C.1.

COMPONENTELE MATERIEI VII

SI LEGATURILE DINTRE ACESTEA
Materia vie este compusa din molecule nevii. Aceste molecule izolate
si examinate individual, se supun tuturor legilor fizice si chimice care
guverneaza materia nevie. Totusi organismele vii poseda insusiri deosebite
care nu sunt proprii materiei nevii.
A.CARACTERISTICILE PROPRII MATERIEI VII
1.Gradul inalt de complexitate si organizare al organismelor vii.
Celulele componente ale organismelor vii prezinta structuri complicate,
continand multe tipuri de molecule complexe.
In plus, organismele vii exista intrun numar imens de specii diferite.
!pre deosebire de acestea, materia nevie consta de obicei din amestecuri
intamplatoare de compusi simpli ce au o organizare structurala comparativ
redusa.
".#iecare parte componenta a unui organism viu are un scop sau o
functie specifica. In cazul structurilor macroscopice, acest fapt este vizibil
ex : aripile, ochii, frunzele, florile. $ar si in cazul structurilor intracelulare,
fiecare component are un scop si o functie specifica ex : nucleul, membrana,
etc.
%.&rganismele vii au capacitatea de a capta si a transforma energia din
mediul lor, utilizand o pentru formarea din materii brute, simple, a
propriilor structuri complicate si pentru mentinerea acestora. Materia nevie
nu poate utiliza energia exterioara pentru asi mentine organizarea sa
structurala. $e fapt, materia nevie, atunci cand absoarbe energie externa, se
descompune, trecand intr o stare mai putin organizata.
'.Capacitatea de autoreplicare precisa a organismelor vii este
proprietatea ce reprezinta chintesenta starii vii. $impotriva, diferitele tipuri
de materie nevie nu se pot reproduce in forme identice ( ca masa, forma sau
structura interna), de la o generatie la alta.
Biochimia este o stiinta tanara, de numai cateva decenii, aflata la
granita intre medicina, fiziologie, biologie, chimie organica. !tudiaza
structura si functiile moleculelor pe care le vom denumi *I&M&+,C-+,.
Biochimia este tiin a care studiaz chimia vie ii.
Considerat mult vreme o ramur interdisciplinar aflat la
grani a ntre chimie i biologie, biochimia s-a dezvoltat n
special n ultimele decenii ca o disciplin de sine st t toare,
1
abordnd subiecte ca structura chimic a substan elor din
care sunt formate organismele, interac iunile ntre aceste
substan e i transform rile metabolice pe care acestea le
sufer in vivo. n mare, se poate considera c biochimia are
dou ramuri: biochimia metabolismelor i biochimia
structural .
Biochimia structural se ocup cu studiul moleculelor
vie ii: proteine i aminoacizi, glucide, lipide, acizi nucleici. De
asemenea, aceast ramur studiaz i vitaminele i
enzimele.
Biochimia metabolismelor studiaz c ile metabolice prin
care nutrien ii sunt procesa i n interiorul celulelor vii
anabolism i catabolism!.
Biochimia acizilor nucleici i studiul codului genetic,
sinteza proteinelor transcrip ia i transla ia!, studiul
fenomenelor de transport membranar i de transmitere a
semnalelor sunt doar cteva domenii n care biochimia
cunoa te un progres remarcabil n ultimii ani.
B.BIOMOLECULELE
$in cele ./ elemente chimice naturale din scoarta pamantului, numai
"0 sunt componente esentiale ale organismelor vii.
1, &, C, 2, reprezinta aproximativ .3 4 din masa celor mai multe celule.
Cele patru elemente formeaza compusi care poseda o capacitate moleculara
unica de a participa la procesele ce constituie in ansamblu starea vie. C, 1,
2, &, formeaza cu usurinta legaturi covalente, prin punerea in comun a
electroniilor 5 1 are nevoie de 1 electron, & de doi, 2 de trei, C de patru
pentru a si completa ultimul strat de electroni si astfel sa formeze legaturi
covalente stabile.
Atomii de carbon au inca o proprietate, cea mai importanta 5
capacitatea de a se lega intre ei. -n atom de C poate sa accepte sau sa
doneze ' electroni pentru a realiza un octet exterior, astfel poate forma
legaturi covalente cu alti ' atomi de C. Atomii de C legati in acest fel pot
forma catene liniare, ramificate su ciclice pentru o varietate de molecule
organice diferite.
$atorita configuratiei tetraedrice a perechilor de electroni din 6urul C
legat simplu, se poate obtine o mare varietate de structuri tridimensionale de
legaturi Carbon Carbon. 2ici un alt element chimic nu poate forma
"
molecule de marimi si forme atat de diferite sau cu o varietate atat de mare
de grupari functionale.
Elementele Elemente in cantitati
materiei oarte mici
or!anice
Mn
C #e
& Ca
2 Cu
1 7n
8 *
! Al
9
Ioni monoatomici Mn
2a: I
;: !i
Mg ": !n
Ca": <
Cl Cr
#
!e
Ierarhia or!ani"arii molec#lare a cel#lelor
*iomoleculele organismelor vii sunt organizate intr o ierarhie de o
complexitate moleculara progresiva.
Toate biomoleculele deriva din precursori foarte simpli, cu masa
moleculara mica, substante anorganice provenite din mediu, in special5 C&",
1"& si 2" atmosferic. Acesti precursori sunt transformati de materia vie,
prin diferite procese metabolice intermediare, in compusi organici cu masa
%
moleculara mai mare, reprezentand biomoleculele de baza, sau unitatile
constituente.
Acestea se leaga intre ele, prin legaturi covalente, formand
macromolecule proprii celulei, cu mase moleculare relativ mari.
Exemple de macromolecule
Proteinele constituite din aminoaci"i
Aci"ii n#cleici 5 A$2 si A=2 constituiti din n#cleoti$e
Poli"ahari$e formate din mono"ahari$e
Li%i$e formate din aci"i !ra&i
+a un nivel superior, macromoleculele se asociaza intre ele formand
sisteme supramoleculare, ex : +ipoproteinele (complecsi ai lipidelor si
proteinelor), ribozomii (complecsi ai acizilor nucleici si proteinelor).
In fine, la cel mai inalt nivel in ierarhia structurii celulare, diferitele
complexe si sisteme supramoleculare sunt asamblate in organitele celulei5
nuclei, mitocondrii, lipozomi, etc.
MACROMOLECULE
8rincipalii compusi moleculari din ,. Coli
Com%#&#l ' $in !re#tatea Nr. a%ro(. $e
Totala &%ecii molec#lare
Apa 0/ 1
8roteine 1> %///
Acizi nucleici
A$2 1 1
A=2 3 1///
Glucide % >/
+ipide " '/
Molecule( unitati
constituente si " >//
intermediari )
'
Ioni anorganici 1 1"
)#nctiile %rinci%alelor cla&e $e *iomolec#le in cel#le
1.Aci"ii n#cleici servesc pretutindeni la depozitarea si transmiterea
informatiei genetice.
+.Proteinele
servesc ca elemente structurale
unele au activitate catalitica specifica si functioneaza ca enzime
in toate celulele sunt efectorii directi ai actiunii genelor
,.Poli"ahari$ele au doua functii importante in toate celulele, unele
exemplu: amidonul depoziteaza energia necesara celulei, celuloza este
element structural extracellular.
-.Li%i$ele sunt constituiensi universali ai organismelor cu rol esential
in desfasurarea proceselor metabolice.
In organism, lipidele indeplinesc mai multe functii5 !unt principala
forma de depozitare a rezervelor energetice (triacilglicerolii din tesutul
adipos ? prin oxidare 1g lipide dau . cal) !unt constituienti ai membranelor
celulare si subcelulare (glicerofosfolipide, sfingolipide, etc.)
Biomolec#le %rimor$iale.
Aci"i n#cleici
Aminoaci"i
>

3
PROTEINE
Mono"ahari$e
0

@
Acizi grasi
Acizi grasi
.
C+.CELULA
1/
,ste unitatea de baza a organismelor vii.
&rganismele pot fi5 #nicel#lare ? cele mai simple forme de viata si
%l#ricel#lare.
TESUTURILE ? reprezinta unitatea superioara de organizare a
materiei vii. !unt constituite din mai multe celule de acelasi tip.
,x.5
tesut con6unctiv
tesut epitelial
tesut osos
tesut muscular.
APARATE SI SISTEME apartin organismelor superioare5 digestiv,
respirator etc.
Celulele pot fi5 procariote si eucariote.
Cel#lele %rocariote.
!unt foarte mici, relativ simple, avand o singura membrana celulara.
2u au nucleu.
,x.5 eubacterii, alge verzialbastre, spirochete, ricAestii, micoplasme
(ex.5 pseudomonas).
11
,x.5 E&cherichia Coli ? face parte din grupul de bacterii Coli, care se
gasesc in mod specific in tractul intestinal uman. Celula matura are forma
unei franghii cilindrice de "micrometri. , coli se inmulteste rapid pe un
mediu simplu cu glucoza ca sursa de carbon si ioni de amoniu ca sursa de
azot.
Celulele procariote contin un singur cromozom, care consta intro
singura molecula de A$2 dublu helicoidala, dens spiralata, formand zona
nucleara. !e inmultesc in general prin diviziune asexuata. 8rocariotele au
fost primele celule aparute in evolutia biologica.
Cel#lele e#cariote.
!unt mult mai mari si mai complexe (B 1///1//// ori mai mari).
Celulele tuturor organismelor superioare din regnul vegetal si animal sunt
eucariote, ca si celulele fungilor, protozoarelor si ma6oritatii algelor.
Contin un nucleu marginit de membrana. Materialul genetic, A$2 si
A=2 este distribuit in cromozomi.
Celula eucariota contine de asemenea or!anite cel#lare5
o mitocondrii
o corpusculi Golgi
o reticul endoplasmatic
1"
Mem*rana cel#lara.
. mm, contine lipide si proteine in cantitati aproximativ egale. ,ste
permeabila, permitand transportul de 2a:, ;:, glucoza, aminoacizi si
alte substante nutritive ca si enzime.
N#cle#l.
A$2ul este organizat in cromozomi
A=2ul este situat in nucleoli.
Mitocon$riile.
sunt uzinele energetice ale celulei. Aici, hidratii de carbon, lipidele si
aminoacizii sunt oxidati de catre &" in C&" si 1"&, iar energia
rezultata este inmagazinata in AT8.
A%arat#l Gol!i.
are rol in secretia %ro$#&ilor cel#lari/ cum sunt proteinele, spre
exterior.
Microcor%ii participa la oxidarea anumitor substante nutritive5 "1
"
&
"
?
&
"
:"1
"
).
Li"o"omii au rol in digestia materialelor aduse in celula prin fagocitoza.
=ealizeaza si digestia componentelor celulare dupa moartea celulei.
Retic#l#l en$o%la&matic formeaza un sistem complicat de canale care
asigura transportul intracelular spre periferia celulei.
1%
C,. APA/ MEDIU AL VIETII
Apa este considerata cea care a favorizat miracolele si pe cel mai
minunat din toate5 viataC Apa este un mediu in care traiesc organismele
acvatice si care mi6loceste incorporarea in plante a sarurilor minerale.
Totodata, apa este si materia primara pe care o folosesc toate vietuitoarele in
sinteza substantelor organice care le asigura nutritia si cresterea. 2umai
unele organisme inferioare si superioare (semintele) pot trai intrun mediu
aparent uscat, putandusi relua functiile in prezensa apei si a unei
temperaturi propice.
ROLUL APEI IN ORGANISM0
+a ma6oritatea celulelor ocupa in 6ur de 0/4 din masa celulara.
,a este principalul solvent si mediul de dispersie al diferitelor
substanteorganice si anorganice.
Apa a6uta la transportul substantelor in celula si la numeroase reactii
chimice.
8articipa la procesele de morfogenezaD
8roduce hidratarea numeroaselor substante, intervenind in disocierea
electrolitilorD
Asigura mediul optim de desfasurare a proceselor metaboliceD
Asigura mentinerea echilibrului acidobazic al mediului intern.
Continutul in apa al diferitelor celule variaza mult. Apa este prezenta
in corpul uman in procent de 3/4 deoarece ma6oritatea tesuturilor contin
apa (.'4 din plasma sangelui, @/4 din tesutul muscular, 3/4 din celulele
rosii ale sangelui, peste 6umatate din alte tesuturi), iar consumul zilnic al
unui om este de ",> l (alimente si lichide).
CARACETRISTICILE APEI.
1.Caracter#l $e $i%ol %ermanent.
In functie de repartitia sarcinilor negative ale &
"
si a celor pozitive ale 1,
are loc o comportare de minimagnet al apei, numit $i%ol, cu momentul
electric ME1,@'.
In molecula apei, nucleul celor doi atomi de 1 formeaza cu centrul
atomului de &" un unghi de 1/' grade si %1 minute, astfel ca molecula apei
este de forma triunghiulara5
1'
Molecula de apa este polara. 8olaritatea este data de combinatia de un
atom de oxigen in varful moleculei cu incarcatura negativa si doi atomi de
hidrogen incarcati pozitiv.
+.)ormarea le!at#rilor $e hi$ro!en.
Intre electronii neparticipanti si oxigenului, ai unei molecule de apa si
sarcina partiala pozitiva a unui atom de 1 apartinand unei molecule de apa
vecine se naste o puternica atractie electrostatica soldata in final cu stabilirea
unei legaturi de hidrogen5
In stare lichida fiecare molecula de apa este asociata cu alte doua
molecule de apa prin legaturi de hidrogen.
Incarcatura electronica diferita duce si la atragerea altor atomi aflati in
apropiere, atomii de oxigen uninduse cu doi atomi de hidrogen ai unei alte
molecule. +egaturile de hidrogen astfel realizate nu sunt la fel de puternice
precum cele covalente, dar explica starea de agregare lichida a apei la
temperatura normala. Aceste legaturi explica si caldura specifica ridicata.
#iecare atom de oxigen tinde sa aiba in 6ur patru atomi de hidrogen.
$ispunerea are forma de tetraedru. Inelele hexagonale ale atomilor de
oxigen se formeaza si formeaza o structura tridimensionala.
datorita structurii spatiale si distributiei electronice, fiecare molecula
1>
de apa are posibilitatea sa se asocieze cu alte patru molecule de apa. Astfel,
apa poate sa apara sub trei forme, corespunzatoare celor trei stari de
agregare5
monohidrat ? stare gazoasa5
dihidrat ? stare lichida5
polihidrat ? gheata.
Gheata
Pro%rietatile a%ei $e a $i"ol1a &#*&tante ionice &a# co1alente cu
masa moleculara mica se datoreaza constantei dielectrice mari si posibilitatii
formarii legaturilor de hidrogen.
,x.5 in cazul moleculei de 1Cl, apa stabileste o legatura de hidrogen intre
electronii neparticipanti ai & din molecula proprie si 1 din molecula de 1Cl.
,.Ioni"area a%ei
In stare naturala apa nu este un bun conductor al electricitatii, dar mai
bun decat alte lichide datorita ionizarii proprii si anume abilitatea de a
rectiona si a forma ioni de hidroxid &1

si hidroniu 1%&
:
.
Apa la temperatura obisnuita reactioneaza cu5
metale cu caracter electropozitiv puternic si formeaza baze plus
hidrogenD
metale cu caracter electronegativ mai slab rezultand oxizi bazici si
hidrogenD oxizi acizi formand oxiacizi si cu oxizi bazici formeaza
baze.
Teoria %rotolitica a aci"ilor &i *a"elor
Apa are rol esential. Teoria lui Arrhenius a insemnat un mare pas
inainte pe calea intelegerii chimiei acizilor si a bazelor, definindui numai in
solutie apoasa. In anul 1."%, chimistul danez *rFnsted si chimistul englez
+oGrH propun o definitie mai generala a acizilor si bazelor (valabila pentru
solutii apoase si neapoase).
Ei arata ca in &ol#tie a%oa&a/ ion#l $e hi$ro!en &e !a&e&te &#*
orma $e ion $e hi$roni# 23
,
O
4
5/ are rol $e *a"a.
13
Aci"ii &i *a"ele %ot i $einite &i in a*&enta a%ei &a# in alt &ol1ent.
=eactii care implica apa5
1) la dizolvarea unei baze in apa se stabileste urmatorul echilibru, iar
deoarece apa cedeaza un proton, are rol de acid.
* : 1
"
& I *1
:
: 1&

") acizii care pot ceda un singur proton unei baze (1Cl, 12&
%
,
1Cl&
'
).
12&
%
: 1
"
& I 1
%
&
:
: 2&
%

%) intro reactie de echilibru acidabazica (*ronsted), in mediul de

reactie exista doua specii de acizi si doua specii de baze.
1Cl (aJ) : 1
"
& (l) E 1%& I 1
%
&
:
(aJ) : Cl

(aJ) 1Cl
pierde un proton si formeaza ionul clorura, Cl

, care este baza sa con6ugata.

In solutie se formeza cuplul 1ClKCl

. 1
"
& accepta un proton si se formeza
astfel ionul hidroniu, 1
%
&
:
, care este acidul sau con6ugat, se formeaza cuplul
1
"
&K1
%
&
:
. Acestea se numesc cupluri acidobazice. In functie de mediul de
reactie apa poate participa la doua cupluri acidobazice5 1
"
&K1
%
&
:
apa cu rol
de baza si 1
"
&K1&

apa cu rol de acid.
')formarea stalactitelor si stalagmitelor, formatiuni carstice atat de
spectaculoase, are la baza reactia CaC&
%
: C&
"
: 1
"
& I Ca(1C&
%
)
"
in care
este prezent cuplul acidbaza 1C&
%
KC&
%
"
.
Ioni"area a%ei
Apa se comporta fata de o baza ca un acid, deoarece cedeaza protoni
si ca o baza fata de un acid, deoarece accepta protoni. In apa pura din >//
milioane de molecule ionizeaza o singura molecula. =eactia de ionizare a
apei este o reactie de echilibru si se numeste reactie $e a#to%rotoli"a.
In a%a %#ra/ la +6
o
C/ concentratia ionilor 3
,
O
4
e&te e!ala c# cea a
ionilor 3O
7
.
=olul deosebit pe care il au ionii 1
%
&
:
intro solutie apoasa la condus
pe chimistul danez !Frensen sa introduca in 1./. notiunea de %3.
Autoionizarea apei5 1&1 (l) : 1&1 (l) E 1
%
&
:
: &1

%37#l
E&te lo!aritm#l c# &emn &chim*at al concentratiei ionilor $e
hi$ro!en23
,
O
4
5. In #nctie $e ace&ta a%a %oate i aci$a 2%3 mai mic
$ecat 85/ *a"ica9alcalina 2%3 mai mare $ecat 85 &a# ne#tra 2%3:85. p1
ul creste cand concentratia (1
%
&
:
) scade. 8hul este o marime adimensionala
. +a ">
o
C produsul intre concentratia ionilor L1
%
&
:
M si L1&

M este 1/
1'
E ;
G
si se numeste %ro$#&#l ionic al a%ei.
10
Di&tri*#tia a%ei in &i&temele *iolo!ice
2ecesarul de apa al organismului uman variaza in limite fiziologice,
fiind conditionat de anumiti factori5
cuantumul alimentelorD
natura alimentelorD
valoarea energetica a ratiei alimentare.
Cuantumul de apa din organism e dependent de factori ai mediului
intern si extern5
,x.5
mediul extern5 temperatura, umiditateD
mediul intern5 varsta, sex, stare fiziologica.
-n organism adult contine 330o4 apa in medie.
,xista insa diferente mari in raport cu varsta5
un fetus de % luni ? .'4 apaD
un nounascut ? 3@0'4 apaD
barbat adult ? 3/3>4 apa
femeia adulta ? >"4 apa.
&data cu varsta scade continutul apei in organismD in acelasi timp scade
si intensitatea proceselor metabolice.
Apa prezinta o mare diversitate in raspandire5
o in %lante cele mai bogate in apa sunt5 pepenele ./4, capsuni
./4, cartof 0>4.
cele mai sarace in apa sunt cerealele5 grau ? aprox. 14.
o la ne1erte*rate 5 steaua de mare aprox5 0>4, insecte NK 1/4.
o or!anele 5 serul sanguin ..4, muschi 0/0.4, scheletul ''4,
creierul @>./4.
In organism intalnim5
apa intracelularaD
extracelulara ? in plasma, lichid interstitial.
Apa intra si extracelulara se gaseste intrun permanent echilibru, prin
osmoza.
Nece&itatile or!ani&m#l#i #man $e a%a
-n organism in repaus are nevoie de .//"/// g apa pe zi, iar un
organism in plina activitate are nevoie de ">//'/// g apa pe zi.
Copiii consuma cea mai mare cantitate de apa.
S#r&ele $e a%a pentru organismul uman constituie5
o apa exogena ? ingerata prin consum de alimente si bauturiD
1@
o apa endogena ? apa provenita din procesele biochimice din
interiorul celulelor.
Bilant#l a%ei.
apa ingerata
apa excretata ? acest raport trebuie sa fie in echilibru.
In!e&tia provine din5
o bauturi, aprox. 1"// mlKziD
o alimente, aprox. 1/// mlKziD
o surse endogene, aprox. %// mlKzi, pana la ">// ml.
E(cretia provine din apa eliminate prin5
o urina, pro. 1'// KziD
o piele, aprox. >// mlKziD
o plamani, aprox. >// mlKziD
o scaun, aprox. 1// mlKzi.
Setea este starea fiologica care anunta necesitatea ingerarii de apa. ,ste
produsa de5
o carenta de apaD
o consum exagerat de alimente sau eliminare masiva in procese
patologice .
1.
C-.METABOLISMUL
=eprezinta totalitatea transformarilor biochimice si energetice care au
loc in tesuturile organismului viu.
Metabolismul este un process complex, care are la baza doua procese opuse.
Ana*oli&m.
procesele biochimice de *io&inte"a a substantelor ce intra in
alcatuirea materiei vii. =eactiile anabolice se caracterizeaza prin con&#m $e
ener!ie 2reactii en$oterme5.
Cata*oli&m.
totalitatea proceselor biochimice de $e!ra$are a substantelor din
organism ? se produce in special ruperea legaturii dintre atomii de C din
moleculele diferitelor substante. Acest tip de reactii este insotit de $e!a;are
$e cal$#ra 2reactii e(oterme5 .
&rganismul uman este alcatuit din5
0/4 apaD
%/4 substante solide (proteine, lipide, hidrati de C ? glucide, acizi
nucleici).
Or!ani&m#l #man e&te #n &i&tem $e&chi&/ care ace &chim* $e
&#*&tante &i ener!ie c# me$i#l e(tern. Ace&t &chim* %ermanent &e
n#me&te meta*oli&m.
Metabolismul incepe odata cu ingestia alimentalor si sfarseste cu excretia
produsilor neutilizabili. ,l se desfasoara in trei eta%e.
digestivaD
celularaD
excretorie.
+egatura dintre aceste etape o asigura sangele si circulatia acestuia.
In eta%a $i!e&ti1a/ sub actiunea unor fermenti specifici (amilaza
salivara, sarurile biliare, amitaza pancreatica, insulina), are loc fragmentarea
hidrolitica a macromoleculelor organice din alimente si transformarea lor in
molecule simple, absorbabile5 glucoza, acizi grasi, glicerina, aminoacizi.
In eta%a cel#lara, principiile alimentare sufera numeroase
transformari.
Totalitatea transformarilor biochimice care au loc la nivel cellular
reprezinta meta*oli&m#l interme$iar.
$eci, METABOLISMUL INTERMEDIAR reprezinta schimbul de
substante si energie dintre celula si mediul intern.
"/
Reactiile meta*olice $in cel#le &#nt $e $o#a ti%#ri.
reactii ana*olice ? de sinteza a unor constituenti sau de rezervaD
reactii cata*olice , de scindare a substantelor (hidrati de C, lipide,
proteine), pana la produsi finali neutilizabili (apa, C&", substante
azotate simple ? 21%, uree).
8rin reactii ana*olice are loc reinnoirea permanenta a structurilor
celulare uzate, sunt sintetizate o serie de substante active (proteine,
polizaharide, lipide), enzime, hormoni, este asigurata cresterea si inmultirea
celulelor, precum si incarcarea lor cu material nutritive de rezerva.
=eactiile catabolice genereaza energie. ,le se desfasoara in doua faze
succesive5
1. Intro prima faza are loc meta*oli"area incom%leta, pe cai specific a
substantelor nutritive, pana la stadiul de acetil coen"ima A &i aci$
o(aloacetic, produsi intermediari comuni glucidelor, lipidelor si
protreinelor.
In aceasta faza se elibereaza o cantitate redusa de energie.
". In faza a doua are loc metabolizarea completa a produsilor
intermediari. Aceasta faza este comuna tuturor substantelor nutritive. ,a
consta in reactii de o(i$o7re$#cere, prin care se elibereaza ./4 din energia
chimica a moleculelor.
& parte din aceste reactii se desfasoara ciclic, in cadrul cicl#l#i citric sau
cicl#l <re*&/ iar o parte are loc la nivelul lant#l#i &a# catenei re&%iratorii
cel#lare.
Toate aceste reactii constau, in esenta, din OardereaP alimentelor in
prezenta &".
In organism, energia se elibereaza treptat in etape succesive si nu se
transforma toata in caldura, ci o parte se depoziteaza.
Ciclul ;rebs si catena respiratorie au sediul in mitocon$rii, unde se
desfasoara respiratia celulara.
=eactiile anabolice necesita energie, iar cele catabolice elibereaza
energie. $in aceasta cauza ele se desfasoara cuplat.
Ener!ia chimica nu poate fi utilizata direct, mai intai, ea se
inmagazineaza sub forma de compusi macroenergetici, al caror reprezentant
principal este acidul adenozintrifosforic (AT8). $epozitarea energiei in AT8
reprezinta '/4 din energia chimica eliberata in procesele de oxidare
metabolica. =estul se pierde sub forma de caldura. Totalitatea schimburilor
energetice dintre organism si mediu, reprezinta METABOLISMUL
ENERGETIC.
"1
METABOLISMUL LIPIDIC
METABOLISMUL ENERGETIC
Conservarea structurilor si perfectionarea lor, refacerea uzurilor, necesita
multa energie, pe care sistemele vii o preiau din mediul exterior, sub forma
de legaturi chimice ale macromoleculelor si o redau mediului sub forma de
caldura.
Metabolismul energetic studiaza geneza si utilizarea energiei chimice a
substantelor alimentare. ,nergia eliberata la nivelul celulelor (in special in
mitocondrii) prin reactii de oxidare a lipidelor, glucidelor si a proteinelor.
Aceasta energie este inmagazinata mai intai sun forma unor noi legaturi
chimice, bogate in energie (legaturi fosfat macroergice de AT8 si C8).
#iecare celula foloseste AT8 ca sursa primara de energie, pentru
""
indeplinirea functiilor sale caracteristice. Celulele actioneaza ca adevarati
transformatori ai energiei chimice a substantelor in ener!ie mecanica/
electrica/ calorica/ o&motica.
Determinarea meta*oli&m#l#i ener!etic
$eoarece toate transformarile energetice din orice sistem duc, in final, la
aparitia de energie calorica, schimburile energetice organismmediu pot fi
evaluate prin calorimetrie si exprimate in calorii. Metodele calorimetrice pot
fi $irecte &i in$irecte.
Calorimetria $irecta consta din masurarea caldurii dega6ate de un
organism viu intrun interval de timp. !e folosesc camere calorimetrice.
8roductia calorica a organismului este evaluata cu a6utorul unor sisteme
termoelectrice.
Calorimetria in$irecta se bazeaza pe faptul ca toata productia calorica a
organismului provine din reactii de oxidare. In organism alimentele sunt
OarseP in prezenta &", care se consuma. In organism, arderile sunt mult mai
lente, au loc in etape succesive, iar energia se elimina treptat. 8rin eliminarea
consumului de &" intrun interval de timp se poate calcula calorigeneza
corespunzatoare. Trebuie sa cunoastem puterea calorica (echivalentul
caloric) al &" si volumul de &" consumat de organism.
Meta*oli&m#l ener!etic 1aria*il
Cheltuielile energetice ale organismului pot creste in cursul eforturilor
fizice de 1/"/ ori fata de cele bazale.
Meta*oli&m#l *a"al este metabolismul organismelor aflat in repaus, care
consuma cantitatea cea mai mica de energie. Munca fizica necesita multa
energie, care trebuie acoperita printrun consum sporit de alimente
energetice.
In raport cu efortul fizic prestat, cheltuielile energetice se clasifica in
cinci cate!orii.
Cheltuieli energetice de repausD
Cheltuieli energetice din efortul fizic usorD
Cheltuieli energetice din efortul fizic greuD
Cheltuieli energetice din efortul fizic foarte greu.
Metabolismul baal corespu!de c"eltuielii e!er#etice !ecesare
me!ti!erii u!or acti$itati %iiolo#ice de baa& respiratia' acti$itatea i!imii'
%u!ctia ri!ic"iului' acti$itatea cerebrala' ec"ilibrul termic' ec"ilibrul
osmotic (al presiu!ii)*
"%
1.4 din aceasta energie este folosita pentru necesitatile metabolice
ale sistemului nervos, ".4 este utilizata de ficat, 1/4 de catre inima, 04 de
catre rinichi, 1@4 de catre muculatura.
=ata metabolismului bazal la adultul normal este in medie de 0/
AcalKora (aproximativ 3>0/ 4 din cheltuiala energetica totala). 8entru
barbati valoarea calculata a metabolismului bazal este de 1 AcalKoraKAgcorp,
iar la femei este de /,. AcalKoraKAgcorp.
)actorii ce inl#entea"a meta*oli&m#l *a"al sunt5 varsta, sexul,
starea fizica, inaltimea, greutatea, factorii de mediu, tipul morfofunctional,
diverse stari fiziologice sau patologice.
)orm#la $e calc#l a meta*oli&m#l#i *a"al
#ormula 1arris*enedict este bazata pe varsta (9), greutate (G), inaltime
(I)
pentru femei (Acal)5 3>> : (.,>3 x G) : (1,@> x I) (',3@ x 9)
pentru barbati (Acal)5 3>> : (1%,0> x G) : (> x I) (3,0@ x 9)
#ormula Mifflin!t.Qeor pentru adulti cu varsta cuprinsa intre 1.0@ ani
pentru femei5 (1/ x G) : (3,"> x I) (> x 9) 131
pentru barbati5 (1/ x G) : (3,"> x I) (> x 9) : >
Princi%alele &#r&e $e ener!ie pentru organismul uman sunt reprezentate
de5
carbo"idrati (#lucide) si
+lipide.
Protei!ele sunt mai puti! utilizate drept sursa de energie.
2ecesarul energetic variaza cu varsta, sexul, greutatea, inaltimea,
activitatea fizica desfasurata, conditiile de clima si starea de sanatate.
Eect#l termic al alimentelor
=eprezinta cheltuielile energetice din cursul proceselor de digestie,
absorbtie, asimilare a alimentelor dupa ingestie, si are o valoare de 1/4 din
cheltuielile energetice totale.
,fectul termic al alimentelor se refera la producerea de caldura indusa
de alimente, la actiunea dinamica specifica si la efectul specific al
alimetelor. $upa ingestia alimentelor rata metabolismului creste, pentru a
reveni apoi la normal dupa cateva ore. Generarea de energie indusa de
alimente este mai mare atunci cand alimentele sunt ingerate separat, decat
atunci cand sunt consumate sub forma de pranz mixt.
,fectul termic al alimentelor este influentat de anumiti factori printre
care cei mai importanti sunt com%o"itia alimentelor, principiile de
"'
gastrotehnie, substante ce actioneaza la nivelul sistemului nervos,
antrenamentul fizic.
Actiunea dinamica specifica este5
pentru glucide >1/4
pentru lipide "'4
pentru proteine "/%/4
Deci' e%ectul termic al alime!telor este mai mare dupa co!sumul de
protei!e si #lucide (carbo"idrati)' comparati$ cu lipidele* Procesul de
depoitare al lipidelor este %oarte e%icie!t' i! timp ce i! caul #lucidelor si
protei!elor este !ecesara e!er#ie suplime!tara pe!tru tra!s%ormarea
metabolica i! %orma corespu!atoare de depoit*
Adaosul de condimente (piper, mustar) determina un efect termic
prelungit, fata de alimentele necondimentate.
$intre substantele care influenteaza efectul termic al alimentelor,
importante sunt5 cofeina si nicotina. $e exemplu, 1//mg de cofeina
(echivalentul unei cesti de cafea) administrate din " in " ore, timp de 1" ore
creste efectul termic al alimentelor cu @114.
PIRAMIDA ALIMENTARA
Chet#ielile ener!etice $eterminate $e acti1itatea i"ica
">
Aceste cheltuieli variaza direct proportional cu inten&itatea activitatii
depuse si reprezinta componenta cea mai variabila a cheltuielilor energetice.
Contributia activitatii fizice la energia totala variaza in limite foarte
mari5 de la 1/4 la persoanele imobilizate la pat, la peste >/4 la persoanele
foarte active, cum sunt sportivii. Cheltuiala de energie include atat energia
consumata voluntar, cat si involuntar in activitati precum masticatia,
deglutitia (inghitirea), mentinerea posturii.
)actorii care influenteaza energia cheltuita in cursul activitatii fizice
depind de5
1. Ti%#l acti1itatii i"ice $e&a&#rate
8entru o persoana consumul energetic este5
in timpul somnului 1," AcalKmin
in repaus 1,% AcalKmin
in timpul spalatului si imbracatului ",' AcalKmin
in timpul activitatilor casnice (ex. calcatul rufelor) ",. AcalKmin
efort fizic usor (plimbare) %,1 AcalKmin
dintre profesii, cea mai ReconomicaR este cea de pictor %,> AcalKminD
cele mai multe calorii sunt consummate de taietorii de copaci (1/,%
AcalKmin)
activitatea sportiva cu cel mai mic consum energetic este biliardul (1,@
AcalKmin), iar mai intense sunt tenisul (0,1 AcalKmin), inotul, schiatul
(1' 1> AcalKmin)
alergatul cu viteza de "/ AmKora timp de > min, poate determina un
consum de aproximativ "/ AcalKmin
Calc#l#l a%ort#l#i caloric.
activitate sedentara ">%/ AcalKAgcorpKzi
activitati fizice usoare %/%> AcalKAgcorpKzi5 functionari,
avocati, medici, profesori, informaticieni, arhitecti
activitati fizice medii %3'/ AcalKAgcorpKzi5 muncitori din industria
usoara, studenti, munci agricole mecanizate, comercianti, militari
activitati fizice mari '1'> AcalKAgcorpKzi5 munci agricole
nemecanizate, forestieri, mineri, turnatori, dansatori, unele sporturi de
performanta
activitati fizice exceptionale B '> AcalKAgcorpKzi5 taietorii de lemne,
pietrari, maratonisti, boxeri, canotori
+. Se(#l in general, barbatii desfasoara o activitate fizica mai
intensa, au o suprafata corporala mai mare si o proportie crescuta de masa
musculara comparativ cu femeile.
,. Var&ta inaintarea in varsta este asociata cu reducerea nivelului
activitatii fizice, scaderea masei slabe si cresterea adipozitatii.
"3
2evoile energetice sunt mai mari in perioadele de crestereD astfel,
nounascutii necesita 11> AcalKAcorpD sugarii necesita aproximativ 1/>
AcalKAgcorp, copii intre 11/ ani necesita aproximativ @/ AcalKAgcorp.
$e asemenea si adolescentii au necesar caloric crescut (pentru fete %@
AcalKAgcorp si pentru baieti '> AcalKAg corp).
Chelt#ielile ener!etice $atorate mo$iicarilor tem%erat#rii
me$i#l#i
Cand temperatura mediului scade, organismul cheltuieste energie mai
multa, pentru a mentine constanta temperatura corpului, prin intensificarea
proceselor metabolice (cheltuiala energetica pentru generarea de caldura).
Cantitati suplimentare de energie sunt cosumate si atunci cand
temperatura mediului este prea ridicata si organismul trebuie sa se opuna
cresterii propriei temperaturi.
C. 6 VITAMINELE
"0
Deinitie. !unt substante organice , sintetizate, in general de plante
(sau unele bacterii), care in cantitati mici sunt necesare organismului pt.
mentinerea echilibrului fiziologic.
&rganismul animal nu poate sintetiza vitamine si lipsa lor din hrana
provoaca imbolnaviri grave, numite AVITAMINO=E.
$.p.d.v. farmacodinamic sau bichimic, vitaminele sunt catalizatori
biologici, care regleaza functiile celulelor in organism alaturi de hormoni si
enzime.
!pre deosebire de hormoni, care sunt secretati de glandele endocrine
si se numesc *I&CATA+I7AT&=I ,2$&G,2I, vitaminele sunt
*I&CATA+I7AT&=I ,S&G,2I, fiind introduse prin alimentatie in
organism.-neori in plante se gasesc sub forma de 8=&9ITAMI2,.
+ipsa partiala a unor vitamine din organism produce imbolnaviri
numite 3IPOVITAMINO=E, iar excesul 3IPERVITAMINO=A.
-nele hipovitaminoze se cunosc de mai multe secole,ca exemplu5
SCORBUTUL2carenta $e 1itamina C5 care apare dupa o
alimentatie de lunga durata cu conserve (la marinari), se trata cu zeama de
lamaie si legume proaspete.
Boala BERI7BERI 2carenta $e 1it B1) ce se gaseste in coa6a bobului
de orez, apare la populatia din Asia &rientala, unde orezul era decorticat.
Pre%ararea 1itaminelor.
extractia din vegetale
extractia din dro6dia de bere
semisinteza, pornind de la substante naturale
sinteza chimica
Den#mirea 1iataminelor (se cunosc peste "/)
prin litere5 A, *, C, $, etc
prin numele bolii pe care o combat5ex5AEantixeroftalmica,
*1Eantinevritica, $" si $%Eantirahitice.
Intre vitamine nu exista nici o inrudire structurala. 8entru usurinta
studierii , se impart in5
hidrosolubile (se dizolva in apa)
liposolubile (se dizolva in grasimi).
A. VITAMINELE LIPOSOLUBILE 2A/ D/ E/ )/ <5
"@

VITAMINA A se gaseste in natura sub forma de Tcaroten, care
este considerat provitamina A
>7caroten#l se gaseste in5 plante ca5 salata verde, morcovi, rosii,
spanac, varza, ardei, ridichi, broccoli, grapefruit, portocale
$in Tcarotenul furnizat de vegetale, se formeaza in organism, sub
influenta unei enzime, vit.A si anume5 o molecula de Tcaroten se scindeaza
formand doua molecule de vit.A
Vitamina A ca atare se gaseate in5 untura de peste, smantana,
galbenus de ou, lapte, ficat.
9itamina A este sensibila la prelucrarea termica, deci este preferabil
sa fie ingerata din legume si fructe proaspete.
Acti#ne armaco$inamica5
este indispensabila pt refacerea purpurei retiniene in procesul vizual
de adaptare a ochiului la intuneric
stimuleaza la copii cresterea
are rol esential in formarea si functionarea normala a celulelor
epiteliale, a mucoaselor si pielii.
In$icatii.
in oftalmologie5 xeroftalmie Lochii fara lacrimi5 uscarea
con6unctivei si a corneei datorata disfunctiei glandelor lacrimaleD cu
timpul se produce ingrosarea corneei si diminuarea vederiiM
hemeralopie (Uorbirea de ziP), numitV i Uorbul
gVinilorP, este exact opusul nictalopiei (Uorbirea de noapteP). Wn cazul
hemeralopiei, vederea diurnV scade calitativ Xn mod progresiv. 9ederea de
noapte rVmYne neafectatV datoritV folosirii celulelor cu bastona Xn locul
celor cu con (din timpul zilei), care sunt afectate de hemeralopie i
degradeazV acuitatea vizualV odatV cu trecerea timpului.
in ginecologie (sarcina, lactatie, prurit vulvar)
in dermatologie (arsuri, acnee, plagi infectate, par si unghii
friabile
in pediatrie5 la copii cu intarzierea cresterii
in medicina interna5 dupa infectii respiratorii
in &=+5 rinite, hipoacuzie
oncologie.
)orme armace#tice5 caps A:$", dra6.1////-I vita A acetat,
caps.>////-Ivit A, sol uleioasa buvabila "////-IKml, fiole%////-I(sol
uleioasa).
".
1-IEactivitatea biologica specifica a /,%''mg vitA acetat si /,%mg
vitA pura.
1g vitA contine '>/////-I.
3i%er1itamino"a A produce5 dureri de cap, somnolenta, tulburari
cutanate, la gravide malformatii ale fatului (!2C).

VITAMINELE D
!e cunosc > vitamine $5 $", $%, $', $> (derivati de steroizi).
Toate au actiune antirahitica. !e stie de mult ca rahitismul se vindeca
cu untura de peste.
In 1.1. sa constatat ca rahitismul se vindeca si prin expunerea
bolnavilor la razele ultraviolete. ,fectul terapeutic obtinut era asemanator cu
cel al unturii de peste (pesti marini). $e aici sa tras concluzia ca in pielea
bolnavilor exista o substanta numita PROVITAMINA $, care sub influenta
luminii se transforma in vit $.

VITAMINA D+ 2ERGOCALCI)EROL5
!e gaseste in untura de peste, lapte, unt, oua, legume.
Eecte armaco$inamice5
favorizeaza absorbtia Ca si 8 in organism, inlesnind procesul de
osificare. +ipsa $" provoaca la copii =A1ITI!M-+ , iar la adulti
decalcifierea (&!T,&8&=&7A).
are rol asupra !2C, prin normalizarea raportului calciuKfosfor.
In$icatii5 osteoporoza, osteoartrite, decalcefiere in sarcina, carii
dentare, psoriasis.
3i%er1atamino"a D (vitaminele liposolubile, administrate in doze
mari, se acumuleaza). !e manifesta prin5 varsaturi, greturi, astenie,
decalcefiere, calcifieri in plamani, rinichi, vase sanguine.

VITAMINA D, 2COLECALCI)EROL5
=ezultatele terapeutiuce obtinute cu $% sunt superioare $"
#orme farmaceutice5 fiole'/////-I, 3/////-I, capsuleA:$",
dra6euri$%.

VITAMINELE < 2 )ITOMENADION5
2ANTI3EMORAGICE5
%/
9it ;1 se gaseste in vegetale5 cu frunze verzi, tomate, stigmate de
porumb, conopida, varza
9it ;" se gaseste in produse de origine animala5 peste, carne, bacterii
saprofite.
9it ;% se prepara sintetic
Acti#ne armaco$inamica.
E&te in$i&%en&a*ila %entr# &inte"a %rotrom*inei la nivelul
ficatului. 8rotrombina e un ferment vital pt coagularea sangelui.
+ipsa vit ;din organism duce la hemoragii mari subcutane,
intramusculare si in interiorul organelorEdiateze hemoragice.
Absorbtia vit; in organism se face la nivel intestinal, cu a6utorul
acizilor biliari, iar afectiunile tubului digestiv si insuficienta hepatica conduc
la lipsa vit ; din organism
In$icatii.
hemoragii si insuficienta hepaticafiole de %mg vit ;1
preventiv se adm in intervantii chirurgicale.

VITAMINA E 2TOCO)EROLII5
2VITAMINA )ECUNDITATII5
T&C&#,=&+ in limba greacaEcreator de urmasi.
In natura se gaseste in5 salata proaspata, embrionul incoltit al graului, orz,
mazare verde, morcovi, telina, oua, paine neagra, unt.
&rganismul uman nu le poate sintetiza, deci trebuiesc obtinute din
alimente.
In$icatii tera%e#tice5
e indispensabila in metabolismul glucidelor, lipidelor, organelor de
reproducere
se recomanda in5 sterilitate, avort spontan, tulburari de menopauza,
afectiuni dermatologice, hepatite, are efect detoxifiantD
neutralizarea radicalilor liberi (A, C, ,, seleniu).
Administrarea in doze prea mari provoaca tulburari ale ciclului
menstrual .
!e gaseste in farmacie sub forma de capsule /,/%g tocoferol acetat.

VITAMINA )
%1
!e extrage din uleiul de floarea soarelui.
Are rol in metabolismul lipidelor, colesterolului, in crestere si
mecanismul ovulatiei.
In$icatii5 eczema, seboree, furunculoza, hiperfoliculinemie,
degenerescenta grasa a ficatului, cosmetica.
!e gaseste sub forma de capsule gelatinoase si solutie uleioasa.

B.VITAMINELE 3IDROSOLUBILE
COMPLE?UL B/ VITAMINELE C/ P
COMPLE?UL B
Cuprinde un grup de vitamine diferite, dar care au in comun existenta
in aceeasi sursa5 dro6dia de bere si ficat.
Pre%arare. din dro6dia de bere, tarate de orez (faex medicinalis).
VITAMINA B
1
2TIAMINA/ ANEURINA5
2Vitamina anti*eri*erica/ antine1ritica5
!e gaseste in cerealele complete, ficat carnea de porc, dro6dia de bere
*1 6oaca un rol important in metabolismul glucidelor. Intareste
sistemul nervos.
Carenta prelungita in *1 provoaca tulburari nervoase (!2 periferic si
apoi !2C), cardiovasculare, digestive.
*oala *eri*eri uscat afecteaza nervii si muschii iar *eri*eri umed
afecteaza inima.
In$icatii. nevrite infectioase, metabolice, insuficienta cardiaca,
afectiuni hepatice, digestive, diabet, hipertiroidism, dupa tratamente
prelungite cu antibiotice sau sulfamide.
)orme armace#tice5 comprimate si fiole cu 1/ si "> mg clorhidrat
de tiamina.


VITAMINA B
+
2RIBO)LAVINA/ LACTO)LAVINA5
%"
A fost identificata in lapte si extrasa.
Carenta *
"
se produce rar si se manifesta prin fisura la coltul gurii (cu
o secretie de culoarea mierii)D apoi mucoasa linguala se depitalizeaza.
In$icatii. eczema, lupus eritematos, dermatite seboreice, afectiuni
oculare, enterocolite, stomatite
)orme armace#tice5 fiole >mg si 1/mg.

VITAMINA B
6
2ACIDUL PANTOTENICEprezenta universala)
Se !a&e&te in.
plantele verzi (se produce in procesul de fotosinteza)
tesuturi animale5 ficat, rinichi, miocard, tesut nervos.
,ste sintetizata de organism de microlora inte&tinala, de aceea nu se
cunoaste o avitaminoza pantotenica. 8rezenta sa este conditionata de
prezenta vit5 *1, *" si acid nicotinic.
9it *> prote6eaza nervul acustic de atrofierea produsa de
streptomicina.
In$icatii. afectiuni cutanate, polinevrite, parestezii (sindromul
picioarelor care ard), afectiuni digestive.
)orme armace#tice5
8atotenat de calciu ?fiole
8anthenolcomprimate si fiole
!ampoane, balsamuri, creme, cosmetice.

VITAMINA B
@
2PIRIDO?INA5
,ste prezenta in dro6dia de bere, tegumentele cerealelor, grau incoltit,
ficat.
Aportul exogen si sinteza endogena satisfac nevoile organismului.
Carenta de vitaminei *3 produce5 leziuni cutanate seboreice, carii dentare,
nervozitate, convulsii, anemii.
In$icatii5 afectiuni nervoase, gravidie, combaterea varsaturilor
(gravidice, anestezice), afectiuni hepatice, boala de iradiatie, tratamentul
T*C deoarece izoniazida duce la eliminarea renala a *3, favorizand
polinevrita.
)orme armace#tice5 comprimate si fiole.
VITAMINA B
8
2INO=ITOL/ actor Bio& I5
%%
,ste un factor vitaminic raspandit in regnul vegetal si animal in
organismele tinere, in portiunile de plante cu crestere rapida5 sparanghel,
salata, fasole verde.
A fost pus in evidenta in bacilul ;och, ceea ce explica preferinta
acestuia (T*C) pt tineri.
In$icatii tera%e#tice. factor lipotrop in afectiuni hepatice, in
perioade de crestere, convalescent
Inozitolul intra in compozitia medicamentelor hepatoprotectoare.

VITAMINA B
1+
2CIANCOBALAMINA5
A fost obtinuta initial din ficat de bovine">mg din o tona ficat.
In prezent se obtine din apa reziduala de la culturile !treptomHces
griseus.
!e gaseste in ficat, rinichi, creier, galbenus de ou, branzeturi, scoicile
de rau
Rol#l i"iolo!ic.
este cel mai important factor de maturatie eritrocitara. In lipsa ei apar
celule atipice, megaloblasti (anemia *iermerpernicioasa)D
intervine si in multiplicarea celorlalte elemente sanguine5 leucocite,
trombocite.
factor insemnat pt mentinerea integritatii celulelor epiteliale, mai ales
mucoasei limbii si tractului digestive.
vindeca leziuni neurologice
factor lipotrop (protector al celulei hepatice)
factor esential de crestere si nutritie.
-n regim alimentar echilibrat asigura >mgKzi, iar necesarul este
de1mgKzi.
!e prescrie in dozele cele mai mici Zg sau [.
In$icatii5 anemii, asociata cu fier, afectiuni neurologice, afectiuni
hepatice.
)orme armace#tice5 fiole >/[ si 1///[ administrate i.m.
Contrain$icatii. in afectiuni neoplazice

!.
VITAMINA B
1-
ACIDUL )OLIC
2VITAMINA M/ VITAMINA Bc/ )ACTORUL U5
%'
\A fost extrasa din ficat, apoi descoperita in spanac, dro6die de bere.
Rol#l i"iolo!ic.
are functie importanta in hematopoieza, intervine in maturarea
celulelor din maduva osoasa, in anemii megaloblastice.
stimuleaza leucopoieza in leucopenii, agranulacitoza.
nu vindeca leziunile neurologice ci dimpotriva, agraveaza
manifestarile nervoase.
este factor de crestere pentru unele microorganism.
!e administreaza oral5 Acifol > mg. cpr, Acid #olic cpr de > mg.
Contrain$icatii.
tratamente antimicrobiene cu sulfamide la persoanele peste 3/ ani, la
care ar putea accelera evolutia unor procese neoplazice lente.

VITAMINA B
16
PANGAMETINA/ ACIDUL PANGAMIC
A fost descoperit in extractul apos de ficat, alaturi de vit *1" de
6aponezul TomiHama.
-n an mai tarziu, ;rebs izoleaza din dro6die de bere, sange de bou,
extract de ficat, samburi de caise, etc.
Rol#l i"iolo!ic5
stimuleaza metabolismul oxidativ al celulelor]ceea ce duce la o
functie normala a tuturor tesuturilor, in special miocardic si
musculatura striata.
profilaxia batranetii si ateroscleroza
factor lipotrop
efecte detoxifiante (intensifica functia antitoxica a ficatului).

VITAMINA PP 2ACIDUL NICOTINIC SI NICOTINAMIDA5
21itamina anti%ela!roa&a5
In regnul vegetal se gasesc ambele forme.
In regnul animal se gaseste numai nicotinamida
Acidul nicotinic e considerat provitamina pt. ca se transforma in
organism in nicotinamida, parte componenta a doua coenzime cu importanta
vitala pt. metabolismul proteic si respiratia tisulara.
2icotinamida participa la metabolismul glucidic, lipidic, al alcoolului.
Carenta de vit 88 produce tulburari cutanate, digestive, nervoase.
Alte in$icatii5
%>
vasodilatator in tulburari coronariene, de circulatie cerebrala,
degeraturi.
fibrinolitic in tromboembolii.
VITAMINA I 2Vitamina B
A
colina5
Colina este un corp azotat intrand in compozitia materiei vii si
actionand ca factor de crestereD este incadrata la vitaminele din complexul *,
chiar daca nu corespunde intru totul definitiei date respectivelor.
Colina are urmatoarele proprietati5
inlesneste functiile ficatului (a6utand la eliminarea toxinelor din
organism) si ale vezicii biliareD
faciliteaza folosirea corespunzatoare a grasimilor si a colesterolului de
catre organismD
previne acumularea de grasimi in ficatD
a6uta la prevenirea schimbarilor degenerative ce se produc in ficat si
in vezica biliara.
Colina e&te in$icata in.
ameliorarea capacitatii de memorare, precum si in tratarea
alcoolismului, in ateroscleroza, hipertensiune arteriala,
hipercolesterolemie, hipoglicemie, stres, ciroza hepatica,
ameteli, ulcer gastric, dureri de inima, bloca6 renal etc.
Colina se gaseste indeosebi in dro6dia de bere, in creier, inima, ficat
de vita, germeni de grau, lecitina, galbenus de ou, fructe de paducel,
papadie.
,ficienta acestei vitamine sporeste prin asociere cu vitaminele A, *.,
*1" si inozitolul.
Inamici ai Colinei sunt sulfamidele, alcoolul si tehnicile de prelucrare
alimentara.
VITAMINA 3 2B
8
5
BIOTINA
!e gaseste in galbenus de ou
variante59ITAMI2A 11factor de crestere pt microbi (acidul para
aminobenzoic)dro6dia de bere, ficat, varza
Acti#ne.
prote6eaza pielea de arsuri solare
antireumatic
antialergic
%3
antiseboreica
VITAMINA CACID ASCORBIC
21itamina anti&cor*#tica5
!e gaseste in cantitati foarte mari in fructe5 citrice, macese^, legume5
ardei, rosii, ^si in cantitati moderate in5 carne, lapte, ficat.
2ecesarul zilnic5 /,/1/,/0g (este acoperit printro alimentatie rationala.
Rol#l i"iolo!ic5
intervine in procesele de oxidoreducere (sistem redox),
participand la cele mai multe reactii metabolice.
creste rezistenta la infectii.
antioxidant (neutralizarea radicalilor liberi).
Carenta de vitanina C provoaca !C&=*-T-+, fenomene hemoragice,
osteoporoza, leziuni osoase, dentare, gingivite sangerande, caderea dintilor,
anemie, astenie.
3i%o1itamino"a apare mai ales primavara5 astenie, dureri articulare,
musculare, oboseala (prin acumularea acidului lactic in muschi, sensibilitate
la infectii).
In$icatii5 anemii:acid folic si fier, vindecaea plagilor, osteoporoza,
fracturi, stari febrile in boli infectioase, interventii chirurgicale, stres, efort
fizic, efort intelectul, infectii gingivale, paradontoza.

VITAMINELE P 2 )LAVONOI=I5
Cresc rezistenta capilara prin vasoconstrictie si micsorarea
permeabilitatii capilare (initiala 8 vine de la permeabilitate).
RUTINA 2RUTO=ID5
!e gaseste in plantele5 =uta graveolens, !ophara 6aponica (salcamul
6aponez).
In$icatii5 hemoragii prin fragilitatea capilara (purpura), hemoptizii
(hemoragii pulmonare) , hemoragii digestive, hemoragii retiniene, pregatirea
preoperatorie:vitC:vit; si postoperatorie.
)orme armace#tice5 Tarosin (rutina:acid ascorbic), =utinoscorbin.
C@. 3ORMONII
%0
Deinitie. !unt substante chimice specifice, produse de glandele cu
secretie interna (en$ocrine5 care in cantitati foarte mici regleaza anumite
functii care stau la baza fenomenelor vietii.
Alaturi de vitamine si enzime ei formeaza grupa *iocatali"atorilor si
sunt transmisi pe cale &an!#ina organelor si tesuturilor asupra carora
actioneaza specific.
$in punct de vedere a structurii chimice hormonii se impart in "
grupe5
". 3ormonii &teroi"i care au la baza nucleul sterolic si sunt de
natura neproteica.
#. 3ormonii $eri1ati $e aminoaci"i care sunt de natura proteica
3ormonii &teroi"i sunt 5
hormonii sexuali 5 estrogeni (feminini)
androgeni (masculini)
hormoni corticosuprarenali
3ormonii $eri1ati $e aminoaci"i sunt 5
- 1ormonii tiroidieni
- 1ormonii pancreatici
- 1ormonii paratiroidieni
- 1ormonii hipofizari
I. 3ORMONII DERIVATI DE AMINOACI=I
A. 3ORMONII 3IPO)I=ARI
3IPO)I=A ? este situata in craniu, in saua turceasca. ,ste glanda
endocrina care le coordoneaza pe toate celelalte.
Are " lobi5
hipofiza interioara
hipofiza posterioara
3ormonii hi%oi"ari &#nt $e + ti%#ri.
1ormoni cu actiune directa somatica, somatotropi
1ormoni care regleaza actiunea altor glande endocrine
a5 3IPO)I=A ANTERIOARA 2ADENO3IPO)I=A5
,libereaza urmatorii hormoni 5
%@
C# acti#ne $irecta &omatica5
3ormon#l Somatroto% 2 ST3 ) coordoneaza cresterea in inaltime.
Deiciente ca#"ate $e in&#icienta &ecretie a hormonilor hi%oi"ari.
a.Nani&m hi%oi"ar ? este boala indusa de deficitul de hormon
somatotrop.
8ersoana ramane mica de statura, cresterea in inaltime este intarziata.
Tratament#l se face de catre medical endocrinolog cu 2aposim,
Clortestosteron (hormoni masculini) ? in cazul baietilor, iar in cazul
fetitelor, se administreaza ,stradiol (hormoni feminin) : vitamine5 A, $",
$%, *1".
*.Gi!anti&m#l ? este cauzat de productia in exces de hormon
somatotrop, la varsta copilariei.
In cazul adultilor, maladia se caracterizeaza prin cresterea
extremitatilor5 acrome!alie (sau elefantiazis). #ata se deformeaza prin
cresterea mandibulei, a nasului, ingrosarea buzelor, a limbii, cresc exagerat
labele picioarelor si mainile.
Tratament5 iradierea hipofizei (roentgenterapia), interventia
chirurgicala (indepartarea unei portiuni)D medicamente hormonale
(Testosteron pt. barbati, ,stradiol pt. femei).
73ormonii tireotro% 2 TS3 ) tireostimulina
73ormon#l a$reno7corticotro% (corticotropina) stimuleaza secretia
hormonilor corticosteroizi de catre glandele suprarenale ? ACT3
73ormonii !ona$otro%i ? stimuleaza dezvoltarea caracterelor sexuale,
primare si secundare.
+,ormo!ul %oliculostimula!t (-S,)
Care la femeie stimuleaza cresterea foliculilor si maturatia ovulului.
+a barbati stimuleaza spermatogeneza.
+,ormo!ul lutei!ia!t (L,)
Asigura la femei dezvoltarea corpului galben adica ovulatia.
+a barbati secretia de testosteron.
7Prolactina 7stimuleaza lactatia
*5 3IPO)I=A POSTERIOARA SAU RETRO3IPO)I=A
!ecreta " hormoni 5
%.
vasopresina
oxitocina
1. VASOPRESINA 2AD35
!e mai numeste si 8IT=,!I2A sau hormonul antidiuretic.
Acesta creste presiunea sanguina prin efect vasoconstrictor si
micsoreaza cantitatea de urina prin intensificarea reabortiei la nivelul tubilor
renali. Ca urmare deficitul de vasopresina provoaca o diurea abu!de!ta.
+ipsa totala a hormonului produce $ia*et#l in&i%i$. $eoarece se elimina
numai apa, va creste concentratia de electroliti ceea ce va provoca o sete
puternica asociata cu poliurie. !indromul invers, hipofunctia nu a fost pus in
evidenta.
Tratamentul se face prin administrarea hormonului vasopresiva.
!e gaseste ? fiole ? retrohipofiza ? contin 1g de pulbere de lob posterior
hipofizar care se administreaza prin prizare de '> ori pe zi.
+. O?ITOCINA ? 8IT&CI2A !A- 1&=M&2-+ &CIT&CIC
,ste principalul stimulator al uterului cu efecte maximale in timpul
nasterii ? e%ect ocitocic*
Contracta fibra uterina pentru expulzarea fatului si a placentei. $upa
care determina si sustine retractia uterului, comprimarea vaselor sanguine si
incetarea hemoragiei.
&citocina actioneaza asupra glandei mamare, contractand fibrele
muscular netede din 6urul canalelor galactofore producand expulsia laptelui.
8reparat ? &xitocina fiole, 1>4 .
B. 3ORMONII TIROIDIENI
TIROIDA
,ste o glanda situata deasupra traheei si produce o secretie interna
necesara cresterii si dezvoltarii normale a organismului.
Are prorietatea de a fixa iodul din alimente printrun sistem enzimatic,
capabil sa fixeze ionii de iod care reactioneaza cu proteinele.
!unt ' hormoni5
Tiroxina
Monoiod tiroxina
$iiod tiroxina
Triiod tiroxin
'/
Deicientele #nctionale ale tiroi$ei
a.3i%o#nctia tiroi$iana B 3IPOTIROIDIE
!indromul se numeste MI?EDEM si poate fi insotit de gusa.
1ormonii tiroidieni ? sunt aminoacizi care contin io$ 2tiro(ina &i
triio$tironina), stimuleaza metabolismul celular prin intensificarea
oxidarilor, termogeneza, schimburile respiratorii, de aceea au rol important
in cresterea si dezvoltarea organismului, in mentinerea metabolismului
normal pentru toate varstele, stimuleaza functiile !2C.
La co%ii, hipofunctia determina5 cretinism sau mixedemul infantil,
care incepe sa devina apparent la %' luni. Cresterea este intarziata, capul
mare, fata umflata, palida, expresia apatica, insuficienta dezvoltare a
organelor genitale, deficienta mintala accentuata.
Copilul bolnav se poate dezvolta normal daca i se administreaza
hormoni tiroidieni in cursul vietii. Cretinism endemic exista in regiunile
unde alimentatia este saraca in iod.
La a$#lti, mixedemul reprezinta consecinta atrofierii tiroidei.
!imptomele sunt5 scaderea metabolismului bazal, a proceselor metabolice,
adipozitate crescuta, fata este aproape fara expresie, umflata, sensibilitate
crescuta la frig, vorbire greoaie.
Tratament5 tratament de substitutie cu preparate tiroidiene (Alfa
tHroxin), *3, ACT1, ,uthHrox.
*.3i%er#nctia tiroi$iana B 3IPERTIROIDIE
boala *asedoG (gusa exoftalmica)
adenomul toxic.
Sim%tome. metabolismul bazal creste enorm (pana la 0/@/4), fata
de valorile normale5 scaderea in greutate, nervozitate, agitatie, instabilitate
emotionala, transpiratie, tahicardie, viteza de circulatie a sangelui creste, fata
cu expresie de anxietate, exoftalmie, largirea fantei pelpebrale prin retractia
pleoapei superioare etc.
Tratament5 rezectia subtotala chirurgicalaD radiatia glandei tiroide,
medicamente antitiroidiene (ThHrozol)D ioduri de ; si 2a. Iodurile inhiba
captarea ionilor de iod de catre tiroida.
C. 3ORMONII PANCREATICI
'1
8ancreasul (glanda endocrina) descrisa de profesorul 8aulescu,
produce (in insulelele +angerhaus) hormon#l in&#lina, produs de celulele
*eta.
Celulele alfa produc hormon#l !l#ca!on. Ambii hormoni intervin in
metabolismul glucidelor si conduc la mentinerea valorii normale a glucozei
in sange (glicemia) ? @/1"/ mg4.
$eficitul de insulina duce la $ia*et#l "aharat, cresterea glucozei in
sange (hiperglicemie) insotita de eliminarea ei prin urina (glicozurie) si
poliurie secundara.
2eutilizarea glucozei ca sursa de energie (lipsind insulina) este
compensata de mobilizarea si oxidarea lipidelor, proteinelor, ceea ce duce la
producerea de cor%i cetonici, cu acumularea in sange (acidoza metabolica)
si eliminarea in urina acetonurie).
Accentuarea acidozei diabetice, asociata cu tulburarile profunde
hidroelectrolitice va duce la coma diabetica (hiperglicemica).
Ti%#ri $e $ia*et.
diabet primar A (de origine ereditara)
diabet secundar *.
)actorii care favorizeaza aparitia diabetului secundar sunt5
supraalimentatiaD
sedentarismulD
stressul.
Tratament#l.
regim alimentar (fara zahar, grasimi)D
regim de viata restrictiv, fara efort fizic, fara suparari, evitarea
intemperiilor, evitarea ranirilor (pentru ca ranile nu se mai inchid)D
tratament medicamentos5 in&#lina
sulfamide5 Tolbutamid, Glibenclamid, etc.
biJuanide5 Meguan, *uformin, !ilubin.
Re!im#l alimentar.
glucide '/4D
proteine ">4D
lipide %>4.
Ca indulcitor5 zaharina, ciclamatul de sodium (clorhexilsulfamat de 2a).
D.3ORMONII PARATIROIDIENI

8aratiroidele se gasesc intro parte si alta a tiroidei.
!unt ' glande anexe a tiroidei.
8roduc %arat7hormon#l care re#leaa metabolismul %os%ocalcic.
+ipsa lui produce spasmofilie, tetanie care se trateaza cu vitamina $" si $%.
'"
II. 3ORMONII STEROI=I
A.3ORMONII SE?UALI
!unt produsi de glandele sexuale ( gonade ) si determina dezvoltarea
organelor sexuale la epoca pubertatii si functionarea lor normala mai tarziu.
1.3ormonii &e(#ali eminini.
a.3ORMONII )OLICULARI 2e&tro!eni5
$eclanseaza prima faza a ciclului menstrual si faza de proliferare a
mucoasei uterine. ,i se gasesc in ovare si in sange sau placenta .
1.ESTRONA 2 )OLICULINA )
$ezvolta caracterele sexuale primare si secundare la femei.
Actioneaza asupra uterului, osificarii cartila6elor oaselor lungi , mai
actioneaza asupra metabolismului calciului si fosforului favorizand fixarea
calciului in oase si mai actioneaza asupra retentei de apa in organism.
In farmacie se gaseste sub forma de5
#iole de 1ml cu substanta activa "//mg ? #&+IC-+I2A
Se recoman$a in 8ubertate intarziata,
!terilitate
Tulburari menstruale
&prirea lactatiei
+.ESTRADIOLUL 2DI3IDRO)OLICULINA5
Are aceasi actiune cu foliculina.
In farmacie se gaseste sub forma de5
benzoat de estradiol (#iole de ,strotestEestradiol 3 mg si
testosteron 1// mg)
,tinilestradiol comprimate de /," sau /,>mg.
,strofem (Climara) plasturi.
*.3ORMONII GESTAGENI
Au rol in a doua parte a ciclului menstrual, cea de gestatie. 8regatesc
mucoasa uterina pentru nidatie si mentinerea ovulului fecundat.
1.PROGESTERONUL
'%
,ste secretat de corpul galben sau corticosuprarenala si placenta. ,ste
indispensabil pentru mentinerea sarcinii, intervine in metabolismul glucidic
si al proteinelor.
!e gaseste sub forma de fiole de 1ml si "ml in concentratie de /,/1gr.
sau /,/">gr. !i
Se in$ica in5
dismonoree
amenoree
fibrom uterin
hiperfoliculinemie
avort spontan
Pre%arate &intetice5
Medroxiprogesteron comprimate /,/1gr.,
$Hdrogestron ($uphaston).
+. 3ormonii &e(#ali ma&c#lini.2an$ro!eni5
$etermina dezvoltarea normala si mentinerea caracterelor sexuale
masculine primare si secundare.
TESTICULUL B are + #nctii .
Secretia interna, endocrina care elibereaza hormonii
masculini.
Secretie e(terna, spermatogeneza.
Te&toteron#l este hormonul sexual masculin5determina
dezvoltarea organelor sexuale masculine primare si secundare.
Are actiune anabolizanta si antiestrogenica.
Inl#entea"a a*&ortia inte&tinala a calci#l#i &i o&or#l#i &i i(area
lor in oa&e.
8reparate de sinteza5 2aposim >mg., Madiol, Clortestosteron.
B.3ORMONII CORTICOSUPRARENALI
Glandele suprarenale sunt formate din " regiuni dinstincte5
ma$#1a ? care secreta andrenalina si norandrenalina mediatori
chimici la nivelul sinapselor neuroefectuare.
2atura excitantului determina eliberarea andrenalinei sau a
a noradrenalinei5
durerea si emotiile determina eliberarea de adrenalina.
mania si eforturile duc la eliberarea de noradrenalina.
scoarta sau cortexul suprarenalelor secreta un amestec de
''
hormoni steroizi denumiti in terapeutica corticosteroizi.
C&=TIC&!T,=&I7II intervin in metabolismul glucidic, de aceea se
mai numesc si !l#cocortico&teroi"i. Influenteaza indirect metabolismul
proteinelor si al lipidelor.
Au o puter!ica actiu!e a!tii!%lamatoare si a!tialer#ica*
Maladia Addison ? este datorata unei productii insuficiente de
corticosteroizi.
In&#icienta hormonala &e manie&ta %rin. astenie, hipotensiune,
tulburari digestive, pigmentarea pielii pe partile expuse luminii si slabiciune
musculara.
BIOSINTE=A hormonilor cortico&teroi"i este stimulata de catre
hormonul adrenocorticotrop (ACT1 ) secretat de lobul anterior al hipofizei.
!e cunosc peste %/ de corticosteroizi.
1.Corti"ona7 cel mai important si este indicat in 5
boli endocrine ? boala Addison
alergii ? astmul bronsic
inflamatorii ? reumatismul poliarticular acut
dermatoze ? cortizonul ce se aplica pe piele (ex. $ermovate,
+ocoid)
toxiinfectii grave
boli de sange ? leucemie acuta
con6uctivite
I! timpul tratame!tului cu Cortio! este obli#atoriu re#imul
"iposodat*
Contrain$icatii.
diabet
osteoporoza
hipertensiune arterial
in sarcina
tromboflebite, insuficienta renala
Pro$#&e $e &inte"a c# cortico&teroi"i.
Acetat de hidrocortizon
1idrocortizon hemisuccinat
8rednison comprimate de > mg.
$exametazon ? fiole
$iprophos ( fiole ) 1 pe luna
C@. BIOC3IMIE MEDICALA
'>
I.3EMATOLOGIA
SANGELE ? +atina &an!#i&/ este un tesut special sub forma lichida
care, prin intermediul aparatului circulator, alcatuit din inima si vasele
sanguine transporta nutrienti si oxigenul la nivelul tesuturilor corpului de
unde preia C&" si produsii de catabolism tisular, transportandui la nivelul
organelor de eliminare.
!angele este alcatuit din5
plasma
elemente celulare.
Pla&ma reprezinta circa >>3/4 din sange si este formata din
aproximativ ./4 apa, 14 substante anorganice5 ioni, 2a, Cl, ;, Mg, 8, Ca,
.4 substante organice (proteine, glucide,etc).
Elementele cel#lare.
1.Eritrocitele (globule rosii, hematii) au rolul de a transporta
&" si
C&". !unt celule anucleate ce contin un pigment numit hemoglobina.
'3
,emo#lobi!a este o proteina compusa dintro albumina numita
!lo*ina si o grupare numita hem/ ce contine fier cu rol de fixare a &".
1emoglobina e pigmentul care determina culoarea rosie a sangelui.
Valori normale.
barbati 1%13gK1//
femei 111>gK1//
!caderea valorii hemoglobinei indica o anemie.
Valori normale eritrocite.
',>>,/ mil. la femei
>,/>,> mil. la femei
+.Le#cocitele 2globulele albe) se impart in5
!ran#locite (cu nucleu glanular), clasificate dupa
culoarea protoplasmei in % categorii5
eozinofile5 92 '/'//Kmm cub
bazofile5 92 1/1//Kmm cub
neutrofile5 92 ">//0>//Kmm cub
Au un rol imunologic in imunitatea nespecifica. Au proprietatile de
diapedeza si fagocitoza, prin care duc la eliminarea germenilor patogeni din
organism. a!ron#locite E leucocite, cu nucleu agranular5
monocite
limfocite.
2umarul total de !lo*#le al*e variaza, fiind mai mare la copil.
925 '///@///Kmm%.
-n numar crescut de leucocite indica o infectie bacteriana. 9alori
mici se inregistreaza in infectiile virale sau boli autoimune.
'0
,.Trom*ocitele E plachete sanguine, au rol in coagulare. !unt
cele mai mici elemente figurate ale sangelui.
925 1>////%/////Kmm%.
Sca$erea5 predispune la sangerari.
Cre&terea5 predispune la ocoagulare accentuata5 tromboflebite,
infarct, accidente vasculare cerebrale etc.
,ematocrit E procentul elementelor figurate rosii ale sangelui.
925 barbati5 '''34
925 femei5 '1'%4
& valoare scazuta a hematocritului, alaturi de o hemoglobina scazuta
si un numar de hematii mic, denota anemie.
Recoltarea &an!el#i %entr# e(amene hematolo!ice
!e face dimineata, cand bolnavul este la pat, preferabil pe stomacul
gol, in vacutainere cu anticoagulant 2a",$TA "/K1///
/,/>/,1 ml sol. 8t. 1 ml sange venos (cu cap mov). !e agita foarte usor.
VS3 (9iteza de sedimentare a hematiilor)
!e bazeaza pe proprietatea eritrocitelor de a sedimenta intrun tub de
sticla, dupa ce sangele recoltat din vena a fost amestecat cu anticoagulant /,'
ml citrate trisodic la 1,3 ml sange.) (%,@ g citratK1// ml apa distilata).
!angele se aspira in pipete <estergreen in strat subtire, inalt de "//
mm si se pune in pozitie verticala. !e citeste dupa o ora si dupa " ore.
9aloarea 9!1 este data de mm de plasma ce separa dupa o ora si dupa "
ore.
925 barbati %1/ mmKh
925 femei 31% mmKh
925 copii mici 011 mmKora.
9!1 crescut nu este specific unei boli, doar indica medicului ca
undeva in organism e o afectiune acuta sau cronica.
'@
3emole#co!rama com%leta.
2r. ,ritrocite5 =*C
2r. +eucocite5 <*C
Cantitatea totala de 1g din sange5 1G*
8rocentul de globule rosii hematocrit (1CT)
2r. Trombocite (8+T)
'.
II.BIOC3IMIA SANGELUI
Cuprinde analize de laborator care determina procentul de
componente din plasma, responsabile pentru buna functionare a
organismului.
Recoltarea &an!el#i se face dimineata, pe stomacul gol, in
vacutainere (cu cap rosu), fara anticoagulant. !e separa prin centrifugare
hematiile de ser, iar din serul prelevat se executa analize de laborator care
determina5
Cationi.
2a: 925 %1>%'/ mgK1// ,chilibreaza retentia de apa si
pres. &smotica.
;: 925 1'"1 mgK1// Crampe musculare dupa pierderi
de lichide.
Ca:: 925 .,/1/,@ mgK1// Tetanii, crampe, rahitism
Mg:: 925 1,.",> mgK1// ml 8ierderi de lichide, tetanie,
crampe musculare.
1ipermagnezia5 icter,
insuficienta renala si hepatica.
Anioni.
Cl 925 %%'%.> mgK1// !cade in insuficienta renala si
hepatica
8 925 ",>',@ mgK1// =ol structural in oase si dinti
Com%onente or!anice a"otate
Ureea 925 "/'/ mg4 Ciroza, infectii urinare,
insuficienta renala, litiaza
renala, arsuri intinse
Creatinina /,01,1 mg4 : diabet
zaharat
$ieta hipocalorica
Aci$ #ric ",>0 mg4 Insuficienta renala, guta, arsuri,
anemii hemolitice
Bilir#*ina totala N1 mg4
directa N /,"> mg4
&bstructie a cailor biliare,
hepatite, ciroze.
>/
Com%onente or!anice nea"otate
Cole&terol N"3/ mgK1// 1ipotiroidism, pancreatita acuta,
guta, hepatita cronica, diabet
zaharat
Tri!liceri$e N1>/ mg4 $iabet zaharat, hipotiroidism
Gl#co"a @/1"/ mg4 $iabet zaharat
&ligoelemente
#e:: 3/13/ microgr4CCC nu
am simbolul de micro
Anemie feripriva
Cu:: 0/1'/ microgr4 CCCidem Anemie feripriva, boli hepatice,
leucemie acuta, intoxicatie cu
saruri de Cu
>1
III.BIOC3IMIA URINII
E(amen#l &#mar $e #rina se recolteaza prima urina de dimineata,
in recipiente speciale, aceasta fiind cea mai concentrata.
Investigatiile cantitative5 glucoza, proteine, se practica din fractiuni de urina
preluate din cantitatea colectata in "' ore.
Di#re"a E cantitatea de urina emisa in "' ore
925 1///13// mlK"' ore
B poliurie B ">// mlK"' ore
N oligourie
+ipsa E anurie
A&%ect#l5 urina normala este limpede. $aca e tulbure, poate contine5
saruri, mucus, puroi, grasimi.
C#loarea.
galben deschis ? urina normala
rosie : sange
galbenverzuie cu spuma (pigmenti biliari) E hepatita acuta.
Den&itatea ? se masoara cu urodensimetrul
925 1/1>1/">
B 1/%/ ? zahar
P37#l.
925 slab acida E 3 (intre ',@0,')
81 puternic alcalin E infectii urinare.
Proteinele (proteurie, albuminurie)
%/./ mg in "' ore
B nefropatii
Gl#co"a.
925 /
Cor%i cetonici ? provin din metabolismul protidic accelerat E diabet.
Uro*ilino!en B hepatite.
Se$iment#l #rinar5 urina se centrifugheaza in eprubete, iar
sedimentul se pune intre lama si lamela si se examineaza a microscop.
Se$iment or!ani"at.
Cel#le e%iteliale provin din vezica urinara sau canalele renale iar la
femei din vagin.
Eritrocitele apar sub forma unor discuri mici, cu contur pr_cis.
Le#cocite ? infectii urinare.
Cilin$rii #rinari5 sunt de origine renala.
>"
Se$iment#l neor!ani"at.
-rati amorfi
Cristale de acid uric ? in urini acide
&xalate de Ca ? in urini alcaline
#osfati amoniacomegnezieni in urini alcaline
#osfat tricalcic
Cristale de colesterol
Cristale de leucina
>%
IV.BIOC3IMIA LCR
Recoltarea LCR se face prin punctie lombara sau suboccipitala.
A&%ect#l normal5 clar si incolor.
In mod patologic aspectul se poate modifica5
lichid hemoragic (hemoragii meningiene, meningite)
lichid tulbure (meningite purulente)
E(amen#l chimic obisnuit consta in5 det. proteinelor, dozarea
glucozei, clorurilor.
Proteine5 925 sub '/ mg4
Gl#co"a5 925 '>@/ mg4 (glicorahia)
Electroore"a LCR
,ste foarte importanta in diagnosticarea meningitelor.
>'
V.BIOC3IMIA SUCULUI GASTRIC
,ste un lichid limpede, incolor, acid, fara miros.
In cazuri patologice, mirosul este acru, putred sau ranced.
!e recolteaza prin tuba6 gastric, iar in laborator se determina
aci$itatea &#c#l#i !a&tric (dupa un post de 1" ore).
determinarea aciditatii libere (1Cl liber care se gaseste sub forma
ionizata)
aciditatea totala.
>>
VI.BIOC3IMIA SUCULUI DUODENAL
+ichidul obtinut prin tuba6 duodenal reprezinta un amestec de bila, suc
pancreatic si lichid de secretie al glandelor mucoasei duodenale.
!e introduce o sonda dubla gastrica si duodenala (a 6eun), avand eventual un
balon de obstructie a duodenului si se obtin5
Bila A ? un lichid transparent ? galben in diferite nuante, vascos
alcalin. In conditii patologice poate fi5 tulbure sau incolor.
Bila B ? lichid galben castaniu sau brun verzui, vascos, concentrate.
In conditii patologice poate fi tulbure cu sange sau excesiv de concentrat.
Bila C ? lichid alben, fluid si clar.
*ila se examineaza microscopic, (se pot gasi paraziti5 giardia), bacteriologic,
pt. a depista eventuale infectii.
>3
VII.METABOLISMUL )ECALELOR
+a nivelul intestinului gros, actul digestiv este terminat, pentru ca aici
nu se mai produc modificari evidente. Apa va actiona asupra bolului
alimentar, transformandul in bol fecal.
Contin#t#l %rocent#al.
apa 0>4
materii solide ">45 celuloza, fibre, deseuri alimentare,
grasimi, saruri, resturi de acizi.
1. E(ament#l macro&co%ic.
A&%ect#l.
omogen ? in mod normal
8atologic apar5 resturi alimentare nedigerate, fibre
musculare, mucus.
!e determina gradul de patogenitate prin e(amen#l $e $i!e&tie.
Con&i&tenta ? pastoasa, semipastoasa, dura, moale, semilichida,
lichida.
)orma ? cilindrica ? normal.
C#loarea bruna ? normal.
8atologic ? verde, decolorata, neagra.
P37#l normal E neutru sau slab alcalin 0@
8atologic E acid sau alcalin.
Miro&#l normal E fetid.
8atologic E putred.
Para"iti5 8atologic5 oxiuri, ascarizi, tenii, chisturi de lamblii.

>0
DEREGLARILE METABOLICE
Toate reactiile metabolice care se desfasoara in organism sunt catalizate de5
enzime, vitamine si hormoni.
+ipsa sau cantitatea insuficienta a acestor catalizatori, conduce la o
perturbare a reactiilor chimice din cadrul proceselor metabolice, generand
boli, cum sunt5
1. Deiciente ca#"ate $e in&#icienta &ecretie a hormonilor
hi%oi"ari.
a. Nani&m hi%oi"ar ? este boala indusa de deficitul de hormon
somatotrop.
8ersoana ramane mica de statura, cresterea in inaltime este intarziata.
Tratament#l se face de catre medical endocrinolog cu 2aposim,
Clortestosteron (hormone masculini) ? in cazul baietilor, iar in cazul
fetitelor, se administreaza ,stradiol (hormone feminin) : vitamine5 A,
$", $%, *1".
b. Gi!anti&m#l ? este cauzat de productia in exces de hormone
somatotrop, la varsta copilariei. In cazul adultilor, maladia se
caracterizeaza prin cresterea extremitatilor5 acrome!alie (sau
elefantiazis). #ata se deformeaza prin cresterea mandibulei, a nasului,
ingrosarea buzelor, a limbii, cresc exagerat labele picioarelor si
mainile.
Tratament5 iradierea hipofizei (roentgenterapia), interventia chirurgicala
(indepartarea unei portiuni)D medicamente hormonale (Testosteron pt.
barbati, ,stradiol pt. femei).
Deicientele #nctionale ale tiroi$ei
a. 3i%o#nctia tiroi$iana B 3IPOTIROIDIE
!indromul se numeste MI?EDEM si poate fi insotit de gusa.
1ormonii tiroidieni ? sunt aminoacizi care contin iod (tirixina si
triiodtiromina), stimuleaza metabolismul cellular prin intensificarea
oxidarilor, termogeneza, schimburile respiratorii, de aceea au rol
important in cresterea si dezvoltarea organismului, in mentinerea
metabolismului normal pentru toate varstele, stimuleaza functiile !2C.
La co%ii, hipofunctia determina5 cretinism sau mixedemul infantile, care
incepe sa devina apparent la %' luni. Cresterea este intarziata, capul
mare, fata umflata, palida, expresia apatica, insuficienta dezvoltare a
organelor genitale, deficienta mintala accentuate.
>@
Copilul bolnav se poate dezvolta normal daca I se administreaza hormone
tiroidieni in cursul vietii. Cretinism endemic exista in regiunile unde
alimentatia este saraca in iod.
La a$#lti, mixedemul reprezinta consecinta atrofierii tiroidei.
!imptomele sunt5 scaderea metabolismului bazal, a proceselor
metabolice, adipozitate crescuta, fata este aproape fara expresie, umflata,
sensibilitate crescuta la frig, vorbire greoaie.
Tratament5 tratament de substitutie cu preparate tiroidiene (Alfa
tHroxin), *3, ACT1, ,uthHrox.
b. 1iperfunctia tiroidiana ? 1I8,=TI=&I$I,
boala *asedoG (gusa exoftalmica)
adenomul toxic.
Sim%tome. metabolismul bazal creste enorm (pana la 0/@/4), fata de
valorile normale5 scaderea in greutate, nervozitate, agitatie, instabilitate
emotionala, transpiratie, tahicardie, viteza de circulatie a sangelui creste,
fata cu expresie de anxietate, exoftalmie, largirea fantei pelpebrale prin
retractia pleoapei superioare etc.
Tratament5 rezectia subtotata chirurgicalaD radiatia glandei tiroide,
medicamente antitiroidiene (ThHrozol)D ioduri de ; si 2a. Iodurile inhiba
captarea ionilor de iod de catre tiroida.
,. DIABETUL =A3ARAT
8ancreasul (glanda endocrina)Kprof. 8aulescu, produce (in ``
+angerhaus) hormon#l in&#lina, produs de celulele *eta. Celulele Alfa
produc hormon#l !l#ca!on. Ambii hormoni intervin in metabolismul
glucidelor si conduc la mentinerea valorii normale a glucozei in sange
(glicemia) ? @/1"/ mg4.
$eficitul de insulina duce la $ia*et#l "aharat, cresterea glucozei in
sange (hiperglicemie) insotita de eliminarea ei prin urina (glicozurie) si
poliurie secundara.
2eutilizarea glucozei ca sursa de energie (lipsind insulina) este
compensata de mobilizarea si oxidarea lipidelor, proteinelor, ceea ce
duce la producerea de cor%i cetonici, cu acumularea in sange (acidoza
metabolica) si eliminarea in urina acetonurie). Accentuarea acidozei
diabetice, asociata cu tulburarile profunde hidroelectrolitice va duce la
coma diabetica (hiperglicemica).
Ti%#ri $e $ia*et.
>.
diabet primar A (de origine ereditara)
diabet secundar *.
)actorii care favorizeaza aparitia diabetului secundar sunt5
supraalimentatiaD
sedentarismulD
stressul.
Tratament#l.
regim alimentar (fara zahar, grasimi)D
regim de viata restrictiv, fara efort fizic, fara suparari, evitarea
intemperiilor, evitarea ranirilor (pt. ca ranile nu se mai inchid)D
tratament medicamentos5 insulina
sulfamide5 Tolbutamid, Glibenclamid, `
linguanide5 Meguan, *uformin, !ilubin.
Re!im#l alimentar.
glucide '/4D
proteine ">4D
lipide %>4.
Ca indulcitor5 zaharina, ciclamatul de sodium (clorhexilsulfamat de 2a).

3/