Epilepsia

DEFINITIE, TERMINOLOGIE
Epilepsia suferinta cronica cerebrala manifestata prin crize epileptice recurente,
spontane.
Criza epileptica episod brusc, stereotip de manifestare motorie, senzitiva, senzoriala,
comportamentala si/sau modificare a starii de constienta ce se datoreaza activarii bruste,
necontrolate, a unei populatii neuronale.
Crize epileptice repetate = apar la intervale scurte de timp (minute, ore) separate de
intervale de normalitate clinica (interval liber).
Stare de rau epileptic (status epileptic) = crize repetate nentrerupte de revenire la
normalitate (fara interval liber).
Crize epileptice morfeice (hipnice) = crizele care apar n timpul somnului.
Sindromul epileptic = manifestare epileptica definita deelemente clinice (tipul semiologic
de criza epileptica),electroencefalografice, status neurologic, etiologie, prognostic si
uneori raspuns terapeutic.
Ce este epilepsia
Epilepsia poate fi definita ca apari!ia unor paro"isme tranzitorii de descarcari neuronale
e"cesive sau necontrolate , care se poate datora unui num#r de cauze diferite care conduc
la convulsii epileptic$.
%rezentarea reala sau manifestarile difer# ntre indivizi, n func!ie de locul de origine a
descarcarilor epileptice n creier &i traseul acestora. ' persoan# ar trebui s# fie
diagnosticata ca av(nd epilepsie dac# e"ist# manifest#ri recurente &i anume ar trebui s#
e"iste cel pu!in dou# sau mai multe episoade neprovocate similare la un interval mai mare
de )* de ore n afar#. %rin urmare, primul episod al unui convulsii este numita o
convulsie unica &i nu epilepsie.
Epilepsia poate fi, de asemenea, mp#r!ite n epilepsie activa &i inactiva, cu epilepsia
activ# fiind definit# ca dou# sau mai multe crize de epilepsie n ultimii cinci ani, care sunt
neprovocate de orice cauza identificat# imediat.
' criza de epilepsie este un eveniment n care un individ nu este con&tient de
mpre+urimi, fie complet sau par!ial. ,iversele mi&c#ri motorii, cum ar fi scuturarea
membrelor- fenomene senzoriale, cum ar fi senza!ia de &oc electric, ntr.o anumit# zon#-
senzatii comportamentale, cum ar fi frica sau confuzie sau tulbur#rile vegetative, cum ar
fi secre!ia e"cesiv# de saliv# sau incontinen!# vezicii urinare / intestinului ar putea s#
apar# n asociere cu aceasta stare (/ensorium) modificata.
0riza de epilepsie apare dintr.o dat# &i nceteaz# de la sine, la fel de brusc. ,e obicei este
foarte scurta, durat# fiind de la c(teva secunde p(n# la minute. ,oar n cazuri foarte rare,
va fi continu#, rezult(nd n /tatus epilepticus, adic# o criz# dureaz# mai mult de 12 de
minute sau convulsii recurente, f#r# a rec#p#tarea con&tien!ei individuale ntre atacuri. 0u
toate acestea, de multe ori pacien!ii sau rudele acestora descriu un singur atac care a durat
ore. 3ceasta situatie se datoreaza faptului c# pacien!ii sunt somnolenti sau confuzi la
scurt timp dup# ncetarea convulsiilor, un stare descrisa ca fenomen post.ictal. 3cest
444.referat.ro
fenomen poate dura c(teva ore, rareori mai mult de o zi, dar de multe ori martorii ocular
confunda aceasta ca parte a atacului ca fiind o durat# lung# a crizei.
Ce nu este epilepsia?
5u se incadreaza in definitia epilepsiei6
1. Criza unica eveniment unic, nca sau niciodata repetat.
/e admite ca manifestarea epileptica unica are caracter benign, nu necesita tratament, dar,
c(nd asociaza o modificare EE7 persistenta la peste ) saptam(ni de la producere, se
recomanda monitorizarea acesteia.
2. Crize acute sunt crizele epileptice care nsotesc o suferinta organica cerebrala sau
sistemica n limita a ) saptam(ni de la debutul acesteia.
Boli sistemice: into"icatii e"ogene, insuficiente grave de organ (respiratorii, hepatice,
renale, cardiace). 8n aceasta categorie se ncadreaza at(t crizele epileptic ce apar secundar
sincopelor, crizele ce se asociaza hipoglicemiei, into"icatiei alcoolice sau sevra+ului, ca si
crizele epileptice care nsotesc eclampsia.
Boli cerebrale: vasculare (malformatie vasculara rupta, tromboflebita cerebrala,
accidentul ischemic acut n teritoriul vertebro.bazilar), infectioase (encefalita,
meningoencefalita), traumatice (n primele saptam(ni de la producerea traumatismului
craniocerebral
= crize imediate).
3. Crize febrile recurente, cunoscute sub denumirea de convulsii febrile, reprezinta
crizele generalizate ce apar e"clusiv n conte"t febril, dar n absenta unei infectii a
sistemului nervos central.
9 :ermenul nu se aplica unei crize ce survine n conte"tfebril, dar la un pacient cu crize
epileptice anterioare n conditii de afebrilitate.
9 3pare la 1.*; dintre copiii cu v(rste ntre 1 luni si < ani- incidenta crescuta la copiii cu
leziuni neurologice la nastere, istoric familial de crize epileptice sau febrile.
9 %redispozitie genetica6 poligenica sau multifactoriala-
rata de concordanta de *2; la gemenii monozigoti, fata de =; la bizigoti- s.a descris si
un sindrom epileptic idiopatic ce apare la v(rste de peste < ani si asociaza crize febrile cu
alte crize generalizate n conte"t afebril.
9 Clinic: crize tonice, clonice sau tonico.clonice.
>ata de recurenta este de 12.*2;- ea este mai mare daca6
%rima criza febrila apare nainte de v(rsta de ?@ luni-
3ntecedente de crize febrile la o ruda de gradul ?-
Aebra moderata n momentul producerii crizei-
Bnterval de timp scurt ntre debutul febrei si prima criza.
9 >iscul de aparitie a epilepsiei este de ).1; (apro"imativ
egal cu al populatiei generale)- acesta creste p(na la <.?@; daca6
0riza dureaza mai mult de ?@ min-
0riza este focala-
/tatusul neurologic pree"istent este patologic-
3pare recurenta n primele )* de ore-
Bstoric de epilepsie la unul dintre parinti.
9 :ratamentul crizei consta n administrare de ,iazepam 2,@ mg/Cgc pe cale rectala
alaturi de masuri fizice si medicamentoase de combatere a febrei.
9 :ratamentul cronic6 instruirea parintilor privind combaterea precoce a febrei si
tratamentul n criza- nu se recomanda utilizarea tratamentului anticonvulsivant cronic.
4. Crizele benigne neonatale (epilepsia nou.nascutului)-
5. Crizele reflee = declansate numai de stimuli specifici,identificabili si controlabili6
vizuali, auditivi, proprioceptivi, termici, pra"ici (m(ncat, citit). 0rizele refle"e pot aparea
asociate n anumite sindroame epileptice.
!fectiuni pediatrice ce pot "n mod eronat sa fie etic#etate drept con$ulsii %&upa
'riedman si S#arieff, 2(()*
Afectiuni nsotite de alterarea constientei
9 3pneea si sincopa
9 Breat#+#olding spells (spasmul hohotului de pl(ns)
9 ,isritmiile cardiace
9 Digrena
Tulburari paroxistice ale miscarii
9 ,istonia acuta
9 Dioclonusul benign
9 %seudoconvulsiile
9 S#uddering attac,s
9 Spasmus nutans
9 -icuri
Tulburari ale somnului
9 5arcolepsia
9 :erori nocturne
9 /omnambulism
Tulburari psihologice
9 !ttention deficit #.peracti$it. disorder (3,E,)
9 Eiperventilatia
9 Eisteria
9 3tacurile de panica
Refluxul gastroesofagian (sindromul Sandifer)
Principalele cauze ale epilepsiilor
I. reditare!
9 3nomalii cromozomiale (trisomii, deletii partiale cromozomiale, cromozom inelar,
sindrom de cromozom F fragil)-
9 3nomalii ale 3,5 mitocondrial (DE>>A, DEG3/)-
9 3nomalii metabolice (leucodistrofii, mucopolizaharidoze,galactozemie, lipidoze,
aminoacidopatii, porfiria acuta intermitenta, deficit de pirido"ina, boalaHilson,
pseudohipoparatiroidismul)-
9 Ioli neurocutanate (scleroza tuberoasa, neurofibromatoza, sindromul /turge.Heber).
II. "ob#ndite!
1. /renatale
9 displaziile corticale sau tulburarile de migrare neuronala (schizencefalia, lisencefalia,
pahigiria, polimicrogiria,displazii corticale focale, heterotopii neuronale),
malformatii cerebrale comple"e-
9 leziuni ischemice cerebrale intrauterine-
9 infectii intrauterine ale sistemului nervos central (rubeola, to"oplasmoza, infectii cu
citomegalovirus)-
9 into"icatii medicamentoase materno.fetale.
2. 0eonatale
9 encefalopatii hipo"ice sau ischemice dupa nasteri distocice-
9 hemoragii cerebrale spontane (prematuri) sau n conte"tul unor contuzii traumatice
obstetricale-
9 infectii meningoencefalitice bacteriene (hemofilus,listeria) sau virale (herpes)-
9 dereglari metabolice (hipoglicemie, hipocalcemie etc)-
9 encefalopatii to"ice datorate consumului de medicamente de catre mama.
3. /ostnatale
a. Bnfectii cerebrale6
9 parenchimatoase6
encefalite virale (herpetice)-
abcese cerebrale (bacteriene, tuberculoase) (risc
ca =2; sa dezvolte epilepsie)-
parazitare (cisticercoza)-
boli prionice (JaCob.Kreutzfeldt)-
9 meningeale6 bacteriene (risc ca ?2; sa dezvolte epilepsie)-
asociate /B,3 prin6 infectii oportuniste, limfom cerebral,infarct cerebral, encefalopatie,
droguri, sevra+ la alcool, tulburari electrolitice- risc crescut de recurenta.
b. -raumatisme:
9 risc de aparitie a crizelor epileptice posttraumatice tardive (dupa minim ? saptam(na de
la traumatism)6
L.*2; n populatia civila si *2.@2; n cea militara, cu debut n primii @ ani de la
traumatism-
9 factori de risc crescut pentru6
traumatismul sever6 contuzie cerebrala, hematom subdural-
n mai mica masura6 pierderea de constienta, amnesia dupa )* de ore, v(rsta peste <@ de
ani, prezent a crizelor epileptice precoce-
9 aparitia crizelor posttraumatice tardive nu este influentata de tratamentul
anticonvulsivant cronic instituit cu ocazia crizelor precoce.
c. -umorile cerebrale:
9 la originea a *2; dintre crizele epileptice cu debut focal, tardiv-
9 crizele epileptice variaza ca risc de aparitie, frecventa si aspect clinic n functie de6
tipul histologic al tumorii mai frecvente n tumori cu evolutie lenta6 disembrioplazice,
meningioame, oligodendroglioame-
localizarea tumorii mai frecvent n tumori supratentoriale din vecinatatea corte"ului,
mai ales frontal si temporal.
9 manifestare clinica ce asociaza timp ndelungat crize epileptice partiale sau secundar
generalizate cu un e"amen neurologic posibil normal- 9 diagnostic imagistic urmat de
tratament chirurgical, cu e"cizia tumorii.
d. 1ntoicatii:
9 alcool
la @.?@; dintre alcoolici-
Circumstante:
into"icatia alcoolica acuta, grava-
sevra+ la marii bautori (crize repetate n primele *M de ore de la ncetarea aportului,
chiar stare de rau epileptic)-
crize recurente legate de into"icatia alcoolica cronica-
poate fi asociata cu traumatisme craniene si poate agrava evolutia altor forme de
epilepsie.
9 medicamente6
aport crescut (sau eliminare redusa) de neuroleptice, antidepresive, fenotiazine,
aminofilina, antidiabetice orale sau insulina, penicilina, antihistaminice (ocazional
ciclosporina, anestezice locale, substante de contrast radiologic etc)-
sevra+ la anticonvulsivante (benzodiazepine, barbiturice), amfetamine, opiacee,
baclofen.
9 droguri6 consum de cocaina, amfetamina, canabis, acid dietilamidlisergic-
9 alte to"ice6 insecticide (organo.fosforice sau clorurate), o"id de carbon, solventi
organici, antigel (etilglicol), metale, venin de insecte.
e. Boli $asculare cerebrale:
9 crizele epileptice recurente tardive (spre deosebire de cele acute), adevarata epilepsie de
cauza vasculara apar mai frecvent la copii, dar constituie principal cauza de epilepsie
simptomatica la v(rstnic-
9 apar, n ma+oritatea cazurilor, n primii doi ani ce urmeaza suferintei cerebrale
vasculare-
9 secundare infarctelor cerebrale (n @.?2; dintre cazuri,mai ales n cele din teritoriul
arterei cerebrale medii)
sau hemoragiilor cerebrale (n ).)@; dintre ele)-
9 posibili factori de risc crescut6 e"istenta crizelor acute, gradul deficitului neurologic
sechelar, repetarea accidentelor vasculare-
9 clinic6 crize partiale cu posibila generalizare.
f. Boli ale sistemului imunitar6 lupus eritematos diseminat, miastenia gravis, deficit
primar de Bg 3, scleroza multipla (prin mecanisme diferite)- alte vasculite cerebrale
(eclampsie)-
g. Boli degenerati$e:
9 p(na la ?*; dintre crizele cu debut tardiv apar associate bolii 3lzheimer (corespunzator
la ?@; dintre pacientii cu aceasta boala)-
pot debuta cu mioclonii-
apar tardiv n evolutia bolii si sunt un factor de prognostic rezervat- coreea cu
acantocitoza etc.
Etiologia epilepsiei
Etiologia epilepsiei trebuie considerata ca fiind, n multe cazuri, multifactoriala6 un teren
genetic predispozant la care se asociaza o leziune organica cerebrala si, probabil, un
factor precipitant acut.
8ncadrarea etiologica este facilitata de legatura acesteia cu v(rsta de debut a crizelor
epileptice6
9 0ou+nascut: infectioasa, metabolica (hipoglicemia,hipocalcemia), ano"ia sau hemoragia
cerebrala la nastere, malformatii cerebrale ma+ore-
9 Sugar, copil mic: convulsii febrile, tulburari metabolice sau structurale ereditare,
degenerative, tulburari de dezvoltare
(displazii), infectii ale sistemului nervos central-
9 Copil mare, adolescent: ereditare, displazii, degenerative, traumatice, tumorale,
infectioase-
9 !dult: traumatisme, tumori, boli cerebrovasculare, metabolice ereditare, to"ice (alcool,
droguri), infectioase, degenerative-
9 23rstnic: boli cerebrovasculare, to"ice (alcool, droguri), tumori (primitive sau
metastatice), traumatisme, boli degenerative.
Cum se poate manifesta o criza epileptica
0rizele pot avea multe apari!ii diferite, care pot fi greu de recunoscut. Nnele dintre
urm#toarele pot fi indicii c# are o criz# are loc. :rebuie avuta o atentie speciala fata de
anumite modele speciale de comportament, dac# acestea apar prea de multe ori ca s# fie
atribuite doar intamplarii
Oisarea cu ochii deschisi sau momente scurte de pierdere a aten!iei (contactului)
cade brusc pentru nici un motiv
lipsa de r#spuns pentru perioade scurte de timp
somnolen!# neobi&nuit# &i / sau iritabilitate atunci c(nd este trezit din somn
mi&c#ri ritmice ale capului (da din cap) sau c#derea brusca a capului
miscari rapide ale ochilor sau rularea ochilor inspre pleoapa superioara
frecvente pl(ngeri ne+ustificate ale copilului cum ca lucrurile, sunetul, gustul,
mirosul sunt ciudate sau diferite dec(t n realitate
mi&c#ri bru&te de ndoire a copiilor care stau in poztie sezand
durere de stomac brusc#,urmat# de somnolen!# sau confuzie
mi&c#ri repetate sau mi&c#ri convulsive repetate care sunt nenaturale in conte"t
lacune de memorie
privirea in gol urmata de mi&c#ri repetitive, lipsite de sens
comportamentul ame!it cu incapacitatea de a comunica sau vorbi pentru o scurt#
perioad# de timp
udarea patului sau trezirea cu o limba muscata pentru nici un motiv aparent
muscarea buzelor, mestecat sau nghi!ire in sec
Clasificarea crizelor conulsie
0onvulsiile sunt clasificate n6 crize generalizate si partiale.
Crizele generalizate sunt asociate cu implicarea ambelor emisfere cerebrale. Ele pot fi
convulsivante, cu activitate motorie proeminenta sau nonconvulsivante.
Bmplicarea motorie, c(nd este prezenta, este de obicei bilaterala. 0onvulsiile generalizate
pot,
de asemenea, sa se nsoteasca de o alterare a nivelului constientei.
:ipurile de convulsii generalizate includ6
crizele tonico.clonice (grand mal), tonice, clonice, mioclonice, atonico.aCinetice (drop
attac,s) si absentele (petit mal).
0onvulsiile tonico.clonice generalizate sunt cele mai frecvente tipuri de crize convulsive
la
copil. 0el mai frecvent, convulsiile tonico.clonice au un debut brusc, desi un mic procent
de copii pot prezenta o aura motorie sau senzoriala. 8n cursul fazei tonice initiale, copilul
devine palid, cu pupilele dilatate, devierea globilor oculari, cu o contractura musculara
sustinuta si rigiditate progresiva. Bncontinenta urinara au intestinala este comuna. 3par
apoi miscari clonice ce constau n PdescarcariQ/smucituri ritmice si spasme ale
e"tremitatilor. /tarea constientei este, de obicei, afectata n cursul crizei si se mentine
astfel o perioada
variabila de timp dupa ce criza a ncetat.
Con$ulsiile mioclonice sunt caracterizate printr.o abrupta cadere a capului cu fle"ia
bratelor si pot sa survina de mai multe sute de ori zilnic.
Con$ulsiile atone sunt caracterizate printr.o brusca pierdere a tonusului muscular si a
constientei.
!bsentele tipice (simple) sunt crize neobisnuite ce apar nainte de v(rsta de @ ani si se
caracterizeaza printr.o brusca ncetare a activitatii motorii, o scurta pierdere a constientei
si de o PstareQ ine"presiva. %ot fi prezente PbataiQ (flic,ering) ale pleoapelor. Episodul
dureaza mai putin de 12 de secunde si nu se asociaza cu o faza postcritica.
!bsentele atipice (complee) sunt de obicei associate cu mioclonii ale fetei sau
e"tremitatilor si cu alterarea nivelului constientei
Con$ulsiile partiale %focale* pot fi simple, nensotite de pierderea constientiei sau
complee, cu alterarea statusului mental. 3mbele (convulsii partiale simple si comple"e)
pot evolua secundar la generalizare p(na la apro"imativ 12; din copii.
0onvulsiile partiale simple sunt asociate, de obicei, cu activitate motorie anormala,
cu un PpatternQ cu localizare la m(ini sau fata. ,esi convulsiile partiale simple sunt
asociate cel mai frecvent cu anomalii motorii, pot fi vazute uneori si manifestari
senzoriale, vegetative si psihice.
Con$ulsiile partiale complee (con$ulsiile de lob temporal) sunt caracterizate prin
PmodificariQ de perceptie si senzatie, cu asociere a alterarii constientei. 0onvulsiile tind
sa afecteze
ochii (privire PuluitaQ), gura (plescait al buzelor), faciesul (aspect nostim, ciudat),
abdomenul (greturi si varsaturi)
Sindromul 4enno+5astaut are un debut ntre v(rsta de 1 si @ ani si se caracterizeaza prin
convulsii mi"te intractabile, cu o combinatie de convulsii tonice, mioclonice, atone si
absente. Dulti din acesti copii au n asociere retard mental si probleme severe
comportamentale.
Epilepsia rolandica benigna, nt(lnita la copii ntre 1 si ?1 ani, afectiune genetica cu
PtrasaturaQ autozomal dominanta, se caracterizeaza prin convulsii n cursul noptii, n
somn. Aaza initiala a crizei rolandice implica o activitate clonica a fetei, ce include
grimasele si vocalizele, care frecvent trezesc copilul din somn.
Mo!ific"ri psi#ice $n leg"tur" cu crizele
Este bine cunoscut faptul c# mul!i pacien!i, n special cei cu epilepsie cronica, leaga
criza convulsiva cu anumite simptome mentale, care le dau un avertisment c# se apropie
convulsiile. 3ceste simptome pot fi iritabilitate crescuta, proasta dispozitie, &i depresie,
sau complet opusul, activitate sporit# &i buna dispozitie crescuta. 3ceste simptome pot
dura ore sau zile. 5u se stie prea mult despre ceea ce le cauzeaz#. %e EE7 nu sunt
sesizate schimbari vizibile nainte de o criz#.
,esc#rc#rile electrice violente din celulele nervoase, care stau la baza crizelor epileptice,
vor afecta adesea constiinta. 8n convulsii generalizate e"ist# ntotdeauna incon&tien!#
profund# n timpul convulsiilor. Bn timpul absentelor petit mal la copii, pierderea
con&tiin!ei este doar o clip# .
8n crizele partiale comple"e con&tiin!a poate fi afectata ntr.o m#sur# mai mare sau mai
mic#. 3cest lucru este demonstrat de diferitele niveluri de memorie a ceea ce sa nt(mplat
n timpul unei crize.
0rizele par!iale simple cu simptome mentale, care pot fi amintite ulterior, au fost
cunoscute din cele mai vechi timpuri sub numele de aura. Ele sunt adesea urmat# de o
convulsie. Ele sunt adesea de vis, si poate fi la fel de fiecare dat#. crize par!iale simple se
va dezvolta de multe ori ntr.un comple" cu constiinta fiind afectate. 0a aura este o
criza par!iala simpla poate fi demonstrate prin evidentierea unor modific#ri localizate
care pot fi deseori vazut pe EE7, si care arat# c# criza convulsiva este n curs.
Este un avanta+ de a avea aceste avertismente, destui oameni pot gestiona timpul ramas
pana la criza pentru a se plasa ntr.un loc sigur, nainte de a ncepe convulsiilor. %e de
alt# parte, halucina!iile &i e"perien!e de vis cu ochii deschisi pot afecta starea de spirit a
persoanelor cu epilepsie ntr.un mod negativ. Ei pot crede ca incearca forme de nebnie
&i c# al!ii vor a+unge la aceea&i concluzie, n cazul n care le vor spune de e"perien!ele
sale.

,upa o criza de epilepsie, n faza de post.ictala, n unele cazuri, pot fi e"perimentate stari
de constiinta redusa si comportament modificat. 3ceasta poate consta n agresiune &i
comportament inadecvat. Nnele persoane pot fi confuze dup# o criza de epilepsie &i de
e"emplu, pot chiar iesi afar#, n strad#, n hainele lor de noapte. ,e obicei, un tratament
medical corect ar trebui s# limiteze sau sa prevena reac!iile psihice dup# convulsii.
Mo!ificari mentale care nu au legatura cu conulsiile
3 fost mult timp dezb#tut# daca persoanele cu epilepsie au tr#s#turi de personalitate
speciael, care sunt diferite de ale altor persoane. 3cesta a fost subliniat n special faptul
c# persoanele cu epilepsie de lob temporal sunt mai instabile emotional dec(t altele, poate
cu o usoara tendin!# de agresiune. ,espre unii oameni s.a spus ca sunt auto.centrati,
acestea ar putea fi sensibile pana la punctual de paranoia, &i au luat fiecare remarca in
mod personal. Ei au fost descrise ca tergiversand lucrurile, &i fiind deosebit de interesa!i
n probleme religioase, mistice, filozofice &i morale. ,easemenea s.a afirmat ca sunt mai
pu!in interesa!i de se", cu un libido redus &i impoten!#.
Dulte din investiga!ii au confirmat faptul c# unele persoane cu epilepsie cu cicatrici pe
lobul temporal poate avea aceste tulbur#ri de personalitate deosebit#.
%ersoanele epilepstice cu convulsii la trezire, de e"emplu epilepsie mioclonic# +uvenil#,
ar manifesta lipsa de energie &i lipsa de perseverenta, si se maturizeaza mai t(rziu dec(t
altele, at(t mental c(t &i fizic.
,easemenea s.a mai spus ca acestia ar avea tendinte boeme, cu toate acestea ma+oritatea
persoanelor cu epilepsie mioclonic# +uvenil# func!iona bine social.
%ersoanele cu epilepsie sunt adesea mai deprimate dec(t altele. 3cest lucru poate fi
e"plicat de multe ori ca o reac!ie fireasc# la toate discriminarile la care sunt supuse.
/entiment de insecuritate incercat de o persoan# care are mai multe crize convulsive
+oac#, de asemenea, un rol important. /.a luat deasmenea in considerare posibilitatea ca
modificarile electrice si chimice care au loc n creier sa aiba o leg#tur# cu depresie. Este,
de e"emplu, un fapt c# fenobarbitalul poate provoca depresie.
Este un fapt demonstrat c# sinuciderea, &i tentativele de sinucidere prin supradoze de
medicamente sunt mai frecvente n r(ndul persoanelor cu epilepsie dec(t printre restul
popula!iei. /inuciderea a fost adesea incercata utilizand fenobarbital, astfel, pentru acest
motiv, printre altele, prescrierea acestui medicament ar trebui s# fie evitat#.
%ersoanele cu epilepsie de lob temporal, mai des dec(t al!ii, poate dezvolta o stare
mental# care seam#n# cu schizofrenia. 3ceasta se manifest# cel mai adesea, atunci c(nd
persoana a avut convulsii par!iale comple"e de mai mult de ?@ ani. 3semenea persoane
capata sentimentul c# sunt persecuta!i &i dezvolt# halucina!ii. 0ontactul lor emo!ional cu
alte persoane, cu toate acestea, este ntotdeauna mult mai bun dec(t n cazurile de
schizofrenie adev#rata.
Evolutia acestei boli mintale este, de asemenea, mult mai buna dec(t n cazul
schizofreniei, deoarece de multe ori pare a vindeca de la sine. ,ac# acest lucru nu se
intampla, tratamentul cu medicamente cu actiune psihofarmacologic# poate fi necesar, n
plus fa!# de tratament anti.epileptice.
:imp de mul!i ani s.a cautat un raspuns la ntrebarea dac# e"ist# un astfel de diagnostic
ca demen!# epileptica (reducerea de capacit#!i mentale). 3r trebui s# fie posibil a g#si
unele caracteristici speciale care ar putea reprezenta doar aceast# form# de demen!#.
/imptomele constau n nc#p#!(nare persoanei pe &i despre acela&i subiect (aceasta este
numita perseverenta), optical or cu privire la ei n&i&i ca sunt in central tuturor, emo!ional
ag#!(ndu.se de oamenii din +urul lor, &i fiind total lipsita de ini!iativ#.
3ceste simptome, care sunt adesea observate la persoanele care au avut multe convulsii,
nu apar numai la persoanele cu epilepsie. Ele sunt, de asemenea, observate la alte
persoane care sufer# de demen!#. Este de acum bine cunoscut c# orice convulsii, n
special status epilepticus cu convulsii generalizate, conduc la pierderea de celule
nervoase. 0ele mai recente investiga!ii arata, de asemenea, ca si in cazul convulsiilor
minore &i, eventual, chiar activitatea epileptica n creier ntre crize, ca duc la pierderea de
celule nervoase.
%robabil nu ar fi posibil sa se sesizeze schimb#rile n creier, dup# doar c(teva convulsii,
dar este probabil ca fiecare criza are un efect d#un#tor asupra creierului. 8n cazul n care
pierderea celulelor nervoase devine suficient de mare, o reducere a abilit#!ilor mentale
(demen!#), va urma. 3cesta este un motiv important pentru efectuarea tratamentului cat
mai riguros al crizelor.
TR%T%MENT&L E'ILE'(IEI
:ratamentul epilepsiei presupune6
9 tratamentul crizei epileptice si al starii de rau epileptic-
9 tratamentul cronic al epilepsiei.
Tratamentul crizei epileptice si al starii !e rau epileptic
0riza epileptica are durata foarte scurta si de obicei se ncheie nainte de a institui un
tratament, caz n care se instituie obligatoriu masurile de profila"ie a repetarii crizei.
8n cazul crizelor generalizate (tonice, clonice, tonico.clonice, mioclonice) ce sunt asistate
de un cadru sanitar este obligatorie instituirea urmatoarelor masuri6
9 3sigurarea libertatii cailor respiratorii superioare prin aplicarea unei pipe oro.faringiene
sau, n lipsa acesteia, a unui dispozitiv improvizat adecvat (din tifon, cauciuc sau
alt material netraumatic) si pozitionarea n decubit lateral pantru a nu facilita aspiratia
secretiilor n caile respiratorii.
9 %revenirea producerii traumatismelor secundare crizei prin ndepartarea de/a obiectelor
sau suprafetelor taioase sau ascutite, surselor de foc, apa . 5u este recomandata tentativa
de blocare a contractiilor clonice ale membrelor, care poate favoriza leziuni traumatice
(dezinsertii tendinoase, rupturi musculare).
3ceste masuri pot fi asigurate si de membrii familiei pacientului, dupa o instruire
prealabila.
9 %rofila"ia repetarii crizei se realizeaza prin6
administrarea unui anticonvulsivant cu actiune rapida
diazepam-
pe cale i.v. diluat n ?2 ml ser glucozat ?2;6 2,?@.2,)@ mg/Cgc (f. a @ mg) la adult si
2,).2,1 mg/Cgc la copil-
pe cale rectala6 2,) mg/Cgc la adult, 2,1.2,@ mg/Cgc la copil. 3dministrarea pe cale
venoasa se poate repeat dupa min. )2 minute, iar cea pe cale rectala dupa
min. * ore.
0ombaterea factorilor precipitanti6 febra, hipoglicemie etc.
Tratamentul starii !e rau epileptic
/tarea de rau epileptic reprezinta o complicatie severa n evolutia unei epilepsii cunoscute
sau poate sa reprezinte chiar modalitatea de debut a unei epilepsii sau a unor crize
epileptice acute.
/e caracterizeaza prin repetarea crizelor epileptice pe parcursul unui interval lung de timp
(ore.zile), definitoriu fiind faptul ca, n aceasta perioada, pacientul nu.si recapata starea
completa de constienta sau nu are intervale de timp libere de manifestare epileptica (spre
deosebire de crizele repetate).
,upa aspectul clinic convulsivant (tonico.clonic, clonic, tonic, mioclonic sau partial
motor) sau nonconvulsivant (absent a, focala, focala comple"a) si v(rsta pacientului se
poate aprecia orientativ cauza cea mai probabila, n absenta unui diagnostic rapid de
certitudine6
9 Copii: stari febrile infectioase- ntreruperea brusca a tratamentului sau tratament cu doze
insuficiente- afectiuni vasculare, metabolice, idiopatice-
9 !dulti: tratament insuficient sau ntrerupt brusc- cause vasculare, hipo"ice, metabolice,
to"ice (alcool)- idiopatice.
/tarea de rau epileptic convulsivant generalizat reprezint o urgenta neurologica datorita
morbiditatii si mortalitatii pe care o antreneaza.
%rincipalele obiective ale tratamentului vizeaza6
9 /ustinerea functiilor vitale-
9 'prirea crizelor-
9 :ratamentul cauzei sau al factorilor declansatori-
%revenirea agravarii.
:ratamenul presupune internare de urgenta, de preferinta direct ntr.o unitate de terapie
intensiva, si instituirea imediata a unor masuri de terapie standardizate, etapizate.
Tratamentul cronic al epilepsiei
:ratamentul trebuie sa aiba n vedere6
9 :ratamentul cauzelor (atunci c(nd este posibil) si evitarea factorilor declansatori-
9 :ratamentul medicamentos-
9 :ratamentul chirurgical.
Evitarea factorilor declansatori presupune aplicarea unor masuri generale n ceea ce
priveste dieta si regimul de activitate, care sa previna aparitia crizelor si a complica.
tiilor lor. 3ceste masuri se pot institui de la nceput si se pot aplica si crizelor acute
(uneori, pe perioade limitate de timp) si crizelor unice cu teren ereditar epileptic, n ideea
profila"iei p(na la o urmatoare probabila criza.
9 Evitarea hipoglicemiei prin respectarea unui regim regulat al meselor si evitarea
abuzului de dulciuri concentrate (pentru a evita hiperinsulinemia reactiva)-
9 Evitarea consumului sau abuzului de produse alimentare cu efect e"citant sau to"ic
nervos6 cafea, ciocolata, alcool-
9 Evitarea fumatului, consumului de droguri, abuzului de medicamente (automedicatia)-
9 Evitarea privarii de somn prin respectarea obligatorie a orelor de somn n timpul noptii-
n acest sens sunt de evitat profesiunile sau locurile de munca ce presupun ture de noapte
(legislatia muncii trebuie sa contina o prevedere n acest sens)-
9 Evitarea activitatilor profesionale sau recreative care presupun conditii ce ar genera
accidente n cazul producerii unei crize6 lucrul la naltime, cu surse de foc sau
electricitate, cu arme de foc, n conditii cu temperature sau zgomote e"cesive, conducerea
mi+loacelor de transport, sporturi ca alpinism sau sCi etc.
8n aceasta grupa se ncadreaza si o situatie speciala6 conducerea autovehiculelor. %rivitor
la aceasta problema, legislatia variaza de la tara la tara, dar consideram rationala
atitudinea care interzice conducerea autovehiculelor de catre bolnavul epileptic,
indiferent de forma de epilepsie, restrictie ce trebuie mentinuta p(na la minimum ) ani (n
functie de caz) dupa ultima criza.
9 Evitarea factorilor declansatori din epilepsia refle"a, n special iluminarea intermitenta.
0hiar si n afara acestei forme se recomanda evitarea e"punerii pe timp ndelungat la
astfel de surse6 televizor, monitor de calculator, discoteca etc-
9 Evitarea activitatilor ce se nsotesc de hiperventilatie, mai ales la copiii de v(rsta scolara
la care activitatile sportive trebuie sa evite astfel de forme.
Me!icatie
Me!icament In!icatii Efecte a!erse Doza
!e$ntretinere
)mg*+g*zi,
0arbamazepin
(:egretol)
0onvulsii
generalizate tonico.
clonice, partiale,
rolandice benigne
6as#, hepatita,
diplopie, anemie
aplastica, leucopenie
?2.*2
0lonazepam(Klonopin) 0onvulsii
mioclonice,
aCinetice, partiale,
spasme infantile,
sindrom Genno".
7astaut
'boseala, tulburari de
comportament,
salivatie
2,2@.2,12
Ethosu"imide
(Rarontin)
3bsente :ulburari
gastrointestinale,
crestere n greutate,
letargie, GE/, ras#
)2.*2
Aelbamat (Aelbatol) Epilepsie severa,
refractara
3nemie aplastica,
hepatoto"icitate
?@.*@
Aenitoina (,ilantin) 0onvulsii
generalizate tonico.
clonice, partiale,
atonice, mioclonice,
neonatale
Eiperplazie gingivala,
hirsutism,
ata"ie,sindrom
/tevens.Johnson,
limfom
*.M
Aenobarbital (Guminal) 0onvulsii
generalizate tonico.
clonice, partiale,
mioclonice
/edare, tulburari de
comportament
).<
7abapentin
(5eurontin)
0onvulsii partiale si
secundar
generalizate
'boseala, ameteli,
diaree, ata"ie
)2.=2
Gamotrigine (Gamictal) Epilepsie partiala
comple"a, convulsii
atonice, mioclonice,
tonico.clonice,
absente, spasme
infantile, sindrom
Genno".7astaut
0efalee, greata, ras#,
diplopie, sindrom
/tevens.Johnson,
tulburari
gastrointestinale
@.?@
Gevetiracetam
(Keppra)
:erapie adaugata
pentru convulsiile
partiale refractare
0efalee, anore"ie,
oboseala, infectii
?2.<2
'"carbazepin
(:rileptal)
:erapie adaugata
pentru convulsiile
partiale
'boseala, greata,
ata"ie, ras#,
hiponatremie
?2.*@
%rimidon (DSsoline) 0onvulsii
generalizate tonico.
clonice, partiale
6as#, ata"ie,
manifestari
comportamentale,
sedare, anemie
?2.)@
:iagabine (7abitril) :erapie adaugata
pentru convulsiile
partiale comple"e
(focale)
'boseala, cefalee,
tremor, ameteli,
anore"ie
2,?2 mg/Cg/zi
(< mg/zi)
:opiramat (:opama") :erapie adaugata n
convulsiile partiale
comple"e refractare
(epilepsie de lob
temporal)
'boseala, nefrolitiaza,
cefalee, tremor,
tulburari gastro.
intestinale
?.L
3cid valproic
(,epaCine)
0onvulsii
generalizate tonico.
clonice, absente,
mioclonii, crize
partiale, aCinetice,
spasme infantile
:ulburari gastro.
intestinale, afectare
hepatica, tremor,
alopecie, sedare,
crestere n greutate
?2.<2
Oigabatrin (/abril) /pasme infantile,
terapie adaugata n
convulsiile
refractare
0restere n greutate,
modificari ale
comportamentului,
diminuarea c(mpului
vizual
12.?@2
Roniramide (Ronegran) :erapie adaugata n
convulsiile partiale,
atone, spasmele
infantile
'boseala, ata"ie,
anore"ie, tulburari
gastrointestinale,
cefalee, ras#
).M
' serie de principii sunt stabilite n ceea ce priveste alegerea adecvata a D3E n terapia
pe termen lung a epilepsiei copilului.
-. -ratamentul simptomatic medicamentos antiepileptic trebuie instituit numai dupa
stabilirea ferma a diagnosticului de epilepsie. 8n caz de dubiu e preferabila abtinerea
terapeutica, complet(nd investigatiile etiologice si lu(nd masuri ca eventuala repetare a
crizelor convulsive sa nu puna n pericol viata pacientului
/. -ratamentul simptomatic medicamentos anticon$ulsi$ant trebuie instituit c3t mai
precoce "n raport cu debutul epilepsiei (ceea ce impune precocitatea stabilirii
diagnosticului/precocitatea aplicarii tratamentului adecvat etiologiei si formei electro.
clinice de epilepsie).
0. -ratamentul medicamentos anticon$ulsi$ant al epilepsiei trebuie "ncadrat "ntr+un plan
terapeutic comple, urmarind "n fiecare caz obtinerea eficientei terapeutice maime
posibile, prin utilizarea rationala si 7udicios sec$entiala a tuturor mi7loacelor medicale
disponibile.
1. !legerea 8!E $a fi efectuata pentru fiecare forma particulara de epilepsie. &aca mai
multe 8!E sunt disponibile, se $a alege 8!E cel mai putin toic.
2. 1nitierea terapiei cu 8!E se $a face cu un singur medicament anticon$ulsi$ant 9
respecti$ $a fi utilizata monoterapia 9 terapia monomedicamentoasa.
3. &ebutul terapiei cu 8!E se $a face progresi$, "ncep3nd cu doza cea mai 7oasa 9 "n
cadrul limitelor inferioare a dozei anticon$ulsi$antului respecti$.
4. -ratamentul se $a continua cu acelasi 8!E pe o perioada suficient de lunga pentru a
se putea atinge doza eficienta, care de obicei este de 5 ori semi$ata 8!E respecti$.
Darimea dozelor zilnice a D3E va fi stabilita individual, n functie de6 gravitatea
procesului epileptic- greutatea bolnavului- particularitat ile farmacologice legate de v(rsta
si individuale- biodisponibilitatea preparatului- influenta unor stari fiziologice sau
patologice particulare- influenta e"ercitata de alte medicamente administrate
concomitent.
5. C3nd epilepsia se manifesta prin mai multe tipuri de crize, de regula necontrolabile de
catre un acela si medicament, tratamentul simptomatic medicamentos antiepileptic
trebuie sa fie de la "nceput plurimedicamentos 9 politerapie 9 de obicei initiat cu
asocierea a 2 antiepileptice: aceasta este situatia nt(lnita n practica pediatrica n
urmatoarele ocazii6 asocierea de petit mal absenta si crize tonico+clonice generalizate:
asocierea de absente petit mal cu crize partiale etc. :ratamentul polimedicamentos
trebuie sa succeada celui monomedicamentos numai daca acesta s.a dovedit ineficient.
6. -ratamentul simptomatic medicamentos antiepileptic trebuie astfel condus, "nc3t sa
realizeze, "n fiecare caz, maimum de eficienta posibila.
-7. ;n aprecierea eficacitatii medicatiei simptomatice antiepileptice criteriul clinic
%controlul crizelor* este principal si cel EE5 secundar. &eterminarea concentratiilor
serice ale 8!E poate constitui, "n anumite situatii, o masura importanta pentru
optimizarea conduitei terapeutice. tinerea corecta, de catre bolnav sau apartinatori, a
evidentei calendaristice a crizelor, n raport cu medicatia administrata, constituie, de
asemenea, o conditie importanta a realizarii conduitei terapeutice optime.
--. /remisa organizatorica a realizarii maime a terapiei simptomatice antiepileptice o
constituie dispensarizarea acti$a a bolna$ilor epileptici. -ratamentul epilepsiei copilului
trebuie sa urmareasca si "ncadrarea educationala, profesionala si sociala optima a
bolna$ului.
-/. 8ntreruperea unui tratament medicamentos simptomatic antiepileptic total eficient
trebuie facuta lent, sub stricta observatie clinica si EE7 (ntr.un interval de 1 luni < luni
si uneori chiar mai lent) pentru a evita efectul activant al sevra+ului si chiar aparitia starii
de rau epileptic, de regula nu mai devreme de 1 ani de tratament total controlant.
6iscul de reaparitie a crizelor este maim "n primul an de la "ntreruperea tratamentului
si este facilitat de6
9 prezenta semnelor de suferinta cerebrala organica- 9 incidenta mare a crizelor si
perioada de timp ndelungata de evolutie a epilepsiei mai nainte de introducerea
tratamentului total controlant-
9 tipul crizelor epileptice (convulsiile partiale motorii, crizele +acCsoniene au risc crescut
de recurenta).
;n caz de control partial al crizelor, tratamentul simptomatic medicamentos antiepileptic
trebuie continuat indefinit.
'ro8leme practice
Ce tre8uie f"cut !ac" am uitat s" a!ministr"m o !oz"? ,ac# v# aduce!i aminte la ).1
ore dup# ora stabilit#, pute!i administra doza uitat#. ,ac# ns# v# aduce!i aminte dup# @.<
ore, atunci nu mai administra!i doza respectiv#. 5iciodat# nu dubla!i doza urm#toare, n
caz c# a!i uitat s# administra!i o doz#TT
Me!icamentele tre8uie luate la ore fi9e? D3E pot fi administrate destul de le+er, ntr.
un interval de apro"imativ ? or# n +urul orei stabilite. ,e e"emplu, dac# administra!i
D3E n dou# prize zilnice, pute!i da o doz# ntre =22 &i M22 dimina!a &i o doz# ntre
?L22 &i )222. 0hiar dac# medicul a spus s# administra!i o doz# seara la culcare, dac# ora
de culcare a copilului dumneavoastr# este ))22 sau )122, este bine s# administra!i
medicamentele mai devreme, pentru a p#stra un interval apro"imativ de ?) ore ntre
administr#ri.
:urnalul crizelor epileptice. Este ideal s# ave!i un caiet n care s# nota!i toate crizele
copilului dumneavoastr#, data la care a ap#rut criza, ora, dac# a avut sau nu febr# &i c(t,
dac# a fost din somn (&i n ce parte a somnului) sau din veghe, ce aspect a avut criza, dac#
copilul a anun!at criza, a nceput pe o parte a corpului sau a cuprins tot corpul dintr.o
dat#, dac# starea de con&tien!# a fost p#strat# sau nu, c(t timp a durat criza, ce s.a
nt(mplat dup# criz# (somnolen!#, somn, parez#, afectarea vorbirii . c(t timp . ame!eal#,
v#rs#tur#, etc.), ce medicamente lua pacienta n momentul respectiv, ce a!i administrat n
criz#U 3ceste informa!ii v# scutesc de eforturi de memorie n momentul consulta!iei &i
a+ut# foarte mult medicul neurolog pediatru.
Ce tre8uie f"cut !ac" copilul nu mai rea s" ia me!icamenteleU ,e obicei refuzul
lu#rii medicamentelor vine dintr.o insuficient# cunoa&tere a bolii. 0opiilor trebuie s# li se
e"plice ce este eceast# boal#, de ce trebuie s# ia medicamentele &i ce s.ar putea nt(mpla
dac# opresc brusc tratamentul. :rebuie s# face!i copilul s# simt# c# ave!i ncredere n el &i
s#.l nv#!a!i s#.&i asume responsabilitatea bolii, a lu#rii medicamentelor &i a consecin!elor
opririi tratamentului. Nneori, mai ales n cazul adolescen!ilor, poate fi necesar a+utorul
unui unchi sau m#tu&i care s# stea de vorb# cu pacientul, n primul r(nd datorit# tendin!ei
acestuia, la aceast# v(rst#, de a nega orice spune p#rintele.
(ENTIMENTELE, F%MILI%, 'RIETENII
3flarea diagnosticului de epilepsie poate fi un eveniment &ocant pentru unii p#rin!i care
se vor sim!i fie deprima!i, fie vinova!i (de&i f#r# motiv), ngri+ora!i sau sup#ra!i. ,e&i n
ultimul timp n societate se discut# din ce n ce mai des despre epilepsie (printre alte
diverse probleme medicale), la televizor, la radio sau n pres#, ma+oritatea oamenilor
cunosc nc# prea pu!ine lucruri despre epilepsie &i vor reac!iona diferit c(nd este vorba
despre aceast# afec!iune. 0unoa&terea c(t mai multor date despre aceast# boal# v# va
a+uta s# v# lini&ti!i, s# n!elege!i c# nu este o boal# Qru&inoas#$, ci o boal# cronic# ca
oricare alta (ca diabetul, de e"emplu).
(entimentul !e ino";ie al p"rin;ilor. 3cest sentiment apare &i la p#rin!ii copiilor cu
alte boli cronice (paralizie cerebral#, diabet, &.a.). Ga cei mai mul!i copii epilepsia apare
f#r# cauz# &i nu ave!i nici un motiv s# v# nvinov#!i!i. 0(teodat# v# poate fi de a+utor
numai s# discuta!i cu al!i p#rin!i care au acelea&i probleme sau s# cere!i informa!ii
suplimentare medicului neurolog pediatru care are gri+# de copilul dumneavoastr#.
Frica !e epilepsie. ,ac# v# mbog#!i!i cuno&tin!ele despre acest# boal# nu o s# v# mai fie
fric# de numele ei sau de aspectul crizelor- o s# reu&i!i s# v# a+uta!i mai bine copilul n
timpul crizelor &i ntre crize, o s# pute!i re!ine toate am#nuntele despre care v# ntreab#
medicul la fiecare vizit#.
C<t !e mult tre8uie s" spunem copilului !espre 8oala lui? O# recomand#m s#.i
spune!i c(t mai mult posibil (dac# l intereseaz#) dar f#r# s# dramatiza!i sau s# e"agera!i
cu locul pe care l ocup# epilepsia n via!a lui. 0u c(t va cunoa&te mai multe despre boala
lui, cu at(t se va sim!i mai n siguran!# &i va &ti cum s#.&i organizeze singur activit#!ile
(dac# este suficient de mare &i dac# are intelectul normal), va n!elege importan!a de a lua
medicamentele. ,in p#cate n prezent n >om(nia nu e"ist# nc# materiale scrise sau
video destinate micilor pacien!i, pe n!elesul lor, de aceea, mpreun# cu medicul
dumneavoastr# trebuie s# g#si!i o cale s#.i pute!i r#spunde la ntreb#ri. 8n general este
bine s# nu i ascunde!i adev#rul, c#ci el &i va da seama cur(nd c# ceva nu este n ordine,
va deveni suspicios &i, c(nd va afla adev#rul, &i va pierde ncrederea n dumneavoastr#.
Care sunt sentimentele celor !in familie fa;" !e copilul cu epilepsie? Nneori fra!ilor
copilului cu epilepsie le poate fi fric# de acesta, nu mai vor s# se +oace cu acesta. :rebuie
s# li se e"plice c# epilepsia nu este o boal# molipsitoare &i c# sunt &anse foarte mici s#
fac# &i ei acest# boal# &i s# li se dea c(t mai multe informa!ii despre ea. ,ac# prietenii
copilului dumneavoastr# nu mai vor s# vin# s# se +oace cu el din cauza bolii lui, a!i putea
ncerca s# le furniza!i informa!ii despre boal# &i despre primul a+utor pentru cazul n care
copilul dumneavoastr# ar face o criz# c(nd este numai cu prietenii. 0(teodat# bunicii
copilului nu mai vor s#.l ia la ei n vacan!e sau chiar &i numai pentru o plimbare, fiindu.le
fric# s# nu fac# o criz# n timp ce este cu ei. 8ncura+a!i.i pe bunici s# citeasc# c(t mai mult
despre epilepsie, sau s# stea de vorb# cu medicul care l vede pe copilul dumneavoastr#,
sau chema!i.i s# stea acas# la dumneavoastr# c(teva s#pt#m(ni pentru a se obi&nui cu
copilul aflat n diverse situa!ii.
Tre8uie spus celor !in afara familiei !espre !iagnosticul copilului? 8n general, ,3.
Nn motiv este acela c# va trebui s# petrece!i timp mpreun# cu prietenii dumneavoastr# &i
cu copiii lor &i oricum vor afla. ,ac# &tiau c# e"ist# probleme de s#n#tate nainte de a
merge la medic si dumneavoastr# evita!i s# le spune!i care este diagnosticul, &i pot
nchipui c# este o boal# mult mai grav# dec(t epilepsia &i v# pot chiar evita. 0(nd este
vorba despre persoane mai ndep#rtate, atunci dumneavostr# decide!i cui s# spune!i &i cui
nu. :rebuie s# i informa!i pe cei care au gri+# de copilul dumneavoastr# &i &i iau
responsabilitatea pentru el6 educatoarea de la gr#dini!#, la &coal# (vezi mai +os).
8ntotdeauna c(nd oferi!i informa!ii despre boala copilului dumneavoastr# face!i.o ntr.o
manier# pozitiv# ceila!i vor reac!iona la fel.
(CO%L%
0e fel de &coal# trebuie s# urmezeU 0opilul cu epilepsie va fi &colarizat n func!ie de
posibilit#!ile lui intelectuale. ,ac# are intelectul normal va marge la &coala normal#, ca &i
ceilal!i copii f#r# epilepsie.
Este necesar s# se &tie la &coal# despre diagnosticul de epilepsieU ,a, deoarece i se poate
acorda primul a+utor n caz de nevoie &i dumneavoastr# trebuie s# le furniza!i informa!ii
despre cum s# o fac#. >eac!ia celor de la &coal# fa!# de aceast# veste poate fi de re+ec!ie
din cauza fricii pe care o provoac# aceast# boal# pe care oamenii nu o n!eleg. %rezenta!i
lucrurile ntr.o manier# pozitiv# &i r#spunde!i la toate ntreb#rile care vi se pun pentru ca
ceilal!i s# n!eleag# despre ce este vorba. Nnii p#rin!i s.au pl(ns c# nu a mai fost primit
copilul la gr#dini!# dup# ce s.a aflat despre diagnosticul de epilepsie. 3cest lucru este
ilegal, dar educatoarelor le.a fost probabil fric# din cauza necunoa&terii bolii. %roblema
va putea fi rezolvat# prin dialog &i e"plica!ii.
0e trebuie spus la &coal#U :rebuie anun!ate &i instruite despre boal# &i despre ce trebuie
f#cut n caz de criz# toate persoanele care vin n contact cu copilul. ,e asemenea trebuie
spus6
- cum arat# criza copilului dumneavoastr#-
- dac# anun!# criza-
- c(t timp dureaz# de obicei criza-
- c(t timp de odihn# are nevoie copilul dup# criz#-
- cum se acord# primul a+utor-
- frecven!a crizelor (c(te crize are pe lun# sau pe s#pt#m(n#)-
- dac# trebuie s# ia medicamente n timpul petrecut la &coal# &i dozele-
- dac# e"ist# efecte adverse ale medicamentelor luate de copil &i dac# da, care sunt-
- ce m#suri dori!i s# ia &coala n caz de urgen!#.
,e asemenea pute!i s# ruga!i s# fie supravegheat n timpul orelor de chimie, c(nd se fac
e"perien!e, sau n timpul orelor de not.
Copilul are oie s" participe la orele !e e!uca;ie fizic"? ,a, este bine s# nu
supraprote+a!i copilul. Iinen!eles, nu trebuie s# se permit# e"erci!ii la bar# la mare
n#l!ime, sau not nesupravegheat. 8n general este bine s# nv#!a!i copilul c# este mai sigur
pentru el s# fie supravegheat.
De ce are copilul !ificult";i =colare? Aie pentru c# este nec#+it de al!i colegi, fie pentru
c# profesorii Ql mena+eaz#$ din cauza bolii lui, fie datorit# frecven!ei mari a crizelor
(absen!ele frecvente pot fi trecute cu vederea &i luate drept neaten!ie)- pot apare leziuni
minore a unor zone din creier n leg#tur# cu procesul de nv#!are- pot e"ista efecte
adverse ale medicamentelor (rar) sc#derea memoriei &i concentr#rii, somnolen!#.
'ersonalitati care au aut epilepsies au simptomele acestei 8oli
3le"andru cel Dare
>ege al Dacedoniei, n urm# cu mai bine de ) 122 de ani &i unul dintre cei mai mari
conduc#tori militari din istorie. %rin ac!iunile sale armate, 3le"andru cel Dare a devenit
st#pnul celui mai mare imperiu cucerit vreodat# &i un important promotor al culturii
elene n ntreaga lume. 8n vremea sa, epilepsia era considerat# boala sacr#. 'amenii
credeau c# persoanele care aveau crize erau, de fapt, posedate de spirite malefice sau
atinse de divinitate. :ocmai de aceea, n timpul unei crize, se rosteau descntece &i se
invocau numele zeilor.
Bulius 0ezar
Nn str#lucit general roman &i un formidabil politician, care a tr#it ntre anii ?22 Er.. **
Er. 8n cazul s#u, crizele frecvente au ap#rut n ultimii doi ani din via!#, cel pu!in patru
dintre ele fiind amintite n documente. 8n vremea lui 0ezar, epilepsia devenise cunoscut#
ca boala c#derii. 3sta din cauza tipului de criz# n timpul c#reia bolnavul c#dea &i &i
pierdea cuno&tin!a. 0onceptul de criz# par!ial# nu era cunoscut &i nici nu a fost descris n
documente p(n# n secolul al FBF.lea.
Boana ,V3rc
Eroin# a Aran!ei &i sfnt# a Iisericii 0atolice. 3 tr#it ntre anii ?*?).?*1? &i este
considerat# cea mai important# figur# din Aran!a Evului Dediu. Ga vrsta de ?1 ani, Boana
,W3rc sus!inea cu ardoare c# aude vocea lui ,umnezeu care o ndeamn# s# lupte al#turi
de armat# pentru eliberarea Aran!ei de sub domina!ia englez#. ,espre acele momente
e"tatice, Boana povestea c# vede lumini, aude vocile sfin!ilor si b#t#i de clopote. Nnii
dintre neurologi consider# c# acele clipe erau, de fapt, manifest#ri ale crizelor de
epilepsie. Ga vrsta de ?L ani, Boana ,W3rc moare ars# pe rug, iar n ?L)? este canonizat#.
3lfred 5obel
Nn chimist, inginer &i om de afaceri suedez care a pus bazele funda!iei ce ofer# n fiecare
an premiile 5obel pentru e"celen!# n diverse domenii. Epilepsia nu l.a mpiedicat pe
3lfred 5obel s# duc# o via!# normal#, s# strng# o avere considerabil# &i s# devin#
celebru prin inve!ia sa care a schimbat cursul istoriei6 dinamita.
Oincent van 7ogh
%ictor olandez, reprezentant al curentului post.impresionist, considerat ast#zi unul dintre
cei mai importan!i pictori din istoria artei. Oan 7ogh este cel mai cunoscut artist despre
care se &tie c# a suferit de epilepsie. 0nd vorbea despre crizele sale, pictorul le descria ca
pe sentimente de furie ap#rute din senin, halucina!ii, confuzie &i team#, pierderi de scurt#
durat# ale memoriei. Oincent van 7ogh a fost chiar suprins de un martor n timpul unei
crize convulsive, care a ap#rut n timp ce artistul lucra la un tablou. Dedicii care l tratau
i prescriau deseori bromur# de potasiu ca aticonvulsiv &i l ndemnau s# fac# b#i n
sta!iunea /aint.>emS.
0harles ,icCens
Nnul dintre cei mai faimo&i scriitori englezi ai perioadei victoriene, autor al celebrelor
c#r!i 3 0hristmas 0arol &i 'liver :4ist. ,icCens a suferit de epilepsie &i g#sit o cale de a
vorbi despre boala lui. Dulte dintre persona+ele operelor sale manifestau semnele bolii &i
f#ceau adesea crize.
Ge4is 0arroll
0elebru prozator englez, care a tr#it n perioada ?M)1.?MLM, cea mai popular# oper# a sa
fiind 3lice n !ara Dinunilor. /peciali&tii cred c# atunci cnd vorbea despre senza!ia
persona+ului s#u 3lice, de c#dere n gol, 0arroll descria, de fapt, senza!iile din timpul
unei crize de epilepsie. ,eseori, persona+ul 3lice simte cum corpul ei sau obiectele din
+ur &i schimb# dimensiunile, devenind fie mai mari, fie mai mici. Bar aceasta este o alt#
manifestare a crizelor. /e pare c# scriitorul a vorbit n +urnalul s#u despre crizele suferite,
spunnd c# erau ntotdeauna urmate de migrene &i sentimentul de nstr#inare de sine
nsu&i.
Aeodor ,ostoevsCi
/criitor de geniu al >usiei secolului al FBF.lea, a c#rui boal# se pare c# a fost mo&tenit#
de la tat#l s#u. 3utorul celebrelor opere Ara!ii Karamazov, 0rim# &i pedeaps#, Bdiotul &i
multe altele, a ncorporat e"perien!a bolii de care suferea n romanele sale, prin
intermediul perona+elor care manifestau simptomele aceleia&i boli. Aorma de epilespie de
care suferea era considerat# neobi&nuit# deoarece, nainte de apari!ia unei crize,
,ostoevsCi spunea c# tr#ie&te e"perien!e e"tatice, n timp ce ma+oritatea bolnavilor au
senza!ii nepl#cute &i ap#s#toare. /e pare c# primele crize ale lui ,ostoevsCi au survenit la
vrsta de L ani. 3cestea au ncetat pn# la vrsta de )@ de ani, dup# care se manifestau cu
regularitate, fie de cteva ori pe lun#, fie de c(teva ori pe an, n func!ie de perioadele mai
bune sau mai proaste ale pacientului.
%ersonalitatea lui ,ostoevsCi si opera sa pot fi innterpretate, din punctual de vedere al
epilepsiei, ca fiind Qo e"traordinara aparare a nenumaratelor persoane care au fost supuse
de atatea ori unor pre+udecati inacceptabile ca sunt destinate unui declin intellectual
datorita repetarii convulsiilor, precum si a acelor persoane epileptic al caror geniu a fost
consiederat in mod ne+ustificat un subprodus al bolii lor$ X7astaut, ?LM*Y.
7ustave Alaubert
/criitor francez al secolului al FBF.lea, autor al faimoasei c#r!i ,oamna IovarS, pe care
medicii l.au diagnosticat cu epilepsie. 0rizele ncepeau cu sentimentul unei greut#!i
mpov#r#toare &i continuau cu senza!ia de insecuritate, de parc# ar fi fost introdus ntr.o
alt# dimensiune, a&a cum poveste&te nsu&i scriitorul. Alaubert chiar a scris despre crize c#
veneau ca un vrte+ de gnduri &i de imagini, timp n care cuno&tin!a mi se scufunda
precum un vas ntr.o furtun#. 3tunci cnd intra n criz#, scriitorul avea halucina!ii,
ncepea s# geam#, &i mi&ca bra!ul drept f#r# control &i, dup# ?2 minute, &i revenea. :at#l
s#u era medic &i l obliga adesea s# &i lase sngele cur#!at de lipitori. :ratamentul nu a
avut niciodat# efecte pozitive &i Alaubert a ncetat aceast# practic#, obi&nuindu.se s#
tr#iasc# cu boala. 3 scris chiar despre manifestarile epilepsiei n cteva dintre operele
sale.
Bon 0reang#
/ocotit cel mai mare povestitor al rom(nilor, Bon 0reang# r#mne, datorit# 3mintirilor din
copil#rie, unul dintre cei mai ndr#gi!i scriitori ai no&tri. %ofta de via!#, +ovialitatea &i
nzestrarea spiritual# a lui 0reang# l.au apropiat pe acesta de personalit#!ile marcante ale
vremii sale. Dihai Eminescu &i :itu Daiorescu au fost doar doi dintre prietenii care i.au
stat al#turi. 8n ?MM1, apar primele simptome ale epilepsiei. /criitorul tr#ie&te cu boala
vreme de &ase ani, crizele ap#rnd uneori &i la &coal#, n fa!a elevilor c#rora le era
nv#!#tor. Ioala se agraveaz# odat# cu aflarea ve&tii c# Eminescu a murit, iar n ?MML
0reang# se stinge n bo+deuca sa din Ba&i. /e pare c# povestitorul mo&tenise epilepsia de
la mama lui
Referinte
?. 0ristina %anea, '. Ia+enaru, 3. /erbanescu, . Epilepsia adultului ghid de
diagnostic si tratament in 5#iduri de diagnostic si tratament in neurologie,
editura !maltea, 2(1(
). %rof. ,r. O. %opescu, 0onvulsiile copilului, actualitati, in >evista >om(na ,e
%ediatrie Ool. GO, nr. *, an )22<
1. /anda D#gureanu 0atrinel Bliescu, ,ana 0raiu, 0opilul cu epilepsie, 7hid pentru
parinti, 'unda<ia 6om3n= de 0eurologie >i Epileptologie 6?0E/
*. :raceS 3. Dilligan, D,, 0linical 0ase /tudies in EpilepsS, in 0eurolog., $ol.1(,
part 1, -urner+@#ite /ublis#ing
@. 0linical EpilepsS, !merican Epileps. Societ., 2(1(, #ttp:AABBB.aesnet.orgA
<. ,r %. /atishchandra, ,r 7. 7urura+, ,r Z.,. Dohammed, ,r 5. /enenaSaCe, ,r
'. /ilpaCit,,r %.3. ,eCCer, EpilepsS 3 Danual for %hSsicians, @orld Cealt#
?rganization, 2((4
=. IogousslavsCS J, >osetti 3, ,ostoevsCS and EpilepsS6 3n 3ttempt to
GooC :hrough the Arame in 0eurological &isorders in 'amous !rtists, 'ront
0eurol 0eurosci. Basel, Darger, 2((5, $ol 1E, pp )59F5
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate