1

FACULTATEA CONSTRUCTII DE MASINI SI

MANAGEMENT INDUSTRIAL













Student: Popa Andreea-Mihaela
2


Grupa: 4105 B
3



CUPRINS


1. COMBINATUL DE UTILAJ GREU (C.U.G) IASI

2. CUM A AJUTAT COMBINATUL DE UTILAJ GREU
LA DEZVOLTAREA IASULI


3. PRODUCTIA COMBINATULUI DE UTILAJ GREU

4. REVOLUTIA DIN 89 INCEPUTUL DESTRAMARII
COMBINATULI

5. INCERCARE DE PRIVATIZARE

6. AFACERILE METALEXPORTIMPORT

7. COMBINATUL AJUNS LA STAREA DE FALIMENT

8. BIBLIOGRAFIE
4


COMBINATUL DE UTILAJ GREU (C.U.G) IASI

Printre proiectele grandioase ale perioadei comuniste, s-a numarat
infiintarea unui Combinat de Utilaj Greu in judetul Iasi. Initial, acesta
trebuia sa fie construit la Pascani, proiectul avand in vedere ca orasul de
pe malul Siretului este un important nod feroviar. La interventia
primului secretar de atunci al Iasiului, Ion Iliescu, gigantul industrial a
inceput sa fie construit la marginea municipiului Iasi. Primele lucrari de
investitii au demarat in 1976 si, in avantul specific perioadei, un an mai
tarziu era pusa in functiune Sectia mecano-sudura. In 1978, era elaborata
prima sarja de fonta, iar in 1981 prima sarja de otel. CUG Iasi a ajuns la
capacitatea maxima dupa 1980, avand un numar de aproximativ 11.500
de angajati, cu un potential maxim de ocupare a fortei de munca de
16.000 de persone.





5


CUM A AJUTAT COMBINATUL DE UTILAJ GREU LA
DEZVOLTAREA IASULI

Aparitia unei investitii de dimensiunile Combinatului de Utilaj
Greu a avut efecte inclusiv in dezvoltarea Iasiului si in reasezarea
structurii populatiei ocupate. Initiat in plina perioada de
industrializare a Romaniei, combinatul a atras un numar mare de
muncitori din localitatile rurale din preajma Iasiului. Pe langa
angajatii proprii ai intreprinderii, care se specializau in meserii noi
pentru aceasta parte a tarii, lucrarile de constructie ale
combinatului au antrenat o forta de munca impresionanta.
Treptat, in preajma intreprinderii a inceput sa se dezvolte un
intreg cartier de locuinte, casele batranesti au facut loc unor
ansambluri imobiliare, cu apartamente modern structurate pentru
acea perioada, dar si cu scoli, gradinite, crese. In cativa ani,
cartierul "Nicolina" s-a extins pana aproape de poarta CUG,
retelele de transport in comun au fost prelungite, iar CUG Iasi a
devenit un punct de reper important nu numai in peisajul
economic local sau cel national, piesele produse la Iasi incepand
sa fie cunoscute peste tot in lume.






6



7


PRODUCTIA COMBINATULUI DE UTILAJ GREU
ncepnd din 1978, la fostul combinat CUG se fabrica importante
cantitati de fonta si otel, cu utilaje folosite n alte parti doar la
producerea de energie atomica sau la perforarea componentelor pentru
centrale eoliene. Situat la granita de nord-est a Romaniei, Iasiul era unul
dintre punctele importante ale relatiilor comerciale dintre tara noastra si
fosta Uniune Sovietica. Mastodontul industrial iesean avea astfel acces
facil la materia prima provenita de la marele vecin de la rasarit, in sens
invers inregistrandu-se frecvente livrari de produse finite realizate la
CUG. Mai mult chiar, in anii '80-'90, combinatul iesean a fost implicat
in contributia statului roman la construirea si dotarea combinatului de
imbogatire a minereurilor acide cu continut de fier de la Krivoirog,
Ucraina. Circa 90% din utilajele grele cu care a fost echipat acest
combinat au fost produse la "Fortus".Calitatea produselor executate la
Iasi a depasit granitele fostului bloc comunist dupa 1991, in portofoliul
combinatului intrand comenzi primite din Europa Occidentala, America
de Sud sau Asia. Intreprinderea se specializase in fabricarea si
comercializarea de utilaje tehnologice, subansamble si piese de schimb
pentru metalurgie, siderurgie, industria cimentului, transporturi navale,
feroviare si rutiere, industria energetica, minerit, industria alimentara si
altele, iar convoaiele rutiere cu piese de mari dimensiuni turnate la Iasi
devenisera o prezenta obisnuita pe caile rutiere catre Portul Constanta.

8



9


REVOLUTIA DIN 89 INCEPUTUL DESTRAMARII COMBINATULI

Evenimentele de la sfarsitul anului 1989 aveau sa bulverseze si
combinatul iesean, la fel cum s-a intamplat cu intreaga economie
romaneasca, nevoita sa adopte din mers regulile de functionare ale
economiei de piata. Caderea blocului comunist a determinat pierderea
unei parti importante din piata de desfacere externa pentru produsele
realizate la Iasi, problemele financiare au inceput sa se aglomereze,
astfel incat, chiar daca valoarea productiei nu scazuse foarte mult,
combinatul a intrat in hora blocajelor financiare care faceau ravagii in
economia romaneasca la mijlocul anilor '90. Cu toate acestea, pe adresa
Combinatului de Utilaj Greu, devenit intre timp SC "Fortus" SA, soseau
in permanenta comenzi importante pentru echipamente industriale de la
mari companii straine. Printre partenerii de afaceri importanti ai "Fortus"
din acea perioada se numarau concernul japonez Marubeni, compania
Rolls-Royce, firme din Franta, Germania, Austria, Rusia, precum si din
Asia, din sectorul energetic, naval sau al productiei de ciment. Lipsa
capitalului de lucru facea imposibila onorarea a mare parte dintre aceste
solicitari. In acest timp, blocajul financiar determina acumularea unor
datorii imense catre stat si catre furnizori, au inceput sa apara miscarile
sindicale generate de intarzierile la plata salariilor, in perioada 1990-
2000 fiind disponibilizati circa 8.000 de angajati de la "Fortus", numar
care reprezenta un sfert dintre somerii Iasiului din perioada respectiva.
Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului,
care gestiona 73,14% din capitalul social al combinatului iesean, a ajuns
la concluzia ca statul nu are resursele necesare redresarii "Fortus", astfel
incat a initiat procesul de privatizare.

10


INCERCARE DE PRIVATIZARE

Primul anunt prin care se initia procesul de vanzare a pachetului de
actiuni detinut de stat a fost publicat la inceputul anului 2002.
Investitorii interesati trebuiau sa indeplineasca o conditie, desi aceasta
era formulata putin cam ambiguu: experienta de minim 5 ani in detinerea
si/sau conducerea unor afaceri de succes nationale, internationale si/sau
firme mixte pe piete in dezvoltare in domeniul principal de activitate al
SC "Fortus" SA Iasi. Metoda de privatizare aleasa era cea de negociere
pe baza ofertei finale. Procesul de privatizare s-a dovedit a fi unul
deosebit de dificil, din cauza dimensiunilor enorme ale combinatului, a
datoriilor existente atat catre bugetul de stat, cat si catre furnizorii de
utilitati, dar si pentru ca rentabilizarea societatii presupunea investitii
imense pentru retehnologizare, pe care urma sa le faca viitorul actionar
majoritar. Societatea incheiase anul 2001 cu o cifra de afaceri de 513
miliarde de lei vechi, avea datorii de 924 de miliarde de lei, pierderile
ridicandu-se la 247 de miliarde de lei. Anterior initierii procedurilor de
privatizare, s-a realizat un studiu de fundamentare a investitiilor minime
pentru urmatorii ani, din care a reiesit un necesar financiar de circa 30 de
milioane de dolari. Holdingul spaniol "Grupo Duro Felguera" si-a
manifestat intentia de a sprijini retehnologizarea acestei societati cu
suma respectiva, interesul manifestat de spanioli fiind urmat la scurt
timp de publicarea anuntului de vanzare a actiunilor detinute de stat.
Imediat, alte doua mari companii straine, din Suedia si Rusia, si-au
manifestat interesul.
Toate aceste proiecte, insa, au ramas fara finalitate, APAPS fiind
nevoita sa reia de cateva ori anuntul de privatizare, din cauza lipsei
ofertantilor. Abia dupa circa un an, in scena a intrat compania
romaneasca "Metalexportimport", aceasta fiind singura firma care a avut
11


curajul de a depune o oferta pentru achizitionarea pachetului majoritar
de actiuni la "Fortus"
In primavara anului 2003, cand mai toti factorii de decizie locali
considerau ca singura solutie pentru privatizarea combinatului consta in
divizarea si vanzarea acestuia pe bucati, APAPS a inceput negocierile cu
cunoscuta casa de comert "Metalexportimport".In mai 2003, o cota de
81,3% din capitalul social al "Fortus" trecea sub controlul
"Metalexportimport", contractul de privatizare avand o valoare totala de
8,01 milioane de euro, suma care includea pretul actiunilor si valoarea
investitiilor asumate. Noul proprietar prelua si datoriile comerciale ale
combinatului, de peste 12 milioane de euro, cele catre bugetul de stat
urmand a fi sterse. Anterior semnarii contractului de privatizare, statul se
angajase sa disponibilizeze 500 de angajati ai societatii, in conditiile
prevazute de Ordonanta 8/2003, astfel incat noul actionar majoritar sa
preia combinatul cu circa 2.100 de salariati.

12


AFACERILE NOULUI PROPRIETAR METALEXPORTIMPORT

Noul contract si promisiunile facute ce au starnit sperante nu au
impiedicat patronii de la Metal Exportimport SA sa vanda aproape tot ce s-
a putut din fostul CUG Iasi. La combinat, proiectat sa fabrice tancuri, bate
vantul si scartaie usile ruginite. Cotidianul ZIUA de Iasi a prezentat cu putin
timp in urma modul in care zeci de tone de fier au fost date la fier vechi, in
contextul in care SC Fortus SA Iasi avea nevoie de acesta. Taierea fierului
a fost demarata in august 2004, cand conducerea a decis sa vanda unele
active, la fier vechi. Firmele interesate au fost H&H Constanta si Remat SA
Iasi. Pentru H&H a fost facut un contract pentru 5.500 de tone, iar Remat
SA a primit 6.200 de tone. Pana acum, H&H a taiat deja si luat din Fortus
SA 3.600 de tone de fier vechi, iar Remat SA in jur de 3.000 de tone.
Astfel, la 120 dolari pe tona catre H&H Constanta si la 108 dolari pe tona la
Remat SA, acesta este pretul la care fierul vechi facturat a plecat din
Fortus SA. Acest lucru a fost facut desi pretul pietii este de 180 - 200 de
Euro. In acest mod, fostul CUG a vandut 6.600 de tone de fier vechi la un
pret mediu de 114 Euro/tona, in medie cu 76 de Euro, sub pretul pietei. In
acest mod, prejudiciul contractelor de fier vechi este de peste 500 mii Euro,
in doar cateva luni. Aceste firme care au deposedat SC Fortus SA Iasi de
fier vechi nu sunt singurele care au facut acest lucru. Alaturi de Remat SA
si H&H SA Constanta, firma Compil SA Barlad a derulat mai multe
contracte, pentru cantitati impresionabile de fier vechi, insa reduse fata de
cele doua contracte de anvergura.

13


COMBINATUL AJUNS LA STAREA DE FALIMENT

Pe 22 iunie 2012, Tribunalul Specializat Mures dispune initierea
procedurii de faliment pentru combinatul din care, campanie de
campanie, pseudo-investitorii grijulii scot tone de utilaje refolosibile sau
bune de aruncat la fier vechi. Falimentul este greu de evitat pentru o
ntreprindere n fruntea careia, ani de-a rndul, s-au perindat
administratori judiciari cu contracte care stipuleaza beneficii consistente
n conditiile nchiderii definitive a combinatului. Neregulile nregistrate
n ultimii zece ani n procesul de administrare a Fortus SA, materia
prima vnduta pe hrtie, banii reali ncasati din aceste tranzactii,
perindarea investitorilor din diverse colturi ale lumii au crescut datoriile
la peste 50 de milioane de euro.
Cu toate acestea firma a reusit prin orice intermediu sa iasa din
faliment si inca se mentine pe linia de plutire dar nu asa cum eram
obisnuiti odata cu CUG-ul din perioada comunista ci mai degraba ca o
firma care se agata de o farama de contract de unde rasare si incearca sa
faca profit in ciuda faptului ca fabrica a fost decimate si aproape scoasa
la licitatie pentru a plati datoriile la FISC.
n prezent, fostul CUG, actualul Fortus SA, mai are cteva sute de
angajai. Terenurile pe care se ntindeau halele imense fie au fost
npdite de buruieni, fie au fost vndute de administratorii care s-au
perindat la conducere.
14


BIBLIOGRAFIE
http://www.heidelbergcement.ro/aparitii-in-presa/bursa/interesele-imobiliare-
ameninta-existenta-fortus-iasi.html
http://www.agendadeiasi.ro/actualitate/anchete/31572-povestea-combinatului-de-
utilaj-greu-cug-iasi-de-la-cea-mai-importanta-investitie-din-perioada-comunista-la-
o-societate-care-se-afla-in-insolventa.html
http://adevarul.ro/locale/iasi/declinul-colosilor-industriali-iasiului-studiu-caz-
fortus-sa-cele-mai-mari-investitii-epoca-aur-
1_514c39b600f5182b853e4dd0/index.html
http://www.financiarul.ro/2013/03/25/fortus-iasi-ultima-fabrica-grea-a-statului-are-
comenzi-consistente-dupa-ce-a-iesit-din-faliment/
http://www.bzi.ro/cug-iasi-o-rana-inca-deschisa-323903



15