SOLUL.

CARACTERISTICI GENERALE
O dezvoltare economica avantajoasa se bazeaza pe principii drabile in ceea ce priveste toate
componentele natrale! aerl" apa" soll" biodiversitatea" padrile si resrsele sbsolli. #iecare
din elementele enmerate mai ss joaca n rol $oarte important in viata contemporana. Apa" care
este considerata eli%irl vietii" este $oarte tila atit pentr natra cit si pentr om. Ea
in$lienteaza dezvoltarea ve&etatiei" solrilor" mentinerea vietii animalelor" etc.Tot ea contribie
la procesele e%o&ene si modi$icarea relie$li. Aerl" care se intilneste adinc in scoarta terestra"
si $oarte departe ss in atmos$era este si el e%trem de $olositor. 'atorita li ptem trai si respira.
Aerl" ca si apa" snt necesare vietii si activitatii omli" dar totsi cel mai important rol in
natra" il joaca soll. ()z)*zr
Soll are $oarte mlte di$initii" $iecare semni$icind ceva anme. Una din ele este rmatoarea!
SOLUL este materiall $ra&il si a$inat care acopera intr+n strat sbtire toata spra$ata scoartei
terestre. #ara el" continentele ar $i lipsite de majoritatea $anei si $lorei. 'e aici dedcem $aptl
ca soll depinde mlt de $orma de relie$ deaspra carei se a$la.
Constrctia de baza a $ormelor de relie$ este creata de catre $orte ce actioneaza in interiorl
,amintli. Aceste procese e%traordinare prodc zilnic sc-imbari in aceasta strctra de baza" o
de$ormeaza in mod contin.
Natra terestra" componenta lmii ve&etale si animale a evoltionat de la cele mai primitive
$orme pina la asociatiile biolo&ice contemporane. 'e la inceptl revoltiei indstriale" adica de
la mijlocl secolli al ./III+lea activitatea mana a avt si ea n rol important in modelarea
spra$etei ,amintli" citeodata c-iar c e$ecte srprinzatoare. Continentele a ajns la $orma lor
si in pozitiile actale in rma miscarii placilor ce $ormeaza scoarta solidi$icata a ,amintli"
adica datorita placilor tectonice. In istoria de 0"1 miliarde de ani a ,amintli s+a mai petrect
mlte alte sc-imbari" pina ce planeta noastra a capatat in$atisarea de azi. Concomitent a avt loc
si $ormarea solli +2 pedo&eneza.
'ar cm se $ormeaza soll inssi3 Soll se $ormeaza la spra$ata scatli din stratl sperior al
rocilor pe anmite elemente de relie$. Acest proces este $oarte indeln&at si consta in
interactinea mai mltor $actori de pedo&eneza cm ar $i! roca+mama" or&anisme vii 4animale si
microor&anisme5" clima" ve&etatie" relie$" ape $reatice si de spra$ata" timpl &eolo&ic.
Cel mai important $actor in $ormarea solli este alterarea rocilor" care este conditionata de
e%istenta atmos$erei. Rocile de la spra$ata scoartei terestre" $iind spse proceselor de
deza&re&are 4care pot $i de trei $orme! $izica" adica marntirea2 c-imica! prodcind+se reactii
c-imice sb in$lienta apei de spra$ata sa din roca" a bio%idli de carbon" a sl$li sa a
o%i&enli si deza&re&area biolo&ica! adica e$ectl distrctiv al di$eritelor vietati2 e$ecte majore
pot $i prodse si de in$lientele c-imice ale nor or&anisme ve&etale" cm ar $i nele al&e si
lic-ieni care prodc acizi ce $ac spr$etele rocilor mai poroase5" se s$arimiteaza in particle mai
mici +2 nisip" pra$" mil +2 si ast$el participa la $ormarea strctrii si compozitiei c-imice si
mineralo&ice a solli.
Un alt $actor e%trem de necesar in $ormarea solli este clima. Ea conditioneaza $ormarea
di$eritor tipri de solri. 'atorita climei" $ormei si inclinatiei planetei noastre Terra $ata de
spra$ata ecliptica" pe &lob se prodc anotimprile si se $ormeaza $isiile termice. #isiile termice"
nmite si briri termice" la rindl lor contribie la $ormarea zonelor climaterice" bio&eo&ra$ice.
In asa mod se creeaza zonalitatea natrala.
'atorita acestor zonalitati in $iecare re&ine se $ormeaza anmite ecosisteme natrale" anmite
biocenoze si anmite varietati de sol. 'e e%empl" solrile care se $ormeaza in conditii medii"
reprezentative sa dominante in zona respectiva" se nmesc zonale" atomor$e" adica $ormarea
lor n este conditionata de anmiti $actori speci$ici. In cazrile cind directia soli$icarii este
conditionata de nele proprietati speci$ice ale rocilor materne 4ar&ile $ine" calcare" etc.5 se
$ormeaza solri litomor$e 4conditionate de roca5. In zonele c n srpls mare de precipitatii
atmos$erice si nde apele $reatice snt prezente la adincimi $oarte mici" se intilnesc solrile
-idromor$e 4conditionate de miditate5. ,rezenta sarrilor solbile in rocile materne sa in apele
$reatice condce la $ormarea solrilor sanilizate" -alomor$e 4in$lientate de sarri5. In depresini"
in vai si in lncile ririlor nde procesl de sedimentare este permanent in dinamica se $ormeaza
solrile dinamomor$e 4care se $ormeaza pe sedimente contemporane5. Solrile care traverseaza
arealele solrilor atomor$e si se imbo&atesc c parcele $ine de ar&ila si c sescvio%izi 4#e)O*"
Al)O*" etc5" devin ilviale 4de acmlare5.
Alt $actor important snt or&anismele vii 4indeosebi ve&etatia si microor&anismele5 care si ele
conditioneaza $ormarea di$eritor $elri de sol.
,rimele or&anisme la spra$ata scatli a $ost al&ele monocellare" care si astazi $ormeaza la
spra$ata solli pelicle sa pete verzi. #iind atotro$e" adica avind capacitatea de a asimila
ener&ia solara si a inssi elemente minerale din medil inconjrator" ele prodc prin $otosinteza
sbstante or&anice. Aceasta materie prima se acmleaza la spra$ata rocilor" $iind partial
descompsa de catre microor&anisme in elemente minerale initiale 4apa" CO)" elemente
ntritive" etc5.
Gratie stabilitatii conditiilor vitale pe care le asi&ra" soll este cel mai poplat medi de viata.
Totalitatea animalelor ce traiesc in sol constitie pedo$ana acestia. ,edo$ana este si ea la
rindl ei impartita in trei cate&orii! micro$ana+or&anisme ce n depasesc ln&imea de 6") mm"
mezo$ana+ or&anisme ce a ln&imi cprinse intre 6") si 7 mm" si macro$ana+ or&anisme ce a
ln&imi de la 7 pina la 76 mm.
S+a constatat ca pe o spra$ata de n -ectar de sol se contin apro%imativ * tone de bacterii" * tone
de ciperci microscopice" 8"9 tone de actinomicete" 866 :& de al&e" 866 :& de protozoare" 966 :&
de rime" 96 :& de nematode" 06 :& de artropode" *6 :& de molste" )6 :& de serpi si rozatoare"
etc. in $iecare cm cb de sol se &asesc pina la ;+86 miliarde de microor&anisme.
'pa pieirea or&anismelor vii din sol" restrile ve&etale si animale snt trans$ormate in -ms.
Acesta este o parte esentiala a materiei or&anice a solli" si cel mai important component al li.
<msl prezinta n amestec de sbstante or&anice $oarte complicate. Unii c-imisti considera ca
-msl este cea mai complicata sbstanta pe planeta. Roll de baza al -msli in procesl de
soli$icare si in natra in &enere consta in $aptl ca el reprezinta o sbstanta conservata" n
accmlator de ener&ie solara" $i%ate in materia or&anica de &eneratiile precedente ale plantelor
si animalelor. Aparitia -msli a stopat procesl de mineralizare" de descompnere totala a
ramasitelor or&anice. <msl a $act posibila acmlarea pe viitor a ener&iei solare" a
contribit la $ormarea solrilor primitive initiale" deci la aparitia pedo&enezei. In continare
evoltia or&anismelor terestre" a asociatiilor ve&etale si animale s+a prods concomitent c
evoltia solrilor" contribind ast$el la evoltia ecosistemelor natrale. <msl contine di$erite
elemente si sbstante ntritive" ce asi&ra $ertilitatea solli.
,rin $ertilitate se intele&e proprietatea solli de a asi&ra plantele c sbstante ntritive
4compsi ai elementelor c-imice c care se -ranesc plantele5" apa si aer necesare dezvoltarii
normale in perioada de ve&etatie. 'eci" soll este $ormat atit din sbstante or&anice" cit si din
sbstante minerale.
S+a constatat stiinti$ic ca in stratl de sol c &rosimea de n metr pe o spra$ata de n -ectar se
contin in medie )=6 tone -ms" 89 tone azot" 8= tone $os$or" )60 tone potasi" precm si o
cantitate importanta de microelemente! cpr" zinc" man&an" molibden" etc.
#ertilitatea este si ea de doa tipri! $ertilitate natrala si $ertilitate economica.
#ertilitatea natrala 4potentiala5" a solli este n rezltat al $enomenelor natrale 4$izice"
c-imice" biolo&ice5" nein$lientate de om. Ea se dezvolta contin si este determinata de
compozitia $izica si bioc-imica a solli" de conditiile de clima si relie$ si se mani$esta prin
capacitatea de reprodcere spontana a ve&etatiei.
#ertilitatea economica 4antropo&ena5 a solrilor apare ca rmare a nor activitati modi$icatoare a
omli. Ea depinde de aplicarea corecta a te-nicilor a&ricole corespnzatoare 4lcrari
a&rote-nice" in&rasaminte" iri&atii" desecari" etc5.
Soll contine si o anmita cantitate de apa. Apa dizolva nele sbstante ntritive pe care plantele
le absorb imprena c ea.Soll contine si aer" care este necesarpentr respiratia radacinilor
plantelor" animalelor si microor&anismelor. Rezlta ca soll n este solid. Apro%imativ )>9 din el
este alcatit din apa si aer.
Un alt $actor este timpl &eolo&ic. Soll se $ormeaza intr+o perioada indeln&ata de timp. S+a
constatat ca solrile contemporane s+a $ormat in ltimile 7+86 mii de ani. 'e e%empl" n strat
de sol c &rosimea de n cm" pe o spra$ata neteda" se $ormeaza intr+o perioada de la citeva zeci
de ani pina la 866 de ani.
Invelisl discontin al solli se nmeste pedos$era" &rosimea sa variind de la citiva cm pina la
citiva m. Stratl sperior al solli este cel mai prodctiv si are apro%imativ )9 cm 2 cltivarea
intensa insa poate dimina pternic calitatea sa.
C toate ca e%ista posibilitatea de a cltiva plante in rezervoare c apa" lcr care se nmeste
-idroponica cea mai bna soltie este de a cltiva plante in sol. Acesta este roll solli in
natra" asta il $ace deosebit si til" de neinlocit.
TI,URI 'E SOL
Caracteristicile solli variaza de la o zona la alta in $nctie de nmerosi $actori" cm ar $i clima
si altitdinea. In $iecare zona climatica predomina n tip de sol. In zonele calde se inzilnesc
solrile rosii 4cloare rosie5 si laterite 4de cloare balbena5" sarace in -ms si sarri minerale. In
stepe si desertri solrile snt censii sa brne. In zonele temperate" predomina cernoziomrile
de cloare nea&ra si c $ertilitate ridicata" solrile brne si podzolrile le&ate de portinile
$orestiere. E%ista circa ;)6 de variatii de sol" $iecare din ele avind ceva caracteristic.
Solrile censii albice 4denmirea precedenta +2 censii desc-ise de padre5 se intilnesc
$ra&mentar pe rocile lto+nisipoase" sportate de ar&ile la adimcimea de 896+)66 cm. S+a $ormat
sb padre in majoritate carpinete+?arcete. Orizontl sper$icial ocric trece evident intr+
sborizont albic 4c SiO) amor$5" slab strctrat. Spre adimc acest sborizont trece in brn+
roscat c strctra colmnara sa prismatica si dra.
Solrile censii molice 4denmirea precedenta +2censii inc-ise de padre5 s+a $ormat in
conditiile padrilor de stejar c invelis ierbos dezvoltat. Le este caracteristic n orizont A molic
-mni$icat" c strctra &rantoasa mare" c caracter elvial slab pronntat.
Solrile censii vertice se $ormeaza sb padrile de ?arcete+ carpinete" pe roci ar&iloase &rele.
#ormarea pro$illi este in$lientata de componenta rocii materne. Are totodata particlaritati
vertice 4nante verzi" $ete de alnecare" abndenta de ar&ila $ina5.
Cernoziomrile se deosebesc prin caracterl acmlativ" bine -mi$icat 4la adincimea de 76+866
cm contintl de -ms depaseste 8@5 strctrat si a$inat 4molic5. Re&iml de miditate +2
periodic percolativ si nepercolativ. Reactia solli este netra sa slab alcalina. Cernoziomrile
se $ormeaza sb padri preponderant ?arcete si c invelis ierbos. ,ro$ill cernoziomli are
caracter molic relativ -mni$icat. Cernozioml ca tip este reprezentat de 9 sbtipri +2
ar&iloilvial" levi&at" tipic" carbonatic si vertic.
Cernoziomrile ar&iloilviale s+a $ormat sb padrile de stejar c invelis de ierbri bine
dezvoltat" care contacteaza c stepele mezo$ite. Orizontl de la spra$ata este de tip molic" $ara
caractere de elviere si doar slab pdrat c SiO). Orizontl A in partea in$erioara are caracter
ilvial c contint mai ridicat de ar&ila $ina" strctra poliedrica" tasat.
Cernoziomrile levi&ate se $ormeaza in conditiile stepelor mezo$ite ale zonei de silvostepa" dar
se intilnesc si sb padri de stejar c invelis ierbos. ,ro$ill are n caracter &eneral molic"
levi&at" adica lipsit totalmente de carbonati. Ca re&la" prezenta carbonatilor 4e$ervescenta5
incepe ceva mai jos de limita in$erioara a orizontli A.
Cernoziomrile tipice reprezinta sbtipl modal al tipli. Se $ormeaza in conditii de stepa"
neori c pilcri de stejar p$os. Orizontl A este bine -mi$icat" strctrat si a$inat. Orizontl A
este de tranzitie" $iind mai slab -mi$icat" c strctra &rantoasa mare si bo&at in di$erite $orme
de carbonati. Sbtipl se divizeaza in doa! moderat -mi$ere si slab -mi$ere. ,rimele se
$ormeaza sb stepele mezo$ite si %ero$ite c pilcri de stejar p$os" iar ltimele se $ormeaza sb
steeple %ero$ite c comnitati de ne&ara si pais.
Cernoziomrile carbonatice se $ormeaza in conditiile stepelor %ero$ite si doar partial c pilcri
de stejar p$os. Snt slab -mi$icate ca cele precedente" c strstra mai ptin stabila. Contin
carbonati c-iar de la spra$ata.
Cernoziomrile vertice se $ormeaza in conditii de stepa" pe roci ar&iloase c contint ridicat de
ar&ila $ina. Orizontl A este molic" strctrat" insa tasat" dr. Orizontl A" $iind si el in &enere
molic are caractere vertice + nante verzi" strctra bl&aroasa mare" $ete stralcitoare. 'pa
nivell si contintl carbonatilor cernoziomrile vertice pot $i carbonatice" tipice sa levi&ale
4caracter la nivel de &en5.
Redzinele se $ormeaza pe calcare si marne" atit sb in$lienta asociatiilor ierboase de stepa" cit si
de padre. ,rocesele pedo&enetice se prodc doar in stratl alterat de la spratata rocilor
calcaroase. ,ro$ill solrilor redzinice este tipl $ara orizontl de tranzitie A. Orizontl
sper$icial are caracter molic+-mi$icat" strctrat" neori sc-eletic" sportat de roca. Redzinele
se divizeaza in doa sbtipri! levi&ate si tipice.
/ertisolrile se $ormeaza in conditii de stepa si silvostepa" sb ve&etatie ierboasa" pe roci
ar&iloase &rele 4contint mare de ar&ila $ina5. ,rocesele pedo&enetice snt conditionate de
proprietatile speci$ice ale acestor roci" care in stare meda &on$leaza" iar in stare scata crapa.
Soli$icarea se prodce doar in stratl de la spra$ata. Ast$el" soll prezinta n strat amestecat" de
cloare censie inc-isa" neori c nante verzi" avind o strctra bl&aroasa mare" c $ete de
alnecare. /ertisolrile se divizeaza in sbtipri! molic si ocric.
Solrile cernoziomoide se $ormeaza in conditii de stepa si silvostepa" pe terenrile nde periodic
sa permanent persista n srpls de mezeala. ,entr pro$ill acetor solri este caracteristi
orizontl A molic" bine -mi$icat si strctrat. Orizontl A are caracter -idric conditionat de
pinza capilara sa nivell ridicat al apelor $reatice. Se divizeaza in doa sbtipri+ levi&ate si
tipice.
Bocirlele se $ormeaza in arealele c e%ces de miditate. Nivell apei $reatice se a$la in pro$il"
ajn&ind pina la spra$ata. Solrile snt mlastinoase" procesele pedo&eneze a caracter anaerob.
Bocirlele pot $i tipice" &leice si trbice.
Solrile trboase se $ormeaza in conditii permanent anaerobe" cind ramasitele plantelor -idro$ile
se descompn prea ptin si se conserveaza in sol sb $orma de trba. Solrile trboase pot $i de
doa $elri! tipice si &leice.
Solonetrile se $ormeaza in conditii de stepa" pe rocile ar&iloase care contin sarri solbile
4NaCl" Na)SO0 etc.5. ,rincipalele caractere snt conditionate de prezenta cationilor de Na care
partial inlociesc in comple%l absorbtiv Ca. ,rezenta Na condce la $ormarea -matli de Na"
care" spre deosebire de -matl de Ca" este mai solbil si mai ca$eni. Strctra devine
bl&aroasa sa colmnara. ,ro$ill solonetli consta din orizontl A c caracter solodizat+
censi desc-is" lamellar" colmnar. Grosimea pro$illi este relativ mica 496+16 cm5.
Solonceacrile se $ormeaza sb in$lienta apelor $retice mineralizate. Evaporarea apei condce
la acmlarea in pro$il si la spra$ata solli a sarrilor solbile. 'pa nivell apelor $reatice se
divizeaza in doa +2 molice si -idrice.
Solrile delviale se $ormeaza la baza versantilor si in vai pe contl parcelelor neselectate"
transportate de torentii de scr&ere. ,ro$ill acestor solri consta din stratri de material soli$icat
4 -mi$icat" strctrat5 mai mlt sa mai ptin trans$ormat de procesele pedo&enetice actale
locale. Aceste solri snt $oarte pro$nde" -mi$icate si bine strctrate. In $nctie de caracterl
materialli initial solrile delviale pot $i molice sa ocrice.
Solrile alviale snt cele mai tinere si se $ormeaza in lncile ririlor pe depnerile alviale
recente. Ele se divizeaza in sbtipri+tipice" -idrice" vertice" si trbice.solrile alviale pot $i
salinizate" solonetizate" si &leizate.
Solrile de padre se $ormeaza in conditii de silvostepa si sb padri de $oioase insotite de n
covor ierbos. Se caracterizeaza prin $aptl ca stratl de sol are o &rosime mica si contine o
cantitate mica de -ms. Solrile de padre se divizeaza in doa tipri ! censii de padre si
brne de padre.
Solrile censii de padre se $ormeaza sb padri de stejar" stejar c artar" sa amestec de tei si
$rasin. Se evidentiaza doa sbtipri principale! censii tipice si censii+inc-ise de padre.
,ro$ill lor este bine evidentiat in orizontri &enetice. Grosimea solli variaza de la 06 pina la
=6 cm" carbonatii apar" ca re&la" la adimcimi de 8)6+896 cm" a o strctra &lomerlara+
nci$orma. Contin sbstante in cantitati ins$iciente" dar reactioneaza pozitiv la introdcerea
in&rasamintelor natrale si la cele c-imice de azot.
Solrile brne de padre se $ormeaza sb padrile de $a&sa de stejar. A n pro$il slab
di$erentiat in orizontri &enetice. Cloarea lor este brn+desc-isa neori roscata" strctra
&lomelrala" c o compozitie mecanica soara. Re&iml -idric este s$icient. Solrile n contin
carbonati si snt $avorabile pentr plantatiile de pomicole si soirile de ttn aromat.
SOLURILE BOL'O/EI
In tara noastra resrsele $niciare si de sol reprezinta **"7 mii :m )" avind rmatoarea strctra
pe cate&orii de $olosinta! teren a&ricol+ ;9"9 @" padri si plantatii $orestiere+ 8)"9 @" alte
cate&orii de terenri+ 8) @. ,lantatiile perene+ preponderent vii si livezi" care se spn c
re&laritate lcrarilor si tratamentelor c-imice" constitie 80"9 @ din terenrile a&ricole. Ast$el
spra$etele spse lcrarilor intensive ocpa aproape )>* din spra$ata totala a tarii si 79"* @ din
spra$ata terenrilor a&ricole.
'pa calitatile natrale" solrile Repblicii Boldova $ac parte din cate&oria celor mai valoroase
din zona temperata.
Spatial" pe teritoril Boldovei este pronntata zonalitatea pe altitdine si pe latitdine. In nord+
vestl Codrilor" la altitdinea de *66+066 m deaspra nivelli marii" in padrile de $a& si carpen
s+a $ormat solrile brne de padre. La altitdinea de )66+)96 m deaspra nivelli marii" in
&ornisri s+a $ormat solri censii de padre" iar in locrile mai joase +2 cernoziomrile care
parca contreaza solrile censii si brne de padre.
Cele mai raspindite solri din Boldova snt cernoziomrile" care ocpa ;9 la sta din spra$ata
teritorili tarii.
,enrt Codri snt caracteristice solrile brne de padre si cele cernoziomice. Conalitatea pe
latitdine este marcata bine de caracterl raspindirii cernoziomrilor. In nordl repblicii
predomina cernoziomrile tipice si levi&ate" in partea centrala se intilnesc cernoziomrile
podzolite si levi&ate" iar la sd snt raspindite cernoziomrile obisnite si carbonatice. In lncile
inndabile ale ririlor sb ve&etatia de lnca si de balta s+a $ormat solrile intrazonale.
Erozinile a in$lientat la $ormarea solrilor c di$erit &rad de elvine. Snt raspindite solri
de toate pro$ilrile" alviale si delviale. 'pa componenta $izico+c-imica" solrile $ertile
constitie 76 de @ din teritoril repblicii. 'in ele 1* @ revin solrilor c te%tra ltoasa" 89 @ +
soare" ar&iloase+&rele. 8; @ din total snt solri lto+nisipoase si sor ltoase. Cele ar&iloase
4&rele5 ocpa 8 @" cele lto+nisipoase * @ " si solrile pietroase 8"9 @.
In tabell de mai jos este reprezentata raionarea solrilor din Repblica Boldova!
Tipl de sol Bii -a @ din teritoril R.Boldova
8.Cernoziomri podzolite si levi&ate" solri censii si censii+inc-ise de padre2 silvostepa
,latoli Boldovei de nord )78"0 7"*
).Cernoziomri tipice si levi&ate" c portini de cernoziomri podzolite de solri censii+inc-ise2
,odisl prtli 88;"* *"9
*.Cernoziomri tipice si levi&ate2pratostepa Aaltilor *8;"; ="0
0.Cernoziomri obisnite si levi&ate" c portini de cernoziomri podzolite" solri censii si
censii+inc-is de padre2 silvostepa podisli Soroca 10"6 8"=
9.Cernoziomri levi&ate" tipice si podzolite" solri censii si censii+inc-ise de padre2
silvostepa podisli Rezina ));"; 1";
1.Cernoziomri tipice" levi&ate si obisnite c portini de solri censii+inc-ise de padre2
silvostepa din sd+vestl ,odisli ,odoliei 8*1"1 0"8
;.Solri brne si censii de padre2 padrile de $a& si stejar" carpen ale inaltimii Codrilor
Centrali =="= ="6
7.Solri censii de padre" cernoziomri podzolite si levi&ate2 padri de &orn si carpen" stejar
din Codri );6"* 7"6
=.Cernoziomri levi&ate" tipice" obisnite si solonetizate" c portini de solonetri si solri
censii2 silvostepa din vestl Codrilor 99") 8"1
86.Cernoziomri levi&ate si tipice c portini de solri censii2 padrile de carpen din Codri
881"8 *"0
88.Cernoziomri obisnite si levi&ate c portini %ero$ite de padre" cernoziomri compacte si
solonetizate2 silvostepa &irnitelor de pe cimpia Boldovei de Sd *;)"= 88"8
8).Cernoziomri levi&ate si %ero$ite de padre c portini de cernoziomri podzolite si solri
censii+inc-ise de padre2silvostepa podisli Ti&-eci 18"6 8"7
8*.Cernoziomri obisnite si carbonatice de stepa" c amestec de ierbri si poacee2 cimpia
Boldovei de Sd. *90") 86"9
80.Cernoziomri obisnite" carbonatice sdice si solri de lnca inndabila2 cimpia Nistrli
in$erior 8;8"= 9"6
Ast$el" Repblica Boldova a $ost impartita in patr provincii!
8. ,rovincia de silvostepa ce ocpa *7"7 @ din teritoril repblicii. In aceasta provincie
predomina cernoziomrile tipice si cele lavi&ate. Solrile censii de padre constitie circa 86
@. Spra$ata solrilor -idromor$e" precm si a celor -mice carbonate este neinsemnata.
). ,rovincia de padri a Boldovei Centrale 4Codrii5 ocpa 81 @ din teritoril repblicii.
Spra$ata solrilor de padre constitie 06 @" a cernoziomrilor podzolite si celor lavi&ate +2
circa *6 @.
*. ,rovincia de stepa a 'narii ocpa *0"; @ din teritoril repblicii. Genetic" tine de ve&etatia
de stepa. Aici predomina cernoziomrile obisnite si cele carbonatice"pe alocri se intilnesc
cernoziomri %ero$ite de padre si cernoziomri compacte.
0. ,rovincia de stepa craineana c cernoziomri sdice.
'EGRA'ARI ALE SOLULUI
Oml " pentr a+si intretine e%istenta la incept" la etapele colectarii" strinsli si vinatli a
$olosit nmai ""darrile natriiD" adica doar ceea ce prodcea natra" $ara a $olosi si in$lienta
soll. Ulterior insa" la etapa vitaritli" prin pasnat" activitatea omli a in$lientat de+acm
intr+o anmita masra mersl natral al pedo&enezei si starea solrilor. /itele nimicesc partial
invelisl ierbos" modi$ica bilantl masei or&anice" care conditioneaza $ormarea -msli"
taseaza stratl sperior" ceea ce condce permiabilitatea si prodctivitatea solli. Insa in mod
radical oml a modi$icat si a dere&lat pedo&eneza natrala odata c trecerea la etapa a&ricltrii.
,relcrarea solli" c-iar si cea mai primitiva" condce la nimicirea totala a ve&etatiei" a
biocenozei natrale" la inlocirea ei c o anmita cltra. ,rima sapatra sa aratra modi$ica
strctra natrala" mor$o&eneza solli. Trecerea la arat a $ost rmata de distr&erea
componentei stratli de la spra$ata" de descompnerea rapida a ramasitelor or&anice" de
modi$icarea bilantli elementelor ntritive si al mersli natral al proceselor pedo&enetice. S+a
reds ponderea masei recent sintetizate si a cantitatii elementelor bio$ile acmlate. In acelasi
timp s+a majorat viteza descompnerii masei or&anice si eliminarii" imprena c recolta" a
anmitor cantitati de elemente bio$ile. Aceste procese dc la scaderea reervelor de -ms 4la
de-mi$icare5 si a elementelor ntritive.
In asa mod se prodce de&radarea solli" adica inratatirea proprietatii $izice ale solli si
redcerea potentialli li de prodctivitate. In ltimile decenii aceste procese de de&radare snt
insotite si de polarea solli +2 introdcerea in sol a di$eritor deseri si sbstante to%ice.
,OLUAREA SOLULUI
In scopl restabilirii si sporirii prodctivitatii" in sol se introdc in&rasaminte minerale si
or&anice" di$erite sbstante nmite $ertilizanti. Insa in&rasamintele minerale" de rind c elemntele
ntritive" mai contin si alte elemente si sbstrate 4 asa+nmitl balast 5" iar &noil de &rajd
contine tot mai mlte componente neor&anice. ,olarea solli c materiale dre are loc datorita
di$zarii" raspindirii di$eritelor sbstante to%ice" deseri" care se deosebesc de componenta
c-imica a solli. S+a majorat c mlt volml de deseri de di$erita natra" care nimerescin
solrile prelcrate. #olosirea nec-ibzita a in&rasamintelor minerale" precm si a pesticidelor" a
pelor de scr&ere" condce la polarea c-imica a solrilor" la acmlarea in sol a sbstantelor
to%ice si modi$icarea componentei c-imice initiale a solrilor.
In anii E;6+=6 in Boldova a $ost $olosite intens" deseori in mod nec-ibzit" pesticidele si
in&rasamintele minerale" ceea ce a conditionat polarea solrilor c di$erite sbstante to%ice" c
rezidri ale pesticidelor. ,e spra$ete mari s+a prods polarea solrilor c nitranti. In solrile
ocpate c vii se acmleaza cpr+ metal &re to%ic. 'e+a ln&l soselelor se acmleaza n alt
metal &re to%ic +2 plmbl. In imprejrimile oraselor si satelor se acmleaza mari cantitati de
di$erite deseri.
C toate ca in ltimii ani $olosirea pesticidelor si $ertilizantilor s+a reds" polarea solrilor
contina.
EROCIUNEA SOLULUI
Soll este este e%ps permanent procesli natral de erozine ca rezltat al actinii $actorilor de
medi 4 apa" aer" temperatra 5. Activitatea omli a conds la intensi$icarea pronntata a
erozinii natrale datorita despadririlor masive" pasnatli e%cesiv monocltilor" etc.
Cantitativ" inntensitatea de erozine se re$lecta in volml de detrits transportat de ape" ca
rezltat al spalarii stratli de sol de pe terenrile natrale. La prodcerea erozinilor participa
mai mlti $actori!vintl" apele" lipsa ve&etatiei etc.
/indl splbera de la spra$ata solli particle si le transporta prin crenti de aer la mari
distante" nde acestea cad din no pe sol. Cantitatea splberata de vint poate $i neori destl de
mare. 'e e%empl" in rma nei $rtni de vint poate $i dez&olit n strat de circa )9 mm in doar
citeva ore.
Actinea apei este n alt mod de prodcere a erozinii. Apa actioneaza $ie la spra$ata 4de
e%empl+prin ploi torentiale5" prin indepartarea particlelor $ine ale solli" $ie prin patrnderea
in adincime si dislocarea" transportl solli c svoaiele de apa la distante mari.
'ar" totsi" caza principala a erozinii consta in lipsa nei ve&etatii care sa asi&re stabilitatea
solli" c-iar daca aceasta s+ar limita doar la n covor de iarba intretint permanent in stare vie.
Impadrirea este cel mai e$icient mijloc de obtinere a nei rezistentela erozine. In soll din
preajma padrilor radacinile plantelor se intetesc" $ormind o retea protectoare. 'aca acest dens
covor ve&etal este indepartatpentr a se $ace loc monocltrilor" capacitatea de rezistenta scade
$oarte mlt.
#olosirea e%cesiva a pesticidelor poate avea de asemenea rmari &rave in ceea ce priveste
erozinea solrilor.
CE ,UTEB #ACE NOI
,ENTRU A ,UTEA TRAI INTR+UN BE'IU ABAIANT CURAT SI NE,OLUAT" TREAUIE
SA RES,ECTAB NISTE REGURI E.TREB 'E IB,ORTANTE!
F SA'IREA A CITOR BAI BULTI ,OBI SI ARAUSTI
F ,ASTRAREA CURATENIEI NU NUBAI IN A,RO,IEREA LOCUINTEI NOASTRE" 'AR
SI IN IB,REGURIBILE LOCALITATII IN CARE TRAIB
F RES,ECTAREA CANTITATILOR 'E INGRASABINTE BINERALE SAU NATURALE"
ETC