SINDROAME VASCULARE CEREBRALE

Vascularizatia cerebrala este asigurata de un sistem arterial pr!enit din ramuri ale
arterelr cartide interne si !ertebrale" care se anastmzeaza la baza creierului si
#rmeaza plignul $illis%
Se asigura ast#el un larg sistem de supleanta" indispensabil circulatiei cerebrale"
dearece neurnii cerebrali nu rezista la lipsa de &igen timp 'ndelungat (dupa )
minute de an&ie apar leziuni ire!ersibile*%
Scaderea +%A% sub limita de ,- mm .g duce la leziuni cerebrale isc/emice0 ttusi
sistemul arterial cerebral are capacitate mare de supleare% D!ada este #aptul ca
1umatate din numarul necrpsiilr la batrani arata trmbze unilaterale sau c/iar
bilaterale" #ara ca acestia sa #i prezentat semne de su#erinta 'n timpul !ietii%
2atlgia circulatiei cerebrale este dminata de tulburarile de circulatie arteriala% In
raprt cu teritriul si imprtanta mdi#icarilr !asculare" apar sindrame clinice
!ariabile%
Se disting dua tipuri de sindrame3
insu#icienta circulatrie crnica" cu simptmatlgie discreta"
insu#icienta circulatrie acuta" cu simptmatlgie de #car" uneri
dramatica" mani#estarile #iind cunscute sub denumirea generica de
accidente !asculare cerebrale%
Insuficienta circulatorie cronica cuprinde mai multe #rme clinice% Cauzele sunt
multiple" dar cea mai #rec!enta este atersclerza cerebrala.
1.Pseudoneurastenia aterosclerotica este cea mai des 'ntalnita% Apare de bicei
dupa 45 de ani" 'n special la /ipertensi!ii mderati% +ulburarile sunt de tip ne!rtic
(ce#alee" insmnie si astenie #izica si intelectuala*% Ce#aleea este mai intensa
dimineata la desteptare" insmnia persistenta si penibila" blna!ul #iind ziua
smnlent" iar naptea neputand drmi% Randamentul intelectual scade" iar
ametelile sunt #rec!ente%
E!lutia este scilanta" cu tendinta la agra!are%
+ratamentul adec!at este antiatersclertic3 igien6dietetic si medicaments 6 pate
aduce remisiuni durabile" 'mpiedicand si aparitia unr tulburari mai gra!e%
1
2.Insuficienta circulatorie tranzitorie este alta #rma clinica" 'ntalnita tt la
atersclertici" sub aspectul unr #enmene de de#icit 'n raprt cu zna arteriala la
ni!elul careia s6a prdus tulburarea%
Se caracterizeaza prin tulburari de !rbire" /emianpsii" pareze trecatare si
ameteli% Dupa cate!a re" #enmenle cedeaza rapid" persistand mici semne clinice%
Uneri" aceste tulburari preceda si anunta instalarea unui accident !ascular ma1r%
+ratamentul trebuie sa #ie energic si cntinuu3 !asdilatatare (!itamine din
cmple&ul B" 2apa!erina*" sedati!e" .eparina% Repausul la pat este bligatriu" cel
putin dua saptamani%
3.Sindromul pseudobulbar este mani#estare gra!a" care apare la blna!ii cu
leziuni cerebrale (lacune*" datrita unr accidente !asculare mici" repetate si adesea
negli1ate% Se instaleaza treptat dupa !arsta de 5- de ani% Vasele cerebrale prezinta
leziuni atersclertice di#uze" leziunile sunt mici si diseminate bilateral 'n
emis#erele cerebrale% Datrita 'ntreruperii cailr piramidale bilateral" apar tulburari
de deglutitie si #natie" tetrapareze si tulburari s#incteriene% De bicei blna!ul este
un !ec/i atersclertic" /ipertensi!%
7ata este ine&presi!a" labilitatea emti!a prnuntata (plange si rade usr*" atentia si
memria sunt diminuate" tulburarile de mers sunt caracteristice (pasi mici" tarati pe
sl" miscari lente*% Re#le&ele sunt e&agerate" !cea slaba" cu dizartrie%
E!lutia este prgresi!a" #iecare nu puseu agra!and tulburarile prin scaterea din
#unctiune a unr ni teritrii cerebrale%
+ratamentul !izeaza atersclerza cerebrala% O atentie speciala trebuie acrdata
masurilr de igiena si alimentatie a blna!ului%
Insu#icienta circulatrie acuta" cunscuta si sub numele de accident !ascular
cerebral" cuprinde mai multe #rme clinice% Cand accidentul !ascular se instaleaza
brutal" l!ind blna!ul 'n plina sanatate aparenta" este denumita ictus applectic%
1.Edemul cerebral acut sau encefalopatia hipertensiva apare de bicei ca
urmare a unei tulburari circulatrii" cnsecuti!e unei /ipertensiuni arteriale si" mai
rar" unui prces in6#ectis alergic sau t&ic%
Creierul este edematiat" cu mici #care /emragice sau isc/emice% Debutul pate #i
acut sau subacut" iar clinic se mani#esta printr6un sindrm de /ipertensiune
2
intracraniana (ce#alee" !arsaturi" staza papilara*% Simptmele se pt instala 'n 8 6 9
zile sau numai 'n cate!a re% Ce#aleea este atrce" 'nstita #iind de !arsaturi"
insmnie ttala" tulburari psi/ice" cn!ulsii si semne de atingere piramidala
(pareza" a#azie" Babins:i*% Blna!ul pate #i disartric sau a#azic" are tulburari de
!edere" stare de bnubilare si" uneri" este cmats% Simptmele sunt de bicei
tranzitrii" disparand dupa cate!a zile% Daca se repeta" pt aparea leziuni rganice
gra!e%
Diagnsticul se bazeaza pe ce#aleea intensa" !arsaturi" cn!ulsii" tulburarile de
!edere" ameteli" greutatea 'n gandire si e&primare" bnubilare" tulburarile
secundare unei crize /ipertensi!e%
+ratamentul urmareste scaderea +%A% cu 7ursemid (#ile de 9- mg" administrate
i%!%" repetat la ; re* si Rauner!il (actiune !asdilatatare si /iptensi!a* (#ile de
9"5 mg" i%m% sau i%!% repetat la 9 6 4 re" 'n #unctie de raspuns*% Edemul cerebral se
cmbate prin administrarea de sul#at de magneziu 95< (8- 6 )- ml" i%!% lent* sau de
slutii /ipertnice de glucza 9-< (8-- 6 9-- ml 'n per#uzie*%E&ista slutii
/ipertnice de glucza 9-<" ))< sau 4- <%
In cazul 'n care blna!ul este agitat" se administreaza 2legmazin (i%!% sau i%m%*
sau 7enbarbital (-"8- 6 -"9- g i%m%*%
2.Ramolismentul cerebral este un accident !ascular acut care duce la necrza
isc/emica a unui teritriu din parenc/imul cerebral% Cauzele cele mai #rec!ente
sunt trmbzele" embliile si insu#icienta circulatrie #ara bstructie%
+rmbza cerebrala este prdusa de bicei de3
atersclerza !aselr cerebrale
mai rar" de si#ilis" pliglbulie" int&icatia saturnina crnica%
Uneri trmbza este #a!rizata de spasme !asculare prelungite si de
prabusirea tensiunii arteriale%
Obstructia arterei cerebrale determina isc/emia 'n tesutul 'ncn1uratr% Isc/emia nu
este ttala decat 'n regiunea !ecina bliterarii" unde tesutul este de#initi! pierdut
din punct de !edere #unctinal% In znele 'n!ecinate 'nsa" edemul si !asdilatatia"
uneri cu mici zne de in#arct" cedeaza 'n timp" e&plicand e!lutia clinica adesea
#a!rabila a unr ramlismente trmbtice%
Accidentul !ascular pate #i uneri anuntat" cu cate!a re sau zile" de ce#alee"
3
astenie accentuata" parestezii" ameteli% Debutul este de regula brutal" semnul
re!elatr #iind de bicei cma" de#icitul mtr (mnplegie sau /emiplegie* sau
criza cn!ulsi!a% Cma nu este bligatrie%
Daca accidentul apare naptea blna!ul se trezeste dimineata sau este gasit 'n stare
de cma% Durata cmei este !ariabila% Daca depaseste 4; de re" prgnsticul este
rezer!at% 7ata este cngestinata" pupilele nu reactineaza la lumina" re#le&ul
crnean este absent" iar respiratia este stertrasa%
Semnul caracteristic al diagnsticului este prezenta /emiplegiei% Aceasta e!lueaza
'n trei stadii3
stadiul de /emiplegie #lasca" ce dureaza cate!a re sau zile"
api cel de /emiplegie spasmdica" #aza 'n care unele miscari de!in psibile
si
stadiul de sec/ele de#initi!e%
C/iar si 'n ultima #aza" recuperarea #unctinala partiala este psibila%
+rmbza cerebrala se desebeste de emblia si /emragia cerebrala prin debutul
sau mai putin brusc" uneri c/iar prgresi!" cu semne prdrmale" prin paraliziile
care apar lent" prin psiblila absenta a cmei si a /ipertensiunii arteriale si prin
prgnsticul mai bun decat 'n /emragie" desi paraliziile persista adeseri%
+ratamentul este 'n principal pr#ilactic" adresandu6se atersclerzei%
+ratamentul curati! cnsta 'n repaus la pat" snda1ul !ezicii urinare 6 daca este
necesar 6 sc/imbarea pzitiei blna!ului pentru e!itarea escarelr si a pneumniei%
Se mai administreaza sedati!e" !asdilatatare (2apa!erina" Mi#ilin" !itamina
22*" anticagulante (.eparina" +rmbstp*" antibitice pr#ilactice" pentru
e!itarea in#ectiilr" glucza ))<%
+ratamentul sec/elelr se #ace prin masa1e si miscari pasi!e ale musc/ilr
paralizati si antrenarea blna!ului pentru a e&ecuta miscari cat mai precce%
Emblia cerebrala este alta #rma clinica a ramlismentului cerebral% Se
datreaza stenzei mitrale" endcarditei lente" in#arctului de micard si"
e&ceptinal" unei emblii grasase% Aspectul clinic este asemanatr celui din
trmbza" dar debutul este brusc" uneri dramatic" adesea #ara cma pr#unda% Se
bser!a emblii si 'n alte !iscere%
Diagnsticul se bazeaza pe instalarea brutala a unui de#icit neurlgic de #car
(/emiplegie" a#azie" etc%*" la un blna! care prezinta cardipatie embligena%
4
+ratamentul cnsta 'n !asdilatatare (2apa!erina" 964 #ile" i%m%*" cmbaterea
edemului cerebral cu sul#at de magneziu 95< (i%!% lent* sau slutie gluczata ))<
(5- 6l-- ml*" uneri /emisuccinat de /idrcrtizn (5- 6 8-- mg=94 de re" 'n
per#uzie i%!%* si tratament anticagulant cu .eparina (9-- 6 )-- mg=zi*" 'n 4 prize%
+t 'n !ederea e#ectului anticagulant recent se adauga 2ersantin%
HEMR!"I! #ERE$R!%!
De#initie3 este re!arsarea de sange 'n parenc/imul cerebral%
Etipatgenie3 cauza cea mai bisnuita este /ipertensiunea arteriala0 'n absenta
acestuia" 'n special sub !arsta de 4- de ani" pt #i luate 'n cnsideratie
mal#rmatiile !asculare cngenitale (ane!risme sau angiame*" discraziile
sanguine" purpura si leucemia% De asemenea" pate aparea ca urmare a unui
traumatism cerebral% .emragia se prduce de bicei prin diapedeza si" mult mai
rar" prin ruperea peretelui !ascular% Sediul de predilectie al /emragiei este
teritriul arterei cerebrale mi1lcii" cel mai adesea pe stanga% 'ntinderea leziunii
este ampli#icata 'n #aza acuta de edemul peri#cal%
Simptmatlgie
&ebutul este de bicei de brutalitate e&trema" aparand cu cazia unui e#rt" a
unei emtii" mese cpiase" a unui puseu /ipertensi! sau #ara cauza aparenta%
Rareri se 'ntalnesc prdrame 'n zilele premergatare% Aspectul clinic este de
ictus applectic" care apare 'n plina sanatate" cu ce#alee !ilenta" semne
meningiene (greturi" !arsaturi si redare a ce#ei*% Blna!ul 'si pierde rapid
cunstinta si cade 'ntr6 cma pr#unda si prelungita (cate!a zile*%
In cazurile mai usare" blna!ul nu intra 'n cma si asista la instalarea prgresi!a a
paraliziei% Cma este caracterizata prin pierderea ttala a cunstintei" sensibilitatii
si mtilitatii !luntare% 'n #rme gra!e apar tulburarile de ritm cardiac" respiratr"
#ebra mare si transpiratii pr#uze%
Respiratia este zgmtasa" #ata blna!ului este ine&presi!a" apare de!iatia
cn1ugala a capului si a c/ilr" membrele de partea paralizata cad inerte cand sunt
ridicate" brazul de partea paralizata bmbeaza 'n timpul respiratiei" aerul #iind
e&pulzat 'n !ecinatatea cmisurii bucale de aceeasi parte (>semnul pipei>*%
Lic/idul ce#alra/idian este de bicei /emragie% Semnul clinic principal este
/emiplegia" care e!lueaza 'n aceleasi stadii ca la trmbza (/emiplegia #lasca"
5
spastica" sec/ele de#initi!e*% E!lutia este !ariabila% Unii blna!i mr 'n ziua
ictusului" altii 'n a treia sau a patra zi si unii se pt !indeca" cu sec/ele de#initi!e%
Riscul unei ni /emragii 'n lunile sau anii care urmeaza este bisnuit%
7rmele distincte sunt urmatarele3
a* .emragia cerebr6meningiana este /emragie initial cerebrala" care cuprinde
api !entriculii si spatiile subara/nidiene% Cma este pr#unda" #ebra ridicata"
sindrmul meningian prezent" lic/idul ce#alra/idian /emragie" e!lutia de bicei
mrtala 'n 94 64; de re%
b* .emragia crtic6meningiana este alta #rma clinica" mai benigna" 'n care
/emragia este initial meningiana" atingand ulterir mica prtiune din crte&%
c* /ematmul intracerebral este /emragie cerebrala circumscrisa%
+ratament3
In coma" deplasarea blna!ului este interzisa" iar 'ngri1irile igienice !r #i
practicate cu ma&ima atentie% Se !r asigura drena1ul !ezical si cel rectal% Se !a
mentine per#ecta igiena bucala si a pielii" pentru e!itarea e&carelr% 2artile
e&puse cntactului prelungit cu patul !r #i desebit de atent curatate cu alcl"
pudrate cu talc si prte1ate prin claci de cauciuc (banda1ati*% Asternutul si len1eria
!r #i mereu sc/imbate si 'ntinse" pentru a e!ita cutele care pt duce la escare%
.idratarea blna!ului este principala gri1a 'n aceasta periada" ea asigurandu6se
prin per#uzii cu slutie gluczata iztnica sau slutie clrursdica iztnica0
+erapia medicamentasa urmareste scaderea edemului cerebral cu slutie
gluczata /ipertnica ))< sau sul#at de magneziu 95< i%!% si cmbaterea
sangerarii prin /emstatice (!itamina ?" .em#bin*% Antibiticele se recmanda
pentru pre!enirea in#ectiilr% Ascierea sedati!elr este indicata la blna!ii agitati
(de pre#erinta 7enbarbital*% 'n cazul #rmarii unui /ematm intraparenc/imats" 'n
/ematmul crnic subdural (psttra6umatic* sau 'n angiame si ane!risme"
inter!entia neurc/irugicala se impune%
Dupa iesirea din starea de cma" blna!ul prezinta semnele leziunii cerebrale 6 'n
general /emiplegie% 'n acest stadiu se cntinua tratamentul etilgic
(atersclerza" diabet" si#ilis" cardipatie" /ipertensiune*" ca si regimul alimentar
indicat% Se adauga !asdilatatare si sedati!e% Se reduce cntractura cu
Clrz&azna () tablete=zi*% Se #ac inizari cu clrura de calciu 8 <" 85 6 9- de
sedinte transcerebrale%
6
De desebita imprtanta sunt miscarile pasi!e" care trebuie #acute permanent
blna!ului la membrele paralitice" si masa1ele" pentru a 'mpiedica blcarea
articulatiilr% Imediat ce este psibil se 'ncep gradat cultura #izica medicala si
reeducarea mersului%
d* .emragia meningiana este un accident !ascular cerebral relati! #rec!ent"
aparand la rice !arsta" dar 'ndesebi dupa 4- de ani%
Cele mai 'ntalnite cauze sunt3 mal#rmatiile !asculare (ane!rism" angiame*"
atersclerza !aselr cerebrale" cu sau #ara /ipertensiune arteriala" traumatismele"
discraziile sanguine" leziunile t&ice (alcl" &id de carbn*" arteritele ti#ice sau
luetice etc%
Debutul este brusc" de bicei" 'n plina acti!itate" 'n urma unui e#rt" cu ce#alee
intensa" e&acerbata de zgmt sau lumina si cu semne de sindrm meningian3
ce#alee di#uza" #t#bie" !arsaturi #acile pr!cate de sc/imbarea de pzitie"
redarea ce#ei (rezistenta la #lectarea ce#ei*" semnul ?ernig (pzitia sezand 'n pat
este impsibila #ara #le&ia membrelr in#eriare*%
Blna!ul este agitat" /ipertermic" uneri cn#uz" rar delirant" adesea prezentand
stare de cma care de bicei nu este pr#unda% Lic/idul ce#alra/idian este
/emragie% Cand su#erinta este si crticala" apar semne de iritatie piramidala
(Babins:i" /iperre#lecti!itate" uneri /emipareze*% Mai rar" debutul este prgresi!"
cu ce#alee" ameteli" bnubilare" !arsaturi%
In general" prgnsticul este #a!rabil" blna!ul !indecandu6se #ara sec/ele%
2ericlul recidi!elr este 'nsa mare%
+ratamentul este similar celui aplicat 'n /emragiile cerebrale%
7