You are on page 1of 7

Deseurile sunt substante, materiale, obiecte, resturi de materii prime provenite din activitatile

economice, menajere si de consum.


Majoritatea activitatilor umane reprezinta o sursa de producere a deseurilor.
Ce fel de deseuri sunt ? n prezent n Republica Moldova se formeaza urmatoarele tipuri de deseuri.
Deseuri menajere - deseuri provenite din activitatile casnice si de consum;
Deseuri de productie - deseuri rezultate n urma unor procese tehnologice;
Deseuri periculoase - reprezinta deseurile care sunt periculoase pentru sanatatea populatiei si
mediul nconjurator. in acestea fac parte deseurile to!ice si inflamabile, e!plozive, corozive,
infectioase si altele.
Deseuri toxice
Deseuri animaliere - sunt cele care se formeaza la cresterea si ngrijirea animalelor.
Deseuri de constructie " sunt cele formate la ntreprinderile si organizatiile ce e!trag si utilizeaza
materiale de constructie.
FORMAREA DESEURILOR PE TERITORIUL REPUBLICII
MOLDOA
Deseurile astazi reprezinta una din cele mai mari probleme. Aceasta se explica prin faptul ca ele
se formeaza n cantitati mari , sunt aruncate pretutindeni si duc la poluarea mediului
nconjurator.
Pe teritoriul Republicii Moldova n decursul anilor pna n prezent s-au acumulat circa 25
mil.tone de deseuri menajere solide, ce constitue 5, t pe cap de locuitor. !n medie anual pe cap
de locuitor pe teritoriul republicii se formeaza circa "# $%, n orasul &'isinau - (## $%. )oate
deseurile menajere solide n prezent sunt depozitate numai la rampele de depozitare.
#ormarea deseurilor n Republica Moldova
Un alt tip de deseuri acumulate pe teritoriul Republicii Moldova sunt deseuri de productie care
includ si unele deseuri toxice. *a sfrsitul anului 2##+ n republica erau amplasate 5,5,2 t de
deseuri toxice. &antitatea de aceste deseuri pe cap de locuitor constituie #,##2 t.
Conform datelor statistice cantitatea totala a deseurilor industriale pe teritoriul Republicii
Moldova n anul 2##+ a constituit +-2# mii t .n anul 2##2 s-au acumulat 52"( mii t/.
Cele mai mari cantitati de deseuri sunt de la ntreprinderile de extractie a materialelor de
constructie - (##( mii tone n 2##2 si +##2 mii tone n anul 2##+.
$enerarea deseurilor de diferite sectoare economice, mii t.
POLUAREA MEDIULUI !"CO"#URATOR DE CATRE DESEURI
Deseurile menajere solide sunt depozitate la suprafata solului si reprezenta o sursa de poluare
continua a mediului .a solului, a apelor de suprafata si subterane/ si a atmosferei cu %azele de
sera, care se formeaza si se de%aja n urma activitatii microor%anismelor
anaerobe. Majoritateapopulatiei din re%iunile rurale nu este familiarizata cu pericolul pe care l
prezinta pentru mediu colectarea %enerala a tuturor deseurilor menajere mpreuna cu bali%arul si
alte deseuri de la cresterea animalelor si a celor care contin substante c'imice toxice .cutii de la
vopsele, coloranti, produse c'imice pentru prelucrarea plantelor etc./ si aruncarea lor pe malurile
rpelor, priaselor si n apropierea fntnilor. 0opulatia rurala nu este constienta de dauna adusa
mediului n caz de %estionare inadecvata a deseurilor. 1 astfel de %estionare a deseurilor a
condus la poluarea esentiala a apelor freatice care sunt principala sursa de apa potabila n
localitatile rurale. 2eseurile de la cresterea animalelor duc nu numai la poluarea mediului cu
nitriti si nitrati dar si cu diverse bacterii pato%ene.
Poluarea cu nitriti a condus la cresterea mbolnavirilor sistemului nervos, mbolnavirilor de hipertensiune nalta, boli ale ficatului, boli
aspiratorii acute. %u loc schimbari esentiale ale starii sanatatii copiilor. n teritoriile puternic poluate cu nitrati copii sufera de &' ori mai
frecvent de boli ale organelor hematopoetice, de ( ori de anemie, de ),) ori ale de boli ale organelor respiratorii, de && ori de boli de piele, de
*,* ori de anomalii congenitale si de &+ ori de boli peritonice. ,oate aceste date trebuie sa serveasca argumente pentru constientizarea
populatiei privind dauna adusa sanatatii n rezultatul poluarii mediului cu nitrati.
UTILI$AREA SI "EUTRALI$AREA DESEURILOR
!n pre%ent nivelul de utilizare a deseurilor n republica constituie circa &+-, n .aponia nivelul de utilizare a deseurilor industriale constituie
/(-, n 0niunea 1uropeana " 2'-, iar a celor din gospodaria sateasca (*-.
!n ultimii ani n rezultatul implementari 3rogramului 4ational de valorificare a deseurilor n republica se observa o mbunatatire relativ slaba
a situatiei ecologice. n anii 5'''-5''/ are loc o micsorare a cantitatilor de deseuri to!ice ca rezultat a neutralizarii unor cantitati de deseuri
cu continut de cianura, a valorificarii unei parti de deseuri galvanice si de mase plastice si a utilizarii n calitate de fertilizant a unor cantitati de
namoluri formate la epurarea apelor reziduale. %re loc valorificarea unor cantitati tot mai mari de maculatura, a deseurilor de constructie,
petroliere cu obtinerea produselor utile pentru societate.
1ste necesar de mentionat ca n c6teva microraioane a orasului 7hisinau, se practica colectarea selectiva a deseurilor.
n anul 5''5 au fost lichidate 8n rezultatul neutralizarii si transmiterii la alte ntreprinderi9 doar /+' mii tone, iar n 5''/ - &)() mii tone.
0tilizarea deseurilor industriale, t.
e e!emplu, societatea pe actiuni :#eonova; pe parcursul anului 5''5 a valorificat <2) tone de deseuri galvanice de la =% :%lfa; si &)* tone
de la =% :,opaz;. ntreprinderea :0niplast; a colectat si prelucrat &+<,) tone pelicula si /,< tone mase plastice.
!n Republica Moldova sunt mari cantitati de deseuri to!ice cum ar fi deseurile de pesticide inutilizabile si interzise, deseurile de ferocianura,
deseurile cu continut de vanadiu, deseurile galvanice, slamul petrolier etc.
e e!emplu, societatea pe actiuni :#eonova; pe parcursul anului 5''5 a valorificat <2) tone de deseuri galvanice de la =% :%lfa; si &)* tone de la =%
:,opaz;. ntreprinderea :0niplast; a colectat si prelucrat &+<,) tone pelicula si /,< tone mase plastice.
!n Republica Moldova sunt mari cantitati de deseuri to!ice cum ar fi deseurile de pesticide inutilizabile si interzise, deseurile de ferocianura, deseurile cu
continut de vanadiu, deseurile galvanice, slamul petrolier etc.
0tilizarea pietrei si generarea deseurilor. 8#oto %. Renita 9
Stiti ca deseurile to!ice se clasifica dupa categoria de to!icitate?
I cate&orie ' e(trem de periculoase , constituie total *5'5 t 8deseurile cu continut de plumb si compusii lui, deseuri de cianura, unele
chimicalele si pesticidele inutilizabile si interzise etc.9;
II cate&orie ' noci)itate *nalta , constituie total (/(,2 t 8deseurile cu continut de vanadiu, deseurile petroliere etc.9;
III cate&orie ' noci)itate medie se atribuie total " <(*,) t 8slamul petrolier, deseurile de la producerea colorantilor, pigmentilor,
vopselelor si lacurilor, emulsii si lichide9;
I cate&orie ' noci)itate redusa reprezinta total " 55&),< t 8sedimentele decantate rezultate din epurarea chimica sau electrocoagularea,
materialele uzate, lampile cu mercur etc.9.
Toate aceste deseuri se gasesc n cantitati mari pe teritoriul republicii, deoarece n prezent lipsesc resursele financiare necesare pentru
implementarea tehnologiilor de lichidare sau neutralizare a deseurilor de cianuri si metale grele, a lampilor luminiscente si a altor tipuri de
deseuri
Pastrarea deseurilor *n Repu+lica Moldo)a
Deseurile menagere reprezinta n Republica Moldova o sursa de poluare semnificativa. > mare parte din deseuri menajere se pastreaza la
rampele de depozitare.
Stiti ce prezinta ele? %cestea reprezinta niste terenuri special selectate, care trebuie sa corespunda anumitor cerinte si anume? solul acestor
terenuri trebuie sa aiba proprietati, care nu permit difuzia scurgerilor din masa de deseuri n apele freatice; ad6ncimea apelor freatice n
aceste locuri sa fie mare; dispersia deseurilor sub influenta v6ntului, ploilor sa fie minimala .
!n prezent pe teritoriul republicii sunt depozitate la platformele de depozitare autorizate si neautorizate circa 5* mln. m / deseuri.
Plat,ormele se numesc autorizate n cazul c6nd constructia lor este autorizata de catre institutiile de resort si se efectueaza conform cerintelor n
vigoare; neautorizate " n cazul c6nd rampele se organizeaza stihiinic si fara legalizare.
epozitarea deseurilor. 8#oto @.%ndreescu 9

Supra,ata totala a rampelor din republica constituie &/'),< ha. in acestea " <)/,5 ha le revin rampelor autorizate si <<&,) ha " celor
neautorizate. @olumul total de deseuri menajere solide la moment constituie 5)+<<,2 mii m / . inamica schimbarii suprafetelor rampelor de
depozitare a deseurilor menajere demonstreaza ca suprafata rampelor de depozitare n ultimii ) ani 85'''-5''/9 treptat se mareste, ceea ce
se e!plica prin faptul ca unele rampe de depozitare deja sunt suprancarcate si este necesara deschiderea a noi rampe de stocare a
deseurilor.
Colectarea deseurilor menajere solide n Republica Moldova nu se efectueaza selectiv.
Depo%itarea deseurilor n majoritatea localitatilor se efectueaza la gunoisti si este
modalitatea de baza n solutionarea problemei deseurilor menajere. 3ractic la toate gunoistile
deseurile sunt transportate si stocate ntr-un mod ce nu corespund cerintelor protectiei
mediului. $unoistile e!istente nu sunt amenajate si ngradite, nu dispun de sisteme de drenaj
pentru evacuarea scurgerilor si nu se efectueaza lucrari de nhumare a deseurilor.
=uprafetele rampelor de depozitare
a deseurilor managere, ha.
%ceasta modalitate de nlaturare a deseurilor menajere s-a nceput multi ani nainte, atunci c6nd aceasta nu prezenta pericol pentru mediul
nconjurator, iar n prezent este necesara o urgenta schimbare.
-estionarea deseurilor menajere prin depozitare nu este metoda binevenita, deoarece ea duce la poluarea mediului ambiant si la pierderea
unor cantitati mari de componente pretioase cum ar fi substantele organice, h6rtia, carton, mase plastice, metale 8fier, nichel, cupru, crom9
etc. ,ransportarea acestor deseuri la rampa de depozitare duce la pierderea combustibilului necesar pentru transportare si necesita ocuparea
unor suprafete noi pentru depozitarea deseurilor. ,ot o data, aceste componente pot fi folosite ca materie prima secundara pentru obtinerea
h6rtiei, biogazului, ngrasamintelor pentru fertilizare 8care se formeaza n rezultatul compostarii9 etc.
Alte deseuri colectate, de e!emplu, deseurile galvanice, contin metale importante 8fier, nichel, cupru, crom, vanadiu9 si necesita o
prelucrare speciala pentru a evita poluarea mediului.
Pro+lema gestionarii deseurilor este actuala si pentru localitatile rurale. =tudiile efectuate ntr-o serie de localitati rurale au demonstrat ca n
compozitia morfologica a deseurilor din zonele rurale continutul baligarului constituie circa )'-. eseurile menajere n majoritatea cazurilor
sunt aruncate pe malurile r6uletelor, p6raiaselor si a r6pelor. n prezent absolut toate p6raiasele care se scurg practic din fiecare comuna duc
cu apele lor o cantitate enorma de poluanti, ncep6nd de la nitrati si nitriti si termin6nd cu diverse substante chimice to!ice. %ceste fapte au
condus la poluarea esentiala a apelor freatice care s6nt principala sursa de apa potabila n ariile rurale.
Cum putem solutiona problema gestionarii deseurilor menajere?
1ste necesara efectuarea colectarii selective a deseurilor menajere si implementarea acestei metode n practica.
Majoritatea deseurilor to!ice 8galvanice, cu continut de vanadiu, cianurice9 sunt depozitate pe teritoriul ntreprinderilor industriale unde s-au
format. 7antitatea totala de deseuri to!ice amplasate pe teritoriul republicii constituie cca. +*<* t.
eseurile galvanice sunt amplasate la ntreprinderea :%lfa;, cele cu continut de vanadiu se pastreaza ntr-un bazin special amenajat la
7entrala ,ermoelectrica &, sedimentele %lbastru de 3rusia sunt depozitate n cisterne si amfore pe teritoriul fabricilor de vin. 7el mai mare
pericol pentru mediul nconjurator l prezinta deseurile de pesticide inutilizabile si interzise care se afla n cantitati de circa &+'' t, multe
dintre care sunt amplasate n locuri si conditii inadecvate cerintelor de pastrare a acestora si contribuie la poluarea imensa a mediului.
MA"A-EME"TUL DESEURILOR
Sporirea consumului n ultimele decenii a adus la cresterea globala a volumelor de deseuri menajere solide. n prezent n tarile dezvoltate
anual se acumuleaza n jurul a +''-&''' Ag pe cap de locuitor, n Republica Moldova " /)' Ag, n 7hisinau - )'' Ag.
!n ultimii ani n rezultatul implementari 3rogramului 4ational de valorificare a deseurilor n republica se observa o mbunatatire relativ slaba a
situatiei ecologice. n anii 5'''-5''/ are loc o micsorare a cantitatilor de deseuri? to!ice, organice, de constructie etc. %ceasta se efectueaza
prin?
neutralizarea unor cantitati de deseuri cu continut de cianuri, valorificarea unei parti de deseuri galvanice si de mase plastice;
utilizarea n calitate de fertilizanti a unor cantitati de namoluri formate la epurarea apelor reziduale de la statiile de epurare 8or.
7hisinau si alte orase9.
valorificarea a unor cantitati tot mai mari de maculatura;
utilizarea deseurilor de constructie la construirea drumurilor, a deseurilor petroliere n calitate de combustibil la fabricile de asfalt,
etc.
demararea colectarii selective a deseurilor n or. 7hisinau.
Aceasta se confirma prin reducerea cantitatilor deseurilor de pe terenuri n rezultatul noilor activitati de gestionare a deseurilor. e
asemenea si autoritatile locale joaca din ce n ce mai important rol n managementul deseurilor.