Cum stabilim cee a ce trebuie observant?

Septimiu Chelcea sintetizeaz experiena de cercetare i prezinta o serie de reguli de

observare, incluznd condiiile prealabile,procedura, coninutul i modul de notare.
Condiii prealabile observrii
nainte de !nceperea cercetrii, cel ce "ace observaia trebuie s se "amiliarizeze cu
obiectivele cercetrii#
$ehnicile de observare i procedeele de notare a "aptelor de observaie trebuie
precis "ormulate i su"icient de mult repetate pentru ca observaia s "ie valid#
nainte de a observa, cercettorul trebuie s memoreze lista unitilor de observare
%secvenele comportamentale&.
'rocedura de notare
(bservatorul trebuie s noteze, pe ct posibil, "aptele de observaie pe teren#
)stimpul admisibil !ntre observare i notare este de ordinul minutelor, i !n cazuri
excepionale, de ordinul orelor. *enri *. Stahl atrage atenia !n acest sens+ ,orict de
bun memorie ai avea,observaia care nu se noteaz de !ndat, poate "i considerat
ca pierdut-#
)stimpul la care ne.am re"erit variaz !n "uncie de natura cercetrii#
(bservatorul nu trebuie s uite c el !nsui este observat i c notarea s.a "cut !n
perioade de observare.
Coninutul notelor de observaie
/otele de observaie trebuie s includ+ data, ora, durata observaiei, locul
des"urrii evenimentelor %"cndu.se apel la hart, "otogra"ie, desen etc.&#
circumstanele observrii, aparatele utilizate !n observaie, "actorii de mediu care pot
in"luena comportamentele %temperatura, iluminatul, zgomotele etc.&, precum i
modi"icrile care au survenit !n timpul observrii#
n notele de observaie nu.i au locul opiniile, ipotezele, remarcile cercettorului.
0ste greit s notm c persoana observat era, de exemplu, emoionat. 1a trebui
s notm doar expresia "acial, paloarea, contracia muscular etc. "ara a "ace interpretari sau
"ara sa acordam semni"icatii "aptelor sau actelor de conduita
observate#
Conversaia cu persoanele observate, dialogul, trebuie notate !n stil direct, aa cum
s.au des"urat. /otarea cuvnt cu cuvnt a declaraiilor persoanelor intervievate se
va !nchide, spre exemplu, !ntre ghilimele %-&, iar sinteza, prescurtarea conversaiei se
marcheaz cu apostro" %2&, aa cum se accept prin convenie !n studiile etnogra"ice.
(piniile i deduciile cercettorului trebuie notate separat, la intervale prestabilite.
Definitivarea notelor de observaie
/otele de observaie trebuie revzute, adugite, corectate de !ndat ce timpul
permite acest lucru#
/otele de observaie trebuie clasi"icate provizoriu, iar cnd sistemul de categorii este
bine conturat, s se treac la clasi"icarea lor de"initiv.
)egulile de observaie pot "i amnunite, nuanate i particularizate !n raport de tipul
de observaie.
STADIILE OBSERVAIEI
(bservatia trebuie sa se ghideze dupa raspunsurile la cteva !ntrebari care directioneaza
cercetarea.
1) De ce se initiaza observatia?
Care sunt !ntrebarile la care cercetarea trebuie sa raspunda?
ntrebarile pot "i "ormulate !n termen de ipoteze sau ca simple a"irmatii+
. ipoteze+ 3'acientii cu anxietate redusa interactioneaza mai bine cu personalul medical
comparativ cu cei cu anxietate crescuta3#
. a"irmatii+ 34rmarim modalitatile de interactiune !ntre pacienti si personalul medical3.
5ormularea !ntrebarilor cercetarii trebuie sa porneasca de la asimilarea literaturii de
specialitate relevante %cercetari "acute !n ultimii 67 ani&.
2) Cine va fi observat?
Cine vor "i subiectii? n ce tip de activitate vor "i ei urmariti?
Ce caracteristici socio . demogra"ice trebuie sa !ndeplineasca?
3'acienti, "emei si barbati, cu a"ectiuni cardio.vasculare, cu educatie medie si primara3.
8e ce s.a optat pentru acel grup de persoane?
) !n"e va fi rea#izata observatia?
3n clinici, servicii ambulatorii, loc public3.
Cercetatorul poate sa opteze pentru un loc anume, unde considera ca probabilitatea de aparitie
a acelui comportament este mai mare.
$) %e ce &erioa"a "e ti'& se va (ntin"e observatia?
(bservatia se realizeaza+
. Continuu#
. repetitiv . depinde de mi9loacele tehnice avute la dispozitie#
0x. 9ocul la copii+
. camere video+ o !nregistrare mai lunga, alegnd apoi perioadele potrivite#
. vizual, din timp !n timp, la intervale dinainte stabilite.
)) Care s*nt as&ecte#e co'&orta'ent*#*i verba# si non+verba# care vor fi observate si
c*' se va face (nre,istrarea "ate#or obtin*te?
1om studia comportamentele.tinta %care ne intereseaza& sl le vom de"ini.
:curatetea cu care "acem aceste de"initii este "oarte importanta !n procesul de observatie.
0laborarea unei grile de observatie asigura un caracter sistematic acestui proces, grila
cuprinznd unitati de comportamente ce vor "i observate+ durata, intensitatea, "recventa si
latenta comportamentelor.
-otarea "eta#iata a &roces*#*i observat este *n e#e'ent esentia# a# 'eto"ei.
Ce vo' nota/D*&a Bannister/
6& descrierea contextului !n care are loc observatia, notnd aici detalii de ambianta "izica,
data, momentul zilei#
;& descrierea participantilor . cu toate particularitatile de vrsta, sex, etnie, religie,
educatie, statut socio.pro"esional#
<& detalii despre observator . cine este, sex, vrsta, daca are vreo legatura cu subiectii
observatiei#
=& descrierea actiunilor participantilor+ comportamente verbale si non.verbale, incidente
intervenite#
>& interpretarea situatiilor, gasirea de semni"icatii comportamentelor urmarite, semni"icatii
care pot deriva din comportamentul participantilor, din experienta observatorului sau din
proiectia experientei observatorului#
?& o"erirea de interpretari alternative, discutarea interpretarilor cu o alta persoana "amiliara
cu tema cercetata#
@& analiza re"lexiva vizeaza explorarea reactiv.emotionala a observatorului si analiza
problemelor etice pe care a trebuit sa le depaseasca.
:naliza datelor observatiei poate urma unul sau mai multe din urmatoarele criterii+
6& Criteriul cronologic#
;& 0venimentele . cheie . cnd sunt prezentate si interpretate evenimentele ma9ore "ara a se
tine cont de ordinea !n care au avut loc#
<& Contextul . "iecare loc !n care a avut loc observatia, constituind un studiu de caz de care
se va tine cont !n analiza#
=& 'ersoanele . indivizii sau grupurile de persoane devin unitate de analiza#
>& 'rocesele . datele observatiei sunt organizate ast"el !nct sa descrie procese relevante
pentru cercetare. 0x+ luarea de decizii, comunicarea, rezolvarea de probleme#
?& 'roblema . cheie, cnd rezultatele observatiei au rolul de a "ace lumina cu privire la
anumite aspecte. 0x+ cum se adapteaza elevii la noul sistem curricular.
AVA-TA0ELE OBSERVAIEI
. este o metoda mai putin intruziva#
. are caracter "lexibil, permitnd o noua perspectiva asupra unor "enomene studiate
anterior#
. "urnizeaza date bogate !ntr.o perioada scurta de timp#
. are o mare validitate ecologica %datele sunt luate din viata reala, nu sunt schimbate cu
nimic&#
. observatorul nu lucreaza cu categorii teoretice prestabilite si el este acela care
construieste teoriile ce vor genera, lega, di"eritele categorii relationale#
. observatia permite accesul la "enomene care sunt si mai putin evidente prin alte tehnici
si poate "i replicata %repetata&.
. 5urnizeaza in"ormatii despre comportamentul e"ectiv.
. :bsenta problemelor legate de primirea raspunsurilor. aplicarea metodei nu solicita
acceptarea subiectilor in ceea ce priveste participarea la o discutie si o"erirea de
raspunsuri la intrebari.
. 0vitarea anumitor erori sistematice datorate moderatoruluiA operatorului de interviu.
se inlatura erorile sistematice speci"icie altor metode de cercetare, datorate abilitatilor
necorespunzatore ale moderatorului de interviu.
. )apiditatea culegerii datelor. anumite tipuri de in"ormatii pot "i obtinute intr.un timp
mai scurt prin observare, decat prin adresarea de intrebari subiectilor vizati.
. (btinerea de in"ornatii ce nu pot "i verbalizate cu usurinta. cercetari realizate cu copii
de 6.; ani in lagatura cu pre"erinta 9ucariilor. :cestia nu le pot verbaliza dar se pot
observa.
%rinci&a#e#e eta&e a#e re#izarii *nei observatii
1. Re#atia cercetator*#*i c* 'e"i*# s*&*s observatiei
)elatii anterioare existente sau nu.0xperienta prealabila
Carcateristiciile propriei cercetatorului in relatie cu mediul+sex,varsta,etnie,clasa sociala
2. %atr*n"erea in 'e"i*
8escoperirea
Cu cine negiciezi?Ce promiti?Ce intrebi?
Constentizarea perspective adoptate
Bntroducerea+ierarhiein"ormatori,"ormarea unei retele proprii si pericolul catorva aliante
initiale
. Stabi#irea in 'e"i*
Ce trebuie sa "aci pentru a "i prezent+observatia si participarea
0xista un rol pentru observatorC?)olul atribuit observatorului de catre cei observati
'robleme morale ale observatiei
Cum indeplinesti un rol+prezentarea si limba9ul
Bnstalarea materiala
5olosirea timpului si duratei observatiei
0volutia rolului observatorului
$. Dezvo#tarea re#atii#or
0vitarea relatiilor exclusive
$ratarea tuturor subiectilor in acelasi mod
Castigarea increderii pentru a cunoaste mai multe
'arasirea mediului parasind relatiile "acute
). C*#e,erea "ate#or
8atele de context si cadrul administrativ
/otarea si inregistrarea
4nde ne plasam?
Cand si unde luam notite?
0santionarea momentelorlocurilorpersoanelor si pozitiilor
Secventa principal
/umararea "luxului persoanelor si actelor