Depresia

STRESUL
Stresul se recunoate prin neastmpr, stare de nelinite, senzaie nentrerupta de
agitaie, dorina de a ncepe multe lucruri, dar care nu se finalizeaz, anxietate, depresie,
ndrzneala neoinuita, agresi!itate, nerdare, senzaia de !ino!ie in momentele
cnd nu exista acti!itate, un interes sczut pentru propriul aspect, alimentaie
ntmpltoare, culcatul la ore trzii, cu un somn neodi"nitor#
Simptomele fizice$ nceput de ulcer, "ipertensiune, cefalee, trezirea dimineaa intr%o stare
de disconfort, lipsa de relaxare, ta"icardie, greaa, foame ne!rotica, transpiraie
aundenta, cderea parului#
La ni!el cogniti!$ dificultate de concentrare, memorie laila, distragerea uoara a ateniei,
diminuarea producti!itii, ineficienta in orice aciune#
E!enimentele care pot produce apariia stresului sunt$ moartea unei persoane apropiate,
di!orul, insuccesul profesional, mutarea din localitate, la alta adresa, la un alt ser!iciu,
apariia unor oli gra!e, efectuarea unei munci monotone, "iperacti!itatea, asumarea
unor responsailiti prea mari#
REFLEXOTERAPIE:
in acest caz se maseaz punctele T&'( % dispersie, )*+ % dispersie, situat la ' ,U-
deasupra marginii superioare a urec"ii, )U. % dispersie, situat la extremitatea interna a
sprncenelor, T*./ % dispersie pe meridianul 0trei focare0, situat in scoitura din fata
STAREA DE NERVOZITATE
1ersoana suferinda de ner!ozitate se manifesta prin nelinite, "ipersensiilitate,
surexcitare# Sunt persoane predispuse natural acestei stri, care, prin autocontrol,
autosugestie si un mod de !iata raional, poate fi atenuata# Stresul permanent, amiia
nemsurata, epuizarea fizica si intelectuala, surmena2ul, zgomotele, mediul amiant
duntor, conflictele psi"o%sociale nerezol!ate, fa!orizeaz tulurrile ner!oase#
*enomenele care le nsoesc sunt$ crampele la stomac, constipaia sau diareea,
"ipertensiunea, palpitaiile, ameelile# 1oate a!ea si cauze "ormonale cum ar fi
puertatea, menopauza, andropauza, sau poate fi pro!ocata de consumul in exces a
sustanelor excitante 3alcool, cafea, tutun, alte sustane excitante ale sistemului
ner!os4#
PREVENIREA SI TRATAMENTUL NATURIST:
5E!itarea strilor conflictuale, a stresului, a eforturilor epuizante fizice sau intelectuale#
5Se recomanda plimri in aer lier, exerciii uoare de relaxare#
5Se trece la alimentaie azata pe fructe si legume proaspete, ogata in !itamine si
minerale#
5Se fac splri cu oet de mere, ai de ezut cu ceai din suntoare#
5Seara, nainte de culcare, se ea cu ng"iituri mici lapte cald, cu miere#
5Se eau ceaiuri din plante ca$ mueel, conuri de "amei, pelin, roinia, mag"iran, talpa
gtii, tei, !aleriana, suntoare, ttneasa, nala mare#
5Se fac frecii cu ulei din pin, roinia, portocal, lemn de santal, sau in"alaii in aia de
auri#
5,a preparate naturale se recomanda pducelul si macul in capsule gelatinoase#
SOMNUL
1e lng nutriie, digestie, respiraie, un alt pilon al sntii este somnul# in timpul
somnului, organismul 0i ncarc ateriile0, principalele funcii au loc intr%un ritm sczut,
astfel nct acesta sa se refac, adic se regenereaz din punct de !edere psi"ic si fizic#
-e!oia de somn este diferita de la o persoana la alta6 unele persoane au ne!oie de 7 ore
de somn, altele de + ore sau mai mult# La persoanele de !rsta a treia ne!oia de somn
1
este mai sczuta# &ulte persoane se confrunta cu dificultatea de a adormi, sau de a
a!ea un somn nentrerupt pe toata durata nopii# 8ricine se simte odi"nit, plin de elan,
!ioi la deteptare, c"iar daca s%a trezit pe timpul nopii sau nu a dormit + ore, nu sufer
de insomnie# 9mportanta este calitatea somnului, nu cantitatea#
recomandri PENTRU UN SOMN ODIHNITOR:
5,amera unde se doarme sa fie curata, ine aerisita, cu o temperatura medie, fr
zgomote puternice#
58 ora de somn intre orele .:%.; este egala cu . ore de somn dup ora .;#
5Se !or e!ita mncrurile grele, cu condimente, care se digera greu, excitantele,
cafeaua, ceaiul negru, alcoolul, mai ales seara#
5nainte de culcare se face un dus rece, sau se aplica mantaua spaniola, se fac exerciii
respiratorii si de relaxare#
5Se e!ita a se consuma alimente care conin noradrenalina si dopamina, cu efect
excitant, care ntrzie adormirea#
5Se !a consuma peste, orez, pine integrala, legume uscate, anane, care cresc
concentraia de acid animat 3precursor al serotoninei4 si care stailizeaz una
dispoziie, calmeaz somnul#
5Se e!ita a se consuma seara carne, oua, maioneza, condimente, paste finoase, cartofi
pr2ii#
OBOSEALA
1articipa meridianul !asului gu!ernator cu punctul T&'/ % tonifiere si punctul </7 al
meridianului stomacului % tonifiere# 8oseala este o suferina pe care organismul o
percepe ca un semnal de alarma, pentru remedierea ei# Simptomele sunt$ scderea
ateniei, ntrzierea reflexelor, scderea randamentului la locul de munca, stare de
disconfort generala, sliciune# Ea poate fi trectoare, ca urmare a unui efort fizic sau
intelectual intens si dispare dup un somn de cel puin + ore, sau poate fi ca urmare a
unei oli ca$ tuerculoza, cancerul, "epatita, astenia# &edicul !a oferi o grila de
medicaie specifica olna!ului, din care nu treuie sa lipseasc un program de lucru
raional, intercalat cu pauze, cu exerciii fizice uoare, de relaxare, un dus reconfortant,
plimri in aer#
INSOMNIA
8mul nu poate trai fr somn, daca trec mai mult de '' zile fr somn, moare# &edicina
tradiionala da o explicaie la dereglrile de somn$ intre ritmul ncet de scurgere al
energiilor =9- si =>-< din Uni!ers, se produce un decala2, care pertura ritmicitatea
somnului# *iecrui indi!id ii sunt necesare + ore de somn zilnic# 8 insomnie se manifesta
fie prin reducerea orelor de somn 3'%/ ore pe noapte4, fie prin imposiilitatea de a dormi#
Ea se produce datorita consumului auzi! de cafea, alcool, tutun, medicamente
stimulente, datorita !ieii sedentare, a alimentaiei iraionale etc# &ai poate apare ca
urmare a unor oli de plmni, inima, stomac, ner!oase# Tratamentul se face de ctre
medicul specialist, dar se impune si un mod de !iata raional, culcatul la ore fixe, intr%o
camera aerisita, cu capul spre direcia nord, astfel ca energia =9- sa fie diri2ata spre cap#
Se pot masa punctele 1,7, 1,? % dispersie#
PERSOANELE DEPRESIVE
,ele mai afectate sunt persoanele in !rsta, femeile intre /:%;: de ani, persoanele care
au suferit pierderi 3moartea cui!a apropiat4, care au di!orat, au pierdut locul de munca,
ani sau alte unuri 3din cauza unui incendiu, cutremur de pmnt sau inundaie4, au
starea de angoasa, au teama de a nu fi aandonate, au frica de moarte datorita !rstei
sau a unei oli gra!e, sau care sufer de o oala cronica 3reumatismul, diaetul4# Se
manifesta printr%un sentiment de !id, de asurditate, care poate duce la resemnare sau
la dorina de a se sinucide# La unele persoane, mai ales la femei, starea depresi!a se
manifesta ca o lipsa a contiinei de sine, a sentimentului propriei !alori, la care se
adaug frica de eec, complexul de inferioritate, sentimentul !ino!atei#
2
Strile depresi!e pot fi declanate de tulurri "ormonale sau metaolice, de depunerea
metalelor grele in creier, ca si de radiaiile atmosferice, cosmice, terestre, termice#
1ersoanele depresi!e i interiorizeaz sentimentele negati!e in loc sa se descarce de
ele# >lte simptome care apar in strile depresi!e sunt$ diareea, constipaia, tulurrile
digesti!e, respiratorii, circulatorii, migrena#
AUTOASISTENTA SI TERAPIA:
5Se recomanda acti!iti sociale, prezenta in societate, alturi de familie, prieteni,
cunotine#
51ersoana depresi!a treuie sa ias din starea de interiorizare, sa se desc"id, sa%si
descarce sufletul, sa !oreasc despre prolemele pe care le are# Se recomanda
participarea la terapia in grup#
5Se recomanda participarea la acti!iti noi, interesante, care sa ocupe mult din timpul
lier al persoanei depresi!e, acti!iti care sa ofere satisfacie si plcere#
5Treuie sa se practice autosugestia, nlturarea ideii de inutilitate, a sentimentului de
paradire a persoanei de ctre cei dragi, apropiai sufletete, a sentimentului de
singurtate#
5Este ine sa se caute noi prietenii, noi relaii de suflet sau colegi de munca, sa se
reintegreze in societate#
5@aca este posiil, sa se practice Aoga, sau exerciii respiratorii, de relaxare, plimri in
aer lier#
5Treuie sa se elimine sursa de radiaii care a afectat starea depresi!a#
5in cazul tulurrilor metaolice, se trece la sc"imarea alimentaiei# Se recomanda
alimentele ogate in !itamine, minerale, sruri#
5Sa se fac clisme, pentru eliminarea toxinelor#
5Se fac duuri reci, ai alternati!e, dus scoian, frecii cu oet de mere, atomoterapie#
5Se eau ceaiuri din plante ca$ !aleriana, suntoarea, la!anda, rozmarinul, menta#
5Se aplica uleiuri eseniale din menta, portocal, lemn de santal#
5Se fac ai de ezut cu ceai din coada calului, suntoare, lima mielului#
3