You are on page 1of 2

Public Opinion, Domestic Structure , and Foreign Policy in Liberal Democracies

Thomas Risse- Kappen


n acest articol autorul analiea! impactul opiniei publice cu pri"ire la politica e#tern! $n patru
democra%ii liberale cu structuri interne distincte, &i anume Statele 'nite ale (mericii, Fran%a, )ermania &i
*aponia+ Thomas Kappen porne&te de la c,te"a $ntreb!ri esen%iale precum -cine este responsabil de
politic! e#tern! $n statele cu democra%ii liberale, elitele sau masele./ sau -cine pe cine in0luen%ea! &i care
este impactul politicii asupra actorilor societali &i a opiniei publice./
1
+ (st0el autorul $ncearc! s!
e"iden%iee rela%ia dintre opinia public! &i politica e#tern! a democra%iilor liberale+
Pornind de la di0eren%ele din cadrul institu%iilor publice, a re%elelor de politic!, c,t &i a
construc%iilor societale se poate obser"a c! cele patru state analiate, se comport! &i r!spund di0erit, acest
lucru 0iind e"iden%iat &i de un e#emplu, respecti" momentul 1234 c,nd politicile so"ietice suport! anumite
schimb!ri, iar opinia public! american!, 0rance!, german! &i 5apone! se comport! di0erit, chiar dac!
e#ist! &i o serie de similitudini+ (cest e#emplu rele"! 0aptul c! reultatele politice di0er! $n 0unc%ie de
"aria%iile din structuriile interne a 0iec!rui stat+
Kappen $&i concentrea! aten%ia asupra a dou! mari concepte ce de0inesc interac%iunea dintre
opinia public! a maselor &i cea a elitelor $n procesul de luare a deciilor pri"ind politica e#tern! a statelor+
Primul concept, denumit bottom-up se re0er! la situa%ia $n care publicul larg are un impact rele"ant $n
luare deciiilor de politic! e#tern!+ Dar acest concept nu rele"! $n totalitate realitate, deoarece e#ist!
numeroase cauri $n care deciiile pri"ind politica e#tern! au 0ost luate $n absen%a unui consens din partea
publicului, chiar dac! e#ist! &i situa%ii care arat! opusul, spre e#emplu $n caul statelor precum *aponia &i
Statele 'nite ale (mericii, unde at,t elitele c,t &i masele arat! un spri5in similar $n ceea ce pri"esc
scopurile politicilor e#terne+
Top-do6n, al doilea concept enun%at de autor admite consensul popular ca 0iind o caracteristic! a
consensului elitelor, care poate in0luen%a, chiar manipula publicul+ Dar la 0el ca $n caul primul concept,
e#ist! anumite di0icult!%i $n $ncercarea de a trata un stat, strict din aceast! perspecti"!, deoarece atitudinile
publicului nu se schimb! 0rec"ent, acesta 0iind adesea ra%ional &i mai pu%in predispus s! 0ie manipulat de
c!tre elitele+ (t,t elitele c,t &i gu"ernul pot s! manipulee mai degrab! acel public care se arat! "ulnerabil
$n tratarea anumitor chestiuni, ci nu publicul larg+
n de0inerea acestor concepte, Kappen e"identieaa anumite di0icult!%i, precum 0aptul c! ambele
tratea! masele &i elitele ca actori unitari, 0!r! s! 0ac! distinc%ia $ntre publicul capti" &i publicul
problematic &i 0!r! s! urm!reasc! o ierarhiare a elitelor+ 7onceptele bottom-up &i top- do6n sunt
1
Thomas Risse-KAPPEN, Public Opinion, Domestic Structure , and Foreign Policy in Liberal Democracies, pp+ 8-9+
considerate modele simpliste care nu iau $n calcul opinia public!, care poate adesea in0luen%a procesul de
luare a deciiilor, deoarece publicul poate s! inter"in! direct $n acest proces prin inter"en%ia $n procesul de
creare de coali%ii $ntre elite+ O alt! problem! semnalat! de autor este aceea c! 0elul $n care interac%ionea!
opinia public! cu elitele nu conduce la luarea de deciii indentice $n toate cele patru state analiate+
(ceast! a0irma%ie este urmat! &i de un e#emplu, &i anume atitudiniile &i reac%ia publicului pri"ind armele
nucleare $n 12:4 a 0ost pri"it! di0erit, doar *aponia 0iind considerat statul cu cea mai puternic! politic!
antinuclear!+
De asemena autorul pune accent pe structurile interne ale statelor, structuri ce determin! modul $n
care sistemele politice r!spund cererilor societ!%ii+ Distinc%ia $ntre statele /slabe/ &i statele -puternice/,
e"iden%ia! $n primul r,nd gradul de centraliare al institu%iilor &i abilitatea sistemului politic de a controla
societatea &i a se opune reisten%ei domestice+ 7hiar &i aceast! distinc%ie $ntre statele slabe &i cele
puternice reult! mult prea simplist!, deoarece autorul preint! caul Statelor 'nite ale (mericii care
chiar dac! din acest punct de "edere poate 0i considerat un stat slab, are &i abilitatea de a conduce politici
0oarte e0icente la un ni"el $nalt+ Din acest moti", Kappen consider! c! este necesar s! anali!m &i procesul
de 0ormare al coali%iilor, acele coali%ii baate pe re%ele politice care leag! mediul societal de sistemul
politic+
(utori precum Peter )our"itch &i Katenstein consider! c! pentru un reultat e0icent este indicat
un mi#t $ntre instituionalism &i crearea coali%iilor, %in,ndu-se cont de trei 0actori; natura institutiiolor
politice &i gradul de centraliare< structura societal!< natura procesului de crearea a coali%iilor+
(st0el S'( repreint! cea mai descentraliat! structur! de creare a politicilor e#terne &i de
securitate dintre cele patru state analiate, Fran%a este statul cel mai puternic institu%ionaliat, cu un sistem
politic centraliat, *aponia se aseam!n! cu Fran%a, $n ceea ce pri"e&te sistemul politic , 0iind considerat &i
un stat puternic, iar la )ermania se poate obser"a c! $n ceea ce pri"e&te controlul e#ecuti"ului asupra
politicii e#terne este mai puternic ca $n Statele 'nite ale (mericii+
7ele patru state sunt analiate &i din punctul de "edere al 0ragment!rii ideologice, religioase ai al
ierarhiei sociale, c,t &i rolul structurilor domestice $n ceea ce pri"e&te rela%ia dintre opinia public! &i
deciiile politice, rela%ia ce se petrece $n cadrul unui mediu interna%ional+
n concluie, opinia public! $n )ermania, Franta, S'( &i *aponia contea! $n luarea deciiilor de
politic! e#tern! dar la un ni"el di0erit, poate in0luen%a luarea anumitor deciii dar arareori a0ectea! direct
deciiile politice+ Thomas Kappen e"iden%ia! 0aptul c! cele dou! modele bottom-up &i top-do6n sunt
prea simpliste pentru a $ncadra realitatea celor patru state analiate $n acest articol+ De asemenea e0ectele
indirecte ale opiniei publice sunt mai rele"ante dec,t cele directe &i principalul rol al publicului
indenti0icat $n democra%iile liberale este acela de a in0luen%a procesul de coaliare $ntre elite+ O di0eren%!
0undamental! $ntre aceste patru state analiate de Thomas Risse-Kappen este o0erit! de structurile interne
&i de gradul de 0ragmentare social! a 0iec!rui stat+