27.11.

2013

Limitele reprezentarii

Sunt stabilite prin mandatul dat mandatarului avocat sau neavocat in delegatia vocatiala sau in
procura autentica fiind descrisa operatiunile pe care mandatarul le poate face, intereand in mod
deosebit posibilitatea acestuia de a face sau nu si acte procesuale de dispozitie(de pilda, tranzactie,
achiesare, renuntare la drept sau la judecata, inscriere in fals, raspuns la interogatoriu etc).
In ceea ce priveste reprezentarea legala a celui lipsit de capacitate procesuala de exercitiu sau cu
capacitate restransa, regula este ca actele procesuale de dispozitie nu pot fi facute decat cu dubla
autorizare: a reprezentantului legal si a instantei de tutela respectiv a autoritatii administrative
competente.
Nerespectarea acestei reguli este sanctionata cu nulitatea relativa a actului d eprocedura
neautorizat.
Dispozitiile art 81 alin 2 permit instantei sa ignore actele de dispozitie facute in proces de
reprezentantii incapabililor(interzisii judecatoresti, minorii de la 0 la 14 ani) sau a celor cu capacitate
de exercitiu restransa daca instanta apreciaza ca aceste acte nu sunt facute in interesul acestor
persoane caz in care instanta poate dispune continuarea judecatii chiar si atunci cand actul de
dispozitie ar fi o renuntare la judecata/drept , o tranzactie sau o achiesare.
Reprezentarea conventionala a persoanelor fizice

Pt judecata in fata instantelor de fond(prima instanta si instanta de apel) persoanele fizice pot fi
reprezentate de un mandatar avocat sau chiar de unul neavocat. Cand mandatarul nu este avocat, el
nu poate pune concluzii in proces nici asupra exceptiilor si nici asupra fondului decat prin
intermediul unui avocat indiferent ca ar fi vorba de etapa cercetarii procesului sau de etapa
dezbaterilor, altfel el poate pune doar concluzii scrise si note de sednta in legatura cu pb de drept
care se incova.
Prin exceptie, daca mandatarul persoanei fizice este sotul sau o ruda pana la gradul II inclusiv, acesta
poate pune concluzii in fata oricarei instante numai daca sunt licentiati in drept.
Pentru redactarea cererii de recurs si a motivelor de recurs, precum si in sustinerea si exercitarea
recursului, persoanele fizice trebuie sa fie asistate si, dupa caz, reprezentate, numai de catre un
avocat sub sanctiunea nulitatii caii de atac(adica nulitatea recusrului). In mod similar cerinta este
necesara si la exercitarea contestatiei in anulare si a revizuirii.
In privinda persoanelor juridice, in fata instantelor de judecata, acestea pot fi re[rezentate numai de
consilieri juridici sau avocat in conditiile legii, iar nu si de catre un mandatar persoana fizica sau
juridica care nu are calitate de avocat.
La redactarea cererii si motivelor de recurs plus exercitarea si sustinerea recursului(idem pt
constestatie in anulare si revizuire), persoanele juridice pot fi reprezentate numai de catre consilier
juridic sau avocat sub sanctiunea nulitatii caii de atac.
In ceea ce priveste forma mandatului, distingem:
Avocatul se legitimeaza cu imputernicirea avocatiala care este un inscris cu continut stabilit
de legea de organizare a profesiei (de statut) si care este un act emis in baza mandatului,
mandatul fiind de fapt contractul de asistenta juridica.
Pt mandatarul neavocat este necesara o procura in forma autentica notariala.
Pentru reprezentarea legala, se depun dupa caz hotararea judecatoreasca sau alte inscrisuri
care atesta calitatea de tutore al celui care nu poate sta singur in judecata.
Potrivit art 85 alin 2, dreptul de repzerentare poate fi dat si in declaratie verbala facuta de parte in
fata instantei de judecata, declaratie care se consemneaza in incheierea de sedinta de la acel
termen.
Prin exceptie in fata instantei ar putea fi utilizat si un mandat general in conditiile art 86 in 2 situatii:
- Fie mandantul nu are nici domiciliul si nici resedinta in tara(cumulativ)
- Fie mandatul este dat unui prepus.
Ca regula, mandatul este presupus dat pt toate actele judecatii in fata instantei la care se refera, iar
prin exceptie, mandantul il poate restrange sau limita numai la anumite acte procesuale pe care
mandatarul ar putea s ale indeplineasca.
Cand reprezentarea este facuta prin avocat, daca acesta a aavut imputernicirea avocatiala la prima
instanta, el poate face chiar fara mandat orice act de procedura pentru a evita pierderea unui
termen procedural(ex: termenul de declarare a caii de atac), in scopul pastrarii unor drepturi supuse
unui termen.
Intr-o astfel de ipoteza, instanta de control judiciar va cita partea care a declarat calea de atac la
domiciliul sau iar nu a avocatului, iar exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant ar putea fi
invocata exclusiv pt reprezentarea in respectiva cale de atac, iar nu si pentru faptul ca motivele de
apel/ recurs etc si cererea de declarare a caii de atac ar fi semnate prin avocat, cat timp acest avocat
are delegatie depusa in dosarul a carui hotarare se ataca.
Spre deosebire de mandatul de drept comun, mandatul judiciar nu inceteaza nici prin moartea celui
care l-a dat(al mandantului) si nici prin punerea sub interdictie a mandantului ci mandatul este in
vigoare(dainuieste) pana la retragerea lui de catre mostenitori sau de reprezentantul legal al
incapabilului.
Sanctiunea

Nerespectarea regulilor privind reprezentarea in proces se invoca prin intermediul EXCEPTIEI LIPSEI
DOVEZII CALITATII DE REPREZENTANT(caractere: de fond, absoluta, mixta).
Astfel instanta nu av anula de indata cererea ci sub imperiul caracterului dilatoriu sub care incepe
exceptia va acorda un termen pentru a se face dovada caitatii de reprezentant.
Daca pana cel mai tarziu la termenul astfel fixat nus e face aceasta dovada, intervine automat efectu
peremptoriu respectiv instanta va admite exceptia si VA ANULA cererea ca fiind INTRODUSA DE O
PERSOANA CARE NU FACE DOVADA CALITATII DE REPREZENTANT.
Competenta intantelor

Este de 3 feluri:
1. Generala: este inclusa si competenta internationala. Este caracterizata de norme de ordine
publica si poate fi invocata, de principiu, oricand chiar in caile de atac inclusiv in recurs si in
contestatia in anulare.
Exceptia de necompetenta generala este o exceptie de procedura absoluta si dupa caz dilatorie sau
peremptorie.
Astfel, are caracter dilatoriu atunci cand competenta nu apartine instantei de judecata ci unui alt
organ cu activitate jurisdictionala astfel incat urmare a admiterii exceptiei, instanta isi va declina
competenta catre organul competent.
Daca instanta constata ca pricina este de competenta unui organ fara atributii jurisdictionale,
cererea va fi RESPINSA ca inadmisibila.
Daca instanta constata ca pricina este de competenta unor instante din strainatate cererea se
respinge ca inadmisiila, ca nefiind de competenta instantelor romane.
2. Materiala: (include si competenta intre sectii sau complete specializate).Competenta
materiala implica de principiu doua componente: o arondare in functie de materia litigioasa,
respectiv dupa valoarea obiectului cererii, in cazul pricinii evaluate in bani.
Judecatoria are o competenta materiala mult diminuala in noul cod fata de vechea reglementare,
dat fiind faptul ca potrivit art 95 pct 4 CPC plenitudinea de competenta a fost acordata tribunalului,
ca prima instanta.
Plenitudine de competenta= acea situatie inc are daca legea nu prevede expres o anumita
competenta , pt o anumita materie, toate acele pricini incep de la tribunal.
Judecatoria solutioneaza cauzele care se incadreaza in dispozitiile art 94 CPC.
La art 94 pct 1 lit a CPC, intra in aceasta categorie toate cererile care sunt in competenta instantelor
de tutela si care din punct de vedere a dr material se incadreaza in Cartea a 2a a NCC adica
dispozitiile privin ocrotirea minorului si familia.
La art 94 pct 1 lit i CPC, intra procesele de partaj. Corelat cu art 105.
Dispozitiile art 105 se vor aplica ori de cate ori se formuleaza o cerere in legatura cu mostenirea(ex:
raportul donatiei, reductiunea liberalitatilor excesive, constatarea componentei masei bunurilor
succesorale etc), insa nu se solicita si partajul prin aceeasi cerere de chemare in judecata.
Art 94 lit j CPC , in privinta cererilor evaluabile in bani, pragul valoric este de 200.000 de lei
respectiv pana la 200.000 de lei indiferent de faptul ca raportul juridic priveste persoane din
categoria profesionistilor sau neprofesionisti.
Art 94 alin 2 a fost declarat neconstitutional.
In ceea ce priveste Competenta materiala a tribunalului art 95
Competenta curtii de apel art 96
Competenta ICCJ art 97
Determinarea competentei materiale potrivit criteriului valoric:
Competenta este data de valoarea obiectului cererii aratata in capatul principal de cerere.
Potrivit art 98 alin 2, la stabilirea valorii se are in vedere capitalul, creanta principala, iar nu si
accesoriile preteniei principale cum ar fi fructele, dobanzile, penalitatile si nici prestatiile periodice
scadente la data sesizarii instantei cu cererea de chemare in judecata.
Art 98 alin 3: stabileste ca atunci cand exista contestatie asupra valorii obiectului cererii, instanta va
lua in calcul doar inscrisurile si explicatiile date de parti. Cu alte cuvinte, nu se mai admite
efectuarea unei expertize care sa determine valoarea obiectului pricinii.
In ipoteza in care prin cererea de chemate in judecata, reclamantul formuleaza mai multe capete
principale de cerere se va proceda diferit in functie de exostenta sau nu a unei legaturi intre aceste
cereri:
- Daca cererea are ca temei fapte/cauze diferite competenta se stabileste in functie de
valoarea sau natura/obiectul fiecarei pretentii in parte. In cazul in care unul dintre capete
de cerere este de competenta altei instante, instanta va dispune disjungerea si ulterior
declinarea competentei catre instanta care poate solutiona respectivul capat de cerere.
- Daca cererile sunt intemeiate pe un titlu comun sau au aceeasi cauza ori desi au cauze
diferite exista o legatura intre acestea, instanta nu mai poate disjunge pe motiv de
competenta ci competenta isntantei se determina potrivit criteriului ca pricina va fi atribuita
instantei mai inalte in grad.
In caz de coparticipare procesuala activa sau mai multi participabti prin aceeasi cerere cheama
acelasi parat invocand raporturi juridice diferite si fara legatura intre ele, determinarea competentei
se face tinand cont de valoarea fiecarei pretentii sau cereri in parte. Situatia se aplica in mod similar
si daca un reclamant cheama mai multi parati.
In cererile privitoare la executarea unui contract sau a unui alt act juridic, determinarea competentei
s eface dupa valoarea obiectului actului; insqa atunci cand pretentia dedusa judecatii vizeaza doar o
parte din obiectul acelui act, competenta se determina dupa valoarea pretentiei.
Ex1: un ct de v-c a unui bun contra pretului de 300.000 de lei. Daca se cere rezolutiunea contractului
sau nulitatea absoluta sau relativa a acestuia, competenta este determinata de valoarea actului
adica de suma de 300.000 de lei=> tribunalul va fi prima instanta competenta dpdv material.Daca
plata pretuluid e 300.000 de lei a fost stabilita in rate din 6 in 6 luni(cate 100.000 de lei), iar dupa
trecerea primei date scandente cumparatorul nu achita rata, vanzatorul il da in judecata solicitand
obligarea acestuia de plata de 100.000 de lei. In acest caz competenta nu va fi data de suma de
300.000 de lei a contractului ci de valoarea pretentiei de 100.000 astfel incat judecatoria va fi
isntanta competenta material sa solutioneze in prima instanta.
Acelasi criteriu de determinare a competentei va fi folosit in cazul actiunilor privind ineficacitatea
actelor juridice(nulitate, rezolutiune etc) chiar daca nus e solicita si repunerea in situatia anterioara
si de asemenea acelasi cert se aplica si in privinta cererilor in constatare a existentei sau inexistentei
intr-un drept.
Daca insa asemenea cereri privesc contracte de leasing sau de locatiune sau este vorba de cereri in
predarea sau restituirea bunului inchiriat sau arendat, crt valoric care determian competenta este
dat de chiria sau arenda anuala, indiferent de perioada de timp pt care este incheiat contractul.
At cand printr-o cerere de chemare in judecata se cere doar plata partiala a unei creante, valoarea
care determina competenta se stabileste dupa partea pretinsa de reclamant ca fiind exigibila.
In ceea ce priveste contractele cu executare succesiva care nu a o durata determinata(ct d
einchiriere pe durata nedeterminata), valoarea se va socoti dupa suma egala cu prestatia anuala
datorata. Cu toate acestea sunt materii in care exista dificultati: ex in materie de renta viagera nu
poate fi determinata intotdeauna valoarea si atunci se apreciaza ca se va aprecia competenta dupa
valoarea bunului. La fel si la contractul de intretinere.
Cererile in materie imobiliara: respectiv cererile care se intemeiaza pe un dr de prorpietate sau alte
drepturi reale in privinta unui imobil, competenta materiala se determina dupa valoarea impozabila
in baza unui certificat fiscal de la institutiile de specialitate.
Pentru imobilele care nu au deschis rol fiscal, valoarea se va determina dupa inscrisurile facute d
eparti potrivit art 98 alin 3 CPC.
Observatii: sub acest aspect exista o necorelare majora intre codul de procedura civila si OUG
80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acest din urma act normativ stabilind ca pt determinarea
valorii obiectului cererii in vederea calcularii taxei judiciare de timbru se va avea in vedere valoarea
impozabila, insa daca imobilul nu are valoare impozabila, taxa se va calcula potrivit grilelor notariale
care stabilesc pretul de referinta in materia tranzactiilor imobiliare. In acest mod se ajunge practc la
situatia hilara in care intr-un proces pentru determinarea competentei si a caii de atac sa avem
determinata i anumita valoare a obiectului cererii, iar pentru aplicarea taxei judiciare de timbru sa
avem o alta valoare in privinta aceluiasi obiect.
A se vedea si dispozitiile art 194 lit c. CPC.

3. Teritoriala: regula este aceea ca teritorial este competenta intanta de la domiciliul sau sediul
paratului.
Competenta teritoriala este de 2 feluri:
a. Absoluta: este vorba de competenta teritoriala numita si exclusiva caracterizata de norme
de ordine publia si in cpc este de la 117 la 121
b. Relativa: este competenta teritoriala alternativa((reglementare 107-116 CPC)) caracterizata
de norme de ordine privata si care are urmatorul pp: acela ca pe langa instanta d ela
domiciliul sau sediu paratului, legea mai stabileste cel putin inca o instanta competenta, caz
in care reclamantul potrivit art 116 are alegerea intre mai multe instante competente relativ;
de asemenea competenta este relativa at cand legea nu prevede in mod expres o anumita
isntanta competenta si cand se aplia dreptul comun adica art 107 alin 1 instanta d ela
domiciliul sau sediul paratului.
In ipoteza in care paratul nu are sediul sau domiciliul cunoscut se aplica dispozitiile art 108 CPC.
In privinta persoanelor juridice de drept privat cererea poate fi introduca si la isntanta unde aceasta
are un dezmembramant fara personalitate juridica, insa numai pt obligatiile care urmeaza a fi
executate in acel loc sau care isi au temeiul in actele incheiate de reprezentantul acelui
dezmembramant.
Cererile impotriva unei entitati fara personalitate juridica, daca aceasta este constituita potrivit legii,
cererea poate fi adresata instantei competente pentru persoana care conduce sau administreaza o
astfel de entitate sau in lipsa acesteia la instanta competenta pt oricare dintre membrii entitatii.
In cazul cererilor indreptate impotriva mai multor parati, va fi competenta ijnstanta de la domiciliul
sau sediul oricaruia dintre parati, insa atunci cand unii parati sunt si obligati accesoriu, competenta
se determina numai in fucntie de debitorii principali.
Art 112 alin 2 CPC, stabileste regula inc auzl in care prin cererea de chemare in judecata este chemat
si un parat fictiv alaturi de alti parati numai ins copuld e a se stabili competenta teritoriala in functie
de acesta, caz in care necompetenta teritoriala relativa va putea fi invocata de oricare dintre ceilalti
parati, cel mai tarziu pana la primul termen de judecata cu procedura legal indeplinita in fata primei
instante. Fictivitatea paratului poate fi sub 2 aspecte:
- Acel parat nu exista ca si persoana
- Paratul exista ca persoana insa nu are nicio legatura cu raportul juridic litigios dedus
judecatii, caz in care in privinta acestuia s epoate invoca exceptia lipsei calitatii procesuale
pasive
Regula de drept in materia solutionarii exceptiilor procesuale este aceea ca de principiu, exceptiile
de procedura se rezolva inaintea exceptiilor de fond(vezi art 248 alin 1) ori in situatia in care prin
intampinare sau oral la primul termen ceilalti parati invoca atat exceptia de necompetenta teritoriala
alternativa cat si exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosintaa paratului fictiv, regula de la art
248 pct 1 nu poate fi aplicata deoarece ca sa putem rezolva exceptia de procedura a necompetentei
va trebui sa stabilim mai intai daca paratul fictiv are sau nu are capacitate de folosinta ceea ce
inseamna ca se va rezolva prioritar exceptia de fond si abia aboi va putea fi rezolvata chestiunea in
competenta. Solutii posibile:
I. Daca exceptia lispei capacitatii procesuale de folosinta se admite cererea de chemare in
jduecata urmeaza a fi anulata in parte cu privire la paratul fictiv si se va putea admite
exceptia de necompetenta relativa, procesul continuand intre reclamant si celalti parati.
II. Daca exceptia lispei capacitatii se respinge si este sau nu incidenta dupa caz exceptia
lipsei calitatii procesuale pasive, va avea prioritate dupa respingerea primei exceptii, va
avea prioritate exceptia de necompetenta si abia dupa stabilirea competentei instanta
se va putea pronunta asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive. (exceptie de
fond)
Dispozitii speciale in materie d ecompetenta

Potrivit art 123 CPC care constituie un caz de prorogare legala de competenta, cererile accesorii
aditionale sau incidentale se judeca de instanta competenta pt cererea principala chiar daca acestea
ar fi de competenta materiala sau teritoriala absoluta a altei instante exceptand cererile in materie
de insolventa si concordat preventiv care nu pot fi judecate decat de tribunalul din circumscriptia in
care isi are sediul debitorul.
Daca cererea principala este de competenta judecatoriei si paratul formuleaza o cerere
reconventionala sau intervenientul principal formuleaza o cerere de interventie daca ar fi formulate
o cerere reconventionala sau intervenientul principal formuleaza o cerere d einterventie care daca
ar fi formulate pe cale principala ar atrage competenta tribunalului in prima instanta, intregul
proces va fi solutionat de judecatorie.
Tot astfel daca cererea principala atrage competenta judecatoriei sector 1 Buc iar cererea
reconventionala este o actiune in revendiacarea unui imobil din sectorul 2 Buc cererea va ramane in
competenta judecatoriei sect 1.