Consimmntul informat al pacientului

1.Rezumat
Astazi, problema consimtamintului informat a devenit practic, un lucru de rutina
fara de care este imposibila efectuarea unor proceduri medicale (cu unele exceptii)
Se poate afirma, ca consimtamintul reprezinta un mijloc de protectie al
pacientului, al autodeterminarii si autonomiei sale.
Astfel, consimtamintul informat nu este un aspect modern al bioeticii actuale, ci
un concept aparut inaintea lui Hristos si a dainuit pina astazi prin puterea
deosebita pe care o ataseaza oricarui act medical. Consimtamintul deci, ramine
forma de respect a pacientului cea mai puternica si cea mai frecvent utilzata de
puterea legislatiei.
Din punct de vedere juridic, consimtamintul reprezinta un acord de vointa expres
sau tacit dat de o persoana cu discernamint. l nu trebuie sa fie viciat prin
inselaciune, reprezentund concordanta dintre vointa interna si cea declarata de
pacient.
!otusi, practic orice manevra medicala presupune un orecare risc, de aceea nici o
informare, teoretic nu este deplina. "edicul nu poate fi obligat, ca inaintea
oricarei operatii sa tina cursuri pacientilor despre probabilitatea statistica a unui
esec, sau despre realizarea te#nica a manevrei. "edicul trebuie sa acorde o
informatie suficienta, legata de situatia concreta a bolnavului, el trebuie sa
balanseze intre lipsa de informatie de calitate care ar putea duce in eroare
pacientul si informarea excesiva (parte a medicinii defensive) ce ar putea
determina la refuzul tratamentului.
$n cadrul acestui referat am incercat sa redau aspectele esentiale cu privire la
consimtamintul informat % parte indispersabila, impusa de lege si etica a practicii
medicale moderne. $mportant este ca, procedura obtinerii consimtamintului este
esentiala pentru relatia medic%pacient, consimtamintul in aceasta privinta
reglementeaza intr%o oarecare masura drepturile pacientului si obligatiile
medicului.
&%am avut nicidecum intentia sa epuizez aceasta ramura importanta a bioeticii
dar sper ca, ideile expuse sa%si gaseasca aplicatia practica in cabinetele viitorilor
medici.

2.Aspecte istorice ale consimtamintului informat
Astazi, problema consimtamintului informat a devenit practic, un lucru de rutina
fara de care este imposibila efectuarea unor proceduri medicale (cu unele
exceptii). 'ricit de actuala nu s%ar parea aceasta problema, consimtamintul
medical a existat din cele mai vec#i timpuri. !extele talmudice arata ca medicul
nu putea efectua o operatie medicala fara consimtamintul pacientului, el fiind
responsabil fata de el si familia sa. $n caz de erori, doctorii erau interogati si in
functie de rangul social al bolnavului se aplicau fie recluziunea intr%o localitate
periferica, fie pedeapsa cu moartea.
Se poate afirma, ca consimtamintul reprezinta un mijloc de protectie al
pacientului, al autodeterminarii si autonomiei sale.
$deile consimtamintului informat, se pot depista in texte multor autori antici.
Astfel, Hipocrate scria ca pacientul trebuie sa coopereze cu medicul in tratamentul
bolii. Acesta inseanna ca pacientul asculta si urmeaza recomandarile medicale, iar
medicul trebuie sa%l informeze inainte de a%si da consimtamintul.
Accentuarea conceptului de consimtamint informat a desc#is calea catre ceea ce
azi numim (medicina defensiva(, o teorie considerata moderna, dar baza pentru
ea a aparut inca in antic#itate. De exemplu, Alexandru cel "are, suferind de o
boala
grava in timpul campaniei sale in Asia. )a acel moment medicii se fereau sa%l
trateze, atit din cauza gravitatii bolii, cit si de frica consecintelor unui eventual
esec. $n final, un renumit medic din Arcarnania a purces la tratament, numai dupa
ce imparatul a declarat public incredera in medic.
* Astfel, consimtamintul informat nu este un aspect modern al bioeticii actuale, ci
un concept aparut inaintea lui Hristos si a dainuit pina astazi prin puterea
deosebita pe care o ataseaza oricarui act medical. Consimtamintul deci, ramine
forma de respect a pacientului cea mai puternica si cea mai frecvent utilzata de
puterea legislatiei(

3. Esenta consimtamintului informat.
+ornind de la dorinta de a apara libertatea individului, dreptul pacientului de a
consimti la efectuarea unui act medical, terapeutic, explorator sau experimental
este fundamental pentru legalitatea oricarei intervente medicale.
Consimtamintul reprezinta un mijloc de protectie al individului, al
autodeteterminarii si autonomiei sale. Aceasta conceptie a aparut pentru a proteja
oamenii vulnerabili impotriva exploatarilor. Astfel consimtamintul este obligator,
cel putin prin procura, atunci cind nu poate fi exprimat personal.

4.Definirea consimtamintului
Din punct de vedere juridic, consimtamintul reprezinta un acord de vointa expres
sau tacit dat de o persoana cu discernamint. l nu trebuie sa fie viciat prin
inselaciune, reprezentund concordanta dintre vointa interna si cea declarata de
pacient.
Consimtamintul informat este un termen des folosit in practica medicala
contemporana. !ermenul nu reprezinta un mod de a stipula o doctrina morala sau
legala,ci mai degraba un mijloc de restingere si interpretare moderna a
consimtamintului.
Aceasta implica, in cele mai multe cazuri,ca prealabil unei proceduri medicale,
pacientul trebuie sa fie informat in modul cuvenit, si sa consimta sau nu
in baza informatiei sus numite. ,orma informarii prealabile trebuie sa fie simpla si
inteligibila ea trebuie sa fie inteleasa de bolnav, totodata dand%ui o imagine
generala a procedurilor la care va fi supus si urmarilor posibile ale acestora.
-olnavul va trebui sa fie capabil sa explice altora despre manevra medicala la
care se supune.
!otusi, practic orice manevra medicala presupune un orecare risc, de aceea nici o
informare, teoretic nu este deplina. "edicul nu poate fi obligat, ca inaintea
oricarei operatii sa tina cursuri pacientilor despre probabilitatea statistica a unui
esec, sau despre realizarea te#nica a manevrei. "edicul trebuie sa acorde o
informatie suficienta, legata de situatia concreta a bolnavului.
"aniera de prezentare a informatiei cere de la medic o anumita tenta de optimism
(factorul psi#ic).
Consimtamintul informat in viziunea unor autori presupune trei
componente:
..$nformatia%are in vedere ca inainte de a consimti pacientul trebuie sa fie
informat de medic asupra bolii,metodelor de tratament si posibile urmari/
0.Caracterul voluntar%presupune respectarea autonomiei pacientului, a
individualitati sale, si dreptul de a se autodecide/
1.Competenta%se refera la capacitatea bolnavului de a primi si a intelege
informatia ce i se da.-a ma mult,competenta presupune si abilitatea pacientului de
a lua decizii pe baza informatiei aduse. Cind un pacient consimte, in viziunea
actuala aceasta presupune ca el, a primit informatia de la medic intr%o forma
acceptabila, este capabil sa ea decizii, si este instiintat de posibilitatea unor
pericole.
+rin urmare consimtamintul informat este un act prin care se reglementeaza
relatia medic%pacient impunindu%le ambilor anumite restrictii.
Consimtamintul informat cu alte cuvinte este un drept al bolnavului si o obligatie
a medicului. +realabila informare a pacientilor trbuie sa balanseze intre
informarea proasta ce%i poate duce in eroare si informarea prea excesiva si
detailata care pote sa determine refuzul de catre pacient a serviciilor acordate.

5. Eceptii !e la consimtamint
xista cazuri in care consimtamintul nu poate fi aplicat, sau de exemplu in
procedurile de rutina, simpla venire a pacientului la medic presupune
consimtamintul acestuia (se presupune ca pacientul este informat in prealabil).
Unele exceptii de la consimtamint:
..Cind pacientul este inconstient sau incapabil de a cosimti, iar aminarea
consimtamintului poate duce la urmari grave (ex. 2rgentele medicale)/
0.Cind riscul dezvaluirii informatiei poate determina o amentare psi#ologica
serioasa. De fapt societate romana favorizeaza atitudinea paternalista a
medicilor, astfel incit in unele cazuri medicul poate ramine tacut.
$mportant este sa mentionez ca lipsa de consimtamint informant este o incalcare
a drepturilor pacientului, iar informarea prea excesiva determina o practica
medicala defensiva, adica medicul se acopera de eventualele esecuri. $maginati%va
ca in timpul unei vizite la medicul stomatolog acesta v%ar lamuri toate efectele
adverse ale anestezicului pe care%l foloseste, ba c#iar mai mult, daca va aduce si
date statistice privind mortalitatea in cabinetele stomatologice.
De aceea ec#ilibrul dintre excesul de informare si lipsa acestea depinde doar de
constiinta medicului, cu urmari directe asupra propriei cariere medicale.
Alta este situatia in cazul obtinerii consimtamintului informat de la personae
vulnerabile, ca de ex.minorii. !raditional, medicii si parintii iau majoritatea
deciziilor in numele copiilor. Aceasta prezinta o provocare pentru medici, incit ei
trebuie sa opereze si cu persoanele din anturajul minorului. $ata un caz particular
de refuz al tratamentului oncologic de catre minori3 *Samanta este o fetita de ..
ani, tratata de osteosarcom la mana stinga. -ratul sting a fost amputat dupa care a
urmat o secventa de c#imioterapie. !imp de .4 luni tumora a fost in remisiune iar
fetita si%a continuat scoala cu success. 2ltimele analize au demonstrate
metastazarea tumorei in plamini. ,amilia este devastata de aceste vesti dar nu
renunta la tratament. Sansele fetitei sunt de 056. Samanta refuza cu fermitate
tratamentul. )a cererea medicilor un psi#olog a evaluat capacitatea fetitei pentru
un discernamint, insa fetita nu are o intelegere completa asupra mortii. )a
consimtamintul parintilor tratamementul a fost continuat.( $n cazul
Samantei refuzul tratamentului duce la vatamari corporale ireversibile, de aceea
este nevoie de o mare capacitate decizionala.
$n practica medicala actual se mai foloseste si notiunea de accord. Acordul spre
deosebire de consimtamint informat reprezinta o invoiala, o acceptare a
tratamentului, fiind deci mult mai restrins.
Acordul se practica cu precadere in pediatrie, minorii isi pot da acordul cu privire
la tratament, cu toate ca acesta nu are valuare juridica.

".#imitele consimtamintului
'ricit de logic si ec#ilibrat ar fi medicul in timpul acordarii informatiei pentru
consimtamint exista oarecare limite, teoretic fiind imposibil de a balansa intre
informarea excesiva ca parte a medicinii defensive si interpretarea superficiala ce
poate induce pacientul in eroare si%l poate determina iluzii false. $ata unele dintre
limitele consimtamintului3
..)imite te#nice%se refera la imposibilitatea evaluarii deplin a posibilelor urmari,
cunoscindu%se vindecari spectaculoase dupa inteventii majore si complicatii
grave la inteventii simple.
0.)imite de ordin psi#ologic%uneori o informatie veridica din punct de vedere
medical poate provoca refuzul pacientului, in aceste situatii medicul trebuie sa ia
in consideratie urmatoarele aspecte3
a)sa%i spuna bolnavului atit cit ii face bine in functie de caracterul psi#ilogic/
b)orice bolnav, indiferent de gravitate bolii, spera la insanatosire, iar medicul prin
sine nu trebuie sa spulbere aceste aspiratii.
c)oricit de grav ar cazul, este preferabila o nota de optimism din partea medicului.
1.)imite deontologice sunt dictate de nesitatea de a spune adevarul pacientului
7.)imite juridice consimtamintul trebuie sa fie dat clar de catre un bolnav cu
discernamint.
xista citeva puncte carora trebuie sa le corespunda consimtamintul informat3
.lemente de baza (se refera la capacitatea pacientului de a intelege informatia)
0lemente de informare (se refera la comunicarea cater pacient a datelor cu
privire la interventie)
1lemente de consimtire (Decizia,autorizare).
Dreptul de a nu sti
+acientul are dreptul de a nu fi informat, atunci cand solicita in mod expres
aceasta. Dreptul de a nu sti ofera un instrument care previne receptatea
informatiilor nedorite. Dreptul de a nu sti este important, de exemplu, atunci cand
examinarea medicala furnizeaza informatii referitoare la predispozitie genetica,
riscuri genetice si depistarea precoce a unor boli aflate inca in stare latenta, care
se pot manifesta clinic uneori doar dupa muti ani de la diagnosticare (cum ar fi
boala Huntington). +e de alta parte, acest drept de a nu sti nu este aplicabil in
cazul in care unei persoane trebuie sa ii fie furnizate informatii care sa%i permita
sa protejeze alte persoane, prin adaptarea comportamentului. De exemplu,
rezultatul pozitiv al unui test pentru o boala cu transmitere sexuala nu ar trebui
ascuns pacientului.
8ezultatul posibil al investigatiei si consecintele acestui rezultat ar trebui
discutate in prealabil cu persoana respectiva.


$. %o!alitati !e a&or!are a consimtamintului in unele tari
xista diferite modele de abordare a consimtamintului,majoritatea bazindu%se pe 1
principii3
..+rincipiul autonomiei pacientului
0.+rincipiul paternalismului
1.+rincipiul negocierii
$n S2A se aplica principiul autonomiei pacientului. "edicul in acest caz
informeaza pacientul despre toate riscurile posibile si toate tratamentele
alternative. $n cazul acestei atitudini de tip liberal pacientul #otaraste tipul de
tratament, iar rolul medicului este de a comunica o informatie completa. Aceasta
conceptie americana este probabil dictata si de multitudinea de procese de
malpraxis in S2A legate de consimtamintul neinformat sau partial informat.
$n ,ranta, relatia medic%pacient este mai autoritara, de tip paternalist.
+aternalismul binevoitor se refera la restringerea libertatii decizionale a
pacientului, medicul, cosiderindu%se un veritabil profesionist capabil in unele
cazuri sa ia decizii pentru pacient. "edicul francez este intr%o oarecare masura
mai putin obligat sa intre in detalii, decizia fiind comunicata pacientului cu o
oarecare autoritate.

'.(roce!ura o&tinerii consimtamintului
'btinerea consimtamintului de la pacienti se realizeaza dupa o anumita procedura
care vizeaza3
.Cind se ia consimtamintul
0.De la cine se ia consimtamintul
1.Cine ia consimtamintul
7.Cum se ia consimtamintul
Consimtamintul se ia de obicei la inceputul tratamentului, obtinerea
consimtamintului presupune obligatia medicului de a furniza informatia intr%o
forma accesibila pentru pacient.
+ersoana de la care se ia consimtamintul trebuie sa fie constienta si competenta
din punct de vedere juridic. +entru evaluare unori se aplica testele de competenta.
Daca bolnavul nu este competent, consimtamintul se ia de familie. $ar daca acesta
este imposibil, consimtamintul se obtine de la o comisie medicala.
Forma in care se ia consimtamintul poate fi:
..'rala%totdeauna in prezenta altui medic/
0.Scrisa%uneori obligatorie/
1.+rin inregistrare video/
7.Cu martori.

). *&tinerea consimtamintului in anumite !omenii
1.Obtinerea consimtamintului in domeniul experimentelor medicale.
xperimentele pe om pot fi deosebit de abuzive si frauduloase, in special
#etero experimentele. De aceea este necesara furnizarea unei informatii deosebit
de detailate catre pacient. ' reglementare legala a acestui tip de consimtamint, s%a
realizat prin3
..Declaratia de la &urenberg si
0.Declaratia de la Helsin9i.
Astfel obtinerea acestui tip de consimtamint impune3
..+acientul trebuie sa aiba capacitate si competenta totala de consimtamint/
0.Consimtamintul trebuie sa fie explicit/
1.$nformatia cu privire la experiment si posibile urmari trebuie sa fie deplina/
7.Consimtamintul va fi luat de un medic neimplicat in experiment/
:.Cosimtamint intotdeauna scris/
;.+rezenta unui medic competent.

2.Obtinerea consimtamintului in chirurgie
)a pacientii aflati in coma,se poate renunta la consimtamint.$n c#irurgia plastica
consimtamintul va fi obligatoriu scris. $n c#irurgia transplantelor se aplica forme
speciale de consimtamint3
+entru donator3 nu se ia consimtamint in timpul vietii acestuia, cu unele
exceptii. Donarea nu va fi contracost.
8eceptorul3 transplantul va fi efectuat numai in conditii de stricta necesitate.

1+. Responsa&ilitatea me!icala le,ata !e consimtamint
xistenta consimtamintului nu elibereaza medicul de responsabilitate medicala.
Daca, in lipsa obtinerii consimtamintului, acesta duce la bun sfirsit un act riscant,
el va putea fi acuzat de nerespectarea consimtamintului, iar daca nu obtine
consimtamint de la pacient si%l trateaza neglijent, el poate fi atacat de justitie pe
ambele temeiuri.
"edicul nu poate fi obligat la acceptarea unor operatii riscante pentru viata
pacientului, c#iar daca pacientul si%a dat consimtamint in scris.
Deosebit de scandaloase sunt cazurile de responabilitate pentru eut#anasie, astfel
celebrul medic american <evor9ian cu toate ca a avut la baza cosimtaminte
valabile din punct de vedere juridic, a fost acuzat grav de opinia publica din punct
de vedere moral.
Astazi, procesele ce se intendeaza in baza lipsei de cosimtamint suficient
protejeaza inviolabilitatea individului si apara dreptul sau de alegere. =ustitia
apara individul impotriva unui abuz al autoritatii, indiferent de motivatia acestui
abuz sau de posibelele beneficii.
> $n concluzie, cea mai mare deficienta umana este lipsa detinerii sincere a unor
convingeri umane fundamentale si incapacitatea de a actiona in virtutea opiniilor
morale proprii.
' societate eminamente liberala tinde sa priveasca persoana in mod izolat, fara
nici o obligatie fata de cei din jur, alta decit respectul drepturilor omului.
' societate care respecta doar >autonomia( nu este completa din punct de vedere
moral.
' societate etic adevarata recunoaste obligatia morala de ai ajuta pe altii, membrii
ei posedind abilitati de compasiune, grija, empatie, c#iar asumindu%si un
angajament de mentinere a institutiilor si practicilor sociale care stabiles si
promoveaza aceste virtuti.(