Fantana dintre plopi

de Mihail Sadoveanu
Fantana dintre plopi este a patra povstire din cele noua cuprinse in ciclul Hanul Ancutei, de
Mihail Sadoveanu. Povestirea este o specie a genului epic de scurta ntindere, cu o actiune simpla,
lineara, cu personaje putine, accentul cazand pe actiune si mai putin pe personaj. Se acorda importanta
mare naratorului, actului nararii si intamplarilor. impul nararii este la trecut, !iind prezenta si oralitatea.
Tema operei literare "F#nt#na dintre plopi" o presupune iu$irea tragica dintre %eculai &sac si
Marga. %eculai &sac, capitan de mazili, se ndragosteste de o tiganca pe nume Marga. 'igancusa era
pusa de unchiul sau Hasanache sa se nt#lneasca cu %eculai pentru a(l je!ui, nsa !ata i spune adevarul
$aiatului, care !uge, !ata !iind omor#ta de rudele sale.
Titlul operei, !ormat din doua cuvinte semni!icative) "F#nt#na", n care apa sugereaza viata,
iu$ire *eros+, dar si moarte *thanatos+ si plopul, considerat ar$orele singuratatii, un copac $lestemat de
ale carui crengi s(a sp#nzurat &uda, desemneaza locul de nt#lnire al celor doi) "F#nt#na dintre plopi". ,a
nivelul discursului, fantana este eviden-iata ca !iind un loc al amintirii .i al trecerii timpului, care
pr/$u.e.te n neant toate actele umane. Marga r/sare n ap/ .i va s!#r.i n acela.i element. 0glinda apei
are dou/ valen-e) apa neclintit/ sugereaz/ aparenta armonie, iar mi.carea !runzelor re!lectate n ap/ dau
imaginea unei oglinzi sparte, motiv anticipativ al desp/r-irii. F#nt#na con-ine apa cunoa.terii, a ini-ierii. ,ui
%eculai &sac i se ia un ochi, n consecin-/, accept/ ini-ierea, n-elepciunea, gust#nd !/r/ s/ vrea s#ngele
care i se pare a !i cel al Marg/i, de pe colacul !#nt#nii.
%aratorul evoc/ o nt#mplare tr/it/ de el n tinere-e, n urm/ cu peste 12 de ani, 3pe aceste
meleaguri. 4n povestire se relateaz/ un singur !ir epic, o trist/ poveste de iu$ire care a avut rol de ini-iere
pentru t#n/rul de odinioar/. Ac-iunea se deruleaz/ alert, !iind identi!ica$ile toate momentele su$iectului.
Faptele sunt prezentate din perspectiva povestitorului naratiunii(cadru, care asista ca martor la
seara de la han, devenind ascultator al !iecarei naratiuni rostite de ceilalti naratori. Prezenta sa este
redata prin utilizarea persoanei & in naratiune si con!era iluzia autenticitatii. Perspectiva naratiunii la
persoana & este subiectiva, naratorul implicandu(se puternic in relatarea !aptelor si sta$ilind o legatura
!oarte stransa cu ascultatorii, carora li se adreseaza direct. Su$iectivitatea naratorului are ca e!ect lirismul
naratiunii, naratorul utilizand e5presii si !iguri de stil. Perspectiva su$iectiv/ pe care o are asupra relat/rii
vine ca o consecin-/ a !aptului ca este un narator(personaj.
65ista n F#nt#na dintre plopi dou/ tipuri de naratori) primul tip este naratorul martor, cel care
apare imediat n deschiderea povestirii, aduc#nd la cuno.tinta cititorului atoms!era din han, activitatile
personajelor) l/utarii, Ancu-a, comisul &oni-/ de la 7r/g/ne.ti .i gospodarii .i c/r/u.ii din 'ara(de(Sus.
8elatarea se !ace n principal la persoana a &&&(a, .i doar prin pozi-ionarea pronumelui la pers & 3noi n
!a-a acestei categorii de personaje *3noi, gospodarii .i c/r/u.ii din 'ara(de(Sus+, naratorul .i revendic/
apartenen-a la acest grup, ceea ce !ace din el un narator(martor, narator ce va asista .i la venirea
capitanului de mazili %eculai &sac, care dup/ ce particip/ la un adevarat ritual isi incepe povestirea.
Al doilea tip este naratorul-personaj) %eculai &sac poveste.te auditoriului, aduc#nd la cuno.tin-/
.i cititorului nt#mplarile de pe vremea celeilalte Ancu-e, prin tehnica evoc/rii, !iind deci un narator. Prin
participarea direct/ la succesiunea evenimen-iala el este un personaj, alaturi de celelalte personaje ale
povestirii *Marga, unchiul Hasanache, !ra-ii acestuia+, cele dou/ atri$u-iuni !/c#nd din %eculai &sac un
narator(personaj. 4n !inalul povestirii naratorul revine n ipostaza de narator(martor, *3%oi gospodarii .i
c/r/u.ii din 'ara(de(Sus am ramas t/cu-i .i m#hni-i+.
%eculai &sac apare n dou/ ipostaze ca personaj) de om t#n/r .i de om matur. 7e !iecare dat/
este caracterizat at#t direct c#t .i indirect. 6ste construit ca personaj comple5 romantic, rotund.
Portretul !izic al maturului este realizat n mod direct de c/tre naratorul generic, acesta eviden-iind
v#rsta *3om ajuns la c/runte-/+, vestimenta-ia, ce sugereaz/ statutul social de mic $oier *3purta ciu$ote
de iu!t cu turetci nalte .i ilic de postav cu nasturi rotunzi de argint.i tr/s/turi !izice *3o$raz smad,
3must/cioar/ tuns/ .i $ar$/ rotunjit/+ . Se noteaz/ .i un de!ect !izic *3avea ochiul drept st#ns+ care
constituie punctul de plecare a povestirii lui %eculai &sac.
r/s/turile morale sunt eviden-iate prin mijloace indirecte de caracterizare) socia$ilitate, *z#m$ind
cu prietenie se integreaz/ ntre drume-ii de la Hanu Ancu-ei+, $l#nde-e .i n-elepciune $/tr#neasc/ *3glas
moale .i $l#nd+, po!t/ de via-/ *ascult/ cu pl/cere l/utarii .i o prinde de m#n/ pe Ancu-a+. Se adreseaz/
ceremonios .i arhaic) 37omnia ta, 37omnilor .i !ra-ilor.
7e!ectele sale sunt lipsa de e5perien-/ .i incapacitatea de a prevedea urm/rile !aptelor s/v#r.ite.
7ac/ ar !i con.tientizat valoarea avertismentului !etei, sacri!iciul, pro!unzimea sentimentelor ei, pericolul
n care se a!la !ata .i ar !i ncercat s/ o protejeze, .i(ar !i diminuat .ansele de salvare. ,ic/rul de
con.tiin-/ se aprinde prea t#rziu, iar mani!est/rile lui sunt regretul .i autocondamnarea.
%ara-iunea se m$in/ cu dialogul .i scurte pasaje descriptive. 8elatarea personajului(narator se
ncheie cu deznod/m#ntul povestirii, dar nara-iunea are un epilog care const/ n dialogul ascult/torilor .i
n comentariile naratorului anonim, care nregistreaz/ e!ectul actului nar/rii asupra povestitorului)
ntoarcerea spre sine .i n trecut.
Limbajul povestirii este arhaic si regional, cu savoarea graiului moldovenesc pe care l(a ridicat la
rang de e5presie artistica *3viers", 3aicea", mazalul", 3slo$od", 3am istovit"+, !iind dominat de marci ale
oralitatii *e5presii colocviale, !ormule ale adresarii directe, elemente paremiologice+ incadrandu(se adesea
intr(un registru stilistic !amiliar si primind conotatii a!ective.
Fiind o specie a genului epic, o nara-iune de mic/ dimensiune, n care se poveste.te, cu
su$iectivism, o singur/ nt#mplare de sine st/t/toare ncadrat/ ntr(o nara-iune mai ampl/ *"Hanu(
Ancu-ei"+ .i &a care particip/ personaje pu-ine palid conturate, opera "F#nt#na dintre plopi" de Mihail
Sadoveanu este o povestire n ram/.