletesc cu admiraia fat de inepuizailele
resurse ale fiinei umane.
*pus de soare este o dram n care se contureaz chipul unui persona% literar cu o mare
for educativ, pornind de la e#istena unui persona% istoric. 3tefan, ca erou literar, aduce
multe din trsturile domnitorului 3tefan cel .are, ca persona% al istoriei. .u treuie s
uitm ns c persona%ul din *pus de soare este e#presia unei suiectiviti creatoare,
ceea ce face ca n structura sa moral-caracterologic s se rsfrng ceva din aspiraiile
dramaturgului nsui, privit i el ca persona% reprezentativ al epocii sale. n figura lui
3tefan, !elavrancea a proiectat idealul de liertate i independen naional a poporului
su. 2zuina romantic de a polariza ntreaga atenie asupra unui erou e#cepional
=chintesen a patriotismului> e#plic de ce celelalte persona%e ale dramei sunt, cu mici
e#cepii, simple elemente de decor. 0le au rolul de a constitui fundalul pe care s se
proiecteze profilul masiv i impuntor al lui 3tefan. "e lng procedeul caracterizrii
persona%ului principal prin propriile aciuni, fapte i vore, dramaturgul folosete i
caracterizarea prin vorele celorlalte persona%e =6lea nsui l numete pe 3tefan
+oiman?, +vultur?@ "etru 4are i spune +zmeu?, alii -+slvitul?, +sfntul?>. 2uannd o
opinie a lui ,.L $aragiale, care vorea despre o art pictural n drama lui !elavrancea,
putem spune c, n *pus de soare, scriitorul folosete tehnica asoreliefului, care, n
artele plastice, const n scoaterea n relief a unei sculpturi =figuri> fa de un fond cu
care, de altfel, face corp comun.
$oncluzii. "rin calitile artistice menionate, la care putem aduga i alteleC folosirea
lima%ului popular =fr stridene arhaice, doar cu civa termeni regionali>, cu articulaii
cronicreti, mpletirea lirismului cu scenele de ncordare dramatic, *pus de soare este
piesa cea mai nsemnat a trilogiei din care face parte, nscriindu-se ca o realizare
deoseit n irul dramelor istorice, inaugurat de B.". Dasdeu =4zvan i 8idra > i 8.
*lecsandri =!espot-8od>.
!-L /70 - ,.L. $*4*/,*L0
$aragiale este considerat creatorul schitei in literatura romana, desi aceasta specie a fost
cultivata si de alti scriitori =0mil /arleanu, *le#andru /ratescu 8oinesti>@ ii revine acest
merit deoarece el a atins perfectiunea artistica. "ersona%ele schitei lui $aragiale sunt
selectate din diferite mediiC din familie si scoala, din presa, %ustitie, din viata moderna sau
din viata politica. 'chitele !-l /oe si 8izita satirizeaza contrastul dintre pretentiile unor
parinti de a fi uni educatori si ceea ce sunt in realitate =ingaduitori peste masura>.
'chita este o opera epica in proza de dimensiuni reduse, cu o actiune restransa la care
participa un numar mic de persona%e surpinse intr-un moment semnificativ al e#istentei
lor.
&itlul schitei poarta numele persona%ului principal caruia autorul i-a adaugat apelativul
Edomnul- prin care anticipeaza intentiile sale ironice. 0l sugereaza si faptul ca autorul
inverseaza cele doua universuri umane =cel al copilului si al maturului>, intrucat /oe se
comporta ca Eun om mare-,pe cand cele trei cucoane E se copilaresc- pentru a fi pe placul
Epuisorului-.
Fiind o schita, $aragiale nareaza faptele intr-o anumita ordine, determinata fiind doar de
un singur moment semnificativ din viata persona%ului pricipalC $alatoria cu trenul pana la
Bucuresti in compania celor trei doamneC mam-mare, mamitica si tanti .ita.
*titudinea si sentimentele scriitorului sunt e#primate indirect, prin intermediul faptelor
si al persona%elor, caci schita este o opera epica in care e#ista narator, persona%e si
actiune.,ntamplarile narate intr-o succesiune logica se constituie in momente ale
suiectului literar. *stfel, in e#pozitie aflam ca Etanarul /oe- impreuna cu Ecele trei
doamne frumos gatite-, asteapta cu neradare pe peronul din 6rea <, trenul accelerat
care treuie sa le duca la Bucuresti. *utorul precizeaza inca de la inceput un amanunt
semnificativ care arunca o lumina cruda asupra mentalitatii unor parinti si anume faptul
ca /oe este dus la Bucuresti Eca sa nu m-ai ramana repetent si anul acesta-.
/oe este imracat intr-un frumos costum de marinar si este Eimapacientat- si Eincruntat-
deoarece trenul nu soseste. !eprins sa i se indeplineasca orice dorinta, /oe ordona sa
vina trenulC Eeu vreau sa vie-.
7 discutie filologica vizand pronuntarea corecta a cuvantului Emarinar- se incheie cu
concluzia surprinzatoare prin oraznicie, dar categoricaC E8ezi ca sunteti proaste
amandoua.-'osirea trenului si urcarea precipitata a celor patru distinsi pasageri constituie
intriga actiunii. $ativa tineri politicosi le ofera locurile, dar /oe ramane pe coridor Ecu
aratii-. $alatoria cu trenul este evenimentul datoria caruia i-a nasteresi se dezvolta
actiunea schitei.!esfasurarea actiunii curpinde intamplarile din timpul calatoriei lui /oe
si a insotitoarelor sale pana la Bucuresti admirail gradate si desfasurate intr-un timp
relativ scurt.Folosind ca principal mod de e#punere dialogul, autorul ni-l arata pe /oe
cum scoate capul pe fereastra, dar este apostrofat de un tanar care il Etrage putin inapoi-,
sfatuindu-l sa nu scoata capul pe fereastra. E.ititelul- se smuceste si, raspunzandu-,
oraznic uratului, scoate capul pe fereastra. 6rmarea neascultarii este pierderea palariei si
a iletului de calatorie care era Ein pamlica palariei- iar tipetele lui /oe, ca sa opreasca
trenul, sunt zadarnice.'osind conductorul si cerand iletele, femeile il scuza pe /oe,
fiindca iletul Eera in pamlica palariei- care a zurat. E!upa lungi parlamentari-, cele
trei cucoane sunt nevoite sa plateasca iletul puisorului, si o amenda Epe deasupra-.
*fectoasa si nervoasa, mamitica il cearta pe /oe, mam-mare ii ia apararea si, din aceasta
disputa, odorul, tras de mana de o parte si de alta Ese reazama in nas de clanta usii de la
cupeu- si incepe sa urle.
&otul se termina cu ine, caci unica, prevazatoare ca de oicei, aluat Eun erec- pe care
i-l ofera lui /oe in locul palariei. !upa ce se preface ca este suparat, mamitica ii da o
Eciucalata- si scena i-a sfarsit prin pupaturi.
,n timp ce cucoanele converseaza, /oe dispare de pe coridor. .am-mare este disperat
pana ce aude Euuituri- in usa toaletei. /ratie interventiei conductorului, Ecaptivul- este
elierat. $ucoanele rasufla usurate si il saruta pe /oe ca si cum l-ar vedea dupa o
indelungata asenta.
.am-mare se hotareste sa stea pe culoar si sa-l pazeasca pe puisor asezandu-se Epe un
geamantan strain-.
*ctiunea atinge punctul culminant, moment de ma#ima tensiune in desfasurarea actiunii,
deoarece /oe trage semnalul de alarma, in ciuda sfaturilor lui mam-mareC E-'ezi inisor,
puisorule, sa nu strici ceva-. &renul se opreste, lumea se alarmeaza, persona%ul de
serviciu Eumpla forfota-, dar nimeni nu poate stii cine a tras semnalul, deoarece Emam-
mare doarme in fundul pupeului cu puisoul in rate-. 'e constata totusi ca ata rupta si
manivela rasturnata era Etocmai in vagonul de unde zurase mai adineauri palaria
marinelului-.
!eznodamantul marcheaza sfarsitul actiunii. &renul porneste, iar in scurt timp pasagerii
a%ung la Bucuresti. $ucoanele se urca cu puisorul in ir%a si pornesc in oras, carandu-,
ir%arului sa le duca E la ulivar-.
$ompozitional, schita E!-L /oe- are o actiune conceputa linear, autorul urmarind
aspectul tematic, gresita aducatie data de familie tanarului /oe, pe un singur plan. !in
reluarea suiectului, scriitorul releva contrastul dintre aparenta si esenta, dintre ceea ce
vrea sa para aceasta familie =educata, culta, cinstita, cu un lima% ales> si ceea ce este in
realitate =inculta, necinstita, cu un lima% de mahala>. !e aici de naste si hazul.
$onstruita in cea mai mare parte pe dialog, schita propune un numar redus de persona%eC
/oe, cele trei doamne, conducatorul, un tanar.
Lima%ul viu, colorat, savoarea dialogurilor si naratiunea, naturaletea replicilor,
succesiunea dinamica a intamplarilor si talcul lor fac din acesta schita un adevarat
Emonument de arta literara-.
*.,2&,4, !,2 $7",L*4,0 - ,72 $40*2/*
7pera ? *mintiri din copilrie ? este structurat n patru pri, primele dou fiind
pulicate n ?$onvoriri literare? n 9FF9, partea a treia, n aceeai revist, n 9FFG, iar n
volum a aprut postum.
&ema ilustreaz evocarea vieii satului romnesc din a doua %umtate a secolului al <l<-
lea i anume a satului Dumuleti, cu oamenii lui ?gospodari tot unul i unulH, ntmplrile
i evenimentele nu sunt relatate ntr-o ordine cronologic, ci sunt selectate fapte ce devin
momente de referin n conturarea eroului, a ?copilriei copilului universal?
=/.$linescu>.
"artea , se deschide cu evocarea universului mirific al Dumuletilor. ?sal mare i vesel
mprit n trei pri, =...> sat vechi rzesc. ntemeiat n toat puterea cuvntului, cu
gospodari tot unul i unul, cu flci voinici i fete mndre care tiau nvrti i hora, dar i
suveica.? 3coala ridicat ?prin osrdia? preotului loan Dumulescu adunase o mulime de
iei i fete. printre care se afla i 2ic, ?un iat prizrit,, ruinos i fricos i de umra
sa?. $opiii nu neleg rostul nvturii, sunt ndrtnici i de aceea printele loan, ?om
vrednic i cu untate? le aduce ca ?dar de coal nou?, pentru a-i sili spre nvtur,
?calul lan? i pe ?'f. 2icolai?. Filele ceaslovului fiind ?cam unse, =rgeau mutele i
ondarii la ele=...> cte zece-douzeci de suflete prpdeam.deodat?, aa c, vznd
printele foile nsngerate, ?ne pofti pe fiecare la Blan i ne mngia cu sfntul ierarh
2icolai pentru durerile cuvioaselor mute i a cuvioilor ondari?.
Bdia 8asile, nvtorul, a fost ?prins la oaste? i n zadar umla printele loan sa
gseasc alt dascl, dar unul ca ?dia 8asile, cuminte, harnic i ruinos ca o fala mare?
n-a mai aliat. "entru a urma coala, 2ic este mpins de mama sa, 'maranda, care ?era n
stare s toarc n furc i s nv mai departe?, dei 3tefan a "etrii era de prere c ?dac-
ar fi s ias toi nvai =...>, n-ar mai ave cine s ne trag ciuotele.? Bunicul dinspre
mam, !avid $reang, i duce pe 2ic i pe !umitru la coala lui *lecu Balo din
Broteni@ acum sufer copilul prima ruptur de vatra satului. $ltoria a avut loc ntr-o
diminea de iarn, n care ?era un pui de ger de crpau lemnele? i-l transporta pe 2ic
ntr-o lume complet nou. necunoscuta, creia copilul nu i se adapteaz deloc, avnd loc
o scrie de ntmplri inediteC cderea n 7zana@ tierea pletelor@ locuirea n gazdH la
,rinuca, unde se umple de rie@ drmarea ordeiului lrinuci@ fuga napoi acas cu pluta
pe Bistria."artea a ,,-a ncepe sentimental, cu un lirism nostalgicC ?2u tiu alii cum sunt,
dar eu cnd m gndesc la locul naterii mele, la casa printeasc din Dumuleii. la
stlpul hornului unde lega mama o far cu motocei la capt de crpau mele %ucndu-se
cu ei. =...> parc-mi salt i acum inima de ucurie =...> 3i eu eram vesel ca vremea cea
un i sturluatic i copilros ca vntul n turarea sa?. *ducerile aminte renvie chipul
mamei sale care. cu adevrat c ?tia a face multe i mari minunii?, despre ntmplrile
copilrieiC ?Dai mai ine despre copilrie s povestim, cci ea singura e vesela i
nevinovat?. 'unt ntmplri celere i de referin pentru copilria lui 2ic a lui 3tefan
*petreiC la ciree, pupza din tei, la scldat. Finalul acestui capitol este memorail prin
celera autoironieC ?la, am fost i eu n lumea asta un o cu ochi, o ucat de hum
nsufleit din Dumuleii, care nici frumos pn la G; de ani, nici cu minte pn la I; i
nici ogat pn la J; nu m-am fcut. !ar i srac, ca n anul acesta, ca n anul trecut i ca
de cnd sunt, niciodat n-am fost?.
"artea a ,,,-a ncepe cu un monolog dialogat al autorului cu propriul su cuget ncrcat
de aceeai autoironieC ?2u mi-ar fi ciud ncaltea cnd ai fi i tu ceva i de le miri unde.
mi zice cugetul meu?, prile% cu care $reang descrie satul Dumuleti i mpre%urimile
acestuia, fcnd referiri i la istoria acestor locuri, cu domnitorii i milropoliii ce ?s-au
rnduit la scaunul .oldovei? i care ?au treuit s treac mcar o dat prin Dumuleti?.
2ic este acum adolescent, urmeaz cursurile 3colii !omneti din &rgu 2eamului,
apoi pe cele de ,a 3coala de $atihei din Flticeni. !esprinderea de sal se realizeaz
pentru o perioad mai lung, urmrind procesul formrii lui 2ic, raporturile lui cu viaa
social, cu colegii de coal, ntre care vrul sau. ,on .ogorogca, /tlan, &rsnea,
7loanul, mpreun cu care sttea n gazd la "avel $iuotarul, unde i aduceau
merinde de acas i se ngri%eau iarna de lemne de foc. *ccentele ironice se ndreapt, n
acest capitol, spre ?farica de popi? din Flticeni, spre deprinderile unor memri ai
tagmei preoeti sau monahale, spre manualele .colare aride i spre nvarea mecanic,
un ?cumplit meteug de tmpenie?, care dau taloului o imagine realist asupra colii
romneti din acea perioad.
"artea a ,8-a deuteaz prin e#primarea tristeii eroului care, ?n toamna anului 9<KK?,
este silit sa-i prseasc satul natal pentru a merge la seminarul tic la 'ocolaC ?$um nu
se d scos ursul din rlog, ranul de la munte strmutat la cmp i pruncul dezlipit de la
snul mamei sale, aa nu mu dam eu dus din Dumuleti cnd veni vremea s plec la
'ocola dup struina mamei?.
"rsirea satului este dezrdcinarea definitiv din universul Dumuletilor, ieirea din
trmul miraculos al copilriei i nstrinarea eroului ?hotrta cine tie pentru ct
vreme . 6niversul n care ptrunde eroul e inferior celui din Dumuleti, ncepnd cu
satele de cmpie i pn la ?rtcniile de pe uliele lailor?.
'osirea la 'ocola, ntr-un trziu, noaptea? i rmnerea n crua =ras ?su un plop
mare , deci su cerul lier, simolizeaz lumea necunoscut ncarc urmeaz s intre 2ic
i n care se simtL stingher. Finalul acestui capitol i al ?*mintirilor? e#prim filozofia
relativitii timpului ce se scurge ireversiil, lsnd n urm o via ogat n triri i
sentimente pure. ?*mintiri din copilrie este un roman autoiografic, romanul formrii
personalitii unui tnr i un ildungs-roman, care prezint procesul educaiei i al
e#perienei dondite de 2ic, ,on $reang fiind primul scriitor care realizeaz ?primul
roman al copilriei rneti? din literatura noastr.
$*4*$&04,M*40* "04'72*N0L74 - amintiri din copilarie
2ic . ,ntre persona%ele operei, care constituie o galerie variat de portrete aliate la
maturitate, 2ica este singurul persona% urmrit ndeaproape din copilrie, n devinirea sa
spre tineree. &rsturile copilului sunt ilustrate chiar de autor, cu %ovialitate, cu umor, cu
autoironie, reieind chiar din propriile mrturisiri autoiograficeC ?prizrit, ruinos i
fricos i de umra mea?, ?vesel ca vremea cea un i tiurluatic i copilros ca vntul n
turarea sa?, ?slvit de lene? ori caracterizri fcute de ctre alte persona%eC ?o tigoare de
iet, coit i lene, de n-arc prechc?, spunea 3tefan a "etrii.
*lte trsturi sunt ilustrate chiar de ntmplrile hazlii i de situaiile prin care trece eroul
principalC la ciree, pupza din lei, la scldat, nztiile fcute n coal, n care
tentativele lui 2iea eueaz, ntruct eroul nva din fiecare precepte morale necesare
formrii sale ca om cinstit, iuitor de adevr, corect.
n finalul romanului, 2ica triete intens drama dezrdcinrii, a nstrinrii de satul
natal, de oamenii lui, care-i fuseser att de dragi i cu care se identific pe deplinC ?o
ucat de hum nsufleit din Dumuleti?.
'maranda $reang, mama lui 2ic, este un persona% aparte n ?*mintiri?, dei autorul nu
d nici un fel de elemente portretistice, trsturile fizice lipsind cu desvrire, fapt cu
totul surprinztor pentru o evocare a chipului maniei n literatur. 'maranda este ns
ine conturat prin trsturile moraleC femeie virtuoas, autoritar, gri%ulie, credincioas
i isericoas dorete cu ardoare s-i vad iatul pop.
"riceput n practicile strvechi, ?vestit pentru nzdrvniile sale?, 'maranda putea s
alunge ?nourii cei negri de deasupra satului , tia s aat ?grindina n alte pri, nfignd
toporul n pmnt, afar dinaintea uii?, vr%ea tciunii din vatr ?ca s se mai potoleasc
dumanii i descnta de deochi. "ortretul ei este conturat cu duioie i dragoste, cu
veneraie i recunotinC ?*a era mama n vremea copilriei mele, plin de minunii,
pe ct mi-aduc aminte@ i-mi aduc ine aminte, cci raele ei m-au legnat ... i snge din
sngele ei i carne din carnea ei am mprumutat, i a vori de la dnsa am nvat?.
3tefan a "etrii este un gospodar de frunte al Dumuletilor, rat harnic i cu dragoste de
familie, muncete pentru a o ntreine, dar plcerea lui cea mare este s se %oace cu copiii.
!ispreuiete nvtura, deoarece, dac toi ar nva carte, ?n-ar mai ave cine s ne trag
ciuotele?. 'pirit practic, dispreuiete nvtura i canoanele isericeti, se amuz atunci
cnd 'maranda se nec%ete din cauza zurdlniciei copiilorC ?"i, d, mi femeie, tot eti
tu isericoas, de s-a dus vestea, ncaltea -aiOfcut i ieii iseric aici pe loc, dup
cheful tu?.$elelalte persona%e se contureaz prin referiri concise i e#presive pe care le
face autorulC 'mrndia e o ?zgtie de fat?, dia 8asile este ?harnic i ruinos ca o
fat mare?, 2ica lui $ostache e nvat pn la genunchiul roatei?, &rznea este ?ucher
de frunte i tmp n felul su?, mtua .rioara e ?hrsit? etc. 8olumul ?*mintiri din
copilrie? este romanul copilriei copilului universal, cum nsui $reang l defineteC
?*a eram eu l vrsta cea fericit, i a cred c au fost toi copiii, de cnd e lumea asta
i pmntul?.
B*L&*/6L de .,D*,L '*!780*26

"rezentare generala
4omanul ?Baltagul?, aprut n 9:I;, este un adevrat ?poem al naturii i al sufletului
omului simplu, o .iori n dimensiuni mari? =/eorge $linescu>. 8ersul motoC 'tpne,
stpne1 .ai cheam i-un cne? argumenteaz viziunea mioritic a morii, creia
'adoveanu i d o nou interpretare, aceea a e#istenei duale ciclice, via-moarte i din
nou la via.
'urse de inspiratie4omanul a fost scris n numai 9P zile i are ca surse de inspiraie
alade populare de la care 'adoveanu preia idei i motive mitologice romnetiC ?'alga?
=preia setea de mplinire a actului %ustiiar, de nfptuirea dreptii ce domin toate faptele
eroinei>, ?!oica? =preia ideea profundei legaturi a omului cu animalul credincios>,
?.ioria? =tema, motivul, conflictul, discursul epic simplu, concepia asupra morii sunt
numai cteva dintre cele mai semnificative>.
&ema. 4omanul ilustreaz lumea arhaic a satului romnesc, sufletul ranului
moldovean ca pstrtor al tradiiilor i al specificului naional, cu un mod propriu de a
gndi, a simi i a reaciona n faa prolemelor cruciale ale vieii.
&itlul. .it i tradiie &itlul este simolic, ntruct n mitologia autohton altagul este
arma magica i simolic menit s mplineasc dreptatea, este o unealt %ustiiarii. 0a
este, n asmele populare, furat de zmei i redondit de persona%ul pozitiv. "rincipala
trstur a altagului este c, atunci cnd este folosit pentru mplinirea dreptii, acesta nu
se pteaz de snge. $uvntul ?altag? poate veni i de la grecescul ?larQs?, care
nseamn secure cu dou tiuri, dar i lairint.,n roman este viziil simolul lairintului
ilustrat de drumul erpuit pe care l parcurge 8itoria Lipan n cutarea soului att un
lairint inerior, al frmntrilor sale de la nelinite la nuiala apoi la certitudine, ct i
un lairint e#terior, al drumului spat n stncile munilor pe care l parcursese i
2echifor Lipan. *cest lairint, cu drumurile sale erpuite, amintete curgerea continu a
vieii spre moarte i a morii spre viaC 8itoria pornete n cutarea soului din interior,
din ntuneric pentru a putea a%unge n e#terior, la lumin. n mitologie, lairintul este casa
securii dule, sugernd dualitatea e#istenial, adic un simol al vieii i al morii.
$entrul acestui lairint este rpa dintre 'uha i 'aasa, unde zac osemintele lui 2echifor
Lipan.
'tructura romanului evideniaz dou componenteC una simolica-mitic i cealalt
epica-realist, care se interfereaz pe parcursul ntregului roman. 4omanul deuteaz cu
legenda pe care 2echifor Lipan o povestea la nuni i otezuri, n care e evideniat viaa
aspr a locuitorilor de la munte care i ctigau pinea cu toporul ori cu caa, foarte
pricepui n meteugul oieritului i crora !umnezeu le-a dat ca unic menire
e#istenial stpnirea n veci a acestor locuri. 'tructurat n 9R capitole, romanul
evideniaz trei idei esenialeC - primele R capitole cuprind ateptarea femeii dominate de
nelinite i speran, de semne rau prevestitoare, se prezint gospodria Lipanilor,
oamenii i oiceiurile locului@ .- capitolele P-9I ilustreaz cutrile 8itoriei pe drumul
parcurs de 2echifor Lipan, n care sunt trimiteri la oiceiuri i tradiii =otez, nunt>,
precum i descrierea locurilor arupte ale munilor. - ultima parte =9J-9R capitole>
evideniaz gsirea rmielor pmnteti ale lui 2echifor, ritualul nmormntrii,
demascarea criminalilor, nfptuirea actului %ustiiar, i ideea de ciclicitate e#istenial a
vieii ctre moarte i din nou la via, ?le-om lua toate de coad de unde le-am lsat?.
'uiectul romanului. 4omanul se deschide cu o prezentare a lociitorilor din ?munii
arilor de sus?, a trsturilor de caracter generate de traiul n locuri stncoase. ,n .gura
&arcului, 8itoria Lipan triete zvort n sine spaima c ceva ru s-a ntmplat cu
ratul ei, 2echifor Lipan, om harnic i gospodar al satului. !e la starea de nelinite,
8itoria devine ngri%orat pentru c 2echifor plecase la !orna s cumpere o turm de oi
i nu se ntorsese cum ar fi treuit i nici nu dduse vreo tire. 2iciodat pn acum
el nu ntrziase att de mult =PI de zile>, dei zovise la vreo petrecere,cci i plcea
cntecul i vinul un. 2elinitit, 8itoria cere sfatul preotului din sat, dar merge i la aa
.aranda, vr%itoarea@ hotrndu-se de a porni n cutarea lui 2echifor, ntruct o mulime
de semne prevestitoare o ndeamn la drumC l viseaz pe 2echifor ntors cu spatele
trecnd o ap neagra, ine post negru, cocoul cnt cu ciocul spre poarta, ?semn de
plecare?, iar ?nourul ctre $eahlu e cu ucluc?. "une ordine n gospodrie cu o
luciditate impresionantC pe .inodora o duce la mnstire, vinde agoniseala pentru a face
rost de ani pentru drum, las argatului cele de treuin i porunci pentru timpul ct va
lipsi. i comand fiului ei, /heorghia, un altag nou i mpreaun pleac n cutarea lui
2echifor, urmnd ntocmai drumul parcurs de acesta, ntrea peste tot, pe la hanuri i pe
la oameni, de ?ratul cu cciula rumrie i cal negru intat?. !in aproape n aproape,
ea afl c la 8atra "ornei a cumprat I;; de oi i a pornit mpreun cu cioanii s le
cooare la iernat. ,mpreun cu ei se gseau nc doi munteni, care l rugaser s le vnd
9;; de capete, lucru pe care Lipan l-a primit cu ucurie, cci acetia doi erau cunotine
vechi. 8itpria Lipan urmeaz drumul spre "ltini, Broteni, apoi Borca, loc n care
turma a prsit apa Bistriei, a%ungnd la 'aasa. &rece punile de piatr ale 'tnioarei,
poposind la 'uha, unde constata cu mirare c aici nu mai a%unseser trei cioani, ci numai
doi i i se pare limpede c ntre aceste dou localiti s-a petrecut omorul. *a c se
ntoarce la 'aasa i gsete n ograda unui gospodar cinele ratului ei, gndindu-se
ca acesta are s o a%ute sa dea de urma lui 2echifor. ,ntr-udevar, cluzit de
Lupu.8itoria gsete osemintele lui Lipan n prpastie, prvlit acolo de-o lovitura
piezi de altag. $u o luciditate i stpnire de sine e#traordinare mplinete datinile
necesare pentru mort, cheam autoritile sa constate crima, iar gndul ei se ndreapt
spre nfptuirea dreptii, demascarea i pedepsirea ucigailor.
8itoria Lipan nu acuz fi pe nimeni, doar modul insinuant n care-i e#prim
nedumeririle n legtur cu dispariia unui posiil martor care luase parte la trgul lacul
de cei trei oieri la cumprarea oilor, ori n legtur cu e#istena chitanei de primire a
anilor ce ar fi treuit s se afle n chimirul mortului sunt sugestive pentru inteligena
8itoriei i nclinaiile ei de detectiv. 0ste foarte insistent atunci cnd i poftete la
?ngropciune? pe suprefectul Balmez, dar i pe $alistrat Bogza i ,lie $uui cu scopul
de a pune n scen demascarea criminalilor, dovedind o dicie deoseit n cunoaterea
firii umane. "e fondul unei puternice stari de tensiune pe care o creeaz, ea pune
ntreri viclene i iscusite, apoi afirm c tie cum s-au petrecut lucrurile relatnd cu
uimitoare precizie crima celor doi. Bogza se pierde cu firea cnd femeia i spune lui
/heorghia sa vad c pe altag e snge i se repede la /heorghia, dar cade plit n
frunte de altagul flcului i mucat de Lupu. ,n cele din urma, fptaii mrturisesc
crima i sunt luai ..omentele suiectului
0#poziiunea 8itoria stnd singur pe prisp n lumina toamnei i torcnd i amintete
de povestea auzit de 2echifor lipan de la unaci trn i spus de el la cumetre i nuni.
Femeia se gndea la soul ei carte a plecat de mult timp la !orna dup oi i nu s-a mai
ntors. 0i i trec prin minte anii trii mpreun, unele fapte i oiceiuri ale ratului,
precum i realizrile lor printre care i cei doi copiiC .inodora, care a rmas acas i
/heorghi care a plecat i el cu oi la apa Ni%iei de unde o ntiineaz pe 8itori c
2echifor nu a a%uns nici acolo. 8remea ncepea s se schime, se apropia anotimpul rece.
*rgatul ce n ce mai ingri%orat de tcerea soului ei. !e aceea merge la preotul !nil,
cruia i destinuie necazul ei i i cere sfatul. *cesta i promite c va face slu% i va citi
n iseric pentru ntoarcerea lui 2echifor Lipan i i scrie lui /heorghi din partea
8itoriei. /heorghi se ntoarce acas de srtori, iar 8itoria hotrte, iniial, s-l
trimit n cutarea celui disprut. $onsider apoi c iatul are nevoie de e#perienaa
ei de via i decide c vor pleca mpreun. )ns nainte fac un drum la mnstirea
Bistria, unde se roag la icoana 'fintei *na i unde starea o sftuiete s mearg la
"iatra 2eam la stpnirea pmntean pentru a-i cere s cerceteze dispariia soului ei.
,ntriga La "iatra ia legtura cu prefectul care o ndeamn s scrie o plngere n aza
creia s se fac cercetrile, dar neavnd ncredere n autoriti hotrte definitiv s plece
mpreun cu /heorgho n cutarea lui 2echifor Lipan. )nainte de plecare i face lui
/heorghi un altag pe care preotul !nil l sfinete, iar pe .inodora o duce la
mnstirea 8ratec pentru a fi n siguran.
!esfurarea aciunii8itoria este hotrt, precum chiar ea spuneC +*stzi e o sfnt luni
i ncepem mplinirea hotrrii-. .ai nti merge la iseric, se mprtete, duce daruri,
apoi vinde o parte din produse hangiului !avid din $lugreni, ca s facrost de ani
pentru drum, pe care i las n gri%a preotului !nil pn a doua zi, pentru a nu fi
prdat.8itoria pleac la drum pn la !orna nsoit de hangiul !avid i dup ce trec de
Bistria, fac popasul de sear la Bicaz, la hanul lui !onea, unde afl de trecerea lui.
2echifor, ca a doua zi s a%ung la $lugreni, la hanul nsoitorului lor, unde nnopteaz.
La Frcaa, urmtorul punct al acestui itinerar al adevrului, drumeii l ntlnesc pe
suprefectul *nastase Balmez, care cerceteaz diferite pricini, dar i pe mo "ricop,
fierarul, care i amintete de trecerea lui Lipan prin acele locuri.
)n dumul lor la Borca, asist la o cumetrie, unde munteanca respect oiceiurile care au
loc ntr-o astfel de ocazie, iar la $ruci treuie s fac fa veseliei unor nuntai.
)n ara !ornelor, 8itoria admir peisa%ul i oamenii i afl c trg de oi n-a fost ast-
toamn dect la atra !ornei. )n drumul lor spre acest loc afl c 2echifor Lipan a
cumprat n luna noiemrie, prima duminic, trei sute de oi, din care a vndut apoi o sut
doi gospodari i au coort mpreun spre 2eagra. *cum 8itoria i /heorghi refac
drumul celor trei cioani, de e#istena crora afl la marginea celei din urm !orne de la
hangiul .acavei. "rezena acestora este semnalat la Broteni i Borca, de unde prsesc
apa Bistriei apucnd-o spre stnga. 6rmtorul popas este la 'aasa, la domnul &oma, i
de aici peste muntele 'tnioara, a%ung ln satul 'uha. *ici, 8itoria i /heorghi afl de
la hangiul ,orgu 8asiliu c n prea%ma zilei de 'fntul .ihail i /avril, a fcut popas o
turm de trei sute de oi nsoit de doi cioaniC $alistrat Bogza i ,lie $uui.
*cum munteanca i d seama c n acest perimetru 2echifor Lipan a fost ucis de cei doi
nsoitori i ncepe s cerceteze pe cont propriu, dar mai ncolo apelnd la a%utorul
autoritilor. )ntre timp, ea l gsete pe cinele Lupu, pripit n curtea unui gospodar din
'aasa i cu a%utorul lui va descoperi osemintele soului ntr-o prpastie.
"unctul culminant 8itoria ndeplinete cerinele datinilor cretine i ale cinstirii
mortului."rin inteligen, intuiie, ailitate i diplomaie femeia reuete s reconstruiasc
cele petrcute, dndu-i seama de adevr. La praznic, 8itoria i invit pe cei doi presupui
ucigai, dar i pe preot i pe suprefect. 0a reface punct cu punct momentele crimei, ceea
ce-l uimete i-l nfurie pe $alistrat Bogza care, ieindu-i dein fire, se repede asupra lui
/heorghi cruia i dduse in prealail altagul su. Lovit de iat cu arma i atacat de
cinele lui 2echifor Lipan, Bogza i recunoate vina nainte de a muri. ,lie $uui,
complicele lui, i recunoate i el fapta i este arestat.
!eznodmntul.7 infatiseaza pe 8ictoria cu planurile ei de viitor, caci vrea sa aduca pe
minodora la mormantul tatalui ei si sa reintre in posesia turmei furate. 4anduiala s-a
implinit, dreptatea a fost facuta, iar viata isi va urma de aici inainte cursul ei firesc.
,72
!0 L,8,6 40B40*26
- comentariu literar -,. 4oman social i realistC
a> viaa satului cu ntreaga lume rneascC ?ocotani , srntoci, oameni de pripas,
preot, nvtor, funcionari de stat, oameni politici, reprezentani ai autoritilor austro-
ungare formeaz o galerie ce ilustreaz o realitate social-cconomica. politic i cultural
din salul ardelenesc din primele decenii ale secolului al <<-lea@
> oiceiuri i tradiii populare, evenimente importante din viaa omului =hora. sfinirea
hramului isericii, naterea, nunta, moartea>C ?S,onL este opera unui poet epic, care
cnt cu solemnitate condiiile generale ale vieiiC naterea, nunta, moartea?
=/.$linescu>@ c> instituiile de statC coala, iserica, %udectoria, notarialul@
d> familia, ca instituie socialC familia nvtorului Derdelea.
familia /lanetaului, familia Buluc, familia 8asile Baciu etc@ e> destine umane
individualeC ,on, *na, /eorge Buluc@ ,,. 4oman modem iH oiectiv - interferena
formelor literare tradiionale cu cele moderneC
a> formula realist prin ilustrarea vieii rneti din *rdeal, n primele decenii ale
secolului al <<-lea, o adevrat ?creaie de oameni i de via? =art. ?$red?, 9:GJ>@T
> oiectivarea romanului romnescC ?pornind de la acelai material rnesc, ?,on?
reprezint o revoluie i fa de lirismul smntorist sau de atitudinea poporanist i
fa de eticismul ardelean, constituind o dat istoric n procesul de oiectivare a
literaturii noastre epice.? =0.Lovinescu> ?.-am sfiit totdeauna s scriu pentru tipar la
persoana ,?, mrturisea Liviu 4ereanu, ntruct amestecul eului n oper ar diminua
veridicitatea suiectului.
c> tehnicile compoziionale sunt moderneC
U 4ereanu construiete dou planuri de aciune care se ntreptrundC pe de o
parte destinul lui ,on, iar pe de alt parte viaa satului
ardelenesc.
U7pera este monumentala ? poate mai mare ca natura?.
=0.Lovinescu>.
&ehnica romanului este circular, deoarece ncepe cu descrierea drumului spre satul
"ripas i cu imaginea satului adunat la hor i se termin cu imaginea satului adunat la
srtoarea hramului noii iserici i descrierea drumului dinspre satul "ripas.
V4omanul este structurat n dou pri cu titluri sugestive =?/lasul pmntului? i ?/lasul
iuirii?>, capitolele au titluri-sintez =?)nceputul?, ?Dora?, ?2unta?, ?2aterea? etc>.
4omanul ?,on? rspunde cerinei modernismului lovinescian, de sincronizare a literaturii
romne cu literatura european prin faptul c are caracter oiectiv, utiliznd sonda%ul
psihologic n construirea persona%elor.
'uiectul romanului. 4omanul ?,on? este o monografic a realitilor satului
ardelean de la nceputul secolului al <<-lea. $onflictul romanului este generat de lupta
aprig pentru pmnt. ntr-o lume n care statutul social al omului este stailit n funcie
de pmntul pe care-l posed, este firesc faptul ca mndria lui ,on s-l duc spre patima
devoratoare pentru pmnt. 'oluia lui 4ereanu este aceea c ,on se va cstori cu o fat
ogat, *na, dei nu o iuete, Florica se va cstori cu /eorge pentru c are pmnt, iar
Laura, fiica nvtorului Derdelea l va lua pe "intea nu din dragoste, ci pentru c nu cere
zestre. "ersona%ul central al crii. ,on al /lanetaului, este persona% reprezentativ pentru
colectivitatea uman din care face parte prin mentalitatea clasei rneti i a vremurilor
creia i aparin.
*ciunea romanului ncepe ntr-o zi de duminic, n care toi locuitorii satului "ripas se
afl adunai la hora tradiional, n curtea &odosiei, vduva lui .a#im 7prea. 2u lipsesc
nici fruntaii satului, nvtorul Derdelea cu familia lui, preotul Belciug i ?ocotanii?
care cinstesc cu prezenii lor srtoarea. Dora este o pagin etnografic memoraila prin
%ocul tradiional, vigoarea flcilor i candoarea fetelor, prin luta iganilor care compun
imaginea unui ritm impetuos. Lui ,on i place Florica, dar *na are pmnt, aa c el i
face curte acesteia, spre disperarea lui 8asile Baciu, tatl *nei, care se ceart cu ,on i-l
face de rsul satului, spunandu-i ?srntoc?. *le#andru /lanetau, tatl lui ,on, a risipit
zestrea Menoiei, care avusese avere cnd se mritase cu el. 8asile Baciu, om vrednic al
satului, se nsurase tot pentru avere cu mama *nei, dar fiind harnic sporise averea i se
gndea s-i asigure fetei o zestre atunci cnd se va mrita. ,on, flcu harnic i mndru,
dar srac o necinstete pR *na i l olig astfel pe 8asile Baciu s i-o dea de nevast
mpreun cu o parte din pmnturi. 7innd avere. ,on dondete situaie social,
demnitate uman i satisfacerea propriului orgoliu.
,n cellalt plan, familia nvtorului Derdelea are necazurile sale. Derdelea i zidise casa
pe lotul ce aparinea isericii, cu nvoirea preotului Belciug. 4elaiile nvtorului cu
preotul se degradeaz cu timpul, de aceea Derdelea se teme pentru c ar putea pierde
toat agoniseala i i-ar rmne familia pe drumuri. "reotul Belciug, rmas vduv nc din
primul an, are o personalitate puternic, este cel mai respectat om din sat, avnd o
autori6ite total asupra ntreiii colectiviti.,n sat, domin mentalitatea c oamenii sunt
respectai dac an oarecare agoniseal, fapt ce face ca relaiile sociale s fie tensionate
ntre ?srntoci? .i ?ocolani?, ntre chizuin rosturilor i nechizuina patimilor, ceea
ce lace s se dea n permanen o lupt aprig pentru e#istena.
!estinele persona%elor sunt determinate de aceast mentalitate, de faptul ca familiile nu
se ntemeiaz pe .sentimente, ci pe interese economiceC ?n societatea rneasc, femeia
reprezint dou rae de lucru, o zestre i o productoare de copii. 7dat criza erotic
trecut, ea nceteaz de a mai nsemna ceva pentru feminitate. 'oarta *nei e mai rea, dar
deoseit cu mult de a oricrei femei, nu? =/.$linescu>. Btut de tat i de so. *na,
rmas fr spri%in moral, dezorientat i respins de toi, se spnzur. Florica, prsit de
,on, se cstorete cu /eorge i se ucur de norocul pe care l are. dei l iuea tot pe
,on. !ei aezat la casa lui. ,on, din cauza firii lui ptimae, nu se poate mulumi cu
averea pe care o dondise i rvnete la Florica. 'fritul lui ,on este nprasnic, este
omort de /oorge Buluc, care-l prinde iuindu-se cu nevasta lui, aadar este o crim
pasional. Finalul romanului surprinde salul adunai la srtoarea sfinir-ii noii iserici,
descrie drumul care iese din salul "ripas, viaa urmndu-i cursul.
ntr-o alt perspectiv, salul este ilustrat n relaiile cu regimul administrativ i politic
auslro-ungar. 4ealitile social-concretc ale raporturilor dintre instituii i oameni sunt
prezentate oiectiv de 4ereanu, prin lapte, prin situaiile n care eroii romanului se
gsesc n conHflicl cu autoritile. $ei mai afectai sunt intelectualii, deoarece slu%aii i
autoritile nue cu orice prile% contiina asupririi naionale care se manifest cu
predilecie la aceast clas social. *vocatul 8ictor /roforu militeaz pentru
emanciparea social i naional pe ci legale@ profesorul 'ptaru este un e#tremist, pe
cnd &itu Derdelea, cu aere de poet, este un entuziast.
Liviu 4ereanu i las persona%ele s acioneze lier, s-i dezvluie firea, s
izucneasc in tensiuni dramatice, s-i manifeste modul de a gndi i de a se e#prima.
Lima%ul artistic al lui Liviu 4ereanu se individualizeaz prin cteva trsturiC
- respectul pentru adevr, de unde reiese oiectivarea i realismul romanului@
- precizia termenilor, acurateea i concizia e#primrii@
- sorietatea stilului@
- stilul anticalofil, lipsit de imagini artistice, ntruct crezul prozatorului era c
?strlucirile artistice, cel puin n opere de creaie, se fac mai totdeauna n detrimentul
preciziei i al micrii de via =...>, e mult mai uor a scrie, frumos, dect a e#prima
e#act.H
/eorge $linescu afirma c ?,on? este un poem epic, =...>V o capodoper de mreie
linitit?.
,on - caracterizarea persona%ului
"ersona%ul ,on esle unul de referin n literatura romn, concentrnd tragica istorie a
ranului ardelean din primele decenii ale acestui secol.!up aprecierea lui 0ugen
Lovinescu, ?,on este e#presia instinctului de stpnire a pmntului, n slu%a cruia pune
o inteligen ascuit, o cazuistic strns, o viclenie procedural i, cu deoseire, o
voin imens?, spre deoseire de /eorge $linescu ce consider c ?lcomia lui de
zestre e centrul lumii i el cere cu inocen sfaturi dovedind o ingratitudine calm... 2u
din inteligen a ieit ideea seducerii, ci clin viclenia instinctuala, caracteristic oricrei
fiine reduse.? ,nc de la nceputul romanului, la hora satului se evideniaz dintre
%uctori feciorul lui *le#andru "op /lanclau, ,on. urmrind-o pe *na cu o privire
stranie, ?parc nedumerire i un vicleug neprefcut?, apoi o vede pe Florica ?mai
frumoas ea oricnd =...> fata vduvei lui .a#im 7prea.? !ei i era drag Florica, ,on e
contient c ?*na avea locuri i case i vile multe.? $onflictul interior care marca destinul
flcului este viziil nc de la nceputul romanului. ?,ute i harnic ca m-sa?, chipe,
voinic, dar srac. ,on simte dureros prpastia dintre el i ?ocotanii? satului ca 8asile
Baciu. $nd acesta ii zice ?,leandur, srntoc, ho i tlhar?. ,on se simte iciuit, nu
suport ocara i reacioneaz violent. !e la ncepui. ,on este sfiat de dou fore, glasul
pmntului i glasul iuirii, cznd victim acestor dou putinii.
"atima pentru pmnt l macin pentru c ?pmntul i era drag ca ochii din cap?.&oat
fiina lui era mistuit de ?dorul de a avea pmnt mult, ct mai mult?, deoarece ?iuirea
pmntului l-a stpnit de mic copil =...> de pe atunci pmntul i-a fost mai drag ca o
mam.? Fiind dominat de dorina de a fi respectat n sat, stpnit de o voin nvalnic,
un temperament controlat de instincte primare, hotrt i perseverent n atingerea
scopului, dar i viclean, ,on i urzete cu meticulozitate i pricepere planul seducerii
*nei. *adar, setea de pmnt este trstura dominanta a personalitii sale, fcnd din el
un persona% memorail prin aceea c ntreaga sa energie este canalizat ndeplinirii
scopului de a avea pmntC ?glasul pmntului ptrundea nvalnic n sufletul flcului ca
o chemare, copleindu-l. 'e simea mic i sla ct un vierme pe care-l calci n picioare.?
*lt data. ,on e#clam mptimitC ?ct pmnt. !oamne.?
!up ce planul i reuete datorit ?inteligenei ascuite, vicleniei procedurale i mai ales
voinei imense?=Lovineseu>, ,on, ntr-un gest de adorare, sruta pmntul, iar viaa ?i
zmea cu o plcere nesfrita?. 0ste a doua ipostaz a lui ,on, cnd se vede ?mare i
puternic ca un uria din asme care a iruit n lupte grele o ceat de alauri ngrozitori?.
"mntul nseamn pentru ,on demnitate, oiect al muncii asupra cruia i e#ercita
energia, vigoarea, hrnicia i priceperea. !up ce o las nsrcinata.pe *na, atitudinea lui
,on e rece, distant, cinic, refuz s voreasc cu ea i-i spune s-l trimit pe taic-sau s
discute. $nd trateaz prolema zestrei cu 8asile Baciu, ,on este ?seme i cu nasul n
vntH, sfidtor, contient c deine controlul asolut asupra situaiei i c-9 poate sili sH-i
dea pmntul la care atta rvnise. $nd s-a nsurat cu *na, ,on s-a nsurat, de fapt, cu
pmnturile ei, soia devnind o povar %alnic i incomod. $apitolul ?2unta? l surprinde
pe ,on ntre cele dou glasuri, devenite voci interioare, mai nti ?ce-ar fi oare dac a lua
pe Florica i am fugi amndoi n lume s scap de urenia asta?, ca apoi, n clipa imediat
urmtoare s gndeasc n sine cu dispre ?i s rmn tot calic, pentru o muiere...?.
&ririle lui ,on n lupta dus pentru a intra n stpnirea pmnturilor lui 8asile Baciu
sunt cele mai diverseC de ,a rutalitate, violen, la prefctorie i ncntare. $linescu
afirma c ?n planul creaiei ,on este o ruta. * at%ocorit o fata. i-a luat averea, a mpins-
o la spnzurtoare i a rmas n cele din urm cu pmnt?, ceea ce sugereaz faptul c ,on
este vinovat de propriul lui destin. 8inovat este ns i societatea care determina o
opoziie ntre sraci, i ogai prin natura relaiilor dintre oameni. nsuindu-i pmntul
pe ci necinstite, ,on nu putea s supravieuiasc, sfritul lui fiind perfect motivai moral
i csletic. /eorge Buluc, flcu ogat ar fi vrut s se nsoare cu *na, ogat ca i el, dar,
ntruct ea l iuete pe ,on, acesta se va cstori n cele din urm cu Florica. 7dat
satisfcut patima pentru pmnt, cellalt glas ce mistuie sufletul lui ,on, iuirea ptima
pentru Florica, duce fr duiu la destinul tragic al eroului. ,on este omort de /eorge,
care i prinde pe cei doi n flagrant, fiind apoi arestat, iar Florica rmne singur i de
ruinea satului. *stfel, persona%ul este drastic pedepsit de autor, ntruct el se faci vinovat
de dezintegrare moral, rspunztor de viaa *nei i a copilului lor, tulurnd linitea
unui cmin, linitea unei ntregi colectiviti. !up dramele consumate, viaa satului i
reia cursul normal, finalul romanulului ilustrnd srtoarea sfinirii noii iserici, la care
este adunat tot satul, iar drumul dinspre "ripas sugereaz faptul c lotul reintr n
oinuit.
L6$0*F*46L !0 .,D*, 0.,20'$6
"oemul L6$0*F*46L are ca punct de plecare un asm romnesc, +Fata n grdina
de aur-, cules de cltorul german 4ichard Wunisch, pe care 0minescu l-a versificat ntr-o
prim versiune, chiar su acest titlu. *poi, trecndu-l printr-o serie de alte variante,
marele poet l-a filtrat, restructurndu-l mereu i dndu-i sensuri noi, pn ce a devenit
Luceafrul-.
Lectura poemului ?Luceafrul? s-a fcut la ?Nunimea? nainte de apariia lui n
?*lmanahul 'ocietii *cademice 'ocial-Literare +4omnia Nun- din 8iena, n 9FFI. n
acelai an, poemul a fost reprodus n revista ?$onvoriri literare? i n revista ?Familia?,
iar la sfritul anului a aprut n prima ediie de ?"oezii?, ngri%it de &itu .aiorescu.
?Luceafrul? este un poem filozofic, n care tema romantic a condiiei omului de geniu
capt strlucire desvrit. 0minescu nsui consemna pe marginea unui manuscris
sursa de inspiraie a ?Luceafrului? i definirea geniului n lumeC ? *ceasta este povestea.
,ar inelesul alegoric ce i-am dat este c, daca geniul nu cunoate nici moarte i numele lui
scap de noaptea uitrii, pe de alt parte, aici, pe pmnt nici e capail de a ferici pe
cineva, nici capail de a fi fericit. 0l n-are moarte, dar n-are nici noroc.? "rolema
geniului este ilustrat de poet prin prisma filozofiei lui 'chopenhauer, potrivit creia
cunoaterea lumii este accesiil numai omului superior, singurul capail s depeasc
sfera suiectivitii, s se depeasc pe sine, nlndu-se n sfera oiectivului. 'pre
deoseire de el, omul oinuit nu se poate nla deasupra concreteii vieii, nu-i poate
depi condiia suiectiv. n poem, se fac simite i alte surse filozofice, ct i mituri
autohtone i universaleC la originea lumii se afl cerul i pmntul ="laton>@ la originea
universului st 2oaptea, fiica Daosului, care este zeia tenerelor i mama tuturor zeilor
=Desiod>@ DQperion este
Fiul $erului, care este tatl 'oarelui i al Lunii@ relaia dintre !emiurg i DQperion, care
i cere s-i dezlege taina morii =filozofia indian>@ mitul Murtorului.
'&46$&64* "70.6L6,C
"oemul ?Luceafrul? este alcatuit din I:G de versuri, dispuse n :F de catrene, fiind
dominat de e#istena a dou planuriC unul universal-cosmic i altul uman-terestru.
*lcatuind patru talouri, gndite ca entiti distincte. &reuie s evideniem, de
asemenea, pe parcursul ntregului poem i ipostazele
omului de geniun raport cu ipostazele ideii de femeie.
"rimul talou din structura poeziei este o poveste fantastica de iuire intre Luceafar
=geniu, fiinta superioara> si fata de imparat =aflata la varsta cand poate fi tulurata de
Murator@ dar si simol al omului comun>. !ragostea lor poate fi vazuta ca o atractie a
contrariilor, caci $atalina aspira spre asolut in timp ce Luceafarul doreste sa cunoasca
concretul. 8isul tinerei fete treuie interpretat drept criza puerala, dorinta de realizare
prin dragoste ce este rezolvata mitologic prin motivul Muratorului. $adrul desfasurarii
acestei idile este atat cosmic cat si teluric, in timp ce atmosfera este grava, solemna.
/esturile celor doi sunt protocolare pentru ca ei apartin unor lumi total diferite.
&aloul ne prezinta o fantastica poveste de iuire intre doua fiinte apartinind unor lumi
diferite. $ontemplind de la fereastra dinspre mare a castelului Luceafarul de seara se
indragosteste de o preafrumoasa fata de imparat. Fata la rindul ei este cuprinsa de acelasi
sentiment. ,n conceptia fetei Luceafarul este un spirit, pentru chemarea caruia treuie o
formula magica de descintec. !escifrind alegoria, putem spune ca sensul ei este ca
paminteanul aspira catre asolut.,n timp ce spiritul aspira simte nevoia concretului.
"entru a-l putea chema linga ea fata foloseste descinteculC ?$oori in %os Luceafar
lind ...? .Fiintele supranaturale au posiilitatea de a metamorfoza. ,ntocmai ca in asm,
Luceafarul, la chemarea fetei se arunca in mare si preschimat intr-un tinar palid, cu
parul de aur si ochi scinteietori, purtind un gulgiu vinat, incununat cu trestii apare in fata
fetei ca un inger, ca un zeu. 7 invita pe fata in palatele lui de pe fundul oceanului unde
toata lumea s-o asculte pe ea. .etamorfoza Luceafarului pune la contriutie mituri
cosmogonice, asfel la prima intrupare Luceafarul are parintii cerul si mareaC?- !in sfera
mea venii cu greu $a s te-ascult -acuma.13i soarele e tatl meu1,ar noaptea-mi este
muma.? !in nou o cheam pe fat n lumea lui, oferindu-i de data aceasta cosmosul, pe
cerurile cruia ea va fi cea mai strlucitoare stea. Fata l refuz i de aceast dat, dei
frumuseea lui o impresioneaz puternicC ?- 7, eti frumos, cum numa-n vis16n demon
se arat. !ar pe calea ce-ai deschis1 2-oi merge niciodat? ,deea apartenenei geniului
la nemurire este e#primat sugestiv, cu claritate n strofa urmtoareC ?- !ar cum ai vrea
s m coorB *u nu-nelegi, tu oare. $um c eu sunt nemuritor. 3i tu eti muritoareB?
Fata ns nu poate accede la lumea lui i nici nu-l poate nelege =?!ei voreti pe
neles1 0u nu te pot pricepe?, aa c i cere s devin el muritor, s vin el n lumea eiC
?!ar dac vrei cu crezmnt ' te-ndrgesc pe tine, &u te cooar pe pmnt, Fii muritor
ca mine.? "uterea de sacrificiu a omului de geniu n numele mplinirii idealului asolut
este ilustrat de intensitatea sentimentului de iuire, care duce la renunarea la nemurire
Luceafrul pleac spre !emiurg pentru a-i cere acestuia dezlegarea de nemurire, ?'-a
rupt din locul lui de sus1 "ierind mai multe zile.?
&aloul al ,,-lea *cest talou se desfasoara in plan terestru, in plan uman, este idila
dintre $atalin si $atalina, idila care simolizeaza repeziciunea cu care se staileste
legatura sentimentala intre reprezentantii lumii inferioare. *vem aici o atmosfera intima,
familiara. *cum eroina nu mai este preafrumoasa fata de imparat, ea devine $atalina,
ceea ce simolizeaza faptul ca acum este o fata ca oricare alta cu un nume comun, care se
poate indragosti rapid de un aiat oarecare. $atalin este viclean copil de casa, un pa% din
pre%ma imparatesei, aiat din flori dar indraznet cu ochii. 6rmarind-o pa $atalina
socoteste ca e momentul sa-si incerce norocul si prinzind-o intr-un ungher ii serveste
$atalinei o adevarata lectie de dragoste
C ?-!ac nu tii, i-a arta1 !in o n o amorul =...> 3i ochii ti nemictori1 'u ochii
mei rmie =...>, $nd faa mea se pleaca-n %os,1 n sus rmi cu faa =...> $nd srutndu-
te ma-nclin.1 &u iari m sruta?. ,deea compatiilitii celor dou lumi este ilustrat
foarte sugestiv, ntr-un lima% popular, ci se poate de oinuitC ?3i guraliv i de nimic1
&e-ai potrivi cu mine...?. 'uperioritatea Luceafrului este contientizat de $tlina, prin
e#primarea propriei neputine de a ptrunde n lumea ideilor nalte a astruluiC ?n veci l
voi iui i-n veci1 8a rmnea departe...?.
&aloul al ,,,-lea este dominat de planul universal-cosmic, Luceafrul esle DQperion
=hQper eon- pe deasupra mergtorul>, iar fata este motivaia cltoriei, simolul iuirii
ideale.*cest fragment liric ncepe cu un pastel cosmic, n care natura este fascinanta,
0mineseu lsnd scurte referiri la ideea filozofic a timpului i a spaiului universal,
trimind totodat i la geneza 6niversuluiC ?"orni luceafrul. $reteau 1,n cer a lui aripe.
3i ci de mii de ani treceau1,n tot attea clipe. 6n cer de stele dedesut, !easupra-i cer
de slele "arca un fulger ne-ntrerupt 4tcitor prin ele.3i din a duiosului vai1Nur-mpre%ur
de sine18edea ca-n ziua ce dinti1$um izvorau lumine@? $ltoria lui DQperion spre
!emiurg simolizeaz drumul cunoaterii i totodata motivaia meditaiei pe care
0minescu o face asupra condiiei omului de geniu n raport cu oamenii oinuii, dar i cu
idealul spre care aspir acesta. 'etea de cunoatere a omului de geniu =?o sete care-l
soare?> face ca DQperion s mearg la !emiurg pentru a fi dezlegat de nemurire pentru a
descifra taina iuirii asolute, n numele creia este gata de orice sacrificiuC?4eia-mi al
nemuririi nim13i focul din privire13i pentru toate d-mi n schim17 ora de iuire...?
!emiurgul i refuza lui DQperion dorina, prin e#primarea ideii c omul este muritor, nu-
i poate determina propriul destin i se azeaz numai pe noroc, n antitez cu omul de
geniu, capail de a mplini idealuri nalte, care-l fac nemuritor, dar i neneles de
societateC?0i doar au stele cu noroc13i prigoniri de soarte12oi nu avem nici timp, nici loc,
3i nu cunoatem moarte.?,deea dualitii e#isteniale, aceea c e#istena uman este
alctuit din via i moarte, este unul din argumentele !emiurgului n a-9 convinge pe
DQperion s renune la ideea de a deveni muritorC?$ci toi se nasc spre a muri
3i mor spre a se nate.?!emiurgul respinge cu fermitate dorina lui DQperion, ? moartea
nu se poate...?, e#primndu-i profundul dispre pentru aceast lume H superficial,
meschin, care nu merit sacrificiul omului de geniuC , ?3i pentru cine vrei s moriB
ntoarce-te, te-ndreapt1'pre-acel pmnt rtcitor13i vezi ce te ateapt.?
,n cadrul acestei parti demiurgul reprezinta asolutul. ,deea de materie universala,
superior organizata. DQperion este forma individualizata a asolutului. !orinta lui de a
otine dezlegarea de nemurire reprezinta dorinta de a otine alta structura. 4efuzul
demiurgului este imposiilitatea oiectiva de a mai coora treptele de organizare a
materiei universal
&aloul al ,8-lea 2e duce din nou n planul terestru dar i n cel universal
cosmic.DQperion devenit din nou Luceafr se ntoarce pe cer i i revars din nou razele
asupra "mntului.)n acest talou avem un foarte frumos pastel terestru care contrasteaz
cu pastelul cosmic din partea a I-a. Luceafrul descoper pe crrile din crnguri su
iruri lungi de tei doi tineri ndrgostii care edeau singuri. Fata l vede i l cheam s-i
lumineze norocul. 7amenii snt fiine trectoare. 0i au doar stele cu noroc n timp ce
Luceafrul nu cunoate moarte. .hnit de cele ce vede, Luceafrul nu mai cade din nalt
la chemarea fetei ci se retrage n singurtatea lui constatnd cu amrciuneC?$e-i pas ie
chip de lut 1!aco-i fi eu sau altulB1&rind n cercul vostru strmt1 2orocul v petrece1$i
eu n lumea mea m simt2emuritor i rece?. 4esemnarea n +lumea lui-, nemuritor i
rece, este resemnarea ideal la care tinde orice om superior cu contiina ridicrii lui din
condiia umanului. 4spunsul final al Luceafrului este constatarea rece, oiectiv, a
diferenelor fundamentale ntre dou lumi antonimiceC una trind starea pur a
contemplaiei, cealalt starea instinctualitii oare n cercul strmt al norocului, al ansei
de a se mplini sau a neansei. )n structura poemului e#ist elemente care aparin celor
trei genuri litarareC liric, epic i dramatic.Lirismul provine din muzicalitatea formei, din
tririle persona%elor, dar i din prezena unor specii aparinnd genului liricC pastelul
terestru i cosmic, meditaia i elegia.)n ceea ce privete genul dramatic, treuie s
distingem ntre aspectul tehnic al termenului i cel al continutului@ ca tehnica dramatic,
poemul este alctuit din mai multe scene n care modalitatea esenial de e#primare este
dialogul ( din punctul de vedere al coninutului, vorim de frmntrile dramatice ale
persona%elor ntre ceea ce sunt ele-n realitate i ceea ce vor s fie.!e genul epic aparine
schema epic, caracterul narativ al poemului.Lima%ul artistic poate fi definit prin cteva
particularitiC U limpezimea clasicii este data de asena podoaelor stilistice, epitetele
alese de poet dovedind preocuparea acestuia pentru claritatea descrierii, 0minescu
folosind cele mai potrivite cuvinte pentru conturarea ideilorC - epitetul popular ?o prea
frumoas fat? a fost ales dup un lung ir de ncercriC ?un ghiocel de fata?, ?un vlstrel
de fat?, ?o dalie de fat?, ?un gangure de fat, o pasere de fat?, un cnra de fat?, ?un
giuvaer de fat? etc@- folosirea puinelor ad%ective =F: n tot poemul> este particularizat
prin frecvena acelorai ctevaC mndru, frumos, mure, lnd,, dulce, viu sau prin
formarea unora noi, cu prefi#ul etc. neC nemrginit, nemuritor, nespus, negrit,
nemictor etc. HLuceafarulH este o capodopera nu numai prin profunzimea ideilor ci si
prin perfectiunea formei.
.orala Luceafarului 0minescian nu este alta decat cea desprinsa din inegalailul asm
romanesc &inerete fara atranete si viata fara de moarte adica faptul ca omul asa cum este
el creat este in incapailitatea de a-si depasi conditia de muritor .

4080!040
!0 .,D*, 0.,20'$6


"oezia 4080!040 este prima creaie n metru popular - trohaic a lui 0minescu,
pulicat n +$onvoriri literare- din 9 octomrie 9FP:, dar scirs cu civa ani mai
nainte. "rin ea se poate urmri ceea ce a dat folclorul lui 0minescu i ceea ce a dat el
folclorului. .odelul deprtat este al lui lui *lecsandri din !oine, dar 0minescu adncete
inteniile naintaului su cruia i este superior prin fora poetic, viziune filozofic i
tehnic de versificaie. Fiind o poezie de maturitate, 0minescu e#prima o noua modalitate
de aordare a folclorului, mogind-o i nnoilnd-o cu profunde idei filozofice.
'uiectul poeziei 4080!040 este efemeritatea omului n contrast cu vesnicia naturii,
simolizat de codrul venic.
&itlul 'ugereaz ucuria rentlnirii poetului cu unprieten de care i-a fost dor, cuvntul
avnd, din punct de vedere semantic, rezonane afective, implicnd totodat i sensul de
scurgere a timpului.
'tructura
?4evedere? este o elegie filozofic n care timpul este elementul de referin care domin
ntreaga poezie. &impul filozofic are la 0minescu dou valene, C individual =care
marcheaz cu scurgerea sa implacail i reversiila condiia omului murilor> i universal
=care semnific eternitatea, venicia proprie numai 6niversului>.
$ompoziional, poezia este structurat n dou planuri distincteC unul uman i celalalt al
naturii i patru secvene lirice corespunztoare celor dou ntreri i celor doua
rspunsuri, ale poetului i, respectiv, ale codrului.
"lanul ,. "oezia ncepe printr-o ntreare adresat de ctre poet, direct codrului
personificat n care se simte intimitatea tonului, sentimentul de dragoste pentru acesta,
precum i ucuria revederii, concretizata prin diminutivele care sugereaz un ton intim,
familiarC ?- X $odrule, codruule,1 $e mai faci, drguule?. ,deea timpului este sugerat de
?multa lume am mlat?, cu sensul scurgerii unei perioade lungi de vreme n care poetul
s-a simit departe.
'trofa ,, reprezint rspunsul codrului, formulat n acelai stil popular, ncepnd cu o
inter%ecie specificC ?- ,a, eu fac ce fac de mult?, ideea scurgerii timpului fiind- sugerat
aici de succesiunea anotimpurilor principaleC ?,arna viscolu-l ascult,1 =...> 8ara doina mi-o
ascult1?. &rinicia i fora de rezisten a naturii este dat de asprimea gerului n timp de
iarna =?larna viscolu-l ascult1$rengile-mi rupndu-le,1 *pele-astupndu-le,1 &roienind
crrile1 3i gonind cntrile@?>, iar
armonia afectiv perfecta dintre om i natura este ilustrat prin ucuria codrului la auzul
doinelor populare =?8ara doina mi-o ascult1 =...> mplndu-i cofeile,1 .i-o cnt
femeile.?>. "lanul personificat al codrului, mai e#tins, e predominant afirmativ, fiind
alctuit dintr-o succesiune de constatri despre ceea ce rmne ca permanent n micarea
naturiiC rotaia anotimpurilorC ?,ar, eu fac ce fac de mult 1 ,arna viscolul ascult 1 $rengile-
mi rupndu-le 1 *pele astupndu-le 1 &roienind crrile 1 3i gonind cntrile 1 3i mai fac
ce fac de mult 1 8ara doina mi-o ascult? i statornicia stelelorC ?,ar noi locului ne inem 1
$um am fost aa rmnem 1 .area cu rurile 1 Lumea cu pustiurile 1 Luna i cu soarele 1
$odrul cu izvoarele?. "ornind de la metafora codrului etern, a temporal, 0minescu
prezint n poezie codrul ca simol al veniciei regenerrii a materiei, al permanenei n
antitez cu omul trector, fiin perisailC ?2umai omu-i schimtor 1 "e pmnt
rtcitor?. 4evedere este aadar o elegie pe tema efemeritii omului, un cntec
melancolic despre fragilitatea condiiei umane n faa timpului. "unctul de plecare este
doina popular, dar 0minescu rescrie totul din perspectiva poetului romantic cutremurat
de spectacolul universului venic, ce-l face s se simte mrunt i trector. "oezia capt
astfel un sustrat filozofic, care nu mai e de origine folcloric.
6ltima parte cuprinde 9J versuriC+"entru codrul eminescian, +vremea? este eternitatea.
*sistand, in fiecare seara, la +nasterea? stelelor pe lacurile sale =ca si cand fiecare dintre
ele ar fi marea primordiala>, codrul devine element de mit =ca Daosul sau "amantul>.
8ersul +.ie-mi curge !unarea? contine sugestii din DeraclitC timpul curge asemeni
raului@ numai codrul priveste impasiil la lenta lui lunecare.
"aralelismul enumerativ din final =cuprinzand cateva elemente permanente ale naturii>,
reliefeaza, prin contrast, cuvantul +omul? precedat de +numai?, separat deci in interiorul
destinului sau efemer.*ntiteza se realizeaza, pe plan gramatical, prin introducerea lui
+iar? adversativ intre cele doua grupuri de versuri.
in acest conte#t, ad%ectivele +schimator? si +ratacitor? capata semnificatii dramatice.$a
si in lirica populara, versul este scurt, cu masura de sapte silae, iar rima este
imperecheata. - principala figur de stil este personificareaC rspunsul codrului, care
?ascult? viscolul, doinele i care gndete, contientizeaz dinuirea, statornicia naturii
=?,ar noi locului ne inem,1 $um am fost aa rmnem@?>@
- lima%ul popular prezent printr-o varietate de modaliti e#presiveC
U diminutivele - care sugereaz tonul mngietor, intim prietenos,
drgstos al poetului pentru codruC ?codruuleHH, ?drguule?@ U e#presii specific
populare, ilustrnd sursa folcloric a poezieiC ?la, eu fac ce fac de mult?, ?,ar noi locului
ne inem?@ U cuvinte cu form popularC ?.ult vreme au trecut?, ?am
miat?, ?mplndu-i?@ U dativul etic, specific creaiilor populare literareC ?crengile-mi?,
?ce mi-i vremea?, ?vntu-mi ate?, ?frunza-mi sun?@U ?i?-ul narativ, specific popularC
?3i mai fac....?, ?3i de-i vremea...?@ U structura prozodic ilustreaz forma poeziei
populareC ritmul trohaic, msura de P-F silae =versul scurt al doinei populare>, rima
mperecheat@U motivul codrului, ca fiin mitic, fiind un prieten apropiat, drag
al omului@ - poezia culta este reprezentat deC UprezenYa ideii filozofice a &impului, care
este ireversiil pentru om i etern pentru 6nivers@U viziunea romantic asupra condiiei
de muritor a omului n relaie cu 6niversul@U sentimentul de tristee, de melancolie,
specific elegiei filozofice@ ?$ea mai mare nsuire a lui 0minescu este de a face poezie
popular fr s imite, i cu idei culte, de a coori la acel sulim impersonalism
poporan?. = /eorge $linescu > 4imele perechi sunt feminine =cu ultime silaa
neaccentuata> si produc o inmuiere, o catifelare a tonului final.
&0'&*.02&
&6!74 *4/D0M,
"oezia &estament de &udor *rghezi deschide primul volum de poezii, ? $uvinte potrivite
? =9:GP> i constituie poezia sa programatic, poate cea mai cunoscut art poetic din
lirica romneasc. *lte poezii programatice sunt ?"ortret?, ?4ug de sear?, ?,a aminte?.
&ema poeziei ?&estament? e#prim concepia despre art a lui *rghezi i definete
programatic ntreaga creaie liric a poetului, n care cuvntul este atotputernic, stpn
asolut al universului, iar opera literar este rodul harului divin i al trudei.
'emnificaia titlului. $uvntul &estament nseamn un act prin care o persoan las
unurile sale urmailor. )n poezia lui *rghezi, ?testament? nseamn relaia spiritual
ntre generaii precum i responsailitatea urmailor fa de motenirea primit. !e
asemenea, titlul ilustreaz i n sens propriu faptul c poezia este un ?act oficial? ntocmit
de poet, prin care las motenire urmailor opera sa literarC
?2u-i voi lsa drept unuri dup moarte1!ect un nume adunat pe-o carte.?
'tructura poeziei "oezia ncepe printr-o negaie, care are rolul de a accentua valoarea
deoseita a motenirii, opera literar, unul cel mai de pre al poetului, pe care acesta o
las prin testament viitorimii, accentund faptul c ea constituie o acumulare spiritual
?de la strunii mei?, realizat cu mult efort i n mod evolutivC?"rin rpi i gropi adnci.
'uite de trnii mei pe rnci?$ontinuarea tradiiei strune, continuarea operei
nfptuite de strmoi constituie o treapt n evoluia spiritual a omenirii, simolizata
aici prin ?fiule?, o adresare direct, care d poeziei un ton familiar, intim, ce apropie
generaiile trecute de viitorimeC?3i care, tnr, s le urci le-ateapt1$artea mea-i, fiule, o
treapt.?$a mesager al trudei i durerii strunilor, poetul aaz ?cartea? la cptiul
civilizaiei omeneti, cu ndemnul, din nou adresat direct, de a respecta acest un spiritual
i a-l duce spre progresC?*az-o cu credin cpti10a e hrisovul vostru cel dinti?
0voluia spiritual este ilustrat prin instrumentele pe care poetul le enun n poezie, de
la munca fizic, omenirea a progresat ctre o activitate intelectual, ideaticC
?$a s schimm acum, ntia oar1 'apa-n condei i razda-n climar?
Lima%ul poetic vine din vorirea trnilor, din lima popular, ?!in graiul lor cu-
ndemnuri pentru vite?, din care poetul a ?ivit cuvinte potrivite?, ceea ce constituie o
mrturisire de credin, creia i rmne devotai. ,novaia stilistic arghezian face ca
poetul s valorifice cuvintele n sens estetic, s le dea o nou semnificaie, ntruct
cuvntul este la *rghezi atotputernicC?Le-am prefcut n versuri i-n icoane1Fcui din
zdrene muguri i coroane18eninul strns l-am preschimat n miere1Lsnd ntreag
dulcea lui putere.?$uvntul arghezian este omnipotent, el poate s mngie sau s
pedepseascC?*m luat ocara, i torcnd uure1*m pus-o cnd s-mie, cnd s-n%ure.?
$uvntul este divin, este dat de la !umnezeu, poetul fcnd trimitere la Bilie, unde se
spune c ?mai nti a fost cuvntul?, iar generaiile viitoare au datoria de a-l pstra i a-l
nlaC?*m luat cenua morilor din vatra13i am fcut-o !umnezeu de piatr1 Dotar nalt,
cu dou lumi pe poale1"zind n piscul datoriei tale. ?
!atoria poetului este aceea de a ilustra n poezia sa, H8ioara?, durerile neamului
romnesc, imaginea groteasc a stpnului %ucnd ?ca un ap n%unghiat? fiind suliniat
de ideea iciului rdat ntors n cuvinte, ca simol al izvirii i pedepsirii celor ce au
provocat suferinele. Lima poetic n care sunt e#primate aceste idei este surprinztoare
prin inovaie stilistic, *rghezi aducnd n literatura romn estetica urtului, o nou
manier literar de a e#prima frumosul, dndu-i astfel o nou valoareC?!in ue,
mucegaiuri i noroi1,scat-am frumusei i preuri noi.?.&udor *rghezi considera poezia o
domni rsfat, aleas, care este plin de sensiilitate i de nolee spiritualC
?ntins lene pe canapea !omnia sufer n cartea mea.?
H 6ltima strof d o definiie concret operei literare care, n concepia lui *rghezi este o
minare armonioas ntre har, talent, inspiraie i trud, efort, ntre care e#ist o uniune
perfect.?'lova de foc i slova furit1mperecheate-n carte se mrit,$a fierul cald
mriat n clete.?"oetul se consider roul cititorului, care este ?!omnul?, el creeaz
o oper care s fie citit de urmai, e cel care trudete din greu pentru ca cititorul s fie
contient de datoria sa de a contriui la evoluia civilizaiei spirituale a omeniriiC
?4oul a scris-o. !omnul o citete,? ntreaga oper literar este rodul unei tradiii
strmoeti n care se nscrie i opera lui n mod evolutiv, progresiv, pe care o las
motenire urmailor, aa cum i el a preluat-o i a nfrumuseat-o, a mogit-o, a nlat-
o spiritualC?Fr-a cunoate c-n adncul ei1Mace mnia unilor mei.
Lima%ul artistic =estetica urtului> se individualizeaz n literatura noastr prin modaliti
originale i novatoareC
9. sintagme poetice construite n serii opuseC ?graiul lor cu ndemnuri pentru vite?1 ?am
ivit cuvinte potrivite?@ ?ue, mucegaiuri i noroi1frumusei i preuri noi?@
?zdrene1muguri i icoane?@ ?veninul?1?miere?@
G. metafore surprinztoare ca semnificaiiC pentru sensul de opera poetul folosete o
multitudine de metaforeC ?carte?, ?hrisov?, ?ocara?, ?cuvinte potrivite?, ?!umnezeu de
piatr?, ?ciorchini de negi?, ?slova de foc i slova furit?@
I. epitetele se disting prin inovaie, prin alturarea de cuvinte surprinztoareC ?dulcea lui
putere?, ?durerea surd i amar?, ?torcnd uure?@
J. sinta#a surprinde prin inversrile de topicC ?3i dnd n vrf, ca un ciorchin de
negi,14odul durerii de vecii ntregi.?
K. lima%ul popular este semnificativ n poezie prin e#presiile i cuvintele populareC ?pe
rnci?, ?saricile?@ ?plvani?, ?poale?, ?zdrene?, ?ap n%unghiat , ?se mrit?.
8ersurile au metric variail, iar le#icul e arupt, colturos, n consonan cu asprimea
ideilor transmise.7rice act creator spiritual implic i cultul poetului pentru tradiie,
pentru strmoi i totodat responsailitatea creatorului fa de urmai, idee e#primat, de
*rghezi n mod e#plicitC ?"oezia e nsi viaa, e umra i lumina care califeleaz natura
i d omului senzaia c triete cu planeta lui n cer. "retutindeni n toate este poezie, ca
i cum omul i-ar purta capul cuprins ntr-o aureol de icoan.?

$Z"4,7*4*
de 0mil /rleanu
.iznd pe un profund spirit de oservaie i pe fora de seducie a vieuitoarelor n lumea
copiilor, prozatori precumC .. 'adoveanu, /. /alaction, ,. *griceanu, $. "etrescu, ,.
*l. Brtescu-8oineti i 0. /rleanu au creat adevrate capodopere demne de a sta alturi
de scrieri din literatura universal. 0mil /rleanu este autorul celerului volum din 9:9;
+!in lumea celor care nu cuvnt-, volum alctuit din mici monografii ale
necuvnttoarelor, de la gze la animale domestice, pn la vegetale, acest parc de vieti
cuprinde C +/ndcelul-, +.rinimie-, +'rcuul-, +/rivei-, +Frunza-, +Fricosul-,
+$prioara-.
&0.* '$4,04,,
*utorul convertete un instinct din lumea animalelor ntr-o puternic dragoste matern
capail chiar de sacrificiul suprem.
$7."7M,5,*. 0<"40',8,&*&0* 8*L74,L74 0'&0&,$0
$reaia deuteaz ntr-o atmosfer de pace care nu prea a prevesti deznodmntul tragic.
&aloul este construit pe fondul unei naturi grandioaseC +pe muchiul gros, cald, ca o
lan a pmntului, cprioara st %os lng iedul ei. *cesta i-a ntins capul, cu otul mic,
catifelat i umed pe spatele mamei lui, i cu ochii nchii se las dezmierdat. $prioara l
linge i lima ei suire alunec uor pe lana moale, mtsoas a iedului.-
0ste o scen de familie plin de duioie i graie, elemente sugerate prin epitete dule,
triple i o comparaie. *rmonia, linitea i mpcarea sunt punctate pentru a scoate i mai
ine n relief lupta sfietoare din sufletul de fugarnic al cprioarei, care de fapt nu mai
pare s fie un animal ci o mama adevrat, copleit de mil pentru +fiina fraged creia
i-a dat via,pe care a hrnit-o cu laptele ei, dar de care treuie s se despart.-
!etaat de te#tul schiei, acestfragment ne duce cu gndul la o fiin uman, la mam, la
eterna noastr mam.*cesta este momentul cnd puiul de cprioar treuie s-i ia
destinul pe cont propriu.+6n muget nuit de durere- puse capt frmntrii luntrice,
i, nvingndu-i dragostea matern, cprioara se hotr s-i duc puiul la +ancurile de
stnc din zri, unde va fi n afar de orice pericol. *colo, pe muchiile prpstiilor era
mpria caprelor, peste care stpneau fr nici o gri%, i acolo, l-ar fi tiut ca lng
dnsa.- 'cena moale de pn aici se dinamizeaz, drumul pn la ancuri o impune,
singura ei arm de aprare o constituie micarea rapid, fuga +fulgertoare-, +salturile
ndrznee- +prin locuri pline de prime%die- i iedul treuie s fac dovada c are fora
acestor micri. ,edul, +se ine voinicete- i +se avnt ca o sgeat- .
*meninarea plutete n aer, lupul st la pnd, cprioara simte +contenete fuga, pete
ncet-. 2atura slatic, grandioas i nspimnttoare este descris admirail, ca un
drum ntre via i moarte. !e la luminozitatea poienilor ( viaa, se a%unge n inima
ntunecat ca un iad a pdurii ( moartea. )ntr-o grandoare impresionant lumina se
mpuineaz i spaiul se ngusteaz treptat. ,eir la un alt lumini i continuarea
drumului este posiil numai pentru ied, cprioara se va sacrifica pentru acesta.
.omentul culminant este descris cu miestrie, dar cu economie de mi%loace stilistice
pentru ca sacrificiul s nu devin patetic. Finalul este magistral, ncheind o evocare
narativ prin ochii cprioarei muriunde, n care imaginea realitii se stinge treptat,
ultima fiind aceea a iedului care +se topete n adncul pdurii- ( simol al salvrii.
+"ruit n snge, la pmnt, su colul fiarei, cprioara rmne cu capul ntors spre
iedul ei. 3i numai cnd acesta, nspimntat, se topete n adncul pdurii, cprioara
simte durerea, iar ochii i se tulura n apa morii.-
Lima folosit de 0mil /rleanu este cu totul potrivit fondului de idei, cu e#presii
plastice i epitete sugestive. 'tilul este concis i red cu precizie ideea, fiind totui ogat
n epitete i comparaii. 'chiele lui /rleanu au o nsemnat valoare instructiv i
educativ. 0le constituie un mi%loc de cunoatere a unor aspecte ale vieii animalelor,
psrilor, insectelor i chiar a plantelor, redate ntr-o form literar accesiil. Lectura
acestor schie le trezete copiilor dorina de a oserva mai atent viaa din natur i
mrete interesul pentru cunoaterea vieuitoarelor, contriuind la dezvoltarea spiritului
de oservaie. "rin forma lor artistic, schiele lui /rleanu contriuie i la dezvoltarea
sentimentelor estetice ale copiilor.
'chia este o oper epic - o naraiune ( n proz, de mici dimensiuni, n care se relateaz
o singur ntmplare semnificativ din viaa unor persona%e. *ciunea dintr-o schi se
petrecentr-un interval de timp scut, cel mult o zi, i ntr-un spaiu restrns.
"entru ca lectura operei lui /rleanu s-i ating scopul educativ i, n special, s
contriuie la dezvoltarea spiritului de oservaie, educatorul treuie s-i stimuleze pe
copii, pentru a oserva amnuntele redate de scriitor i a le putea reproduce.

"uiul
,oan *le#andru Bratescu-8oinesti
!elicata si rascolitoare in acelasi timp, povestirea "uiul face parte din volumul in lumea
dreptatii =9:;R>, al unuia dintre eei mai importanti nuvelisti din istoria literaturii romane
,oan *le#andru Bratescu-8oinesti. enul C epic, opera povestind =narind>, in proza, intr-o
anumita ordine, o suita de intimplari din lumea pasarilor, orizont interferat, in mod firesc,
cu eel al e#istentei umane ="uiul trimite astfel si la puiul de om>.
,deea C ca in orice faula =pentru ca povestirea imraca haina alegorica>, trimiterea catre
universul uman este marcata chiar din momentul startului, prin acea invocare-motou C
+'andi, sa asculti pe mamicaA?, pilda cu care acest te#t se infatiseaza cititorului. *sadar,
autorul sugereaza, prin mi%locirea unui e#emplu cum nu se poate mai convingator, o
invatatura demna de luat in seama. .
/enul C epic, opera povestind =narind>, in proza, intr-o anumita ordine, o suita de
intimplari din lumea pasarilor, orizont interferat, in mod firesc, cu eel al e#istentei umane
="uiul trimite astfel si la puiul de om>.
'pecia literara C povestirea =naratiune care infatiseaza faptele din punctul de vedere al
autorului [ martor parca la tot ceea ce se intimpla si implicat sufleteste in desfasurarea
evenimentelor, incheiate tragic>.-
&ema o constituie destinul unei vieti ce se prauseste tocmai in momentul in care ar fi
treuit sa porneasca in. marele zor [ cel al devenirii pe cont propriu [ catre o
implinire normala si mult asteptata.
,deea C ca in orice faula =pentru ca povestirea imraca haina alegorica>, trimiterea catre
universul uman este marcata chiar din momentul startului, prin acea invocare-motou C
+'andi, sa asculti pe mamicaA?, pilda cu care acest te#t se infatiseaza cititorului. *sadar,
autorul sugereaza, prin mi%locirea unui e#emplu cum nu se poate mai convingator, o
invatatura demna de luat in seama. .
$ompozitia si suiectul =aflate in strinsa legatura>. "ovestirea, una dintre cele mai
frumoase, mai emotionate din intreaga noastra literatura, incepe simplu, firesc C ,,intr-o
primavara, o prepelita moarta de ooseala [ ca venea de departe, tocmai din *frica [ s-
a lasat din zor intr-un lan verde de griu, la marginea unui lastar?... ,ntram, prin aceasta
formula =si prin cele doua precizari C prepelita vine din alte tari si se asaza intr-un teritoriu
de viata noua>, in e#pozitia suiectului, care. mai dezvoltata decit in mod oisnuit, va
cuprinde o suita de fapte si de intimplari C ca orice +gospodar? serios, prepelita isi
cladeste, mai intii, casa [ cuiul, apoi, +sapte zile de-a rindul a ouat... sapte oua mici ca
niste cofeturi?, pe care le cloceste, scoate pui [ +sapte gogosi de matase?, ii invata sa se
hraneasca, sa zoare, sa traiasca, adica, intre altele, sa se fereasca de toate pericolele pe
care viata le scoate in cale.$urgind lin, firul epic, dupa ce cunoaste un moment de
involurare =generat de prinderea puiului celui mai mare de catre un tinar, care, la sfatul
unuhom-in virsta, ii da drumul> a%unge la acel moment [ intriga discursului narativ [
care va aduce lumea povestirii intr-un alt registru de derulare si anume intr-unui grav,
dureros. 0ste momentul ranirii puiului, sinonim cu condamnarea lui la moarte =o
autocondavmare, de fapt, nascuta din neascultarea cuvintului mamei>.Muciumul
prepelitei, care isi daduse seama de nenorocire inca din clipa in care i-a vazut aripa rupta,
ca si chinurile ietului pui sint prezentate in mod retinut, cu demnitate, dar cu atit mai
rascolitor. /radatia ascendenta a framintarii atinge punctul durerii ma#ime \punctul
culminant> intr-o zi de toamna =timpul actiunii este, deci, din primavara pina toairi i
urmata apoi de iarna.."repelita strigaC +2u ma lasatiA 2u ma lasatiA?, ea zoara mai
departe cu puii zdraveni pina ce se pierde +in zarea despre miazazi?. !eznodamintul
fi#eaza, cu aceeasi simplitate rascolitoare, ca intr-un talou memorail, sfirsitul unei vieti
[ irosite dintr-un gest pripit si, mai ales, din incalcarea unei reguli C datoria, aproape
sfinta, de a asculta de cei ce-ti vor numai inele. in degorul acela ca un giulgiu, o fiinta isi
rememoreaza, inaintea clipei de trecere a ultimului hotar, ca pe niste +vedenii?, citeva,
+crimpeie? din scurta ei e#istenta C +miriste.., un carim de cizma, pe care se urcase o
furnica... aripa calda a mamei?... *poi, aceasta fiinta [ puiul de prepelita cu aripa rupta
[ +se clatina intr-o parte si intr-alta, si pica mort, cu degetele ghearei impreunate ca
pentru inchinaciune?."ersona%ele acestei povestiri sint selectate, pe de o parte, din lumea
pasarilor si a animalelor, pe de alta [ din aceea a oamenilor. *tentia ne este retinuta de
cele din prima categorie si indeosei de imaginea prepelitei [ simol ai mamei
adevarate, cumulind toate atriutele unui asemenea destin C harnicie, iuire, gri%a,
chizuiala, veghe indurerata la capatiiul celui olnav, echiliru, spirit de sacrificiu,
capacitate de decizie in momentele cruciale ale vietii. ,n ciuda faptului ca povestirea ne
propune, prin titlu, alt +erou?, prepelita este persona%ul principal al acesteia @ puiul cel
mare, construit parca potrivit unei traditii, care porneste din asme, este tipic
=reprezentativ> pentru intruchiparea ideii de neascultare, gest care genereaza suferinta,
incheiata =aici> cu moarte. 8inatorul, cei doi tarani [ atrinul si9 tinarul, ciinele [ sint
doar imagini pe care se spri%ina constructia si desfasurarea discursului
narativ..odalitatile de conturare a acestor imagini =a persona%elor, inclusiv a prepelitei si
a puiului [ +erou?> sint cele oisnuite C prezentarea directa realizata de scriitor, mai ales
participarea la iniimplarile din desfasurarea naratiunii, notarea =facuta de autor> a unor
gesturi, atitudini, a felului de comportare, sugerarea +trairilor?, reproducerea unor vore
etc."articularitati artistice.$eea ce caracterizeaza povestirea lui ,oan *le#andru Bratescu-
8oinesti sint, in primul rind, simplitatea si caldura relatarii. impletind naratiunea
=dominanta ca modalitate de e#punere literara> cu descrierea, care puncteaza ici-colo
cadrul desfasurarii intimplarilor =mai ales la inceput si sfirsit> si cu dialogul =folosit in
lumea amelor categorii de persona%e si avind, intre altele, misiunea de a colora discursul
literar [ fie cu o tensiune in plus, fie de a dezvalui stari, trairi, de a proiecta drumul
devenirii vietii ca pe un asm frumos etc>, scriitorul-narator se implica in intreaga
constructie literara asumindu-si, din cind in cind, rolul de a se adresa direct celor care
parca il asculta C +*i vazut cum sta gaina pe oua B? folossste el, la un moment dat, o
interogatie retorica... sau C +ii atea inima ca ceasornicul meu din uzunar? =inima puiului
speriat, prins de flacaul acela, de .arin>. 'int de oservat, de asemenea, cele doua
registre [ tonalitati ale povestirii C cel calm, linistit, luminos, care deuteaza, ca timp
oiectiv al actiunii +intr-o primavara?... si cel grav dramatic, care se declanseaza +intr-o
dupa-amiaza, pe la sfirsitul lui august? @ in acest moment, peste viata puiu] lui se
deseneaza crucea care va treui purtata pe golgota ce duce spre sfirsitul inevitail. *cest
semn =al anuntarii mortii> este, poate, in mod nu intimplator, descoperit in momentul in
care peste e#istenta, acelor fiinte =familia prepelitei> se lasa intunericul.

$hirita in provincie
8asile *le#andri
$omedia reprezint specia literara a genului dramatic cult in care ni se prezint o serie
de evenimente menite a strni rasul. $ategoria estetica prin intermediul creia sunt
surprinse evenimentele se numete comic. 'ursele comicului variaz in funcie de ceia ce
surprinde si satirizeaz scriitorulC comicul de situaie, de lima%, intenie, nume, caracter.
$omediile +,asii in $arnaval- , +$oana $hirita in provincie- , +'anziana si "epelea- ,
drama +!espot 8oda- , povestirile +,storia 6nui galen Balta (ala- etc , sunt realizari
de mare valoare artistica.$omediile lui *lecsandri sunt structurate in %urul unui caracter,
a unei singure trasaturi de caracter =gelozie, zgarcenie etc> sau vizeaza pacate si
nea%unsuri dintr-o anumita epoca.,n cariera de comediograf a lui *lecsandri persona%ul
$ucoana $hirita ramane unul dintre cele mai reusite persona%e comice din dramaturgia
romaneasca.
+$hirita in provinie- reprezint o comedie de moravuri ntruct *lecsandri surprinde,
satirizeaz moravurile societariiC corupia, snoismul, incultura, parvenismul. *stfel,
8.*lecsandri aordeaz tema inlaturarii corupiei, a dorinei de a parveni, ducndu-si
persona%ele, impingadu-le in zona ridicolului, suliniind discrepanta dintre esena si
aparenta,criticnd diferena dintre ceia ce sunt in realitate si ceia ce vor sa para
persona%ele comediei.
&itlul comediei ne indica numele protagonistei, $hirita, un persona% ridicol, dornic de a
parveni, un persona% a crui imagine este adusa in prim-plan ca fiind simolul
snoismului,inculturii si al parvenismului. )ntreaga aciune se concentreaz in %urul
acestui persona% feminin, scriitorul conturndu-i un portret moral prin acumulare de
trasatori si prin fuziunea modalitilor de caracterizare directa =indicaii scenice si
replicile altor persona%e> cu modalitile de caracterizare indirecta =lima%ul, atitudinile,
faptele persona%ului>. &itlul operei conine de asemenea si o coordonata spaialaC +in
provinie-, ce suliniaz si anticipeaz inarvertenta dintre esena si aparenta, *lecsandri
ironiznd dorina $hiritei de a se sincroniza cu moda "arisului.
8asile *lecsandri realizeaza un ciclu de comedii, pozitionand acest persona% in centrul
evenimentelorC $hirita la ,asi, $hirita in voia%, $hirita in alon. *ceste comedii au
pregatit drumul pentru comediile lui ,.L.$aragiale.
+$hirita in provintie- este structurata pe doua acte. 2umita initial +,nturnarea cucoanei
$hirita-, aceasta comedie este urmarea +$hiritei in ,asi- sau +!oua fete si o neneaca-.
*ctul intai prezinta persona%ele, si pe $hirita ceartandu-se cu taranii. 0a primeste un
ravas de la ,asi prin care sotul ei o anunta ca a fost avansat in functia de ispravnic. ,n
actul doi, $hirita se plictisise de provincie si hotaraste sa plece la "aris, unde va incearca
sa ii logodeasca pe /ulita si Luluta.$hirita, comedie de moravuri surprinde modul de
viata, moravurile unei epoci. *utorul apare in mod indirect in te#t prin intermediul
actiunii si al persona%elor. *ctiunea comediei +$hirita in provincie- o prezinta pe $hirita,
dupa ce-si maritase cele doua fete, intr-o alta ipostaza, caracteristica perioadei anterioare
evenimentelor de la 9FJF, cand mica oierime este dornica de parvenire. $hirita vrea sa-
si vada sotul ispravnic, iar pe /ulita, fiul ei, sa-l casatoreasca cu Luluta, o fata orfana, dar
care va mosteni o mare avere.!ar, Luluta este indragostita de Leonas, un tanar istet si
cinstit, care intors din strainatate, vine la Barzoieni pentru a se casatori cu Luluta, spre
indar%irea $hiritei care incearca sa se opuna.$hirita este un prototip al micului proprietar
dornic sa parvina in protipendada, e o cucoana cu teriile fandoseli cosmopolite, deitand
cu candoare un stupefiant %argon frantuzit. $hirita poate fi socotita ca o caricaturizare a
tendintelor e#agerat sau pretins inovatoare, asa cum ursuzul si greoiul Barzoi incarneaza
conservatorismul sclerozat in vechi taieturi.
7pera E$hirita in provintie- se incadreaza in specia comediei, deoarce autorul satirizeaza
cu sarcasm intamplari, aspecte sociale cu a%utorul persona%elor ridicule, starnind rasul, cu
scopul de a le indeparta.&ema comediei este critica institutiilor si moravurilor societatii
feudale, iar ideea care se desprinde din continul ei este ca o societate parazitara, azata pe
auz, treuie sa dispara. 'uiectul apartine comicului si critica arivismul micilor oieri
rurali, care isi dau aere de noili.6n scurt rezumat. $hirita este casatorita cu Barzoi, un
razes mai instarit. !e aceea vrea sa parvina, sa adune avere si astfel, sa intre in randul
oierilor. 0a il indeamna pe Barzoi sa otina functia de ispravnic, ca tot prin auzuri sa se
imogateasca. ,n casa ei locuieste Luluta, o nepoata orfana, dar care mosteneste o avere
importanta. !e aceea $hirita vrea sa-9 casatoreasca pe /ulita, aiatul ei cam lipsit de
minte si de educatie, cu Luluta. Luluta il iueste pe Leonas. *cesta se deghizeaza in
vizitiu si se preface ca are o pricina cu Barzoi, ca s-o poata vedea pe Luluta si sa intre in
casa. 0l afla de felul, in care treuie sa cumpere un curcan si sa-l dea ca plocon, fiindca la
ispravnic nu se intra cu mana goala. * doua oara vine imracat ca ofiter si pretinde sa
locuiasca in casa. 0l ii face curte $hiritei si aceasta-i da portretul, ca semn ca-9 accepta.
* treia oara vine imracat ca actrita. Luluta, care se preface ca a inneunit, il recunoaste
si cere sa fie logodita cu actrita. ,n fata invitatilor chemati la logodna lui /ulita cu Luluta,
$hirita si Barzoi sunt nevoiti sa accepte casatoria dintre Leonas si Luluta, fiindca Leonas
a oinut functia de ispravnic, si o santa%eaza pe $hirita cu portretul.
!e asemenea, 8asile *lecsandri critica administratia si moravurile sociale prezente in
aceasta comedie.$hirita este un persona% comic, care creeaza situatii comice. .i%loacele
de realizare a comicului sunt variateC comicul de lima% ( persona%ele voresc o franceza
modernizata = musiu 'arl, furculision, fripturision> , utilizarea calcului lingvistic
=utilizarea mot-a-mot a e#presiilor si locutiunilor>, utilizarea unor neologisme cu forma
gresita sau cu sens gresit @ comicul de caracter ( persona%ele sunt ridicule prin contrastul
dintre esenta si aparenta @ comicul de nume ( cele mai multe sunt diminutive ( Luluta,
/ulita, $hirita @ comicul de moravuri ( ipocrizia , incultura, snoismul, coruptia. Formele
comicului sunt umorul si ironia.$hirita este tipul arivistului, Barzoi este tipul
ispravnicului auziv, iar Leonas este tipul tanarului inteligent.$hirita 9-a adus in casa pe
musiu 'arl, ca sa-i invete frantuzeste pe ea si pe /ulita. !in acest motiv, %ocul umoristic
cu lima%ele este un procedeu realist, iar comedia este si ea realista prin spiritul critic,
prin faptul ca eroii, conflictul, suiectul sunt luate din viata sociala.
&otodata dialogul este caracterizat de o mare naturalete, iar caricaturizarea voririi
strainilor predomina.$uplul tinerilor indragostiti, antitetici celorlalti memri ai familiei
Barzoi, reusesc sa inlature piedicile $hiritei si sa se casatoreasca. Barzoi, a%uns ispravnic,
dovedeste incapacitate si necinste.E"rin $hirita, *lecsandri a creat tipul oieroaicei
provinciale dornica sa parvina in lumea una a capitalei de la mi%locul veacului trecut,
dupa tipurile comediei clasice, dar nu mai putin originala- =/. $alinescu>, proiectata pe
fundalul autohton.*preciata drept o pretioasa ridicola =dupa comedia lui .olire,
"retioasele ridicole>, $hirita, mica oieroaica de provincie, ahtiata de parvenire, doreste
sa fie asemeni femeilor din marea oierime, de aceea imita oiceiurile protipendadei. !e
aici, ridicolul persona%ului, consecinta a discrepantei intre ceea ce este in realitate si ceea
ce vrea sa para persona%ul. 8rand cu tot dinadinsul sa fie moderna, ea invata frantuzeste,
calareste ca o armazoana, fumeaza, cocheteaza, anga%eaza un profesor de franceza pentru
fiul ei, isi insuseste oiceiurile unei case mari, spre uimirea celor oisnuiti ai casei.
*stfel, pretinde ca ravasul de la Barzoi, plecat la ,asi, sa-i fie adus pe talger cu servetel.
&ehnica ^ui-pro-^uo-ului naste situatii comice, in care persona%ul isi dezvaluie ridicolul
=scena in care Leonas, travestit in ofiter, o flateaza cu complimente pe $hirita>.
Lima%ul ei impestritat, dar plin de savoare, o caracterizeaza, o prezinta in esenta ei@
superficiala, cu o spoiala de cultura, o snoaa. 8orirea ei este un mestec de lima neaos
moldoveneaca, plina de farmec =sasa, sapte, cumnataca, gasi, taieta>, cu constructii ale
limii populare =sarcu de mine, ma munceste cugetul, nu dau tatarii s.a.>, de frantuzisme
=desirul, monsiu, uvra%> si grecisme =metaherisaste>.
E $hirita este un persona% cu trasaturi ingrosate, caricaturale, dar care este totusi simptica
prin firea voluila, prin slaiciunile ei materne. 0a devine un pesona% pitoresc, manifesta
o rapida receptivitate fata de nou-. =/. $alinescu>.
"ersona%ul este viail si astazi, rezistand timplui. 0#plicatia o formuleaza /eorge
$alinescuC E*mestecul de anteree si fracuri din aceste vodeviluri de moldoveneasca
grecizanta si %argon franco-roman, de taieturi patriarhale si de inovatii de lu# occidental,
da un talou inedit pentru ochiul de azi. 8eselia neuna a cupletelor, ufoneria enorma,
dar nu triviala, dau nastre unei placute emotii arheologice-.
&inerete fara atranete si viata fara moarte
"etre ,spirescu =9FI;-9FFP> a aratat totdeauna un viu interes pentru folclorul romanesc si
a cules cu pasiune productiile literaturii populare, pe care le-a pulicat mai intai in ziarele
timpului, apoi le-a adunat in volum. Basmul ?&inerete fara atranete si viata fara de
moarte? i-a fost povestit lui "etre ,spirescu, in copilarie, de catre tatal sau, dar a fost
pulicat aia in 9FRG, in ziarul ?&aranul roman?, su titlul ?"ovestea lui Fat-Frumos, sau
tinerete fara atranete?, semnat ".,. in forma definitiva, asmul ?&inerete fara. atranete
si viata fara de moarte? este integrat in volumul ?Legende sau Basmele romanilor,
adunate din gura poporului de ". ,spirescu, culegator-tipograf? =9FFG>, cu o introducere
entuziasta a lui 8asile *lecsandri, care-l felicita pe ,spirescu pentru ca a adunat ?intr-un
sirag multime de pietre scumpe din averea nationala, un sirag care nu mai este amenintat
de a se pierde. _...` *i indeplinit o sacra datorie catre "atrieA?.
Basmul ?&inerete fara atranete si viata fara de moarte? se incadreaza in genul epic, iar
ca specie literara este un asm popular, cules si pulicat de "etre ,spirescu. ,mpletirea
elementelor reale cu cele fauloase creeaza fantasticul, ca specific ancestral =stravechi> al
asmelor, insa, in aceasta creatie populara se manifesta idei filozofice din mitologia
romaneasca, referitoare la conditia omului in univers, la viziunea despre viata si moarte.
Basmul imina supranaturalul popular =faulosul> cu profunde conceptii filozofice si
mitologice, de unde reiese si originalitatea unica a acestei creatii.
&itlul ?&inerete fara atranete si viata fara de moarte? releva sensuri pline de sustanta
ideatica, dula negatie =?fara?> reliefand fermitatea dorintei omului de a atinge idealuri
superioare, anuland, astfel, adevarul universal-valail ca nu e#ista nici atranetea fara
tinerete si nici moartea fara de viata =adica nu poti fi atran daca n-ai fost mai intai tanar
si nu poti muri daca n-ai fost viu>. 'utilitatile semnificatiei titlului se regasesc si in
cuvintele cu care il intampina zana, cu mila, in tinutul vreraii uitate - ?Bine ai venit, Fat-
Frumos? - si cele pe care i le spune .oartea, dandu-i o palmaC ?- Bine ai venit, ca de mai
intarziai, si eu ma prapadeam?.
&ema este atipica pentru asm, lupta nu se mai da intre fortele inelui si cele malefice, ci
releva dreptul nativ al omului la fericire si refuzul de a accepta o viata anala, marginita
intre limitele umanului. 'e pare ca motivul mitologic ai copilului care nu accepta sa se
nasca nu se regaseste si in folclorul altor popoare.
*utorul anonim este un narator omniscient. 2aratiunea la persoana a ,,,-a imina
supranaturalul cu planul real, armonizand eroii faulosi cu ideile filozofice si miiologice.
*ctiunea acestui asm nu are la aza coniflctul dintre fortele inelui si ale raului, ci acela
dintre ideal si limita umand, iar deznodamantul consta in triumful legilor universal-
valaile care guverneaza conditia de muritor a omului, de aceea asmul este de factum
filozofica. 'uiectul este asemanator asmelor in ceea ce priveste eroii si motivele
populare, incipitul fiind reprezentat de formula initiald tipicaC ?* fost odata ca niciodata@
ca de n-ar fl, nu s-ar mai povesti?.
!ezvoltarea epica urmeaza, in mare, schema, saloanele asmuluiC imparatul si
imparateasa, +amandoi tineri si frumosi?, dar lipsiti de copii@ atranul vraci =+un unchias
diaci?> care le da leacuri pentru a infrange sterilitatea, dar ii si avertizeaza ca vor avea
un singur copilC +0l o sa fie Fat-Frumos si dragastos si parte n-o sa aveti de el?, nasterea
miraculoasa a copilului care, inainte de a veni pe lume, incepe sa planga +de n-a putut
nici un vraci sa-9 impace?@ tatal care ii promite tot inele din lume, copilul ostoindu-se
din plans si nascandu-se numai dupa ce i se promite tinerete fara atranete si viata fara de
moarte@ cresterea miraculoasa, poate intr-un ritm mai +lent? decat eroii din alte asme
=+!e ce crestea copilul, de-aceea se facea mai istet si mai indraznet?>@ hotararea fiului de
imparat de a doandi singur ceea ce i se promisese la nastere ?=+- !aca tu, tata, nu poti
sa-mi dai, apoi sunt nevoit sa cutreier toata lumea, pana voi gasi fagaduinta pentru care
m-am nascut?>@ +inzestrarea?, adica otinerea calului nazdravan, care se ascundea su o
infatisare %alnica =+un cal rapciugos si uos si sla?> care il invata sa ceara de la tatal sau
+palosul, sulita, arcul, tola cu sagetile si hainele ce le purta el cand era flacau?@ in fine,
plecarea de acasa, care incheie o prima secventa a naratiunii, cu nimic - sau foarte putin -
deoseita de alte naratiuni de tip asm.
7data iesit din teritoriul imparatiei tatalui, un spatiu al sigurantei si ordinei lumesti, eroul
intra intr-un spatiu al nesigurantei si prime%d%ei, a%unge +in pustietate?. *ici, sfatuit de
cal, tanarul trece cu ine proa intalnirii cu /heonoaie, o faptura +grozav de mare?, pe
care Fat-Frumos o raneste, dar o lasa in viata, dupa ce aceasta +ii da inscris cu sangele
sau?, si confruntarea cu sora acesteia, 'corpia, care +este mai rea decat sora-sa si are trei
capete?, a%ungand in apropierea palatului unde se afla +&ineretea fara atranete si viata
fara de moarte?. 'alvati chiar de catre +doamna palatului? de lighioanele pe care le hranea
cu drag, cei doi pamanteni sunt primiti cu ucurie +caci nu mai vazuse pana atunci suflet
de om pe la dansa?. "ovestea se indreapta spre happQ-end-ul asteptatC Fat-Frumos
primeste sa ramana acolo unde era tineretea eterna +ca unul ce aceea si cauta?@ conform
logicii asmului, @,nu dupa multa vreme se si insoti cu fata cea mai mica?, casatoria
punand punct, de regula, aventurii eroice si asmului ca atare.
!ar &inerete fara atranete si viata fara de moarte din colectia "etre ,spirescu nu este
chiar un asm oisnuit, urmatoarea +miscare?, sau secventa narativa schimand decisiv
destinul eroului si punand su semnul intrearii apartenenta acestei naratiuni la categoria
=speci*> asm fantastic.0ste adevarat ca, dupa te doandeste tirteretea vesnica si se
instapaneste peste acel spatiu edenic, el este avertizat sa nu depaseasca anumite limiteC
+numai pe o cale, pe care i-o si aratara, ii zisera sa nu mearga, caci nu va fi ine de el@ si-i
si spusera ca acea vale se numea 8alea "langerii?. 6rmarind, la vanatoare, un iepure,
calca pe locul interzis, declansandu-se dramaC +!eodata il apuca un dor de tata-sau si de
muma-sa? si toate rugamintile zanelor si sfaturile calului nu-9 pot opri in loc@ nimic +n-a
fost in stare sa-i potoleasca dorul parintilor, care-9 usca pe de-a-ntregul?.
,ntoarcerea, pe drumul parcurs cu atatea dificultati la 8enire, ii dezvaluie un peisa% cu
totul schimat, cu orase si campii in locul padurilor de netrecut. "e masura ce inainteaza
in timp, apar semnele imatranirii =+pleca inainte, fara a aga de seama ca ara si parul
ii alise?@ +si iarasi suparat, pleca cu ara ala pana la rau, simtind ca ii cam tremurau
picioarele?>. 4efuzand si ultimul indemn al calului de a se intoarce in locurile tineretii
fara atranete, feciorul de imparat, acum impovarat de ani, +cu ara ala pana la
genunchi, ridican-du-si pleoapele ochilor cu mainile si aia umland?, isi gaseste
moartea, e#asperata de asteptarea mult prea indelungataC +7 palma ii trase .oartea lui,
care se uscase de se facuse carlig in chichita, si cazu mort, si indata se si facu tarana?.
&ocmai acest final neasteptat si rar intalnit in asmul popular traditional incarca
naratiunea lui "etre ,spirescu cu sensuri de o neanuita - la prima vedere - adancime.
'igur, finalul acesta fusese pregatit cu destula maiestrie de povestitor =sau de cei de la
care el il va fi auzi&>.*pare, inca de la inceput, ideea de destin, de ursita,, de soarta
ine#oraila, caci +unchiasul diaci? ii avertizeaza pe parinti, inainte de nasterea fiului, ca
nu o -sa aia parte de el. !e predestinare tine si promisiunea facuta de tata, intru a carei
implinire porneste fiul. 'i tot destinul este responsail pentru atingerea starii inumane de
tinerete fara atranete si viata fara de moarte. !ar o singura greseala, omeneasca, il
intoarce pe fiul de imparat la conditia sa umana pentru care - e#trem de semnificativ
pentru ethosul romanesc - definitoriu este sentimentul dorului.
+Basm-legenda? ='. *ngelesc6> sau +mit disimulat? =2. $onstantinesc6>, &inerete fara
atranete si viata fara de moarte pune in discutie, cu mi%loacele simple, indatinate ale
povestirii populare, teme eterne ale meditatiei omenestiC nasterea si moartea, tineretea
vesnica si nemurirea, relatia dintre timpul curgator si timpul oprit, stagnant, nemiscator,
propriu, de fapt, lumii de dincolo, totul reductiil, in fond, la relatia viata-moarte
particularizata in raportul timp-destin.
"ovestea florii soarelui
$lin /ruia
Legendele psrilor i plantelor i au locul lor n operele unor scriitori care s-au inspirat
din creaia popularC 8asile *lecsandri, !imitrie Bolintineanu, .ihail 'adoveanu, $lin
/ruia, *le#andru .itru etc. *cetia dau via i prospeime unor adevruri tiinifice,
adevruri transfigurate prin modaliti artisitice originale, ogate n resurse morale.
'emnificativ e legenda "ovestea florii ( soarelui, de $lin /ruia, cu o structur
comple#, asemntoare asmului, n care sunt folosite modaliti artistice variate pentru
a e#plica originea i trsturile plantei.!in punct de vedere ideatic, legenda
transfigureaz,prin alegorie, destinul tragic al Efetei lui 3tefan-8od-, al omului
afectat de lupta forelor opuse. 5estura metaforic i hiperolic a motivelor mueniei,
lestemului, predestinrii, 'oarelui i Lunei, din perspective real i supranatural,
reprezint un prete#t pentru a nuana, n revereraii lirice i dramatice, trsturi general (
umane opuseC ine (ru, via ( moarte, untate ( rutate, lumin ( ntuneric.
$ompoziia. Legenda "ovestea florii-soarelui de $lin /ruia, este organizat n episoade
narrative, ntretiate de pasa%e descriptive. *ciunea e structurat pe dou planuri ce se
ntreptrundC planul concret i cel transfigurat, care pstreaz datele e#isteniale.
0venimentele sunt circumstaniale n Espaiul acestui pmnt-, folosindu-se timpul trecut
=Epre vremea lui 3tefan cel .are->.2araiunea legendei "ovestea florii-soarelui ncepe
firesc, aducnd n prim plan imaginea Efetei lui 3tefan ( 8od-. Fata, dei este de o
frumusee unic, e mut, fapt ce provoac o tristee copleitoare voievodului. *cesta
caut leac, sftuindu-se cu crturarii i vracii cei mai vestii ai timpului, dar fr rezultat.
)ntr-un trziu, o trn aude de necazul domnului i se prezint n faa
acestuia cu gnd s-l a%ute.!e la episodul venirii trnei la domnul ntristat, intriga se
nuaneaz. Btrna l povuiete pe 3tefan s cheme 'oarele la un osp, unde odrasla sa
Eavea s prind grai, dac l va sruta pe alesul invitat-. *cest moment determin
impreviziilul ntmplrilor i al episoadelor. 'fatul trnei prea, pentru moment, c
adduce o raz de speran n sufletul voievodului. !ar "iaz- 4ea, persona% malefic, for
a rului, sQmol al intrigii i vicleniei, prin vore meteugite ncurc i zdrnicete
dezlegarea fetei de Eluestem-, annnd Luna de Enecredina 'oarelui-.4eaciile Lunii (
zn rea ( sunt surprinse n imagini ntunecoase, e#primate n stil direct i indirect, cu
tonalitate de ur ( ocet i imprecaie. 0a i lestem condiia de zn, i nu cea de
femeie, ce i-ar fi adus mai mult fericire. Nur c se va rzuna pe vod. )nsuirile
supranaturale i contrastante ale persona%elor dau pregnan mesa%ului, n gradarea
episoadelor, ncepnd cu Enoaptea ospului-. *stfel, ELuna s-a ascuns su sprnceana
codrului ca s-o zdroeasc pe fat-, iar E'oarele, un Ft-Frumos de lumin, petrecea cu
8od i cu toi curtenii-."unctul culminant al naraiunii se realizeaz prin suprapunerea
planurilor i a forelor conflictualeC E$nd la sfrit, veni la osp i fata !omnului, ea
cade n genunchi n faa 'oarelui i-, cere o gur de mntuire-, dar ELuna furioas s-a
aruncat asupra fetei ca o ploaie de luestem, i i-a topit chipul n floarea glen. 8od i
mesenii plng pentru povestea trist a fetei-.!eznodmntul legendei e nfiat prin
mpletirea planului fantastic cu cel real. *stfel, E'oarele furios face vnt Lunei, iar pe
copil o ia n palm i-o sdete n grdin-, ca s-o ai aproape i ca s se mai mngie
tatl ei. )n finalul legendei, cititorul este readus n planul concret, e#plicndu-se cu
ma#im precizie i simplitate, originea i metamorfoza florii soarelui, trsturile eiC E!e
atunci, floarea-soarelui, cu faa ei galen i nfiorat de durere, i ntoarce chipul
ntristat nspre strlucirea craiului zilei, cerndu-i srutarea mntuitoare-.
FL74,5* !,2 $7!46
,oan 'lavici
$a i 0minescu i $reang, 'lavici a cunoscut nc din copilrie tezaurul folclorului i a
neles concepia despre lume a poporului din rndurile cruia s-a ridicat.
'lavici aprecia asmul popular ca specia cea mai apropiat de nclinaiile spiritului spre
fantastic, spre visare, dar care reprezint i chintesena nelepciunii i a nzuinelor
permanente ale poporului.*adar, 'lavici a gsit n folclor izvoare nesecate de inspiraie,
dar el nu a prelucrat mechanic ceea ce i-a oferit modelul popular. 'criitorul a adugat
elemente noi, mogind, prelucrnd i dezvoltnd temele i tradiiile folclorice i
imprimnd povetilor o amprent personal. 7 not caracteristic a unora din povetile
lui 'lavici este i acordarea rolului de persona% principal fetei viteze i istee. Figura fetei
dotate cu caliti deoseite este pe primul plan n povetileC,leana cea ireat, Limir-
)mprat, Floria din codru.
)n povestea Floria din codru, 'lavici a aordat un motiv ntlnit nu numai n
&ransilvania, ci i n folclorul unor popoare mult mai ndeprtate, de unde a trecut apoi n
culegerile i prelucrrile multor creatori de asmeC .untenia ( 2rmuza, .oldova (
$ine-i mai frumoasB,6ngaria ( $ea mai frumoas femeie din lume,*lania ( Fatime
, "ortugalia ( 4egina vanitoas,/ermania i 4usia ( *l ca Mpada
La 'lavici suiectul apare localizat i apropiat de realitatea satului romnesc. Floria nu
este fat de ar sau mprat, ci o fat fr prini, gsit n codru. 6n crmar a plecat ntr-
o diminea dup lemne n pdure i pe o poian plin de flori a gsit o feti ce se %uca cu
nite pui de cprioar.$rmarul a lsat lemnele i a luat fata n rae, ducnd-o acas.
Fata cu ct cretea, cu att se fcea mai frumoas. 7amenii i-au spus Floare.
!ar frumuseea Floriei trezete gelozia mamei vitrege. *ceasta o pune pe Floria la tot
felul de munci peste puterile ei, spre a-i distruge frumuseeaC s mture casa, crma,
curtea, s fiar mncare,s taie lemne, de diminea pn noaptea.
7ri de cte ori se vestea trecerea fiului de mprat pe la crm, crciumreasa, dup ce
se gtea, i ntrea oglinda dac e frumoas. !ar, de fiecare dat, oglinda i spunea c tot
mai frumoas e Floria.)n cele din urm, pentru a scpa de ea, mama vitreg trimite pe
vr%itoarea Boana, s-o omoare n codru.!ar viaa Floriei este salvat. Baa Boana ia
ochii de cprioar care czuser la Floria n poal, i-i duce crciumresei, spunnd c
sunt ai Floriei.4mas n codru, Floria nu deznd%duiete. *%uns la casa unor hoi, i
socotete nite oameni npstuii i caut s le uureze viaaC le cur colia, le face
mncare, le coase hainele, i ngri%ete, i astfel, prin untatea ei, reuete s-i
transforme. *cetia se las de hoie..ama vitreg o urmrete pe Floria i ncearc s-o
piard prin diferite oiecte vr%iteC inel,rochie, firul morii.Doii o scap de la moarte de
dou ori, dar a treia oar ei nu mai reuesc i rmn lng sicriul ei, priveghind-o pn
mor toi. *a o gsete fiul mpratului, care o duce la palat. *ici,fetele care aveau gri%
de ea, i-au despletit prul i i-au scos firul morii.Floria renvie i devine soia
fiului de mprat.Floria e persona%ul principal al asmului, care reprezint simolul
inelui. 'e afirm prin frumusee deoseit, prin hrnicie, tie s ia atitudine n lupta cu
viaa, nfruntnd greutile, fiind plin de cura%. La nceput hoii sunt persona%e
nfricotoare, dar, datorit Floriei, devin oameni cinstii.,nfluena pozitiv pe care
Floria a e#ercitat-o asupra hoilor, pune n eviden o nsemnat idee
etic i estetic, aceea a eficacitii e#emplului un, a lndeii i gingiei n reeducarea
unor oameni nrvai.'lavici a adugat noi valori i semnificaii sustratului etic al
creaiei populare. 'porirea semnificaiilor etice se realizeaz i prin conturarea unui profil
moral, precum i modul n care concepe finalul asmelor sale.!atorit profundului
caracter etic, se vdete i valoarea educativ a povetii Floria din codru
.!eoseitele sale caliti morale sunt modele demne de urmat de cei mici.

"adurea "etrisorului
'*!780*26
7pera literara a lui 'adoveanu impresioneaza att prin volum, ct si prin diversitatea ei
tematica si originalitatea aordarii acestor teme. 0l a nfatisat trecutul istoric =?Modia
$ancerului sau 8remea !ucai-8oda?, ?Fratii Nderi?, ?2eamul 'oimarestilor? s.a..>,
civilizatia straveche si ogatia sufleteasca a omului din popor =?Baltagul?, ?Danul
*ncutei?>, viata trgurilor de provincie, dar si farmecul naturii romnesti.
"e drept cuvnt, 'adoveanu a fost considerat ?cel mai de seama poet descriptiv al
literaturii romne?, caci asa dupa cum se poate oserva din carti ca ?&ara de dincolo de
negura?, ?,mparatia apelor?, ?!umrava minunata?, ?2ada Florilor? care nfatiseaza
frumusetea si varietatea naturii, peisa%ul apare nsufletit, n relatie directa cu omul, cu
autorul nsusi.Fragmentul din opera literara n ?"adurea "etrisorului? este o descriere
literara pentru ca scriitorul nfatiseaza cu mi%loacele literaturii particularitatile unui colt
din natura [ o padure impresionanta prin frumusete, prin viata de care freamata, prin
colorit, sonoritati si miresme.
!escrierea se deschide printr-o imagine de ansamlu, privita din perspectiva naltimilor.
"adurea ?urca domol coline taraganate? si apoi ?se ridica departe ntr-un pisc prapastios?.
Frumusetile, farmecul si viata ei trepidanta ni se dezvaluie cnd soarele ncepe sa-i
patrunda ascunzisurile. "rivirile scriitorului se opresc mai nti ?n tihla marunta de la
margine, unde ?lumina se cernea n ploaie deasa si calda de raze?. *ici se pot vedea roiuri
de musculite, granguri si alte pasari marunteC sticleti, pitigoi si cintezoi care patau verdele
padurii cu coloritul divers al penelor si nfiorau vazduhul cu trilurile lor.
&ot aici este viziila nsa si nfiorarea acestei vieti marunte, miscarea adaugndu-se
culorilor si sunetelorCgzele si ncruciseaza zorurile, fluturii %oaca pe deasupra ierii
dese, iar ntr-un culcus sta un iepure roscat.
"rivirile scriitorului patrund apoi n interiorul padurii. *ici nsa, unde lumina a%unge mai
greu, este nca umezeala, iar miscarea vietii este prezenta ?numai ici-colo?, sugerata de o
?chemare nedeslusita, moale, stnsa? si de fosnetul unei grnite.
!escrierea ?"adurii "etrisorului? este facuta pornind de la o imagine de ansamlu,
directia oservatiei privirii scriitorului fiind de la e#terior [ de la margine [, spre
interior. $u acest prile% 'adoveanu descompune imaginea de ansamlu n detalii pentru a
reliefa particularitatile peisa%ului descris, evidentiate prin sugestive imagini vizuale,
auditive, de miscare si olfactive.
,maginile vizuale retin, nu att formele, ct efectele de luminaC lumina se cernea n
ploaie deasa si calda de raze?, ?i sticleau penele ca galenusul oului?, ?cu pete de snge?,
?cu pene cenusii si negre?, ?cu piepturile caramizii?, ?cu ochisorii stigliti ca vrfuri de
ace?, ?aripi stravezii? etc. *ceste imagini sunt realizate cu a%utorul epitetelor, cele mai
multe cromatice, unele dintre ele fiind dule, si al comparatiilor si sugereaza o diversitate
de culori.,n ceea ce priveste imaginile auditive, asa cum remarca &udor 8ianu, la
'adoveanu ?universul sonor prezinta o mare diferentiere a senzatiilor?, notate cu
minutiozitate de scriitor. *stfel, imagini ca ?suiet adnc?, ?fluierari glgite?, ?rasunet
lung?, ?farmau melodios chemarile?, ?flfiau apoi usurel?, ?chemare nedeslusita,
moale, stnsa? etc. sugereaza sunetul rascolitor si prelung, glgitul, armonia, freamatul
aripilor sau chemarea tnguioasa, ndepartata. 'i aceste imagini sunt realizate tot prin
intermediul epitetelor, fie ale sustantivelor, fie ale verelor, uneori antepuse cuvntului
determinat sau organizate n enumeratii.
!6.B4*8* .,262*&*
de .ihail 'adoveanu
E!umrava minunata- este descrierea peripetiilor prin care a trecut o fetita Lizuca si
cainele ei "atrocle pe parcursul drumului pe care l-au straatut de la casa fetitei pana la
casa unicilor fetitei. !upa moartea mamei Lizucai , tatal acesteia, domnul 8asilian s-a
recasatorit cu o doamna pe care o chema .aria "apazoglu, si care nu o agrea deloc pe
fetita. Lizuca fusese crescuta de unicii ei din partea mamei,insa dupa casatorie tatal sau
a luat-o acasa si nu i-a mai dat voie sa-si vada unicii, deoarece mama vitrega spunea ca a
fost porost crescuta de unici si nu a primit o educatie corespunzatoare cu pozitia lor
sociala. ,ntr-o zi in timp ce tatal fetitei era plecat la Bucuresti, mama vitrega a primit
vizita a doua doamne si mai tarziu a unui domn locotenent .icus. Lizuca in timpul
acestor vizite a intrat in salon si si-a agat degetul in chiseaua cu dulceata.* fost certata
de mama vitrega si apoi atuta foarte rau de servitoare pentru acest gest. "entru ca nu era
prima oara cand manca ataieci acest lucru se intampala in fiacre zi, Lizuca a considerat
ca este dea%uns tot ce a patimit de la moartea mamei ei si a rugat cainele sa o insoteasca la
unicii ei.
'-au furisat din casa si au plecat in marea aventura care consta in traversarea dumravei
Buciumenei. Fetita stia din povestile pe care i le spunea unica ca treuie sa lasi un semn
pe unde treci, asa ca si-a umplut uzunarul cu cenusa pe care a lasat-a sa curga pana s-a
terminat !e aici inainte tot ce se intampla in povestire pare ireal deoarece,ca intr-o
poveste ,florile voresc, animalele voresc si tot ce se intampla in dumrava pare a fi
dintr-o poveste.,n drumul lor pana sa a%unga in !umrava intalnesc o floare mare pe care
Lizuca din povestile pe care i le spunea unica a numit-o 'ora-'oarelui si pe care a
intreat-o ce mai face,si i-a spus unde merge ea si "atrocle. Floarea i-a raspuns ca face
foarte inesi le-a spus ca drumul pe unde au luat-o spre casa unicii este un.*u coorat
printre livezi unde au intalnit multe ganganii marunte si rosii, punctate cu negru pe care
Lizuca le-a numit vacile !omnului.
*u a%uns in !umrava unde au intalnit o atrana. 'i despre aceasta atrana Lizuca i-a
spus lui "atrocle ca este 'fanta .iercuri,si au vorit cu ea .,n dumrava si-au continuat
drumul vorind cu toate pasarelele pana s-a intunecat si nu au mai vazut drumul.
Lizuca a considerat ca este mai ine sa-si caute un adapost pana se face ziua si l-a rugat
pe "atrocle sa caute un loc unde s-a doarma.
"arocle a gasit o scorura intr-o rachita, iar Lizuca a cerut gazduire rachitei.,n timpul
noptii au aparut stelele, iar Lizuca a crezutca in cer !umnezeu a aprins lumanarile."ana
sa adoarma in scorura Lizuca i-a spus lui "atrocle ca singurul de care se teme in padure
este ursucul, deoarece ea stie din povestile unicii ca este foarte rau. $hiar in clipa aceea
in fata scorurii a aparut o umra neagra de care Lizuca s-a speriat, insa "atrocle i-a spus
sa nu se teama deoarece rezolva el si a inceput sa fugareasca umra. $and s-a intors la
scorura i-a spus Lizucai ca nu era decat un iepure care se speriase si el de ei.
,n lumina lunii Lizuca a vazut cum apar dintr-o scorura niste omusori mititei sapte la
numar. ,n fruntea lor se afla un atranel si o atranica, iar Lizuca le-a spus ca-i
recunoaste deoarece i-a vazut la unica intr-o carte.7musorii i-au spus ca ei stiau ca o sa
vina la ei deoarece au pus la panda la marginea padurii pe tancul pamantului care le-a dat
de stire cand au intrat cei doi in padure.0i au povestit Lizucai ca ei ies de multe ori
noaptea si petrec cu vietatile care fug de om.
!omnita prichindeilor a invitat toate vietatile sa petreaca cu ei.,-au povestit fetitei ca
traiau si ei demult in lumina zilei,dar cand au inceput oamenii sa se inmulteasca un atran
al lor a vrut sa traiasca cu ei in pace.0l avea o moara si cand oamenii veneau sa macine il
neca%eau pe atranel care se numea 'tatu-"alma si de atunci lui nu i-au mai fost dragi
oamenii si a fugit departe de ei.!easemeneai-a mai povestit domnita si despre zmeii din
povesti si despre 'trama-Lemne,'farma-"iatra si alti uriasi din stravechi timpuri. ,-a
mai spus domnita lui Lizuca ca desi viata lor e lunga si isi numara anii cu miile o sa le
vina si lor sfarsitul. &oate acestea se intampla i-a spus domnita pentru ca oamenii iuesc
tot mai putin povestile si-si uita usor prietenii.
Batranelul i-a mai spus fetitei ca in primavara trecuta dumrava lor a fost in prime%die
deoarece tatal ei a venit la unic indemnat de mama vitrega si a cerut sa vanda dumrava,
pentru ca avea nevoie de ani. Bunicul s-a opus pentru ca padurea a spus el este a lui
Lizuca.Batranelul a spus ca ei au in aceasta padure pesteri tainice in care se inchid cand
incep sa cada frunzele pana trece iarna.
'i domnita le-a spus o poveste petrecuta demult in aceasta dumrava.$u multi ani in
urma s-a zvonit ca in padure se afla o zana frumoasa cu parul de aur si auzind lumea
despre ea multi feciori de crai au cautat-o insa nici unul nu a gasit-o nici pe ea nici
palatul.'-a gasit totusi un Fat-Frumos care a auzit de zana si care credea in e#istenta ei. ,n
fata lui pentru ca el credea in ea, zana i s-a aratat si l-a invitat pe Fat-Frumos sa vina si a
doua seara.0l a venit in mai multe seri, insa curtenii si vracii l-au urmarit , dar ei nu
vedeau nimic in afara de Fat-Frumos langa un izvor.$a sa il creada ei i-au cerut acestuia
sa aduca inelul zanei.* cerut aiatul inelul zanei, dar ea i-a spus ca inelul este un lucru
pamantescsi ea nu porta podoae desarte.8enind cu acest raspuns vracii i-au dat o
foarfeca si i-au cerut lui Fat-Frumos sa le aduca o suvita din parul ei de aur.Flacaul i-a
taiat zanei o suvita de par pe care a agat-o in san, insa cand a vrut sa o scoata pentru a o
arata, in san nu mai era nimic. *tunci toti vracii, curtenii si carturarii l-au convins pe Fat-
Frumos ca zana nu e#ista cu adevarat, ci era numai o inchipuire. Flacaul s-a intors la
imparatia lui si a fost mahnit multa vreme murind cu sufletul uscat si atran.
Batranica care era cu domnita a inceput sa plangapentru ca povestea a fost foarte
frumoasa si ea o uitase . !uduia Lizuca s-a intors catreatranel si l-a intreat de ce
omusorii mici si arosi nu spun nici o poveste , insa acesta i-a raspuns ca ei nu au timp
sa se gandeasca la povesti deoarece sunt mesteri fauri si ei lucreaza si ziua si noaptea.
Batranica si-a adus aminte ca si ea stie o poveste.0a le povesteste ca langa dumrava este
o casuta de razesi pe care o vizita foarte des si intr-o zi a vazut o femeie tanara si
frumoasa care mangaia o fetita careia ii spunea ca tatal fetitei o uita si o lasa sinu mai are
mult de trait, insa cand ea o sa moara fetita sa nu planga si sa nu-si uite %ocurile, iar atunci
cand va dori sa o vada fetita sa fie singura si sa se gandeasca la ea si ea o sa fie doar o
umra dar va veni si o va mangaia si imratisa.
Lizuca a adormit gandindu-se ca ea era acea fetita, iar cea care ii vorea era mama ei.
Batranelul dupa ce copila a adormit se intrea ce sa faca cu ea pentru ca nu o pot lasa in
padure dar nu o pot duce nici la ei in pestera.Batranica a propus sa o duca la casuta de
langa dumrava, iar domnita a fost de acord.
$and Lizuca s-a trezit a descoperit ca se afla in patutul ei din casa unicilor si langa ea pe
%os dormea "atrocle catelu ei. !e afara se auzeau glasuri si fetita a inteles ca era mama
vitrega care venise sa o i-a inapoi..ama vitrega il certa pe unicul lui Lizuca pentru ca
seara cand au cautat-o atranul a spus ca nu era acolo si dimineata a gasit-o acolo.Bunicul
i-a spus ca a cautat-o si a gasit-o in padure si fetita nu o sa mai plece de la ei chiar de ar fi
sa a%unga la %udecata. 8orind cu unicul fetitei pe mama vitrega si pe servitoarea
acesteia 0lena care o atu- se pe fetita le-au muscat alinele de ochi si au plecat tipand.
Lizuca i-a spus unicii ca se ucura si ea si "atrocle ca au fost muscate de aline, iar
atunci cand tatal ei o sa vina o sa-i spuna ca mai ine moare decat sa mai plece de la
unici si deasemeni o sa-, spuna tatalui sau ca ea a auzit-o pe mama vitrega cum radea in
salon cu domnul .icus.
?2unta Mamfirei? de /eorge $osuc
?2unta Mamfirei?, aparuta in ?&riuna? din 'iiu, in 9FF:, fusese scrisa cu intentia de a
face parte dintr-o proiectata epopee cu motive populare, din care nu au ramas decat
cateva fragmente. *cesteia i se adauga ?.oartea lui Fulger?, amandoua vorind despre
evenimente capitale din viata satului, cum sant nunta si ritualul inmormantarii.
?2unta Mamfirei? transfigureaza, intr-o atmosfera de asm, ceremonialul nuntii taranesti.
"ersona%ele, cu numele lor, situeaza epicul poeziei in limitele traditiei si asmului.
?Mamfira?, fiica de ?domn?, si-a ales ca mire pe ?8iorel?, un ?print? frumos, venit de
undeva, ?dintr-un afund de 4asarit?.
2untasii sant si crai si imparati? atranul /rui?, cu nume aladesc si, ?&intes?, cel cu
?trainic rost?, si ?Bardes?, ?cel cu adapost prin muntii salhiu?, dar si un ?"enes-imparat?,
un ?"altin crai?, .ugur-imparat? si ?Bara-$ot?, piticul, persona%ele ce amintesc de
lumea asmului romanesc, cu feti-frumosi, regi si sfetnici.
*triutele care individualizeaza vag persona%ele sant ale asmuluiC Mamfira e sprintena
?cu mers istet? mladie si Hnaltuta, cu mi%loc sutire, incins cu ?rau de-argint?@ flacaii,
chipesi, au coifuri pe cap si prasea la sold, dupa moda granicereasca din zona 2asaudului,
iar regii sant imracati in purpura.$eremonialul nuntii, hiperolizat, este insa taranesc.
$um nunta e un aveniment deoseit in viata satului, la saratoare participa intregul sat,
dar si nuntasi din satele vecine. ,ar cnd a fost de s-a-mplinit1*%unul zilei de nuntit,1!in
muni i vi, de peste mri,1!in larg cuprins de multe zri12untai din nouzeci de ri1'-
au rscolit.7iceiurile de nunta, dincolo de cadru de asm al poeziei, sant cele oisnuite
in viata satului transilvaneanC cu staroste si alai de nunta, cu hora si zgomot de treasc,
tramiti si chiot, cu masa-ntinsa si mult popor. Dora, in cantec de tilinca, se desfasoara
dupa tipicul nasaudean. 3i ca la mndre nuni de crai1,eit-a-n cale-ales alai
!e sfetnici muli i mult popor1$u muzici multe-n fruntea lor@ 3i drumul tot era
covor1!e flori de mai.*ceasta poezie a lui $osuc, dupa cum s-a spus poate servi ca
liret pentru un spectacol coregrafic@ ea este ?un poem al horei?. ,ntr-adevar, intreaga
poezie pare a fi o hora imensa, avand ca tema nunta taraneasca."rimele strofe fi#eaza
e#pozitiv motivul, in proectie feerica, de asm. 2unta e o revarsare de elsug. &atal fetei
e om ogat _in popezie, cuvantul ?domn? poate fi inteles si prin contaminare cu sensul
oisnuit al cuvantului transilvanean de ?om cu staare?, fata, deoseit de frumoasa, incat
pare ?,coana-ntr-un altar s-o pui1La inchinat?.!ovada ca e deoseit de frumoasa e faptul
ca?a fost petita des? si, semnificativ, din sirul petitorilor, Mamfira a ales pe cel ce i-a fost
drag.,n zvonul de nunta si miscarea pornita a nuntasilor, de la casele lor ?de peste munti
si vai, de peste mari?, incepe propriu-zis spectacolul coregrafic pe care ni-l imaginam cu
o stralucire fascinanta, caracteristica..iscarea momentelor este impetuoasa, navalnica@ ea
se desfasoara pe spatii largi, panoramic. 4itmul sustinut al poeziei, de la o strofa la alta,
este realizat cu mi%loace sintactice, in care accentul cade pe ver, cu rasturnari ntopice, de
natura sa directioneze miscarea, sa deruleze detaliile sau sa intensifice miscarea. $osuc
sugereaza mai putin cu mi%loace figurative si mai mult cu mi%loace sintactice si
prozodice. 3i ea mergnd spre 8iorel,1!e mn cnd a prins-o el,14oind s-a zpcit de
drag,18tavul a dat semn din steag13i atunci pornir toi ireag1)ncetinel./.$osuc e un
versificator desavarsit. !imensiuinea versului in organizarea strofica este caracteristica
numai poeziei lui $osuc, ca si ataia ritmica, preponderent iamica. $osuc deci se
supune unui tipar prozodic, clasic in sine si original. "oetul e in postura unui povestitor
care, cu una dispozitie, firesc, voreste despre o nunta cum nu a mai fost. * folosi
acelasi sistem metric este, fara indoiala, dificil, caci stilul oral, al comunicarii directe, pe
care l-a adoptat $osuc, impune schimari de ritm si modulatii determinate de relatarea
evenimentului, de coparticiparea povestitorului. "oetul a izutit prin varietatea
constructiilor sintactice, multe din ele adevarate armonii imitative, prin cadenta si
sonoritate. ,n amplitudinea hiperolica, festiva, in atmosfera de asm a poeziei, tinuta
nuntasilor si vorirea lor cu ceva specific transilvanean in le#ic si fonetism sant populare.
3i-n vremea ct s-au cununat1'-a-ntins poporul adunat1' %oace-n drum dup
tilinciC1Feciori, la zece fete, cinci,1$u zdrngneii la opinci1$a-n port de sat.
"oetul foloseate pubine figuri de stil. 0l obine efecte deoseite din versificabie ai
din procedee sintacticeC8czutu-s-a crescnd n zcri1,esit-a-n cale-ales alai
'istemul metric este alcctuit din F silae dupc schemaC a-a----a. 4itmul este
iamic.$reabia are un puternic caracter nabional ai popular, datoritc faptului cc surprinde
datini ai oiceiuri populare ntr-o frumoasc limc romnc. "oetul dovedeate un deoseit
simb al limii. 0l creeazc chiar cuvinte noi, ca de e#.C ntrulpi - voinic, chipea, sau dc
sensuri noi unor cuvinteC tobi craii multului rotund d "cmntul.
'urprinznd o nuntc specific tcrcneascc este firesc ca le#icul sc se defineascc
printr-o oralitate specific tcrcneascc.
"ovestea ciocarliei?
8asile *le#andri
7 legenda mitologica fantastica este ?"ovestea ciocrliei?, a carei asemanare cu asmul
este izitoare. 8rnd sa e#plice originea ciocrliei, trilul si zorul ei, autorul anonim
plaseaza actiunea n plin fantastic.
$a si n asme, ?era odata un mparat si-o mparateasa care aveau si doi copii, frumosi
fara seaman?. $opiii ramn orfani, caci ?parintii s-au calatorit spre lumea cealalta?.
$oornd pe pamnt, 'fntul "etre ia 'oarele pe cer, iar pe Lia, la dorinta ei, o
transforma ntr-o pasare, mplinind astfel si hotarrea lui !umnezeu ?ca fratele si sora sa
nu stea mpreuna toata viata?. !e atunci, 'oarele, sfsiat de dorul de parinti si fata de sora
sa, se uita cu tristete n %os prin sticla alastra a cerului, iar Lia ciocrlia, cum i zareste
fata, se ridica n zor spre el, rugndu-se lui !umnezeu ?sa-i deschida portile cerului si s-
o lase sa-si vada fratiorul?. ,stovita, se lasa n %os ca o sageata, si dupa ce si vine n fire,
ea si nalta iar ruga catre !umnezeu, iar cade, iar se ridica ?dar la 'oare tot nu a%unge?.
*sadar, ciocrlia este o fata de mparat, trilul ei este ruga catre !umnezeu, iar zorul
avntat si caderea spre pamnt sugereaza permanenta zatere si istovirea pentru
realizarea dorintei de a a%unge la 'oare.
*ici, n aceasta legenda, elementele fantastice au ponderea si consistenta celor din asme.
.ai nti, autorul anonim creeaza atmosfera fantastica prin formula ?cica era o data?,
apoi apare interventia fortei divine prin ?ornduiala? lui !umnezeu si mplinirea ei de
catre 'fantul "etre care a coort pe pamnt, ca n final sa fie posiila metamorfozarea
celor doi copii n astru si ntr-o pasare, care se cauta n permanenta.
!e asemenea, ca si n asme timpul si locul actiunii nu sunt ine precizate, totul
petrecndu-se ?odata?, ?pe vremea aceea?, ?pe pamnt?, ?la palatul mparatesc?, iar dintre
ntmplarile narate, reale pot fi doar e#istenta unui mparat si a unei mparatese care
aveau doi copii frumosi, ramasi apoi orfani.*propierea de asm este realizata si prin
procedeele artistice folosite. *stfel se remarca minarea naratiunii cu descrierea si
dialogul. !aca primul dintre aceste moduri de e#punere prezinta succesiunea faptelor, a
ntmplarilor, descrierea, mai putin folosita, evidentiaza unele dintre trasaturile
persona%elor carora autorul anonim le realizeaza succinte portreteC ?Lia s-a prefacut ntr-o
pasarica mica, cu penele cenusii si cu ciocul ca un ghimpe?. La rndul lui, dialogul
puncteaza doar dorintele arzatoare si hotarrile definitive, capitaleC ?'finte-"arinte ai mila
de noiA...?, ?[ 'a ma faci taica-parinte o pasarica.?, ?[ $iocrlie sa-ti fie numele de
acum?.&ot de factura populara sunt si procedeele e#presive de formare a superlativului
asolutC ?frumosi fara saman?, ?fata lui lucea ca aurul si parul tot asa de-ti lua ochii?, ?asa
mandrete de copii? etc.*ceasta legenda impresioneaza prin caracterul fantastic al
ntmplarilor, prin firescul naratiunii si prin puternica impresie ce o lasa asupra
ascultatorilor soarta celor doi frati orfani predestinati sa nu stea mpreuna toata viata.
!in vremuri de demult n-a fost fat mai frumoas ca Lia, fat de mprat. Faa ei al,
ochii alatri i prul lai, frumuseea trupului ei acoperit de haine scumpe, fermecau
inimile tuturor celor care o priveau.!espre frumuseea Liei s-a dus vestea n lumea
ntreag. !e peste nou mri i ri au venit s o peeasc feciori de mprai, mndri i
vite%i. *u venit mpratul 4ou i *l mprat i "ene mpratul i alii, muli ca frunza
i ca iara. Lia, ns, nu l voia pe niciunul dintre ei.Lia privea mereu cu drag la 'oare i
mereu avea ochii plini de lacrimi. 2imeni nu tia de ce , din cauza luminii 'oarelui sau
din cauza vreunui dor ascuns. 2u-i cunotea nimeni taina, nici cerul, nici pmntul, doar
umra ei tia.$nd frumoasa fat de mprat i spunea 'oarelui c e singura ei dorin, c
vrea s l ntlneasc i s-i fie mireas, umra ei suspina i i spunea c i caut singur
pierzania. Lia rspundea c nu i pas, c va umla zi i noapte pn i va gsi iuitul.
6mra zicea c nu e ine, dar c o va nsoi oriunde se va duce.)ntr-o diminea Lia sui
pe /raur, calul ei care fugea ca vntul i ca gndul i porni la drum. .erser pe su
soare, merser pe su stele, strtur codri i poiene, trecur peste ruri, pn cnd
a%unser la malul mrii.Lia privi cu dor spre insula pe care se afla palatul 'oarelui i se
plnse umrei c /raur nu poate s mearg i pe pmnt i pe ap. $alul spuse c el nu
poate s mearg pe ap, dar poate fratele lui, cel nscut n valurile mrii. 2echez cu
putere i din valuri iei un cal cu solzi argintii pe spate i copite fcute pentru a nota. Lia
sri pe calul mrii i porni pe ape, lsnd pe mal umra i pe /raur.*%unse Lia pe insul
i porni ctre palatul minunat. 'e mrcase ea la plecare n haine de fecior, dar mersul ei
o arta c e fat.La palat i iei n cale mama 'oarelui. 0ra oar, de la atta privit al
strlucirii 'oarelui. 'oarta ei era s mai vad numai atunci cnd fiul ei ar fi ntlnit
iuirea. )ntre drumeul dac e fecior sau fat i-i spuse c, dac e fat, precum se aude
pasul, s plece iute de acolo.$nd Lia nu tia ce s fac, iat c apru 'oarele. 7 zri pe
Lia, i ur un venit. Fata rspunse cu vor duioas i i zmir dulce unul altuia.
.ama 'oarelui simi i hotr s afle de e fecior sau fat. *vea s presare flori ale n
patul drumeului, la noapte. !ac diminea vor fi vetede, nseamn c e rat, dac vor
fi mai nflorite, e fat.$ei doi iuii petrecur n alinturi toat noaptea. !imineaa, mama
'oarelui vzu florile nflorite, cci vederea i revenise ca prin farmec, i nelese c
oaspetele e fat. "rivi pe cer i i vzu fiul cu iuita la pieptul lui. 6itase de toate, chiar
i s in seama razelor de foc, iar lumea ntreag era cuprins de flcri arztoare.
.ama o lestem pe Lia i czu moart la pmnt. Blestemul urc pn la cer i Lia se
prvli i ea din ceruri, prefcndu-se n mica ciocrlie, pasrea care se nal mereu ctre
'oare, cntndu-i primvara cntece de dor. *a spune legenda ciocrliei.
2oi
7ctavian /oga
,n cadrul dezvoltatrii poeziei romnesti, 7ctavian /oga este cel mai autentic continuator al
lui 0minescu, nu n sensul imaginaiei epigonice, de felul celei a lui 8lahu i a altora din
%urul su, ci n nelesul profund al cuvntului. "rin e#celen liric, /oga este, ca i 0minescu, un
e#ponent al poporului. $eea ce l-ar deosei de naintaul su ilustru ar fi mesianismul mai
accentuat, mai viziil n e#presie, tendina de a striga ca un profet durerile celor de peste
munii. n Fragmente autobibliografice =Bucureti, $artea romneasc, 9:IJ> poetul
mrturiseaC ?0u, graie structurii mele sufleteti, am crezut ntotdeauna c scriitorul treuie s
fie un lupttor, un deschiztor de drumuri, un mare pedagog al neamului din care face parte,
un om care filtreaz durerile poporului prin sufletul lui i se transform n trmi de alarm?.
ns, de alt parte, plecnd de la 0minescu, /oga a intuit mai mult ca oricare altul valoarea
poetic a doinei, a cntecului de %ale, murmurat ca pentru sine nsui, dar cu att mai
emoionant, mai convingtor, mai omenesc.* aprut iniial n revista udapestan Luceafrul,
ulterior fiind cuprins n volumul Poezii pulicat n 9:;K."oezia Noi este o doin cult n care
tendina, revolta mpotriva asupririi naionale i sociale a romnilor din *rdeal se transform
n art superioar, ntr-un mod surprinztor i original. Foarte greu de analizat =ca i poezia
popular>, versurile lui /oga vehiculeaz aproape nite concepteC jale, lacrimi, cntece,
suferin, patimi, laolalt cu elemente ale naturii, luate de asemenea la nivelul generalitilor,
fr nchegarea unei imagini pictorice, individualizatoareC codri verzi de brad, cmpuri de
mtas, fluturi, privighetori, Murul, tustrele Criurile, Oltul etc."oezia impresioneaz prin
modul spunerii, prin melodia de doin care o strate de la un capt la altul, legnd aceste
concepte ntr-un cntec de %ale, ntr-o zicere parc impersonal, ieit din condiia neamului
asuprit. &ransferul de la persoana , singular la persoana , plural, al lui eu n noi, pare cu
totul firesc la ardeleanul /oga. !e aici simplitatea de un mare rafinament artistic a
acestei compuneri.$a i n poeziile lui 0minescu, scrise n perioada de maturitate a poetului,
linia melodic a versului permite %u#tapunerea unui element din natur la o stare sufleteascC
La noi sunt codri verzi de rad1si campuri de matasa@1La noi ataia fluturi sunt1si-atata
jale-n casa1"rivighetori din alte tari18in doina sa ne-asculte1La noi sunt cantece si flori1Si
lacrimi multe multe...
Frumuseea acestor versuri mai povine i din dega%area tonului enuniativ, marcat prin
anaforicul La noi =repetat de trei ori n strofa a ,,-a> sau prin epiforicul plng =aprut de alte
trei ori n strofa a ,,,-a>. *rdealul lui /oga devine astfel o ar a dorului i a %alei colective
sfietoare, detaate pe fundalul etnografic oinuitCLa noi nevestele plangand1'poresc pe fus
fuiorul1si-umrindu-i %alea plang si tata, si feciorul1'u cerul nostru-nduiosat10 mai
domoala hora,$aci cantecele noastre plang1in ochii tuturora.$teva personificri, anale n
sine, devin relevante n conte#t pentru c sunt fcute n spiritul cntecului de oteC desiurile
codrilor ?povestesc cu %ale? i %ale ?duc? .urul i $riurile@ hora ?e mai domoal?, cntecele
?plng?, aceiai codri ?i nfioar snul?, iar 7ltul trn e ?mpletit din lacrimi?.*ltele capt o
formulare mai cult, ns nu ndeprtat de factura romanei, a acelei poezii ce se cere cntat,
avnd n ea nsi o melodie a cuvintelorC pentru cei de peste muni ?trnul soare? e mai aprins,
cerul e ?nduioat?, fluturii ?mai sfioi? i roua de pe trandafiri se preface n lacrimi@ ei au ?un
vis nemplinit, copil al suferinei?, dorul de elierareC ?!e %alea lui ne-au rposat 1 i moii i
prinii...?.&oate aceste elemente constitutive, pe care analiza le surprinde cu greu pentru c,
luate separat, nu spun nimic sau aproape nimic, se toarn ntr-o pies uic, un cntec spontan,
de o mare autenticitate i viraie liric, o doin de %ale domoal, dar animat, n final, de un
tainic i nedefinit ton conspirativ. 0ste un cntec, o dorin, o aspiraie i a ranului i a
intelectualului, n *rdeal, n mpre%urrile date lucrul fiind imposiil."rivit mai ndeaproape,
din punctul de vedere al dispunerii rimei spre e#emplu, poezia se compune n fond din
cinci strofe iamice numai de cte patru versuri lungi , cu cezur, rimate mperecheatC
La noi sunt codri verzi de rad 1 1 i cmpuri de mtas@La noi atia fluturi sunt 1 1 i-atta %ale-n
cas."rivighetori din alte ri 1 1 vin doina se ne-asculte@La noi sunt cntece i flori 1 1 i lacrimi
multe, multe...!at fiind caracterul de doin i de litanie totodat, poetul a evitat ns versul
lung, cu cezur, neoinuit n poezia noastr popular. 0ste de oservat, de asemenea, c
fiecare strof este format, simetric, din cte dou fraze construite prin coordonare. *ceasta
sporete impresia de doin de %ale, %ale a crei permanen este suliniat apoi de
predicatele e#primate prin vere la prezent, fr nici o e#cepie. 0ste un prezent continuu,
ntrit prin gerunziile modaleC plngnd, mbrind, gemnd. 8ocaularul este cel folcloric-
popular adecvatC codri, jale, btrnul soare, povestesc cu jale, plng, lacrimi etc. n acelai
timp ns poezia este oarecum ndeprtat de factura prozodic i lingvistic folcloric, departe de
o imitaia, chiar superioar, de felul celor ale lui 0minescu. /eneralitile largi nu sunt prsite,
pe alocuri, i o und de individualizare liric apareC nevestele plng, tata i feciorul se mriaz
plngnd, hora e mai domoal, moii i prinii au rposat de %ale etc. 'e oserv apoi o uoar
aatere de la construcia coordonatoare, prin apariia n conte#t a dou propoziii temporaleC
?!e cnd pe plaiurile noastre 1 2u pentru noi rsare? =vs. I i J, strofa a ,,-a> i ?$nd zoar-n
zri alastre? =vs. G, strofa a ,8-a>, lucru iari puin oinuit n poezia popular autentic.
.esianismul lui /oga a inoculat doinei, astfel, i o not de litanie religioas, realizat
prozodic dar i, mai ales, prin introducerea anumitor cuvinte scoase din scrieri vechiC
?8isul nemplinit? este ?un copil al suferinii?, cei ce se %elesc ?gem de grele patimi?, din
?vremi uitate, de demult?, avnd n faa lor numai ?deertciunea unui vis?. Fuziunea este
perfect i aici st secretul poeziei lui 7ctavian /oga.
4apsodii de toamna
/eoarge &oparceanu
* fost pulicata in anul 9:G;, in volumul Balade vesele si triste.
"oezia cuprinde cinci talouri, care surprind diverse secvente din natura, in apropierea
sosirii toamnei. 7data cu sfarsitul verii lumea ce lor care nu cuvanta? este cuprinsa de
neliniste si ingri%orare la gandul ca, imediat dupa toamna, va urma iarna aducatoare de
necazuri.4apsodii de toamna incepe cu o veste?, un fel de zvon care trece ca o oare? pe
deasupra viilor si fura? puful papadiilor. !e indata apare si un sol, su chipul unei
cotofene, ce aduce o veste senzationalaC $ica-n munte, la povarna,1"lopii si rasurile1 'pun
ca vine-un vant de iarna14ascolind padurile?. 8estea produce o mare agitatieC ciulinii fug
ingroziti din fata vantului, iar pe alta un pui de cioara se intalneste cu un atlan si ii
spune ca frunzele au pornit in e%enie?. $el de al doilea talou dezvolta alarma generala?.
"oetul ne introduce in lumea necuvantatoarelor, facan-du-ne cunoscute starile, gandurile
si reactiile lor in fata apropiatei toamne. "asarile, plantele, gazele, asemenea oamenilor,
voresc si se agita cuprinse de panica. 8raiile ies din santuri?, papura se zate? si-si
leagana saiile?, un lastun in frac, facand pe stiutorul, vrea sa tina o cuvantare in aceasta
chestie?. 'i, la fel ca in lumea oamenilor, sunt unii care il ruiazaC roscoii din rastoaca1il
insulta-n pauze1'i din papura-l provoaca1$u prelungi aplauze?. "e alta zarva, se inteteste
si prinde in varte%ul ei si alte persona%eC lisitele, cocostarcii, a chiar si un tantar care e
mai plapand si nu izuteste sa ia parte la discutie?. !in pricina taraoiului, treuie sa vina
politia. "olitaiul este un erete?, care vine foarte hotarat sa faca ordine si sa-9 aresteze pe
cel care a produs zarva. !e emotie, in surdina,1'ut un snop de ozie,17 pastaie de sul-
cina1*Nacut e#plozie?. $el de al treilea talou ne invita sa privim si sa ascultam ce se
petrece in gradina cu flori de langa casa. *ici, o dalie, ca o doamna de elita?, isi indreapta
talia?, trei petunii se intreaa speriateC $e ne facem, fetelorB?, iar floarea-soarelui e
ingrozita la gandul ca odata cu venirea toamnei ii vor cadea dintii in tarana. in schim, in
lumea gazelor, care se dovedesc mult mai cura%oase decat florile, se re-n-cep idilele?.
!oar o gargarita este foarte suparata ca i-a disparut aratul1in costum de ginere?. intr-un
sfarsit, il gaseste mort de ina-nitie? su trei graunte si se duce sa raporteze cazul la
politie?.$el de al patrulea talou ne introduce in lumea uruienilor, marcate si ele de
schimarea anotimpului.*cestea, precum femeile, se vorira pe soptite1 'a se faca
schivnice?. in acest sens, au si o propunere de stareta - masalarita, care stie de%a o ruga
ciune?.'us, prin vie?, vietuiesc si altfel de plante, rumenele loode?, carora le place sa
traiasca sloode?, adica fara oligatii familiale, lucru care starneste indignarea
mdtragunei?, care ar dori sa le zica de-a dreptul, in fata, una1 $are sa le usture?. 6ndeva,
pe-un varf de cam-panula? s-a oprit, nedumerita si plapanda, o lielula.6ltimul talou,
cel de al cincilea, prezinta imaginea toamnei, zana melopeelor, 1'paima florilor si
!oamna1$ucuri-taceelor?, care cooara de la strunga aidoma unei femei imracate intr-
o haina iluzorie?.&oamna trece pusti-ind cararile?, in urma sa pamantul ramanand fara
flori si fara frunze, in asteptarea primei zapezi. in incheiere, poetul isi e#prima
compasiunea fata de flintele mici - gaze, Nlori intarziate? , pe care iama mizeraila? le va
ingheta, curmandu-le viata si cantecele, pentru totdeauna. 4ecurgand la tot pasul la
personificare, poetul reuseste sa creeze o lume in plina miscare, organizata dupa
principiile societatii omenesti, in structuri comunitare. &oparceanu le atriuie florilor,
gazelor etc. capacitatea de comunicare si de reactie afectiva. $omunicarea se face prin
patru forme principaleC vestea sau zvonul, discursul, discutia familiara si arfa. 4eactia
afectiva se materializeaza in senzatie, insulta, idila si panica.*ceasta comunitate este una
de tip citadin, caci memrii ei apeleaza la nevoie la a%utorul politiei, fac adunari, tin
discursuri etc.
Balada unui greier mic
/eorge &oparceanu
$unoscut ca poet al anotimpurilor =mai ales n 4apsodii>, al lumii gingase a florilor si a
micilor vietuitoare, /eorge &oprceanu a nfatisat n lirica sa acest univers cu duiosie si
umor, el fiind un sentimental care transforma ?-n glume lacrimile clare?.
7 astfel de opera literara este si ?Balada unui greier mic?, pulicata n saptamnalul
?Lumea azar?, n anul 9:GI, fiind apoi inclusa n editia urmatoare a ?Baladelor vesele si
triste?."oezia are o structura ine articulata, ncepnd cu sosirea toamnei si ncheindu-se
cu monologul greierului prin care ?e#prima o mare delicatete si duiosie?. =$. $iopraga>
'osirea neasteptata a toamnei ?celei ntunecate? este prezentata e#peditiv n primele patru
versuri, poetul insistnd asupra rapiditatii actiunii, asupra surprizei =?* venit asa,
deodata?> si a dimensiunilor impresionante ale peisa%ului luat n stapnire de anotimp
=?"este dealuri zgriulite.1"este tarini zdrentuite?>. 0lementele cadrului natural sunt
caracterizate prin epitetele zgriulite si zdrentuite care atriuie nsusiri celor doi termeni
ai enumeratiei peste dealuri, peste tarini, iar epitetul cea ntunecata evidentiaza una din
trasaturile anotimpului [ atmosfera mohorta.&oprceanu insista apoi asupra chipului
toamnei prin intermediul epitetului triplu lunga, slaa si zaluda, cu rol personificator, ea
aparnd asemenea uni duh malefic care lasa n urma sa toate relele posiileC ?"loi
marunte,1 Frunze moarte,1 'tropi de tina.1 /uturai.1? 0numeratia ploi, frunze, stropi de
tina, guturai ntre termenii careia se intercaleaza epitetele marunte si moarte reliefeaza
ntr-un ritm alert fenomenele specifice acestui anotimp si transmite un sentiment de
neliniste si de teama.
2atura reactioneaza diferit n fata toamnei care ?Yvine de la munte1Blestemnd si
lacrimnd?C cuprinsi de panica, ciulinii ?se pitesc prin vagauni?, macesii o ntmpina ?cu
graite plecaciuni?, iar greierasul si face aparitia ?pe coasta, la urcus? iesind ?din casuta
lui de huma?. *tt toamna, care lestema si lacrimeaza =sugestie a vntului si a ploii>, ct
si celelalte elemente ale naturii apar personificate prin intermediul unor vere de miscareC
?se pitesc?, ?ntmpina?, ?a iesit?. $u o arta desavrsita de miniaturist, de fin i%utier,
scriitorul zaoveste asupra imaginii greierului insistnd asupra coloritului prin folosirea
enumeratiei ?negru, mic, muiat n tus..., pudrat cu ruma?. !uiosia si compasiunea cu
care &oprceanu voreste despre greier, gingasia acestuia sunt evidentiate att de
enumeratia anterioara, ct si de diminutivele ?casuta? si ?greieras?.
"artea finala, care cuprinde monologul greierului, copleseste prin delicatete si duiosie,
depasind cu mult gingasia e#istenta n alte creatii, cum ar fi ?4apsodii de toamna?.
&oamna l gaseste pe greier cu camara goala, fapt pe care-l motiveaza prin credulitatea sa
izvorta dintr-un calcul gresit =?2u credeam c-o sa mai vii1 nainte de $raciun.1 $a
puteam si eu s-adun1 7 graunta ct de mica1?>. !rama micii vietati este cu att mai mare,
cu ct posiilitatea mprumutului la ?vecina furnica? este e#clusa atta timp ct orice
ncercare este urmata de refuz si de rfaC ?FiHnca nu-mi da niciodata,1 'i-apoi umple
lumea toata1 $a m-am dus si i-am cerut..1?. !e aceea, n cuvintele greierului si face loc
disperarea si resemnarea =?!ar de-acus, _...`1 !ar de-acus s-a ispravit...1?>, singura
consolare ramnndu-i autocompatimireaC ?$ri-cri-cri,1 &oamna gri,1&are-s mic si
neca%it1? ,n cuvintele greierului ca si n ntregul te#t si face loc umorul, ?folosit ca mi%loc
de transmitere a duiosiei? =!. .icu>, caci scriitorul priveste cu ngaduinta, cu ntelegere
pasivitatea, negli%enta, naivitatea, ca atriute specific omenesti. 6n rol important n
reliefarea atitudinii poetului l au si epitetele ?toamna gri?, glas sfrsit?, diminutivul
..piciorus?, repetitia ?dar de-acusHe si ad%ectivele cu rol de nume predicativ ?mic si
neca%it?, care mogatesc registrul stilistic folosit anterior."rin personificarea greierului
?care poate fi totodata un om sarmant, _...` un umil functionar. _...` un poet necunoscut,
neanteles? =!. .icu>, prin atitudinea acestuia, /eorge &oprceanu prefigureaza faulele
de mai trziu, scrise ntre 9:I;-9:IR, aceasta alada putnd fi socotita un e#ercitiu
preliminar, chiar daca si are nota ei de originalitate evidenta.
La oglinda ( /eorge $osuc
/eorge $osuc apartine perioadei de la sfarsitul secolului al <,<-lea si inceputul
secolului al <<-lea, adica acele perioade dintre +ataliile canonice- din %uimism si
interelic.
/. $osuc este ardelean din Bistita 2asaud, regiune care era trecuta inca de pe
vremea imparatesei .aria &eresa ca fiind de granita si ai carei locuitori se ucura de o
mai mare liertate decat ceilalti transilvaneni. de aceea, spre deoseire de 7. /oga, care
prezinta *rdealul ca un 4ai indoliat, *rdealul lui $osuc este un tinut al energiilor care
sta su lumina solara.*supra poetului atrage atentia criticul &itu .aiorescu dupa aparitia
poeziei +2unta Mamfirei-. $hiar daca are si unele neimpliniri in planul creatiei patriotice,
multe dintre te#tele sale poetice s-au ucurat de o receptare favoraila. "utini sunt
scriitorii care au surprins atat de autentic spiritul taranului roman, cum a facut-o $osuc.
!e aceea el a si fost numit +poetul taranimii-.6na din temele operei poetice cosuciene
este aceea a dragostei. "oezia de dragoste a poetului ardelenesc are cateva caracteristici,
adica satul este o scena pe care se desfasoara un %oc al dragostei efectuata de cei doi
protagonisti. &otodata se oserva ca rolul principal in a conduce acest %oc apartine fetei.
'i in poezia +La oglinda-, cea care e#prima o anume realitate incadrata temei este
fata. *cest sentiment este urmarit in masura ce fazele dragostei se desfasoara de la
momentul infiriparii, pana la nunta =+2unta Mamfirei-, unde se ureaza intalnirea si la
otez, finalizandu-se astfel, in spirit ilicC impreunarea celor doi indragostiti>. "oezia
+La oglinda- prezinta primele simptome ale ideii ca fata a intrat in faza nuilitatii si
principalele aspecte morale ce stau la infaptuirea cuplului indragostitilor, care treuie sa
se finalizeze prin nunta. "oezia incepe cu un vers memorailC +*zi am sa-mi crestez in
grinda-./rinda este un fel de calendar al taranului unde sunt insemnate momente de mare
importanta.,uirea este un sentiment si firesc in viata oamenilor.*l doilea element este
cel al reflectarii realitatii fizice, o reflectare oiectiva prin oglinda. Fata profita de faptul
ca a ramas singura cu dorul si isi ia masurile asiguratorii de securitate, prin inchiderea
usii cu zavorulC +.ama-i dusa-n satA $u dorul1*zi e singur puisorul1'i-am inchis usa la
tinda1$u zavorul.6rmeaza o prezentare a constatarii, fata se graeste, se impodoeste
pentru a concluziona ca e si voinica si frumoasa. 'ta mereu, insa, cu teama de a nu veni
mama din sat. 'entimentul acesta se impleteste permanent cu ucuria descoperirii
propriei personalitati./andul merge mai departe, spre maritis. ,deea morala care diri%eaza
acest %oc se azeaza pe omenia viitorului sotC +$ui o dau voiesc sa fie 7m odata.-
Finalul se precipita dupa ce se aude vocea mamei intoarsa din sat. !e data aceasta
asistam la un proces inversC de despodoire. daca la inceput propozitiile sunt e#clamative,
inspre final ele sunt interogativeC+$e sa facB 6nde-mi sta capulB...$e-am uitatB...-
*ceasta precipitare este marcata de sporirea propozitiilor eliptice de predicatC
+'ala, %osA 'i-n cui oglinda-. 'e reface ordinea initiala, dovada ca inca mai este de
asteptat, fiindca altfelC+!oamne, de-ar fi dat de mine,$e ataieA-
,maginile, in general, sunt cele dinamice, marcate de folosirea unui numar mare
de vere.,n ceea ce priveste versificatia se oserva ca strofa este o si#tina, avand rima
imperechiata, iar din punctul de vedere al masurii avem F silae, desi la ultimul vers
intalnim J silae./. $osuc este un mare inovator in planul prozodiei. !in punctul de
vedere al ritmului oservam ritmul trhaic.!esi nu toate produsele sale poetice au un inalt
nivel artistic, poeziile reprezentative, inclusiv acela in care este prezentata admosfera
ludica, spi%ina afirmatia unor critici si istorici litereari conform caruia $osuc ocupa un
loc important in literatura romana, atat ca autor al unor poeme precum +2atura Mamfirei-,
+.oartea lui fulger-, cat si ca traducator al unor capodopere din literatura universala.
$antec
2ichita 'tanescu
"oezia ?$antec?, aparuta n volumul ?7 viziune a sentimentelor?, este un cntec de
varsta, scris cu o anumita candoare si cu multa liertate a asociatiei, n care nsa
cuvintele n-au decat rolul de a transporta emotiile, ele nsesi neavnd corp, materie.
? 'a stam de vora, sa vorim, sa spunem cuvinte1 lungi, sticloase, ca niste dalti ce
despart 1 fluviul rece de delta fierinte,1 ziua de noapte, azaltul de azalt.?
,uirea produce o senzatie de plutire, un sentiment al imponderailitatiiC ?!uma fericire
in sus, si izeste-mi tmpla de stele?, pna cnd starea din launtru se transmite ntregii
lumi. "oetul compara aceasta traire cu o coloana a infinitului.0#ista aici o ?viziune a
sentimentelor? proprie lui 2ichita 'tanescu. ,ndragostitii sunt ?doua cantece diferite,
lovindu-se, amestecndu-se, doua culori ce nu s-au vazut niciodata?, dar care se ntlnesc
uimite n ?neasemuita lupta a minunii ca esti, a-ntmplarii ca sunt?, pentru ca iuirea
nseamna, n fond, sansa de a trai n miezul minunilor. 6soarele ecouri argheziene n
imaginea iuirii ca arc ce cuprinde polii e#tremi ai universului ntr-un cuprinzator cntec
al fericirii =v. .orgenstimmung [ ?0u veneam de sus, tu veneai de %os...?> nu indica
neaparat o filiatie n lirica erotica a lui 2ichita 'tanescu, ci sunt rezultatul aceluiasi mod
ingenuu de a contempla misterele iuirii."ovestea sentimentala din ?$antec? era o
poveste a sentimentelor@ aici ea devine o poveste a cuvintelor.$uvintele nu mai sunt doar
mi%locul notional de a e#prima emotii, ele devin sustanta inefaila a poemuluiC
continutul, ca si forma lui, ideea, ca si materia lui. 0 o poveste de cuvinte si din cuvinte.
$uvintele au capatat evidente proprietati materialeC zoara n vrte%, nclina iara n
cadere, se rotesc, imitnd ?structura materiei de la-nceput?. &reuie suliniata intentia
poetului de a face din cuvnt un cu totul altfel de instrument dect acela de care se
foloseste lima%ul prozaicC n locul transparentei notionale de acolo, ele ne ofera un
cuvnt opac, un sens care se comporta ca o imagine si o imagine astracta ca un sens, un
continut care e tot una cu corpul sonor. 7iectul, notiunea si realitatea sonora se
identifica rusc, su apasarea unei forte uriase de felul acelora care se folosesc la
laoratoarele moderne pentru e#periente asupra moleculelor. $eea ce rezulta seamana cu
o molecula uriasa n care nu mai putem separa un ?semnificat? de un ?semnificant?, o
notiune de un lucru.,n cazul lui 2ichita 'tanescu, aventura lima%ului este deci
urmatoareaC cuvintele se comporta ca niste oiecte =avnd calitatile fizice ale unor
oiecte>, iar oiectele =pe care, n principiu, cuvintele le e#prima> se comporta ca niste
cuvinte, ca parti ale unui lima%, ca semne. 'emnul devenit oiect si oiectul devenit
semnC iata metamorfoza cea mai frapanta.,nceputul metamorfozei l constituie totdeauna
felul n care poetul gndeste relatia dintre cuvinteC mai liera dect nainte. 'patiul
poeziei se populeaza de cuvinteC vere si sustantive, ad%ective si pronume, care se
ciocnesc sau se ndeparteaza unele de altele, se sfarma sau se unesc n configuratii
ciudate, dupa legi necunoscute. "oetul cauta si descopera o stare de gratie a lima%ului n
care cuvintele e#ista nainte de a e#prima, n care sensul nu mai apartine adncului
notional al poemului, ideii sugerate ori oiectului desemnat, ci cuvintelor nsesi, devenite
semne-oiecte, capaile de miscare si de liniste, de viata si de disparitie.
,n poezia lui 2ichita 'tanescu sunt folosite neologismele si cuvintele astracte, dar
efectele poetice se otin, ndeosei, prin reactiile metaforice nlantuite. "rin lima%ul
poetic ncearca sa materializeze concepte, idei n forma plastica a poeziei. 0ste poetul
unei cugetari lirice originale si captivante.
,arna pe ulita
/eorge $osuc
,n prima strofa oservam ca autorul a surprins o ninsoare care a durat toata noaptea, iar a
doua zi s-a oprit.7servam personificareaC ?2orii s-au mai razunat? de unde reiese ca
norii a inceput sa cearna fulgi mari de zapada spre apus. * doua strofa ne prezinta
imagini vizuale, auditive.
,n al doilea vers se oserva epitetulC ?pe rau e numai fum?. !e aici reiese ca fumul vine
de la hornurile caselor unde oamenii incearca sa le incalzeasca. !e asemenea, se oserva
personificareaC ?vantu-i linistit acum?.
7servam imagini vizuale, statice ce ne transmit un sentiment de liniste. 'trofa se incheie
cu personificareaC ?navalnic vuiet vine?, de unde reies imagini auditive, dinamice. 2e
transmite un sentiment de galagie, zarva si de agitatie.
!in a treia strofa ne dam seama ca zgomotul infernal este provocat de copiii care se
%ucau veseli in zapada si se ucurau de venirea iernii. *ceasta strofa ne transmite un
sentiment de fericire, ucurie si veselie. * patra strofa incepe cu epitetul personificator si
comparatiaC ?gura fac ca roata morii?.
!e aici reies imagini auditive,statice. *utorul compara copiii care voreau mult cu roata
morii ce se invarte foarte tare. $osuc ii compara, de asemenea, cu vraiile gurese care se
galcevesc.
'trofa se incheie cu inversiunea ?norii ploi vestesc?. 7servam imagini vizuale, statice,
de unde reiese ca norii se aateau spre sat pentru a vesti ploi. ,n a cincea strofa, autorul ne
da de inteles ca acei copii erau impartiti in diferite grupuri dupa varsta lor.$ei mari
profitau de faptul ca erau si copii mici si radeau de ei. 7servam inversiunea ?de foame-
adusi? care ne transmite un sentiment de mila, tristete si mahnire. * sasea strofa descrie
un aietel strain, aparut din senin pe ulita.
*utorul ni-l descrie cu inversiuneaC ?largi de-un cot sunt pasii lui?. * saptea strofa incepe
cu inversiuneaC ?haina-i maturand pamantul? de unde reiese ca haina copilului era prea
lunga si o tara de pamant. 7servam repetitia ?aia,aia? de unde ne dam seama ca isi
tara cu greu haina si comparatia ?cinci ca el incap in ea?.
,n cea de-a opta strofa oservam ca acel aietel era trimis de mama sa in sat. $opilul era
incruntat, dar se credea arat fiindca putea sa care o haina atat de grea pentru el. *ceasta
strofa ne transmite un sentiment de admiratie si remarcare de sine.* noua strofa ne arata
cum inainta aiatulC ?cade-n ranci si se ridica?. !in urmatoarele versuri aflam ca aiatul
purta pe cap o caciula din lana de miel si ca era mai mare decat el. 2e transmite un
sentiment de amuzament.
* zecea strofa incepe cu enumeratia ?tot vine, tot inoata? de unde reiese ca el se chinuia
sa mearga cat mai repede. 7servam G epiteteC ?ochii vii? si ?zgomotoasa gloata? de unde
reies imagini vizuale si auditive. 2e transmite un sentiment de amagire. * unsprezecea
strofa prezinta ce a vrut copilul sa faca atunci cand a vazut atatia copii. * vrut sa se
intoarca din drum, dar era prea tarziu. &oti ceilalti copii il vazusera de%a. * doisprezecea
strofa incepe cu glumele facute de caciula copilului. * treisprezecea strofa incepe cu
inversiunea ?altii-n gluma parte-i tin?. 7servam ca toti copiii isi ateau %oc de el. ,n a
paisprezecea strofa este descrisa o aa care este imracata cu un co%oc rupt. 0a se oprise
sa vada de unde vine zgomotul acela mare. * cincisprezecea strofa incepe cun
inversiunea ?s-otaraste rau atrana?.
7servam ca atranei ii pasa de aiat, incercand sa-l scoata dintre copiii care isi ateau
%oc de el. ,n a saisprezecea strofa poetul ne da de inteles ca aa nu uitase ameliorarea
conflictului dintre aiat si copii luandu-l de acolo. 2e transmite un sentiment de mila. ,n
a saptesprezecea strofa ne dam seama ca dupa gestul atranei de a lua copilul, nu a durat
mult deoarece copiii se tineau dupa ea razand. 4ecunoastem epitetele si inversiunea
?plina-i strimta ulicioara?. ,n a optsprezecea strofa se prezinta acei copii %ucandu-se.
'entimentul este de armonie,veselie. ,n cea de-a nouasprezecea strofa oservam ca
atrana se supara pe copii. 2e dam seama dupa enumeratia ?at,-n%ura...da din maini? de
unde oservam imagini dinamice.
2e transmite un sentiment de suparare. ,n strofa douazeci oservam ca atrana se
invartea cu atul in mana pentru a-si face loc, dar copiii navalesc din nou asupra atranei.
,n urmatoarea strofa ni se descrie ca aa statea in mi%locul alaiului ca un capitan si isi
facea cruce de ceea ce vedea. ,n penultima strofa oservam ca din cauza galagiei
provocate de copii incepura sa latre cainii din curti, iar oamenii ieseau afara sa vada ce se
intampla. ,n ultima strofa se oserva un dialog intre cativa sateni.acestia au asemanat
copiii cu o adunatura de tatari.
'entimentul care predomina este cel de ucurie si uimire pentru sateni fata de zarva de
pe ulita satului.
.iezul iernii
8asile *le#andri
8asile *lecsandri _9F9F - 9F:;`, reprezentant de seama al generatiei de scriitori de la
mi%locul secolului trecut, a aordat, n creatia sa, o mare varietate de specii literare, ntre
care un loc aparte l ocupa pastelurile, al caror creator este.
?"astelul este creatia lirica n versuri, n care este descris un talou de natura, iar poetul
si e#prima n mod direct sentimentele traite n fata peisa%ului zugravit?.
,n pastelurile sale, 8asile *lecsandri ilustreaza natura cu toate frumusetile ei, n toate
anotimpurile, realiznd un adevarat calendar n versuri, ?o lirica a linistii si fericirii
rurale?. _/.$alinescu`."astelul ?.ezul iernei? de 8asile *lecsandri a aparut n revista
?$onvoriri literare? la 9 feruarie 9FR:. &itlul semnifica esenta pastelului, descrierea
anotimpului friguros, de%a instalat si n plina manifestare, zapada oferind un spectacol
sclipitor, iar fiarele salatice cutreiernd nestn%enite ala ntindere pustie.'tructura,
semnificatii, lima% artistic."astelul ?.ezul iernei? de 8.*lecsandri este alcatuit din patru
catrene _strofe de cte patru versuri - n.n.`, dispuse succesiv, conform celor doua planuriC
prima si ultima strofa apartin planului real, iar strofele a doua si a treia tin de planul
transfigurat.
7 trasatura specifica tuturor pastelurilor, care se manifesta si n ?.ezul iernei? este
minarea spatiului terestru cu spatiul cosmic, *lecsandri compunnd taloul anotimpului
descris prin imagini vizuale, imagini auditive si figuri de stil care-i particularizeaza
lirismul creatiei."rima strofa ilustreaza planul real, alcatuit din elemente terestre si
cosmice. ,n primele doua versuri propozitiile sunt scurte, sacadate, pentru a e#prima
concentrat caracteristicile anotimpului hiernal, conturnd o natura statica, ncremenita,
ntr-o noapte foarte geroasaC ?n paduri trasnesc ste%ariiA 0 un ger amar, cumplitA 1 'telele
par nghetate, cerul pare otelit?. "oezia ncepe cu un complement circumstantial de loc -
?n paduri? -pentru a fi#a spatiul peisa%ului hiernal si a e#prima atitudinea de
contemplatie oiectiva a poetului, care nregistreaza ca spectator si descrie pentru cititor
taloul naturii. 0lementele terestre - padurile si ?ste%arii? - se mina cu cele cosmice
-?stelele?, ?cerul? - formnd o imagine vizuala unitara prin manifestarea gerului si a
zapezii care acopera ntreaga natura. Forta gerului este sustinuta de imagini auditive,
redate prin vere sugestive - ?trasnesc?@ ?scrtie? - si epitetul dulu ?amar, cumplit?.
'emnele e#clamarii din primul vers sugereaza emotia puternica a poetului, atitudinea de
uimire si ncntarea care l cuprind n fata frumusetii acestei naturi ncremenite de gerul
aspru. 6rmatoarele doua versuri amplifica viziunea poetului, deschiznd mai larg spatiul
catre imensitate prin ntinsele ?cmpii stralucitoare?. *lul, culoarea specifica iernii, este
sugerat de neaua care acopera ntreaga fire - ?zapada?, de epitetele ?cristalina? si
?stralucitoare?, precum si de metafora ?lan de diamanturi?. $omparatiile din versul al
doilea - ?'telele par nghetate, cerul pare otelit? - completeaza imaginea anotimpului
geros care a cuprins deopotriva teluricul si cosmicul. ,maginea vizuala a taloului din
prima strofa este dominata de o lumina ireala, fascinanta, facnd trecerea de la planul real
la planul transfigurat din strofele urmatoare.,n strofa a doua, se compune o imagine
vizuala monumentala a iernii, conturndu-se un talou maret prin enumerarea detaliilor
cu efect faulos, e#primate prin epitete sugestiveC ?Fumuri ale?, ?vazduhul scnteios?,
?templu maiestuos?, ?olta _...` senina? si epitetul n inversiune ?naltele coloane?.
&rasatura dominanta a taloului este lumina stralucitoare, ireala care mraca deopotriva
teluricul si cosmosul - cerul si spri%ina olta pe fumurile care ies din. hornurile caselor -
?'i pe ele se asaza olta cerului senina?, iar luna, personificata, straluceste misterios peste
ntreaga fireC ?6nde luna si aprinde farul tainic de lumina?. "rezenta oamenilor este
numai sugerata n cadrul acestei naturi feerice, prin fumurile ale ce se nalta n vazduh
din hornurile caselor, imaginea fiind construita printr-o comparatieC ?Fumuri ale _...` 1
$a naltele coloane?.'trofa a treia deuteaza printr-o inter%ectie urmata de semnul
e#clamarii -?7A? - sugernd sentimentele de admiratie si uimire ale poetului n fata
acestui talou ireal si ncntator, e#primate printr-un epitet duluC ?talou maret,
fantastic1...?. 0motia poetului este accentuata prin semnul e#clamarii si punctele de
suspensie, care ndeamna la meditatie si reflectie, evidentiind e#tazul n fata maretiei
naturii. !imensiunea cosmica a peisa%ului este redata prin stralucire cereasca, imagine
vizuala realizata prin epitetele ?.ii de stele argintii? si ?nemarginitul templu?, ultima
fiind si o metafora sugestiva pentru imensitatea oltii ceresti. $omparatia ?stele argintii
_...` ard ca vecinice faclii? si metaforele ?.untii sunt a lui altare? si ?codrii organe
sonoare?, compun o imagine sacra _sfnta - n.n.`, crend o stare de religiozitate eului
liric, n fata acestui talou al naturii. Linistea ncremenita de gerul nemilos este strapunsa
de suieratul crivatului, care, personificat prin verele ?patrunde? si ?scotnd?,
realizeaza o imagine auditiva impresionanta prin epitetul ?note-ngrozitoare?. 6ltima
strofa reia imaginea din strofa nti, aceea a naturii statice, ncremenite -?&otul e n
neclintire?-, realizata printr-o enumeratie gradata ascendent - ?fara viata, fara glas?@ ?nici
un zor _...`, nici un pas?. "eisa%ul nghetat este dinamizat n finalul poeziei prin prezenta
unei fiinte care s-a ncumetat sa iasa din adapost, strnind uimirea si teama poetuluiC ?!ar
ce vadB... n raza lunei o fantasma se arata... 1 0 un lup ce se alunga dupa prada-i
spaimntata?. ,maginea motorie este introdusa ?de interogatia retorica ?!ar ce vadB...?,
sugernd uimirea poetului n fata taloului faulos, cauzata de ivirea unui lup, care, n
nchipuirea sa, este e#primata prin metafora ?o fantasma?."rozodia. "oezia ?.ezul
iernei? de 8asile *lecsandri are ritm trohaic, rima mperecheata, iar versurile sunt lungi,
ca n ma%oritatea pastelurilor sale, de 9K-9R silae. ,maginea naturii este construita cu o
adevarata ?tehnica picturala?, *lecsandri reusind sa a%unga prin pasteluri ?la gradul cel
mai nalt de arta si la culmea talentului sau.
'crisoarea I-a
.ihai 0minescu
'crisoarea ,,, a aprut n ?$onvoriri literare? din 9 mai 9FF9 i a fost reprodus de
0minescu nsui, redactor la ?&impul?, n acest ziar, zece zile mai trziu. "oezia se constituie
printr-o antitez, procedeu frecvent la 0minescu ca de e#emplu n 0pigonii sau mprat i
proletar. 0minescu a scris un ciclu de K scrisori fiind niste satire. &ematica acestor
scrisori are in centru motivul geniului. 'crisoarea , dezate prolema geniului
savant,'crisoarea ,, dezate prolema geniului artist, 'crisoarea ,,, dezate soarta
geniului conducator de popoare. /eneza. 'crisoarea ,,,, cea mai adanca e#presie a
patriotismului eminescian, formulata in stil de epopee in prima sa parte si transformata
intr-o vehementa satira in partea a doua, a fost conceputa inca de pe vremea studiilor
erlineze =9FPG-9FPJ>, cu cinci ani inaintea 4azoiului de ,ndependenta din 9FPP si
avand ca surse ?,storia ,mperiului 7toman? a istoricului Dammer. *ici citeste tanarul
poet cuvintele spuse de Baiazid la 2icopoleC ?'e falea ca de pe pristolul isericii 'fantul
"etru din 4oma isi va pune sirepul sa manance ovaz?. 'tudiul manuscriselor eminesciene
=vezi /. $alinescu si "erpessicius> a stailit ca 0minescu a compus mai intai partea de
critica sociala la adresa contemporaneitatii si aia apoi, pentru contrast, partea de evocare
a trecutului glorios, cu referire la domnia lui .ircea cel Batrin si la victoria de la 4ovine.
/enul liric, care desemneaz totalitatea operelor literare constituite pe aza categoriei
estetice de liric, categoric prin care se definete faptul c eul creator i e#prim n opera
de art n chip nemi%locit reacia fal de fenomenele lumii e#terioare i fa de propriile
metamorfoze interioare, reprezint o achiziie teoretic destul de recent a gndirii
literare =cam de la sfritul secolului al <86,-lea>, dei opere cu caracter liric =imnuri,
elegii, ode> au fost create din primele timpuri ale e#primrii artistice umane. Lund n
considerare totalitatea, integralitatea poemului 'crisoarea ,,,, i nu numai prima lui parte,
devine evident c te#tul nu poate fi plasat dect n cadrul genului liric. "oemul este
conceput cu intenia evident de a pune n lumin prin e#presie direct, nemi%locit
reacia scriitorului fa de realitatea istoric, politic, spiritual a unui prezent deczut.
$ea de a doua parte a poemului, un pamflet virulent la adresa contemporaneitii,
reprezint o cuime a gndirii politico-istorice eminesciene, e#primat cu o e#cepional
limpezime a precizrii poziiilor. $aracterul profund liric al acestui pamflet marcheaz
ntregul poem i-i determin clasificarea. "rima parte, episodul eroic al nfruntrii dintre
.ircea i Baiazid, episod relatat epic =epopeic>, are, fa de sensul general al poemului,
un rol suordonaiC funcia lui este de a pune n eviden, prin contrast violent marcat,
personalitatea eroic a strmoilor fa de caricatura, de lipsa de coninut a comportrii
politice contemporane poetului.
*m pus n discuie, astfel, cel de al doilea principiu esenial n clasificarea pe genuriC
acela al ierarhiei funciilor ntr-o anumit oper literar. Funcia esenial a poemului este
aceea de a e#prima direct i pregnant resentimentele scriitorului fa de corupia
contemporan i, pentru a pune mai ine n eviden propriile sale reacii, 0mincscu arc.
nevoie de un clement de opoziieC accsia cslc reprezentat de viziunea trecutului eroic,
relatat ntr-un episod epic. 7poziia prezent1trecut se coreleaz la 0mincscu cu opoziia
liric1epic, dar funcia elementului epic este de a evidenia reacia liric, de aceea l putem
considera suordonat lirismului esenial al poemului .6n alt e#emplu de ierarhizare a
funciilor e#presive l avem chiar n cadrul episodului epicC elementele dramatice
=dialogul celor doi conductori de oti> i cele episodic lirice =scrisoarea, la persoana ,,
ineneles, aparinnd fiului de domn> sunt suordonate evocrii epopeice a eroismului
otirii romne. Funcia acestei scrisori episodice, inspirate din lirica popular de dragoste,
este ns deoseit de important n economia poemuluiC ea reprezint o scrisoare n
scrisoare, o emlem a speciei creia i aparine poemul n ansamlu i apare atunci cnd
spiritul receptorului =cititorului> treuie pregtit s treac de la e#presia epic la cea
liric. 0a este o anticipare, o prevestire a atitudinii directe care va fi e#primat imediat
posterior, dar o anticipare prin opoziieC scrisoarea de dragoste, de o infinit delicatee i
reticen n e#primarea unor sentimente fundamentale, se afl n violent contrast cu
scrisoarea pe care 0minescu o adreseaz contemporanilor si, scrisoare de dispreuitoare
acuzaie, in numele marilor principii, e#primat la persoana , i conslituindu-se ca un
pamflet de o mare acuitate ideatic i lingvistic.
*naliznd numai episodul epic, oservm c e alctuit din citeva microstructuriC el
deuteaz printr-un microepisod epic cu valoare simolic, legendar =visul sultanului>,
continu cu relatarea transpunerii n realitate a legendei =e#tinderea ,mperiului 7toman>,
urmat de prima opoziie epic din structura poemuluiC aceea dintre realizarea grandioas
a mitului e#pansiunii i fora nenuit care se opune puterii militare, fora
patriotismului, n stare s rstoarne marile mituri imperiale.
7poziia se realizeaz prin confruntarea dramatic dintre cei doi comandani, e#poneni
ai unor modaliti opuse de a nelege sensurile istoriei =e#pansiunea contrapus
solidaritii cu pmntul natal>. 6rmeaz un nou microepisod epic, eroic =tlia>,
continuat prinlr-o descriere de natur ce face trecerea spre primul microepisod liric al
poemului =scrisoarea tnrului voievod>, cu care se ncheie prima parte. "artea a doua,
e#clusiv liric, deuteaz arupt i prin contrast marcat fa de cea dinliC opoziia se
stailete att ntre sferele de referin =trecut 1 prezent>, ct i ntre modalitile de
e#presieC epic dominant 1 liric e#clusiv, dar i n cadrul aceleiai modaliti de e#presie
=liric> n care fusesem de%a introdui n finalul episodului epic, aprnd ca opoziie ntre
dou atitudini lirice antinomiceC iuire delicat 1 acuzare violent.? *ceast clasificare a
'crisorii ,,, n cadrul genului liric este, de alftel, in deplin concordan cu clasificarea
tradiional a speciei numite +scrisoare? sau +epistol? n cadrul liricului. 'crisoarea n
versuri a aprut tocmai pentru a marca reacia e#pres personal a celui care scrie
=emitentului> fa de evenimentele relatate unui destinatar real sau imaginar. $um reacia
aceasta a fost cel mai adesea de opoziie fa de faptele comentate, de ncacceptare, de
condamnare, de satirizare a lor, termenul de scrisoare a devenit aproape sinonim cu
+satir'?. 'atira - !uhului meu de /rigorc *le#andrescu, de e#emplu, este un poem liric
pe care poetul i-l autoadrescaz, interlocutorul imaginar fiind propriuA su spirit. 'e
intmpl, de asemenea, ca n unele comentarii eminesciene s regsim 'crisorile citate ca
'atira ,, ,,, ,,,.!up cum limpede se vede, poemul este structurat printr-o succesiune de
funcii antinomice, care opereaz att la nivelul ansamlului, ct i la nivelul
suansamlelor, al microstructurilor. n cadrul acestei antinomii ns se realizeaz o
ierarhie a funciilor e#presiveC liricul prii a doua i suordoneaz celelalte modaliti.
!ar unitatea poemului nu se ntemeiaz doar pe similitudinea relaiilor stailite ntre
episoadele mari i n cadrul microepisoadelor, ci mai ales pe unitatea ideatic a celor
dou mari fragmente, epic i liric.$onceptul comun care le reunete i le opune totodat
const n trirea net difereniat n timp a sentimentului patriotic, a ideii de patrie.
'crisoarea ,,, este n primul rnd un poem esenial despre ideea de patrie, care apare n
toate momentcle-cheic ale e#presieiC invadatorii sunt cei pentru care patria nu e#ist dect
ca teritoriu ocupat temporar, cei ce ignor solidaritatea ancestral cu un pmnt aprat n
orice mpre%urri, une sau rele =,, 6n sultan dintre aceia ce domnesc peste vreo lim ,
$e cu-a turmelor pune a ei patrie i-o schim?>@ adevratul patriotism se manifest ca
solidaritate statornic cu pmntui natal, ca sentiment generator de for =+0uB mi apr
srcia si nevoile si neamul... , 3i de-aceea tot ce mic-n ara asta, raul, ramul, .i-e
prieten numai mie, iar ie duman este?>@ contemporanii, epigoni riziili, sunt cei care
degradeaz ideea de patrie, folosind-o doar ca s-i mascheze interesele %oase, golind-o
de orice semnificaie autentic, transformnd-o ntr-o masc aezat peste propria
nimicnicie interesat =+*u de patrie, virtute, nu vorete lieralul, 1 !e ai crede c viala-i
e curat ca cristalulB?>. 'crisoarea ,,, prezint, aadar, dou tipuri de unitateC unitate
ideologic i unitate de structur. .odalitatea de afirmare a acestei uniti fundamentale
este opoziia dintre formele pe care le mrac un concept fundamentalC ideea de patrie n
trecut i n prezent. *ceast opoziie se manifest n planul e#presiei formale prin
contrapunerea unui episod epic fa de un episod liric. !ar unitatea formal a poemului,
refle#ul unitii lui ideatice este lirismul, care genereaz att e#presia epic, ct i pe cea
marcat liric, e#presie care se realizeaz ca funcie dominant n poem.
!orinta
!e .ihai 0minescu
"oezia a aparut in revista + $onvoriri literare- la 9 septemrie 9FPR, impreuna cu
poeziile + Lacul-, + $raiasa din povesti- si + .elancolie-. + !orinta- apartine genului
liric si este o idila clasica = o poezie de dragoste si de natura &itlul este e#primat prin
sustantivul comun format cu sufi#ul +inta- de la sustantivul +dor- , cuvant cu mare
incarcatura afectiva. &ema este aspiratia de implinire a iuirii ireale in mi%locul naturii.
,n prima strofa intensitatea chemarii de dragoste este evidentiata de verul +vino- la
modul imperativ @ cadrul naturii ocrotitoare si misterioase unde doreste poetul sa-si
traiasca fericirea este codrul cu izvorul + $are tremura pe prund- , cu prispa de razde si
copacii aplecandu-si crengile ca un gest simplu si primitor. Fiecare din cele trei elemente
are o semnificatie aparte C codrul-simol al permanentei vegetale sugereaza eternitatea
iuirii , personificarea izvorului = prezent in fiecare din operele de dragoste ale lui
0minescu su mai multe forme cum ar fi +apa- , +alta-> prin intermediul verului
+tremura-, epitetul metaforic +plecate =crengi>- si metafora +prispa cea de razde-
evidentiaza comuniunea dintre om si natura ocrotitoare, partasa la ucuria dragostei.
,maginile vizuale se contopesc cu cele auditive pentru a reda cat mai e#presiv taloul
locului ocrotitor pentru poet = +$are tremura pe prund- , +crengi plecate o ascund- >
,n strofa a doua ca si in celelalte poezii eminesciene de dragoste si de natura = +'ara pe
deal- , +Lacul- , +$raiasa din povesti- > iuirea este traitain planul visului. ,n asteptarea
fiintei dragi , indragostitul isi imagineaza clipa mult dorita. 8erele la modul con%unctiv =
sa alergi, sa cazi , sa desprind , sa rad>posiilitatea implinirii aspiratiei@ faptul ca sunt
vere de miscare releva intensitatea sentimentelor, la fel si ad%ectivul +intinse- prin care
se surprinde neradarea imrasitarii. ,n strofa a treia poezia iuirii tainice este scoasa in
evidenta prin repetitia +singuri-singurei- si prin epitetul personificator +infiorate-. ,n
parul fetei teiul isi va cerne floarea, ca o inecuvantare si ca o mangaiere a naturii vesnic
tinere ca si iuirea fara de care viata ar fi lipsita de frumusete. Forma verala inversa
+sede-vei- si cu cuvantul popular +singurei- contriuie la schitarea unei atmosfere
familiare si la autenticitatea operei. ,n strofa a patra intalnirea, vazuta ca un ritual, atinge
emotia ma#ima prin gestul candid al fruntii culcate pe ratul celui drag si prin voluptatea
sarutului. La nivel morfologic delicatetea apropierii este surprinsa prin adverul +incet-
iar ad%ectivele C +ala- si +galen-, epitete din punct de vedere stilistic suliniaza
puritatea iuirii.,n strofa a cincea visul va pecetlui fericirea suprema a dragostei ,
cantecul sufletului fiind murmurat de izvoare si de freamatul lin al vantului. *tmosfera de
intensa reveire se realizeaza prin personificare izvoarelor si a vantului, iar in ceea ce
priveste universul uman prin verul +vom visa- prin sustantivul + vis- si ad%ectivul
+ferice-.,n ultima strofa se produce confundarea in vra%a somnului, ca e#presie a fericirii
depline a contopirii cu natura , care este ultima secventa a poeziei. "ersonificare codrului
prin formularea metaforica +atut de ganduri- ii intareste valuarea de simol al eternitatii,
data in aceste versuri deprofunzimea meditatiei , iar repetitia +randuri-randuri- intareste
ideea contopirii cu natura@ aceasta este nepieitoare prin elementele ei, iar omul devine
etern prin dragoste. *rmonia poeziei este accentuata de structura fonica a cuvintelor , de
imaginile onomatopeice si de elementele de versificatie. 'e remarca frecventa vocalelor
+o-, +a- si a unor cuvinte cu o muzicalitate aparte =izvorul , razde , infiorate , tei , cant ,
adormind , armonia >.!in punct de vedere prozodic se remarca versul scurt, cu masura de
sapte-opt silae, ritm trohaic si rima numai intre versurile G-J =incrucisata> permitand
citirea te#tului si ca distihuri. "rin aceasta particularitate a rimei, poezia +dorinta-de
..0minescu se deoseeste de tonalitatea creatiei populare. ,n concluzie iminand cu arta
motivul dorului, al visului, al codrului si al izvorului , 0minescu inchina si prin poezi
+!orinta- un imn emotionant naturii eterne si frumusetii iuirii.