1

1. Tehnologii neconvenionale. Definiie. Principii ale prelevrii de material.

Sunt acele tehnologii care se bazeaza pe cresterea energiei interne a materialului semifabricat pana
la valori la care se rup legaturile intermoleculare sau este facilitata prelucrarea prin metode clasice.




Principii:
- de indepartare a materialului:
deformare plastica
alte metode: termic, chimic, electric, mecanic;
2.Tendine actuale. Limitri ale tehnologiilor clasice de prelucrare.

Duritatea sculei > de cat duritatea semifabricatului;
Scula trebuie sa parcurga in intregime suprafata de prelucrat.

Meterialul semifabricatului nu trebuie sa aiba o rupere exclusiv fragila.
3. Avantaje ale tehnologiilor neconvenionale.
4. Locul tehnologiilor neconvenionale n cadrul metodelor de prelucrare.


5. Clasificarea metodelor neconvenionale de prelucrare.

a) Principiu de lucru:
- termic (Eroziune electrica, laser)
- mecanic (jet abraziv, ultrasunete)
- chimic (eroziune chimica si electrica)
b) Dupa suprapunearea cu procedeului cu o prelucrare clasica:
- prelucrari hibride (plasma , acoperiri electrochimice asistate de ultrasunete)
- fara suprapuneri
c)In functie de mediul de lucru:
-mediu uscat
- mediu umed
d) Principalele fenomene: -
Eroziune electrica , eroziune electrochimica, eroziune abraziva, eroziune in camp magnetic;
e) in functie de modificarile cantitative:
-cu indepartare de material
- cu adaugare de material
- fara modificari cantitative
6.Prelucrarea prin eroziune electric. Definiie. Condiia amorsrii descrcrilor electrice.
Prelucrarea prin electroeroziune se bazeaz pe efectul eroziv polarizat al unor
descrcri electrice prin impuls, amorsate n mod repetat ntre un electrod (electrodul
scul) si obiectul prelucrrii. Agentul eroziv este descrcarea electric prin impuls.
2

avansul nu este continuu.
Rigiditatea dielectriculi a mediului de lucru in interstitiul tehnologic.
7. Prelucrarea prin eroziune electric. Secvene ale prelevrii de material.
Ca urmare a apropierii electrozilor pe varful asperitatilor suprafetelor celor 2 electrozi apar:
- initierea unui canal de descarcare
- formarea unui canal de plasma
- topirea varfurilor asperitatilor si vaporizarea materialului
- o data cu scaderea brusca a temperaturii datorita opririi descarcarilor electrice apar contractari
bruste de material si solidificarea materialului topit sub forma de sfere.
- produsele erodate sunt indepartate de zona de lucru datorita lichidului dielectric.
8. Polarizarea procesului electroeroziv.

ti - durata descarcarii
ti mari > +
- > EP -
ti mici > -
+> EP+
Procesul eroziv datorat descarcarilor electrice dintre electrodul scula si electrod piesa este inegal la
cei doi electrozi. Aceasta inegalitate se datoreaza:
- Faptului ca la prelucrari cu durate mici ale descarcarii prelevarea de material se datoareaza in
special electronilor, iar la viteze mari prelevarea se datoreaza ionilor.
- materiale diferite din care sunt realizati cei 2 electrozi
9.Prelucrarea prin eroziune electric. Echipament de prelucrare. Sistem de generare a impulsurilor
electrice. Tipuri de impulsuri electrice.


a) mers in gol
b) impuls fictiv (descarcarea are loc in trepte electrodul scula si o particula de eroziune aflata in
interstitiu de lucru)
c) impuls de lucru
d) acoperire de scurt circuit
3

10. Prelucrarea prin eroziune electric. Echipament de prelucrare. Sistem de avans cu motor electric
reversibil n unt.

Motorul electric este alimentat de sursa S1 care actioneaza surubul conducator prin intermediul
cuplajului si reductorului. Astefel ES se apropie EP pana la o anumita distanta la care se produce
descarcarea electrica a condensatorului c prin interstitiu de lucru.
11. Prelucrarea prin eroziune electric. Echipament de prelucrare. Sistem de avans electrohidraulic.


Electro pompa alimenteaza cu ulei hidraulic partea superioara si inferioara a circuitului hidrauluic
care actioneaza capul de lucru a masinii datorita diferentei de arii in cele 2 zone ES, capata o miscare
de avans de sus in jos apropiinduse de piesa. In momentul in care marimea s < U/E apare o cadere de
tensiune in circuitul materialului.
12. Prelucrarea prin eroziune electric. Echipament de prelucrare. Subsistemul de recirculare,
termostatare, filtrare a lichidului dielectric. Lichid de lucru.
FunctiileLD sunt:
- indeopartarea materialului produs erodate din interstitiul de lucru.
- materializarea unui mediu prin care se adauga energie opusa suprafetei semifabricatului.
- LD trebuie sa mentina temperatura zonei de lucru la tempeeratura constanta
- sa fie ieftin
- sa nu atace chimic
- sa aiba temperatura de aprindere ridicata
4

ex. ulei mineral, petrol, apara dezionizata.
13. Prelucrarea prin eroziune electric. Echipament de prelucrare. Subsistemul de recirculare,
termostatare, filtrare a lichidului dielectric. Moduri de circulaie a lichidului dielectric n zona de
lucru.



Scheme de circulare: modalitati de circulare a LD prin interstitiu tehnologic sunt:
- Prin absortie
- prin injectie
- mixta
- tangentiala
14. Prelucrarea prin eroziune electric. Echipament de prelucrare. Electrodul scul (materiale,
construcie) la prelucrarea prin eroziune electric.
5

In general prelucrarea prin eroziune electrica presupune copierea formei ES se obtine cu o cavitate
corespunzatoare formei ES. Se utilizeaza materiale scumpe (Cu, W, Grafit) care au o parte activa si o
parte de fxare din material mai ieftin.La prelucrarea de finisare se folosesc W si grafit.
la prelucrari de degrosare - CuZn, CuFe.
15. Prelucrarea prin eroziune electric. Prelucrabilitatea materialelor prin eroziune electric. Criteriul
lui Palatnik.

= c

- criteriu lui Palatnik

c - caldura specifica de topire
- conductibilitatea termica a materialuilui
- densitatea materialului
daca creste prelucrabilitatea este mai mica.
16. Prelucrarea prin eroziune electric. Caracterizare tehnologic. Productivitatea prelucrrii prin
eroziune electric.

Q - depinde de raportul dintre durata impulsului si durata pauzei
Q=f(ton,U,I,U0,materialul EP)
De obicei la prelucrare ES are miscari de relaxare intrerupand lucrarea si permitand LD patrunderea
in cavitatea prelucrata.


17. Prelucrarea prin eroziune electric. Caracterizare tehnologic. Precizia la prelucrarea prin
eroziune electric.
Precizia dimensiunilor liniare si unghiulare, precizia formei suprafetelor, precizia pozitiei reciproce a
suprafetelor, calitatea suprafetelor prelucrate.
18. Prelucrarea prin eroziune electric. Caracterizare tehnologic. Rugozitatea suprafeelor.
Degrosare : 12,5-100 m
Finisare: 0.1 - 3.2 m
Ra = f(durata impulsului, I, U,schema de circulatie a LD, materialul EP, alte miscari ale ES)

6

19. Prelucrarea prin eroziune electric. Caracterizare tehnologic. Strat superficial.
Stratul superficial se compune din asa numitul substrat alb caracterizat printr-o duritate crescuta
fata de materialul de baza si o alta zona afectata termic caracterizata de o duritate mai mica de cat
cea a materialului de baza.
Caile ultra rapide de la sfarsitul descarcarii electrice.Posibilitatea patrunderii a particulelor de carbuni
din hidrocarburile folosit ca LD in SS corespunzator unui tratament termochimic de cementare.
In cazul prelucrarii a ES din material durificat posibilitatea patrunderii in SS a acestor materiale
corespunzatoare unui procede termochimic.
20. Prelucrarea prin eroziune electric. Caracterizare tehnologic. Uzura electrodului scul.
Este un fenomen nefavorabil daca ne raportam la eficienta globala a EE, dar si din punct de vedere
al preciziei de prelucrare, a decucerii costurilor de pregatire a fabricatiei, a economiei de material.
In general se doreste o viteza maxima a prelavarii de material din semifabricat in conditiile, unei
uzuri minime a ES. Viteza de uzare a ES reprezinta volumul de material indepartat de aceasta in
unitatea de timp.

Uzura ES se mai poate exprima si prin uzura relativa volumica determinata ca raportul intre

(volumul de material indepartat din ES) si

(volumul de material prelevat din semifabricat).

21. Prelucrarea prin eroziune electric. Procedee de prelucrare generarea suprafeelor. Scheme de
prelucrare.

22. Debitarea prin eroziune electric.
Operatii de debitare prin EE sunt folosite la prelucrarea materialului greu prelucrabil prin ashiere de
tipul otelurilor aliate sau tratate termic.
Procedeul este caracterizat de o productivitate scazuta si un consum mare de energie fiind folosit in
practica in functia de precizia de prelucrare dorita si caracterul productiei .

7

23. Prelucrarea gurilor i micro-orificiilor prin eroziune electric.
- micro EDM-uri
- se obtin diametre de 0.03 - 10 mm
24. Profilarea sculelor achietoare prin eroziune electric.
Profilarea prin EE este un procedeu productiv de precizie cu obtinerea unei precizii satisfacatoare el
este utilizat in industrie din ce in ce mai mult. Sunt folosite 3 tipuri de scheme de prelucrare :
-Profilarea electro eroziva cu electrod disc profilat.
-Profilarea electro eroziva cu electrod pieptene profilat .
Profilarea electro eroziva prin taiere cu electrod filiform
25. Sistemul de prelucrare la prelucrarea prin eroziune electric cu electrod filiform.
Fata de procedeul de prelucrare cu electrod masiv, prelucrarea cu electrod filiformn a aparut
relativ tarziu, umrarindu-se diminuarea volumului de material indepartat ca deseu, reducerea
volumului ES, reducerea timpului si a consumului de energie de prelucrare necesare prelucrarii.
solutia intermediara a E tubular cu pereti subtiri a fost depasita prin inlocuirea lui cu un electrod
filiform. diametrele E filiformi sunt intre 30 si 300 m. O data cu cresterea diam firului este posibila
sa creasca energia aplicata ES. Astfel diametre ale firului de 250 pana la 300 m se utilizeaza
pentru prelucrarile care se doreste o viteza cat mai mare.
26. Prelucrarea prin eroziune electric a tanelor i matrielor.
Prin definitie in cazul prelucrarilor elementelor active ale stantelor si matritelor este vorba despre
prelucrarea cavitatilor de profil complex. Din acest motiv prelucrarea prin EE a capatat o larga
raspandire atat la realizarea si reconditionarea stantelor si matritelor destinate prelucrarii prin
deformare a materialelor metalice, cat si la executia matritelor de presare sau injectie materiale
plastifibile.
Traseul tehnologic caracteristic cuprinde urmatoarele etape:
-pregatirea semifabricatului si tratament termic.
-Executia ES
-Pregatirea Electroeroziva
-Finisarea
27. Prelucrarea prin eroziune electric cu amorsarea descrcrilor prin ruperea contactului electric.
Definiie. Etape ale prelevrii de material.
Procedee de prelucrare prin EE cu amorsarea descarcarilor prin ruperea contatului electric presupun
existenta unor discontinuitati ale contactului electric intre electrozi, produse prin deplasarea relativa
a acestuia.
28. Debitarea prin ruperea contactului electric cu electrod scul disc i pies fix.

29. Debitarea prin ruperea contactului electric cu electrod scul disc i pies rotitoare.
8



30. Debitarea prin ruperea contactului electric cu ajutorul unui electrod scul compus.


31. Ascuirea prin ruperea contactului electric.

32. Curirea i finisarea prin ruperea contactului electric. Schema prelucrrii unei suprafee plane.

9

33. Curirea i finisarea prin ruperea contactului electric. Schema prelucrrii unei suprafee cilindrice
exterioare.

34. Durificarea cu ajutorul scnteilor electrice. Schema durificrii unei suprafee plane i suprafee
cilindrice exterioare.


35. Durificarea cu ajutorul scnteilor electrice. Schema durificrii unei suprafee cilindrice interioare.

36. Acoperirea n cmp electrostatic.
Semifabricatele din materiale metalice se acopera cu particule de vopsea sau materiakle izolante,
particule care, aflate intr-un cap electric se incarca electric si se deplaseaza dupa traictoriile date de
liniile de camp.
tehnologia de vopsire in cam electrostatic cuprinde:
- acoperirea propriuzisa in camp electrostatic reazata cu ajutorul exhipamentelor speciale ce folosesc
surse de inalta U cu valori ale tensiunii de 5-90 kV pentru surse mobile si de 60 -150 KV pt surse fixe
intensitatea Curentului electric fiind de 10-75 A.
- polimerizarea care permite pulberi sa se solidifice si sa adere la suprafata materialului
semifabricatului.
37. Strunjirea asistat de prenclzirea materialului semifabricatului datorit efectelor curentului
electric.
10

Procedeul este folosit atat pentru degrosare cat si pentru finisare. El presupune conectarea
semifabricatului si a cutitului in circuit secundar al unui traf coborator de U.
De remarcat este necesitatea iyolarii electrice a cutitului cu jutorul unor placute de textolit si
constructii speciale a mandrinei universale, conectarea semifabricatului relizandu-se cu un sistem
inel colector- perie.

38. Netezirea electromecanic prelucrare asistat de prenclzirea materialului semifabricatului
datorit efectelor curentului electric. Suprafa cilindric, roi dinate.


39. Prelucrarea prin eroziune electrochimic. Definiie. Fenomene.
Prelucrarea prin eroziune electrochimica se bazeaza prin dizolvarea electrochimica (anodica ) a
materialului semifabricatului, in cadrul unui proces dde schimb de sarcini electrice si de masa intre
electrolit , anod si katod.
40. Prelucrarea prin eroziune electrochimic. Clasificarea procedeelor de prelucrare.
- prelucrare E Chimica cu depasivare naturala.
- procedee de prelucrare electrochimica cu depasivare fortata hidrodinamica
-procedee de prelucrare electrochimica cu depasivare fortata mecanica prin abrazare
- procedee de prelucrare electrochimica cu depasivare fortata electrica sau mecano-electrica
- procedee de prelucrare electrochimica fara depasivare.
41. Echipamentul de lucru la prelucrarea prin eroziune electrochimic.
Echipamentul de prelucrare electrochimic este compus din urmatoarele componente:
- subsistem de alimentare cu energie el.
- subsistem de depozitare
- reciclare
-filtrare si termostatare a electrolitului
- subsistem mecanic pentru realizarea miscarilor si sustinerea celorlalte componente.
-subsistem de realizare si reglare automnata a interstitiului de lucru
- subsistem de conducere si optimizare a parametrilor de lucru
11

- subsistem de evacuare a hidrogenului degajat
42. Prelucrarea prin eroziune electrochimic. Caracterizare tehnologic.
Cantitatea de material indepartat de pe anod in procesul de dizolvare este data de legile cantitative
ale electrolizei.
1.cantitatea de material indepartat din anod:

[]
randamentul energetic
k-echivalentul electrochimic [g/A*s]
i-intensitatea curentului [A]
t - durata actiunii curentului electric [s]
2. Echivalentul electrochimic masic teoretic:

]
F- numarul lui Faraday care este egal 96500 (A*s)
A- masa atomica supus dizolvarii
z- valenta elementului
43. Diferene majore ntre eroziunea electric i eroziunea electrochimic.

44. Lustruirea electrochimic. Fenomene. Tehnologie.
Fenomene:
Concentrarea liniilor de camp electric pe varful asperitatilor:
- acumularea produselor eroziunii in golurile dintre micropeminentilor si diminuarea in acele zone a
intensitatii procesului de dizolvare
- distantelor mai mici dintre varfurilor asperitatilor si suprafata ES
- rotunjirea varfurilor asperitatilor.
Tehnologia de lustruire:
1. Slefuirea mecanica pentru imbunatatirea rug. sup.
2. suspendarea in dispozitiv
3. curatarea suprafetei de eventuale pelicule de oxizi , grasimi sau alte impuritati prin degresare, sau
decapare uneori tot pe cale electrochimica.
4. lustruirea electrochimica propriuzisa
5.spalarea pentru oprirea coroziuneii
6. netezirea in solutii alcaline
7. spalarea cu apa fierbinte pt indepartarea solutiei alcaline si favorizarea uscarii
8, uscarea in rumegus sau in curent de aer cald\
9. protejarea suprafetei prelucrate prin impregnarea de ulei fierbinte sau prin vopsire
45. Lustruirea electrochimic. Scheme de prelucrare la prelucrarea unui semifabricat de tip srm,
buc i roat dinat.
12


46. Decaparea electrochimic. Clasificare.
-Decaparea anodica
- decapare catodica
- decapare in curent cu polaritate alternanta
- decapare in curent alternativ
- decapare cu amplasarea semifabricatelor intre electrozi
47. Prelucrarea prin eroziune electrochimic cu depasivare forat hidrodinamic. Gurire
electrochimic. Prelucrarea gurior cu ax curbiliniu.

48. Prelucrarea micro-orificiilor prin eroziune electrochimic.
Se poate realiza gauri cu diam. 0.6 - 6.35 mm cu rugozitati de 0.81-3.17 m



13

49. Prelucrarea prin eroziune electrochimic cu avans zero.

In figura se prezinta prelucrarea unei suprafete specifice unui cap de nituit la inceput ES are o
miscare de avans pana la o anumita adancime de patrundere, iar in partea a doua prelucrarii
miscarea de avans inceteaza (f=0).
50. Strunjire electrochimic cu avans radial. Strunjire electrochimic a unui inel de rulment.

viteze de avand se la 0.3-0,5 mm/min
rugozitati de 0.2-3.2 m
51. Prelucrarea prin eroziune electrochimic. Debavurarea i rotunjirea muchiilor.

avantaje: Q ridicat, posibilitatea indepartarii selective a bavurilor pe piesa, neafectarea celorlalte
suprafete ale semifabricatului.este mai rapida de 5...40 mai rapida de cat debavurarea manuala.


14

52. Profilarea electrochimic a unor suprafee complexe.

53. Marcarea electrochimic superficial i de adncime.
Se aplica pt eliminarea dezavantajelor marcarii clasice prin deformare plastica.
Se utilizeaza pentru inscrierea diferitelor simboluri pe sup. unor piese
Se cunosc 2 var. de marcare:
- marcare ECM de adancime
- marcare ECM superficiala 0.1-0.4 daN/

precizie scazuta, consum de energie mare.
54. Prelucrarea prin eroziune electrochimic cu depasivare mecanic prin abrazare. Fenomene.
Echipamentul utilizat corespunde celui din oprelucrari clasice la care au adaugat elemente specifice
ECM. Electrolitii utilizati sunt solutii apoase de Azotat de amoniu, nitrura de sodiu, Clorura de sodiu la
temp sub 60-70 C.
55. Prelucrarea prin eroziune electrochimic cu depasivare mecanic prin abrazare. Modaliti de
materializare a electrodului scul.
2 moduri:
-folosirea unor scule abrazive electroconductoare obtinute fie cu ajutorul unui liant incorporand
aschii metalice sau grafit, fie prin presare de granule abrazive pe un corp metalic moale
- folosirea unui electrod metalic amplasat in aproprierea unei scule abrazive.
56. Rectificarea electrochimic (suprafe plan i suprafat cilindric).

57. Honuirea electrochimic.
15


58. Curire, debavurare i rotunjirea muchiilor prin eroziune electrochimic cu abrazivi liberi.
finisarea ECM cu abrazivi liberi vizeaza debavurarea, lustruirea si/sau curatarea ECM a pieselor de
forme complicate si avand in general dim mici. Operatia este realizata cu ajutorul unui electrolit
corespunzator unei prelucrari ECM dar care contine granule abrazive in suspensie sau bile ceramice
antrenate in miscare prin diferite metode.
O solutie este cea a utilizarii unui ES rotitor, metoda folosita cu succes la prelucrarea interioara a
pieselor de tip semicarcase ES are forma rotorului fiind sprijinit pe lagare din material izolator si
antrenat in miscare de rotatie.
59. Acoperirea electrochimic a suprafeelor. Definiie. Scop. Echipament. Exemple.
Acoperirea ECM denumite si acoperiri galvanice sau depuneri galvanice sau galvanostegie reprezinta
un grup de procese electrolitice caracterizate prin depunerea catodica a unui strat de material, pe o
suprafata conducatoare electric.
Scop:
O mai buna protectie la coroziune a materialului de baza- imbunatatirea aspectului suprafetei,
imbunatatirea sudabilitatii piesei, cresterea rezistentei la uzura, marirea duritatii si imbunatatirea
conditiilor de ungere.
Exemple: Nichelarea , cromarea , argintarea, depunerea ECM a platinei.
Echipament: Este asemanator cu cel folosit la Lustruirea ECM si cuprinde urmatoarele subansamble:
- cuva de lucru, sursa de curent, subsistem de suspendare si transport al semifabricatelor, subsistem
de agitare, filtrare, termostare si depozitare a electrolitilor, sistem de uscare a pieselor, subsistem de
evacuare a gazelor nocive.
60. Prelucrarea prin eroziune chimic. Definiie. Fenomene.
Se bazeaza pe fenomenul de dizolvare ECM ce se manifesta ce are loc in conditii existente in contact
cu suprafata de prelucrat a semifabricatului a unei substante chimic active dizolvarea datorandu-se
diferentelor de potential ECM intre diferitele puncte ale sup prelucrate si respectiv intre acestea si
particulele substantei solvent.
Fenomene:Substantele folosite ca agenti chimici in prelucrarile prin EC sunt denumite si solutii
solvent sau substante active ele fiind solitii pe baza de acizi, solutii bazice, dar si de solutii apoase ale
unor saruri.
61. Prelucrarea prin eroziune chimic. Echipament de prelucrare chimic. Ageni chimici. Posibiliti
de aplicare a agentului chimic.
Se poate realiza prin mai multe moduri:
- prin scufundare in solutii
- prin pulverizare la nivelul suprafetei de prelucrat si depunerea cu ajutorul unor role sau a unor disp
imbibate cu solutii.
62. Prelucrarea prin eroziune chimic. Caracterizare tehnologic. Productivitatea procesului de
eroziune chimic. Factor de atac.
Se defineste ca factori de atac sau factori de EC marimea egala cu raportul dintre marimea
patrunderii solutiei sub pelicula protectoare, dimensiunea P, si grosimea stratului de material
dizolvat A.

16

63. Lustruirea i decaparea chimic.
Sunt utilizate la curatarea suprafetelor metalice, prin inlaturarea straturilior oxidante sau arse de la
suprafata semifabricatelor metalice respectiv pt imbunatatirea calitatii suprafetelor prelucrate, prin
scaderea rugozitatii realizarea de luciu metalic si cresterea rezistentei la coroziune.
64. Ascuirea chimic. Prelucrarea prin eroziune chimic cu variaie unisens a dimensiunilor
interioare i exterioare.
65. Ascuirea chimic. Demonstrai faptul ca viteza de extragere a piesei din cuva nu depinde de
nlimea acesteia.
66. Gurirea i adncirea chimic n trepte.

67. Prelucrarea cablajelor imprimate.
Cablajul imprimat este construit dintr-un sistem de conducatoare imprimate pe un suport izolant
asigurand toate conexiunile dintre elementele schemei.
Pentru prelucrarea cablajelor sunt cunoscute metode chimice si metode de metalizare, etape:
- se realizeaza schema de cablaj
- se realizeaza schema intermediara
- se realizeaza desenul de executie al cablajului
- gauirea
-degresarea si decaparea stratului de lucru
- acoperirea zonelor care nu trebuie prelucrate cu un strat de vopsea
68. Corodarea reticulelor pe sticl.
Este folosita cu precadere la gradarea cu precizie a unor piese din componenta instrumentelor de
masura si control cum sunt balantele microscoapele.
Reticulele pot fi obtinute si prin procedee mecanice , abrazare cu scule corespunzatoare.
69. Fotogravarea.
Presupune transferul prin procedee fotografice a unei anumite configuratii geometrice, de pe un
desen pe o pelicula din material fotosensibil amplasat pe un semifabricat metalic sau nemetalic si
atacul chimic, cu ajutortul unor solutii active care dizolva stratul de suprafata al semifab.
etape:
- Executarea desenului, micsorarea acestuia prin procedee fotografice si realizarea fotomastii.
- pregatirea semif.
-depunerea stratului fotorezistiv
-operatia de expunere
-developarea
17

-eroziunea chimica propriuzisa
-spalarea si inlaturarea fotorezistivului de pe semif.

70. Debavurarea termochimic.
Bavurile interioare cat si cele exterioare sunt indepartate cu rapiditate prin debavurare
termochimica. Piesele sunt introduse intr-o camera etansa, unde prin aprinderea brusca a unui
amestec de gaze se dezvolta o importanta cantitate de caldura.Unda de soc dezvoltata contribuie la
arderea si indepartarea bavurilor. Debavurarea termochimica este utilizata la prelucrarea unei largi
varietati de materiale cum ar fi metale si nemetale.Debavurarea termochimica este utilizata in
special pieselor prin care circula fluide.
72. Prelucrarea cu ajutorul ultrasunetelor. Definiie. Domeniul frecvenelor. Aplicaii.
Se bazeaza pe efectele generate in conditiile existentei in zona de lucru a unor vibratii cu frecvente si
amplitudini caracteristice undelor ultrasonore.



Aplicatii: - active
- pasive
73. Prelucrarea cu ajutorul ultrasunetelor. Obinerea ultrasunetelor.
Oscilatii cu anumita frecventa si intensitate este realizata de emitatoare de ultrasunete. In funtie de
tipul energiei transformate in energie acustica, emitatoarele de ultrasunete se clasifica in emitatoare
mecanice si emitatoare aerodinamice.
74. Clasificarea procedeelor de prelucrare cu ajutorul ultrasunetelor.
Clasificare:
-Prelucrari prin eroziune abraziv-cavitationala sau prin eroziune cu ajutorul ultrasunetelor
- prelucrari bazate exclusiv pe efectul de cavitatie
- prelucrari prin metode clasice asistate de ultrasunete
- imbinarea poieselor cu ajutorul ultrasunetelor
- alte tratamente realizate cu ajutorul ultrasunetelor
75. Echipamentul de prelucrare la eroziunea abraziv-cavitaional cu ajutorul ultrasunetelor.
-Blocul ultrasonic compus din ansamblul transductor-concentrator, - pseudoscula si un sistem, de
racire al acestuia, generatorul de frecvente ultrasonice care genereaza oscilatiile electrice sinusoidale
sau in impulsuri cu parametrii adegvati tipului de transductor si gabaritul masinii
- Sistemul de avans
- sistemul de alimnetare cu suspensie abraziva
- Bloc mecanic
18


76. Caracterizare tehnologic a prelucrrii prin eroziune abraziv-cavitaional cu ajutorul
ultrasunetelor.
Parametrii de lucru :
- frecventa oscilatiilor ultrasonice de la 10-40 kHz
- amplitudinea oscilatiilor de la 10-120 m
- puterea instalatiei
- viteza de oscilatii 0.64-8.4 m/s
- forta de apasare statica 4-45daN
- presiunea statica 0.1-5 daN/cm
2
- Viteza de avans
- alte marimi dependente de mediul de lucru.
77. Copierea prin eroziune abraziv-cavitaional.

78. Tierea prin eroziune abraziv-cavitaional.
19











79. Curirea, debavurarea i rotunjirea muchiilor ascuite cu ajutorul ultrasunetelor.

80. Avantaje ale activrii procesului cu ajutorul ultrasunetelor.
- reducerea mrimii forelor de achiere, micorarea deformaiilor plastice aferente formrii achiei i
reducerea temperaturilor;
- obinerea de achii mai mici i deci mai uor de ndeprtat;
- intensificarea efectelor de rcire-ungere realizate de ctre lichidele de lucru utilizate
81. Procedee clasice de prelucrare prin achiere cu scule metalice, asistate de ultrasunete.
20


82. Procedee clasice de prelucrare prin abrazare, asistate de ultrasunete.

83. Procedee clasice de prelucrare prin presare, asistate de ultrasunete.
21



84. Sudarea cu ajutorul ultrasunetelor.

85. Lipirea cu ajutorul ultrasunetelor.
Avantaje:
- posibiliti de lipire a unor materiale greu sau imposibil de lipit n alte moduri
- rezisten sporit a mbinrii la solicitri mecanice sau coroziune.
22


86. Prelucrarea cu fascicul laser. Definiie. Generarea fasciculului laser-principiu. Fenomene.
Prelucrarea se bazeaz pe efectul termic al unui fascicul laser de nalt energie, dirijat i puternic
focalizat pe suprafaa semifabricatului cu ajutorul unui sistem de lentile i oglinzi optice.
Generarea fasciculului laser cu ajutorul unei substane numite mediu activ aduse n prealabil ntr-
o stare energetic superioar prin transfer de energie din afara subsistemului, n cadrul unui process
aa numit pompaj de energie.
Pompaj de energie:
- descrcare electric
- pe cale optic prin iradierea mediului activ
- chimic (consecin a unor relaii chimice)

87. Prelucrarea cu fascicul laser. Generarea fasciculului laser -medii active de lucru.
Mediu activ: Solid
pompaj optic cu ajutorul unei lmpi fulger (Ne:kripton, verde)
rubin Cr+3: Al2O3
(cu lungimea de und 0,6928 ... 0,6943 m);
sticl dopat cu neodim Nd+3:sticl
(cu lungimea de und 1,06 m);
- granat de ytriu dopat cu neodim Nd+3: Y3 Al5O12
- semiconductor (arseniur de galiu)
Gazos:
amestec de gaze
- He:N2:CO2 (4:2:1)
- He:Ne
- amestec XeBr, KrF, ArCl
Avantajele laserelor n gaze sunt:
- o mai mare coeren a radiaiei dect la laserele n mediu solid
- o mai mic divergen a fascicolului dect la laserele n mediu solid
- o bun stabilitate a frecvenei de emisie

88. Prelucrarea cu fascicul laser. Principalele proprieti ale fasciculului laser.
Proprietile fascicului laser:
- monocromaticitate
- coerena
- directivitate (unghi spaial 10
-3
rad)
- intensitate mare 10
2
.... 10
12
W/cm
2

(intensitatea luminii solare 0,1 W/cm
2
)
89. Echipament de lucru la prelucrarea cu fascicul laser.
Echipament de prelucrare (*) :
1.bloc optic contribuie la generarea, stabilirea traiectoriei (incint optic + rezonator+ oglinzi cu
raze diferite de curbur +mediu activ)
2.sursa de energie asigur alimentarea subansamblului de excitaie i altor subansambluri
23

3.bloc mecanic susinerea diverselor subans., eventual comand numeric;
4.bloc deservire rcirea oglinzilor i lentilelor, vidarea incintei, introducerea amestecului de gaze
etc.
90. Prelucrarea cu fascicul laser. Caracterizare tehnologic.
Caracterizarea tehnologic a prelucrrii:
Q 10
3
mm
3
/min
T = 0,01 mm
Ra > 0,63 ... 1,6 m ... face necesar prelucrarea ulterioar a semifabricatului
Strat superficial modificat termic 0,1 mm

91. Prelucrarea cu fascicul laser. Avantajele i dezavantajele prelucrrii.
Avantajele prelucrrii:
obinerea unor fante i orificii reduse ( 0,012 mm)
posibilitatea efecturii unor prelucrri la o distan de sursa laser, n incinte nchise cu atmosfer de
protejare a zonei;
nu este necesar o for de fixare a semifabricatului;
- radiaia laser nu este influenat de cmpul magnetic exterior.
Dezavantajele prelucrrii:
cost ridicat;
manevrare dificil i exclusiv pe cale mecanic a fascicului (sudare prin oscilaia oglinzii)
risc de natur fiziologic
- ~ 20% (gazosi) .... 90% (semiconductori)
92. Prelucrarea cu fascicul laser. Clasificarea procedeelor de prelucrare.
Clasificarea procedeelor de prelucrare:
A. Prelucrri cu ndeprtare de material (tiere, gurire, marcare, gravare, echilibrare dinamic etc.)
B. Prelucrri fr modificri cantitative (tratamente termice superficiale)
C. Prelucrri cu adugare de material (sudare acoperire, microaliere superficial etc.)
D. Prelucrri clasice de prelucrare mecanic asistate de radiaia laser (strunjire asistat de fascicul
laser, deformare plastic)
E. Prelucrri combinate de prelucrare
93. Gurire cu fascicul laser.

Gauri cu diametru mic :
0,0006 ... 0,8 mm i lungime de pn la 5 mm
0,8 ... 2,5 mm i lungime de pn la 12 mm
guri mari schem similar tierii pe contur
Aplicaii:
lentile de contact, filtre, orificii pentru pulverizarea fluidelor, piese pentru tiparire-imprimare,
componente optice, bijuterii, piese de ceasornice
Tiere cu fascicul laser.

Aplicaii:
decupaje elemente de caroserie n industria auto desizolare capete conductoare electrice n industria
electronic tiere lemn n industria mobilei .
Avantaje:
-gam larg de materiale
-contururi complexe
-lime redus a tieturii
-vitez ridicat
-calitate bun a suprafeei tiate
-zone nguste afectate termic comparativ,
de exemplu, cu tierea cu flacr oxigaz .
24




95.Marcare i gravare cu ajutorul laserului.

1. deplasare n coordonate a fasciculului laser i corelarea impulsurilor radiaiei cu deplasarea;
2. utilizarea unei mti intermediare din molibden (*)
(0,1 m grosime)
Echilibrarea dinamic (rotori pentru turaii ridicate) (*)

96.Prelucrarea cu fascicul laser. Prelucrri fr modificri cantitative.

Tratamente termice superficiale:
clire, nmuiere superficial, durificare termic prin topirea stratului superficial, durificare
superficial prin oc, vitrificare

Deformarea cu ajutorul fasciculului laser:
ndoirea cu fascicul laser, ambutisarea cu fascicul laser (*)


97. Metalizarea cu ajutorul laserului.
Prelucrri cu adugare de material:
Metalizarea prin condensarea i solidificarea materialului de adaos evaporat cu ajutorul LASERULUI
(*)
98. Sudarea cu ajutorul laserului.

Pentru sudarea unor component cu sectiuni relative mici si ptr sudari adinci cap la cap ,in cazul
semifabricatelor din material cu ptopietati fizico-chimice diferite si grosime relative mare 0,5-5 mm
,la suduri in locuri greu accesibile, se utilizeaza din ce in ce mai des instalatii de sudare cu lase care
asigura o desitate mare de energie in zona de lucru, datorita posibilitatii de focalizare a radiatiei pe
suprafata cu diametre de ordinal zecilor de micrometri.sudurile se realizeaza continuu sau in
puncte. Fiind de tip cap la cap sau suprapuse.


99. Stereolitografierea cu ajutorul laserului.
Procesul stereolitografic presupune schimbarea local a fazelor mediului integru (trecerea din stare
lichid n stare solid) n rezultatul fotopolimerizrii n volumul polimerizrii indicate. Scopul
fotopolimerizrii const n formarea prinintermediul razelor laser n mediul lichid activ capaciti
deinteraciune (radicali, ioni, particulelor active), care intr nreacie cu moleculele monomer, ce
iniiaz cretereapolimerilor n lan. Ca urmare a acestui proces are loc schimbarea fazic a mediului,
adica la interaciunea dintre raza laser i lichidul activ se obine polimerul solid.

100. Prelucrri magneto-abrazive. Definiie, fenomene, medii de lucru.

Prelucrarea cu granule magneto-abrazive se bazeaz pe efectele dezvoltate ca urmare a
micrilor relative i apsrilor exercitate ntre suprafaa de prelucrat a semifabricatului i
particulele abrazive cu proprieti feromagnetice, particule susinute la nivelul zonei de
prelucrare cu ajutorul unui cmp magnetic.
Scula de prelucrare este materializat de ctre piesele polare ale instalaiei de prelucrare,
pe suprafeele crora sunt meninute pulberile magneto-abrazive cu ajutorul cmpului
magnetic. Particulele abrazive pot fi nglobate ntr-o matrice solid (pentru prelucrarea
suprafeelor simple) sau lichid (n cazul prelucrrii suprafeelor complexe, interioare,
25

pieselor cu perei subiri etc.), cu caliti feromagnetice.
Mediile de lucru utilizate n proces sunt:
- granule feromagnetice, particule obinute din materiale cu proprieti att abrazive, ct
i magnetice, cum ar fi feroborul, ferowolframul sau fonta dur;
- granule compozite, alctuite dintr-o matrice cu proprieti feromagnetice, care
nglobeaz particule abrazive. Dimensiunile granulelor compozite au valori de 100 ... 200
m, iar particulele abrazive nglobate sunt de 5 ... 30 m;
- suspensii abrazive n ferofluide. Lichidele magnetice sau ferofluidele sunt dispersii de
particule magnetice de dimensiuni foarte mici ( 100 ), ntr-un lichid de baz.

101. Prelucrri magneto-abrazive. Clasificare. Caracterizare tehnologic.
clasificare:
n funcie de scopul urmrit (procedee de lustruire a diverselor tipuri de suprafee, de nlturare a
bavurilor sau rotunjire a muchiilor, de lustruire a suprafeelor active ale sculelor achietoare, de
ndeprtare a oxizilor etc.);
- dup componentele sistemului de prelucrare care execut micri de lucru;
- n raport cu tipul inductorului magnetic, pot fi de curent continuu, de curent alternativ monofazat
sau trifazat, cu magnei permaneni sau reglabili, combinate;
- dup mediul de lucru folosit;
- dup forma suprafeelor prelucrate
- dup tipul cmpului magnetic folosit, poate fi un cmp magnetic constant, un cmp variabil ca
mrime sau ca sens al liniilor de for, rotitor sau deplasabil;
- n funcie de tipul echipamentului utilizat, exist dispozitive adaptabile pe maini-unelte universale
sau echipamente specializate, destinate prelucrrii magneto-abrazive.
Ca i n cazul majoritii operaiilor de finisare, productivitatea prelucrrii este sczut, n jurul
valorilor de 10 ... 20 mg/min, dar se pot obine rugoziti deosebit de bune (R
a
= 0,01 ... 0,08 m), n
funcie de schema de lucru folosit.

102. Lustruirea magneto-abraziv. Scheme de prelucrare pentru suprafee cilindrice exterioare.


103. Lustruirea magneto-abraziv. Scheme de prelucrare pentru suprafee cilindrice interioare.
26




104. Lustruirea magneto-abraziv. Scheme de prelucrare pentru suprafee plane.

105. Curirea i finisarea magneto-abraziv a unui semifabricat de tip fir.


106. Durificarea superficial magneto-abraziv a unui semifabricat de tip band.


107. Prelucrri cu jet de ap ,definitii , fenomene.

27

Acest tip de prelucrare se foloseste in calitate de scula un jet fluid ,trimis spre semifabricat la
presiuni inalte utilizand aplificatoare de presiune conducte ,ventile sau duze speciale. Orificiul prin
care fluidul este trimis spre semifabricat are dimensiuni extrem de reduse 0,127-0,55 mm debitul de
lichid fiind de 1-4 l/min . se pot obtine in acest fel taieturi fine de materiale nemetalice precum
lemnul textolitul etc , dar si otelul .

108. Prelucrri cu jet de ap. Echipament.
- circuit hidraulic
- rezervor pentru atenuarea ocurilor
- portajutaj
- sistem mecanic
- sistem pentru atenuarea jetului i recuperarea apei
Exista variante cu jet de ap abraziv
109. Prelucrri cu jet de ap. Caracterizare tehnologic. Tiere. Avantaje.
Avantaje:
- fenomene termice
- nu exist fum, praf, vapori
- forme complexe i raze mici de racordare
- fore de tiere relative mici
- Q ridicat
- nu este necesar o gurire prealabil
Tiere:
lemn stejar, 7 mm 30 m/min
oel 7 mmm 0,5 m/min
110. Prelucrri cu jet de ap abraziv.

Este un procedeu de finisare ce a derivat ca schema de lucru, din procedeele de curatire a
semifabricatelor turnate sau forjate .se folosesc granule abrazive pe baza de oxid de Al ,carbura de
siliciu ,bicarbonat de sodiu ,aschii de sticla de dimensiuni mici antrenate spre semifabricat cu ajutorul
unui jet de gaz ( aer , azot ,bioxid de carbon)filtrat , pentru a nu contine apa . Orificiul prin care sunt
directionate granulate abrazive are dimensiuni reduse sub 1 mm.



111. Prelucrri hibride. Definiie. Aplicaii. Relaii ale productivitii.

Prin Prelucrri hibride se nelege un grup de metode neconvenionale la care prelucrarea
are loc prin combinarea, simultan n timp, dar difereniat n spaiu, a diferitelor aciuni
fizico-chimice caracteristice unor procese neconvenionale sau clasice de prelucrare.
Aplicaii:
- piese de forme complexe (palete de turbin, caviti complexe ale matrielor de
ambutisat sau injecie mase plastice, guri cu axe curbilinii, mici sau necirculare
etc.)
- structuri cu rigiditate sczut,
- componente de mecanic fini micromecanic, cu tolerane strnse i calitate
ridicat a suprafeelor etc.
QPH = QA/B + QB/A [mm3/min]
unde:
QA/B este productivitatea procesului A n cazul asistrii acestuia de un proces B iar
QB/A - productivitatea procesului B asistat de un proces A.
Sunt respectate urmtoarele inegaliti :
QA/B > QA
28

QB/A > QB
unde QA i QB sunt productivitile proceselor A i B, aplicate separat cu aceiai parametri
de lucru individuali
O alt relaie care descrie productivitatea unui proces hibrid este:
QPH = QA + QB + QA&B [mm3/min]
unde QA&B este efectul interaciunii celor dou procese constitutive ale metodei hibride de
prelucrare

112. Prelucrri hibride. Exemple.
Clasificarea proceselor hibride de prelucrare
1. - dup tipul metodelor care sunt combinate, pot exista procese hibride rezultate prin
combinarea unor metode clasice cu metode neconvenioale i procese hibride rezultate prin
combinarea a dou sau mai multe metode neconvenioale;
2. - dup existena sau inexistena unor modificri cantitative ale materialului
semifabricatului, vom avea de-a face cu metode cu ndeprtare de material (eroziune
complex electrici electrochimic, eroziune electric asistat de ultrasunete, rectificare
electrochimic, honuire electrochimic etc.) i metode cu adugare de material (acoperiri
electrochimice asistate de ultrasunete);
3. - n funcie de contribuia proceselor componente la ndeprtarea de material, poate fi
vorba despre:
3.a. - prelucrri hibride la care ambele sau toate procesele componente sunt direct implicate
n prelevarea de material (eroziune complex electrici electrochimic, finisare magnetoabraziv
electrochimic etc.);
3.b. - prelucrri hibride la care doar o singur component particip direct la ndeprtarea
de material n timp ce celelalte asist, schimbnd condiiile de lucru, n sensul accelerrii
prelucrrii i mbuntirii performanelor obinute (achiere cu nclzirea stratului
superficial prin rezisten electric sau prin inducie, achiere sau deformare plastic
superficial asistat de ultrasunete, eroziune electric asistat de ultrasunete etc.).

113. Prelucrri cu plasm. Definiie. Aplicaii. Fenomene. Caracteristici.

Definiie:
Prelucrarea se bazeaz pe efectele termice sau chimice produse la nivelul zonelor de contact ntre
ioni sau plasm i suprafaele accesibile ale semifabricatului.
Aplicaii:
- Lmpi cu descrcare n gaz
- Ecranul cu plasma
- Fuziunea nuclear
- Stellerator i instalaia tokamak
Plasma = mediu asemntor celui gazos dar caracterizat printr-un nalt grad de disociere i ionizare i
care se comport n ansamblu ca un mediu neutru din punct de vedere electric.

n raport cu un gaz obinuit, cu care ar putea prezenta unele asemnri, plasma permite
trecerea curentului electric, interacioneaz cu un cmp electric sau magnetic i permite
transmiterea rapid a eventualelor modificri n toat masa.

Caracteristici:
- concentraia plasmei
- gradul de ionizare al plasmei
- etc.

114. Obinerea plasmei n incinte.
29


a) incint (descrcare electric)*



115. Obinerea plasmei termice.

116. Prelucrri cu plasm. Echipamentul de lucru.
Echipament de lucru:
- surs de alimentare cu energie att pentru producerea arcului ct i pentru acionarea i comanda
celorlalte componente;
- un generator de plasm;
- un sistem de rcire;
- un panou de comand;
- un subansamblu de poziionare i eventual deplasare a generatorului de plasma;
- butelii de gaz plasmogen prevzute cu manometer i cu regulatoare de presiune;
- subansamblul portsemifabricat;
- blocul mecanic.

117.Prelucrri cu plasm. Caracterizare tehnologic.

Caracterizare tehnologic:

Q 10
5
mm
3
/ min
T = 0,5 mm
R
a
> 2,5 m
SS = 0,5 . 7 mm
se uzeaz : electrodul central i diuza
Prelucrri prin eroziune cu plasma (tiere, gurire)
30

Prelucrri prin achiere asistate de plasma (strunjire, rabotare, frezare )
- Lustruirea semifabricatelor din sticl

118. Prelucrri cu plasm termic.
Prelucrri prin eroziune (tiere, gurire)
- Prelucrri prin achiere asistate de plasma
(strunjire, rabotare, frezare )
- Lustruirea semifabricatelor din sticl

119.Sudarea cu ajutorul plasmei termice
Avantaje:
- pericolul impurificrii cordonului de sudur;
- se pot prelucra table subiri;
- concentrare energetic superioar, fiind posibile mbinri cu o grosime de pn la 15 mm ntr-o
singur trecere.
- stabilitatea arcului electric
Dezavantaje:
- echipament scump


































31