Вы находитесь на странице: 1из 21

Osul frontal

Scoama frontala prezinta


- fata externa vizibila din norma anterioara
-fata interna participa la delimitaarea fca
- marginea supraorbiatlaa cu gaura supraorbitala si incizura frontala
Partea orbitala
Formata din doua lamele orbitale
Prezinta
- fata superioara se afla in perete inf al fca
- fata inf se alfa in peretele sup al orbotei
- incizura etmoidala
Partea nazala
- situata intre marginile supraorbitale
Prezinta
- spina nazala
Intre cele 3 parti se afla sinusurile frontale

Osul temporal- os peereche
- apartine neurocraniului
- contirbuie la formarea fcm fcp fosei temporale fosei infratemp , atm
Este alc din
- scuama
- partea pietroasa/stanca
- mastoida
- stiloida
- parte timpabica / osul timpanic
Scoama temporala
- are doua fete endocraniana in fcm, exocraniana
Stanca
- prezinta fata antero sup situata in fcm
- fata postero sup sit in fcp
- fata inf vizibila pe exobaza
Mastoida
- contine celule mastoid, are fata interna in fcp , fata externa cu incizura mastoidiana cu insertia
scm
Procesul stiloid
- etse atasat fetei inferioare a stancii temporale , aici se prind elementele buchetului stilian
Partea timpanala
- participa la form fosei mand
- from peretele antero inf pt conductul auditiv extern





Occipital
- os nepereche
- apartine neur
- prezinta 3 parti :
- scuama , partile lat , partea bazilara
Aceste e3 parti delim gaura occ
Scuama occ
- prezinta fata externa ( planul 5 al reg occ )
- fata interna in fosa cr post
Partile lat
- contin canalul hipoglos
Prezinta
- fata superioara cu tuberuclul jugular
- fata inf cu condilul occ pt art cu c1
Partea bazilara
Se art cu corpul sfenoidului
Prezinta
- fata interna in fcp care form clivus cu plama patr a sfenoidului
- fata inferioara in peretele sup al faringelui cu tubercul faringian si fosa naviculara


Arc zig
- vizibil din norma lat a craniului
- este subcutanat
- este fromat din doua procese , pricesul zig al temporalului si procesul temp al zig , prezinta fata
externa pe care fascia temp superf se continua cu fascia maseterica , prezinta fata interna care
delim orificiul zigomatic de comunicare intre fosa infrat si fosa temporala , prin acest orif trec trei
nervi temporal profunzi anterior mij, post , doua artere temp profunde ant si post si tendonul
muschiului temporal , mai prezintaargine superioara unde fascia temp profunda se dedubleaza in
doua lame superficiala si produnda intre cele doua lame trece artera zigomatico-orbitala , mai
prezinta marg inf unde se prinde muschiul maseter , si prin presare pe arcul zigomatic anterior de
tragus se ia pulsul la artera temp superficiala , peste arcul zigomatic trece artera temp
superficiala, vena temp superf, nervul auriculo-temp .
Puncte craniometrice alveolo dentare si anterioare , de vazut !

Artera carotida externa
Ram terminal din artera carotida comuna
Traiect
Trigon carotic, loja glandei parotide
Incepe marginea superioara a cartilajului tiroid pana la colul mandibulei
Ramurile terminale - temporala superficiala si maxilara
Ramurile colaterale :
-anterioare: faciale, linguale tiroidiene sup
-medial: faringiana ascendenta
-posterior: occipitala , auriculara posterioara
Artera carotida comuna
Origine
In stanga- acrosa aortei
In drapta - trunchiul brahio cefalic
Limite:
Se termina -Marg sup a cartilaj tiroid
Apertura toracica superioara
Traiect
Apertura toacica
Intre capetele de origine a musc scm( fosa claviculara mica)
Profund de scm
In trigonul carotic
Ramuri: a carotida externa si interna ( da ramuri externa nu )
Raporturih
Vena jugulara interna
Spatiul latero faringian
Delimitare
Baza superioara: stanca temporalului
Baza inferioara: pantecele posterior al digastricului
Peretele intern - m constrictor superior faringian
Continut
Diafragma stiliana
Alcatuire:
-procesul stiloid al temporalului
-muschii stilieni : stiloglos si stilofaringian ( profund) stilohioidian( superfical)
-lig stiliene : stilohioidian si stilomandibular
-pantecele post al digastricului
-fascia muschilor stilieni
-aripioara faringiana
Rol:
Impartea spatiu laterofaringian in 3 portiuni : retromandibular, retrostilian,paraamigdalian



Caractere generale ale muschilor mimicii
1.Deriva din arcul 2 branhial -> sunt inervati de ramurile terminale ale facialului
2.Nu au fascie cu exceptia muschiului buccinator care pe fata lui externa prezinta fascia buco-
faringiana
3.origine fixa pe oasele fetei, insertie mobila pe fata interna a tegumentului . Exceptie muschiul
rizorius cu originea pe fascia maseterica
4.sunt orientati in jurul orificiilor naturale ale capului cu rol dilatator sau constrictor
5. Rol principal in mimica dar secundar in prehensiune( primul timp al masticatiei) , vorbit ,
fluierat, suflat, clipit,respirat
Enumerare muschii perinazali si periorbitali !!!
Muschii periorali sau peribucali
Toti sunt inervati de ramurile terminale cu fibre branhiomotorii ale lui 7
Regiunea bucala
Grupa
a) muschi constrictori ai orificiului bucal : m orbicular al gurii, muschi dilatatori cu 5 subclase (
clasa 1- muschi care ridica buza de sus : ridicatorul comun aripa nas si buza superiaora ,
muschiul ridicator al buzei sup , muschiul zigomatic mic ; clasaa 2- muschii care trag supero
lateral de unghiul gurii- muschiul caninc , zigomatic mare ; clasa 3- muschii care trag lateral de
unghiul gurii: buccinator si rizorius ; clasa 4- muschii car coboara unghiul gurii- fibre post din
platysma , coboratorul unghiului gurii ; clasa 5- muschi care coboara buza de jos - coborator al
buzei inferioare si muschiul mental )
Orificiul naza si orificul bla bla
Regiunea bucala
Sup-Marginea infraorbitala
Inferior- marginea inf corp mand
Post- marginea ant maseter
Ant- sant nazo genian,linia care uneste aripa nasului cu marginea inferioara a corpului si trece la
un cm lateral de unghiul gurii
Alcatuirea reg buc
1. Zona zigomatica
2. Zona orbitala
3. Partea centrala a obrazului
Aspectul reg
La copii si persoane grase regiunea are forma rotunjita
L. Batrani si persoane slabe are aspect escavat
Stratigrafie
Piele
Tesut subcut
Muschi
Mucoasa
Osos
Stratul muscular
Contine doua planuri musculare , superficial si profund intre care se gaseste loja geniana = spatiu
bucal
Stratul de muschi superficial
Contine :
1. Ridicator aripa nas si buza sup
2. Ridicator de buza sup
3. Zigomatic mic si mare
4. Rizorius
5.Coboratorul unghiului gurii
6. Platysma
7. Orbicular al ochiului
Strat pro
Musc ridicator al unhgi
Buccinator
Loja geniana= spatiu bucal
Contine
1. Corpul adipos al obrazzului /bula bichat
- face parte din grasimea masticatorie
- este acoperita de o dependinta a fasciei maseterice
- prezinta prelungiri: maseterica , infratemporala, pterigopalatina, retrozigomatica, temporala ,
prelungire pterigomandibulara
2. Ductul glandei parotide
- canal de excretie al glandei parotide
- are portiune extra si intra parotidiana
- portiunea extra are 3 seg :
a) maseterica
b) geniana
c) submucos
- seg genian se afla in loja geniana
- formeaza pediculul ant de glanda cu ductul, vase transverse si
- se palpeaza prin rularea tesuturilor moi la amrg ant a maseterului la 2 cm sub arcul zigomatic
- descoperirea lui chirurgicala , in caz de litiaza salivara, se face printr o incizie orizontala
- incizia orizontala
??????????
- perforeaza buccinatorul si mai are un tesut submucos intre bucc si muc jugala
- se deschide la papila parotidiana din vest bucal fata interna a obrazului la niv molar 2 sup
Arterele din loja geniana
Artera transversa a fetei - (din artera temp superficiala )- vascularizeaza regiunea centrala a
obrazului
Artera infraorbitala- din maxilara - vascularizeaza zona infraorbitala
Artera bucala - din maxilara- vascularizeaza regiunea centrala a obrazului
Artera zigomatico- orbitala - din temporala superficiala vasc zona zigomatica
***Artera faciala ( descrierea de mai jos este pt artera faciala , nu intra si aici, de la fata)
- originea : ram colateral ant din ACE
-traiectul la fata:
1. In santul arterei faciale - pe fata ext a corpului mandibular , ant de muschiul maseter, unde
poate fi palpat
2. Loja geniana- profund de corpul adipos al obrazului, traiect sinuos, se indreapta spre unghiul
gurii
3. Santul nazo-genian - unde se termina cu numele de artera angulara
Raporturi
Post- vena faciala
Incrucisata superficial a ramul mandibular din 7?
Aplicatii practice
Se poate palpa prin comprimare si se ia pulsul in santul arterei faciale ant de muschiul maseter
Se poate descoperii chirurgical , printr o incizie orizontala paralela cu marginea inf a corpului
mandibular , la 0,5 cm inferior de margine; incizia trebuie sa strabata 3 straturi- piele, tesut
subcutanat, muschiul paltisma
Se ligatureaza elementul vascular anterior
Continuare loja geniana
4. Venele din loja geniana
Vena infraorbitala- dreneaza in plexul pterigomax
Vena bucala - dreneaza in p pterigomaxilar
Vena faciala - in VJI direct sau prin trunchiul TLF
5. Nervii motori ai regiunii
Ramuri zigomatice - inr muschii din zona zig sis unt superficiale si profunde
Ramuri bucale - sup si sinf de duct
Ram marg al mand- incruciseaza superf vasele faciale in santul arterei faciale
6. Nervii senzitivi
Nervul zigomatico- facial din n zigomatic inv tegumentul zonei zigomatic
Nervul infraorbital- din nervul maxilar , iese la gaura infraorbitala si da ramuri :
A)palpebrale - tegumentul si conjunctiva pleoapei inf
B) nazale - externe interne pentru tegumentul piram nazale
C) labiale- superioare- inerv teg si muc buz sup
D) infraorbitale - pt teg zonei infrao
Nervul bucal
- ram din nerv mand
- in teg si muc jugala
- perforeaza buccinatorul pt a in mucoasa
- poate fi anesteziat percutan la intersectia dintre doua linii una trago-comisurala si marginea ant
a maseterului
Comunicarile
Comunica cu orbita prin canalul infraorbital
Cu regiunea infratemporala oe calea manunchiului v-n bucal
Cu regiunea submandibulara - pe calea vaselor faciale
Cu regiunea parotideo-maseterica- pe calea peddiculului ant al glandei parotide
Alcatuit din
Procesele alveolare
Fata antero-laterala a osului zigomatic cu gaura zigomatico-faciala
Fata ant a maxilarului, ( pentru plan osos eminenta caninca, fosa caninca, gaura infraorb de la
curs)
Aplicatii practice in regiunea bucala
1. Gaura infraorbitala - presiunea digitala dureroasa -> nevralgie infraorbitala
2. Infectiile odontogene - cu punct de plecare dentar
- dreneaza in loja geniana si de acolo prin comunicarile ei de mai sus in regiunea submand ,
orbitala , infratemporala , parotideo-maseterica
3. Anestezia percutana a n bucal in punctul de intersectie a celor doua linii, trago-comisurala siii
aia a maseterului
4. Inciziile se vor face orizontal pt a nu leza ramurile terminale ale facialului
5. Presiunea durereoasa in fosa caninca-> sinuzita maxilara
6. Disjunctiile ( deplasari) traumatice ale osului zigomatic se datoreaza faptului ca el se
articuleaza cu multe oase
Aplicatii practice la artera faciala
1. Palpare
2. Descoperire chirurgicala
La duct "-" artera faciala
Regiunea mentala - barbia
Definitie: regiune mediana a fetei care contine tesuturi moi si partea proeminenta a corpului
mandibulei
Delimitare :
S-santul mento-labial
I- marg inf a corpului mandibular
L- linia care uneste extremitatea santului mento labial cu marginea inf a corpului mand
Stratigrafie
1. Tegumentul- prezinta foliculi pilosi si o depresiune mediana numita gropita barbiei
2. Subcutanat
3. Muscular- fibre din platysma , m transvers mental , m mental , m coborator al buzei inferioare ,
m coborator al unghiului gurii
4. Plan osos- contine simfiza mentala, protuberanta mentala cu tuberculii mentali , foseta incisiva
( sub incisivul lateral si incisivul central-anestezie) , gaura mentala
Vasele si nervii
1. Manunchiul v-n mental format din artera mentala , vena si nerv.
Nervul mental - ramura din alveolar inferior se despinde in canalul mandibular , trece prin canalul
mental si gaura mentala , inerveaza senzitiv buza inferioara , pielea barbiei , fundul de sac
vestibular inferior in dreptul dintilor fontali
Artera mentala - este ramura din artera alveolara inferioara , vascularizeaza buza inferioara si
barbia
Vena mentala - dreneaza in vena alveolara inferioara
2. Artera si vena submentala
3. Ramuri din artera labiala inferioara
4. Nervii motori ai regiunii - ram marginal al mandibulei din 7
5. Vasele limfatice de la barbie dreneaza in ggl submentali si submandidbulari .
Gaura mentala
Este importanta in chirurgia orala in implantologie la premolari , mai putin importanta in anestezie
Frecvent unica , rareori dubla , exceptional tripla
Continut - pachetul v-n mental
Localizarea gaurii :
- in sens cranio- caudal in functie de varsta poate fi
A) la copii si adolescenti mai aproape de marginea inferioara
B) la adult la jumatatea inaltimii corpului mand
C) la batrani si edentati mai aproape mearginea superioara a corpului mai precis la crasta
edentata
- in sens sagital
A) la edentali - se gaseste la jumatatea distantei intre simfiza mentala si marginea inf a
muschiului maseter
B) la dentat - 1
.Iftre p1-p2 50%cazuri
Sub p2 -20%
Intre p2 si m1
Sub p1- 5%
Sub m1- 3%
Aplicatii practice in regiunea mentala
1. Sursele de irigatii multiple ale regiunii o recomanda pentru recoltarea grefelor osoase
autogene
2. Variatia de pozitie a gaurii si de directie a canalului mental este un obstacol anatomic in
implantologia din zona premolara si molara si necesita examen tomograf
3. Lezarea nervului mental in implantologie este o greseala tehnica
4. La gaura mentala se realizeaza anestezia nervului , la canal mental se face anestezia n mental
si al n incisiv
Spatiu canin
Spatiu bucal
Spatiu masticator
Tema
Nervul trigemen
Origine reala , aparenta , traiect, ramurile ramului

Regiunea labiala
Seai numeste si peretele anterior al cav bucale
O regiune mediana , nepereche, alc din 2 buze
2 buze - una inferioara si una superioara
Fiecare buza prezinta marginea libera ( tesut de tranzitie muco-cutanat, zona de electie pentru
cancerele de buza) - se mai numeste rosul buzelor sau limbul labial
Fiecare buza prezinta:
A) margine fixa- se continua cu tesuturile moi vecine , fata externa sau cutanata cu philtrum la
buza superioara si depresiune mediana la buza inferioara, fata interna sau mucoasa cu fraul
buzei superioare mai mare cat fraul buzei inferioare care este mai mic ( atentie la protezare) .
Cele doua buze se unesc lateral si formeaza unghiul gurii sau comisura bucala .
Delimitarea regiunii
S- plan orizontal tangent la septul nazal cartilaginos
I- santul mento-labial
L- linia de la aripa nasului la extremitatea santului mento-labial si trece la un cm lateral de unghiul
gurii
Aspectul extern al buzelor
1. Forma si raportul dintre buze
2. Raportul buzelor cu dintii
3. Linia surasului
Acestea sunt componente ale frumusetii faciale de care tinem cont in protezare. In mod normal ,
buzele se ating usor sau exista 2-3 mm intre ele , buza superioara depasind-o pe cea inferioara
orice alt aspect putandu ne duce cu gandul la o malformatie congenitala pe maxilar sau pe
mandibula sau modificari de ocluzie .
Linia surasului
Clasificarea a) tine cont de doua elemnte gingia interdentara ( gid) si marginea libera gingivala
Clasa 0 = linia surasului joasa GID maic de 25 % si ML nu se observa
Clasa 1 = linia surasului medie este ideala GID vizibil 75% si ML vizibila individual la fiecare
dinte
Clasa 2 = linia surasului inalta GID vizibil > 75% ML vizibila cam 3 mm din totalul inaltimii ei
Clasa 3- zambet gingival 100% si ml > 3 mm din totalul inaltimii
Clasificare b) in surasul normal se vad incisivii centrali si papilele interdentare in proportie de 75-
100
In surasul larg 100% dintii anteriori maxilari si o banda continua de gingie
In linia surasului joasa se vede mai putin de 75% din dintii frontali maxilari
Linia surasului este primul parametru evaluat in restaurarile protetice
Stratigrafia regiunii
1. Tegumentul
2. Muschi
3. Plan mucos
4. PLAN OSOS !!!!
Planul muscular
Reprezentat de muschii orali sau periorali care si incruciseaza fibrele la 1 cm lateral de unghiul
gurii si formeaza MODIOLUS. De care trebuie sa tinem cont in protezarea mobila .
Clasificarea muschilor
1. Dilatatori ai orificiului bucal
A) superficiali: ridicatorul buzei superioare, ridicatorul comun de buza si de aripa nas , zigomatic
mic, zigomatic mare , rizorius , conoratorul buzei inferioare, coboratorul unghiului
B) profunzi : buccinator, ridicator de unghi
2. Constrictori: orbicular al gurii
Inervatie -Ramurile terminale ale lui 7- ram marg al mand si ram bucal
Plan 3
Mucoasa labiala - de acoperire si prezinta gl salivare mici diseminate, blocarea lor duce la chisturi
labiale , afte
Inervatia- n infraorbital la b sup, mental la buza inf
Planul 4- osos, procese alveolare dezvoltare din curs
Vasele si nervii regiunii labiale
1. Artele sunt situate intre planul muscular si planul mucos la 7-8 mm de marginile libere
formeaza un cerc arterial peribucal paralel cu lingul labial .
Localizarea submucoasa a arterelor labiale le face vulnerabile la traumatismele labiale.
Arcada arteriala a buzei sup este formata din
- artere labiale superioare ,care sunt ramuri din artera faciala care se anostomozeaza intre ele si
au un diametru mediu de 1mm
- ramuri din artera bucala
- din artera infraorb
-transversa a fetei
Arcada art a buzei inf
- artere lab inf care sunt ram din a faciala se anastomozeaza intre ele si au diametrul de 0,5 mm
- ramuri din artera mentala
2. Venele labiale se varsa in vena faciala
3. Vasele limf se varsa in ggl limf submand, submentali,mcervicali profunzi . Limfatice mediane
ale buzei sup dreneaza bilateral situatie ce exica gravitatea tumorilor labiale localizate median .
4. Inervatie motorie este asigurata de ramuri ale nervului 7
5. Inervatie senzitiva n infraorbital din 5b si nervul mental din n alveolar inferior
Alicatii practice la regiunea labiala
1.In traumatismele faciale pot fi lezate frecvent arcadele labiale datorita localizarii lor submucos .
2. Malformatiile congenitale ale buzelor se numesc despicaturi sau fisuri
3. Mucoasa labiala se continua cu mucoasa fundului de sac vestibular si apoi cu mucoasa
gingivala de aceea poate fi sediul supuratiilor odontogene
4. Lezarea nervilor motori ai regiunii duce la ptoza ( coborarea) unghiului gurii cu incontinenta
labiala ( bea apa si ii curge din gura) .
5. Zona de tranzitie mucocutana a limbului labial e sediu de electie pt cancerul de buza.
6. Glandele salivare mici labiale pot dezvolta tumori sau chisturi salivare .
7. Fraul buzei superioare poate fi obstacol anatomic in protezarea mobila .
8. Raportul dintre cele doua buze in plan sagital aduce informatii privind anomalii la nivelul
maxilarului sau al mandibulei .
9. Infiltratiile de colagen se fac la nivelul limbului paralel cu el , ca accidente pot aparea
hematoamele.

Nervul IX
-mixt cu doi ganglioni unul superior si unul inferior( in foseta pietroasa )
Originea reala
Fibrele branhiomotorii - nucleul ambiguu
Teritoiriu- muschii constrictori ai faringelui, muschiul aplatifaringian, m stilofaringian, m
amigdaloglos,
Fibre parasimpatice- nucleu salivator inferior
Teritoriu -glanda parotida
Fibre viscero senzitive speciale ( gustative) - ggl inferior al lui 9
Teritoriu
V-ul lingual, santul terminal al limbii, partea anterioara a radacinii limbii
Aceste fibre se termina in nucleul tractului solitar .
Fibrele viscero senzitive generale- ggl inferior al lui 9
Teropitoriu: v-ul lingual, santul terminal ,partea posterioara a radacainii, tonsila palatina, mucoasa
tubei auditive, mucoasa cavitatii timpanice , mucoasa celulelor mastoidiene . Aceste fibre se
termina in nucleul tractului solitar
Fibrele somato senzitive - ggl superior al lui 9
Teriroriu- tegumentul zonei ramseihunt
Se termina in nucleu senzitiv trigeminal
Fibre AUTONOME REFLEXE care inerveaz glomusul carotic de la nivelul sinusului carotic
Originea aparenta
Fata antero-laterala a bulbului ,santul retroolivar impreuna cu X si radacina bulbara a lui XI.
Traiect
-FCP
- gaura jugulara compartimentul antero - medial
-spatiu retrostilian
- intre muschiul stilofaringian si stiloglos
- loja para-amigdaliana
-se termina in baza limbii
Enumerare ramuri
Colaterale
- nervul timpani
- ramura sinusulupi carotic
-ramurile faringiene
- n muschiului stilofaringian
-ram tonsilare
Terminale
- ramuri linguale
Nervul timpanic
Din ggl inf al lui 9
Traiect
-Urca prin canaliculul timpanic
-trece in cavitatea timpanica, si formeaza pleculul timpanic
-din plexul timpanic pleaca rr pt
mucoasa cavitatii
mucoasa tubei auditive
mucoasa celulelor astoidiene
nervul pietros mic
Componenta functionala
Fibre parasimpatice preganglionare pt glanda parotida si vestibulare bucale
?
Nervul pietros mic - inervarea gl parotide subiect
Like
Nervul 7 - nerv facial
- mixt
- arcul 2 branhial
- ggl genicular ( senzitiv in canalul facial )
-2 radacini radacina senzitiva ( 7 bis)si radacina motorie ( 7 propriu zis )
Originea aparenta - santul bulbopontin
- pe fata anterioara a trunchiului cerebral
-supraolivar
-impreuna cu nervuk 7 bis si 8
Oriniea reala
- fibre somatosenzitive cu OR in ggl genicular
Inerveaza tegumentul din zona ramsay-hunt si retroauricular
-fibre somatosenzitive cu or in ggl genicular
Inerveaza corpul limbii, valul palatin
Se termina in nuclul geniculat ( partea superioara a nucleului solitar din bulb
-Fibre viscerosenzitive au or in gg geniculat
Inerveaza : mucoasa posterioara a fosei nazale
Se termina in nucleul solitar din bulb
-fibre parasimpatice
Cu or in nucleul lacrimomuconazal din punte
Au statie in ggl pterigopalatin
Inerveaza glandele la rimala, mucoasei nazale, palatine, nasofaringiene
Cu or in nucleul salivatir sup din punte
Au statie in gg submand
Inerv glandele siling,submand, corpul limbii
-fibre brahiomotorii
Au or in nucleul motor al facialului din punte
Inerveaza mm din arcul 2 branh
M scaritei, m stilohiodian, pantece post digastric , m uvulei , m ridicator al valului palatin , mm
mimicii
Traiect
Intracranian
-f c p
- p a i
Intraprietos
- canal auditiv intern
- canalul facialului
Extracranian
-spatiul stilohdigastric
- loja parotidiana
Canalul facialului
-este sapat in stanca temporalului
- incepe de la canalul acustic intern si tine pana la gaura stilomastoidiana
- are 3 portiuni
a) prima este orizontala si perpendiculara pe axul stancii si contine
-7
-7 bis
b) a doua portiune este orizontala si paralela cu axul stancii, contine
-7
c) a treia este verticala sise deschide la gaura stilomastoidiana
-7
-artera si vena stilomastoidiana
Intre a si b se afla ggl geniculat al nervului 7
Clasificare ramuri
1. Colaterale
a) interpietroase.
- n pietros mare
-n stapedius
-n coarda timpanului
-ramura senzitiva a mae
B) extrapietroase
- n auricular post
- n pentru m digastric
-n pentru m stilohioidian
2. Terminale ( de aici subiectul cu diviziunea par)
Se bifurca- trunchiul temporofacial, cervicofacial
Se trifurca + transversofacial
Plexul parotidian
- r temporale
-r zigomatice
-r bucale
- ram meningeala a mandibulei
- ram cervicala
Nervul coardatimpanului
Este ramura intrapieteoasa a n 7
Traverseaza cavitatea timpanica
Iese prin fisura pietrotimpanica
Coboara in fosa infratemporala, in spatiul interpterigoidian
Se anastomozeaA in unghi ascutit cu n lingual
Contine
- fibre PS pentru glanda submandibulare, sublinguala, linguale amterioare
- fibre gustative inerveaza corpul limbii inaintea V-ului lingual
Nervul pietros mare
Este ramura intrapietroasa a n 7
Pleaca din ggl geniculat situat in canalul facial din stanca
Iese prin hiatusul n pietros mare, pe fata antero sup a stancii
In fcm merge in santul n pietros mare
Impreunca cu n pietros profund alcatuieste b vidian care
- iese prin gaura rupta
- traverseaza canalului vidian in fosa pterigopalatina
- intra in ggl pterigopalatin
Contine fibre PS care inerveaza
gl lacrimala
Nazale
Palatine
Faringiene

Regiunea parotideo-maseterica
Limite:
Ant: marginea ant a maseterului
Posterior : mastoida si marginea ant scm
Inferior: linia orizontala de la scm la unghiul mandibulei
Lateral: tegumentuk
Medial /profund- diafragma stiliana si faringe
Superior- incizura mandibulei
Contine doua loji:
A. Loja maseterica
B. Loja parotidiana
A.
Delimitare:
Superior- arc zigomatic
Inf-margnie a ramului mandibular
Ant- margine ant maseter
Posterior- margine post a ramului
Stratigrafie :
1.Tegument
2.Tesut subcutanat cu fibre din muschiul platysma , nervul auricular mare cu ramurile sale si lama
superficiala a fasciei cervicale
3. Partea superficiala a glandei parotide sau prelungirea anterioara a glandei invelita de fascie
parotidiana
4. Muschiul maseter si fascia maseterina
5. Ramul mandibulei
Intre 3 si 4 trece pediculul anterior al glandei parotide :
- ductul glandei parotide
- vasele transverse ale fetei
- ramurile zigomatice si bucale ale nervului 7
Intre 4 si 5 :
- pachetul vasculo-nervos maseterin ( nervul provine din 5C)
prin incizura mandibulara
Continutul lojei maseterice:
- muschiul maseter
-pachetul vasculo-nervos maseterin
- vase limfatice
Comunicarile lojei maseterinei
- cu regiunea temporala prin orificiul zigomatic( situat medial de arcul zigomatic)
- cu regiunea infratemporala prin incizura mandibulei
- cu regiunea bucala prin intermediul pediculului anterior al glandei parotide
Aplicatii practice in regiunea maseterina:
1. Anestezia nervului maseterin
- la mijlocul incizurii mandibulare
- la 2 cm profund sub arcul zigomatic, in TRISMUS
2. Infectiile in regiunea maseterica
-cu punct de pelcare de obicei de la m3 inferior
- se pot localiza intre muschi si fascie/ intre muschi si os
3. Inciziile
- se fac in zona mut pe tru a nu afecta ramurile bucale si zigomatice ale facialului
Zona muta se delimiteaza astfel:
Superior- linia trago-comisurala
Inferior- linia intre comisura si junatatea marginii posterioare a ramului mandibular
Posterior- marginea posterioara a ramului
Inciziile la acest nivel se fac mereu transversal la 2 cm inferior de arcul zigomatic .
B.
= fosa retreomandibulara
Delimitare:
anterior- marginea post a maseterului , marginea posterioara a ramului mandibular, marginea
posterioara a muschiuului pterigoidian medial ?
Lateral- tegumentul, tesutul subcutanat cu fibre din platysma si n auricularul mare, lama
superficiala a fasciei cervicale
Superior- ATM, MAE
Inferior- bandeleta interparotideo-submandibulara
Postero-medial - SCM , mastoida, diafragma stiliana ( scrie aici alcatuirea diaframei)
Continut:
- glanda parotida
- elemente vasculo-nervoase intraglandulare dispuse pe 3 planuri :
1. Nervul auriculo-temporal din 5C, nervul facial si ramurile lui terminale : temporo frontale,
zigomatice, bucale, marginal al mandibulei si cervicale.
2. Venos :
-vena jugulara externa formata din vena occipitala cu auriculara posterioara
-vena retromandibulara formata din vena maxilara si vena temporala superficiala
3. Arterial, cel mai profund- format din ACE si ramuri : auriculara posterioara care da
stilomastoidiana, maxilara , temporala superficiala care da artera transversa a fetei .
Elementele vasculo -ervoase ale gandei se organizeaza in 7 pediculi vqsculo-nervosi :
1. Pediculul anterior:
- ductul stenon
-vasele transverse ale fetei
-ramuri zigomatice si bucale din facial
2. Pediculul superior
- artera + vena temporala superficiala
-nervul auriculo temporal
3. Pediculul subcondilian
- artera si vena maxilara
- n auriculo temporal
4. Pediculul carotidian format din
-ACE
5. Pediculi venosi
-VJE
- vena retromandibulara
6. Pediculu stilomastoidian
-artera vena stilomastoidiana
-nervul 7
7. Pediculul posterior
- artera si vena auriculara posterioara
Alicatii practice
1. Chirurgia parotidiana
a. Incizia - se face prin peretele lateral
b. Trebuie tinut cont de nervul facial intraglandular deoarece lezarea lui produce pareza faciala
c. In cancerul de parotida procesul tumoral se poate extinde -medial spre faringe sau se poate
extinde -posterior in spatiul retrostilian , rezulta sindromul VILLARET ( pareza de 9,10,11,12 - lant
simpatic)
d. In extirparea glandei parotidei se pastreaza prelungirea faringiana/mediana a glandei pt a nu
leza elemente vasculo nervoase situate in spatiul latero-faringian
2. Infectiile
In loja parotidiana sunt prezenti ggl limfatici superficiali si profunzi
Adenopatia, cresterea ggl in volum , poate produce comprimari ale conductului auditiv extern si
poate determina tulburari in biomecanica atp

Regiunea infrahioidiana
Regiune mediana a gatului
Limite
Supero-lateral: omohioidian pantece superior
Infero-lateral: marginea anterioara a scm
Inferior - incizura jugulara a sternului
Superior- os hioid
Stratigrafie
Planul 1-tegument
Planul 2- tesut subcutanat in care gasim : platysma, ansa cervicala superficiala ( ram cervical din
nervul 7 si n transvers al gatului)
Planu 3- LSFC ( lama)
Planul 4- muschii infrahioidieni dispusi pe doua straturi
stratul 1- OH,SH
stratul 2-ST,TH
toti inervati de plex cervical prin ansa cervicala profunda sau nerv pentru m tirohioidian separat
de ansa
Planul 5- visceral - contine pe straturi
stratul 1- glandular : tiroide si paratiroide
stratul 2 - laringe si trahee
stratul 3- faringe si esofag
Planul 6- vertebral : coloana vertebrala , muschi prevertebrali inveliti de fascie prevertebrala si
pachet vasculo nervos vertebral
In planul 5 se gasesc elem vascul nerv ale regiunii:
- a tiroidiana superioara si ramurile sale ( laringiana superioara, cricotiroidiana, glandularele )
- a tiroidiana inferioara
-n laringeu superior cu ram extern si ram intern
- n laringeu recurent cu ramuri din el ( esofagiene , traheale, laringeu inferior )
- vene tiroidene si limfatice
Aplicatii practice
1. Traheotomia( sectionarea traheii)
Se face in traheostomie ( canulare traheei) care este de doua feluri :
A) inalta ( supraismica )
B) joasa ( inferior de istm )
2.Regiunea infrahioidiana comunica cu trigonul carotic cu mediastinul . Infectiile cu punct de
plecare dentare pot drena pana in mediastin -> mediastinita supurata


Nervul 12
Contine fibre somato motorii
OR: nucleul motor al hipoglosului din bulb
OA: prin 10-12 radacini in santul preolivar
Traiect:
- FCP
-canalul 12
-spatiul retrostolian
-trigon carotic
-trigon submandibular ( in loja glandei )
-interstitiu HGMH
-loja glandei sublinguale ( profund de glanda )
-limba
Teritoriu:
Inerveaza muschii limbii, prin fibrele proprii ,clasificati in doua grupe :
intrinseci :
- longitudinal suoerior
-longitudinal inferior
-transversal si vertical
extrinseci:
-genioglos
-hioglos
-condroglos
-stiloglos
nervul 12 -transporta fibre din plexul cervical pentru
- ansa cervicala profunda ( i OH,SH,ST)
-muschiul TH
- muschiul GH
-transporta fibre din plexul cervical pe tru meninge
TRIGONUL CAROTIC delimitarea superficiala
Posterior: marginea ant a scm
Antero-inferior: muschiul OHPS ( pantece superior)
Antero-superior: muschiul DGPP+ SH
Stratigrafie:
1.piele
2.tesut subcutanat care contine
- platysma
-ansa cervicala superficiala formata din nervul transvers al gatului si ram cervical din 7
- vene superficiale ( afluenti de VJA)
3. Lama superficiala a fasciei cervicale
4. Plan vasculo-nervos care ocupa spatiul carotic
5. (Profund) - contine organele gatului :
- faringe
-largine
-os hioid
- muschi prevertebrali
- muschi scaleni
Planul 4 - spatiul carotic
Contine:
A. Plan veno-limfatic :
-VJI, trunchiul TLF, ganglioni limfatici cervicali profunzi pe traiectul VJI
B. Planul arterio-nervos
-artere : ACC, ACI, ACE ,
ramuri din ACE:
artera TS,L,F,O,FA
-nervii:X ( ram: n laringeu superior care da doua ramuri in trigonul carotic ram intern si ram extern
, ramuri faringiene, nervi cardiaci cervicali , ram pt sinusul carotic) , xII ( ram: radacina superioara
a ansei superioare profunde, ramura pt muschiul tirohioidian ) , lantul simpatic ( prezinta pe
traseul lui polul inferior al ggl superior , nervi cardiaci cervicali , ramuri pt sinusul carotic ), ramura
externa a nervului XI si ansa cervicala profunda( formata din doua radacini superioara si
inferioara).
Aplicatii practice la trigonul carotic
1. Posibilitatea propagarii infectiilor in spatiile uc care are comunicari trigonul carotic
- regiune submandibulara
- spatiu retrostilian( al spatiului laterofaringian )
- regiunea infratiroidiana
- in mediastinul superior
- in loja parotidiana
2. In trigonul carotic la nivelul sinusului carotic se gaseste GLOMUSUL CAROTIC (zona
reflexogena importanta)
3. Ligatura carotidei externe in trigonul carotic ( ligatura joasa) prin urmatoarele
-etape se sectioneaza planul 1,2,3
- se repereaza originea a tiroidiene superioare
- se ligatureaza carotida externa inferior de trunchiul tireo-linguo-facial
4. Sindromul stiloidian
In sindromul stilian sunt stimulate plexurile vegetative periarteriale si pot apare tulburari in fluxul
sangvin al arterelor interna, externa ,comuna.
Nervul X
Componenta functionala:
-fibre somato senzitive ,inerveaza tegumentul :zona ramsyihunt (conduct auditiv extern plus fata
externa de timpan ) ,zona retroauriculara
OR:ggl superior gaura jugulara
OA:in nucleii senzitivi trigeminali
-viscero-senzitive
OA: ggl inferior din spatiul retrostilian
Teritoriu: laringe , faringe, esofag, trahee ( mucoasa) si organele toraco-abdominale
-viscero-sezitive speciale/gustative / senzoriale
oa: ggl inf si inerveaza gustativ mucoasa de la nivelul radacinii limbii
-parasimpatice
Or : nucleul dorsal al vagului din bulb , inerveaza glandele din mucoasa faringelui, trahee, esofag,
laringe , organele toraco-abdominale , sistemul excito-conducator nodal, si plamani .
-branhio - motorii
Or: nucleul ambiguu
Teritoriu: muschii de la organele gatului derivate din arcurile branhiale : laringe faringelui, muschii
esofagului 1/3 superioara, o parte din muschii valului palatin .
Oringinea aparenta: santul retroolivar impreuna cu IX si radacina bukbara a lui xi
TRAIECT
Fosa craniana posterioara
Gaura jugulara comapartiment anterior
Spatiul retrositlian
Trigonul carotic
Regiune SCM
Apertura
Mediastin superior
Mediastin inferior( posterior)- unde formeaza plexul esofagian
Coboara in abdomen prin hiatusul esofagian
CLASIFICARE RAMURI
- ramura auriculara ( inerveaza - pielea de la ramseyhuntsi retroauriculara
- ramura meningeala ( i meningele FCP)
- ramuri faringiene ( i muschii faringelui,mucoasa faringelui, glandele din mucoasa faringelui )
- ramurile carotidiene( i zona reflexogena din glomusul carotic)
- n laringeu superior
ram intern ( i mucoasa etajului supraglotic al laringelui ,glandele din mucoasa ... , glandele
mucoasei ... , o parte din muschii intrinseci ai laringelui )
ram externa ( i m cricotiroidian - al laringelui , m constrictor inferior-al faringelui )
- ramuri cardiace cervicale - prin plexuri periarteriale la nodulul sinoatrial al inimii
-ram laringeu recurent -
ramuri esofagiene( i musculatura esofagiana, mucoasa, glandele )
ramuri traheale ( i mucoasa si glandele traheei )
ram laringeu inferior ( i mucoasa etajului infraglotic al laringelui cu galndele mucoasei infraglotice
)
- ramuri cardiace toracale - periarterial la nodulul sinoatrial
-ramuri bronsice - prin plexul nervos peribronsic la plamani
-ramuri esofagiene toracale care trec periesofagian si formeaza plex ( i mucoasa esofagului ,
glandele mucoasei esofagiene )
- ramuri gastrice- la stomac
- ramuri celiace - se distribuie ficatului, splinei, si stomacului
-ramuri renale - la rinichi
Like


Sinusurile paranazale-camere cu aer in interiorul oaselor de langa fosele nazale
Enumerare si drenaj:
1.Sinusul sfenoidal:
Situat in corpul sfenoidului se deschide in recesul sfeno-etmoidal ( intre laa ciuruita a etmoidului ,
fata anterioara a corpului sfenoidal)
2.Celule etmoidale situate in labirintul etmoidal - sunt de 3 feluri
A) celule etmoidale anterioare
B) mijlocii
( cele doua se deschid in meatul nazal mijlociu la nivelul bulei etmoidale )
C) posterioare- se deschid in meatul nazal superior
3. Sinusul maxilar :
Are un sistem de drenaj complex situat in corpul maxilarului
Se deschide prin hiatusul semilunar in meatul nazal mijlociu
4. Sinusul frontal
- situat in scoama frontala
- dreneaza printr un canal fronto-nazal in partea anterioara a meatului nazal mijlociu la nivelul
infundibulului etmoidal
( carte de topografica-nimigean)
Carte russu - orbita , cav nazalaprorpiuzis
Nimigean
Regiune nazala-
Regiunea orbitala- regiunea palpebrala
Aparatul lacrimal
Nas extern

Lp anatomie
Structurile functionale de rezistenta ale craniului
Os nazal
Este os pereche apartine viscerocraniului
Descrierea orcariu os :
Apartine viscero sau neuro
Cu ce oase se art
Ce fete prezinta
Fiecare fata la ce fosa participa
Osul lacrimal
Lama osoasa apartine viscero
Se articuleaza cu etmdul post ant cu maxilar medial cu ..
Prezinta creasta lacrimala ant sau post- fosa sacului lacrimal
Canal lacrimo-nazal( comunicare intre orbita si fosa nazala)
Prin ductul lacrimal ajunge din fosa sacului lacrimal in fosa nazala ( lacirma gen)
Porul pe pleoapa inferioara
Stalpii de rezistenta ai viscero craniului
Rezistenta se clasofica in:
Arhitectura functionala a neuro si functionala a viscero
A visceroc: se disting:
- structuri de rezist a et superior
- etajului inferior
Rolul lor este prleuarea fortelor de masticatie
Pe etajul superior
A. Descrierile clasice :
Spun ca exista 2 arcuri de existenta in plan transversal, concave spre posterior unul maxilar si
unul mandibular
Inafara de aceste 2 arcuri exista 3 linii orizontale :
1. Prima corespunde marginilor supraorbitale
2. Marg infraorb
3. Coresp arcului maxilar initial
Aeeasi teorie clica descrie 3 stalpi verticali( in etajul superior) :
1. Fronto-nazal
2. Zigomatic
3. Pterigoidian
Stalpul fronto nazal se mai numeste anterior si incepe in dreptul dintilor frontali superiori ,urca pe
incizura nazala a maxilarului , apoi in procesul frontal al maxilarului ,si se bifurca in doua ramuri
up, una se termina in glabela cealalta ramura se bifurca pe marginea supra si infraorbital .
Stalpul zigomatic sau mijlociu pleaca din dreptul premolarilor si molarul 1 superior, urca pe fata
anterioara a maxilarului si ajunge la osul zigomatic unde se bifurca in doua ramuri o ramura se
opreste la osul zigomatic si cealalta se ramifica pe marginea supraorbitala infraorbitala uninfu se
cu stalpul fronto nazal.
Stalpul pterigoidian sau posterior- pleaca din dreptul dintilor molar 2 molar 3 superiori urca
inprocesul pterigoidian si de obicei se temrina in corpul sfenoidului .
B. teoria moderna
Descrie: 5 lame osoase verticale si 3 lame osoase orizontale
Cele 5 lame verticale sunt repr de :
-lama mediana= sept nazal osos
-2 lame verticale mediale = peretii laterali ai foselor nazale
-2 lame verticale laterale = fete anterioare ale maxilaurului in care include, stalpii de rezistenta din
teoria clasica ( cei verticali) ( fronto nazal, zigomatic, pterigoidian)
Cele 3 planuri orizontale:
1. Lama superioara: formata din :
- lamele orbitale ale frontalului
- aripile mici ale sfenoidul, lama ciuruita a etmoidului
2. Lama mijlocie = fetele orbitale ale maxilarului
3.lama inferioara = palatul dur format din :
- procesele palatine ale oaselor maxilare
-lamele orizontale ale osului palatin
C. Teoriile recente descriu la viscero craniu cilindii si conuri de rezistenta
Clindii de rezistenta sunt reprezentati de cele doua fose nazale
Conurile de resistenta suoerioare sunt rerezentate de cele doua orbite
Conurile de rezistenta inferioare sunt reprezentate de sinusurile maxilare
Etajul inferior
A. In etajul inferior este descris un arc mandibular reprezentat de condensari osoase la nivelul
dintilor inferiori . De la acest arc mandibular pleaca linii de forta pana la linia oblica .
B. linia oblica a mandibulei= AL 3 LEA ARC MANDIBULAR la care ajung liniile de forta oblice de
la arcul mandibular initial si care se indreapta spre ramul mandibulei si se bifurca in doua directii
:una spre procesul coronoid si una spre procesul condilar
C. Exista un arc mandibular accesor ( al doilea) care corespunde marginii inferioare a corpului
mandibular ce se indreapta spre ramul mandibulei si pe marginea posterioara a ramurii ajunge la
procesul condilar .
REGIUNE INFRATEMPORALA= FOSA INFRATEMPORALA +FOSA PTERIGOPALATINA

Вам также может понравиться