Microsoft Word Trans Word

Universitatea "Dunarea de Jos"
UTILAJE SI ECHIPAMENTE
PENTRU PRELUCRARI MECANICE
- I -

Gabriel FRUMUSANU

Galati - 2008
9

Departamentul pentru Invatamant la Distanta i
cu Frecventa Redusa

Facultatea de Mecanica
Specializarea Inginerie Economica si Industriala
Anul de studii / Forma de Tnvatamant IV/IFR
Cuprins
3
CUPRINS
Prefata ................................................................................................. 3
Cuprins .................................................................................................. 5
U 1 - 3 LANTURILE CINEMATICE ALE MAINILOR-UNELTE
Unitatea 1 - Notiuni generale despre lanturile cinematice din constructia
mainilor-unelte .... 7
1. Generalitati privind definirea, clasificarea i structura mainilor-unelte ....... 7
2. Mecanismul ........................................................................................ 9
3. Lantul cinematic ........................................................................... 10
4. Ecuatia i caracteristicile lanturilor cinematice ............................ 11
5. Legaturi Tntre lanturile cinematice .................................................... 13
Unitatea 2 - Lantul cinematic principal ................................................. 19
1. Definitia i structura lanturilor cinematice principale ........................... 19
2. Structura irului de turatii utilizate la mainile-unelte .......................... 20
Unitatea 3 - Lantul cinematic de avans ................................................ 22
1. Generalitati ........................................................................... 22
2. Lanturi cinematice pentru avans continuu ....................................................... 23
3. Lanturi cinematice pentru avans intermitent .......................................... 24
4. Lanturi cinematice pentru micare rectilinie ......................................... 26

U 4 - 6 ORGANOLOGIA LANTURILOR CINEMATICE ALE MASINILOR-UNELTE
Unitatea 4 - Lanturi cinematice principale ...................................................... 27
1. Mecanisme cu roti i blocuri de roti dintate baladoare ............................. 27
2. Mecanisme cu roti cuplabile ...................................................... 30
3. Mecanisme cu structura mixta ...................................................... 30
4. Mecanisme cu roti de schimb ...................................................... 31
5. Mecanisme cu intermediara ...................................................... 31
Unitatea 5 - Lanturi cinematice de avans ...................................................... 33
1. Sisteme de sanii suprapuse .............................................................................. 33
2. Mecanisme pentru reglarea Tn trepte a avansului continuu .............. 34
3. Cutii de multiplicare ................................................................. 36
4. Mecanisme pentru avans intermitent .......................................... 38
Unitatea 6 - Mecanisme pentru transformarea micarii de rotatie
Tn micare de translatie .. 39
1. Mecanisme cu auto-inversare ...................................................... 39
2. Mecanisme fara auto-inversare ...................................................... 40

U 7 - 8 STRUNGURI
Unitatea 7 - Strungul normal
1. Definire, domenii de utilizare, clasificare ........................................................ 45
2. Scheme de achiere ................................................................. 46
3. Strungul normal .............................................................................. 46
Unitatea 8 - Alte tipuri de strunguri ................................................................ 48
1. Strungul vertical (carusel) ................................................................ 48
Cuprins
4
2. Strungul revolver ............................................................................ 50
2.1. Strungul revolver orizontal .................................................. 50
2.2. Strungul revolver vertical .................................................. 51

U 9 - 10 MAINI DE FREZAT
Unitatea 9 - Maina de frezat cu consola ..................................................... 53
1. Definire, domenii de utilizare, clasificare ...................................................... 53
2. Scheme de achiere ............................................................... 54
3. Maina de frezat cu consola ............................................................ 55
Unitatea 10 - Alte tipuri de maini de frezat .................................................... 57
1. Maina de frezat plan ........................................................................... 57
2. Maina de frezat longitudinal ............................................................. 58

U 11 MAINI PENTRU PRELUCRAREA ALEZAJELOR
Unitatea 11 - Maini pentru prelucrarea alezajelor ....................................... 61
1. Definire, domenii de utilizare, clasificare ....................................... 61
2. Scheme de achiere ............................................................... 62
3. Maina de gaunt cu coloana .............................................................. 62
4. Maina de gaunt cu montant ............................................................. 63
5. Maina de gaunt radiala ............................................................... 64
6. Maina de gaunt Tn coordonate ................................................... 66

U 12 - 13 ALTE TIPURI DE MAINI-UNELTE
Unitatea 12 - Maina de alezat i frezat. Maina de broat ........................... 67
1. Maina de alezat i frezat ............................................................... 67
2. Maina de broat ............................................................................ 69
Unitatea 13 - Maini de prelucrat prin rabotare ....................................... 72
1. Schema de achiere, clasificare, domenii de utilizare ................. 72
2. epingul ....................................................................................... 73
3. Maina de rabotat cu masa mobila ................................................... 74
4. Maina de mortezat .......................................................................... 75

U 14 MAINI DE RECTIFICAT
Unitatea 14 - Maini de rectificat ............................................................ 77
1. Consideratii generale despre rectificare ..................................... 77
2. Maini de rectificat plan ............................................................ 78
3. Maini de rectificat rotund exterior .................................................. 80
3.1. Maina de rectificat rotund exterior Tntre varfuri ............. 80
3.2. Maina de rectificat rotund exterior fara varfuri .............. 81
4. Maina de rectificat rotund interior .................................................. 83
Bibliografie ................................................................................................. 85
U 1-3 - Lanturile cinematice ale mainilor-unelte
5
U 1-3
LANTURILE CINEMATICE ALE
MAINILOR-UNELTE

Unitatea 1 - NOTIUNI GENERALE DESPRE LANTURILE
CINEMATICE DIN CONSTRUCTIA MAÎNILOR-UNELTE

1. Generalitati privind definirea, clasificarea si structura
masinilor-unelte

Prin marina, in general, se intelege un sistem tehnic alcatuit din diferite
elemente, dintre care o parte executa micari determinate, prin care se realizeaza o
anumita transformare de energie, prestabilita calitativ i cantitativ.
Dupa felul transformarii energiei i destinatie, mainile se clasifica in doua
categorii:
- maini de forta (generatoare i motoare), la care energia furnizata este supusa, in
continuare, altor transformari;
- maini de lucru, care transforma energia direct in lucru mecanic util.
Actionarea, in general, se face cu ajutorul mainilor de forta, lucrul mecanic
la ieire fiind consumat pentru transport sau prelucrare.
Mainile-unelte fac parte din categoria mainilor de lucru, fiind destinate
generarii suprafetelor pieselor, prelucrate printr-un proces de achiere, in anumite
conditii de productivitate, precizie, calitate i cost.
Marea varietate a formelor i dimensiunilor pieselor folosite in tehnica, a
materialelor utilizate la confectionarea acestora, a preciziei dimensionale i a calitatii
suprafetelor prelucrate prin achiere, precum i numarul de piese identice ce trebuie
executate intr-un anumit timp, a condus la aparitia unei mari diversitati de
maini-unelte; clasificarea acestora dupa un criteriu unic este, practic, imposibila.
UTILAJE I ECHIPAMENTE PENTRU PRELUCRARI MECANICE
6
Exista, totui, o serie de criterii de clasificare, mai mult sau mai putin
cuprinzatoare, ca de exemplu:
> dupa felul operatiei de prelucrare - strunguri, maini de frezat, maini de gaurit,
maini de rabotat, maini de rectificat, maini de broat etc.;
> dupa destinatie - maini-unelte universale, specializate, cu destinatie speciala;
> dupa gradul de automatizare - neautomate (cu comanzi manuale), semiautomate,
automate;
> dupa marime - maini-unelte mici, mijlocii, mari, grele (foarte mari).
Pentru simbolizarea mainilor-unelte se folosesc litere i cifre. Literele
reprezinta initialele cuvintelor ce definesc maina-unealta respectiva, uneori i o
varianta constructiva, iar cifrele - de regula - caracteristica dimensionala cea mai
importanta a mainii. In cele ce urmeaza, se exemplifica simbolizarea unor
maini-unelte de fabricate romaneasca:
SN 400 - strung normal, 400 reprezinta diametral maxim al piesei ce poate fi
prelucrata peste ghidajele batiului;
SNA 360-E - strung normal, 360 - diametral maxim al piesei, A - varianta
constructiva, E - cutia de viteze contine i cuplaje electromagnetice;
SC 2000 - strung carusel cu diametrul platoului de 2000 mm;
SRD 25 - strung revolver cu disc, 25 reprezinta diametrul maxim al barei folosita
ca semifabricat pentru prelucrarea pieselor;
FU 32 - maina de frezat universala cu latimea mesei de 320 mm;
FD 320 - masina de frezat dantura rotilor dintate cu diametrul maxim de 320 mm;
S 700 - eping, 700 reprezentand cursa maxima a culisoului, in mm;
G 40 - maina de gaurit pe care se pot executa gauri in material plin cu burghiu
elicoidal avand diametrul maxim de 40 mm.
Mainile-unelte, indiferent de destinatia lor, au o structura generala
comuna, principalele componente fiind:
S Batiul, reprezinta piesa de baza pe care se monteaza celelalte subansambluri fixe si
mobile ale masinii, instalatia de comanda si instalatiile auxiliare.
5
S Sistemul de actionare - este alcatuit motoare electrice si lanturi
? T
5
cinematice, care transmit si transforma miscarea la organele de lucru ale masinii.
Miscarile prin care se realizeaza nemijlocit procesul de aschiere sunt miscari
generatoare, iar cele prin care se asigura anumite conditii pentru desfasurarea
procesului de aschiere, se numesc auxiliare. S Sistemul de lucru - este format din
totalitatea elementelor ce servesc la pozitionarea si fixarea sculelor aschietoare si
semifabricatelor supuse prelucrarii prin aschiere (carucioare, mese, sanii, platouri,
dispozitive de prindere s.a.).
S Sistemul de comanda - contine totalitatea elementelor si circuitelor prin care se
controleaza modul de functionare a masinii-unelte. Sistemul de comanda
serveste la ordonarea functionarii organelor de lucru, conform cerintelor
7
procesului tehnologic de prelucrare. Semnalele de comanda se transmit la
diferitele componente ale sistemului de actionare determinand: pornirea si
oprirea motoarelor, cuplarea si decuplarea miscarilor in lanturile cinematice,
inversarea sensurilor de miscare, reglarea vitezelor organelor de lucru,
coordonarea miscarilor a doua sau mai multor organe de lucru, pornirea si oprirea
instalatiilor auxiliare etc.
S I nstalatiile auxiliare - indeplinesc roluri secundare in exploatarea masinii-unelte,
dar care, in majoritatea cazurilor, sunt esentiale in functionarea masinii (instalatia
de ungere, instalatia de alimentare cu lichid de racire-ungere a sculei, instalatia
de iluminare, sistemele de protectie etc.).

2. Notiuni generale despre lanturile cinematice din constructia
masinilor-unelte

2.1. Mecanismul
Mecanismul (fig. 1), ca element distinct al unui lant cinematic, are
rolul de a transmite si/sau a transforma un semnal (marime) de intrare, x
i
, de o
anumita natura fizica, intr-un semnal
(marime) de iesire, xe , de aceeasi natura
fizica, sau de natura fizica diferita,
realizand un anumit raport intre
acestea. Raportul dintre semnalul de
Fig. 1 - Schema generala a unui mecanism , ,
,
iesire si semnalul de intrare poarta
denumirea de raport de transmitere (raport de transfer) al mecanismului, i:

i = ^ (1)

In functie de natura fizica a celor doua semnale, raportul de transmitere al
unui mecanism poate fi o marime adimensionala (de exemplu, in cazul mecanismelor cu
roti dintate) sau dimensionala (spre exemplu, in cazul mecanismului surub-conducator -
piulita).
Considerand ca, in general, marimea de intrare este variabila intr-un domeniu
x
t

mi
n ... xi max , marimea de iesire intr-un domeniu xe min ... xe max iar raportul de transmitere
poate varia intre i
min
si i
max
, se pot scrie relatiile
x
emax
x
imax ' ^max'
(2)
x
emin

x
imin '
i
min
.

(3)
xx e max
Daca se noteaza cu R
xe
= -------------- raportul de reglare a marimii de
x
emin
ieire, cu R
xi
=
imax
raportul de reglare a marimii de intrare i cu C
i
=
i
max
x 1
1
A
mm
xi
i
8
capacitatea de reglare a raportului de transmitere a mecanismului' prin impartirea
membru cu membru a relatiei (2) la relatia (3) rezulta

Rxe = Rxi Ci ,
de

unde

C
i =
(4)
R
xi

2.2. Lantul cinematic
Prin lant cinematic se intelege, in general. un ansamblu de mecanisme legate
intre ele in vederea indeplinirii unei functii comune. Lanturile cinematice din structura
mainilor-unelte se clasifica dupa urmatoarele criterii:
1 - Dupa rolul functional:
S lanturi cinematice pentru micari principale; S lanturi
cinematice pentru micari de avans; S lanturi cinematice
pentru micari auxiliare.
2 - Dupa raportul de conditionare al marimilor de ieire:
S lanturi cinematice deschise; S
lanturi cinematice inchise.
3 - Dupa natura elementelor componente:
S lanturi cinematice cu elemente mecanice;
S lanturi cinematice cu elemente hidraulice i/sau pneumatice;
S lanturi cinematice cu elemente electrice;
S lanturi cinematice cu structura mixta.
4- Dupa felul micarii organelor de lucru:
S lanturi cinematice pentru micari de rotatie; S lanturi
cinematice pentru micari de translatie.
5- Dupa modul de desfaurare in timp a micarilor: S lanturi
cinematice pentru micari continue; S lanturi cinematice
pentru micari periodice.
6- Dupa modul de reglare a vitezei (turatiei): S
lanturi cinematice cu reglare in trepte; S
lanturi cinematice cu reglare continua; S
lanturi cinematice fara reglare.
Structura lanturilor cinematice este determinata de urmatorii factori:
1 - distanta motor - organ de lucru, precum gi spatiul disponibil pentru montarea
mecanismelor;
2 - raportul de reglare a marimii de iegire la organul de lucru;
3 - felul migcarii organului de lucru (rotatie sau translatie, uniforma sau
neuniforma, continua sau periodica, ireversibila sau reversibila);
4 - durabilitatea gi siguranta in functionare, precum gi randamentul
mecanismelor ce pot fi utilizate in diverse scopuri.

2.3. Ecuatia gi caracteristicile lanturilor cinematice
9
Aga dupa cum s-a mai aratat deja, lantul cinematic reprezinta un sistem de
mecanisme legate in serie, prin care se transmite migcarea de la un element de antrenare
la un organ de lucru. Prin legarea in serie a mai multor mecanisme (fig. 2), marimea de
iegire dintr-un mecanism oarecare constituie marime de intrare in mecanismul urmator:
x
eJ
= x
iyJ+1
.
i 1 xi2
i2
xi3
ij
x
ij+1
i
n
y
e
xe1 xe2
x
ej-1
x
ej
x
en-1
x
en

Fig. 2 - Schema generala a unui lant cinematic

Se pot scrie relatiile:

xe;j= ij = i1 i2 i3 ... ij x
n
(5)

xen = in xin = i1 i2 i3 ... in x
n
Marimea de intrare in primul mecanism, constituie marime de intrare in lantul
cinematic (notata cu y
i
), x
i1
= y
i
, iar marimea de iegire din ultimul mecanism reprezinta
marimea de iegire din lantul cinematic (notata cu y
e
),

Relatia:
ye = i1 i2 i3 ... in yi (6)
poarta denumirea de ecuatia lantului cinematic.
Lantul cinematic are, ca ansamblu, un raport de transmitere total, it, prin care se
realizeaza transmiterea gi transformarea marimii de intrare y
i
, in marimea de iegire y
e
,
conform relatiei:
Pornind de la relatiile (6) si (7) se observa ca raportul de transmitere total al unui
lant cinematic este determinat de produsul rapoartelor de transmitere ale tuturor
mecanismelor din structura lantului cinematic:
it = ii i2 i3 . . . in. (7)
Pe langa functia de a transmite si a transforma marimea de intrare in marimea de
iesire, lantul cinematic trebuie sa realizeze un anumit domeniu de variatie a marimii de
iesire. Pentru aceasta, trebuie ca macar unul dintre mecanismele componente sa aiba
reportul de transmitere variabil (reglabil). Marimea de intrare poate fi constanta sau
variabila.
Considerand marimea de iesire variabila, intr-un domeniu y
e
min ... y
e
max si, de
asemenea, ca marimea de intrare este variabila in domeniul yt min ... y
i

max
(cel mai frecvent,
10
mai restrans decat domeniul de variatie al marimii de iesire) si ca raportul de transmitere
total al lantului cinematic poate fi reglat intre valorile extreme i
tmin
... i
tmax
, se pot scrie relatiile:

y
e min
i
t min ^
y
i min
,
respectiv (8)
y
e max
=

i
t max

y
i max
.

Rapoartele: R
ye
=
y
emax
, respectiv, R
yi
=
y
imax
poarta denumirea de
y
emin
y
i min
rapoarte de reglare ale marimii de iesire, respectiv, de intrare. Analog, raportul
C
i
= ------ poarta denumirea de raport (capacitate) de reglare a raportului de
i
tmin
transmitere.
Tinand seama de relatiile (8) si de expresiile rapoartelor de reglare R
ye
si Ryt,
rezulta:
R
ye
Ci = R
1
. (9)
R
yi
In cazul in care lantul cinematic este antrenat de un motor de curent alternativ
trifazat cu o singura turatie, n
0
, caz in care R
yi
= 1, rezulta: C
i
= R
ye
.
Considerand ca toate mecanismele componente au rapoartele de transmitere
reglabile (fig. 3) si ca marimea de iesire din lantul cinematic este o miscare de rotatie,
elementul de antrenare fiind un motor de curent alternativ cu o singura turatie, n
0
, rezulta:
n
min =
n
0 ^
i
t min
,

adica:

n
min =
n
0 ^
i
1 min ^
i
2 min ^
...
^
i
n min
,
respectiv
n
max
=

n
0

i
t max
,

adica:

n
max
=

n
0

i
1 max

i
2 max

...

i
n max
.
i
tmax
11
M Mn
i
jmin
i
imax

i
nmin
i
nmax
Fig. 3 - Schema unui lant cinematic pentru miscare de rotatie
Se poate calcula, astfel, raportul de reglare al turatiilor,

n
max _
i
1max
i
2max
i
nmax
n
min
i
1min
i
2min
i
nmin
Notand cu R
jmax
capacitatea de reglare a mecanismului de
jmin
ordinul se obtine, in final,

Rn = Ri i- Ri2- Rin . (10)
In expresia raportului de transmitere total (relatia 7), unele dintre mecanisme
pot avea rapoartele de transmitere constante, adimensionale sau dimensionale, iar
celelalte, rapoartele de transmitere reglabile (variabile), de asemenea, adimensionale
sau dimensionale.
Notand cu i
C
produsul rapoartelor de transmitere constante si cu i^, produsul
rapoartelor de transmitere reglabile, ecuatia lantului cinematic devine ye = ic 1R Yi , de
unde:
i _
1

y
e _
y
e
i
c
y
i
y
i

Relatia (11) constituie formula de reglare a lantului cinematic, C",
reprezentand constanta lantului cinematic.

4. Legaturi intre lanturile cinematice
Prin functiile lor, generatoare sau auxiliare, lanturile cinematice ale
masinilor-unelte sunt mai mult sau mai putin dependente intre ele, datorita unor conditii
cinematice, tehnologice sau economice impuse.
Prin introducerea legaturilor intre lanturile cinematice se rezolva diferite
probleme specifice, ca de exemplu: actionarea simultana sau succesiva a mai multor
organe de lucru de la acelasi motor electric; realizarea unor legaturi de subordonare intre
miscarile tehnologice; suprapunerea (insumarea) unor miscari in vederea generarii
suprafetelor complexe etc.
Lanturile cinematice se pot lega, intre ele, in serie, in paralel si mixt.
(11)
i
1min
---

i
2min
i
1max

i
2max

M
1
M
2
f ~ u_ .
----- i. ------
12
MR
MR
i
3
i
4
Legarea in serie. Lanturile cinematice se considera legate in serie (fig. 4) atunci
cand, prin intermediul unui mecanism de cuplare C, marimea de iegire dintr-un lant
cinematic se introduce, ca marime de intrare, in lantul cinematic urmator.
MR
1
MR
2

i1

ic

iR2
i4
Te2
Fig. 4 - Lanturi cinematice legate in serie
Considerand ca fiecare lant cinematic are cate un mecanism de reglare, MR, cu
raportul de transmitere reglabil, i
R
, i
1
, i
2
, i
3
, ... fiind rapoartele de transmitere constante ale
unor mecanisme ce pot exista in structurile lanturilor cinematice, pe baza ecuatiilor
lanturilor cinematice
y
e1
=

y
i1

i
1

i
R1

i
2
,
gi a raportului
de transmitere al mecanismului de cuplare C,

rezulta:
y
e2 =
y
i1 ^
i
1 ^
i
R1 ^
i
2 ^
i
3 ^
i
R2 ^
i
4 =
K
^
^
i
R1 ^
i
R2
.
(12)

In relatia (12), cu K s-a notat produsul rapoartelor de transmitere constante - ii ,
i
2
,

i
3
,

i
4
.
Lanturile cinematice (sau ramificatii ale acestora), se pot lega in serie succesiv,
cu doua sau mai multe sau mai multe lanturi cinematice, obtinandu-se marimi de iegire
identice sau diferite (fig. 5).
M

y
e2
nor

i3
y
eb
ye2
M2
2
a) b)
Fig. 5 - Legaturi in serie, succesive
Exemplul din fig. 5-a este intalnit la maginile-unelte la care se antreneaza, pe rand, mai
multe organe de lucru, de la acelagi motor electric,
M1

OH
no
y
e1
13
M
n0
Mi
n
01
\
MR
1
n
02
MR
2
marimile de iesire y
ej
si y
e2
fiind reglate prin acelasi mecanism de reglare (de exemplu,
lanturile cinematice de avans ale masinilor de frezat universale, care permit deplasarea
succesiva a piesei dupa trei directii, vitezele de avans fiind reglate prin aceeasi cutie de
avansuri). Varianta prezentata in fig. 5-b este intalnita la unele masini-unelte la care, pe
langa deplasarea unor organe de lucru cu viteza de avans, reglata prin mecanismul de
reglare, MR, este necesara si o deplasare cu viteza rapida (miscare de pozitionare), ce se
poate obtine de la un al doilea motor electric.
Legarea in paralel. Lanturile cinematice se considera legate in paralel (fig.
6) atunci cand intre marimile de iesire se stabilesc anumite rapoarte de conditionare. In
functie de modul de antrenare, aceste rapoarte pot fi variabile (in limite reduse), sau
constante. Din acest punct de vedere, legatura in
paralel poate fi elastica sau rigida.
i
4

y
e2

i
3
MR
1

7
MR2
"'
i
R
2

i2

y
e1

y
e2
14
J
a)
Fig. 6 - Legarea in paralel a lanturilor cinematice
b)
In cazul legaturii elastice (fig. 6-a), fiecare lant cinematic este antrenat de catre un
motor propriu. Raportul marimilor de iesire va fi

y
e2
n
02
i
3
i
R2
i
4
Turatia unui motor de curent alternativ trifazat cu rotorul in scurt-
circuit se calculeaza cu relatia: n
0
_
60

f
(1 - s), in care: f reprezinta frecventa
p

L i
1 i
2

y
e1
*
M2
i
3
14
curentului alternativ, p - numarul perechilor de poli, s - alunecarea. Ca urmare,
y
e1 _
p
2
(1

-

s
1
)i
1 ^
i
R1 ^
i
2 _
K

p
2
(1

-

s
1
)

iRL
(13)
R2
Deoarece alunecarile s j si s
2
sunt variabile (in limite reduse), datorita
variatiilor diferite ale sarcinilor motoarelor - pentru valori fixate ale rapoartelor
y
e1
mecanismelor de reglare, i
RJ
si i
R2
, raportul
e
L
este, de asemenea, variabil in
y
e2
limite reduse. Acest lucru nu are nici o influenta asupra procesului de generare a
suprafetelor.
15
L
i
1
/ ----
MR
Fig. 8 - Lant cinematic inchis
suprafete complexe. Schema generala a unui lant cinematic inchis este prezentata in fig. 8.
Lanturile cinematice inchise reprezinta o varianta de legatura de tip
serie-paralel, de la care, mecanismul de reglare MR
2
lipsete, mecanismul de reglare MR
(in locul lui MR
3
) fiind, de obicei, un mecanism cu roti de schimb. Data fiind legatura
dintre marimile de ieire y
e1
i y
e2
, este ca i cum intre cele doua ieiri ar exista un
mecanism fictiv MF, prin care s-ar lega cele doua capete ale lanturilor cinematice - paralel.
In acest fel, se obtine un contur (lant cinematic) inchis.
Ca orice lant cinematic, lantul cinematic inchis are un
capat de intrare i unul de ieire i, prin urmare, cele
doua marimi caracteristice, de intrare i de
ieire. Pentru stabilirea acestora, se alege
un sens conventional (cinematic) de parcurgere a
lantului cinematic inchis i anume, sensul de la punctul de
legatura cinematica L, spre mecanismul de reglare
MR. In acest fel, marimea de ieire din ramura cu raportul de transmitere constant i\ va fi
marime de intrare in lantul cinematic inchis, y
e1
= Y
i
, iar marimea de ieire din ramura
ce contine mecanismul de reglare, va fi marime de ieire din lantul cinematic inchis, y
e2

= Y
e
.
Cu aceste precizari, se poate scrie ecuatia lantului cinematic inchis,

Relatia:
5
Ye =
1
i2 iR i3 Yi = K iR
Yi .

1 Y Y
R
K Y
i
Y
i
(17)

(18)
constituie formula de reglare a lantului cinematic inchis.
In relatia (17), raportul de transmitere i\ intervine inversat deoarece pe
aceasta ramura, sensul conventional (cinematic) este invers fata de sensul mecanic de
transmitere a micarii. Tinand seama de faptul ca raportul de transmitere al
mecanismului fictiv, iMF = ig, ig fiind definit ca raport de generare
y
eMF = Yi
ecuatia lantului cinematic inchis poate fi scrisa i sub forma:
y
iMF
R
-
Y
= 1. Notand ^^^^^
i
1
Y
e
i
1
inchise, este valabila relatia: i
c
,
rezulta ca, pentru lanturile cinematice
Ye1=Yi
tMF
Ye2=Ye
Ye
i
2 ^
i
3
i
16
a
)
n
p
iR
3
b
)
psc
Fig. 9 - Exemple de lanturi cinematice inchise
ic 1R ig = 1. (19)
In figura 9 sunt prezentate, spre exemplificare, schemele cinematice
structurale pentru doua lanturi cinematice inchise si anume: un lant cinematic de filetare
(fig. 9-a) si un lant cinematic de rulare (fig. 9-b).
Pentru lantul cinematic de filetare, la care Y
i
= n
p
- turatia piesei, iar Y
e
= n
sc

- turatia surubului conducator, ecuatia lantului cinematic inchis este:
n
sc
_ n
p

i
2

i
F

i
3
Din conditia de filetare, care impune ca viteza axiala v
a
,
i
1
realizata prin intermediul mecanismului surub-piulita, sa fie egala cu viteza varfului
sculei, in miscarea aparenta de insurubare pe elicea care se genereaza:
v
a
_

n
sc
p
sc
_

n
p
p
e
,

rezulta:
Notand
i
1
i
2
i
3
CF constanta
lantului cinematic de filetare, rezulta formula de calcul a rotilor de schimb:

Pentru lantul cinematic de rulare, Yi = ns - turatia sculei, Ye = np
i2 i3 i
turatia piesei. Ecuatia lantului cinematic este: n
p
_ n
s

2
rulare impune ca viteza tangentiala la nivelurile celor doua cercuri de rulare sa fie
aceeasi, adica: n D
rs
n
s
_ n D
rp
n
p
, D
rs
si D
rp
fiind diametrele cercurilor
de rulare. Rezulta formula de calcul a rotilor de schimb, i
R
_ C
R

Drp
aceasta ultima relatie, C
R
rulare.
i
1
i
2
i
3
reprezinta constanta lantului cinematic de

Unitatea 2 - LANTUL CINEMATIC PRINCIPAL

Conditia de
5
3 R
i
1
17
1. Definitia i structura lanturilor cinematice principale
Lantul cinematic principal este lantul cinematic prin intermediul caruia se
realizeaza componenta principala a vitezei de aschiere.
Cu ajutorul mecanismelor din componenta sa, lantul cinematic principal
transforma turatia motorului electric intr-o gama de turatii, care sa satisfaca intr-o
masura cat mai mare cerintele impuse la prelucrarea materialelor de natura diferita, a
pieselor cu forme i dimensiuni variate, cu ajutorul unor scule din materiale i cu
geometrii diferite.
Lanturile cinematice principale trebuie sa contina mecanisme cu ajutorul
carora micarea sa poata fi pornita i oprita, mecanisme care sa realizeze inversarea
sensului de micare (cand se impune acest lucru), mecanisme pentru reglarea turatiilor,
mecanisme pentru transformarea micarii de rotatie in mis. care de translatie (cand
micarea principala este rectilinie) .a..
In fig. 11 sunt reprezentate schemele cinematice structurale ale principalelor
In fig. 11 s-au utilizat notatiile: >
M - motor electric de curent alternativ;
Fig. 11 - Schemele cinematice structurale ale lanturilor cinematice principale:
a - pentru miscare de rotatie; b - pentru miscare rectilinie alternative, cu
mecanism de transformare fara auto-inversare; c - pentru miscare rectilinie
alternative, cu mecanism de transformare cu auto-inversare
18
tipuri de lanturi cinematice principale.
C - mecanism pentru pornirea (cuplarea) - oprirea (decuplarea) micarii;
I - mecanism pentru inversarea sensului de micare;
MR - mecanism de reglare - mecanismul de reglare din structura lantului cinematic
principal este denumit cutie de viteze, CV;
F - frana (este actionata la oprirea micarii);
MT - mecanism pentru transformarea misxarii de rotatie Tn micare de translatie.
In ceea ce priveste modalitatea Tn care se face reglarea micarii principale, de catre
cutia de viteze, exista posibilitatea fie a unei reglari Tntr-un numar oarecare de trepte, fie a unei
reglari continue (Tntre o limita inferioara si o limita superioara).

2. Structura sirului de turatii utilizate la ma$inile-unelte
In cazul Tn care miscarea principala este reglata Tn trepte, structura sirului
de turatii ale arborelui principal rezulta impunand anumite conditii de exploatare a
masinii-unelte, Tn privinta productivitatii si costului prelucrarii.
Pentru determinarea legii de ordonare a termenilor sirului de turatii, se
considera ca miscarea principala este o miscare de rotatie, pentru care expresia vitezei
de aschiere, v, Tn functie de diametrul, d [mm], al semifabricatului sau sculei si turatia,
n [rot/min], a arborelui principal este:
- d
n
1000
[m/min
].
(20)
19
v
ne
n
j-1
dx
d
Fig. 12. Dependenta vitezei de diametru
Reprezentand grafic relatia (20),
Tntr-un sistem de axe d - v, pentru diferite
valori ale turatiei, n, se obtine un fascicul de
drepte ce trec prin origine (fig. 12), dreapta
corespunzatoare turatiei minime, nj , avand
cea mai mica Tnclinare, cea
corespunzatoare turatiei maxime, nq, fiind
cea mai Tnclinata.
Se presupune ca, pentru un
diametru oarecare, dx, pe baza datelor
furnizate de teoria aschierii, a rezultat
viteza economica de aschiere, ve, careia
Ti corespunde
turatia economica, ne. In mod concret,
aproape sigur aceasta turatie nu poate fi
realizata, din lipsa unui raport de transmitere corespunzator al cutiei de viteze. In
consecinta, va trebui sa se lucreze cu una din cele doua turatii alaturate turatiei
economice: nj > n
e
sau nj
-1
< n
e
.
Tinand seama de dependenta productivitate - viteza de achiere si cost -
viteza de aschiere, se demonstreaza ca este mai rational sa se lucreze cu viteza inferioara
vitezei economice, v
J-1
. Ca urmare, exista o pierdere relativa de viteza achiere:
5v = ----- (21)
v
e
care va avea valoarea maxima atunci cand viteza economica rezulta foarte apropiata ca
valoare de viteza v,. Astfel, pierderea relativa de viteza de achiere maxima va fi:
Svmax = ^ ------- ^ = ^ --------^ = 1-^. (22)
v
:
n
:
n
:
Daca se impune conditia ca pierderea relativa de viteza de achiere maxima
sa fie constanta, indiferent intre care doua turatii consecutive ale irului
n
:-1
de turatii se afla turatia economica, rezulta ca raportul trebuie sa fie

constant. Se noteaza acest raport cu , de unde se obtine relatia

n = n:-1 . (23)
In concluzie, turatiile (vitezele) micarii principale a mainilor-unelte
trebuie sa fie ordonate in progresie geometrica cu ratia . Prin urmare, termenul general
al irului de turatii poate fi scris sub forma:
n = nf *
-1
. (24)
20
Pe aceasta baza, se poate deduce expresia raportului de reglare al
turatiilor:
5
R
n
= ^ = ^ =
-1
. (25)
n
min
n
1
Cu a:utorul relatiei (25) se poate determina numarul termenilor irului de
turatii, in cazul in care valorile pentru marimea raportului de reglare, R
n
i pentru ratia
irului de turatii, , sunt impuse din considerente de ordin practic:
lgR
n
q = 1 + -f^. (26)

Admitand pentru pierderea relativa de viteza de achiere maxima valorile
limita: 8v
max.
= 0 ... 50%, conform relatiei (22) rezulta domeniul in care poate lua valori
ratia irului de turatii: = 1 ... 2. Maioritatea producatorilor de maini-unelte au adoptat
un numar limitat de valori ale ratiei.
Valorile standardizate ale ratiei au fost stabilite astfel incat sa se
indeplineasca urmatoarele doua conditii:
a - realizarea unor iruri de numere normale, adica progresii geometrice
k I ----
zecimale", conditie care presupune ca = /10;
b - pentru antrenarea lanturilor cinematice principale sa fie posibila utilizarea
motoarelor electrice de curent alternativ trifazat cu mai multe turatii (turatii ordonate, de
obicei, in progresie geometrica cu ratia ,, = 2), de unde
rezulta =
12 .
Rezulta, astfel, ratii standardizate de forma:
40
=
4
-/10 = 1,06; 20 =
2
-10 =
1,12; = ^ = 1,26; 5 = /10 = 1,58.

Unitatea 3 - LANTUL CINEMATIC DE AVANS

1. Generalitati
Procesul de generare a suprafetelor prin achiere pe maini-unelte implica
deplasarea, continua sau periodica, a sculei fata de semifabricat. Traiectoria micarii de
generare este determinata de forma i dimensiunile suprafetei prelucrate, obtinandu-se
prin compunerea micarii principale cu una sau mai multe micari simple de avans.
Micarile de avans se clasifica dupa urmatoarele criterii:
dupa forma traiectoriei: pentru traiectorie rectilinie, pentru traiectorie circulara
dupa directia micarii de avans fata de axa de rotatie a sculei sau piesei, respectiv,
fata de directia micarii principale rectilinii: avans longitudinal, transversal,
axial, radial, tangential, orizontal, vertical, definit de directiile axelor de
coordonate . a.
dupa caracterul temporal al micarii: avans continuu sau periodic (intermitent).
21
Micarile de avans pot fi executate in totalitate de catre piesa supusa
prelucrarii (de exemplu, la mainile de frezat cu consola), in totalitate de sculele
achietoare (maini de gaurit, maini de rabotat cu masa mobila . a.) sau, o parte de
catre piesa i o alta parte - de catre scule (maini de frezat de scularie, sepinguri . a.).
Lantul cinematic de avans este lantul cinematic prin care se asigura
repozitionarea ciclica a sculei fata de piesa prelucrata, in scopul generarii unei anumite
suprafete.
De mentionat ca, toate organele de lucru ce executa miscari de avans, executa
si miscari de pozitionare a sculei fata de semifabricat, inainte de executarea efectiva a
unei operatii de prelucrare prin aschiere.
22
2. Lanturi cinematice pentru avans continuu
Avansul continuu este necesar atunci cand miscarea principala este o miscare
de rotatie. Schema cinematica structurala specifica unui lant cinematic pentru avans
continuu, cu miscare de translate a organului de lucru, este prezentata in figura 13.

C
3

C
4

MT
v
s
(s)

Fig. 13 - Schema structurala a unui lant cinematic pentru avans continuu
Principalele categorii de mecanisme, ce pot exista in structura lantului cinematic
de avans continuu sunt:
> M - motor electric de curent alternativ trifazat;
CA - cutie de avansuri (este mecanismul de reglare specific lanturilor cinematice);
LR - ramificatie pentru deplasare rapida (pentru pozitionarea organului de lucru;
Ci, C
2
- cuplaje pentru selectarea regimului de deplasare a organului de lucru
(functioneaza in opozitie: C j - inchis + C
2
- deschis realizeaza deplasare cu viteza de
avans; C
j
- deschis + C
2
- inchis - deplasare rapida);
I - mecanism pentru inversarea sensului de miscare;
CS - cuplaj de siguranta impotriva suprasolicitarilor;
C
3
- cuplaj pentru avans realizat pe cale mecanica;
RM - roata de mana;
C
4
- cuplaj pentru deplasarea manuala a organului de lucru (avans sau pozitionare);
MT - mecanism de transformare a miscarii de rotatie in miscare de translatie;
> OL - organ de lucru.
Daca pentru antrenarea lantului cinematic de avans se utilizeaza un motor
electric de curent alternativ trifazat, cu turatia n
0
, marimea de iesire la organul de lucru este
viteza de avans vs, care, in functie de tipul mecanismului de transformare, se calculeaza cu
relatiile:
v
s
= n
0
i
c
i
CA
- - m z [mm/min],
(27)
L
C
S
RM
Ci

LR
C
2
23
daca mecanismul de transformare este cu pinion-cremaliera (m fiind modulul iar z -
numarul de dinti ai pinionului ce angreneaza cu cremaliera), respectiv,
24
v
s =
n
o ic ICA Ps [mm/min],
(28)
daca mecanismul de transformare este cu surub-piulita (p
s
fiind pasul surubului). In
relatiile (27) i (28), i
c
reprezinta raportul de transmitere constant al unor mecanisme din
structura lantului cinematic, iar i
CA
- raportul de transmitere variabil (reglabil) al cutiei de
avansuri.
Antrenarea lantului cinematic de avans poate fi facuta i prin legatura
cinematica la lantul cinematic principal (caz in care motorul M lipsete), intr-un punct L,
situat dupa cutia de viteze. In acest caz, marimea de iesjre la organul de lucru este avansul,
s, care, in functie de tipul mecanismului de transformare se calculeaza cu relatiile:
s = i
c
i
CA
n m z [mm/rot], (29)
daca mecanismul de transformare este cu pinion-cremaliera, respectiv,
s = ic icA PS [mm/rot], (30)
daca mecanismul de transformare este cu surub-piulita.
Viteza de avans a organului de lucru se calculeaza, in acest caz, cu
relatia
v
s
= s n [mm/min], (31)
n - fiind turatia arborelui principal.
Tinand seama de modul de antrenare rezulta ca lanturile cinematice de avans
pot fi independente si dependente (legate).

3. Lanturi cinematice pentru avans intermitent
y y

B
3
B
1

A3

A1

A
3
A
2
A
1
x x
O
O
a) b)
Fig. 14 - Miscari de avans intermitent
La masinile-unelte la care procesul de aschiere se desfasoara ciclic, sunt
necesare miscari de avans intermitent (periodic). Aceste miscari au loc in afara procesului
B3
B
2
B1
25
de aschiere, intre doua cicluri consecutive ale procesului de aschiere, asa cum este cazul
masinilor de rabotat, de mortezat, de rectificat . a.. Prin urmare, miscarile de avans
intermitent trebuie corelate cu miscarile alternative.
Considerand ca miscarea rectilinie alternativa A se realizeaza dupa directia axei
Ox (fig. 14) si avansul intermitent dupa directia axei Oy, miscarea de avans intermitent
poate avea loc la sfarsitul fiecarei cursei duble (fig. 14 - a) - la rabotare, mortezare s. a., sau
la sfarsitul fiecarei curse simple (fig. 14 - b) - la rectificare.
In fig. 15 este prezentata schema cinematica structurala a unui lant cinematic
pentru avans intermitent, la care organul de lucru executa o miscare de translatie.
5

Fig. 15 - Schema structurala a lantului cinematic de avans intermitent

In figura 15, elementele structurale au fost notate astfel:
o L - punct de legatura cinematica;
o MI - mecanismul de intermitenta;
o CA - cutie de avansuri;
o CD - cuplaj de depasire;
o I - mecanism de inversare a sensului de miscare;
o CS - cuplaj de siguranta impotriva suprasolicitarilor;
o MT - mecanism de transformare a miscarii de rotatie in miscare de
translatie;
o OL - organul de lucru;
o RM - roata de mana;
o C - cuplaj pentru deplasarea manuala a organului de lucru;
o M - motor electric pentru deplasare rapida (pentru pozitionarea organului de lucru);
o LR - lant cinematic pentru deplasare rapida.
Observatie. Din lanturile cinematice pentru avans intermitent reale, cu exceptia
elementelor MI, OL, RM, o parte din mecanismele mentionate (inclusiv CA) pot lipsi (MT
lipseste numai daca organul de lucru este o masa rotativa care executa o miscare de avans
circular).
26
M
CV
b
)
MT OL
(CA)
^0
2
c
)
CV(CA)
)
iii I
MT OL
'
v
~0
2
d
)
M CV
1y
CV2
n1 I

n2
MT OL
e
)
Fig. 16 - Lanturi cinematice pentru
miscare rectilinie
4. Lanturi cinematice pentru miscare rectilinie
La unele masini-unelte (masini de lustruit si fierastraie cu banda, fierastraie
cu miscare alternativa, masini de rabotat, masini de mortezat, masini de brosat s.a.),
miscarea principala este rectilinie, continua sau alternativa. De asemenea, la majoritatea
miscarilor de avans si de pozitionare traiectoriile organelor de lucru sunt rectilinii.
Elementul caracteristic al unui lant cinematic pentru miscare rectilinie il
constituie mecanismul de transformare a miscarii de rotatie in miscare de translatie,
mecanismele de reglare (cutiile de viteze sau de avansuri) fiind cele obisnuite,
prezentate in subcapitolele anterioare.
Principalele scheme cinematice structurale ale lanturilor cinematice pentru
miscare rectilinie sunt prezentate in fig. 16.
a) lant cinematic pentru

M CV

v
"~"n
n

;
M

nn
<
3
a
)
MT
v
2
-
/
M
nn
v
v
1
P
T
1
CV OL
v1 0
2
27
miscare
de
translatie
continua
cu
mecanis
m de
transform
are a
miscarii
de rotatie
in
miscare
de
translatie
alcatuit
din
tambur
ele T
j
si T2;
la
nt
cinemat
ic
pentru
miscare
rectilini
e
alternat
iva cu
mecan
ism de
transf
ormar
e, MT,
cu
auto-i
nversa
re;
l
ant
cinem
atic
pentru
miscar
e rectilinie alternativa cu mecanism de
transformare fara auto-inversare, la
care viteza organului de lucru, OL,
corespunzatoare cursei de retragere, v
2
,
este egala cu viteza organului de lucru
corespunzatoare cursei active;
lant cinematic pentru miscare
rectilinie alternativa cu mecanism de
transformare fara auto-inversare, la
care viteza organului de lucru v
2
> v
1
,
cu viteza v
2
- constanta;
lant cinematic pentru
miscare rectilinie alternativa cu mecanism de transformare fara auto- inversare, la care
viteza organului de lucru v
2
> v
1
, cu v
2
reglabila prin CV
2
.
La sistemele din figura 16 - c), d), e), opritorii O
J
si O
2
comanda inversarea
sensului de miscare la capetele curselor organelor de lucru, prin intermediul inversorului
/.
U 4-6 - Organologia lanturilor cinematice ale mainilor-unelte
28
U 4-6
ORGANOLOGIA LANTURILOR
CINEMATICE ALE MAINILOR-UNELTE

Unitatea 4 - LANTURI CINEMATICE PRINCIPALE

Pentru reglarea in trepte a turatiilor arborelui principal, respectiv reglarea in
trepte a frecventelor miscarilor principale rectilinii alternative, este necesara reglarea in
trepte a raportului de transmitere total al cutiei de viteze. In acest scop se folosesc
diferite tipuri de mecanisme specifice, legate, de obicei, in serie, la alegerea acestora
tinandu-se seama de raportul de reglare ce trebuie realizat, frecventa reglarii raportului
de transmitere, timpul consumat cu reglarea raportului de transmitere, spatiul disponibil
.a..
Mecanismele simple, cu raportul de transmitere reglabil in trepte, prin care se
transmite micarea intre doi arbori consecutivi ai cutiei de viteze poarta denumirea de
grupe cinematice. Numarul de rapoarte de transmitere ale unei grape cinematice poarta
denumirea de numar de comutari.
In cele ce urmeaza, se prezinta cele mai utilizate mecanisme din constructia
cutiilor de viteze ale mainilor-unelte.

1. Mecanisme cu roti si blocuri de roti dintate baladoare
Aceste mecanisme sunt cele mai utilizate in constructia mecanismelor de
reglare ale masinilor-unelte, asigurand reglarea rapida si comoda a turatiilor, prin
comanda din exterior cu ajutorul manetelor, sau prin sisteme de comanda centralizata.
Principala caracteristica a acestor mecanisme o constituie numarul treptelor blocului
balador, acelasi cu numarul comutarilor. Cel mai frecvent,
29
mecanismele cu blocuri de roti baladoare realizeaza doua sau trei comutari i mai rar, patru
comutari.
Mecanisme pentru doua comutari (fig. 1) - la acest mecanism, miscarea intre
cei doi arbori se transmite prin angrenajele cu rapoartele de transmitere i
1

zi'
i
2
= , blocul balador dublu alcatuit din rotile dintate z
1
si z
2
putandu-se

deplasa in lungul arborelui pe care se afla, acest arbore fiind canelat sau prevazut cu
pana. In cazul mecanismului cu balador interior (fig. 1-a), pentru a se putea realiza
trecerea baladorului de pe o treapta pe alta trebuie ca distanta dintre suprafetele
interioare ale rotilor fixe, L
2
, sa fie mai mare decat lungimea L\, a blocului. In ipoteza ca
toate rotile dintate au aceeasi latime - b, spatiul necesar acestui mecanism va fi L > 4b +
a, a reprezentand degajarea dintre roti.
L1
L

b a
b
b
a

z
1
z
2
z1

I
z
2

II
II

z
1
'
L
2

z
2
'

z
1
'

z
2
'
L
a) b)
Fig. 1 - Mecanisme cu blocuri baladoare pentru doua comutari:
a) cu balador interior; b) cu balador exterior
Mecanismul cu balador exterior (fig. 1-b), desi asigura o prelucrare mai usoara a
rotilor, este mai putin utilizat, deoarece necesita un spatiu mai mare (L > 6b).
Mecanisme cu blocuri baladoare pentru trei comutari (fig. 2)
Aceste mecanisme sunt formate din trei angrenaje cu rapoartele de
transmitere i
1
= ^, i
2
= , i
3
= , obtinute prin deplasarea axiala a blocului
z
1
z
2
z
3
balador triplu.
sau
30
In cazul mecanismului cu balador interior (fig. 2) spatiul necesar pentru
ansamblul celor sase roti dintate este L > 7b + a
1
+ a
2
. De asemenea, pentru acest
mecanism, se impune conditia de trecere libera a rotilor z2 (in special) si z
1
peste roata fixa
z
3
. In ipoteza ca dantura rotilor dintate este necorijata si toate angrenajele au acelasi modul,
m, aceasta conditie de comutare se exprima prin:
Re2 + Res' < A, respectiv, Re1 + Res' < A, (1)
A reprezentand distanta dintre axe.
L1
L

b
a1
b b
b a1 b
a2
b

z1
z2 z2 z1
z3
I
A
1

z1
'

L13

L

z3
'

L
12

z2
'
II

z2
'

z1
'

z3
'

a) b)

z1
z3
z2

z1
z3
z2

z1
'
X

z3
'
Li.

z2
'
II

z1
'

z3
'

z2
'

c) d)
Fig. 2 - mecanisme cu blocuri si roti baladoare pentru trei comutari:
a) cu balador interior; b) cu balador exterior; c) cu balador cu o
degajare marita; d. cu balador divizat
Din relatiile (1) exprimate sub forma:

2
v
z
2 +
2
ml < A ml m / ) + yl
z
3 + <
yl
z
3 +
z
3 h {
z
1
+ 2
) + "
m

( z
3 +
2
z
3 +
z
3

rezulta:
z
3
- z
2
> 4, respectiv, z
3
- zi > 4. (2)
I
A
31
Conditia de trecere a baladorului peste rotile fixe poate fi evitata (in sensul ca
se admit i diferente intre numerele de dinti mai mici decat 4) prin diverse solutii,
precum cea prezentata in figura 2-c, care consta in construirea blocului balador cu o
degajare marita, sau folosirea unui bloc balador divizat
(fig. 2-d.).

2. Mecanisme cu roti cuplabile
Aceste mecanisme au o larga utilizare in cadrul mecanismelor de reglare ale
mainilor-unelte, datorita unor avantaje pe care le prezinta:
S fac posibila utilizarea angrenajelor cu dantura inclinata, in V sau W; S necesita
curse mici pentru realizarea comutarilor;
S in cazul utilizarilor cuplajelor elastice, este posibila reglarea turatiei i in timp ce
maina functioneaza, iar cuplajele electromagnetice asigura automatizarea
comenzilor.
Principalul dezavantaj al acestor mecanisme aste determinat de existenta
rotilor dintate libere, in angrenare permanenta, ceea are ca efect o uzare mai intensa
danturii precum i o scadere a randamentului mecanismului de reglare, in ansamblu,
datorita pierderilor de putere prin frecare.
In functie de felul cuplajelor folosite, mecanismele cu roti cuplabile pot fi cu
cuplaje rigide i cu cuplaje elastice.
In fig. 3 sunt prezentate trei variante de mecanisme cu cuplaje rigide pentru
doua comutari.

a) b) c)
Fig. 3 - Mecanisme cu cuplaje rigide pentru doua comutari:
a) cu cuplaj bilateral cu gheare; b) cu roata baladoare si cuplaj cu gheare; c) cu
roata baladoare si cuplaj cu dantura interioara.

3. Mecanisme cu structura mixta
Aceste tipuri de mecanisme asigura reglarea raportului de transmitere atat
prin intermediul rotilor sau blocurilor de roti baladoare, cat i prin fixarea rotilor libere
cu ajutorul cuplajelor. In fig. 4 sunt prezentate patru variante constructive de mecanisme
cu structura mixta.
U 4-6 - Organologia lanturilor cinematice ale masinilor-unelte
32
C
2

I I
-
II
II X

z1
'

z
2
'
z3
'

z2
'
z3
'

z1
'

z
4
'
c) d)
Fig. 4 - Mecanisme cu structura mixta: a) cu roata baladoare si cuplaje pentru trei
comutari; b) cu mansoane de roti dintate libere si cuplaje pentru patru comutari; c) cu
balador dublu si cuplaj; d) cu balador triplu si cuplaj
z
3
C
1
m
2
z3
z
1
C2
4
T

J-L
II X
X

z
1
'
z3
'

z2
m
1
z2
z1
I
II
z2
'
z
3
'
1
1
b)
z
3

z
1
n

z2
'
z1
'
a
)
z2
z4
z
3
z2
C
z1
C
33

4. Mecanisme cu roti de schimb
Mecanismele cu roti de schimb (fig. 5) au constructie
simpla si compacta, dar necesita inlocuirea rotilor incluse in lantul
cinematic, ceea ce impune intreruperea functionarii masinii pe durate
mai mari. Un astfel de mecanism de reglare este rational a fi utilizat la
masini-unelte speciale, la care schimbarea turatiei se face la intervale
mari de timp.
Teoretic, aceste mecanisme pot realiza orice numar de comutari. Practic,
numarul de comutari este limitat din conditia reducerii numaralui de
perechi de Fig 5 - Mecanism
ro
|i>
as
tfel ca rotile sa poata fi montate atat in
ordinea cu roti de schimb A/B, cat si in ordinea B/A.

5. Mecanisme cu intermediara
Mecanismele cu intermediara sunt frecvent utilizate in constructia
cutiilor de viteze ale masinilor-unelte, constituind ultima grupa cinematica.
Mecanismele cu intermediara pot realiza salturi relativ mari intre comutari (intre
rapoartele de transmitere), rezolvand si problema indicelui de structura al ultimei
1

[

34
grupe cinematice, ca urmare a faptului ca permit rapoarte de reglare mai mari, deoarece,
raportul de transmitere minim se obtine prin mai multe angrenaje.
Dupa forma treptei intermediare i numarul de comutari, mecanismele cu
intermediara se impart in doua categorii:
mecanisme cu intermediara simpla (pentru doua comutari);
mecanisme cu intermediara complexa (cu mai mult de doua comutari).
Orice mecanism cu intermediara permite transmiterea mis.carii pe doua cai: una
directa i cealalta - prin intermediara. O conditie esentiala impusa acestor mecanisme este
aceea ca, sensul de rotatie la ieirea din mecanism trebuie sa fie acelai, indiferent pe ce
cale se transmite
mis.carea.

_

Z
3
r

I )
4 _

C2
a)

Z6

Zi Z2

Z3 n
n
Z
4

IT
b)
Fig. 6 - Mecanisme cu intermediara simpla: a) cu cuplaj bilateral cu gheare; b)
cu roata intermediara - z
i
- libera in angrenare permanenta cu roata lata - z
2
.
Z
4
i ,1.

I
k
Z
3
35
Fig. 7 - Mecanisme cu intermediara complexa: a) mecanism
de forma 2 + 1; b) mecanism de forma 4 + 1.

Domeniile turatiilor realizate direct sau prin intermediara (simpla sau
complexa) pot fi distincte sau partial suprapuse.
36
Unitatea 5 - LANTURI CINEMATICE DE AVANS

1. Sisteme de sanii suprapuse
Pentru realizarea miscarilor de avans, sistemul de lucru al masinii-unelte
trebuie sa contina o serie de elemente specifice: mese, sanii, carucioare, platouri s. a.
In fig. 8 sunt prezentate cateva exemple de sisteme de sanii si alte elemente
specifice, prin care se realizeaza miscari de avans sau de pozitionare.

np

r"1
2
SL
ST
s
L1
s
L2_

1
2 3 1
b)

ns

1 2
-6

s
V
(s
z
)
s
T
(s
y
)

3
d)

2 1
?

Pozitionare

Pozitionare

sr
J

I I 1
I I -
4
s
L2

j
s
T2

r-

a
)
s
L
(s
x
).
1 1
n

s
s
T1

I I
I I

n
p
c
)

sr""
i

3
4
/ I /
37

e)
2 5
1

f)

sv
4
3
4 3

Fig. 8 - Exemple de sisteme de sanii utilizate la masini - unelte
Notatiile din figura 8 au urmatoarele semnificatii:
- n
p
, n
s
- turatia piesei, respectiv, turatia sculei (miscari principale);
- s
L
- avans longitudinal, s
T
- avans transversal, s
V
- avans vertical, s
tg
- avans
tangential, sr - avans radial, sc - avans circular, sa - avans axial.
Cifrele definesc urmatoarele organe de lucru:
fig. 8-a: 1 - sanie longitudinala, 2 - sanie transversala;
fig. 8-b: 1 si 2 - sanii longitudinale, 3 - sanie transversala;
fig. 8-c: 1 si 3 - sanii longitudinale, 2 si 4 - sanii transversale;
fig. 8-d: 1 - sanie longitudinala, 2 - sanie transversala, 3 - sanie verticala;
fig. 8-e: 1 - sanie longitudinala (axiala), 2 - sanie tangentiala, 3 - sanie radiala, 4 -
masa rotativa;
fig. 8-f: 1- montant, 2 - traversa mobila, 3 - sanie radiala, 4 - sanie verticala
(axiala), 5 - ghidaj inclinabil.
De mentionat ca, toate organele de lucru ce executa miscari de avans, executa
si miscari de pozitionare a sculei fata de semifabricat, inainte de executarea efectiva a
unei operatii de prelucrare prin aschiere.

2. Mecanisme pentru reglarea in trepte a avansului continuu
Mecanismele pentru reglarea in trepte a avansului continuu poarta denumirea
de cutii de avansuri. Acestea pot avea structuri asemanatoare cutiilor de viteze,
realizand avansuri sau viteze de avans ordonate in progresie geometrica. Ele difera de
cutiile de viteze prin:
gabarit, care este mai mic, datorita puterii mai mici transmise;
existenta, eventual, a unor ramificatii (dupa mecanismul de reglare propriu-zis)
pentru obtinerea miscarilor de avans dupa mai multe directii;
existenta, eventual, a unei ramificatii in paralel cu mecanismul de reglare, pentru
deplasarea cu viteza rapida a organelor de lucru.
Pe langa cutiile de avansuri de tip cutie de viteze, la masinile-unelte se
utilizeaza frecvent si mecanisme specifice pentru reglarea in trepte a avansului, care sunt
prezentate in cele ce urmeaza.
Mecanismul cu con Norton
Mecanismele cu con Norton (fig. 9) se intalnesc in structura unor strunguri
normale, fiind utilizate atat pentru reglarea avansului cat si pentru reglarea pasilor
filetelor (pentru a obtine seria de baza), motiv pentru care rapoartele de transmitere sunt
ordonate in progresie aritmetica. Aceste mecanisme realizeaza 6 ... 12 comutari.
Mecanismul este alcatuit din doi arbori, pe arborele I fiind fixate un numar q
de roti dintate care au acelasi modul, dar numere de dinti diferite, pe arborele II
38
aflandu-se o roata baladoare cu z dinti. Pentru a se putea transmite miscarea intre toate
rotile conului Norton si roata z, se utilizeaza roata intermediara zi, care poate fi scoasa
din angrenare si reintrodusa in alta pozitie, prin bascularea bratului B in jurul arborelui
II. Pozitia corecta si sigura a rotii z
39
II
z
j
I
este asigurata de indexorul /, care se introduce in gauri special practicate in carcasa C.
Mecanismul cu con Norton poate functiona in doua
variante: 1 - cu conul Norton conducator, cand
realizeaza rapoarte de transmitere de
zq
z
forma i; = , 2 - cu conul z
Norton condus, cand realizeaza rapoarte de
transmitere de 1
z
forma ij' =
= . Acest lucru
z
j j
este necesar pentru a putea
prelucra toate tipurile de filete. Pentru a functiona in cele doua variante se folosesc
sisteme de comutare speciale, de tipul celor prezentate in fig. 10.
z1 C
z3
Comanda externa
I
MN
1

z4
III

II
z
2
i ------
MN
C
z5
zi IV
II

z
2

T __

IV
Comanda externa

ti

z
5

1 i
- J
I

III

z1

! ! I

zi

z4
a) b)
Fig. 10 - Sisteme de comutare: a) cu roata baladoare, z
1
si cuplaj cu dantura interioara; b) cu
roata baladoare, z
1
, cu angrenare succesiva cu rotile z
2
si z
3
Mecanismul cu blocuri baladoare

I

z
1
z
2

z1
.

z
2
.
F
i
g
.
1
1
-
C
u
ti
e
de avansuri cu blocuri baladoare
(varianta)
zj
- X X X X
z
tz2L__
II
z
i
j
Fig. 9 - Mecanismul cu con Norton
40
II

zq

X

zq
.
Cutia de avansuri cu
blocuri baladoare prezentata
schematic in fig. 11 este specifica
tot strungurilor normale asigurand
reglarea avansurilor i pailor
filetelor (seriile de baza), fiind
alcatuita din doi arbori i trei
blocuri baladoare cu cate doua
comutari fiecare (pentru a fi
comandate prin aceeasj maneta).
Rapoartele de transmitere sunt
ordonate tot in progresie
aritmetica. i aceste
41
mecanisme functioneaza in doua variante (cu arborele I conducator, sau cu arborele I
condus). Pentru aceasta se utilizeaza sisteme de comutare precum cele ale cutiilor de
avansuri cu con Norton.
Mecanismul cu pana amovibila

zi
z
1
z
2

I.
z2

z
q
'

J]
M
a) b)
Fig. 12 - Mecanismul cupana amovibila: a) schema cinematica; b) schema constructiva
Mecanismul cu pana amovibila (fig. i2-a) este alcatuit din doua conuri de roti
dintate, in angrenare permanenta, rotile unui con fiind fixate pe arborele I iar rotile celui
de al doilea sunt libere pe arborele II. Pentru transmiterea mis.carii printr-un angrenaj
oarecare, se fixeaza roata libera corespunzatoare, pe arborele II, cu ajutorul unei pene
speciale care se poate deplasa in lungul arborelui.
Elementele din schema constructiva (fig. 12-b) au urmatoarea semnificatie: 1
- pana amovibila; 2 - tija de comutare (deplaseaza pana
amovibila); 3 - arc lamelar; 4 - roata dintata
libera fata de arbore; 5 - inel de distantare a
rotilor dintate; 6 - arbore tubular; 7 -
articulatia penei.
Mecanismul cu sisteme de cuplaje
Mecanismele cu cuplaje se
caracterizeaza printr-o structura compacta,
comutarile realizandu-se prin inchiderea
ordonata a cuplajelor.
Fig. 13 - Mecanismul cu cuplaje

3. Cutii de multiplicare
Intrucat mecanismele pentru
reglarea in trepte a avansului prezentate
au un numar relativ redus de rapoarte de
transmitere, pentru marirea domeniului
z3
C
3 z1
z
2
II
III

VI IV
V
z2'
C
4 z3
.
z1
.
CA CM/
7"
Fig. 14 - Mecanisme pentru reglarea avansului
legate in serie

4
I
5
6
7
II
42
de reglare a avansurilor, se poate
recurge la
2
2
43
legarea in serie a acestor mecanisme cu alte mecanisme speciale de reglare, numite cutii
de multiplicare (fig. 14).
Cutiile de multiplicare sunt mecanisme cu roti dintate care realizeaza,
in mod obisnuit, rapoarte de transmitere ordonate in
progresie geometrica, cu ratia de forma <p = 2
X
, cu x =
1 sau x = 2, in functie de tipul si constructia
mecanismului. Cele mai utilizate sunt
5
cutiile de multiplicare cu blocuri baladoare si cele cu
meandru.
In figura 15 este prezentata schema
cinematica a unei cutii de multiplicare cu blocuri
baladoare care realizeaza patru rapoarte de
transmitere.
Daca a, b, c reprezinta numerele de dinti ale
rotilor dintate, cele
patru rapoarte de
Fig. 15 - Cutie de multiplicare cu blocuri baladoare (varianta)

c b
i
4
= -------. Pentru b = 2a, rezulta: i
1
= 1/4; i
2
= 1/2; i
3
= 1/1; i
4
= 2/1, deci ratia
c a
(
P
=

2
- b b b
Mecanismele de tip meandra (fig.
16), utilizate, de asemenea, in constructia
cutiilor de multiplicare, au in structura
mansoane cu doua roti dintate, cu numerele
T 5 5 ~
de dinti a si b, libere pe arborii I si II, o roata cu a
dinti fixa pe arborele de intrare, I si o roata
baladoare cu c dinti pe arborele de iesire III.
Pentru a se prelua miscarea atat de la rotile cu a
dinti cat si de la cele cu b dinti este
5 5 5
utilizat un dispozitiv cu roata intermediara z
i
basculanta, asemanator celui de la cutia de
avansuri cu con Norton.
Daca b = 2a si c = a, rapoartele de transmitere
realizate de mecanism rezulta de forma:

i
1

i
2 =

a b z
i
b z
i
c
III
II
HX
c a a b a a
transmitere sunt: i
:
;

i
2
;

i
3 b b c b b a
II
Mb
a
i

b
b
III

Fig. 16 - Mecanism cu meandru
= ^ = 1;
c
a a
2
2
44
a a b
=
=
b b c = b c = 2
1
. = a a a b
i 3
=
b ' b ' b ' c
a a c
1

f
V
a^
j
-
1
_ a =
b J
c
1
2J
- 1
'

f a
1
n-1
a
1

V
b J
c 2
n-
1
4. Mecanisme pentru avans intermitent
Mecanismul cu clichet este cel mai utilizat mecanism pentru avans intermitent, datorita
simplitatii constructive, sigurantei in functionare si posibilitatii comode de reglare a
marimii avansului (fig. 17).
a

Fig. 17 - Mecanismul cu clichet
Mecanismul consta din roata de clichet RC si clichetul CL, fixat pe un brat
care poate oscila, in jural axei rotii de clichet, cu unghiul a. Datorita profilului
clichetului si al dintilor rotii, in unul din sensuri clichetul antreneaza roata de clichet,
care este solidara cu surubul conducator SC, in timp ce in celalalt sens de oscilatie
clichetul sare peste dintii rotii, fara a o antrena. Pentru a se evita rotirea in sens invers a
rotii de clichet, este prevazut clichetul fix CF.
Marimea avansului intermitent al organului de lucru, OL, depinde de
amplitudinea oscilatiei unghiulare a bratului port-clichet, care se poate regla prin
modificarea lungimii manivelei M. Daca mecanismul surub-piulita are pasul p
SC
, roata
de clichet - z dinti si se noteaza cu z
x
numarul de dinti depasiti de clichet la o oscilatie,
marimea avansului rezulta potrivit relatiei

s
=
Psc:^ (3)
45
z
Mecanismul cu cruce de Malta (fig. 18)
Acest mecanism este alcatuit dintr-un disc D, pe suprafata caruia se afla un
bolt B care, la rotirea continua a discului D, intra succesiv in canalele crucii de Malta
CM si, prin urmare, aceasta se va roti intermitent.
46
Fig. 18 - Mecanismul cu cruce de Malta
M
Fig. 19 - Schema mecanismului cu biela-manivela
Marimea avansului
poate fi reglata, grosier, prin
modificarea numarului de bolturi
ce pot fi montate pe disc i, fin -
prin cutia de avansuri CA.

Unitatea 6 - MECANISME PENTRU TRANSFORMAREA
MI^CARII DE ROTATIE IN MISCARE DE TRANSLATIE

1. Mecanisme cu auto-inversare
Mecanismul cu biela-manivela (fig. 19)
Mecanismul cu biela-manivela este utilizat pentru frecvente mari i curse
mici ale organului de lucru.
Viteza organului de lucru in timpul cursei este variabila (dezavantajoasa
pentru procesul de aschiere), legea de variatie corespunzatoare cursei de retragere fiind
aceeai cu cea corespunzatoare cursei active (fig. 20) i,
prin urmare v2 max = vj max.
Pentru reducerea gradul de neuniformitate a vitezei de achiere, precum i
pentru a se asigura un spatiu a pentru angajarea sculei in achiere i un spatiu b pentru
iesirea sculei din achiere, din cursa totala L a organului de lucru, se utilizeaza numai o
portiune L^.
Mecanismul cu culisa oscilanta (fig. 21) - este utilizat pentru frecvente relativ mari ale
organului de lucru si curse pana la 1000 mm. Miscarea de rotatie continua a manivelei
M, prin piatra de culisa PC, este transformata in miscare de rotatie oscilanta a culisei C.
Aceasta miscare este transformata, prin bieleta B in miscare rectilinie alternativa a
organului de lucru OL.
Dupa cum rezulta din figura 22, viteza organului de lucru in timpul cursei
organului de lucru este variabila dar, legea de variatie corespunzatoare cursei de
retragere este diferita fata de cea din cursa de lucru.
v
2

v1
- ___ N N
OL
f-
x
D

B
OL
[
S
r
S
C
C
M
v
v
1 max
Fig. 20 - Variatia vitezei
v
2 max
4
47
Fig. 22 - Variatia vitezei
organului de lucru
Deoarece unghiul de rotire a manivelei in timpul cursei de retragere este mai mic decat
unghiul a - corespunzator cursei active, viteza medie de retragere a organului de lucru
este mai mare decat viteza medie din cursa activa.
Mecanismele cu cama-tachet (fig. 23) - sunt utilizate pentru obtinerea
micarilor de avans ale organelor de lucru (saniile strungurilor
automate, miscarea de translatie a sculei la detalonare s. a.).
Deplasarea organului de lucru in cursa activa
este realizata de cama K, fixata pe
arborele de comanda AC, iar
deplasarea in cursa de retragere este
asigurata de resortul R, care asigura
si contactul dintre cama si tachetul
T.
In mod obisnuit, cama este profilata dupa o
spirala arhimedica si, prin urmare, viteza organului de lucru in cursa activa este
constanta.

2. Mecanisme fara auto-inversare
Mecanismele cu pinion - cremaliera (fig. 24) sunt utilizate in cadrul lanturilor
cinematice principale si de avans, cand cursele organelor de lucru sunt mari.
Observatie - la sistemul din fig. 24-b, pentru ca pinionul sa poata executa cele
doua miscari - de rotatie si de translatie - este necesara o legatura cinematica printr-o
roata baladoare aflata pe bara avansurilor BA.

Fig. 21 - Schema mecanismului
cu culisa oscilanta
OL
R
I I
-
: I
v1
m
v
v2
U

u

v
v
v
1max
v
2max
AC

m

v..
n
K

T
Fig. 4.23 - Mecanismul cu
cama-tachet
48

Cr
OL

n

v

^------ \f\f-
m, z

4
a) b)
Fig. 24 - Mecanisme cu pinion - cremaliera: a - cu pinion in miscare de rotatie si cremaliera,
fixata la organul de lucru, in miscare de translatie; b - cu cremaliera fixa si pinion in
miscare de rotatie si de translatie
Daca pinionul are modulul m, numarul de dinti z si se roteste cu turatia n, viteza
organului de lucru se calculeaza cu relatia
v = m z n, [mm/min].
(4)
La masinile-unelte grele se pot utiliza doua angrenaje pinion-cremaliera (fig. 25).

v
t

a)
Fig. 25 - Mecanisme cu doua angrenaje pinion-cremaliera
b)
Solutia din fig. 25-a, cu arborele orizontal comun si angrenaje cu dantura
inclinata asigura o functionare mai silentioasa si o constructie mai simpla, dar are
dezavantajul ca angrenarea este influentata, in timp, de uzura ghidajelor. Daca spatiul
necesar montarii mecanismelor permite, arborii celor doua pinioane pot fi montati in pozitie
verticala (fig. 25-b), aceasta solutie eliminand dezavantajul de mentionat mai sus.
Mecanismul cu melc-cremaliera melcata (fig. 26) are o rigiditate mare, functionare
silentioasa, realizand si o demultiplicare importanta a miscarii. Pentru a se putea asigura
montajul lagarelor melcului, axa acestuia este inclinata

49
Daca melcul are modulul m, numarul de inceputuri k i se rotes.te cu turatia n,
viteza axiala, in miscarea aparenta de insurubare, va fi
vi = k n m n.
Conform fig. 26-b, viteza normala pe dintii cremalierei
vi k - - m
v
2
= ----- 7 ------ \ = ----- 7 ------ \ - n .
cos(a - ) cos(a - )
Rezulta viteza de deplasare a cremalierei si, deci, a organului de lucru, v = v
2
cosP, adica:
k - - m - cos
v
= ------( --- o T
- n .

(5)
cos(a - )
Mecanismele cu surub-piulitu au o larga utilizare in structura lanturilor cinematice de
avans, oferind o serie de avantaje, printre care: capacitate de auto-franare, precizie ridicata,
functionare linistita, transmit forte axiale mari la dimensiuni ale mecanismelor relativ mici.
Solutiile constructive din fig. 27 au urmatoarele particularitati:
a - mecanism cu surubul in miscare de rotatie si piulita, fixata la organul de lucru, in
miscare de translatie;
b - mecanism cu piulita fixa, surubul executand ambele miscari (roata z prin care este
asigurata miscarea de rotatie a surubului este baladoare si impiedicata sa se deplaseze axial);
cu unghiul a fata de directia de deplasare a organului de lucru si, ca urmare, cremaliera
are dantura inclinata cu unghiul .
I v
Fig. 26 - Angrenajul melc-cremaliera: a - schema;
b - obtinerea vitezei organului de lucru
50
O
L
p
SC
a)
O
L
O
L
b)
O
L
p
SC
n
SC
c - mecanism cu piulita rotativa, capetele surubului fiind fixate la organul de lucru;
d - mecanism cu surubul fix, piulita executand ambele miscari, de rotatie si de
translatie, impreuna cu organul de lucru.
nSC
v v
P 4 P
I

p
SC
6

z
2
zi c) z2
z
i d)
Fig. 27 - Mecanisme cu surub-piulita
Daca mecanismul surub-piulita are pasul pSC, numarul de inceputuri k (cel mai
frecvent k = i) iar surubul sau piulita se roteste cu turatia nSC, viteza de deplasare a organului
de lucru se calculeaza cu relatia
v = k PSC nsC (6)

p
SC
U 7-8 - Strunguri
51
U 7-8
STRUNGURI

Unitatea 7 - STRUNGUL NORMAL

1. Definire, domenii de utilizare, clasificare

Generarea suprafetelor pe strunguri se realizeaza (Fig. 1) prin compunerea
unei micari de rotatie (miscarea principala - I ) c u o miscare rectilinie de avans (dupa
o directie paralela cu axa piesei - II, perpendiculara pe aceasta - III, sau inclinata - IV).
La majoritatea strungurilor, miscarea principala este efectuata de piesa, 1, iar miscarile
de avans de catre scula aschietoare, 2.
Strungurile sunt masini-unelte destinate prelucrarii suprafetelor de revolutie
cilindrice, conice (exterioare sau interioare), plane frontale, elicoidale sau profilate. In
acest scop se utilizeaza scule aschietoare precum cutite de diferite tipuri, burghie,
alezoare, tarozi, filiere etc.
Avand in vedere marea diversitate de variante constructive, strungurile se
clasifica dupa diferite criterii, cum ar fi:
S dupa pozitia axei semifabricatului: orizontale (normale) sau verticale (carusel);
S dupa directia ghidajelor fata de axa semifabricatului: paralele sau
transversale (frontale); S dupa tipul portsculelor: normale sau revolver; S dupa
numarul arborilor principali: monoaxe sau multiaxe; S dupa gradul de automatizare:
neautomate, semiautomate, automate; S dupa gradul de specializare: universale sau
specializate (pentru axe cu
came, arbori cotiti, de detalonat etc.); S dupa
gabarit: usoare, mijlocii, grele; etc.
52
2. Scheme de aschiere

Principalele scheme de aschiere intalnite la prelucrarile prin strunjire sunt
prezentate in fig. 1.

\
1 2
C)

Fig. 1 - Scheme de aschiere laprelucrareaprin strunjire: a) prelucrarea suprafetelor cilindrice
exterioare; b) prelucrarea suprafetelor plane frontale; c) prelucrarea suprafetelor conice prin
metoda generatoarei materializate; d) prelucrarea suprafetelor conice prin metoda
generatoarei cinematice; e) prelucrarea suprafetelor cilindrice interioare; f) prelucrarea
canalelor (debitare).

3. Strungul normal

In mod uzual, strungul monoax, paralel, orizontal, cu portscula normala si
neautomat este denumit strung normal. Pe acest tip de masina-unealta se pot prelucra o
gama foarte variata de piese, de dimensiuni si din materiale diferite, precum si un numar
mare de tipuri de filete; acest lucru este posibil numai in conditiile unui domeniu larg de
reglare a turatiilor, avansurilor si pasilor filetelor.
In Fig. 2 este prezentata schema cinematica structurala a strungului normal,
in care sunt redate principalele elemente constructive si functionale. Notatiile de pe
figura au urmatoarele semnificatii: 1 - batiu; 2 - papusa fixa; 3 - dispozitiv pentru
prinderea piesei (universal); 4 - carucior (sanie longitudinala); 5 - sanie transversala; 6 -
sania port-cutit; 7 - portscula;
8 - papua mobila; 9 - pinola papuii mobile; 10 - varf de centrare; 11 - tava colectoare
de achii i lichid de racire.

e
)
U 7-8 - Strunguri
53
2 3 4 5 7 6 10 9 8

1 11

Fig. 2 - Strungul normal (schema cinematice structurale)

De asemenea, in Fig. 2 s-au mai facut notatiile: ME - motor electric; CV -
cutie de viteze; CAF - cutie de avansuri i filete; SC
L
- urub conducator longitudinal;
SC
T
- surub conducator transversal; BA - bara de avansuri; z
1
-pinion; CR - cremaliera;
RM
1
... RM
4
- roti de mana (de manevra).
Cutia de viteze se gaseste in papusa fixa si are rolul de a transmite miscarea
de la motorul electric la arborele principal, cu un anumit raport de reglare (rezultand,
astfel, miscarea principala, I). Pe capatul arborelui principal se gaseste dispozitivul
pentru prinderea semifabricatului, care poate fi universal cu bacuri, platou cu bacuri,
dispozitiv de antrenare sau alt dispozitiv special.
Miscarea de avans longitudinal a sculei, II, se realizeaza cu ajutorul
caruciorului, utilizandu-se un mecanism de transformare a miscarii din rotatie in
translatie (pinion - cremaliera - pentru strunjire cu avans longitudinal, exclusiv filetare,
surub - piulita - pentru filetare).
Avandu-se in vedere ca, in cazul prelucrarii filetelor, trebuie sa existe
posibilitatea obtinerii unui lant cinematic inchis (lantul cinematic de filetare), pentru
antrenarea lantului cinematic de avans se preia miscarea de la arborele principal. Pentru
reglarea marimii avansului si a pasului filetelor, se regleaza rapoartele de transmitere ale
lantului cinematic de avans, atat prin rotile de schimb de filetare AF/BF, cat si prin
modificarea raportului de transmitere a cutiei de avansuri si filete.
Mecanismele din cutia caruciorului permit transmiterea miscarii atat la
mecanismul pinion - cremaliera, cat si la surubul conducator transversal SC
T
, cu ajutorul
caruia se realizeaza deplasarea saniei transversale, in miscarea de avans transversal, III.
54
Pentru prelucrarea unor suprafete cilindrice scurte, sau a unor suprafete
conice, se poate utiliza sania port-cutit, care are posibilitatea de a se roti cu diferite
unghiuri si de a se bloca astfel, avansul IV realizandu-se manual, cu ajutorul rotii de
mana RM
3
. Pe sania port-cutit se gaseste portscula, prevazuta cu 4 locasuri pentru
montarea cutitelor de strung; ea se poate roti si bloca (miscarea auxiliara VII), pentru
aducerea succesiva a sculelor in pozitie de lucru. In cazul prelucrarii unor piese de
lungime mare, pe langa prinderea lor in universal se mai sprijina si extremitatea din
dreapta, cu ajutorul unui varf de centrare montat in pinola papusii mobile. Papusa
mobila are posibilitatea de a se deplasa in lungul ghidajelor strungului si de a se bloca in
diferitele pozitii, impuse de lungimea pieselor prelucrate (miscarea auxiliara VI). Pentru
prelucrarea suprafetelor conice de lungime mare si avand unghiul de inclinare a
generatoarei mic, papusa mobila se poate deplasa si dupa o directie perpendiculara pe
axa strungului.
In vederea executarii operatiilor de gaurire cu burghiul, ca si pentru
prelucrarea gaurilor deja existente cu scule specifice (largitoare, adancitoare, alezoare),
acestea se monteaza in papusa mobila iar avansul, V, se realizeaza manual, cu ajutorul
rotii de mana RM
4
.
Rotile de mana RM
1
si RM
2
se utilizeaza pentru efectuarea unor operatii de
reglare (aschieri de proba) sau pentru prelucrarea cu avans manual pe directie
longitudinala, respectiv transversala.

Unitatea 8 - ALTE TIPURI DE STRUNGURI

1. Strungul vertical (carusel)

Strungul vertical (numit frecvent si strung carusel) se caracterizeaza prin
aceea ca arborele principal este dispus vertical si, prin urmare, platoul pentru fixarea
pieselor de prelucrat este asezat in plan orizontal. El este destinat, in general, prelucrarii
pieselor de dimensiuni mari.
Datorita particularitatilor arhitecturale si constructive pe care le are, strungul
vertical prezinta o serie de avantaje (fata de cel normal), cum ar fi:
> fixare mai usoara a pieselor pe platou, precum si reducerea semnificativa a
timpului ajutator necesar;
posibilitatea echiparii mainii cu 2 . .. 4 carucioare port-cutit , ceea ce permite
efectuarea simultana a mai multor operatii de prelucrare;
conditii mai bune de observare a pieselor care se prelucreaza i masurare mai
uoara a dimensiunilor pieselor;
rigiditate sporita a mainii, deci posibilitatea utilizarii unor regimuri de aschiere mai
intense, in conditiile obtinerii unei calitati mai bune a suprafetelor pieselor
prelucrate;
U 7-8 - Strunguri
55
spatiu mai redus ocupat de masina, in comparatie cu strungurile normale care ar
putea prelucra piese de aceleasi dimensiuni.
Pe strungurile verticale se pot efectua, in mod uzual sau utilizand dispozitive
speciale, toate operatiile de strunjire cilindrica, conica si plana, exterioara si interioara,
de gaurire si alezare, precum si de filetare.
Exista doua criterii de clasificare specifice strungurilor verticale:
dupa numarul montantilor: cu un montant (pentru piese cu diametrul mai mic de
1800 mm) sau cu doi montanti (pentru piese cu diametrul peste 1800 mm);
dupa felul traversei: cu traversa fixa (pentru piese avand inaltimea sub 700 mm) sau
cu traversa mobila (pentru piese ce depasesc 700 mm).
In fig. 3 este prezentata schema cinematica structurala a unui strung vertical
cu doi montanti, cu traversa mobila. Miscarea principala este notata cu I, in timp ce
Fig. 3 - Strung vertical cu doi montanti (schema cinematice structurale) 1 -
batiu; 2 - montanti; 3 - traversa mobila; 4 - traversa de rigidizare; 5 - carucior
orizontal; 6 - sania caruciorului orizontal; 7 - carucior vertical; 8 - saniile
carucioarelor verticale; 9 - platou pentru fixarea piesei.
56
miscarile de avans ale sculelor sunt II, V si VI (pe directie orizontala), respectiv III, IV si
VII (pe directie verticala).

2. Strungul revolver

Strungurile revolver sunt destinate pentru prelucrarea pieselor cu suprafete
de revolutie avand o forma ce necesita prelucrarea prin strunjire cu ajutorul a mai mult
de patru cutite (cate ar putea fi montate intr-o portscula de strung normal). In acest caz,
cutitele se monteaza intr-o port-scula speciala (numita si cap-revolver) care dispune de 6
... 18 locasuri; montarea se face in ordinea in care sculele urmeaza sa fie utilizate pentru
prelucrare.
Principalele operatii care se executa in mod curent pe strungurile revolver
sunt: strunjire cilindrica exterioara sau interioara, strunjire a suprafetelor plane frontale,
strunjire de profilare, gaurire, profilare a gaurilor, filetare (interioara sau exterioara),
debitare.
Utilizarea strungurilor revolver este eficienta in cazul prelucrarii loturilor
mari de piese sau chiar la fabricatia in masa, caz in care timpii auxiliari consumati pentru
montarea si reglajul unui numar mai mare de scule sunt compensati de realizarea unor
timpi tehnologici mai mici.
In functie de pozitia axei capului revolver, exista doua categorii de strunguri
revolver: orizontale (cu portscula-disc) si verticale (cu portscula-turela). Deoarece in
mod obisnuit portscula-turela nu se poate deplasa pe directie transversala, strungurile
revolver verticale sunt echipate si cu un al doilea carucior, pe care se afla dispusa o sanie
transversala, echipata cu o portscula normala.

2.1. Strungul revolver orizontal
Strungurile revolver orizontale au portscula-disc montata pe o sanie
longitudinala, prin intermediul careia se realizeaza avansul longitudinal; prelucrarea
suprafetelor plane frontale, executarea diferitelor canale si retezarea pieselor se
efectueaza prin inlocuirea miscarii de avans transversal propriu-zis cu o miscare de
avans circular in jurul axei portsculei; aceasta nefiind coaxiala cu axa piesei prelucrate,
rezulta astfel o miscare de apropiere a taisului sculei de axa piesei.
U 7-8 - Strunguri
57
Principalele parti componente ale strungurilor revolver orizontale sunt (fig.
4): 1 - batiu; 2 - papusa fixa; 3 - dispozitiv pentru prinderea semifabricatului; 4 - sanie
longitudinala (caruciorul capului revolver); 5 - disc revolver; 6 - tambur de comanda cu
opritori; 7 - tava pentru colectarea aschiilor si a lichidului de racire-ungere.
Prinderea semifabricatului in vederea prelucrarii se poate face in dispozitive
cu bucsa elastica (pentru semifabricat de tip bara) sau in universal cu bacuri (pentru
semifabricate individuale).
In vederea aducerii diferitelor scule in pozitie activa, discul revolver se
roteste, pentru pozitionarea corecta a sculelor fiind necesar un sistem de indexare.
Pentru programarea lungimii curselor de lucru ale sculelor, se utilizeaza un sistem de
opritori reglabili, montati in canalele tamburului de comanda. Acesti opritori asigura
deplasarea pe directie longitudinala cu precizie ridicata, la sfarsitul cursei ei intrerupand
miscarea de avans.

2.2. Strungul revolver vertical
Schema cinematica structurala a unui strung revolver vertical este prezentata
in fig. 5.
Constructia acestui tip de strung este asemanatoare cu cea a strungului
revolver orizontal. Deosebirile sunt date de pozitia verticala a axei de rotatie a turelei 5,
precum si de prezenta celui de-al doilea carucior, 6, pe care se afla montata sania
transversala 7, cu portscula 8. In mod uzual turela este hexagonala, pe fiecare fata
Numarul de scule care pot fi montate pe o portscula-disc este, in general, mai
mare decat in cazul portsculelor-turela. In fig. 5.4 este prezentata schema cinematica
structurala a unui strung revolver orizontal.
2 3 5 4 6
Fig. 4 - Strungul revolver orizontal (schema cinematica structurala)
58
existand cate un locas pentru montarea unei scule simple sau a unui dispozitiv cu scule
multiple.

Fig. 5 - Strungul revolver vertical (schema cinematica structurala)

Pentru aducerea unei scule in pozitie de lucru, turela se roteste pana in pozitia
dorita, dupa care se blocheaza. Operatiile care necesita avans transversal se pot executa
numai cu sculele montate in suportul portcutit de pe sania transversala. La fel ca la
strungurile revolver orizontale, prinderea semifabricatului se poate realiza cu
mecanisme cu bucsa elastica sau cu universal cu bacuri.
Pentru reducerea timpului auxiliar consumat cu prinderea si desprinderea
piesei, strungurile revolver moderne sunt echipate cu sisteme de prindere hidraulice sau
pneumatice. In acelasi scop, se recurge la sisteme automate de deblocare - indexare -
blocare ale capului revolver, aceste operatii realizandu-se in cursa de retragere a
caruciorului capului revolver si in cea de revenire in zona de lucru.
U 9-10 - Maini de frezat
59
U 9-10
MAINI DE FREZAT

Unitatea 9 - MASINI DE FREZAT CU CONSOLA


Mainile de frezat sunt maini-unelte destinate prelucrarii pieselor prin
as.chiere, cu ajutorul unor scule cu mai multe taiuri, numite generic freze, care
indeparteaza adaosul de prelucrare sub forma unor as.chii discontinui, de sectiune
variabila. In general, micarea principala, de rotatie (I, fig. 1), este efectuata de catre
scula, micarile de avans (cel mai frecvent translatii, II, III) sunt executate fie toate de
catre piesa, fie o parte de catre scula i alta parte de catre piesa.
Cu ajutorul mainilor de frezat se pot genera suprafete plane (orizontale,
verticale sau inclinate) dar i suprafete profilate (spre exemplu danturi). In general,
frezarea este un procedeu de prelucrare cu o productivitate ridicata dar calitatea
suprafetelor obtinute este modesta, de cele mai multe ori dupa frezare fiind necesara o
operatie de finisare.
Mainile de frezat se pot clasifica dupa mai multe criterii, dintre care se pot
enumera urmatoarele:
S dupa pozitia axei arborelui principal: orizontale, verticale sau cu pozitie reglabila a
axei;
S dupa arhitectura: maini de frezat cu consola, maini de frezat plan sau
maini de frezat longitudinale; S dupa gradul de automatizare: neautomate,
semiautomate, automate; S dupa gradul de specializare: universale sau specializate
(pentru frezat
filete, pentru danturat, pentru copiere etc.).
60

Principalele scheme de aschiere intalnite la prelucrarile prin frezare sunt

f)
g)
61
a) b)
c)
Variantele de prelucrare expuse mai sus sunt urmatoarele:
a) prelucrarea unei suprafete plane cu o freza cilindrica;
b) prelucrarea simultana a doua suprafete plane perpendiculare cu o freza
cilindro-frontala;
prelucrarea ghidajelor trapezoidale cu o freza profilata;
prelucrarea canalelor in T";
prelucrarea unui canal de pana cu freza deget;
prelucrarea unui canal de pana cu freza disc;
prelucrarea simultana a mai multor suprafete cu un set de freze;
h) frezarea de dantura cu freza disc-modul;
i) frezarea de dantura cu freza deget-modul.
h)
i
)
Fig. 1 - Scheme de aschiere la prelucrarea prin frezare; I - miscarea principala;
II, III - miscari de avans longitudinal, respectiv transversal.
62

3. Masina de frezat cu consola
Mainile de frezat cu consola sunt destinate prelucrarii pieselor de
dimensiuni mici i mijlocii. Dupa pozitia arborelui principal, aceste maini pot fi
orizontale (fig. 2) sau verticale (fig. 3). Pentru mainile de frezat orizontale prevazute
cu posibilitatea de pozitionarea unghiulara a mesei s-a adoptat denumirea de
,,universale'\
Notatiile din figura 2 au urmatoarele semnificatii: 1 - placa de baza; 2 -
montant; 3 - brat pentru rigidizarea dornului port-scula; 4 - arbore principal; 5 - masa
mainii (sanie longitudinala); 6 - sanie transversala; 7 - consola. De asemenea, in
aceeai figura s-au notat cu I - micarea principala, II - micarea de avans longitudinal;
III - micarea de avans transversal; IV - micarea de avans vertical.
3

4
Fig. 2 - Masina de frezat orizontala cu consola
63

Fig. 3 - Masina de frezat verticala cu consola

La majoritatea mainilor de frezat cu consola, reglarea turatiei sculei i a
vitezei de avans se realizeaza prin intermediul unei cutii de viteze, CV, respectiv a unei
cutii de avansuri, CA.
Cele trei miscari de avans se realizeaza prin intermediul a trei suraburi
conducatoare, SC
1
, SC
2
si SC
3
; acestea pot fi actionate si manual, de la manetele
cuplabile m
1
, m
2
si m
3
. Sistemul de cuplaje C
1
- C
r
permite selectarea intre miscarea de
avans si cea de pozitionare (rapida).

Unitatea 10 - ALTE TIPURI DE MA$INI DE FREZAT 1.
Masina de frezat plan
64

Fig. 4 - Masina de frezat plan

La aceste masini, prin simplificarea sistemului de elemente suprapuse pentru
fixarea piesei de prelucrat, se obtine cresterea rigiditatii fata de cazul masinilor de frezat
cu consola. In aceste conditii, se pot aplica regimuri de aschiere mai intense, dar se
imbunatateste si calitatea suprafetelor prelucrate. De aceea se utilizeaza pentru
prelucrarea suprafetelor plane sau profilate, la productia de serie.
Masinile de frezat plan se clasifica dupa numarul miscarilor executate de
piesa i dupa pozitia capului de frezat (orizontale, verticale). Exista i variante
constructive cu doua sau trei capete de frezat, asemanatoare cu masinile de frezat
longitudinal (ce vor fi prezentate in paragraful urmator).
In figura 4 se prezinta schema cinematica de principiu a unei masini verticale
de frezat plan, avand masa deplasabila pe doua directii perpendiculare, in plan orizontal
(miscarile II si III); celelalte miscari de generare sunt I - miscarea principala (rotatia
sculei aschietoare) si IV - miscare de avans vertical efectuata de catre capul de frezat.
Miscarea V este utilizata la pozitionarea pinolei port-scula pentru stabilirea adancimii
de aschiere.
65
Principalele parti componente ale masinii sunt: 1 - batiu; 2 - montant; 3 - cap
de frezat; 4 - arbore principal; 5 - masa de lucru; 6 - sanie transversala.
Pentru realizarea cu viteza sporita a miscarilor de pozitionare, miscarea de
rotatie furnizata de M
3
se insumeaza prin intermediul unui mecanism diferential DIF cu
miscarea de rotatie furnizata de M
2
si reglata prin cutia de avansuri CA (miscarea de
avans).

2. Masina de frezat longitudinal

Acest tip de masina-unealta este destinat prelucrarii suprafetelor plane,
orizontale, verticale sau inclinate, la piese de dimensiuni mari avand o dimensiune
dominanta (lungimea) - spre exemplu ghidajele de pe batiurile masinilor-unelte. Masa
de lucru executa o singura miscare de avans, longitudinal (de unde si denumirea
masinii), fiind total rezemata pe ghidajele batiului, pe toata lungimea cursei. Rigiditatea
maxima a sistemului tehnologic, asigurata de aceasta constructie specifica, permite
aplicarea unor regimuri intense de lucru concomitent cu obtinerea unei calitati
superioare a suprafetelor prelucrate.
Prin echiparea masinii cu mai multe capete de frezat si utilizarea simultana a
acestora se asigura o productivitate ridicata; de asemenea, suprafetele prelucrate in acest
mod, la aceeasi prindere a piesei pe masa masinii, indeplinesc mai bine conditiile de
precizie in ceea ce priveste pozitia relativa dintre ele fata de cazul in care prelucrarea
s-ar face in mod obisnuit, din mai multe prinderi succesive.
Pentru a satisface diferitele necesitati practice, s-au conceput mai multe
variante constructive ale masinii de frezat longitudinal. Dintre acestea, in figura 5 este
prezentata masina de frezat longitudinal de tip portal, cu doi montanti echipata cu patru
capete de frezat (doua orizontale si doua verticale). Masa de lucru 3 se deplaseaza pe
ghidajele batiului 1, in miscarea de avans longitudinal II.
Pentru asigurarea rigiditatii sistemului tehnologic, oricare ar fi pozitia de
lucru, lungimea batiului este dubla fata de lungimea mesei de lucru. Pe ghidajele
montantilor 2 se deplaseaza cele doua capete de frezat orizontale, 4 i traversa mobila
V, prin micarile de pozitionare III, respectiv VI.
66
Capetele de frezat verticale 6 executa micarea de avans - pozitionare IV pe
ghidajele traversei i micarea de pozitionare unghiulara VII, aceasta din urma
permitand prelucrarea suprafetelor inclinate. Pinolele 8 ale arborilor principali 9 permit
executarea micarilor de pozitionare V, pentru stabilirea distantei dintre suprafetele
prelucrate sau pentru patrunderea sculelor la adancimea de achiere dorita. Batiul
mainii, impreuna cu montantii i cu traversa de rigidizare 7, formeaza un cadru inchis
i rigid.
Fiecare cap de frezat reprezinta o unitate cinematica independenta, cu
reglarea turatiei arborelui principal prin cutie de viteze. Sistemul cinematic al miscarilor
de avans este prevazut cu mai multe ramificatii, pentru masa si pentru fiecare cap de
frezat. Mecanismele respective sunt amplasate in batiul masinii si in carcasele solidare
cu traversa mobila.
Fig. 5 - Masina de frezat longitudinal tip portal
67
Lantul cinematic al miscarii de avans longitudinal contine motorul de
actionare M
5
, cutia de avansuri CA, cutia de distribute CD
1
si un mecanism melc -
cremaliera melcata pentru transformarea miscarii de rotatie in miscare de translatie.
Lanturile cinematice pentru avansul capetelor de frezat orizontale sunt
derivate din cutia de distribute CD
2
. O cutie de distribute cuprinde mecanisme de
inversare si cuplaje pentru inchiderea lanturilor cinematice aferente.
Lanturile cinematice pentru avansul si pozitionarea capetelor de frezat
verticale includ bara de avansuri BA, cutia de distribute CD (dispusa pe traversa mobila)
si mecanismele de transformare cu surub conducator.
Lantul cinematic pentru deplasarea rapida a traversei mobile contine motorul
M, reductorul RED si doua suruburi conducatoare cu rotire sincronizata. Dupa
efectuarea pozitionarii, traversa este blocata pe ghidajele montantilor.
68
U 11
MAINI PENTRU PRELUCRAREA
ALEZAJELOR


Masinile-unelte din aceasta categorie sunt destinate pentru prelucrarea
suprafetelor de revolutie interioare (gaurilor), pornind de la material plin sau de la o
suprafata interioara preexistenta. Se pot genera suprafete cilindrice, conice, profilate,
plane (frontale) sau elicoidale (filete). In functie de tipul sculei achietoare si de forma
suprafetei generate, procedeul de prelucrare a unui alezaj se poate numi burghiere,
largire, adancire, lamare, alezare, filetare. In general (cu exceptia alezarii), se realizeaza
prelucrari de degrosare, calitatea suprafetei obtinute si precizia dimensionala si de forma
a acesteia nefiind deosebit de bune.
Toate operatiile enumerate mai sus se executa prin compunerea a doua
miscari generatoare: miscarea principala, de rotatie si miscarea de avans (axial); ambele
miscari sunt executate de catre scula aschietoare. In afara acestora, masinile pentru
prelucrarea alezajelor sunt prevazute cu posibilitatea de a efectua diferite miscari de
pozitionare intre scula si piesa, care permit stabilirea coordonatelor centrului si a
directiei de gaurire.
Masinile-unelte pentru prelucrarea alezajelor se pot clasifica dupa mai multe
criterii: destinatie, forma constructiva, precizia de pozitionare; dupa forma constructiva,
se disting urmatoarele tipuri:
masini de gaurit cu coloanu, avand posibilitatea de a prelucra in material plin, din
otel, alezaje pana la diametrul maxim de 40 mm;
masini de gaurit cu montant (pentru alezaje cu diametrul pana la 80 mm);
U 11 - Maini pentru prelucrarea alezajelor
69
>masini de gaurit radiate, utilizate pentru prelucrarea de alezaje in piese de
dimensiuni mari.


Principalele scheme de aschiere intalnite la prelucrarea alezajelor sunt
b) c) d)
Fig. 1 - Scheme de aschiere la prelucrarea alezajelor;
I - miscarea principala; II - miscare de avans axial.

Variantele de prelucrare expuse mai sus sunt urmatoarele:
prelucrarea unui alezaj in material plin;
prelucrarea unui alezaj prin largirea unui alezaj preexistent;
profilarea unei gauri cu adancitorul;
alezarea cu ajutorul unui alezor (alezarea se poate realiza i cu un cutit montat pe o
bara de alezat

3. Masina de gaurit cu coloana

Acest tip de maina se utilizeaza pentru prelucrarea alezajelor in piese de
dimensiuni i mase mici i mijlocii.
Principalele parti componente ale unei maini de gaurit cu coloana sunt,
conform notatiilor din figura 2, urmatoarele: 1 - placa de baza; 2 - coloana; 3 - masa
pentru fixarea piesei; 4 - cap de gaurit; 5, 6 - cremaliere.
Pe langa micarile generatoare (I - micare principala, II - micare de avans
axial), se mai pot realiza i urmatoarele micari de pozitionare: III -micare de rotire a
capului de gaurit in jurul coloanei; IV - micare de pozitionare pe directie verticala a
capului de gaurit; V, VI - micari de pozitionare ale mesei mainii.

a)
70
Fig. 2 - Masina de gaurit cu coloana
Miscarile de pozitionare se executa manual, in vederea aducerii burghiului in
pozitia de lucru.. Dupa executarea acestor miscari, in cazul unei piese date, capul de
gaurit si masa masinii se blocheaza pe coloana. Pentru deplasarea capului de gaurit si a
mesei masinii pe directie verticala, se utilizeaza doua sisteme formate din cate un pinion
si cremalierele 5 - pentru capul de gaurit - respectiv 6 - pentru masa.

4. Masina de gaurit cu montant

In cazul masinii de gaurit cu montant, rigiditatea sistemului tehnologic este
mai mare decat in cazul masinii de gaurit cu coloana, dar nu mai este posibila efectuarea
miscarilor de pozitionare prin rotirea capului de gaurit sau a mesei masinii; rezulta ca,
pentru pozitionarea sculei fata de piesa in plan orizontal, este necesara deplasarea piesei
fata de masa.
Principalele elemente componente ale unei masini de gaurit cu montant sunt
(figura 3): 1 - placa de baza; 2 - montant; 3 - cap de gaurit;
Fig. 3 - Masina de gaurit cu montant

3
4
2
V ^
I V
i
3
4
5
1
1

4 - masa masinii; 5 - surub de reglare a pozitiei mesei. Cinematica masinii este
asemanatoare cu a masinilor de gaurit cu coloana. Deplasarea pe directie verticala a
capului de gaurit (miscarea III) se realizeaza printr-un sistem pinion-cremaliera,
actionat mecanic printr-o derivatie a lantului cinematic de avans.

5. Masina de gaurit radiala

Fig. 4 - Masina de gaurit radiala

Elementul caracteristic al acestui tip de masina in constituie bratul 6, care
permite efectuarea miscarilor de pozitionare III, IV si V a capului de gaurit fata de piesa
prelucrata, dupa un sistem de coordonate cilindric.
Pozitionarea verticala IV, functie de inaltimea piesei, se obtine prin
deplasarea bratului fata de coloana 3, cu ajutorul unui motor, M
2
, a unui reductor, 9 si a
unui mecanism cu surub conducator, SC; dupa pozitionare, blocarea in pozitia de lucru
se obtine prin deformarea elastica a mansonului bratului, printr-un sistem mecanic sau
hidraulic.
Pozitionarea unghiulara a bratului, V, se realizeaza prin rotirea unei coloane
exterioare, tubulare, cu tot cu brat, fata de o coloana interioara. Sania capului de gaurit

3
2
1
72
se poate deplasa pe directie radiala (mis.carea III) printr-un mecanism
pinion-cremaliera, 8, actionat manual de la roata de mana m\.
Structura cinematica a capului de gaurit, 5, este identica celei prezentate la
maina de gaurit cu montant. In vederea prelucrarii, piesa se poate fixa pe masa mainii,
7, sau direct pe placa de baza, 1.

6. Masina de gaurit in coordonate

Fig. 5 - Masina de gaurit in coordonate
65
Masinile de gaurit din aceasta categorie permit pozitionarea foarte exacta
pentru stabilirea centrelor alezajelor de prelucrat. Se utilizeaza indeosebi pentru
prelucrarea sculelor, dispozitivelor, matritelor, aparatelor de masura, precizia obtinuta
2


fiind de ordinul micronilor; in afara de alezaje, se pot prelucra si suprafete plane, prin
frezare. O alta trasatura caracteristica este precizia ridicata a tuturor lanturilor
cinematice, a ghidajelor, a lagarelor si a sistemelor pentru masurarea deplasarilor (care
pot fi mecanice sau optice).
In figura 5 este prezentata schema cinematica de principiu a unei masini de
gaurit in coordonate cu un singur montant (exista si varianta cu arhitectura de tip portal).
Miscarile de pozitionare in plan orizontal sunt efectuate de catre piesa, prin deplasarea
sistemului format din masa 4 si sania transversala 5, fata de batiul 1. Capul de gaurit 3 se
deplaseaza pe ghidajele montantului 2 (miscarea de pozitionare V). Lantul cinematic
pentru realizarea miscarilor de pozitionare III si IV este antrenat separat, de la motorul
M2 , iar vitezele de avans se regleaza prin cutia de avansuri CAj . Cutia de distribute CD
are ca rol selectarea directiei de avans a mesei si a sensului de deplasare. Pozitionarea
finala, precisa, se realizeaza cu rotile de mana m
2
si m
3
, coordonatele citindu-se pe
ecranul 6.
74
U 12-13
ALTE TIPURI DE MAINI-UNELTE

Unitatea 12 - MARINA DE ALEZAT $I FREZAT. MARINA DE
BRO$AT

1. Masina de alezat si frezat

Este o maina-unealta universala, destinata pentru executarea unei game
largi de operatii la piese de tip carcasa sau bloc. Diversitatea sculelor care pot fi utilizate
i numarul mare al micarilor de lucru i pozitionare disponibile permit executarea
urmatoarelor operatii (pentru care schemele de achiere au fost deja prezentate in
capitolele 5, 6 i 7): alezare, gaurire, frezare, strunjire cilindrica i frontala, filetare etc.
In functie de pozitia axei arborelui principal, exista maini de alezat i frezat
orizontale (cele mai raspandite) sau verticale.
In figura 1 este prezentata schema cinematica de principiu a unei maini de
alezat i frezat orizontala. Principalele parti componente ale acesteia sunt: 1 - batiu; 2 -
montant principal; 3 - unitate de lucru; 4 - arbore principal; 5 - sanie radiala; 6 - platou
port-scula; 7 - sanie longitudinala; 8 - sanie transversala; 9 - masa rotativa; 10 - montant
secundar; 11 - suport pentru rigidizarea arborelui principal.
Conform notatiilor de pe aceeai figura, cinematica mainii se compune din:
I - micare principala de rotatie a arborelui principal; II - micare principala de rotatie a
platoului port-scula; III - avans radial al cutitului pentru strunjire; IV - avans axial al
arborelui principal; V - avans vertical al unitatii de lucru (poate fi i micare de
pozitionare); VI i VII - avans longitudinal, respectiv transversal, al mesei; VIII - avans
circular al mesei rotative; IX - micare de pozitionare a montantului mobil; X - micare
de pozitionare a suportului 11.
U 12-13 - Alte tipuri de maini-unelte
75
Miscarea principala I se utilizeaza pentru operatii de alezare, gaurire i
filetare. Miscarea principala II este folosita pentru prelucrari de tip strunjire frontala sau
frezare cilindro-frontala. Ambele miscari principale sunt reglate printr-o cutie de viteze
comuna, CV.
Pentru realizarea micarilor de avans se utilizeaza un motor separat, M
2
, i
un sistem de cutii de distribute ( CDj i CD
2
), bare de avansuri, cuplaje i inversoare;
mecanismele de transformare sunt de tip surub conducator - piulita, cu exceptia
misxarilor III i VIII care se realizeaza prin mecanisme tip pinion -cremaliera; reglarea
se face prin cutie de avansuri. Pentru realizarea miscarii de avans radial III, este necesar
si un mecanism diferential.
Miscarile de pozitionare IX si X se executa prin preluarea miscarii de la cutia
de distribute CD
1
, printr-o ramificatie.
Principalele caracteristici tehnice care definesc posibilitatile de prelucrare ale
masinilor de alezat si frezat sunt:
S diametral arborelui principal pentru alezare si gaurire; S
diametrul platoului si diametrul maxim de strunjire; S distanta
maxima intre arborele principal si pinola;
S suprafata mesei, numarul si dimensiunile canalelor de prindere;
S cursele maxime ale organelor de lucru;
9 8 7
Fig. 1 - Masina de alezat si frezat orizontala
76
S gamele de turatii ale micarilor principale si de viteze de avans;
S dimensiunile de gabarit.

2. Masina de brosat

Se utilizeaza pentru prelucrarea pieselor in conditiile productiei de serie mare
sau de masa. La prelucrarea prin brosare se realizeaza productivitati de 5 .. . 10 ori mai
mari decat la prelucrarea prin frezare, rabotare etc. Pe langa productivitate, prelucrarea
prin brosare asigura o buna precizie dimensionala si o calitate ridicata a suprafetelor
generate. Principalul dezavantaj al brosarii il constituie faptul ca scula aschietoare
(brosa) este complicata, scumpa si nu poate fi folosita decat pentru un singur tip (o
singura dimensiune) de piesa.
Brosarea se deosebeste de celelalte procedee de prelucrare prin urmatoarele
particularitati:
S indepartarea adaosului de prelucrare se realizeaza ca urmare a unei singure miscari
intre scula si piesa (miscarea principala);
S miscarea de avans este suplinita de modul in care este construita brosa;
S forma, dimensiunile si calitatea suprafetei generate rezulta in urma trecerii
ultimilor dinti ai brosei.
Fig. 2 - Exemple de suprafete prelucrate prin brosare
77
a
Fig. 3 - Geometria brosei
Coad
a
Conducer
e
Achier
e
Calibrar
e
Conducer
e
Fig. 4 - Constructia brosei
Prin brosare se pot prelucra suprafete interioare sau exterioare, deschise sau
inchise, de diferite forme (fig. 2).
O brosa poate fi asemanata cu o succesiune de cutite de rabotat pozitionate
pe un suport comun, care poate fi tras sau impins pe directia de
aschiere (fig. 3). Fiecare dinte
indeparteaza un strat de material de
grosime a, egala cu suprainaltarea dintre
doi dinti consecutivi. Inaltimea dintilor
se adopta astfel incat in golul dintre
acestia sa incapa toata aschia detasata de
un dinte, la o trecere a brosei.
In fig. 4 este prezentata
constructia unei brose de interior, destinata
prelucrarii unui alezaj cilindric.
Indepartarea adaosului de prelucrare, in
vederea generarii suprafetei dorite, se poate face dupa una dintre cele trei scheme de
generare prezentate in fig. 5.
Broârea dupa profil (a), care se caracterizeaza prin aceea ca suprafetele
succesive de aschiere sunt paralele cu profilul final, toti dintii avand forma profilului;
suprainaltarea dintilor este realizata dupa o directie normala la profilul final.
Broârea prin generare (b) - suprainaltarea dintilor se face catre punctul cel mai
adanc al profilului; dintii nu trebuie sa aiba forma profilului, putand avea, astfel, o forma
mai usor de executat.
Broârea progresiva (c) - suprainaltarea dintilor este orientata dupa o directie
paralela cu suprafata prelucrata.

78
Deoarece pentru generarea suprafetei, la broare este necesara o singura
mis.care, mas.inile de broat au o cinematica i o constructie simpla; se
pot clasifica dupa mai multe criterii:
dupa desfaurarea in timp a prelucrarii - mas.ini de broat cu actiune discontinua sau
continua;
dupa destinatie - maini de broat interior, exterior, universale i speciale;
dupa directia de deplasare a broei - maini de broat orizontale sau verticale.

In fig. 6 este prezentata schema unei maini de broat cu actiune discontinua,
orizontala.
5 6

----------------------------- -------------------
1
1
Fig. 6 - Masina de brosat orizontala

Maina se compune din batiul 1, prevazut cu ghidajele 2, pe care se
deplaseaza caruciorul 3, actionat fiind de motorul hidraulic 4. Pe carucior se afla
dispozitivul de prindere a broei, 5. In partea din fata a batiului se afla platoul 6, pentru
fixarea piesei de prelucrat. De batiul 1 se poate ataa un batiu auxiliar 7,
Fig. 5 - Scheme de generare la prelucrarea prin brosare
79
pe ghidajele caruia pot culisa, daca este necesar, sania i dispozitivul auxiliar de
prindere a broei, 8.
Mainile de broat cu actiune continua sunt mas.ini de mare productivitate,
datorita reducerii cursei in gol; dupa felul mis.carii principale pot fi cu mis.care
rectilinie (fig. 7-a) sau cu mis.care de rotatie (fig. 7-b).
Unitatea 13 - MASINI DE PRELUCRAT PRIN RABOTARE

1. Schema de aschiere, clasificare, domenii de utilizare

Rabotarea este procedeu de prelucrare prin achiere in care se compune o
mis.care principala rectilinie-alternativa cu o mis.care de avans intermitenta, rectilinie
sau circulara. Micarea principala presupune o cursa
activa (intr-un sens de deplasare a sculei)
i o cursa in gol (in celalalt sens);
micarea de avans se executa,
intotdeauna, pe parcursul cursei in gol.
Daca micarea principala este
efectuata, in plan orizontal, de catre scula
achietoare, iar micarea de avans - de
catre piesa prelucrata, atunci maina care
prelucreaza astfel poarta numele de
seping. In cazul in care cinematica
prelucrarii este aceeai, doar ca micarea
sculei achietoare se face in plan vertical,
atunci avem de-a face cu o masina de
mortezat; maina de mortezat este
singura maina de prelucrat prin
rabotare la care miscarea de avans poate fi
si circulara. In fine, daca miscarea
principala este efectuata de catre piesa, in
III
P
Fig. 7 - Masini de brosat cu actiune continua

II

Fig. 8 - Schema de aschiere la
prelucrarea prin rabotare pe seping
80
plan orizontal, iar miscarea de avans de
catre scula (sculele) aschietoare, este
vorba despre o masina de rabotat.
Cu toate diferentele evidentiate in cele de mai sus, schemele de
5 5 7
aschiere pentru cele trei tipuri de masini de prelucrat prin rabotare sunt asemanatoare,
motiv pentru care in continuare se prezinta doar schema de aschiere de la prelucrarea pe
seping (fig. 8). Semnificatia notatiilor este urmatoarea: I - miscare principala; II miscare
de avans orizontal; III - miscare de avans vertical; S - scula aschietoare (cutit de rabotat);
P - piesa; s - avans; t - adancime de aschiere.
Pe durata cursei in gol a miscarii principale, taisul cutitului se raceste, iar
pentru protectia sa contra lovirii de catre piesa, scula se ridica deasupra suprafetei
prelucrate, cu ajutorul unui dispozitiv special.
Masinile de prelucrat prin rabotare sunt destinate pentru prelucrarea
suprafetelor orizontale, verticale sau inclinate, avand directoare rectilinie si diferite
forme ale curbei generatoare: rectilinie (pentru generarea suprafetelor plane) sau
curbilinie (pentru prelucrarea suprafetelor profilate). Prin rabotare se pot prelucra, prin
corelarea miscarii principale cu cea de avans, inclusiv suprafete elicoidale. De
asemenea, mortezarea este cel mai simplu procedeu de prelucrare a canalelor de pana pe
suprafete interioare.

2. Sepingul

epingul (denumit si masina de rabotat transversal) are, in general, o schema
cinematica de principiu ca in fig. 9. Principalele parti componente sunt: 1 - placa de
baza; 2 - batiu; 3 - culisou; 4 - sanie port-cutit; 5 - placa suport, rabatabila; 6 - masa
masinii; 7 - sanie verticala; 8 - sistem de blocare a mesei (pentru sporirea rigiditatii
acesteia).
Piesa de prelucrat P se fixeaza, direct sau cu ajutorul unei menghine, pe masa
7. Lantul cinematic principal este antrenat de motorul M si reglat prin cutia de viteze
CV; transformarea miscarii de rotatie in miscarea rectilinie alternativa I se face prin
intermediul unui mecanism cu culisa oscilanta, CO. Lungimea cursei culisoului se
regleaza prin modificarea razei r a cercului descris de piatra de culisa.
Intermitenta miscarilor de avans orizontal, II si vertical, III, se realizeaza prin
intermediul unor mecanisme cu clichet, MC
1
si MC
2
; primul dintre ele este actionat de
cama K, la fiecare cursa in gol (spre dreapta) a culisoului 3 iar al doilea - printr-un
mecanism cu excentric ce preia miscarea de la mecanismul cu culisa oscilanta.
Miscarile de pozitionare ale mesei, IV, respectiv culisoului (fata de piesa), V,
se realizeaza manual, cu ajutorul unor suruburi conducatoare.
81
3. Masina de rabotat cu masa mobila

Schema arhitecturala de principiu a unei masini de rabotat cu masa mobila
este prezentata in figura 10.
Acest tip de masina se utilizeaza pentru prelucrarea prin rabotare a pieselor
de dimensiuni mari. Principalele sale elemente constructive sunt (conform notatiilor din
fig. 8.4): 1 - masa; 2 - pat; 3 - montanti; 4 - grinda de legatura; 5 - traversa mobila; 6 -
carucioare verticale; 7 - saniile carucioarelor verticale; 8 - carucioare orizontale; 9 -
saniile carucioarelor orizontale.
Masina de rabotat, fiind dotata cu mai multe suporturi pentru scule, poate
realiza prelucrarea simultana a mai multor suprafete.
Miscarea principala I este executata de masa masinii, iar miscarile de avans
(II si V - verticale, III si IV - orizontale), sunt executate de sculele fixate in saniile
port-cutit. Avansul este intermitent si se produce la fiecare cursa dubla a mesei, la
sfarsitul miscarii de retragere. In functie de inaltimea piesei prelucrate, inainte de
inceperea prelucrarii traversa mobila se pozitioneaza convenabil (miscarea auxiliara
VI).
Fig. 9 - Seping
82
In afara de suporturile pentru scule normale, unele masini de rabotat sunt
echipate suplimentar si cu un cap de frezare sau de rectificare, montat pe traversa
mobila.

4. Masina de mortezat

Masina de mortezat este destinata prelucrarii suprafetelor plane, profilate,
canalelor exterioare si interioare cu diferite forme ale generatoarei. Masa de lucru
asigura o buna bazare si fixare a piesei de prelucrat.
Schema cinematica de principiu a unei masini de mortezat este prezentata in
fig. 11. Sistemul pentru avansul si pozitionarea piesei, dispus pe batiul 1, este format din
saniile 2 si 3 si masa rotativa 4. Culisoul port-scula executa miscarea principala I,
rectilinie alternativa. Unele solutii constructive sunt prevazute cu o placa rotativa pentru
pozitionarea unghiulara a ghidajelor culisoului.
Lantul cinematic principal este reglat prin cutia de viteze CV. Miscarea de
rotatie este transformata in miscare rectilinie alternativa prin mecanismul de
transformare MT, care, in functie de lungimea necesara a cursei, poate fi de tipul:
biela-manivela (la curse mici);
brat oscilant, culisa oscilanta sau culisa rotativa (pentru raport de inversare
supraunitar);
surub-piulita sau pinion-cremaliera (la curse mari).
2
Fig. 10 - Masina de rabotat cu masa mobila
83

Fig. 11 - Masina de mortezat

Marimea cursei se regleaza prin modificarea lungimii unui element din
structura mecanismului de transformare sau prin schimbarea pozitiei camelor pentru
comanda mecanismului de inversare.
Lantul cinematic pentru miscarile de avans intermitent II, III si IV (avans
longitudinal, transversal, circular) este actionat prin cama K, avand o miscare de rotatie
sincrona cu elementul conducator al mecanismului de transformare . Intermitenta
miscarii este asigurata cu ajutorul unui mecanism de intermitenta, MI, care poate fi un
mecanism cu clichet sau cu cruce de Malta (pentru masinile de mortezat rapide).
84
U 14
MAINI DE RECTIFICAT

1. Consideratii generale despre rectificare

Rectificarea este o operatie de prelucrare prin aschiere a pieselor metalice,
efectuata cu scule abrazive, in scopul finisarii. Prin rectificare se obtin precizii
dimensionale da ordinul micronilor i calitati deosebite ale suprafetelor prelucrate.
Rectificarea se aplica, in mod special, in cazul pieselor confectionate din materiale cu
duritate mare.
Sculele utilizate pentru rectificare se prezinta, in general, sub forma unor
discuri confectionate din granule abrazive, cu duritate mare, inglobate intro masa de
liant. Ca principiu, rectificarea este oarecum asemanatoare frezarii, fiecare particula
abraziva jucand rolul unui micro-tais. de dinte, cu deosebirea ca viteza de aschiere la
rectificare este mult mai mare (de ordinul zecilor de metri pe secunda).
Granulele abrazive de la suprafata discului abraziv aschiaza simultan un strat
de material de la suprafata piesei, detasand un numar foarte mare de aschii marunte. Pe
masura ce muchiile lor ascutite se uzeaza, granulele abrazive tocite se desprind din masa
de liant, lasand locul pentru altele noi, ceea ce face ca discul abraziv sa-si mentina
capacitatea de aschiere pana la consumarea sa integrala; acest proces poarta numele de
auto-ascutire. Pentru ca desprinderea granulelor uzate sa se realizeze in mod corect,
trebuie ca liantul utilizat la confectionarea corpului abraziv sa fie ales corect, in functie
de materialul prelucrat: daca liantul este prea moale, granulele se desprind prea usor, iar
daca este prea dur, granulele uzate nu se pot desprinde iar discul se va incarca cu aschii,
pierzandu-si capacitatea de aschiere.
U 14 - Maini de rectificat
85
O particularitate a granulelor abrazive este data de faptul ca unghiurile de
degajare ale micro-taisurilor sunt, in general, negative; aceasta, impreuna cu vitezele
mari de aschiere si cu tocirea granulelor pe timpul prelucrarii, conduc la forte de frecare
mari si deci la cantitati mari de caldura degajata in zona de aschiere, ceea ce reclama
utilizarea lichidelor de racire-ungere.
Pentru desfasurarea procesului de rectificare in bune conditiuni, discul
abraziv se alege in ceea ce priveste materialul abraziv, liantul, granulatia si duritatea;
aceste caracteristici sunt in functie de felul rectificarii (rotunda, plana, ascutire etc.), de
marimea si tipul masinii de rectificat, de caracteristicile piesei prelucrate (material,
dimensiuni, felul suprafetelor, precizie etc.).
Calitatea materialului abraziv depinde in primul rand de materialul din care
este confectionata piesa prelucrata; uzual se utilizeaza carbura de siliciu, carborundul,
electrocorundul, nitrura cubica de bor sau diamantul.
Liantul poate fi ceramic (nu se foloseste la discuri subtiri care s-ar putea
sparge), bachelita sau cauciuc vulcanizat.
Granulatia discurilor abrazive se alege in functie de gradul de netezime
impus suprafetei rectificate, de tolerantele prescrise piesei prelucrate, de proprietatile
materialului prelucrat si de marimea adaosului de prelucrare. Pietrele cu granulatie mare
se utilizeaza pentru prelucrari de degrosare sau in cazul materialelor moi (cupru, alama),
care ar incarca usor piatra. Pietrele cu granulatie fina se utilizeaza la rectificarea
materialelor dure si la prelucrari de finisare.
Duritatea corpului abraziv se alege (dupa cum s-a aratat deja) astfel incat
desprinderea granulelor tocite din masa de liant sa se faca la momentul cel mai potrivit.
In general, cu cat materialul prelucrat este mai dur, corpul abraziv trebuie sa fie mai
moale si invers.
Miscarile de avans se executa dupa traiectorii impuse de forma suprafetei
prelucrate si pot fi continui sau intermitente, executate de catre piesa sau de catre scula,
in functie de masina de rectificat si de natura operatiei de rectificare.

2. Masini de rectificat plan

Masinile de rectificat plan se utilizeaza la rectificarea suprafetelor plane ale
pieselor degrosate anterior prin rabotare, frezare etc. sau pentru rectificarea directa, fara
degrosare prealabila. Rectificarea plana se poate realiza prin doua scheme de aschiere
fundamentale: cu suprafata periferica a discului (fig. 1-a) sau cu suprafata frontala a
acestuia (fig. 1-b, c); la rectificarea plana frontala se utilizeaza corpuri abrazive de tip
oala", care pot fi dintr-o bucata (fig. 1-b) sau compuse din mai multe segmente
abrazive (fig. 1-c).
86
I
V
b
)
Fig. 1 - Scheme de aschiere la rectificarea suprafetelor plane
I ... ^rt-Î

l
l
>

i

c)

Notatiile miscarilor din schemele de aschiere de mai sus sunt urmatoarele: I -
miscare principala; II - miscare de avans longitudinal; III -mis. care de avans transversal;
IV - mis. care de avans de patrundere (vertical). La rectificarea cu partea frontala a
corpului abraziv, daca diametrul acestuia este mai mare decat latimea suprafetei
prelucrate, miscarea III nu mai este necesara.
In fig. 2 este prezentata schema cinematica de principiu a unei masini de
rectificat plan cu suprafata periferica a discului abraziv.

Fig. 2 - Masina de rectificat plan cu suprafata periferica a discului abraziv

Notatiile din figura au urmatoarele semnificatii: 1 - transmisie mecanica; 2 - papusa
port-scula; 3 - disc abraziv; 4 - montant; 5 - masa;

IV
a
)
87
6 - dispozitiv electromagnetic de fixare a piesei pe masa; 7 - piesa prelucrata; 8 -
dispozitiv de racire; 9 - dispozitiv pentru corectia formei discului abraziv.
Miscarea principala I se obtine de la motorul electric M
1
. Miscarea de avans
vertical IV este realizata hidro-mecanic, actionata de un motor hidraulic oscilant, MH
2
si
cu mecanism de transformare a miscarii de tip surub - piulita; miscarea de ridicare si
coborare rapida a papusii 2 se realizeaza prin cuplarea motorului electric ME
2
.

3. Masini de rectificat rotund exterior

Rectificarea pieselor pe masini de rectificat rotund exterior se poate realiza,
in functie de constructia masinii si de modul in care se fixeaza piesa in vederea
prelucrarii, in doua variante: intre varfuri sau fara varfuri.

3.1. Masina de rectificat rotund exterior intre varfuri
Rectificarea intre varfuri se caracterizeaza prin fixarea piesei cu ajutorul a
doua varfuri de centrare, montate in cele doua papusi (fixa si mobila) ale masinii de
rectificat. Procedeul se poate aplica in mai multe variante, conform schemelor de
aschiere prezentate in fig. 3.

a) b) c)
Fig. 3 - Scheme de aschiere la rectificarea rotunda exterioara intre varfuri

a - Rectificarea cu avans longitudinal normal se utilizeaza pentru rectificarea
pieselor de lungime mare; piesa se roteste (miscarea de avans circular, II) si se
deplaseaza rectiliniu alternativ (miscarea de avans longitudinal, III) in lungul axei, in
timp ce discul abraziv executa miscarea principala, I, de rotatie si avansul de patrundere,
IV.
b - Rectificarea fara avans de patrundere - se executa dintr-o singura trecere a
discului abraziv pe toata lungimea piesei; in acest scop, discul abraziv este prevazut cu
un con de atac. Pozitia discului pe directie radiala se regleaza la inceputul prelucrarii, in
functie de diametrul suprafetei care trebuie prelucrate;
in acest caz, avansul longitudinal III se executa cu o viteza sensibil redusa fata de cea din
cazul variantei anterioare.
88
c - Rectificarea cu avans de patrundere - se aplica atunci cand lungimea piesei de
prelucrat este mai mica decat latimea discului abraziv. In acest caz lipseste miscarea de
avans longitudinal, III.
Schema cinematica de principiu a unei masini de rectificat rotund exterior,
intre varfuri, este redata in fig. 4.

Fig. 4 - Masina de rectificat rotund exterior intre varfuri

Principalele parti componente ale acestei masini sunt: 1 - batiu; 2 - masa a
masinii (executa miscarea de avans longitudinal, II); 3 - papusa port-piesa (fixa); 4 -
papusa port-scula (executa miscarea de avans de patrundere, IV); 5 - papusa mobila; 6 -
disc abraziv.
Miscarea principala si cea de avans circulare se realizeaza, de regula, pe cale
electromecanica, iar miscarea de avans longitudinal si cea de patrundere se realizeaza pe
cale mecanica sau electro-hidraulica.
Pentru rectificarea suprafetelor conice, masa masinii se poate inclina fata de
directia ghidajelor longitudinale ale batiului.

3.2. Masina de rectificat rotund exterior fara varfuri
La rectificarea rotunda exterioara, prin procedeul fara varfuri" (fig. 5), piesa
de rectificat P se aseaza liber intre doua discuri abrazive, discul de rectificare DR si
discul de antrenare DA, fiind sustinuta de o rigla de reazem R. Discul de rectificare este
un disc abraziv obisnuit si executa miscarea principala de aschiere I. Discul de antrenare
(sau de conducere) nu are proprietati aschietoare - datorita continutului foarte ridicat de
liant (pe baza de cauciuc); datorita, insa, coeficientului mare de frecare al acestuia, el
imprima piesei cele doua miscari de avans (avansul circular III si avansul axial IV).
Aceste micari se realizeaza deoarece axa discului de antrenare este inclinata cu un
unghi de 1 . .. 5, astfel incat viteza periferica v se descompune intr-o componenta
tangentiala v
t
, care imprima piesei miscarea de rotatie (avansul circular) i o componenta
axiala v
a
, care imprima piesei miscarea de translatie (avansul axial).
89

Fig. 5 - Schema de aschiere la rectificarea rotunda fara varfuri

Pentru ca rectificarea sa poata avea loc, este necesar ca forta de frecare ce ia
nastere intre discul de antrenare i piesa sa fie mai mare decat forta de as. chiere generata
intre discul de rectificare i piesa.

7
'
Fig. 6 - Masina de rectificat rotund, fara varfuri

Principalele parti componente ale masinilor de rectificat rotund exterior fara
varfuri sunt (fig. 6): 1 - batiu; 2 - papusa a discului de rectificare; 3 - papusa a discului de
antrenare; 4 - rigla de sustinere a piesei;
90
? / / / / / / / )

a
)
Fig. 7 - Scheme de aschiere la rectificarea interioara
5 - dispozitiv de corectare a formei discului de rectificare; 6 - dispozitiv de corectare a
formei discului de antrenare; 7 - motor electric; 8 - disc de rectificare; 9 - disc de
antrenare.
Reglarea distantei dintre discuri si inclinarea discului de antrenare se executa
manual.

4. Masina de rectificat rotund interior

Masina de rectificat rotund interior se utilizeaza pentru rectificarea alezajelor
cilindrice si conice, precum si pentru rectificarea suprafetelor frontale ale pieselor,
dintr-o singura prindere. La aceasta masina discul abraziv trebuie sa aiba diametrul mai
mic decat alezajul de prelucrat. De aceea, pentru rectificarea alezajelor de diametre mici
(uneori sub 1 mm), sunt necesare turatii foarte mari (de pana la 200.000 rot/min).
In functie de modul de prindere a piesei in vederea prelucrarii, rectificarea
interioara se poate realiza cu piesa fixata intr-un dispozitiv de prindere sau prin metoda
fara varfuri. La randul sau, rectificarea interioara cu piesa prinsa in dispozitiv se poate
face prin doua metode: rectificarea cu piesa in miscare de rotatie (figura 7-a) si
rectificarea planetara (figura 7-b).
mm
b)

In cazul rectificarii cu piesa in miscare de rotatie, masina de rectificat trebuie
sa asigure realizarea urmatoarelor miscari: I - miscarea principala (rotatia sculei); II -
miscarea de avans circular (rotatia piesei); III - miscarea de avans longitudinal
(efectuata, de regula, de catre piesa); IV - miscarea de avans de patrundere (executata,
de obicei, de catre scula).
La rectificarea planetara, piesa este fixa, avansul circular II fiind realizat
printr-o miscare planetara a axului pietrei de rectificat.
Constructia masinii de rectificat rotund interior este prezentata in
fig. 8.
I
II

I
V
91
Principalele parti componente ale masinii sunt: 1 - batiu; 2 - papusa
portscula; 3 - disc abraziv; 4 - motor electric pentru antrenarea discului abraziv; 5 -
papusa port-piesa; 6 - dispozitiv de prindere a piesei; 7 - motor electric pentru antrenarea
piesei.
Fig. 8 - Masina de rectificat rotund interior

Microsoft Word Trans Word

Загружено:

Сведения о документе

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Microsoft Word Trans Word

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

Universitatea "Dunarea de Jos"

Вам также может понравиться