CUTREMURELE DE PMNT

Cutremurul de Pmnt este unul din cele mai nspmnttoare i distrugtoare fenomene
ale naturii de pe Terra. Potenialul enorm de distrugere se datoreaz energiei
cutremurului, care la un seism deosebit de puternic este de zece-douzeci de mii de ori
mai mare dect energia primei bombe atomice aruncate peste Hirosima.
!ai mult, acest fenomen se poate produce prin surprindere, n orice condiii climaterice,
n orice timp al anului i al zilei. "e aceea, micrile seismice au efecte psiologice
negati#e asupra oamenilor, obinuii s considere Pmntul ca un suport sigur. $n
momentul, cnd totul n %ur se zguduie #iolent, cad obiecte, trosnesc pereii i se
prbuesc cldiri, oamenii sunt cuprini de o spaim cumplit, dup care i re#in cu
greu.
Pe &lob e'ist arii imense unde cutremurele nu se produc. (ceste regiuni numite
aseismice sunt urmtoarele) scutul baltic, canadian, brazilian, african, australian,
platforma rus, &roenlanda .a. "ar sunt i teritorii n care seismele se manifest
puternic i frec#ent)
centura de foc a Pacificului, creia i re#in circa *+, din cutremurele puternice
globale i -+, din toat energia seismic anual.
brul !editeranean-Himalaian, care cuprinde i munii Carpai cu zona
seismogen /rancea ce afecteaz i teritoriul 0epublicii !oldo#a.
Celelalte zone seismice, 1ceanul (tlantic, partea interioar a 1ceanului Pacific, 0iftul
2st-(frican .a. au o acti#itate seismic mult mai redus.
Originea cutremurelor
"istribuia geografic neuniform a seismelor pe suprafaa Terrei i gsete e'plicaia n
teoria plcilor tectonice. Conform acesteia, n#eliul e'tern rigid al Pmntului este
format din cincisprezece plci tectonice mobile, de 3+-4++ 5m grosime, pe unele dintre
care se afl i continentele. (ceste plci litosferice 6plutesc7 pe astenosfer, stratul de
suprafa semitopit al mantalei Pmntului, i sub aciunea curenilor de con#ecie din
manta se deplaseaz e'trem de lent, cu o #itez de pn la 48 cm pe an. 9nele plci se
mping reciproc, iar n anumite locuri o plac alunec i coboar sub o alt plac,
penetrnd la adncimi cu temperaturi i presiuni nalte unde se topete consumndu-se.
(ltele se ndeprteaz una de alta, spaiul dintre ele fiind completat cu magm
solidificat, care ulterior formeaz crusta nou. 9nele blocuri imense de crust terestr
alunec unul fa de altul.
:a marginile dintre plci micarea este frnat de fora de frecare dintre ele, astfel c n
aceste locuri se acumuleaz tensiuni enorme. (tunci cnd rocile care ntr n contact se
rup sau alunec brusc, se produce o dega%are sub form de unde seismice a energiei
acumulate, adic se produce cutremurul propriu-zis. ;ntensitatea acestuia depinde de
suprafaa de rupere, de adncimea la care se produce i de natura rocilor.
Cutremurele de origine tectonic reprezint circa -+, din numrul total de cutremure
care se produc ntr-o anumit perioad de timp. Pe Terra se mai produc cutremure la
erupia #ulcanilor, crora le re#in circa <, din numrul total de seisme. =guduirile
#ulcanice, n unele cazuri, sunt puternice, dar se manifest ntr-o arie restrns.
(lunecrile de teren, prbuirea ta#anelor unor peteri i galerii de mine sau alte goluri
subterane pro#oac i ele cutremure, ns sunt slabe i au numai efecte locale.
!agnitudinea acestora nu depete >,? grade pe scara 0icter i le re#in mai puin de
@, din numrul total de cutremure.
Undele seismice
2nergia eliberat n focarul unui cutremur se propag n toate direciile prin unde
seismice de #olum i de suprafa. "in undele seismice de #olum fac parte undele
longitudinale P i trans#ersale A. Cele mai rapide sunt undele P care strbat zonele
licide i solide din interiorul Pmntului. !icarea particulelor se produce n acelai mod
ca i n undele sonore, adic prin comprimri i dilatri succesi#e ale mediului pe direcia
propagrii undei. $n rocile tari se propag undele A, n care particulele mediului se
deplaseaz perpendicular pe direcia de propagare a undei. /iteza undelor P este de
4,<@ ori mai mare dect a undelor A, ambele fiind dependente de densitatea rocilor prin
care se propag.
1. unda p - este o unda longitudinala, de compresie
- determina miscarea particulelor solului paralel cu directia de propagare
- deplasarea acestei unde este similara cu cea a unei rame Bcompresie-dilatareC in
directia de mers
- are #iteza de <,* 5mDs Bpentru structura geologica /ranceaC
- amplitudinea acestei unde este direct proportionala cu magnitudinea Benergia
cutremuruluiC
- este perceputa la suprafata de catre oameni ca pe o saltare, un mic soc in plan #ertical
- nu este periculoasa pentru structuri BcladiriC deoarece contine BtransportaC apro'imati#
8+, din energia totala a cutremurului
2. unda s - este o unda trans#ersala, de forfecare
- determina miscarea particulelor solului perpendicular Btrans#ersalC fata de directia de
propagare
- deplasarea acestei unde este similara cu inaintarea unui sarpe Bmiscari ondulatorii
stanga-dreapta fata de directia de inaintareC
- are #iteza de >,3 5mDs Bpentru structura geologica /ranceaC
- a%unge, din acest moti#, la suprafata solului intotdeauna dupa unda p
- este resimtita la suprafata sub forma unei miscari de forfecare, de balans in plan
orizontal
- este periculoasa, deoarece transporta apro'imati# *+, din energia totala a
cutremurului
- determina distrugeri proportionale cu magnitudinea cutremurului si cu durata de
oscilatie
- cladirile cad datorita intrarii in rezonanta a frec#entei proprii de oscilatie a structurii
cladirii cu frec#enta undei incidente, in acest caz efectul distructi# fiind puternic
amplificat
nali!a originii cutremurului
Eolosind raportul dintre #itezele celor doua unde,care ramane relati# constant in orice
cutremur, seismologii pot calcula distanta dintre orice punct de pe suprafata pamantului
si epicentrul cutremurului, mai e'act punctul unde #ibratiile isi au originea. Aeismologii
reusesc acest lucru prin intermediul seismografului F un aparat care inregistreaza
undele. Pentru a afla distanta dintre seismograf si epicentru, seismologii trebuie sa
cunoasca de asemenea si momentul in care au a%uns #ibratiile. Pe baza acestor
informatii, ei pur si simplu noteaza cat timp a trecut intre aparitia celor doua unde iar
dupa aceea #erifica un tabel care le arata distanta pe care undele au parcurs-o,
bazandu-se pe intarzierea undelor.
(dunandu-se aceste informatii din trei sau mai multe puncte, se poate localiza
epicentrul, prin procesul numit trilateratie. (cest proces consta in desenarea unei sfere
imaginare in %urul locatiei fiecarui seismograf, cu punctul de masurare drept centru si
raza egala cu distanta masurata Bnotata cu GC de la acel punct pana la epicentru. (ria
cercului reprezinta toate punctele aflate la G mile departare de seismograf. (tunci
epicentrul trebuie sa se afle unde#a pe aceasta sfera. "aca sunt desenate doua sfere, pe
baza informatiilor pro#enind de la doua seismografe diferite, se #a obtine un cerc
bidimensional in punctul de concurenta al sferelor. "eoarece epicentrul trebuie sa se
gaseasca in aria ambelor sfere, toate punctele epicentrale posibile sunt localizate pe
cercul format prin intersectarea acestor doua sfere. 1 a treia sfera #a intersecta doar de
doua ori acest cerc, stabilind drept posibile doar doua puncte de epicentru. Ai deoarece
centrul fiecarei sfere se afla pe suprafata pamantului, iar unul dintre aceste puncte
posibile se #a gasi in aer, ramane o singura locatie logica pentru epicentru.
"ipocentrul #i epicentrul
Eocarul seismului este locul in care acesta se naste, iar epicentrul, punctual de la
suprafata Pamantului situate pe #erticala fata de acest focar. Eocarele seismelor sunt
situate)
H in crusta terestra, pana la o adancimede 8+ 5m in regiunile continentale si la cati#a
5ilometric sub fundul marii Bla ni#elul faliilor transformate sau al dorsalelor oceaniceC.
ele se afla deci, oarecum la suprafata.
H in interiorul placilor in curs de subductie, unde seismele se produc ciar si la o
adancime de <++ 5m.
Eocarul seismic, n general, nu este o e'plozie n scoara terestr care s poat fi
considerat punctiform. Cercetrile asupra mecanismului de producere a cutremurelor
au demonstrat c acestea snt generate de formarea unor fisuri, iar n cazul seismelor
puternice - a nenumrate fracturi ale rocilor. Punctul iniial al ruperii e numit focar sau
ipocentru i poate fi situat att aproape de suprafa, ct i la adncimi mari. Punctul de
pe suprafaa Pmntului, situat pe #erticala ce trece prin focar, este numit epicentru.
Magnitudinea #i intensitatea
Puterea unui cutremur este caracterizat prin magnitudinea sau intensitatea acestuia
e'primat n grade. "eoarece puterea cutremurului #ariaz ntr-un inter#al foarte larg,
Carles 0icter a introdus, n 4-@4, scara logaritmic a magnitudinilor care-i poart
numele i care e bazat pe msurarea amplitudinii ma'ime a undelor seismice
nregistrate. Creterea magnitudinii cu o unitate corespunde creterii amplitudinii undei
de 4+ ori. "in punct de #edere matematic, scara magnitudinilor nu are o limit
superioar, ns practic limita ei superioar e determinat de rezistena rocilor.
$n prezent, se utilizeaz mai multe scri de intensitate) scara de 48 grade !ercalli
modificat B!!C, scara de 48 grade !ed#ede#-Aponauer-Iarnic B!AIC Bmai frec#ent
aplicat n rile est-europene, inclusi# 0epublica !oldo#aC, precum i scri adaptate la
condiiile sociale i tenice ale unor ri, ca de e'emplu Japonia B< gradeC, Cina B48
gradeC. (cestea fiind scri descripti#e, aprecierea intensitii se bazeaz pe cercetarea
fenomenelor reale n zonele afectate.