Gandirea Criminologiei in China Antica

1


Ministerul Educatiei din Republica Moldova
Universitatea de Stat din Moldova
Catedra drept penal si criminologie













Referat
Gindirea Criminologiei in China Antica












A elaborat:

Disciplina:
Criminologia
Profesor:
Igor Ciobanu





Chisinau 2011
Gandirea Criminologiei in China Antica

2










CUPRINS:


1. Filosofia in China antica......................pag 3.

2. Crima si pedeapsa in China antica.......pag 9.

3. Bibliografie.....................................pag 15.




















Gandirea Criminologiei in China Antica

3


1. Filosofia Chinei antice


"Cel ce face ca in lume cinci lucruri sa se implinesca atinge aceasta
suprema virtute omeneasca.
Politetea fata de celalalt, ingaduinta, buna-credinta, zelul de a infaptui si
marinimia.
Politetea te fereste de jigniri, ingaduinta ti-aduce sprijinul multora, de
buna-credinta
fiind si pe ceilalti te poti bizui, zelul iti asigura reusita, iar marinimia
ii face pe ceilalti sa se supuna cand ii vei conduce"
(Confucius)

Exista, intr-adevar, o filosofie chineza, cel putin in sensul european al
termenului, distingand conceptul de intelepciune. Faptul ca o cultura de
dimensiunile si importanta celei chineze, cultura care s-a format independent de
cultura europeana, care si-a ales singura domeniile si problemele, nu poate
indreptati nici un semn de intrebare ridicat asupra existentei filosofiei acestei
natiuni.
Aspectele fundamentale ale filosofiei chineze reprezinta in acelasi timp si
distinctia dintre aceasta si filosofia europeana, occidentala: gandirea chineza
pune accentul doar asupra eticii, pe cand gandirea occidentala insista asupra
logicii, a eticii, a metafizicii. Un alt aspect diferentiator este faptul ca in China a
lipsit cu desavarsire conceptul de filosofie ca disciplina in sine, pentru simplul
motiv ca aceasta era atat de strans legata de politica, de economie, de religie si
de aproape orice aspect al vietii, incat nu putea considerata o activitate
separabila de cotidian.
Inca de la inceputurile gandirii filosofice chineze au aparut elemente ale
unei filosofii strans legata de Univers si viata, nascandu-se din notiunea arhaica
de unitate originara cele doua principii antagonist-complementare, Yin si Yang.
Yin: femininul Yang: masculinul
intunericul lumina
pamantul cerul
luna soarele
recele caldura
Gandirea Criminologiei in China Antica

4

umedul uscatul.
negativ pozitiv
In gandirea chineza orice lucru sau fiinta, cu exceptia pamantului (Yin pur)
si a cerului (Yang pur), este alcatuit din Yin si Yang, in diferite proportii. La fel,
este considerat ca insasi ordinea si echilibrul Universului sunt mentinute de
echilibrul dintre aceste doua principii antagonist-complementare. Alternanta
dintre ele sau intreractiunea lor au ca rezultat, in conceptul chinez,
transformarile continue ale universului si ale vietii.
Aceste contrarii alcatuiesc existenta reala. Cerul da ploaie pentru ca
pamintul sa rodeasca. Soarele lumineaza intunericul si incalzeste recele, adica
elementul pozitiv influenteaza elementul negativ, asigurind miscarea si viata.
Trebuie remarcat ca aceste viziuni nu recunosc o cauza externa a miscarii si
actiunii din natura, insa ele au un caracter vag, slab determinat, sunt bazate mai
mult pe intelegerea in genere decit pe explicatie teoretica.
Ca sa pui lumea in oranduiala, mai intai trebuie sa punem natiunea in
oranduiala; ca sa punem natiunea in oranduiala, mai intai trebuie sa punem
familia in oranduiala; ca sa punem familia in oranduiala, trebuie sa ne cultivam
viata noastra personala; si ca sa cultivam viata noastra personala, mai intai
trebuie sa ne indreptam inimile noastre.
Momentul aparitiei lui Confucius (numele latinizat al lui Kong-zi, sau Kong
Fu-zi, cca 551 479 idH) a marcat inceputul traditiei filosofice dominante in
cultura chineza pentru mai mult de doua mii de ani, insa si influenta spirituala in
mai toate domeniile culturii chineze, inclusiv medicina sau stiinte exacte.
Mostenirea lasata in urma sa nu a inclus opere scrise, ideile, interpretarile,
comentariile sau completarile sale asupra vechiului patrimoniu cultural chinez (
Cartea Poeziei, Cartea Schimbarilor, Cartea Ritualurilor, Cartea Muzicii,
Analele Primaverii si ale Toamnei) fiind transpuse de discipolii sai intr-o
colectie de texte cuprinzand 30 de carti .
Confucius s-a remarcat prin doctrina sa etica, a elaborat codul de norme
morale privind comportamentul oamenilor fata de superiori, fata de ceilalti.
Tema fundamentala impusa inteleptului este societatea, existenta sociala a
individului, conditiile ideale dintre om si societate, scopul filosofiei sale fiind
formarea omului util societatii. Problema centrala a lui Confucius fiind sistemul
de guvernare care se cerea mereu reinnoit, acesta urmarea in permanenta ca
discipolii sai, multi de origine modesta, carora le preda lectii de istorie,
literatura, diplomatie si ritualuri de curte, sa fie pregatiti pentru a putea deveni
buni functionari ai statului.
Gandirea Criminologiei in China Antica

5

In centrul doctrinei morale se afla ideea armoniei dintre om si cosmos. O
alta idee este ca omul trebuie sa tinda spre perfectiune morala si ca fericirea
depinde de perfectiune. Perfectiunea morala si fericirea depind de venerarea
traditiilor trecutului cu scopul de a se imbunatatii climatul prezent. Printre
frumusetiile morale pe care trebuie sa le probeze omul patru erau considerate
cele mai importante, valabile pana in ziua de azi:
Sa fii generos, dar nu risipitor.
Sa fii mndru, dar nu trufas.
Sa ai dorinte, dar nu pofte.
Sa arati inocenta, dar nu asprime.
Confucius evita metafizica, displacandu-i toate notiunile sau teoriile haotice,
incerte, neclare, atribuind toate problemele din viata unui individ, a unei
societati sau a unui stat obscuritatii si impreciziei gandirii si a limbajului, sau
lipsei de sinceritate. Un rege, parinte sau fiu care nu se comporta ca atare,
ignorand respectivele lor privilegii si indatoriri ca rege, parinte sau fiu, comit
adevarate abuzuri adapostindu-se in spatele cuvintelor de rege, parinte sau
fiu.
Un alt concept fundamental in filosofia confucianista este omul superior.
In opinia sa, ceea ce ii acorda superioritate omului este cultivarea propriului sau
eu, cu grija zeloasa si constanta. Cele trei virtuti ale omului ideal sunt
inteligenta, curajul si buna intentie, ceea ce inseamna caracter, corectitudine,
generozitate. Baza caracterului este sinceritatea (sa-ti pui de acord cuvintele cu
faptele), corectitudinea (sa cauti in tine cauza nereusitei tale), moderatia in
vorbe si atitudini, simpatia cordiala pentru toti oamenii.
Principalul continuator al lui Confucius a fost Mencius (nume latinizat al lui
Mengzi, cca 371 289 idH). Centrul gandirii sale a fost constituit de teoria
despre caracterul omului prin esenta bun: toti oamenii se nasc egali si buni, toti
au rationalitate si simtul virtutii innascut; doar ca unii cultiva acest simt, altii nu,
lasandu-se prada pasiunilor simturilor. Omul devine rau doar atunci cand nu
cauta sa-si infraneze porniri lipsite de valoare morala, porniri care nu fac parte
din firea omeneasca.
Mencius a atins cu mult inaintea altor ganditori anumite probleme ce ating
campul psihologiei, aratand ca in loc de a-ti infrana anumite impulsuri sau
dorinte (fapt inutil si daunator), este mai adecvat sa le canalizezi pe alte cai, spre
activitati folositoare omului si societatii.
Dupa sau paralel confucianismului o alta mare scoala filosofica chineza a
fost taoismul, fondata de Lao-zi (Lao-tzi/ Lao-tzu, contemporan cu Confucius si
pare-se la un moment dat chiar mentor al acestuia), care a elaborat o conceptie
filosofica transmisa oral timp de 2 secole, in secolul IV fiind redata si in scris.
Lui i se atribuie culegerea scrisa Dao De Jing/ Tao Te Ching, culegere de
Gandirea Criminologiei in China Antica

6

aforisme, de fapt o opera colectiva, textul cel mai profund si mai enigmatic din
toata literatura chineza (M. Eliade), reprezinta unul din cele mai importante
tratate ale filosofiei chineze, acoperind domenii ale spiritualitatii individului,
dinamica inter-personala sau tehnici de guvernare politica.
Conceptia lui Lao-zi a fost opusa confucianismului. Filosofia taoista
porneste de la problema naturii universului si a relatiilor dintre om si univers,
insa neaga posibilitatea cunoasterii lumii, necreata si indestructibila, deoarece
noi nu putem sa cunoastem lucrurile decat prin intermediul notiunilor, care sunt
abstractii, fictiuni. Incercand sa cunoastem lumea, ne indepartam tot mai mult de
realitate, de legea suprema a naturii, de principiul ordinii universale (Tao);
activitatea intelectuala devine astfel inutila, de evitat chiar...De Tao te poti
apropia spre a-l intelege, dar nu cu ratiunea, ci pe calea intuitiei, a contopirii in
Tao. Insa filosofia taoista nu conduce la un pesimism total: retragerea din lume,
insasi moartea, vazuta ca o reintegrare in unitatea originara, este un bine, caci
atunci cand mori, nu esti exclus din Univers.
In orice caz caracterul de contemplativitate si de pasivitate al doctrinei a
convenit suveranilor contemporani, care chiar au sprijinit taoismul, intrucat
motivul pentru care este greu sa guvernezi poporul sta in faptul ca el stie prea
multe. Sau, mai exact, in activitatea sa de guvernare, inteleptul mentine
constant poporul in lipsa de dorinte si in nestiinta. Cand sunt din aceia care
poseda stiinta, el cauta sa-i faca sa nu indrazneasca sa actioneze. Cand in felul
acesta el determina non-actiunea, buna ordine devine universala.
Cuvntul tao are mai multe ntelesuri n China antica: arta de a crmui a
vechilor suverani, ideea de iscusinta, talent pentru ceva anume, de ndemnare,
nu numai n relatie cu anticii suverani, si omul de rnd poate dovedi ceva iesit
din comun. Chinezii admirau arcasii, caligrafii, filozofii, n general pe toti cei
care se remarcau printr-o aptitudine anume. Acestia erau chemati la curtea
suveranului, pusi la ncercare, si omeniti cum se cuvine atunci cnd si aratau
dibacia. Un alt sens al cuvntului tao este de metoda, n sensul de tehnica de
nvatare, de aplicare a ceva etc. Un tao care poate fi trasat nu poate fi eternul tao
(adica: nu exista o metoda absoluta de a proceda n toate mprejurarile, un cod
de purtare universal valabil etc). ntr-o perspectiva si mai larga, tao este legea
Cerului, adica modul lui de manifestare. Tao-ul este o miscare de du-te-vino, n
care alterneaza tendintele yin si yang. A te adapta la aceasta miscare, nseamna a
deveni una cu tao, adaptarea la miscarea cerului, poate fi considerata un tao n
sine (talent, intuitie etc).
Ca multi alti ganditori antici chinezi, modalitatea sa de explicare a ideilor
folosea ades paradoxuri, analogii, referiri la poverbe vechi, repetitii, simetrie,
rima si ritm. Scrierile ce-i sunt atribuite sunt poetice, dense si deseori obscure,
servind ca punct de plecare meditatiilor cosmologice sau introspective.
Gandirea Criminologiei in China Antica

7

Cu toate ca Lao-zi nu a avut atata influenta precum Confucius in China, el
este totusi respectat in mare masura de catre chinezii de astazi si nu numai,
ideile sale fiind studiate la nivel international.
Cnd armele i vor fi pierdut tiul, cnd nflcrarea se va stinge, cnd
forele vor fi epuizate i visteria va fi golit, suveranii vecini vor profita de
slbiciunea ta pentru a aciona. i chiar dac ai consilieri pricepui, nici unul
dintre ei nu va fi n stare s ntocmeasc planuri de viitor adecvate.
Un alt contemporan al lui Confucius, cu toate ca nu poate fi numit filosof in
adevaratul sens al cuvantului, a fost Sun-zi (Sun Wo, cunoscut cel mai bine sub
numele Sun-Tzu). General al armatelor chineze, este autorul faimosului tratat
Arta Razboiului (scris in 512 idH). Obisnuit de mic copil cu mediul militar,
datorita tatalui sau care a fost ofiter al armatelor chineze, interesul sau a fost
canalizat spre tacticile de razboi de la o varsta frageda, ajutandu-l sa devina
expert in domeniul militar.
Fiind introdus lui Ho Lu, imparatul Statului Wu, pentru a demonstra arta sa
in tacticile de razboi, Sun-Tzu a probat cu succes strategiile sale militare asupra
concubinelor imparatului la solicitarea acestuia din urma, in cele din urma fiind
angajat ca General al armatelor imparatului.
Strategiile prezentate in tratatul Arta razboiului au fost in mare masura
urmate si puse in aplicare in Japonia Evului Mediu (sec. XV XVI): clasica
Gorin No Sho (Cartea celor cinci cercuri), scrisa de Miyamoto Musashi, un
faimos samurai (1583 -1645), in acelasi timp pictor si caligraf, contine multe
similaritati cu invataturile lui Sun-Tzu.
Invataturile lui Sun-Tzu au ajuns in Europa cu putin inainte de Revolutia
franceza (in 1772) sub forma unei traduceri sumare facuta de parintele J.J.M.
Amiot, un preot iezuit francez. De altfel Arta razboiului a fost tradusa in multe
limbi, valorificandu-se astfel invataturile autorului pe plan international,
reprezentand o carte fundamentala in diferite academii militare. In Statele Unite
ale Americii lucrarea lui Sun-Tzu a fost cunoscuta pe larg incepand cu anii
1970. Diplomatul Henry Kissinger a facut referire la aceasta lucrare, Arta
razboiului a constituit subiectul unor studii minutioase in cercurile militare
americane de-a lungul multor ani.
In zilele noastre teoriile prezentate in carte sunt aplicate in mod considerabil
nu numai in plan militar, dar si in mediile de afaceri, strategii organizationale si
in dezvoltarea abilitatilor manageriale, sport, diplomatie, sau chiar si in viata
personala a unor oameni. Sun-Tzu probabil ca este una din cele mai renumite
personalitati din China in plan international.

Cunoate-i inamicul i cunoate-te pe tine nsui; ntr-o sut de btlii nu
te vei expune nici unei primejdii. Cnd nu-i cunoti inamicul, dar te cunoti pe
Gandirea Criminologiei in China Antica

8

tine nsui, ansele tale de victorie sau de nfrngere sunt egale. Dac nu-i
cunoti nici inamicul i nici pe tine nsui, eti sigur c te vei gsi n primejdie n
fiecare btlie.
Van-Ciun (27-c. 99 e.n.) este unul dintre materialistii de vaza ai Chinei
Antice. Intr-un mod simplu, clar si concret el expune ideile sale despre lume,
care are caracter real, material. Van-Ciun neaga ideea ca Cerul ar fi i forta
spirituala divina ce dirijeaza lucrurile si fenomenele, soarta oamenilor. Van-
Ciun invoca date din stiintele naturale pentru a sustine ideea materialitatii
cerului care se afla foarte departe de oameni, la mai mult de 60.000 li, dupa cum
afirmau astronomii. Cerul se imparte in 365 de parti se masoara in grade. Nici
Cerul, nici pamintul, nu sunt nascute si nu vor disparea, ele sunt vesnice.
Natura din conceptia lui Van-Ciun este guvernata de cauze de aparitia si de
disparitia a lucrurilor care ii sunt proprii. Ea nu are scop final stabilit si nici o
intentie sau vointa spre dezvoltare. Miscarea este proprie intregii materii. Numai
ceva ce este corporal poate fi pus in miscare. Lucrurile apar din unirea
particulelor tzi cu caracteristici opuse de ale Cerului si Pamintului. Precum
copilul se naste din particulele tzi barbatesti si femeiesti. Conform conceptiei
lui Van-Ciun, aceste particule au anumite proprietati, fapt ce ne permite sa
explicam fenomenul vietii si constiinta. Sufletul omului este, deci, format si din
aceste particule, care dupa moartea omului dispar, isi pierd calitatile, iar trupul
se descompune si se distruge. Aceste tzi se manifesta in mod spiritual numai
in organisme vii. Ele nu dispar ca materialitate, ci ca spiritualitate, vitalitate.
Astfel, Van-Ciun isi pune scopul de a explica viata si constiinta prin cauze
materiale, prin feluritele conditii si forme de organizare a particulelor tzi. Din
acest punct de vedere el primeste cunoasterea umana. Pe de o parte, tzi
constituie posibilitatea cunoasterii, iar pe de alta parte, tzi face posibil ca noi
sa vedem obiectele si sa auzim sunetele. Astfel, functia obiectiva si subiectiva a
acestor particule ii permite autorului sa afirme posibilitatea cunoasterii lumii de
catre om. In conceptia lui Van-Ciun e pretios faptul ca el depune un efort
constant de a explica natura astfel, incit la baza fenomenelor sa ramina materia
reala in forma de particule mici.






Gandirea Criminologiei in China Antica

9


2. Crima si Pedeapsa.

A fost att spiritul cit i intenia legalismului lui Han Fei, aa cum a venit,
din cnd n cnd s domine legea chinez, ca pedeapsele pentru toate
infraciunile sa fie dure i universale.
Cu aparent fr excepie, fiecare naiune i cultur din istoria lumii a
experimentat pedepsele crude i neobinuite, unele nc mai fac acest lucru, dar
cele mai multe societi libere i democratice interzic acum practica acestora.
China este neobinuita prin faptul ca ducea o politica statala de izolare, pn
la mijlocul anilor 1970, fcind dificil pentru poporul chinez i factorilor de
decizie de a compara i evolua dreptul lor. Un secol de framantari politice
considerabile ncepnd cu jumtatea secolului al XlX-lea (i, eventual, duce la
comunism) au agravat subiectul.
Confucius a indemnat chinezii s manifeste reinere n impunerea legii
asupra poporului. Cateva sute de ani dup moartea lui, filosofilor juridici din
China nu le placea ceea ce vedeau. Condusi de liderii politici i de juriti, cum ar
fi Han Fei i Li Si, sa nascut o micare numit legalism, o mostenire inumana si
sngeroasa.
Intregul scop al
legalismului care, din timp
n timp, domina legislaia
chinez, au fost pedepsele
crude i neobinuite. Asa
Cum Li Si a scris 2200 ani
n urm:
" "Doar un conductor
inteligent este n msur s
aplice pedepse grele pentru
infraciuni uoare. Dac
infraciunile uoare se
pedepsesc cu pedepse grele, cineva isi poate nchipui ce ii va fi fcut fa de o
infraciune grava. Astfel, oamenii nu vor ndrzni s ncalce legile."
Ca si Arhidiacon din Hong Kong, John Henry Gray (1823-1890) a cltorit
extensiv prin China, n mijlocul anilor 1800. El scrie:
"Procesele i instanele de drept chinez sunt efectuate de tortur.
Instanele ... sunt deschise publicului larg, dar cruzimile lor pentru care ei sunt
notorii le-au lsat prsite de vizitatori, astfel nct acestea sunt acum practic
curilor de justiie cu uile nchise ".
Gandirea Criminologiei in China Antica

10

"conductorii districtului ... i judectorii sunt numii funcionari ... meniti
sa conduca n instanele de judecat administrarea justiiei, n toate cazurile care
ar putea veni n faa lor, indiferent dac sunt de natur civil sau penal.
"Judectorul atunci cnd conduce procesul sta la o masa mare, care este
acoperit cu o pnz roie. Detinutul sta in genunchi in fata masei.... El este privit
ca vinovat pina nu isi demontreaza inocenta... Nimanui nu ii este permis sa stea
linga judecator.... Deinutul este chemat s pledeze vinovat sau nevinovat.
Deoarece este un lucru rar pentru deinuii chinezi mila a fost absenta n
caracterul judectorii lor - s pledeze vinovat, procesele sunt foarte numeroase.
n timpul procesului, prizonierul este intrebat o mulime de ntrebri care au
tendina de a-l acuza. n cazul n care el se evita de la rspuns, se recurge la
tortura....".
Formele torturii erau de a rasuci bratele in jurul unui pol in timp ce acuzatul
era batut, cu tortura in crestere in cazul in care acuzatul insista in declararea
nevinovatiei sale.
Martorii ezitau sa se prezinte deoarece, ei deasemenea, erau expusi torturii
la discretia judecatorului.
Infractiunile minori, precum furtul in cantitati mici, erau deobicei pedepsite
de public prin biciuire pe strazile din comunitatea locala. O alta optiune era
caning in prezenta judecatorului care la condamnat.
China este renumita pentru varietatile utilizarilor
de gulere si custi din lemn, numiti cangue(foto de
alaturi).
Cu aceasta forma de pedeapsa, un guler mare din
lemn este fixat in jurul gitului unui delicvent si
trebuie purtat timp de o zi si o noapte pentru o
perioada variind de la doua saptamini pina la trei luni.
In timpul orelor de zi, infractorul trebuie ssa stea intr-
un loc public. Uneori 2 condamnati sunt pusi intr-un
singur cangue.
O alta optiune de pedeapsa este legare de gitul
infractorului unui lant la care este atasat o piatra grea.
In invatarile sale, desi gasea cruzimea dreptului
penal revulsiva, Confucius propavaduia atentia
detaliilor. Aceasta atentie la detalii a devenit un lucru
comun intregii societati chineze. De exemplu, in
constructia caselor, a trenuit sa atraga atentie si
niciodata sa nu depaseasca numarul camerelor
adecvate pentru rangul sau in societate. Erau specificate si asteptari pentru
culoare si figurine.
Gandirea Criminologiei in China Antica

11

Detalii nu au ocolit nici pentru cele mai dificile pedepse n legislaia chinez
circa 1850, rezervate pentru cei care au mrturisit sau au fost gsii vinovai de
trdare sau de rzvrtire.
Un infractor norocos ar pierde doar urechile lui. Pentru alii, codurile penale
prevedeau " taieri si omoruri"- o metoda de pedeapsa capital, pe o scar de
alunecare. Un numr de taieri au fost stabilite n lege, incluzind si detalii. De
exemplu, Gray scrie c Ling-Chee a nsemnat gsirea condamnatului n dou i
de tiere-l de viu, n:
"... 120 sau 72 sau 36 sau 24 de piese. In cazul cind sint gasite circumstane
atenuante, corpul su, ca un semn de clemen imperiale, este mprit n opt
porii numai."
Regulamentul penal obliga temnicerul s taie ntr-o anumit ordine;
sprncenele n primul rnd, apoi umerii, snii, braele, picioarele i apoi, n cele
din urm, inima.
Aceast secven este doar pentru cei care au fost condamnai la soiul 24-
taieri a lui Ling-Chee.
Chinezii, de asemenea, de multe ori inregistrau executarea, n toate detaliile
ei glorioase, lasand in urma un record bizar de timp, greuti i msuri.
Alti detinuti au fost exilai n zonele ndeprtate ale Chinei, condamnati la
munc silnic pe via. Unii aveau tatuate numele lor i crime pe fata.
n timp ce Gray a scris cartea sa pe la mijlocul anilor 1800, avnd n vedere
politica de lung durat de izolaionism, pedepsele pot fi cu siguran presupus
c au fost testate a lungul secolelor existentei n China, cel puin de la de zile de
la Codul Qin de 200 i.H..
Din pcate, nregistrarea istoric a Chinei n aceast privin nu este mai
buna sau mai rea dect a societii engleze sau alte societati.


Trestia Cetateanului (Citizen Cane)
De Xing Bao

Nu este neobinuit pentru prini furioi chinezi a da copiilor lor o btaie pe
fese ca o pedeaps pentru rele.
De fapt, astfel de pedeapse fizice, care au existat pentru mii de ani n China,
a fost pe larg utilizate de ctre profesori, judectori i chiar mprai asupra
elevilor, criminalilor i oficiali.
In chineza, biciul se numete n mod oficial Bianchi cu ambele "bian" i
"chi", care poart sensul de "biciuire".
Gandirea Criminologiei in China Antica

12

Cea mai veche inregistrare de biciure pot fi datate la dinastiei Zhou (11 c.
secolul al-256 .Hr.), atunci cnd profesorii pedepseau elevii n acest mod.
Msura a fost treptat adoptata ca un mijloc de a pedepsi crima.


Ruine dureroas.

n "The Dignity of Buttocks" in traducere "Demnitatea feselor", o carte care
a artat utilizarea biciului din lunga istorie a Chinei, scriitor, cu pseudonimul
Zhu Ke, a declarat c biciul, chiar a servit ca declanator al Insurgency
Chensheng-Wuguang din timpul dinastiei Qin (221-206 .Hr.), prima revolt
rurala nregistrata in istoria Chinei.
Potrivit istoricilor, dup Chen i Wu, cei doi lideri, au fost pe deplin
pregtii pentru rebeliunea, Chen a iritat deliberat funcionarii care l-au escortat
pe el i ali agricultori. Cind funcionarii au fost pe punctul de a-l biciu pe Chen,
agricultorii furiosi din jur, care a devenit nemulumii de guvernator, au ucis
oficialii i n cele din urm au rsturnat prima dinastie imperial Chineza.
Dei confucianismul n cele din urm a devenit ideologia dominant n
timpul dinastiei Han (206 BC-AD 220) i
a predominat pe ntreg teritoriul Chinei
dea lungul mileniilor ulterioare, muli
experi accept faptul c societile antice
ale Chinei, de asemenea, au rmas ataati
la crezul legalismului, care a admis
suveranitatea legii i pedepsele severe
care o insoteau.
Prin urmare, n timpul dinastiei Han,
biciuitul a devenit o sanciune formala,
dar totui una minor n comparaie cu
alte pedepse corporale, cum ar fi taierea
de pe degete sau nas.
Conform datelor istorice, la acea
vreme a existat un om condamnat la o
pedeaps corporal a crui fiic a cerut s
sufere pedeapsa n locul tatlui ei.
Acest lucru a impresionat foarte mult
mpratul, care a solicitat - relativ uman -
biciuitul care urma s fie utilizat pentru a
pedepsi pe om, de a proceda la eliminarea mutilrilor meninnd n acelai timp
biciuitul ca un substitut.
Din acest moment dimensiunea i compoziia materialului a instrumentului
a devenit clar definit. De obicei, instrumentul de durere a fost o trestie lung
din bambus sau lemn.
Gandirea Criminologiei in China Antica

13

Zhu Ke, scriitor, a declarat c nlocuirea biciului pentru pedepse corporale
mai crude a relevat o micare nainte a civilizaiei.
"Durerea mare cauzat de bici a lucrat foarte eficient ca o pedeaps pentru
rau-facatori, n timp ce biciuirea a avut, de asemenea, un efect educativ asupra
celor care asistau ei", a spus el. "n plus, a fost o btaie pe fese, i uneori ru
fctoriiar avea trasi n jos pantalonii lor nainte de biciure, care a adugat un
sentiment de ruine."
Aceste trei efecte ale biciului - durere, descurajarea i ruine - a coincis i cu
puterea patern puternic n familii traditionala chineza, astfel nct biciul, de
asemenea, a devenit popular n gospodrii pentru pedepsirea att puilor i al
funcionarilor.
n "Un vis al Pensiunii Roii", una dintre cele patru cele mai renumite
romane antice chinezeti, exist o descriere a eroului Jia Baoyu suferind
biciuirea de la mana tatlui su.


Pedeapsa mortala.

Dei introducerea formal a biciului ca o sanciune ar putea fi considerat ca
un semn de progres social, utilizarea sa tot mai larg a trdat intenia iniial din
spatele adoptrii sale.
Decesele cauzate de bici, nu au fost rare n China antic, n special n timpul
dinastiei Ming (1368-1644), cnd biciul a devenit o pedeaps frecvent pentru
funcionarii care au provocat mpratul.
n timpul regimului al Zhu Yuanzhang, fondator al dinastiei Ming, cel puin
cinci nali funcionari au fost btui pn la moarte.
"Utilizarea biciului de ctre mpraii privind oficialii a atins apogeul in
timpul dinastiei Ming", a spus scriitorul.
Un astfel de fenomen pare s confirme o viziune comun de ctre unii
istorici care au susinut c dinastia Ming putea s fie cea mai neagr perioad
din istoria Chinei imperiale.
Sub un numr de mprai urmatori, au existat rapoarte similare ale
mpratului condamnand grupuri ntregi de funcionari pentru biciuire din
diverse motive. n 1518, ca urmare a unui litigiu n instan, un total de 146 de
nali funcionari au fost grav biciuti, rezultnd n 11 decese. Mai trziu, ntr-un
caz similar, de 134 de funcionari pedepsiti, 17 au murit.
Biciurea a fost abrogata intr-un final ca pedeapsa in timpul dinastiei tirzii a
lui Qing(1644-1911), cind China a lansat o campanie de imitare a modalitatilor
Vestice, de dezvoltare a industriei si modificarea legilor. Biciurea a fost
eliminata de pe lista sanctiunilor penale in 1909, cu doi ani nainte de sfritul
dinastiei Qing i de terminare al sistemului imperial din China.
Cu toate acestea, biciurea nu a murit in educatia familiei.
Gandirea Criminologiei in China Antica

14

Scriitorul "Demnitatea de pe fese", a declarat c, ca o modalitate de a educa
copii, pedeapsa a existat pentru un timp destul de lung n familiile chineze.
"Cu toate acestea, diferena dintre biciuirea de astzi i n cele mai vechi
timpuri este dispariia instrumentului special", a spus el.
"O mtur sau chiar minile sunt acum nlocuitori comune pentru biciul
vechi."


Concluzii

Multe dintre sistemele juridice antice au fost considerate a fi dure dup
standardele moderne.
Dei, moderna China ar putea fi suspectata de abuzuri ale drepturilor
omului, sistemul legal al Chinei antice a fost bazat pe moravuri i buna existenta
a cetenilor. Sistemul juridic antic chinez a evoluat, prin principiile
confucianismului i legalismului, mpreun cu tradiiile i morala vieii chineze
antice.
Sistemul juridic din China antic este una dintre cele mai vechi tradiii
juridice. Sistemul legal Chinei antice a fost fondat pe tradiiile societatii care
aveau menirea de a controla permiterea sistemului s evolueze n ziua de azi.














Gandirea Criminologiei in China Antica

15














Bibliografie:

http://en.wikipedia.org/wiki/Lao_Zi
http://www.daoism.net
http://www.sonshi.com
http://www.online-literature.com/suntzu/
http://www.west-meet-east.com/edusuntsu.htm
http://en.wikipedia.org/wiki/Sun_Tzu
Confucius Doctrina/ Cele patru carti clasice ale Chinei
Myamoto Musashi Gorin No Sho/ Cartea celor cinci cercuri
Ovidiu Dramba: Istoria culturii si civilizatiei
Mircea Eliade Istoria credintelor si ideilor religioase
http://www.duhaime.org/LawMuseum/LawArticle-367/Crime-and-
Punishment-in-Ancient-China.aspx
http://www.usm.md/crras/crras/ManualePDF/IstFilos_1.pdf
http://www.corpun.com/cnj00310.htm