www.cimec.

ro
COMITETUL DE CULTURA COMISIA PENTRU
SOCIALISTA RASPINDIREA
AL CULTURAL-
MUZEUL
COLOCVIU
NICOLAE IORGA
21-22 .noiembrie 1980
www.cimec.ro
40 DE ANI DE LA MOARTEA MARELUI SAVANT
"Aici am ntiu ce este n juru-mi, tot de
aici am trecut pragul dincolo de care
micul pru naiv al de torentul al
cursul puternic, larg, cuprins n hotare, al

Nicolae IORGA
www.cimec.ro
CUVINT DE DESCHI>OERE, ROSTJT DE T0V HARALAMBIE
ALEXA, PRIM-SECRF.IDAR AL COMITETULUI DE PARJrJD

Stimate

cu n numele Comitetului al
P.C.R. al Comitetrnlui executiv al Consiliului popular {(ll judepului Boto-
la colocviului "Nicolae
.Iorga". de prestigiu, colocviul "N. Iorga" se
inscrie in .seria sesiuni de ale Muzeului jude-
de istorie, tot attea la investigarea unei istorii bogate,
dar de la valorificarea culfturale a
unei impresionante galerii de de ale culturii
fii ai acestor meleaguri.
prezentul'Uii colocviu, pe care le dorim incununate de succes,
snt dedicate 17W.relui istoric patriot romn Nicolae Iorga, fiul al ora-
de la a moarte se mpLinesc peste timp patru-
zeci de ani. Atunci, in noaptea de 27 spre 28 noiembrie 1940,
marelui savant avea fie brusc in
a de Fier, a fusese att de vehe-
ment de .N. Iorga, vajnic, n acele momente de tulbura-
istorie, a neamului romnesc. Atunci, cel care "n vremea
cu furtunile - a dat piept", "au fost un brad
prea aidoma acestei a sfr-
pe care a mai apucat ne-o in dra17UJ;ticele versuri ale
"Bradului
Sintem colocvtului vor marcheze o
la operei marelui nostru istoric,
a sale cu unor
de renume ai precum ai celor din a
fiind o in acest sens.
Stimate
Locuri de istorie de continuitate
al unor oameni de de vers eminescian de
rapsodie cunosc dimensiunile marilor trans-
nnoitoare ale socialismului, capabile asigure un inalt nivel
al industriale" cu o tot mai la economia
la dezvoltarea de 30 de ori
www.cimec.ro
6
a anului 1938, unui ritm nalt de dezvoltare - de peste
20% - incadrindu-se n programul general de dezvoltare
a tuturor patriei, a raportat nde-
plinirea nainte de termen a indicatorilor globale industriale
n actualul cincinal, succes remarcabil, care permite realizarea la
anului a unei nsemnate suplimentare. Ou o
la cu o alta care prinde un tot
mai contur la Darohoi, n valorifice de
de resursele de materie ale cu o
tot mai mare, nostru s-a transformat n anii
din rezultatele nnoirilor cuprinznd mai toate domeniile.
ntre aceste, sporirea gradului de urbanizare la nivelul
tindu-se ca Bucecea,
standardului de al oamenilor muncii, edificarea a
numeroase obiective .social-culturale altele, asigurndu-se astfel un
cadru optim de de locuitorilor nostru. Sint suc-
cese revelatoare, dar nu singurele, care ne permit nt1evedem un viitor
luminos acestor locuri, n contextul general al

Sntem manifestarea de se va dovedi rod-
n sale va fi, un prilej pentru
ai de a acestor
locuri, continuatoarele unor vechi nobile ale istoriei. Sintem
onora cu distinsa participare alte
culturale organizate la dedicate trecutului istoric sau prezen-
tului socialist, deplin succes n coloc-
viului "Nicolae Iorga" !
www.cimec.ro
ISTORIA BAZA DOCUMENTARA IN OPERA LUI NICOLAE IORGA
IONEL GAL
Om fenomenal, rar ntlnit n omeni'l'ii, Nicolae Iorga a doiniinat
epoca n care a
In tot ceea ce a gndit a scris, el a evocat trecutul cum
la nceputul noastre istorice, un popor lipsit
de trecut nu poate avea viitor.
de la ,nceptul sale istoriografice Nicolae Iorga a
bazei documentare a istoriei romnilor cum era
spre secolului al XIX-lea char din timpul anilor de studiu, in
Gernnania, a inceput o de cercetare in arhivele
din Pa-ris, Berlin Lipsoo, Dresda Mi.inchen pe cS!re mai trziu o va con-
tinua n toote marile arhive ale Europei pentru a afla izvoarele scrierii
istoriei
N-a fost sau n sau n alte state ale
Europei, unde setea de nu-l fi dus pentru a stl'linge
tot tezaurul de istorice relative la trectul romnesc chiar la
alte pqpoare state din apus", spnnea n lucrarea
sa istorice a marelui
1
"E ceea ce am
vreo de ani, Nicolae Iocga, trebuia o fac pentru
era atit de ncit a se risca n istorisiri a scrie
pagini de istorie asupra acelora pe care le avea 1a era o
2.
neobositului pasionatului de a descoperi noi
izvoare, de a intTegi nnoi trecutului nostru, din antichitate
in vremurile cele mai apropiate, a constituit una din carac-
teristice ale sale istorice.
Istoric al romnilor, al sud-estului european, istoric al
autorul miilor de titluri, s-a a acestor
izvoare istorice care constituiau poarta prin care se intro in

Pasionat al arhivelor, depozitare de subjugat de
faormocul man'lJSC!riselor, Nicolae Ior:ga a semnalat editat o docu-
1 Ax.1;i;vj.tatea a lui Nicolae Iorga, Buc., 1921, p. 349.
2 N. Iorga, cu privire la studiile istorice, Buc., 1933, 1975.
www.cimec.ro
8
d:iJn n imensa lui activitate toate
marile epoci. ale istoriei uni,versale ca ale celei
RezultaJtele acestor s-au concretizat in numeroase
care i-au asiglllrart un loc de frunte n istoriografia El a publicat
cele mai multe documente, cele mai muJ.te studi.i de detaliu de
cu privire la istoria 'l'Oillnilor.
Istoria agrare, a industriei a
a armatei, a a presei, a Hteraturili a:rtei. din evul
mediu din epoca mii de studii artieole.
Bazat pe o informarre Nicolae Iorga a cunos-
lumii intregi istoria poporului romn, rolul n progresul omenirii.
culturii sale encidopediice a permanente multi-
laterale, n arhivele bibliotecHe lumii, tot ce era legat de trecutul
nostru istoric, Nilcolae Iorga a dat la care vor reziiSta peste
am, pline de idei cu puncte de vedere originale asupra ilstoriei omenirii.
Printre aJceste de i':ovoare devenite instrumente de lUJCrU
extrrem de uthle pentru trecutului, un loc de frunte
ma'I'ile C'Uilegeri de documente : ".AJCte f'I'agmente cu pri'Vire la istoria
l'omniloc", 3 volume, pu:bldicate intre anii 1895-1897, "Studii docu-
mente cu pr1vilre la istoria romnilor, 31 vdlume, nitre antii
1901-1916 masi'Vlll materia:! doculmentar pubHcart. de Iorga n
de documente Hurmwzaki, izvoare nesecate de pentru
veacurile XVI-XVIII. n zece volwne din 45 ct are Hurmuzaki,
Iorga a reprodus, integral n regeste, peste 8800 doaumente n 661
pagini, documente copiate din depozj,tele celoc 40 de arhive cerrcetate.
.,Studii documetnJte", cuprinde cel mai V'lalji,at mateuial.
documental': documente interne, raJpOOrte diiplomatiiCe, con.diiei
cronici fragmente de cronici, de ample care
constituie tot attea monogrnfii. Realil:zarea acesteia este rezUltatul fruc-
sale cu sropuJ. de a pune la
material inedirt n diferite ale lumii atJt de
necesare studili.ilor istorice.
Documerutele privitoare genea(logia istoria unor ff.IIIIliHi
(Callimachi, Brincoveanu, Cantacuzino, avnd o docwnen-
pentru istoria a romne, precum
pentru lor constituie de alte cule-
geri. de izvoare, rit;i.lpi.te pri:n diverse periJodice, o
de pentru istoria paltl-iei.
Ca rezultat al sale n arhivele gennane, daneze, olandeze
suedeze, Nicolae Iorga cele volume de "Documente pri-
vitoare la familia Callmachi".
Sub titlul "Documente privitoare la familia Cantacuzino" "Des-
prre CantaiC'Uil.iru", N, Iorga 1a un bogat volum de docu!mente
inedite din arhiva familiei domnirtoare.
,J:n de timp vo1umul "Documente cu privirre
la Constantin Blilnroveanu" oal'e di:n
rapoarte din "Documente privitoare la domnia
www.cimec.ro
9
lui Barbu din cu rapoarte
consulare franceze un amplu studiu privind domnia marelui om de stat.
1n urma in arhivele BlajUJLui
Sibiului pe care Nicolae IorgJa le faiee n anul 1899, volume
de ,.Documente din aJrhivele ,.Socotelile
ale Sibiului".
Referilndu-se 1a documentej).e de la Iorga spunea :
arhive cuprind mai vie, romnea.sc
dect arhivele cu un cuprins foarte bogat foarte cunos-
cut, un tezaur" 3.
1n marelui .istorre al romnilor de pretutindeni a stat
studierea izvoaJrelor privind istoria Transilvaniei, ceea ce duce la publi-
carea celor volume din ,.Istoria ll'omnHor din Ardeal Ungaria".
lui Iwga la Academiei Romne - Memoriile
istorice, prin materialului n arhi,vele interne
externe, se la .perioade irutregi din istoria coMtituie
pietre de temelie la unei istorii a romnilor.
Ele seria referitoare la izvoarele istoriei
romnilor.
Iorga era conv.i!ns t,rebuie innoirea nu
se poate face dooit printr-o mai nu
poate veni deaJt priiil despuierea
Bi:bLi.IOtecile arhivele ;pe care le-a cercetat Iorga in :
Vaticanul, Rama, apoi Milano, Geneva, Ferram, Bologna, Torino,
Modena ; in Gennan:ila. : MUnchen, BerJin, Drezda,
1
Lipsqa, Hamburg ;
n Belgia : Britush Museum Public Record Office din Londra ; Bibli-
oteca Bodleytana din Oxford prin care a o serie
de documente de la Bruxelles, Viena, au baza docu-
a .istoriei patriei din toate timpurile.
Pe baza materialelor culese din arhivele lumii, printr-o
de pasiune, Nitolae Iorga a creat reiilaii'Oabile opere de
In domenilul eoonomllic a scris "Istoria romnesc", tn cel
literar "Istoria literaturii "Istoria armatei pentru
cel mHitar.
Avind la un imens material documetntaa-, Nict>lae Iorga
in limba in anul 1905 .,Lstoria poporuluii romn in cadrul
sale statale", o a faptului numai pe baza
unei asemenea se poate scrie o astfel de luorare.
prin siStemul de org.anizall'e expunere a mate-
rialului, prin irleHe lUiCrarea prima a istoriei
romnilor fiind un mare pas inainte pe d!ru:nml istoriografiei
Prima istorie a pe baza a
izvoarelor de la care nimeni nu mai avea nimk de a baza
asupra domeniului istoriei poporului, romn. Mai, trziu,
3 N. Iorga, Documente din Arhivele Buc., 1899, p. II.
4 N. Iorga, ou privire la studiul istoriei, ed. a III-a, Buc., 1944, p. 185.
www.cimec.ro
10
Nicolae Iorga o dar n limba nHistoire
des Roumains et de leur civHisations" (Paris, 1920) care s-a bucurat de
o mai mare popularitate, fliind mai multe limbi.
Prin aceste n limbi de Nicolae
Iiorga contrilbuie la in a de istorie
de
In toate aceste opere Iorga a folosit izvoarele, izvoarele erau pen-
tru el n primul rnd documentele de care n totalitatea lor 1-au
ajutat prezinte istoria, dea o viziune asupra faptelor petre-
cute cindva. lol'ga n el1aborarea unei opere de
materialul critica snt cele care soLiditatea operei,
pe cind celelalte elemente : organizarea stilul
operei
5
.
continuu contactul cu arhivele bibliotecile, publicnd
intrerupere fie in fie in Revista istorid pe care a inteme-
iat-o n anul 1915, zeci de mii de documente interne externe,
de rapoarte dLplOillliatilce, studii, asupra
celor mai divtm>e teme, monografili ll'egionale, studii referitoare la istoria
din evul mediu timpuriu n vremile cele mai apropiate, note
bibliogTafice recenzii in care semnala anaLiza toate care
aveau o cit de cu istoria romnilor, lol'ga a creaJt baza
pe care s-a constituit istoriografia din prima
a secolului XX.
Materialul adunat de Iorga din arhivele Europei, arhivele publice din
arhivele particulare, biblioteci, i-au dat posibilitatea scrie lucrarea
de Istoria romnilor, 10 volume 1935-1939), la baza
au stat documentele pe care le-a le-a le-a cercetat
in in1liinderea varietlaltea lor. In ntreaga lucrare Iorga se
pe rnaterLal'ul documentar cunoscut, in relief rolul
continue ce au existat intre romnii de pe ambele versante ale
integrind dezv!Oltall'ea popor'Ului romn in ansamblul popoa-
relor lUJmiL In cadrul ilstoriografiJL romne, aceasta, cea
mai a trecutului n ca,re s-au fluviile tuturor colec-
de documente, cunosctlte in momentul intoamirii sale. Iorga
refugiul in iar rezultatele pr!i.in
d1versitlatea lor. de prim ordin de a
depista a ce.nceta toate izvoarele, respect pentru
trecutului, NitCOlae Iorga a infierat ori manifestat de
unele de urnnele all'hoologice, foldori:ce a
celor scrise, cerind fie centralizate in "originale sau in copii", clasate
puse comod la cu adaosul de reper-
tarii genealogi:ce geogreftce" 6.
In tot timpul Nicolae lorga, a adunat punind la dis-
documente istorice n diferite limbi :
5 Idem, p. 52.
6 Idem, p. 52.
www.cimec.ro
11
de ample
comentarii, note indici.
In marelui Nicolae Iorga, valoarea docu-
mentelor in cercetarrea scrierea istoriei, era de aceea el a
muncit neobosit pentru stringerea, interpretarea publicarea lor.
"Meritul incontestabil, nepieritor in OJ)e["a lui N. Iorga,
cum acad. Daicoviciu in rind'lllrile nchinate memoriei istoricullui
prin fa:ptul ea se pe un extraordinar material documentar,
depistat, desdfmt de el
7

In efortul de a reconstitui lumea el a cercetat toate cate-
goriile de documente : acte de propniJetate, foi de zapise., inventaTe,
ale visteriei, catagrafii, registre de negustori sau socoteli ale
fundarnentind poporului romn pe aceste meJeagUJri prin
izvoare autentice vor avea valabilitatea peste an:i, ajUJtnd doboare
orice teorie de interpretare a faptelor evenimentelor istorice
cu privilre la aceste oameni. Aceasta l pe Iorga
prirutre oatne :f.alc glorie acestui secol a fu
ntregimea ei.
credincios documentelor, ceocetnd .pe baza lor trecutul,
Nicolae Iorga a dea stuidi!i valoroase in numeroase domenii ale
istoriei patriei celei universale, adUICind o la
dezvoltarea i&toriogrnfiei prin aJCeasta impunind Wl deosebit
respect, dragoste.
L'HISTOIRE ET LA BASE DOCUMENTAIRE DANS L'OEUVRE
DE NICOLAE IORGA
Comprenant l'insuffisance de la base documentaire de l'histoire des Roumains,
telle qu'elle etait connue vers la fin du XIX-erne siecle, Nicolae Iorga a
commence deja pendant ses annees d'etudes un immense ouvrage de recherche
dans les archives de Paris, de Berlin, de Lepzig, de Dresden et de Muniche,
otJ.vruge qu'iil oontinuer plus tard dans tous les can.tlres d'Europe pour
trouver les sources necessaires pour ecnre l'histoke nationiale. Le grend historien
a s!gnale et publie une enorme doc\Jl1Tlel1tation dans le pays et ail:leurs, embrassant
dans sont immenSie actirvite toutes les grandes epoques de l'histoke uni'Verselle,
de meme que de celle nationale.
Il a pub!Je le plus grand nombre de dd:)Uments, d'E!-tudes de detaH et de
synthl!se concernant !'h:stoire des RoumaLns L'histoire des reLations agraire5, des
meLiers, de !'industrie e1 du commerce, de l'a=ee, de l'enseignernent et de la
de la Jiitterature et des arts, du moyen ge et de l'epoque moderne, retmiil:
des rniUliers d'etudes et d'artides.
Une place importante p.anni les ouvrages d'Iorga est occupee par les oolleoc-
tions de documents intitulees : "Actes et fragments concernant l'histoire des
7 C. In memorJam, Tribuna, IX, nr. 47, 25 noiembrie 1965.
www.cimec.ro
12
Rownai:nsu, "Etllldes et documetnts cOI!llCernant l'hiiltoire des Roumains", ,,La colJlec-
tiiOn des documents Hunnuaak.i dans lesque1Ies il a reproduH plus de 8000 docu-
ments copies dans les dep()ts de plus de 40 arohilves, en completant ainsi lia serie
d'ouvrages concernant l'h.istoire du pays et du peuple roumain.
Sur la base des doownents recueiJUs des archives du monde entier, NiOOLae
Iorga a cree de remarquables ourvr.es de syi!lrt.hese. Un aonldlluident 6t
constitue par "L'Histoire des Roumains" oeuvre en 10 volumes publiee entre
1935 et 1939.
Pendan:t toute sa vie, Nicdliae Iorga a reuni et a edlj,te des documen.ts histo-
riques en dilfferenltes langues : roUIII1Iain, grec, latin, slavon, alJeimand,
itall.ien, a.nglais, en les aocompagrumt des oommen.tlaires, des notes et das i.ndices.
En restant fidele aux documents, en etudiant par leur intermediaire le passe,
N!icolae Iorga a reussi creer des etudes de valeur dans nombre de donl.adnes de
i'histoire du pays et dJe l'histoire u.n:ilverselUe, en cO!lJtrvbuanlt en grande mesure
au develqppement de l'historiogrnphie roumaine, et en iJ1liPOSClllt ainsi un grond
respect, de et un amour sans limites pour l'histoire.
www.cimec.ro
NICOLAE IORGA AMERICA
GH,BUZATU
Problema pe care o supunem cititorului nu face, acum, pentru
prima obiectul unei Referilri la lui
N. Iorga cu S.U.A, la sale in domeniul istoriei
artei nord--americane au foot sesizate artit inainte, cit 1940. Mai
mult decit atit, in ultima vreme istoriJcul american Keith Hitchilns
1

istoricul !romn Lucian Boia
2
au anume asupra acestui subiect
- N. Iorga America. Beneficiind de existente, le
noi materiale documentare o aprofundare a studiilor ior-
ghiste despre tema in de trataJre
a temei propuse sint destul de vaste, unele concluzii de cel mai mare
interes se impun o serie de aspecte ar trebui numaidecit
avute in vedere. n acest ultim sens, o tratare
nu poate ignora una din probleme :
1) Viziunea lui N. Io.rga asupoo literaturii culturii nord-americane,
domeniu in care marele istoric s-a ilustrat fie ca al unor mari
ai Lumii Noi, fie in calirt:ate de al fenomenului, fie ca
un cr1tic literar etc.
2) N. Iorga ziaristul a examinat adesea in detaliu, la primului
mondi18!l, in primii ani ai deceniuh.1i' al treHea ori in ajunul celui
de-al doilea mondial, Tolul S.U.A. in
lumea aprobnd sau caz, demersurile
atitudinHe Washingtonului.
In aleeSt context, Iorga a insistat in repetate rinduri asupra rapor-
turilor politice economice romno-americane, opiniile sale fiind expri-
mate de in "Neamul Romnesc", dar in presa (de
din S.U.A., mai cu in ziarul ,,America" din Cleveland
(1921-1924).
3) Pe un plan superior specialistul Iorga a aprecieri sau a
publicat studii speciale despre trecutul S.U.A. Opiniile exprimate despre
istoria a fi rodul unor toomai aprofundate,
originalitatea ilustrului savant, n oele din
1 Vezi "Triburua" (Cluj), no. 47/25.Xl.1965, p. 16.
2 Nicolae Iorga S.U.A., n "Revista de istorie", nr. 8/1976, p. 1153-1173.
www.cimec.ro
14
sa de-o de-a ajunge 1a modelul istoriei globale. Cu titlu de
exemplu n supunem cteva dintTe
lui Iorga:
el, trebuia se de - fapt azi realizat - la con-
istoria S.U.A. ar ncepe cu Angliei, cu din
1776 ; un capitol ce "nu pe>ate lipsi cnd se
vorbel?te despre istoria Americii", acest capitol fiind scris "inainte de
europenilor" fiiad datorat "lumii indiene" 3. Despre marele
erou al americane, tot Iorga consemna cu
n-a plecat de la Washington, ci s-a adresat lui Washington""
a fost "de scopuri economice"
5
i-'a confirmat una dintre con-
vingerile intime, anume : " ... se fac totdeauna de
decit acei cari se iar ocei care nu se n timpul luptei se pe
cnd 6. a fi v,reun moment
consultase pe Turner, celebrul autor al celebrei teorii despre rolul "noii
frontiere" n consolidarea S.U.A. n sec. al XIX-lea, Iorga a
America "a fost numai din cesiuni", ntinzndu-se mereu spre
Vest
7
aceste "enorme" teritorii, n America "s-a produs o
de ncredere cea
8
. Viziu-
nea despre America anHor '20 este tot att de : "Societatea
( ... ) nu nici nici Congresului,
din cite doi de ficare Stat, indiferent de cifra
Societatea ligHor,
de interese materiale sau religioase. Omul politic nu
societatea. Omul politic pe cineva, democrat sau repu-
blican sau socialist, care la acestor
9
TortlUii,
de cine este societate? vine clar : "I:'e
oameni cari nu apar, cari sint n fund, de oameni ca Morgan, Rockefeller,
Amour, Carnegie, de omul petrolului, ferate, jamboanelor.
sint cei ce conduc de fapt societatea ei o au n
cei "Napoleon! ai
1
0. Poate cineva, azi, co:1!L\'St.:J
acest punct de vedere ?
4) Un alt domeniu statornicite cu oaJmenii de
americani ndeosebi, cu romnii din America. La cererea aces-
tora din cu sprijinul lor material, istoricul a efectuat, in ianu-
arie -martie 1930, sa n S.U.A. de pe urma ne-au
inspiratele "note de drum", de la Ateneul Romn din aprilie
-mai 1930 la americane.
3 N. Iorga, America Romanii din America. Note de drum
lenii de Munte, 1930, w. 214-216.
4 Ibidem, p. 215.
5 Ibidem, p. 229.
S Ibidem, p. 230.
7 Ibidem, p. 232.
8 Ibidem, p. 233.
9 Ibidem, p. 237.
10 Ibidem, p. 238.
www.cimec.ro
15
5) N. Iorga este n prezent unul dintre cei mai
ai sud-estului european n istoriografia Deja in 1930, la 18
martie, primindu-1 la Columbia UniversLty din NYC, profesorul John
Gerig l considera drept "una dintre cele mai mad figuri intelectuale
- nu, cum snt eu convins, principala personalitate - a
lumii moderne"
11
Asemenea snt ntregite de aceea a prof.
George Soulis ("cel mai mare istoric pe care de departe l-a prod'l.l5 vreo

1
2 ori a celui mai recent dintre americani in
iorgologie, WHliam O. Oldson : o personalitate
1
3.
Tot aici este cazul amintim n americane canadiene,
marelui istoric romn sint cu consu1tate cu
de marile arhive americane cu
documente proveni!Ild de la N. Iorga (vezi AThive1e
din Washington sau AThiw Institutului Hoover din unde am
putut efectua
6) Teferit deja la lui N. Iol'ga in S.U.A., in 1930,
deducnd, astfel, contactului direct al savantului cu lumea de
peste Ocean. Asupra el a cum am amintit, din
cele mai interesante asuprn lor vrem in cele ce
mai multe aspecte caracterisUce pe care sau
"turistul" Iorga le-a surprins n cu societatea cu
marile-i cmioasele ei probleme.
ncepem cu New York, unde Lstoritct.Il a debarcat la 27
ianuarie 1930. El a vizitat toate obiectivele turistice a fost
primit la Universitatea Columbia, la ziarului "The New York
Times", s-a intilnit cu oameni de afaceri. Impresie despre intocmai
ca Chicago - mare "ct o
1
4, o "ermetic km
de dar o de de tare spi1i,..
jini orice pe dinsa, mutindu-i granitul in
15
Muzeele
- Metropolitain, in rndul nti - rezultate din "adunarea
daruri ale
16
veTitabili "imperatori" ai
fabuloaselor sint ,,CrestJ.'?ii de dintre ei -
de ieri". Unul dintre ei, PieTipont Morgan, la cei 80 de ani ai aTta
ca un conquistadores. E surprins de Iorga stabilind strategia con-
cernului ; la sine pe colaboratori, i-a poftit la "dar el a
o A avea oameni intregi nainte, cu de a scoate ce
vrea de la i se pare mai util dect a o carte, carte care nu spune
decit lucru tuturor pe care, pe aceasta, n-o privi in
ochi"
17
Primit de proprietarul lui "New York Times", savantul are pri-
11 N. Iorga, My American Lectures, Buchal'est, 1932, p. 5.
12 Coorles and Barbara Jelavich, The Balkans in Transition, Hamden, Oonln.,
1974, p. 427.
13 The Historical and Nationalistic Thought of Nicolae Iorga, Boulder, 1973, p. 99.
14 N. Iorga, America Romnii din America, p. 30.
15 Ibidem, p. 16.
16 Ibidem, p. 26.
17 Ibidem, p. 31.
www.cimec.ro
16
lejul comenteze rolul presei n S.U.A. : ,,puterea ziarului este
un articol publicat de un ziar trece n sute de gazete; el e srt:anda!l'dilsat :
cu un singur articol pui< in opinia ameri-

1
8. constatare ne conduce, peste ani, la originea alfacerii
Watergate a demisiei unui american: n .,The
Washington Poot", a unei in iunie 1972.
ce a New York City, .,capitala afacerilor", istoricul s-a
deplasat - un plan bine chibzuit - n celelialte .,capitale" ameri-
cane, cum
- in cea care este Washingtonul;
- in cele industriale - Chicago, Cleveland Detroit ;
- in cele 8ile la San Francisco Los Angeles;
- [n fine, un scul'lt PQPalS prin .,lumea prin
inrlieniloc, C'll principalul punct de - marile Canioane;
- apoi capitalele trecutului - Gettysburg, Baltimore, Philadelphia,
Trenton Princeton, Boston, Harvard.
In ansamblu, America este o ,,cu un caracter cu totul particular",
este .,o care se face" 19, Pretutindeni a fost primit de bine"
2
0.
Natura pus amprenta asupra sufletului oamenilor
istorice ; nu este straniu Iorga, fiind ce
tului in dezvoltarea nglobindu-1 ntre
asupra naturii americane, oare s-ar caMoteriza prin mai multe "ele-
mente
21
: piatra, marea, laC'Urile, Nu America
este "o foarte
22
, dar americanii "snt... oameni emi-
supt raportul De voie sau de nevoie
din Europa ajunge in America un om harnic. ridicol nu
lucrezi..."
23

Numeroase impresii ale sa<vantului prlvesc centrele unirversita<re vizi-
tate, care-i entuziasmul simcer. ISitoricul a poposit la universi-
din New York City, ChLcago, Californi<a, Washington, PTinceton
HaTvard. In genere, "universitatea e un in mijlocul unei
24

Lumea este pe colegii, care dispun de mari
bogate bi:blioteci ; peste tot, "ordinea e
25
. Erau ca
Harvard, unde fiecaTe student avea "profesorul : acolo a
istoricul in ,.,Anuar" 1600 de profesori la tot !
In majoritatea cazurilor studiile, iar cine nu o face era
un element - Iorga - "a o pentru
oameni de m[na a patra a azvrli banH pe
26
Scopul
este creeze un americanul nu o frecventa
18 Ibidem, p. 238-239.
19 Ibidem, p. 163.
20 Ibidem, p. 166.
21 Ibidem, p. 167.
22 Ibidem, p. 176.
23 Ibidem, p. 175.
24 Ibidem, p. 210.
25 Ibidem, p. 211.
16 Ibidem.
www.cimec.ro
17
numaidecit "pentru examen pentru Htlu.ri". A intilnit persoane care s-au
cu un singur an de uni<versitate, dar cind spune un fabricant
de a fost un an la Princeton "aceasta constituie totdeauna pentru
dinsul un tirtlu de superiodtate" 2
7
Concluzia era spre deo-
sebire de Anglia, universitatea "nu e pentru a continua
o pentru a unei foarte vechi culturi'.
Universitatea este pentru orice american"
28
In aceste
se continuu "viitorul Americii" 2
9

Am putea fi credem examinnd fenomenele americane,
spirirtrul critic al isboricului era absent. Nicidecum nu au stat lucrurile
astfel. In cidul de la Ateneul Romn reve-
nirea din S.U.A. Iorga a preciiZat dintru nceput va expune lucruri
favorabile lucruri nefavorabile pe care am cunoscut-o"
30
In
el a insistat asupra marii probleme a negrilor 3
1
, asupra celei a
indienilor
32
A avertizat Ameri<ca nu este "raiul lui Dumnezeu, cum
3
3
, iar legat de aceasta nu a impresi-
sionat de generale de trai ale celor 120 000 de romni
pe atunci n S.U:A. Romnii nu erau pretutindeni :
"cei mai din nenorocire, se ntlnesc n locurHe unde este munca
mat grea mai a'Ceia care stoarce toarte puterile omului. Snt
negrii albi> ... ai fabricilor americane. Se ntlnesc la Philadelphia, dar
mai ales la Chicago, unde snrt cele mari, in care se
puterea celui mai vrednic ... "
3
" Iar mai apoi : "Romnii au fost
de toate, n fabricile de unde munoa este de zi de noapte,
intr-o : dogorile Iadului, cu ochii asupra
care orbesc, de scntei"
35
Invitat de romni, cu ocazia
a 20 de ani de activitate a Clubului "N. Iorga" din Indiana
Harbour (Chicago), istoricul ni se : "am avut mustrare de cuget
mi .... a foarte a trebuit ating de banii lor;
vedeam o de singe pe fiecare dolar pe care-I atingeam" 36,
de singurul ndemn ce a venit din partea lui
Iorga a fost acela "de a-i ruga se in
37
Publicului de la
Ateneul Romn el i-a declarat, de asemenea, cu sinceritate pe romnii
din America "nu trebuie acolo" 38. Romnilor in S.U.A.
27 Ibidem, p. 316.
28 Ibiclem, p. 314-315.
29 Ibidem, p. 208.
30 Ibidem, p. 165.
31 Ibidem, p, 70 ; passim.
32 Ibidem, p, 130 urm.
33 Ibidem, p. 184.
34 Ibidem, p. 283.
35 Ibidem, p. 284.
36 Ibidem.
37 Ibidem, p. 289.
38 Ibidem, p. 293.
www.cimec.ro
18
le afla un mare rost : acela de-a face
lor de Convins fiind- cum scria ziarul "America" din
Cleveland, la 17 mai 1923 - "orice se pe lume, nu numai cu
ce este, ci cu faima pe care-o are" 3
9
, Iorga, pe cale,
romnilor americani : nu uite nimeni, la dnsul
oridne trebuie fie deplin, dincolo de hotare datoria oricuia
trebuie fie de a se preface ntr-un aprins propagandist"
4
0.
Incheind aceste rindurri, se cuvine ame-
a lui N. Iorga a fost n roade pe multiple planuri :
fice, culturale, politice practice. Din toate aceste puncte de vedere,
istoricului n America n 1930 constituie un punct de
reper, un moment de n raporturilor romna-americane.
39 Vezi N. Iorga, Scrisori Romnii din America, 1921-24, Cleveland, f.a., p. 92.
40 Ibidem, p. 22.
www.cimec.ro
NICOLAE IORGA IN SPffiiTULUI CRITIC
AL. ZUB
O ca aceasta, implicind o abordare a operei,
desigll!I' un cadru mai larg. aid doar conturul, lirrnitndu-ne
la ? numai unele aspecte, care o sugereze intru-
citva? Ambele se cuvin avute in vedere in1Jr-un demers pre-
liminar ca acesta, menit configureze locul marelui savant in
spiritului critic, mai ales pe istoriografiei. Demersul se a fi din
mai multe motive necesar. Mai nti, prejudecata o struc-
de artist un temperament pasionat, vul,canic, cum a fost Nicolae
IOTga, sint inrom.paJtibile cu spiritul critic. Apoi, in polemicile
provocate de "noua relevindu-se inerent erori de detaliu, s-a pus
sub semnul ca.paJCitatea a istoricului. In fi:ne, pen-
tru a evoca doa'l" un temei, opera n-ar putea fi cum
se cuvine a-i decela perspectiva
In lipsa unor studii pe domenii pe mai
mici, un asemenea demers nu e deloc comod. N. Iorga, cel mai impu-
di.Jntre istoricii romni, a scris in timp istorie lite-
poezie, teatru aforisme, a rostit discursuri a con-
iar ca savant a activat in mai multe domenii, parti-
cipnd n sensul cel mai plenar la a epocii. In toate, se
dar in diferite, spiritul critic e prezent, oa dimensiune
Nu la acest al sintagmei ne vom
referi n cele ce restringind cercetarea la domeniul istoriei
limitindu-1 chiar pe acesta la aspecte semnificative. Altminteri, scrisul
istoric (o dovedesc bibliografia de B. Theodorescu adaosurile
de mai tirziu) 1 e de o vastirtate cu de examinat
ntr-un cadru atit de restrins. "Specialist total, un istoric care a sorbit apa
tuturor", cum il vedea G.
2
, el a scris studii de mare acribie
,dar sinteze de a publicat numeroase
volume de docuanente, de monografii pe probleme domenii spe-
1 B. Theodorescu, Bibliografie a lut N. Iorga, Bucure!fti, 1935, com-
de A. (Opera lui N. Iorga, 1934-1941), in Revista arhivelor,
4, 1941, p. 410-437 ; B. Theodorescu, Nicolae Iorga, biobibliografill,
1976.
2 O. Istoria literaturii romne, Bucure,ti, 1941, p. 542.
www.cimec.ro
:20
ciale, genealogice, de istorie
manifestind voluptate n desdnderile analitice, ca
n sintezei. Oine n a
demersurilor sale? e oarecum orice poate nu cu-
totul ori nu exploreze destul de adnc. Amplitudine profun-
zime, ce se cuvin concomitent cnd e vorba de spi-
ritul critic al spirit ale de expresie
situarea ntr-o a domeniului o proprie. E
firesc ne intrucit istoriografia a impus un anume
fel de cum e firesc efectele critic
asupra operei lui N. Iorga.
In de la M. Costin D. Cantemir (ultimul preocupat chiar
de "canoanele" istorice), mai ales de G. (n a
ntiln.im ntia termenul de n primele decenii ale
secolului XX, dominate de personalitatea lui N. Iorga, spiritul critic a
parcurs o de interes. Ea n-a fost sistematic.
G. s-a inte'I"esart; doar de latu!'1a n sens larg
3
, exa-
minnd mai cu atitudinile de asimila'I"ea valorilor
problema ce preocupase la obsesie Junimii. Cteva ele-
mente critice ale istoriografiei umaniste a scos la Dan Simonescu "
Pentru rest trebuie ne scrie'I"ilor dorim un contur,
fie al dimensiunii re'S!pective. Trecind peste
al critic, chiar unilateral subiectiv, n-a putut

5
, trebuie amintit aportul masiv al
tiste, indeosebi al lui apoi criticismul junimist,
impor:tant nu atit prin ceea ce cit prin ceea ce pentru a
ne apropia de momentul in care istoriografia inregistra Hasdeu
Xenopol, un nou roaTe nume: N. Iorga.
N. Iorga face parte, alMuri de D. Onciul de I. Bogdan, din emi-
nenta a critice
6
, ca'I"e a introdus in i'ltoriografia
la finele secolului tr-ecut, pozitivismului. Exigente de
mai ales, n ce-l pe N. Jiorga, el n-ar putea fi definit ca pozi-
tivist sub unghi filozofic. singur locul in domeniului, el
refuza orice simplificatoare, sub unghiul amintit, nu
la directiva a epocii
7
De la Ranke
mai ales, progrese ea continua fertilizeze o
parte din istoriografie, acum in principal de un
3 G. Spiritul critic n cultura 1909.
4 Dan Simonescu, Spiritul critic n istoriografia veche
1. 43 (extras).
5 Cf. Al. Zub, Sur la modernite de l'historiographie roumaine au XVIIIe, in Revue
des etudes sud-est europeennes, XVIII, 1980, 2, p. 345-355.
6 V. Prvan se undeva l:a cea a triadei Iorga, Bogdan,
Onciul" (Analele Academiei Romne. Dezbateri, XXXIX, 1916-19, p. 362). Infm,
AARDezb.
7 Histoire et historiens depuis cinquante ans, I, Paris, 1927, p. 320-340 ; idem,
Les etudes d'histoire en Roumanie pendant le XIXe siecle, in RESEE, 1933,
4-6, p. 105-118.
www.cimec.ro
21
pozitivist, care s-a bucurat de puternice ecouri m romnesc s.
In tinllp, filonul romantic continua opera, intr-o
sbranie C'll natwralismul, prin B.P. Hasdeu. iar materialismul istoric, in
expansiune pe ooilltinent, de n
jurul Contemporanului.
romantismului, n forme inso-
lente, era de determine spiritelor mai sobre. Istoria
a lui Ha.<>deu a fost de aceea, cu un refuz la fel de brutal,
ca una ce faptele precise n favoarea unei n care
{l(lJiltezila un loc excesiv, iar erau adesea bizare
9

Nu i-.a fost greu lui G. Planu in numele Tespectului pentru
fapte al unui de critilca faimoasei Istorii
critice, a moderruirtate n se va revela doar mai
tlil'Ziu 1o. Nu inainte de a fi suportat critici, fie nesistematice, din
partea lui N. Iorga.
Elev al lui A. D. Xenopol, care i-a .remai"cat marile daruri
i-a ndrumat primii n studiul istoriei, Iorga
la Paris, Berlin Leipzig profitnd de tot ceea ce putea ofere, pe
acest spre finele secolului. "Cu greutate - va aminti isto-
ricul, spiritul meu care tindea spre orizonturi era deprins cu o liber-
tate spiritul acestora a trebuit se acelei dure
discipline a metodice de foarte potrivite pentru
ncete, dar chinuitoare pentru cele mai pe care un
Carducci le socotea ca o.necesitate ... " u.
rrrei ani .peste hotare au avut darul, n cu ,me-
tOida disciplineze spirriJtul, mai ales la Ecole de Hautes Etudes, cita-
dela a unde tronta, sever, Gabriel Monod
12
L. Duchesne,
Ch. Bemon, L. Leger, E. Lavisse de orientare
1
3'.
"Cel mai impecabil observat dintre era Ch.-V. Langlois
1
\
care cu Oh. Seignobos avea siStematizeze admirabil proble-
mele domeniului, incercind limitele pozitivismului
trnd in acela<ii timp in raport cu edificiile abstracte ale istoriei
"filosofice" 15, Accentul pe iar aceasta voia in-
semne, la Paris ca in Germania, unde Iorga va continua studiul, un
deplin respect pentru rea1itatea faptelor un nentrerupt al
8 Cf. Al. Zub, Descriptivism "istorie in Anuarul Institutului de
istorie arheologie, XVII, 1980, p. 229-241.
9 Lucian Boia, "Istoria a romnilor" - fantezie in Analele Uni-
istorie (.infm: AUBI), XXVII, 1978, p. 47-54.
10 M. Eliade, Studiu introductiv Ia B.P. Hasdeu, Scrieri literare, morale politice,
I, 1937, p. LXXI-LXXX ; L. Boia, op. cit., JJ. 52-53.
11 N. Iorga, cu .privire la studiile istorice (infra, ed.
III, 194,1, p, 215.
12 Id1I11, O de om, 1972, p. 187-189.
13 Ibid., p. 188-190.
14 Ibid., p. 191.
15 Ch.-V. La!ng!ois et Ch. Seignobos, Introduction UliX etudes historiques, Paris,
1898, p. V-VI.
www.cimec.ro
22
spiritului critic. pozitiviste de a istoria in sistemul
general al de a stabili legi precise, de a integra omul in socie-
'balte societatea n mediul natural cedase unui mai modest, care
insffina in primul rnd precizie
16
Colaborarea la Revue
historique 17 mai cu lucrul la teza despre
Philippe de Mezieres i-au adus "o pentru

18
, in timp ce din Renan l deprindeau cu indoiala
ironia, ca atribute ale spiritului critic
19
Intr-o vreme cind W. Dilthey
se ntorcea la Kant, preconiznd o a istorice
2
0, iar Windel-
band Rickert deplasau accentul spre o teorie a valorilor
21
, frec-
ventate 1-au deprins pe Iorga cu rigoarea
istorice, a-l lipsi de orizontul necesar 2
2

Spre un atare orizont l ndemna apropierea, artt de de K. Lam-
precht, la a (Allgemeine Staatengeschischte) avea colabo-
reze
Oriront rigoare. nu snt deloc incompatibile, lucru pe
romn il observase la unii dintre
de curnd, va nota el, se pierdea in de
bogate, exa:cte, precise mai mult sau mai inutile ( ... ).
Suflw-ea cea de nviere a lui Ranke ncebase; scopurile nalte
ale mari,lor fHosofi A trebuit Lamprecht,
"acest maTe spirit pentru a "nu faptelor, ci
din fapte, nu ci, cu dnsa,
sensul superior al zbuciumului fizionomiile pe care le
pe rind sufletuJ. ei nobil, d'!"umurile sigure ale tipurile ce-i
fiecare popas"
23
Snt idei pe care, sub le intilnim
la N. Iorga, chiar acesta a se n ce "tipurile"
amintite, de fostul de la Leipzig. Deasupra lor el
nu temei, metodologie, dobindit n toate centrele academice
prin care trecuse. metodei respective a putUJt introduce,
"un scrupul de o foarte
n istoria romnilor
25
, convins el, ca E. Bernheim, ,,spilritul
nu mai decit metoda spirit" 26.
Cu acest de orizont teoretic de N. Iorga inceput
cariera de istoric, ntr-o de vestejire" pe cultu-
ral27. Avea lecturi ntinse ceea ce este mai important, asimillate oritic,
16 L. Boia, op. cit., p. 48.
17 Iorga, op. cit.
18 Ibid., 187.
19 Ibid., 184.
20 Cf. H. I. Marrou, De la connaissance historique, Paris, 1953, p. 20.
21 N. 13agdasa!, Filosofia a istoriei, 1930, p. 30-109.
22 Iorga, op. cit., 197 sqq. ; 182-183.
23 Idem, OamEni cari au fost, Il, 1935, p. 171-172.
24 Idem, p. 81-82.
25 !bid., 186. Vezi Oameni cari au fost, III, 1936, p. 118.
26 E. Bernheirn, I.ehrbuch der historischen Methode, LeipZiig, 1908, p. 183.
27 Istoria literaturii contemporane, I, 1934, p. 1.
www.cimec.ro
23
precum se poate obsel'Va lesne din artirolele de din primii
ani. Pentru el, spirritul critic insemna mai ales bun iar triumful
acestuia contra "scribomaniei fdu" se cuvenea salutat. Convorbirile,
opinia sa, aveau merHul de a fi "un ngreuiat de
miasme"
2
B, pentru a-l face receptiv de valori. Ceea ce
vrea presteze el in diverse dar mai cu in Epoca,
Romnia Lupta lndependance roumaine, e o 29,
vi.zind ntregul fenomen cultural, iar mai apoi intreaga societate rom-
Atras de personalitatea lui C. Dobrogeanu-Oherea,
"maestrul criticei noastre N. Iorga croit repede un drum
propriu, caracterizat prin comparatism
31
. Oriticii maioresciene, o
"de de tribunal", el ii lipsa acelui "sens al
istorice lor 32. Invocind acest sens el acuza gene-
de 1:a 1848 de irea:lism superfiJCialitate, pleid[nd pentru o sincro-
nizare cu Europa sincronizare pe valorile proprii,
crescute orrganic prin creatoare 33. Se
n atirtudine o idee ce avea domine intreaga a
rului ea a nutrit citeva din cele mai viguroase ale spiritului
critic.
De la N. Iorga se va ndrepta spre istorie spre
ntr-un larg, care cuprindea problema intrucit
culttlJ'a ii oa un factor de uni!filcare pe social :v..
de la fazei de debut
la aceea, indemnul patetic, la "o
de reformeze cadrele intregii
nale 3.>. ce invinuise Convorbirile de "diletantism romantic"
ce examinase critic intreaga a in acea "belle
epoque", atit de tofill?i, din primii ani ai secoluluh nostru.
Iorga incerca fie pozitiv, contemporranii in jurul unui
program de pe calea culturiL Cultura trebuia deci
fie 1a muncitoare", pen-
tru a detennina favorabile unui progres autentic, recuperator
sincronizant. Iar cultura insemna, pentru "apostolul" Iorga, in primul
28 Iorga, Pagini de 1, 1968, p. UD.
29 Idem, O de om, 1972, p. 167.
30 Idem, La. vie intellectuelle des Roumains en 1899, BUJCarest, 1899 ; Opinions
pernicieuses d'un morais patriote, BUJCa.rest, 1900.
31 Semnificative pentru faz..'t debutul'Ui, : Critica de jurnal ; Critica liie-
anticii; Critica Critica Rolul critr:ii.
Vezi Pagini de :II, p. 34-37 ; 115-118 ; ; 210-216.
32 IOII"gJa, O de om, p. 170.
33 I. N. Iorga, critic istoric literar, n .tlnuar de istorie
XIX, 1968, p. 71-88; V. Rpeanu, Studiu la O
1, 1979, p. VIIIIX ; F1lorlitn C!Jnceptul de n
Romnia, Bucure!iti, 1976, p. 188-212.
34 V. Rpean.u, op. cit., p. XXII.
35 Iorga, O de in 18 mai 1903 :
de trebuie pentru noi. Trebuie, s:au altfel vom pieri".
www.cimec.ro
24
rnd o n stare instileze un ideal de o a
muncii, o rigoare n o statornide Ea nsemna n
timp istorie, intim axate pe programului

n nici un caz istoriografia nu putea la
acestui program, n serviciul N. Iorga se angajeze
plenar. Intre opera lui de ordin literall" sau politic,
o spunea singur, nu e nici o deosebire de
36
Toate de acea
de de de osndire de
pe care el o identifica la nceputul veacului :n, solidar cu
pe care o mai curnd o dorea, de
orice avint" 38.
astfel asprimea cu care Iorga mai vrst-
nice, in materie de istoriografie, lipsa "spiritului de ordine" a "disciplinei
de spirit", indispensabile 39. Era oare filosofia
de ? s-a spus, dar e limpede violenta contestatie
privea doar "abuzul filosofic", apriorismul afirmat, sub
filosofiei, de unii istorici. de curnd o suferind de pe urma
amestecului excesiv 8!1 fanteziei, istoria ncepea o cu
statut propriu metode ce se voiau riguroase. ProfesionaJizarea ei era
un proces incheiat pe la 1900
4
0, cnd trebuie socotim incheiat procesul
istoriJcmlui N. Iocga. Ar fi s[t se spiritul filo-
sofk in Cia're l nldrumase Xenopol n-.a nici o ac:;upra lui'. Dim-
Iorga a avut chiar studieze filosofia, cu
istoria 41, dar se pare a la ea, sub presiunea mediului parizian,
refractar atunci la tot ce aducea, n istoriografic, a
Din aprecia, ca LO'llis LegeT,
metoda lui Hatsdeu ca fiind una "fastuos
42
condam.rna ex-
de oriJce fel ale romentismului. Protestul vim indeosebi
liipsa "disciplinei", oall"octeru:l capricios aJ imix-
tiunea patosului in dmcursul istmk. nu-i putea refuza tributul
el o veti ea zbu.rd.nrl "pe verzi plaiuri nflorite". de
Hlasdeu, 0ritioa lui Iorga a fooi poate cea mai il socotea
simbol aJ. UII1ei tnacceptabile prin subiedivismul ei ex.cooiv. Evo-
dindu-1 mai trziu, el ii opunea figura lui D. Onciul, cu
sine cu indrume pe unei oneste
Unul semnifi'Oa "subiecti,vismul agresiv", izbinda
asupt"a .pi"opriei sale triumful al studiului metodic.
Hasdeu era "C're'1nkul intre fulgere al table lor sale", pe cnd
.36 Idem, 98 .
.37 Idem, unei polemici, lin Noua II, nr. 19 (1 oct. 1900),
p, 271.
38 Idem, B. P. Hasdeu, de MUJllte, 1927, p. 7 .
.39 Idem, Note critice asupra culegerii de documente 1903,
p. 27.
40 L. Bo:,a, istoriografiei romne, 1976, p. 140.
41 Iorga, O de om, p. 183.
42 Ibid., 186.
www.cimec.ro
25
0nciul "un garoiaJil al tabemacolului", in stare "a asupra unui
punct clara a oritidi". in care ma-
rele declara o la formula Con
trastul nu utea fi, in mai bine ales. De o parte rigoare,
eficace ; de pe "nJtregi
margini de continent" t,:J. necritice" a lui Hasdeu, el i apunea,
cu alt seriozi.tatea a lui I. Bogdan, corifeu aJ
noii de care l lega de romantism"".
Ne putem ntreba atirba n efortul de a se
delimita de Ha5deu nu e ntructva Nevoia aute>Pefinidi duce
la desigur, ele snt cu att mai evidente cu att spirituale
ce se opun sint mai apropi<8lte oa creatoare. ln
ce..,} pe lo11ga, el se a fi mult mai legat de roma-
doot i-a

au
jucat un rol important n formarela lui aa istoric nu mai n
orientarea programului Este cazul lui Al. Papiu-Ilarian, alt
romantic, despre care virulentul critic al romantismului scria : "Din
tot scrisul lui de om cult nobil, de modern occidental, se des-
face n timp respecttrl pentru uitarea de sine o res-
pectare a muncii altora, care mergea la uitare"
47
. S-ar putea invoca,
alte exemple. Dar este vorba de istorici a activitate se n-
cheiase demult de care criticul putea fi mai senin. Cnd se
la istorici mai de el, chiar de orientare
critica lui N. Iorga devine mult mai s-a ntmplat cu
V. A. Urechia, a Istorie a romnilor, in fond o culegere de documente,
i-a fost pentru secolului XVIII. s-a intimplat cu G.
Tocilescu, impotriva a dus p campanie, ani rndul,
nu 1-a nici n discursul ce trebuia marcheze succesiunea Teb8!f-
bati.vului critic in scaunul OCUipat anterior de autorul Daciei nainte de
romani. printre romanticii in
recipiendarul emitea asupra lui Tocilescu o mai mult
cu toate de rigoa'l'e, vestejind patriotice, care
o la inceputul secoltrlui: XIX, doc nu mai puteau fi
tolerate n nO'Ua al roi.St trebuia fie nainte de toate critic t.B.
Critica insista Iorga, se n secolul XVIII, ca urmare a
nidoielii fiJosafice a unui Bayle ori Voltaire ere mai cu
contra tiraniei obscurantismului. Era mai mult o a
de spirit" decit o n sensul propriu al cuvntului,
43 AARDezb., XLVIII, 1927-28, p. 34. Vezi ibid., XLIII, 122-23, p. 54.
44 Iorga, Oameni cari au fost, li, 1935, p. 447.
45 V. Cristian, Nicolae Iorga istoriografiei [n ASUII, tst.,
XVII, 1972, 2, p. 137-145.
46 B. Theodorescu, Introducere Ia Pagini de I, p. XXIII ; Al. Zub, Ko-
Iorga, in AIIA!, X, 1973, p. 247-254.
47 1011g.a, Despre adunarea izvoarelor istorice, n Prinos lui D. A.
Sturdza, 1903, p. 69. (Infra, Prinos).
48 Idem, p. 82-85.
www.cimec.ro
26
sens n ntmpinarea venea un Mabillon, atunci cnd crea pa-
leografia critica textelor. O asemenea la I-ar fi dus
pe Hasdeu la "inlocuirea unei printr-o iluzie, a unei
printr-o fantasie, a unui admis printr-o viziune Astfel cri-
tica a ajuns a fi o pasiune care nu se poate tolera nu
putea rezultatele dorite 4
9
N. Iorga a respins-o deci cu
chiar cu o ce ascunde, altfel pasiune.
ne respingin.du-1 pe marele maestru, l respingea pe "scuti-
erul" acestuia, Tocilescu ? t.!l. Capridul, fantezia excesul
analittic, lipsa a principiu de ordirne deveneau un
contaminat sub lui Hasdeu, a acribie chiar, i
stirnea ndoieli, "orke ded precilzia, se preface
n neajuns"
50
un spi<rit mult mai modest, precum Aron
i smulgea cuvinte de pentru rigoarea de care
la conchidea Iorga, "fanatismul o:rnduielii e mai bun
dceit pentru dnsa"
51
. Ceea ce i lui Hasdeu, in
cu Istoria era lipsa de de sens al pierderea n
detalii inutile. "Povestirea nu exista nu se vedea o nct
lucrarea era fragment, fragmentul simbolic al unei
epoci de titanice pentru a atinge culmi oare n--are
drumuri" ::;
2
Este pe care i-l Xenopol atunci cnd vorbea
de "omu1-fragment", incapabil observe acea a lucrurilor care
face cu sinteza. Metoda era deci n stJare
orice de prin conda.mnare.a la f:ragmentarism.
de strania Istorie manualul scos de Laurian, fals n ideea
lui o lucrare 5
3
. lectura
operei hasdeene are alte efecte, o modernitate surprin-
prin chia:r elementele ce atunci. Se n ea interesul
pentru latura a istoriei, metoda spiritul in-
terdisciplinar, o mai a domeniului, ceea ce face ca roman-
ticul, fantezistul Hasdeu intr-o mai
53
.
de Hasdeu, care nu putuse ncheia nici unul din marile-i pro-
iecte, abandonnd sinteza Marele Etimologic, N. Iorga era mai
realist mai constructiv. lui Xenopol franceze
1-au ncurajat, desigur, n Patru elemente necesare,
socotea el, ntT-o : material, organizare stil. Pe
cele dintii se pe celelalte

Critica
se mai mult de organizare din pal"tea istoricului o
de la ntiia de deschidere, Iorga
citndu-1 pe Ranke, "numai istoria critic poate valora
ca istorie" 55. Spiritul ori<tic pentru operei 5ale
49 Idem, Note critice ... , p. 19-20.
50 Ibid., p. 22.
51 Noua ,II, nr. 18 (15 sept. 1900), p. 218.
52 Iorga, in Prinos, p. 77.
53 L. Boi111, vezi no'oa 9.
54 Iorga, p. 41.
55 C. C. Pentru rechea de istorie, 1937, 71 p.
www.cimec.ro
27
el se n numeroasele domenii abordate. ntre critica lite-
din primii ani, critica de la veacului,
polemica cu "noua viguroasa campanie de la
carierei, pntru a nu cita dect ipostazele mai de e o continuitate
de al spiritului critiJC, n care a istoriografiei a
fost adesea, n Momentele ceLe mai semnificative, pe acest
sint critica deja la adresa "vechii
polemica mai trzie cu "noua Se va vedea ct de e
noutatea, mai a1es cnd e polemic, Iorga avea
fie clasat n "vechea de istorie"
55
. Se invechise n innoi-
torni ? au afirmat dintre cei mai elevi ai n
jurul Revistei istorice romne, oare se voia a unei noi in
istoriografie. "0 veche de istorici - observa P.P. Panaitescu
- a fost sacrificlnd pur unor
care aveau rost doar nainte de realizarea
56
Cum
se intr-o reuniune de Iorga
nsu."?i, de la care se sprijin pentru noua este de presupus
nu pe el il viza. A crezut trebuie apere pe 1.
Bogtl<m pe D. Onciul mai cu care "au fost modele ale unei obiec-
uneori prea reci chiar, ca ton de exprimare" 57. ncepea astfel o
in care rolul principal, din paT.tea "noii avea
lui Constantin C. Giurescu, tituLarul catedrei de iStoria romnilor la
universitate. Datele ei se cunosc li8 nu vom asupra lor.
Le:stul amintim s-au produs de o parte de alta, dar
in cele din polemica, orict de a putut fi, a stimulat cerce-
ta:rea a dus la unor importante, indeosebi a monumen-
talci Istorii a romnilor a orientale (10 vol.) de N. Iorga 59.
Era, prin o ocazie de ndeosebi de cei
tineri pentru formula crezul istoriografic. Dar era acesta att de dife-
rit de al fostului lor profesor, incit justi.!f1ce ? Examinnd
Pf'ObTamul "noii Alexandru Boldur a ajuns ulterior la concluzia
unele de erau dar nu putea fi vorba de
o orientare. "Noua pe un de felul
celui preconizat de H. Pirenne (1923), se de aici
nainte r.o, iar n ntmpinarea ei sugestiile ,,Analelor", frtJJCtif'ioate
de G. P. P. Panaitescu 61, trebuiau primite cu bucurie. Dar
nu puteau fi sugestii n chi:aT opera lui N. Iorga ?
Este o artit de de indit ea isto-
5fi Apuci N. Iorga, de i.ttorie, 1936, p. 8.
57 Ibid., p. 9.
58 A!jexnndru Boldur, fn ultimii 25 de ani, 1946,
p. 20-23.
59 Al. Zub, Constantin C. Giurescu: in AIIA!, XVI,
1979, p. 498-500.
60 A!exa:1dru Boldur, op. cit., p. 48, 91.
61 L. Bo:a, L'historiographie roumaine et l'ecole des ".4.nnales", in AUBI, XXVIII,
1979, p. 31-40.
www.cimec.ro
28
ricilor cele mai variate sugestii, unele de o actualitate Innoitor,
ntr-o in oare istoriografia traversa un proces de reno-
vare, inceput cu multe decenii n in anii
polemicii cu ."noua Iorga definise personalitatea prin opo-
de un "romantism definitiv ca de "orirtidsmul
sterp" al Junimii
62
. Fusese aspru cu diletantism al unui Ale-
xandrescu" condamnase, n numele unei "ere de excesul de
fantezie din opera lui Hasdeu, "ngusta a unui Laurian",
ochematismul ideologic al unui
6
:J. S.pill"itul oritic, exersat n
mai multe domenii, con.dlamnase petdanteria superfici.Jalitatea, im-
pledind pentru un profesionalilsm riguros, nu lipsit de
omoot, n stare asigure sinlcronizarea cu Con-
sa, la nceput a prins cu vremea un contur perso-
nal, ntemeiat pe ideea de din analogii, simili-
tudini, pall"aileli.sme pe durate mari. O ,atare sporea
enorm sarcinile istoricului, abolind frontiera dintre universal.
pentru a cuprinde irutreaga a istoriiCe. E o
ce redUiCe coetficientul de eroaire Ln marile dar il pe
acela al detali:Ho:r. Criticii n-au n genere, decit erorile de
nunt, lesne detectabile ntr-o aott de Ei pier!deau din
vedere faptul pe ce nai.!l1ta sa de i.Stoc1c, Iorga. punea
tot mai mare pe viziunea de ansamblu, care sens faptelor sta-
acel de mediu", de de dincolo de care
faptele nu duc la nimic. Situarea in mediu, pe plan material sau
pe plan moral, devenise pentru el o preocupare 64 un criteriu
de n lumina chiar sinteza ii grave
65. In de aceasta, fenomenul istoric se cuvenea cunoscut
n el in .cji in lui inextrilca!bile
66
, dincolo de care
istoria se constituie. interzici foarte
sigurr; numai cit, nu sint nu e nid iJStoria", observa Iorga,
cu gindul la "noua 67, i tocmai faptul inte-
resru::lu-se pe5te de amnunte, pierdea din vedere ansamblul, sin-
teza totalitatea, nu doar cu mintea (oare nu e nici
nid cu ea 68, ci prin divinatorie a
istoricului. Altminteri, erorile sint aproape inevitabile
69
, revizuirea opinii-
lor ca un act de smerenie 70. Cazul lui C. Jirecek al unui dis-
tins profesor de la :Ecole de Hautes :Etudies ii revelau in ce excesul
de scrupul poate paraliza elanul creator
71
. "Eu cred in a evita
62 Iorga, Oameni cari au fost, II, p. 447.
63 Idem, Ist. lit. rom. XIX, voi. III, 1909, p. 302.
64 Idem, p, 205, 207.
65 Ibid., p. 206.
66 lbid., p. 209, 22.
67 lbid., p. 203.
68 lbid., p. 199.
69 lbid., p. 205 : e doon- cine a scri'fi o carte.
70 Ibid., p. 198 : "Nwnai un cap
71 Ibid.., p. 202-203.
www.cimec.ro
29
nelucrnd, este un act de iar curajul cere a in-
frunta a lua a suferi toate riscurile" 72, con-
chidea Iorga, convins cele mai snt
pndite de fatalitatea erorii. Fapte? Detalii ? Abia dincolo de "repertoriul"
lor ncepe studiul al atmosferei, al mediului, care face ca eve-
nimentele fi plasate intr-o "generalitate a timpului" 73.
O deontologie trebuie rezulte din efortul de
prestat de istoriJc. Oricine e da.tor, spunea Iorga, opue
propriHe
7
", erata de statutul profesiei
75
. I se
impenetraJbi:liJtatea la "Eu am avut n mea prieteni
cu care sohlimlbam liste de erori", declarn Iorga
76
, dislpusl
accepte critica, oridt de cu ca ea nu ignore punctul de
vedere al autorului
77
, viziunea dincolo de care faptele in sine
nu m81re lUJCru. ln ele se in izvoare, dar
numai critica supunerea la sistem le atribuie o
78
"ade-
sunt de nu de con:statare repro-
ducere" 79. Aceasta "istoria nu e ci
80
, iar
in prealabil c-ritica a izvoarelor, "elicrninaTea
scor1i1or dn metalul al
8
1.
Bine ndrumat, spiritul tTebuie nu numai, la progres
in stabiliTea d81r la o mai de sine prin
aceasta la un progres spiritual. "La inceput- observa Iorga,
propria - spiritul, deprins cu libertatea, se de umilirile
ce le Apoi, cu vremea, aiurea,
la oei mai mari, convins de fatalitatea lor, el din amintirea dezi-
luziilor a infrlnge:riJOT o modestie de spirit care nu cade la des-
curaj:aTe, daT taie pentru totdeauna a 8
2

Infringerea care e adesea pax-alizoot pentru spirit,
nu e mai de relevat, ea oa:lea in
istorie, inlesnind acelei "ironii a c81re orice
pas in istoriograJfie 83. Iorga eaTe incepuse prin a fi atit de sever
cu domeniului din anii sale, se confesa lui Marcel
:Ernerit, demersurile : "J'ecris beaUJcoup et tout .ce que
j'ecris est paroce que mon pays a beaucoup de temps a rattraper.
H do it mieux se conna[fu-e pouT alleT en av:ant" 8li. E o ce
72 Ibid., p. 205.
73 Ibid., p. 207, 210.
74 lbid., p. 88.
75 Ibid .. p. 202.
76 Ibid.
77 Ibid., p. 216.
78 Ibid., p. 343.
79 Ibid., p. 348.
80 Idern, list. lit. rom. XI X, vol. 1908, p. 1.
81 Apud O I, p. XV.
82 Jdem, p, 37,
83 Ibid., p. 203.
84 M. Emerit, Quelques souvenirs personnels sur N. Iorga, in Nicolas Iorga, l'homme
et l'oeuvre, ed. D. M. Pippidi, Bucarest, 1972, p. 23.
www.cimec.ro
30
trebuie ea un spirit critic mereu treaz asuma-
rea acelui risc inerent profesii, dar mai cu unui domeniu
n care atrt de anevoie se a fi, adesea, atit
de precar. profesia de istoric la modul cel mai serios 85, N.
Iorga a dea "cezarului ce e a cezarului", din isto-
riografie un :mijlioc de prin de sine a
n devenirea ei. L-a aceasta de la In ce
patosul pe care l condamnase la istoricii romantici s-a instilat la
n propria lui subminnd logosului?
86
Se poate vorbi
apoi de o a spiritului critic acestei opere? Snt ches-
tiuni pe care nu le putem aici, dar care. adncite. ar configura mai
exact locul lui N. Iorga n spiritului critic romnesc. Contestatar
contestat n numele acestui spirit, marele savant e, desigur, una din iz-
binzile lui cele mai alese, la diferite nivele,
furoarea, doar la acela al sintezei, care cu nevoia
de orizont.
115 Iorga, O de om, l, p. 31'1-312.
86 Zeletin, (Romantismul german cultura critii1 tn Minerva,
II, 1929, 3, p. 80) considera romantismul era in.c;l "o de ac'tu.a-
litate n cuLtura
www.cimec.ro
NICOLAE IORGA PATRIMONIUL URBANISTIC-ARHITECTURAL
AL
EUGENIA GRECEANU
Nicoliae Iorga, marele care a dat noi de cercetare
i8toriei europene, a asigurat un loc de frunte n b1bliografia
de specialitate prin publicarea studiilor sale despre
astfel - firilor alese - pentru
locul despre oare scria in 1904 : "Aid am ntiu ce este in juru-mi,
tot de aid am trecut pragul dincolo de oare ... " 1.
Thte sigur - n lipsa lui Nhcolae Iorga studiile despre trecutul
ar fi fost prezentate in bibliograiia dato-
puternicei create aici n a doua a veacului
al XIX-lea, pe temeiul unui elementar liceal. de prim rang.
Ne-o dovedesc, nainte de Iorga, studiul lui Alexandru Papadopol-Calli-
mochi publicat n 1885, modest intitulat despre
2, precum lucmrea geografic al
(la anul 1891) 3 ale bogate au fost preluate aproape
in volumul I din Marele geografic al Romniei,
n 1898. Dar tot att de sigur este faptul pubLicaJrea de Nicolae
Iorga a documentelor n 1903-1904
4
,
nene n 1905
5
, a studiului despre breasla din in 1911
6
a primei integrale a istoricului n 1921
7
, a pus la
instrumentele de lucru indispensabile tuturor categoriilor de studii ale
1 Iorga, Nicolae, Drumuri din Romnia, 1904, p. 170.
2 Papadopol-Oal..iimachi, Alexandru, despre in
,.Analele Acaiderniei Romne", seria II, tom VII, 1885-1886, Il, p. 93-150.
3 Vlidor C. 1., geografic al (U! anul
1891), 1895.
4 Iorga, N., Documente relative mai ales la mprejurimi, din
d-lui Al. Callimachi, in "Studii docllii11lente cu privire la istoria romnd:lor"
(=,.Studii documente"), V, 1903, p, 209-286 648-677; Idem, Do-
cumente mai ales din d-lui Gr. Goiwv, fost senator, in
"Studii documente", VII, partea III, 1904, p. 121-151.
5 Idem, 1905,
6 Idem, Breasla din 1911.
7 Idern, Un romnesc: n in 1932 - Il10IU)g'ra-
Liga - f.a., p. 1-16, extras din Iorga, N., Istoria
Romniei in chipuri icoane, editura "Ramuri", Craiova, 1921.
www.cimec.ro
32
ornqului, ncepnd cu monograiiile biseridJor publicate in
1906, la recentul studiu de urbanism medieval al autoarei acestor rin-
duri, incheiat in 1978
9
. In timp, sale au dat o
orientare medievale din intreaga inrlrep11ind aten-
aspectele de organizare
a breslelor Vedem ca atare n de
ale lui Nicolae Iorga, nchinate fenomenul unui prooes de
adncire divers1fi.lcare a care a oa bLbliog;rafia
concureze - nu sub a.sa>ect numeric, in orice caz sub
aspect calitativ - bibliogrrufiile ale Iru?ilor.
Este suficient amintim vialoroasa monogmfie a lui A'!"tu<r Goro-
vei, in 1926 10, lUJOrarea de colectiv n 1932
11
, OOJI'e
aduce de cu privire la stl"Uctura econo-
a studiile de geografie ale lui Vi.lctor
Tufescu 12, - a uita modestele dar de arhi-
cuprinse in albumul care se duc
13
Pentru Nicolae Iorga, istoria nu a reprezentat o de prezent sau
intr-o specialitate de onoruri. scopul
de Miron Costin in studilul istoriei (" .. , cu
acele trecute vremi pricepem cele viitoare ... "), Ni,colae Iorga a
drept "mijloc de <ridicare a
14, de a culturii medievale rom-
In timp, in cu publicarea interpretarea docu-
mentelor scrise, el a inchinat o activittate
terii monumentelor istorice, docurnrote vi:i de
cu atit mai cu cit implinesc imensele goluri ale an-hi'Velor, risi-
pite distruse in vremurile de ce s-au atit de des aJSupra
nOOSitre. Membru al Comisiunii istorke de la 3 noiembrie 1914
la asasinarea sa la 27 noiembrie 1940 al Comisiunhl monu-
mentelor istorke cu incepe<re din 1923, NiJCOLae Iorga a constaf!lt
respectarea Comisiu:nH a caJdruJui Jegal de a monu-
mentelo<r, celor mai bune cadre de specia:litate pentru
8 Cultul ortodox in 1906, 1906.
9 Greceanu, Eugenia, Studiu.! zonei cu valoare din Bo-
1978, lucrare in manuscris, in arhiva Muzeutlui de its.torie al R.S.R. a
ConsiliuJ:ui !PQPu1ar ral (in pentrru purbli.care de
MIRSR).
10 Gorovei, Artur, Monografia d'.a., {1926).
11 n 1932 - sub lllgrijirea lui Tiberiu Crudu.
12 Tufescu, Victor, Asupra n ,.Buletinul So-
regale romne de geografie, tom LI, 1932, p. 302-313 (cuprinde o wlo-
a geneze-i in de factori geog.rafici
e: onomici) ; Idem, perspective n dezvoltarea municipiului
in Istorie oon.temporaneiltate. prezentate cu priilejul
ses!i!unii organizate la in zLlele de 16-18 m.ai 1969", f:.r.,
p, 9-21.
13 Gheorghiu, Aurel 1., 01-inesc,u, M., care se duc, 1927.
14 Enciclopedia istoriografiei 1978, p. 184.
www.cimec.ro
33
de restaurare Horia Teodoru 15 16
inceput cariE!'I"a de restauratori ai Oomisi.unii sub lui Iorga),
judidoasa a fondtri1or disponiibile pentru unui
cit mai mare de monumente nu pentru spectacu-
loase, care pot ill10r aluneca spre arbi.trare in orice
caz costisitoare. ln paralel cu Nicolae Iorga a
intens activitatea Buletinului Comisiunii monumentelor istorice, in care
149 titluri, intre 1908-1942, socotind articolele
publioate post mortem,; n oriJCare din domeniile abordate, studiile,
articolele notele sale cupr1nd asupra trecutului
monumentelor istorice sau al obiectelor muzeistice, precum
asllipra .politicii de urmat in materie de restaurare 17. Ct de mult
a iubit Nkolae Iorga activitatea B.C.M.I., ne-o spune chiar el intr-o
din 1937 : "BuJJetinul Comisiei, care se vinde in
dar se cere in foarte pe care eu o
ingrijesc foarte de aproape in tilpografia mea, unde lucrez cu
ruuJmai. cit se poate de bine. Ceia ce acolo este cu
gratuit, dar noi avem folosim monumentele
iubitc de noi..."
18

Ne-am oprit mai muJ.t asupM acestei in caJre vedem reflec-
de romn a lui Nicolae Iorga, pentru a compensa lacunele
ei prea lacunare in rubrica - atit de sub
cel-elalte aspec-te - care ii este in Enciclopedia istoniografiei
19 tot am de in spiritul drumului trasat de long'a,
omisiunea, in lucrare, a Comisiunii monumentelor istorice,
la capitolul destilllat care au contribuit la cerceta'T'ea de istorie.
15 Teodoru, Horia, 1894-1976, arhitect, iProfesor universEtar emerit. A luc:rat cu
ncepere d!in 1928 in cadrul ServiciulUJi tehnic al CMI, pe care !il va coruluce,
moa.rtea Iuti N. '(1939), in 1948. A avurt: o activitate
de a monumentelor iisotorice, la Autor
al unor considera't,e drept m.oclel de apU.ca:-e a princi!PiiiOr Chartei de
la Atena : biserica ,.Curtea veche" din biJSerilca Sf. Tireiane din Siret,
casa de La Cimpulung-Mu.s.cel (restaurare prin
DPCN in faza sa de actdvitate), cur.tea de La
Autor al unor studii de penrt.ru arhitecturii
16 n. 1902, arhitect. A lucrat intre 1930-1948 n cadrul Serviciului
tehnic al CMI; .atel.i.erulud de ;proiectare a de monumente
istorice in c<l!drul I.nstitutului de cercetare pentru sistemaltizarea re-
gi.unfulor (1952-1959), activitatea de proiectare in cadrul
ciului de proiectare al monll1lll'lltelor istorice (1960-1977). Autor a
44 de restaJurnre, intre 1930-1977, dintre care doar biserica Cre-
din cetatea biserica Sf. Gheorghe
din biseriea lui cel Mare din Autor a 29 de studii pri-
vind cer,otarea restaurarea monurnentelor istorice, publicate intre 1929-1977.
17 Pentru adivi.ttatea lui NicoLae Iorga in cadrul Comishmii monwnentelor istor.ke,
vezi Greccanu, Radu, Buletinul CMI, 1908-1945. Anuarul CMI 1914-1915, 1942-
1943. Indici bibliografice. Introducere, lucrare in :manuscris.
18 Iorga, N., Monumentele noastre opera Camisiet Monumtlntelor Istorice. Con-
n 1937, in "BCMI", XXXI, 1938, p. 50.
19 Enciclopedia istoriografiei p. 183-184.
www.cimec.ro
34
Ln paginHe B.C.M.I., Nicolae Iorga d. dedicat in 1938,
un amplu studiu al monumentelor intitulat Din tesaurul de

2
0. Trebuie snt foarte rare, n acest periodic, stru-
diille de ansannlblu priiVind arhitectura unui ntreg de
datorndu-6e profundei de Iorga natal.
sentiment i atribuim in contex,tJul
B.C.M.I : a'l'hitecturii biseriiCilor de din veacul al
XIX-lea n general n precum
unor vaLori ale arhitecturii civile din a doua a veac,
poate singurul caz ntlnit pe parr-cuxsul celor 38 ani de a Bule-
tinului C.M.I.
Studiul citat se n principal de arta arhitectutra
!ntrucit - n stadiul de atunci al - cind arheologia
abea se nfitritpa -, NOC<>lae Iorga considera 8'rhitectura drept o
a arhitecturii de cult 21, aprecierile asupra
eoesteia din snt adesea de
baroce cu buLb Slint caracterizate drept iar arhitectura
a nceputului de veac XIX este ca o denaturare, atunci cind s-a
suprapus unor structuri mai vechi
22
), dar valoarea originalitatea
b'iLsericHor ridicate n prima a veacului
al XIX-lea, este caracterizartii cu entuziasm drept "un extraordinar avint
al unei arhitecturi de o soliditate de o armonie Carac-
terul inovator al acestui grup se - istoricului- n
special prin masivele ce de vest.
" .. J.a fornnele vechi ale arhitecturii la care tmmul cu clo-
potul era CUiprins n acel zid de noonjur, call"e diiil nenorocire a
ale urme s-ar putea reconstitui prin n jurul
20 Iorg>a, N., Din tesaurul de in ,.BCMI", XXXI, 1938, p. 1-21.
n s-au slt.recuret unele lconfuzii. : figuri[e
1 fli 2 nu priv5c biserica m-r.ili ci cele biselriei. ale
m...rii Vorona; din fig. 4 nu este 'a biserti!C'ii Sf. !Ue - cite
- nu s-oa arlat in ; figurile 29 30 nu
: ftig. 29 imagiJlea l(laS<i. Oio1aJc din str. MarchiWl nr. 70 (actualul sediu
al Arhirve1or St,artuJui, JX'.ILtru !) iar n fig. 30 apare casa de
Ioa Cuza MaJrchi18!11. Facem aceste din do-
de a evita aare nu trebuie au
meochillla a deibal!i.Hor ,n QPere monUII11entlale.
2'1 Oonform lui Nicolae Iorga, arta es'te repre-
in priiilcirpal de arta din cauza condi(.ii.lor istorice care nu
au pernnis dezvolta:rea in a ad1: dvil<?. : " ... noi
avem o a care s-a n domeniul religios, pe V;remoo aceea
lucru de dar se cu arhitectura prin urmare cu casa
pentru cu casa adause pe blF.erid.
Numai mai ttrziu, in secolul a1l XVII-lea mai ales in secolul al XVIII-lea,
au ajuns particularii z:dur;i de de mai marri,
in care se elemenlte de frumos, adaptate cuminte la nevoc:le
Astfel dar, pellliru o de 'VrE'IIlle, ;prin
dUprinde tot ciJmpul frlJli'ruJIS.Ului" - VJeZi Iorga, N., Ce este vechea
la cursurile din (13 august 1939), in "BCMI",
XXXV, 1942, p. 127.
22 Ibidem
www.cimec.ro
35
care a izolat in mi,jlocuJ. unei de reli-
gie :.!:l, secolul ai XI .. X-1ea a introdu<> supt
venind din BUCOIVina, marea care a rezistat la toate vicisitu-
dinile v:remiJ.or : a biserocii, ea for-
o unitate oare ... nu exista in perioadele oaracterilstice clasilce ale
acestei arhitecturi din Moldova. Nu nici una ditn bisericile
nene care nu presinte supt un caracter impresionant
de vigoare n timp de potrivire 24.
Chiar a venit, nu
din Austria, ci din Transilvania, unde tip de se
la bi5erici;le de zid, inceplind cu veacul aJ. XVIII-
lea
2
5 chiar originalitatea grupului de biserici de veac
XIX in imbinarea UJnui admwbil deoor clasidlst cu
ale srtructurilOII"
26
concluziJa lui NiJcoLae Iorga mai sus
impecabil valoarea lor pe care o subliniase, in 1904
sub aspectul lor de dominante ale siluetei : " ...
de ,se bogat in livezi. ca nici-unul altul,
pe o nu priillosuri de negustori, ridi-
albia sioase de lemn, cum vezi in lUIXooul
ci cinstite biserici brtainice, inooplind cu o bine
inchei:ate cu un elegant builJb acoperit de tinilc.hiea, peste oare
aUJrie crucea; maJri biLserid ... ale Domnilor marilor boeTi :
Si Gheorghe al I:oamnei cu turnul de a f()(Jllui
Vovidenia, cte aatele ce se inbreceau in putere
:in ideal in vale cupolele aJrgintii de-<asupra aJI1bori1lor cope-
reminte1or de 27.
23 Nko!.a.e Iorga se Jia bi.serilc.a Adormirea Ma.iicii Domnului - Uspen.ia,
ctitor:ie a doamnei Elena in 1552 la drurnlllrilor co-
:majore pe care s-a dezvo]Jtat st.rw.:t.ura de .tirg.
24 Iorga, N., Din tesauruZ de p. 7.
25 Grecean..'U, E., Spread of Byzantine traditions in the mediaevaz architecture
Romanfa.n masonry churches in Transylvania, in "1:tudes bysanti.nes et post-
bizantines', 1979, p. 197-238.
26 In prima a vearul:ui a.J. XIX-le<a, toate bilserid1e de lemn din Boto-
au .fost iniocU.:te cu b:iscnic;i de zid, ridirindu-se noi de cult :
biseri1ca Rose-t, otilborie sau biserica a relativ noii
germane. Spre dcoseb2t"e de biseriJciJe altor etnilce (arm.a.ni,
lipoveni) sau con,fesiOillale, biserkile - toate ol1todoxe -
ca'I'ac1tenistid Principale : 1. pent.""ll decorUl C'lasicist aJ. nce-
putului de veae, fo:OSii i:n varia.t.e (liZiene, coloane
angajate, frontoa.nt', corni11e cu denttlJculi). 2. Reprociu,erea sau sugenaorea in plan
a tipului trilobat, modelul acelor ctitorii ale tn formule
extrem de variate : cu pe naos, la Sf. Spiridon (1801) ;
in cu abcside lateral.e deschise sub pLanllll de
tip al Cotme111oei), In Sf. Nicolae (1808), de Trei lel'18["hi
(1789) ; lli80S pseu.do-ti"!\obat, n vaninnte : au abside amenaja-te n gros:mea
zidului, la Sf. Paraschiva (1815), biserica Roset (1826), Sf. Ioan (1832), Duminica
Mare (1838), Voevozi (1850-1862) - cu absidele acuzate spre exterior
printr-un decro la Vovidenia (1834) la Sf. Ilie (1843), prima avnd
o tratare de cu tn planuri curbe ale tuturor de-

27 Iorga, N., Drumuri din Romnia, p. 172-173.
www.cimec.ro
36
Prezentnd pe sCUTt datele istorice ale tutUJror biset-idlor
din Nicolae Iorga s-a oprit cel mail mult ooupra bisericii Sf Ilie,
a bresle1 pe oare a SOC'Otit-o de cea mai mare
" .. 001 cele mai vechi mai frumoase biser.ildi. din partea de sud
a se pot vedea turle a !incordare fie
de o curte birn.e cu idopaci
ar trebui fie in relief prln degajarea pe
care nu am cerut-I(), de Ia asel"Vite mte unor inte-
rese pamilcuiJJare destul pentru toate noas-
tre de 28.
n domeniul arhiteqturdi civile, Niicolae Iorga a avut acelei
"de interesante zid:ilri oall"e [n domeniul .profan se intilneau nea-
in 29, nu a le recu-
sub haina tardive, din cau.za - gene-
la moldoveni - care n asimilarea treceri:i zonei de tWrg,
1850, in miinile -, cu refacerea din temelie a

30
lm!Plidt, cu la propriu a vechiului cerutru de
romnesc. a permis emiterea opiniei- fun-
damental - privind caracterul de sat pe care I-ar fi avut
din Moldova n veacul al XIX-lea, opinie n
contradicie cu dovezile documentare referitoare la intensitatea unei
de a unui nu s-ar fi putut in
..sau pe margine de drum, impunind 'llllOil"
structuri ur-bane spedfice aoe6tui tip de aJCtiv'itate 31.
NicoLae Iorga a pomenit in exemple din ale hir-
tectllii'ii II"'OIIlantice, pe oare a denumit-o "still oooi.dental, cu elemente de
fals gotic"
32
, cum a fost - de exemplu - frumoasa Ciolac din
sbrada Oum m. 22, total prin
efectuate in jurul anului 1950 oare, in 1938, era ca ilntemat de
"in mijlocul unei minunate grn.dini" 33 - aceasta de asemenea
Iorwa nu a uitat n stiJl a
Marchian, in text printr-o fotografie 34, despre
care scria in 1904 : "Pe o inaintea unei mari,
nbrt-o : de de de
Inwai acolo aa a a supune, precum allte
lucruri. Eram la Marchian, n sala cea mare a clasei 1-iu, unde
frumosul chip al Archiereului fundator, Marchian Florescu, privia de
28 Idem, Din tesauTUZ de p. 8.
29 Ibidem, p. 12.
30 tn Drumuri din Romnia, p .. 173, Nico1a.e Iorga toatA zona
Mari (Cailea de a fost inltre 1850--1870,
"tot in stii de poloni fugi1,l in urma ... u
131 Greooanu, E., Un probleme actueZ : l'urbanisme medieval en &tumanie !in
"Revue rouanain.e d'histo:Jre", XVIII, 1979, m. 1, p. 133-153.
32 Iorga, N., Din tesa'lli'IJJ. de p. 12.
'13 Ibidem, p. 14.
J4 Ibidem, p. 14 fig. 15, p. 12.
www.cimec.ro
37
sus din cadru la a mergea ... de la la
ani. Eu eoom cel cu ani, .. " 35. Ne giDdim cu ilus-
(prin vechime prin elevul oore i-1a pragul) - a fost
curnd cel de al doilea mondial, nu suferise
decit avarii.
Aprecierile de Nicolae Iorga cu priivH-e la ansamblul urban al
se la o a zonei de t4Jrg - insufi-
din cauza mai sus amintite -, la !consem,-
n.arr-ea dominantelor reprezentative de tUTnurile bisericilor, [na.lte
mindre, inalte luminoase zidiri de care se pot vedea,
in acest in aceste nu numai ale Moldovei" 36,
precum caracterizarea mahalalelor vestite prin
li'Vezilor a de flori, : "Mijlocul tJrgU!lui se ,C'Upr.iJnrlea
intre ce'le b:ioorici ale Doamnei, ipriecum este .Incolo se
iintindeau mahalale, care erau multe, twgul prelungindu-se foar.te
departe cu bune curate cu l.iivezi ntinse de pami roditorl,
la rndiuriilie de dtn imprejurimi" 37.
viziune a structurii urbane, n ca!I"e primele
impresii ale este CU de dOICU-
mentele pe oare le-a stud1at interpretat NicoLae Iorga.
Documentele au M!ruiC.tum eco-
a 'Llilui ti.rg mmnesc, a activi,tJate
de desfacere a fost itntotdeatma in principal de
romni, fapt dovedit de ridicarea in veacul al XVI-lea a ctitorii
m prindiparre1e .cenrtlre de schimb ale trgului, pne<:llliil1J de
a 10 biserici de -majoritatea din l'llln- cel ma,i "trziu
n veacul al XVIII-ilea
38
, [n jn .primele decenii ale vea,-
cului att de breasle, cit de membrii unui solid patriciat
urlban, cu unor hoieni in lin vea:cul aJl XVIII-lea
n mare parte patriat prin pa;rticilparea 'La
Cu priv'irre la structura tuturor medie-
vale, documenrtele publiicate de Iorga au scos li:n relief rolul economic -
dectsebit de a1 celorlalte - pe 1-a jiuQat
c8ll"'e se prln nobilelor
mahalale caracterizarea
39
), precum
vechimea organiJZarea primelor nuclee 'care nu
au depfu?it 119-1110 din totalul de locuitor1 n a dbua
Idem, Drumuri din Romnia, p. 171.
36 Idem, Un romnesc: p. 11.
17 Ibidem, p. 6.
38 Conform datelor consemnate document<tr (pisanii, obiec!te de cult d<J1ate, pietre
de mormnt) sau de tradi\ie, :n ve<Jcul al XVIII-lea au exiStat in bi-
serid de lemn pe locul biserici de zid: Trei Ierarhi,
Vovidenia, Sf. Ioan, Sf. Dumitru, Sf. Paraschiva, Sf. Ilie, Coborirea Sf. Duh -
Duminec<J Mare (hra:mul bisericii de lemn era Sf. V851ile), Sl Spinildon, Sf. Niooliae
Voevozi.
39 Iorga, N., Drumuri din Romnia, p. 179: " ... mahalalele de
cur<Jt<?, nobile, ale <Jrmenilor ... .
www.cimec.ro
38
a veacului al XIX-lea. Localizarea pe de document
amplasam.entul vechii sinagogi din precum pe cel al cimi-
tirului medievw din apropierea locudui de 11iflg anua:l (oborul de vite).
O arnaldiZa breslei
rilor, care a permis identificarea pe teren a structurii generale de
o!"lganizare : gru,paa-ea dughenelor pe o prin c<m-
strui:rea magazinului universal de pe Oalea g.ruparrea locu-
de n jurul bisericii Sf. Ilie, cu prelungire de-a lungul
Dochia. StJructura cu dughene, inainte de 1975, nu mai
poate fi de-ct n baza unor documente oartogrnfke, doc strada
Dochia a n 1980 un ansamblu de case ce stilistic
arr-hitedu:rii popul.:are, a exalude stra!tificarea n
casei cu parter pridvor.
cu de veac XVIII din Tirgul Vechi, era un unicat in Trgul Nou,
dezvoltat la nord de Calea nainte de 1776 4 ; ea a
poate, acelui staroste al breslei "jupn Andrei amin-
tit in 1772, de care neascultarea se pedepsea cu "cinci de
date .. breslii 10 lei de 50 de in
r.t.
IdentJi.[icarea carncteri'>ticilor pe oare le .prezenta gruparea breslei
ne-a permis reconstitui..rea, cu ajutorul documenteloc oamtogra-
fioe, a tuturor nocleelor de bresle din st.ri.I!otuira po1a-
rizate - in ooea ce - de propria cu cimltix
rezervat respective. Pentru f.aza a breslelOii'
- ll'Spectiv prima a veacului al XIX-lea, arhi'tec.ttllNl
acestor biserriai -chbr in lilpsa unor dooumente oondurlente, la apro-
ximarea locului ocupat de rfieoare comunitate in i'MI"'hia a
o
Tot ce a publkat Nicolae Iorga n cu Bo1Jot?anli a contribuit
ca atare la Vlalorilor ur'ba:nistice arhitechlll'"ale ale
ceea ae nu a ajutalt la con.servarea 3iCIlolr elemente pe oare le-a subliniat
in mod deosebit. casa ffn oare s-a a foot in forme
40 Tjrgul'lli nou (Trgul de jos, T.irgul vitelor) din pnillTlla
a veaCIU.i:ufu ali. XVUI-liea JPIOOite f.i din "Trgului de sus"
intr-u.n docolli!TieJllt diJn 22 iunie 1745 (Iorga, Studii documente, V, p. 243). &.te
posibili. ca "tirgul de joo fi fost din vechime k\)a:r Locul de -schimb
periodic, iarmarocul, ocupat de Parcul tineretului ; ca atare, termenul
ante quem pen1tru n,ohegare.a Tirgului nou, oa organilsm urban (loc
de schimb, de este oferit de documentUl! din
din 4 mai 1776, emis de Grigore Ghica, prin care delimitarea cu piPtre
de hobair a aa:ului de .til'g ("loc slobod, carele dlin.tru inooput au fo6t numit
pentru ald.Uillare oamenilor, ci string La zi de tirg, vitele ce .ave de
de vnmre .pe al1l. loc-.... "), in scopul de a se extinderea nou
infiint,.a.te pe lJOcllll de trg {,. ... aC'UIIll, din ar fi
inceput u.nii a intindi..." - Iorga, Studii documente, V, p. 255).
41 Idem, Breasla din p. 9.
www.cimec.ro
39
ce nu se cu ianag'ilniJ.e autentiiCe conserv.ate
42
, itaa" casa din str.
Stejar ,nr. 1 [n carr-e a loouit

!}i oare
valoarea unui tip singuJar de a foot recent ireme-
di,aJbil Nu mai nid o a mormintului
care se afla in cimitirul bffier.idi Sf. Par.ash:i:va
44
, prlin
sistem.a!tizarea Un:ia-i'i. nu n listele de morminte istari10e
elaborate 1955, biserica Sf. Ilie ,a valoare de document social
romnesc :reiese - nu numai d.in de NicoLae I011i<1
- dar chlalr d'in a.otele pe oare 81Csta le-.a puhliimt mm aJets ldLn ace!l
contract nclle.iat n 1837, prin oare n cea mali
modele de ce trlebuiesc aJVUte
vedere de constrwctori : biserica a Uspeniei Vo;videniJa,
expreSie a pa1rio1atului urban 45. PaJre de rreCJI'IeZUJt, dlaJI' s-a putut lUJa in
o restructuraJre a sahemei de oore desfi!in.varea
acestui monument al economice i1a1r in prezent pro--
pulneri de a cu blocuri tip, ulbimei "case
curate" cu .pe trei pe str. Dochllia ru-. 3. casa
parohia din a poate fi
nwmai: pe baoo sti.1pi,Jor de lemn ca suport 811
de rufe, a fost ,prin oinaooeptabile in ZO!l1a de pro-
a unui monument istoric.
42 Att ocuane!a reprodlll$ n in 1932, p. 16, ,dt pllan.78- XIII din al-
bumul care se duc., permi.Jt se CO!l6tate Lipsa de autenticitate a noii
de zi!d, care a jnln-."'Ui:t cu sahe,Lclt lemn : volume riglide ;
ISIQun.d ; i111trodure1ea unei slrea'iini infundate, c'U !P8Zie, in [ocul f;trea-
Libere; stLI(pi cu profiLe f.antez!me, n Jooul! st.lpU.iLor simpli ai vechiului
pridvor ; ferestre cu canartle, in locul ferel9trelor cu oberldiC1ht etc.
43 Iorga, N., Drumuri din Romnia, p. 174: ., . ni srhilmbam
postul n case jchi.ria c.ea mall (ea, miai
Am locuilt .in biisel"ilcii Sfint-uJui Ioan". Casa din st:r. Steja:r (sltriada Sf.
Ioan) nr. 1 a foSt !Proprietatea lui Ludwig AI1tlberger ; nepotul Ferdinanrl,
n 1912, este proprietaJrul msei n,vecdn.ate de pe Calea nr. 264,
exeriliPLar de veche penltiru in
1980, IJ)erfect Ferdi.nand a n 1923 o con-
la de NiLol'ae Iorga care, de anii
riei, a dKJla.raJt a locuirt "la UU1 bi'seri:r:a Sf. Ioan .
44 N., Drumuri din Romnia, p. 172: " ... 'Dar, Dumlineca
torile, datina visi:te:Or dur.::ea n locur:i mai in mahaillaua Sfintei
Paraschiva, Ulllde casele curate, fLelrare de flori f;i
livada de pomi, in:ronj,u,rau n c!mitirul cilr{'ja, supt o cruce de
care .a de rnlllllt de atun:ci., tot de dor:mia tata, pe care
ab:a l-am cul!lJCJL5Cut".
4.5 Idem, Breasla din p. 2729. Cont:nadul mcheialt ntre epi-
tropi "caUeLe de IP:.etrari an:ume Cons.tantil!lldjnu si.nu Iaridache l?i
IEe O:oib<anu eleme!lltele <Me trebuiesc luate ca model la ambele
biserid. Semnifkla.tLv estle pwl:'lagraf'U.l 5 : .unde stau fie
ca la Ospenia (este vorba de structura turlei de pe naos, pe
arce dia.gon.alc), pe dinu st.liPi ca la V:oYideniia, mali
de va cere mai oa fie pre dtu se va !Pulte mai \ffipo-
dobi.tu. at.tu pe din u precUtm !li
www.cimec.ro
40
<C)olocviului din 1980
aminti:rea hi!L Nicolae Iorga. Pare oa atare,
acestor sentimente in modul de a valorilor urbanis-
tioe och!i.tecturale ale ntr-un ICOiltext oore
gerea a felului lin ;care au au mun:cit me-
dievale. lF.lste de bpt lui Nhoolae IOI'Igla, in !Biuleti.n'llll
Comisiunii mqnumentelor istorioe, la doi ani moalitea sa: avem
datoria "de a cu tot ce a Este taverea ave-
rea neamului ... Ceea ce s-.a putut ffmpotriva vremuriLor
a lipsei de a oamenilor este de mare [nclit rrostuliilostlru
n istoria se mai mult de prin aceasta ... "
46
LE PATRIMOINE URBAIN ET ARCHITECTURAL DE
VU PAR NICOLAE IORGA
Resume
Nicolae Iorga a a!>Sure a sa vhHe nabale, une place de premier ordre
dans La bi!bli.ographhe des villes roUJmalines, par la pulbliication de da.."UJm.en:!fl,
desc:riptions de 1<1 viile et de ses monuments, a:insi que ooncer.nalllrt la
genffie et l'evdlUiion de cet 1mportant cenire eoonomique medieV'al.
Les donm.ees hiSioriques lfoum.il5 par Iorga, ltiransposeas sUT Je pLan de !la
vi:lLe, permet'bent de re::or.naitre ,Jes etapes du developpement u.rbain ct les lois de
grouppement des dtadin.s - par quartiem et rues -, selon des tTiltenes socio-
ecoruomiqu.es, ethniqU5 et oonfessionne:Ls. Les doclliilenrts ooncei1ILEIJnt t1a confrene
des foWTel1TS, attestee au debut du xvrne siecle, corrobores avec [es docl.lttTiellts
cartognaa:>hiques, metrtent en evideruce J'organisatiJan urbatlne de cet:te i.m!Portanrte
commlLilJaute: boutiques et alteliers dans WliE! TIUte - aujourd'hui disparue - au
centre du bourg et zone residentilelle aux abo11ds de l'cgHiSe pWaiOOe sous le vocable
de St. Elie, pa<tron de Ja eonfrerile.
L'oeuvre de Nicolae Iorga, .ainsi que son adivite en ltanrt que membre et
president de l.a Comission des monumenlts histor.iq.ues, cOillW.tuent un appel pou.r
la p:O'tiection de l'heritage urbaLn e't a.rcltitteatw-al lde RoUilllanie.
46 Idem, Ce este vechea ?, p. 140-141
www.cimec.ro
NICOLAE IORGA -IN APARAREA MONUMENTELOR ISTORICE
ANDREIPALEOLOG
n contextul pe care le refe-
riri privind activitatea lui N1oo1ae Iorga in domeniul istoriei: arliei nu au
avut rin vede:re cal:iltaitea sa: de membru ulterior, de al Comi-
siunii Mon:umentelor istorice ou atit mai sa
referitor la restaumrea valorificarea monumentelor istorice. 1.
DepaTte de a fi :pierldut din vigoare, 1saU de fi dilm!inuat
scrierile lui Iorga, vizind atitUJdinea ce o
monumenrt:elor noastre istorice fi prezent, o a:otu-
alitate. Cele citeva pe caa-e ne a le formula cu ocazia
de se lnJSiariu n chip de il"JlJOdest omagiu ce vrem aducem profe-
N. iiOI"ga - al monumentelor noastre, al
acestor "documente de ale istoriei ce s-a consti-
tuit pe teritoriul Romniei.
sale, mai cu oele din 1914 1937 :rjostite din
a Oomtisiunii Monumentelor Lstori:ce, unele all"t.icole
din mai cunoscutul se'I"ihd !CU rol edooativ mobi-
lizator publicat in paginile revistei ca sale
din parlament in peri.oarla ndodelndioelor ICOilrluse de Looom1:e
du Noi.iy, constituie tot atitea puncte de care con-
lui IOI1g1a. n 1cu rolul rce trebuie racon1dat monumentela<r
noastre istorice.
Plmblema monumentelor istorice este pentru N. Iorga 5n primul rlnd
o de - de Din acest motiv,
printre accente adesea savantul face loc moralistului : ( ... ) cind
n-are romnul ce se duce o care se f.(n
stare rea, sau care i se pare ar fi ( ... ) atunci el de un
Tesponsabil.! Cel mai bun lucru este, se ntrebe romnul
este din localitate, ce a el pentru ca monumentul se
n stare, se intrebe ce ar fi putut face pentru ca monu-
mentul se ntr-o stare mai va face acest
examen de va constata pe acest monument l-a de prea
1 I. D.
www.cimec.ro
42
ori."
2
Pe plianul exametnullui de mad avem de
progresat, iar datoria de "a vedea" starea monumentelor noastre poate
constitui azi un subiect de
Conceptul de monument ;istori.c cum Nicolae Iorga,
att de "monum.ental" Clit cea de "istorie". "Dar soria el lin
1915 - monumentul istoric este mult mai muU decit atta, mai ales mai
variat, mai multiplu, mai multilateral." a pe oare !Iorga
in prejma primului mondial in oo rolul valoa-
rea monumtentelOII' llitorioe, pe oore o va dtari:filca in
deoenii'le a .... i aduce corective are la o
nrercaJre de ollasiificare a monumenttelOII' teare, de?i, ne
poate dOOJr are calitartea de 181 !fi perfe!ct :func-
dovedindu-se, echivoc, soopului prin-
cipal petnt:Jru IQ8Jrie ea a foot anume, oorotir"ea, autenti-
monuanentelor isriJolr.ilae. Astfel, N. Iorga va :prtQpune
o serie de t8i1e I0011Celptt1Jui, ,oare, trebuie
statu N1 prezent la baza naaLstre priiV'ind :m,onum.entele
istoriloe.
mo.nrumente in oare elementul istoric !Cel estetk se
adrn.i.r181bi!l In oaz avem de .a face cu istorice
r1memooate prdrrrtn--un context foom:ail. de nalt mve1 estetic. A:oestea. sint,
considera N. IOII"gla, "monumente de categorie". Pa1atul bri.nrovenesc
de la Potllogi, IOe'batea ii Sint exemplele ocle mai La
Ou i511or'io:rul Iorga a pledat pentii"U relev81t"ea
tuturor .aoolOII' monumente care even.ilmentelor.
"Memoria zidurilor", afi.lrma!r:ea a istoriei, fie duar :in dauna
esteticului, devin pentru el a:rgtlllllente pen1Jrlu li.ncluderea. a
ectilfic.i.i in rindul monumentelor :i.stocke. Manumentul ca
a evenimentelor istori-ei oonstitJUie elementul
fundamentaU .aii celtlli: oame a condUtS Com.isiunea Monurnentelor
Istorice 181proape 20 de ani. nu d001r istirnliC'ului
Iorga ai, in oanrului poUtic. se deo-
pe care lOI'Iga o tutulror oaselor care, ind1ferent de "aspetetul"
amprenta a celoll" penrtru ce N. 'Iorga de
ori. adu:c:ind exemplul Gem1aniei Italiei, pentru
ocrotiJrea "ClaiSe'lO!r memorlale", a acelor tCBiSe in oan-e au StaU aiCtivai
ale !i.IStoriei noastre mal vechi sau mai noi. Niloo1ae Iorga ple-
nu o pentru o i.JStmie .prin mQnumentele con-
fiind de unei asemenea inltreprinrlerL
elementul "istOII"ie" intreag1a a savalil-
tului privind evaluarea monumentelor noastre, argumentul estetic
la rindul o autonomie. "Orice zidire anu-
lui 1850 este din punct de vedere intrinsec artistic un monument"
4
va
2 Iorga, N., "MonumenteJe noastre opera Comisiu.nid MonumenlteJor Is'tori.oe
de Munte,
3 Iorga, N., "Ce este un ITI()nu:nront istoric". de Munte, 1915.
4 ldem.
www.cimec.ro
43
el. Asemenea zidiri sint dovezi incontestabile ale unei continui-
stilistice specifice rosturile culturale ale unei
care a cu veacurile vicisitu-
dinile istoriei.
Tot lui NiJColae IOII'ga H una din.tlre cele mai na-
intate ptrivin.d valorifiicarea m01nrumentelor istorice. Monumen.telie, orurgu-
Iorga, nu trebuie drept di.sparnte aJV[nd valoa-
re sau ci oa ansamblUJri 1cu vail.oaJre care
presupun mwt1ple de mare complexitate. Acest foarte mo-
dern punct de vedere, i 1intlrea:ga
a fost de N. Iorga din anul 1914. estet.iZante
executate de echipa ,lui Lecomte du NoUy nu puteau fi, in
decit amenidate oa oa gN.VIe ale
5
Pole-
milca in acea ecou n chllp de per-
manent avertisment. ca monumentele istoriei .noastre fie "cu
fo:Ios va,lorifi:cate" la profesornl IOii"ga un spitr1t de
un instinct polemic. In 1914 el vede B.hserica Doam-
nei - tadmkabil monl.llm(ent de lde 'aan.'taCUIZinesd al
- ntre case surpate n cursul timpului." 6 Peste
nu ma.L de 55 de ani, in 1979, am rntat ide a va-
n mod pLenar acest monument, stnim; .iillCIOII"Sebat, a.ctu.aJm.ente, de
betlonul moderne. "Stavnopoleos" se C'Ulffi ob-
serva N. Iorga in 1914, de Tot asemetnea,
ctitoria lui Mihail Cantacuzino", se de modestie na-
milele juxtapuse suprapuse ale spitalului" 7 ioc "egipteanul morman
de pietre dizarmonice ale Camerei se impune ca o fatalitate
liniile fine ale bisericii mitropolitane, paraclisul lui Nicolae
Mavrocordat." s Acestea sint ex-emplele anului 1914. Actualitatea 1011" :re-
cel 'll!n moment de
In anul 1937, enumerind pe we prinos de
pentru grija pentru monumente, N. Iorga l
pe acest admirabil descoperitor de monumente care a fost Petre Grbovi-
ceanu."
9
nu este lauida sa asupra unui nume,
aproape uitat. Desco:perirea monumentelor a fost rpen.wu riOtrgla o
activitart:e oel tot at.rit de oa restauoorea lor. n favoa-
rea descoperkii "citirii" monumentclor - tel"Ullenul "citire" di
lui I<mga - semioti'Cian "lectmist" ava.nt la lettre - in favorurea des-
monumentelor in noianul zirli:rilror Iorga se Oifl1 de cite ori
are prilejul. Intocmai ca la inceputul secolului, revistele
interbelice articolele sale, nu rare ori veritabile pate-
tice intre salvgardarea monumentelor istorice. Pentru are
5 Iorga, N., MDis:ursu.ri voi. 1,
6 Op. t i1t. (3)
7 Idem.
8 Idem.
9 Op. cit. (2)
www.cimec.ro
44
scopul de a scoate pe din cercul lucrurilor scrise pentru a-i
pune nanitea lucrurilor ( ... ) este ca un intre 14 18
ani care efort poate ce este un monument istoric,
pe un monument a-l vedea bine, iar ce l-a este
mai nu-l curwscut altora."
1
0 Indemnurile nu i se VOII'
fi suficiente firii sale atit de pasionate .
condeiul locului ( ... ) aminte ca
nu cumva vrnd un lucru bun monu-
mentul ntr-o stare mai rea decit naintea venirii dvs. ( ... ) La
la Dorohoi, la la la Brlad, la Craiova snt mahalale absolut
admirabile. Casele acestea se cu furie da oamenii de Dvs.
nu revenind intr-un mai intilni casa aceea ;
de aceea imediat o ( ... ) Recomand oare-
care n ceea ce adunarea de datini, dar mai cu
last not least, in ceea ce monumentele istorice care se
aici in preajma pe care nu le !"
11
L-am citat doarr
pe Iorga profesoa'Ul, pedagoguU, entuz:iootul mereu! optirn.ii;tul NioolJae
Iorga oe, nu afi.Timat ncrederea in purterea lde O"rdine a tine-
rillor. crescute in sentimentul cu pentru
se vor uimi de pe care ne-au
12
"De aceea
- afinna Iorga n 1937- trebuie ca Comisie a se puie
pe un lucru ( ... ) se o a monumentelor
noastre, la ultima de sat astfel, o putem
salva." 13
A salva - o a hu Iooga, o datorie
de fapt, de la care nu va face rabat nici in cele mai vitrege "Ni
s-au oferit 3-4 milioane - Com.isitUnii Monurnen-
teJOi' Istorilce in 1937 - ca la distMJ{lere sau mutarea
de atitea riscuri a monumentului de la Noi am zis nu; ei bine
nu s-a trecut peste acest NU!" 14 Pentru ca Comisiunii de-
un NU categoric, Iorga s-a prevalat, adesea, de autoritatea sa politi-
P.entru el "fiecare restaurare este o O ICe trebuia
oa ou cu eLanul ohtuz a:nodemirzatoT' ; o
ce n-a pregetat s-o dea cu diversele guverne pentru saJU
rea bugetului aJ.ooat ocrotirii monumentelor, cu benefidarii
. de care unii totul de la centru", ilar "prea
vrnd, repare cu sau bine dar ne-
competente".
1
5 O de!Ci, cum nu se poate maii !
pentru salvarea monumentelor, pentru restaur.a.rea lor presu-
pune reale existente pe teren. In termeni mdderni,
10 Iorga, N., rnonwnentele nOICIStre de rev. "CeiTC-
1930, nr. 2-5.
11 Idem.
12 Idem.
13 Op. cit. (2).
14 Idem.
15 Idem.
www.cimec.ro
45
este necesar un sistem dedzional. larga deplnge :lipsa oc-
gan..ismelor de specLalitate faptul n-are ochi. de linx
misiunea ca in toate din Romnia", ,.ni-
meni din Comiszune nu e fiind o de timp pe care o facem". 16
Coordonarea a CQillisiunilor regionale i se pare greoaie : "cu arde-
lenii ne mai mult dect administrativ, nu
se trimit totdeauna rapoarte de Comsiunea de Za Cluj". 17 Cu toate
ace\S'tea, lui Iorga sint cel mai a:desea i.aJr Buletinul
Coanisiunii Monumentelor Istorice, se "n apare
n mod regulai fiind "att de necesar" - ComiSiunii
-propagandei noastre peste hotare".
18
pentru istorie, pentru ade-
istoric, pentru sa a fost, lui Iorga.
RestituLrea istoric prin monumente nu presupune doar restau.-
r8frea elementelor de a "monumentalului" ci, in
a ceea ce nu se poate anume - savantul
- "urma vremurilor cu tot ceea ce au dus pe aripile Zor". Istoria
te piatra, o o o i o valoare in-
in ochii Din acest motiv, restaurlnd- N. Ior-
ga - avem datoria "de a nu monumentuZui
Majoritatea realizate prin grija sa oorustituie ,pledoarii con-
n favooa-ea caracterului al monu-
mentelor. Pa.re a fi aceasta o cu aten-
nu-i putem nega valabilitatea in contextul
istorice Isrt:oria Romniei are nevoie de argumente meTeu ma:i
ferme, balr monumentele aduse la. l01r cum profe-
sa Iorga, constituie in aazul nostru, aa-gumen.te1e palipabile
conoretle ale aile de C81re istoria Romniei are
nevoie.
Istoria, un fiJ.osof antic, este un dar ntors prezentului. Un
dar n aidnc cinstire, oare,
puterea de a evenimenteloc, epocilor sau perso-
oe trecutului. Un da'T ce in timp, justa
imagine a ce ne-o prin trecut, de viitor.
NiroLae Iorga, Comisiunii Monumente1or Istorice, este
pentru noi, nu va inceta fie, poarte cel mai ooncludent exemplu al
de ezitare, 'tliilei as.ern.enea
"pietre ale templului de mai tirziu" - pentru a-l parafraza pe
BLaga - N. Ionga, p1:1.im fiecare desooperilre de monumente. prin fiecare
de salv8fre, sau restauTare pe care a promovat-o, a
gat mereu noi in oronioa de am a poporului mm:n, 1a istoria eroi-
a acestui popor care - cum afirma istoricul - a neclintit
valorile culturii, darr, mai presus de toate, valorile demni-
omeniei.
16 ldem.
17 Idem.
18 Idem.
www.cimec.ro
www.cimec.ro
N. IORGA- AL ADUNARII
(1919- 1920)
GH. 1. FLORESCU, VENERA OABALORJI'A
cu ncheierea p!'.i!mei mondkllle adoptarea slllfrn.-
giului univernal, a Romniei intra intr-un nou sta-
diu al sale, fiind, cum era firesc, de prefa-
cerile tproftmde reclamate de eronomice, sociale poli.tiloe a:le
acelor Vlremuri. n inrt.reatga deaUfel, trostur1le Panil..amentului au
fost restructurate 'I'edimensionate n virtutea evimm-
de a lumii postbelice
1
Parlamentarismul a deve-
nit una diJntre temele predilecte ale politke, cu atlt mai
mult cu cit Romnia, din noi.tembr1e 1918 !n noiembrie 1919,
activitatea COI1puri.lor 1egiuitOOJre a fost in timiP ce in cele-
lalte europene, Parlamentul a ntrerupere in anii

2
S-.a vorbit chi.all", la U!I1 moment dat, de o ,pciliJtico-
care nvede.ra faptul nPaTla:men:tul treibue
a libere a poporului sub forma cea mai
mtr-o de gindili'"e de cuvlint"
3
. Reluarea acti-
padamentare, in noiembrie 1919, s-a col11S'titui.t intir-un
eveniment ,politic, in stare opel'la de refa'Ceii'e redlr!Siare a
abia paseismul acelOII"a Oaa'e
afirtn.au ParLamentul rrO!Illn putea din amintirea mall"iil.orr omtori,
cali'"e s....au succedat .ani de-a T!indul l:a tribuma Camerei, precum pesimis-
mul celor ce vorbeau de declinul parlamentarismului, treptat, cei care
refeTit 1a au re.cunoocut cu
ateeasta a cunoscut o a des-
sale 4. "Parlamentul romn- observa cineva, - a vo-
1 Raoul Persil, Le Devoir parlementaire, in "Le Parlement et l'Opinion, Paris,
11-e annl!e, no. 2, 20 Tanvier 1921, p. 114 ; Dragomir Rolul parlamentu-
lui, ll1 "Revista 1, nr. 2, 15 octombrie 1920, p. 32.
2 Gr. Alevra, Cuvnt inainte, n .,Revista 1, nr. 1,
1 octombrie 1920, p. 1 ; D. Pyk, Nivelul parlamentar, in
XI, nr. 10, octombrie 1923, p. 34 ; N. Maxim, Parlamentarismul votului
in .,Parlamentul", 1, nr. 3, 16 noiembrie 1927, p. 2; Em. Parlamen-
rismul, in "Parlamentul romnesc", nr. 17-18, 15 iunie 1931, p. 7.
3 Gr. Alevra, op. cit., p. 2-3.
4 G. Spiritul care in "Parlaanentul", 1, nr. 3, 16 noiembrie
1927, p. 9 ; Via1SJJ!e Savel, Scriitorii politica, in "ParliamentuJM, 1, nr. 7, 14 de-
cembrie 1927, p. 11 ; Gr. Alevra-., Cum privesc parlamentul guvernul
nostru, in "Revista 1, nr. 1, 1 octombrie 1920, p. 13.
www.cimec.ro
48
tului universal, e superior celorlalte, dinainte, di!n toate ipU!Ilct.eLe de ve-
dere. El e mai apropLat de inima acestui popor, e mai democrat.
Azi nu se mai proprietatea spiritul acestei ca apanagiu al
citorva, cum n parlamentele trecute nu se sfiau s-o ci ca un
drept de cei valorificat de
5
.
structUll"a a noului furum legiSlativ al erau mult de<XSe'bite
de perioada expriannJd asoensiUJnea
a celor care nu atUJnd drepturi politke. se
dealtfel, faptul Par-lamentul a devenit una dintre fundamen-
tale ale intregii areopagul mlde ctm>ul
sale viitoare. Diruco1o de aprecierile ocelora oore afi.Jrmau votul univer-
sal a nivelUJl. parlamentare, n cu perioada de
di:nanitea cind avea ochii asupra
Pa'l"l.amentului, pe care era consid.e!re oa cea mai de valoare
a Sia", convingerea era aceea Romniei
noi era n .. oea mad. a neamului nostru ... "
6
la ve-
trele lor, cei care ne idealul pe atitea dirn(puri de
in forumul legllilativ al pe lor, pentru
a ratifica ceea ce neamul nostru intreg deja Iar cel care va rosti,
de la tribuna decizia tuturor romnilor de a pentru
totdeauna va fi N. Iorga, cela pentru care Corpurile legiuitoare
constituiau n . sacra a unui popor ... " 7. Prezent in
incinta sau la tribuna ca deputat ori al Camerei,
N. Iorga activitatea Corpurilor legiuitoare reprezenta un
act istoric, n care erau cei cu demnitatea parla-
Nu o rostindu-se de la el
arni.rrtea ... n vine o vreme caJre va judeca cu totul tit II1JOaS-
tre [ ... ]. Prin 1.lii'malre oare de la noi, dintr-un Parlament
mai ales !intlr-um. timp tn care llliiilea fierbe, pdn urmare
nu se \l)Oa1:e nu aceasta a trelbuie
fie de o legalitate
8
Discutnd despre debaterul pan-lamentar N.
Iorga, se impune precizarea el se printre cei cu
acestei ipostaze, pe care a recunoscut-o dealtfel nu o sin-

9
Referind.u-se la princi..piile oare activitatea
maJrele istoric amintea " ... eu nu .am decit
mea ... ", s-a crezut ntotdeauna
a se rosti de la tribuna Camerei, sunt totdeauna animat de
spiritul
10
Investit cu demnitatea de reprezentant al
5 Alex. C. Caracteristica parlamentului romn, n "Parlamentul", nr. 2,
9 noiembrie 1927, p. 11.
6 "Dezbaterile Adunilrii din 20 martie 1923, p. 1289 (in
continuare se va dta D.A.D., oare se va indica data ; idc-m.
24 octombrie 1922, p. 660 28 noiembrie 1924, p. 360.
7 Idem, 8 iulie 192iJ, p. 252.
8 Idem, 28 1unie 1920, p. 130 ; 24 martie 1923, p. 1568.
9 ldcm, 1 9 aprilie 1922, p. 112, 358.
10 Idem, 6 decembrie 1920, p. 29 ; 8 martie 1921, p. 113 ; N. Iorga, Memorii, voi.
III, p. 121.
www.cimec.ro
49
el nu evita ori de cte ori reclamau
confesiune, "eu sunt i<>toric, oaire nu primesc orice JUJCru oa
ci supun criticei orice fapt care mi carle sub ochi" u. Pentru el conta, n
primul Tind., nu persoanele, ci "mernul lucrurilor convins fiind
" ... la originea tutll!ror- lucrurilor e>te starea de spill"it, faJCtorul moral,
ele au exact valoarea pe care le-o 12. Dezba-
terile parLamentare, in sa, nu reprezentau
partidiste. "Thte rolul unui radversaJr politic, remarroa el, ca, de un
Romn, el avind fie
de pentru ca n schimb, din partea celuilalt, atunci
cnd este vorba de participarea la opera depli-

13
. Implicat nemijlocit n procesul refacerii al Romniei
ntregite, N. Iorga va 'prerogativele parLamentare cu
convimgerea naintarea sale depindea de romnii. Urtind la
tribw1a el nu se ro5tea ca de ouvin,t al
unei ideologii sau al unui program poliltk de partid, avind [n vedere, ina-
inte de toate, interesele poporului fiind unul dintre cei " ... care are
obiceiul - cum singur sublinia -- din fiecare oovint din fie-
care vot al o chestie de H. L'esigur, s...au printre
lllnii oarre conteste rectitudinea sau chia!I" principiile, drur,
nu s...a afim1at " ... atunci cind avem in n Parlament un
istoric mare un orator de talent, ca N. oirga, ar fi fost mai bine
numai pe dnsul, nu facem noi istorie, cum dorim noi,
cu patima lipsa de 15.
ce a parte a condus care a Unirea
cea Mare, N. Iorga s-a. angaj.at la consolida!l'ea Romniei,
atunci cind <aJceasta devenise ea din punct de vedere etnic, geogra-
fic, cultUII'I3l, politk economic. activitatea n-
cu instituirea guvernului Al. Marghiloman, N. Iorga se
va afi.nrn.a ca unul dintre ctitorii primului forum legislativ
al Romniei noi.

Mereu ju<;tifimt sau nu, oonfTUntlaJrea care tre-
buia desemneze cel dinti PmJament al tuturor romnilor a constituit
p:-ir.dpalul eveniment politi.c al 8111Uludi care a urmat abia in-
cheiat. Cei care conduceau la acea nu numai ei, n
alege,..i1e .ce mmau l01c, va afiTina S8J asupr.a evo-
viitoare a poliltice
16
"ln adunare -
11 D.A.D., 1 aprilie 1922, p. 113.
12 N. O de om cum a fost, voi. III, 1934, p. 100, 106.
13 D.A.D., 16 decembrie 1922, p. 162.
14 Ion Petrovid, Prin meandrele trecutului, Ed. Cartea romneasdl,
1979, p. 265 ; Va.lel"iu Rpeanu, istorie, Ed. 1979,
p. llG ; D.A.D., 6 iunie 1921, p. 2793.
15 D.A.D., 26 decembrie 1923, p. 905.
16 Cf. Gh. I. Flonescu, Partidele politice n alegerile parlamentare din 1919, in
"Anuarul Institutului de istorie arheologie -.A. D. Xenopol .. ", IX, 1972,
p. :11:3-331.
www.cimec.ro
50
se sublima apoi -, prima aJdun.arre a tuturor romnilor, se va roncretisa
vilsul de un:iJre pe oare sufletele l CUi atita de
iluzii cu atta entuziasm. In Adunare se va
-cuttn !trebue de CliCum nco1o Romnia, - cu dem-
nitate de stat liber mare CaL."'Ie destinele cu unui maT-
t1riu aproape miilena.1r cu enormelor jertfe din timpul
Se va consolida astfel in aceasta adunare a tuturor romnilor
modul cum va trebui se neamului nostru tin lliniitele
noiilor pentru c.al'e .a CUII"S atta singe romnesc" 17. L:nplicart: direct
in de desemnare a noului Parlament, N. Iorga acorda o mare
'n catre UII'ITl1ta a se constitui acesta, ntruct, re-
marr-aa el, fOO"Ulm'Ul legi!slativ al ROIIllniei noi " ... mai mult decit oricind tre-
buie in 18.
Candid!nd in mai multe locuri, N. Iorga a fost investit cu mandatul
de deputat de Orhei Covurlui cu cel de senator de
jude1ul P'!'1ahova
19
La da:ta primului
ment al Romniei ntregite, marele istork se afla, pdntJre rei de-
a reprezenta n fonunul ea!'e 'UII'llla ,a rat1fica ceea ce rom-
nii pe oim.pUil de
Pe o VJretille de timpll':ie, cu un cer g.reu, la 20
noietmbrie 1919, Ferdinart:l, boln31v, ea !dealtfel cei
sUib cupdla Ateneului romn, declara deschiLo:;e nouJ.ui
Parlament 2. RemaJroinrl deosebite aJe unor asemenea " ... cli-
pe pentru neamul romnesc ... ", regele se declara mindru aflin-
du--se " .. .n m1jlrooul din vechiul Regat, Basar.albi.a, Bu-
covina, Ardeal, Banat unite pentru vecie in Statul
Romn ... ". Primul gind al suveranuJ.ui se .nldrepta cei care, prin ero-
ismul jertfe!le lor, au ideaJlul al ll'OOl.rni-
lor de .pretuti1111deni.. Adlres'im::lu-6e, apoi, celor el preciza "acwn
ne revine inalta datorie de a pune viitor al Patriei
pe temelii solide, astfel ca poporul romn neclintit sentinela
latine, l.a Europei. - continua Ferdinand -,
17 Prima adunare a Tomnilor in "Viitorul", din 18.X.1919, p. 3.
Hl N. Iorga, Parlament Parlament, n "Neamul romnesc din 17.VII.1919, p. l.
19 D.A.D., 26 noiembrie 1919, p. 19, 28 ; "Neamul romnesc din 24.X.1919, p. 2
16.XI.1919, p. 2. Referindu-se, mai tirziu, la modul in care a man-
datul de deputat al Orhei, n 1919, el preciza " .. .la Orhei
am fost ales cu concursul ntregei Sunt foarte tuturor
ai de<l6ebire de religie,
cari m-au ales acolo" (Idem, 13 februarie 1920, p. 525 ; N. 'Iorga, O de
om cum a fost, vol. III, p. 19).
20 Ion Constantinte5.cu
1
Din unui. fost reporter parlamentar. Camera
1919-1939 (note memorii}, Ed. 1973, p. 31.
ConsuJ
1
tanea din noiembrie -1919, n baza votului !liDi-
versal, a desemnat un mai mare de in cu
in rurma alegeri. Astfel incit, localul in
oare .."?i fosta a devenit De atceea, :noul Par-
lament S"'8 reunit in sala .Atencului romn (Ibidem; "Vi.itorul" din 14.XII.1919,
p. 1).
www.cimec.ro
51
mai mult ca oricind, se cere unirea a tuturor Romnilor iubitori de
pentru dffilega:-e.a proibkmelor interne externe, care ne stau in

21

lntl'e cei la solemnitatea deschiderU marelui Par-
lament, profesorul N. Iorga, care se afla Vasile M.
se di&tingea nu att prin cit ma.i ales prin tot ceea ce realizase m
anii grei ai
22
Pentru el, momentul n care se la
sfat tuturor romnilor avea o
"Cuprinznd pentru ntia de la Divanurile ad-hoc - subli-
nia el - membri ai tuturor claselor sociale avnd cum
nu pomenit n :istoria de dureri a
lui nostru, Romni din toate ramm:.>t.5ti, Adunare, alea-
cu de tibert.ate :U.'1ice in estJe de
sigur un fenomen nou n cel mai nalt grad interesant" 23. Dealtfel, apre-
cie.riJe tutu::'Or oelo.r carc s--au refer.ilt la actul d151Ch.ilderii prilmei oosiuni
parlamentalre Romniei f.aptul1 20 noi.emlbrie 1919
Ina/IIOa un inceput de 'Car."e vi:J. depinde naintarea a st.rutului na-
unitar romn 2
4
Al. Marghiloman, de sublinia entuziasmul cu
care au intimpinat membrii noi.llor Corpuri legiuitoare momentul deschi-
derii sesiunii parlamentare
25
Constantin Miile, la rindul declara cu
entuziasm "eri a fost ziua cea mare, in care Parlamentul Romniei-
Mari s-a adunat pentru ncheind cu "din dez-
baterile lui mai ales din lui, tragem ca o
Romnie w. Eugen adresindu-se celor in Parlamen-
tul Unirii, n numele celor atitea n vo-
tul lor, "ne-am alegem [ ... ] pentru am
crezut ciasul care este pentru neamul nostru in'cheierea veacu-
rilor nu celor cu suflet nici .. , nilci as-
de nu sintem tu eu, ci o care se strnge
in celei mai sfinte taine"
27

21 D.A.D., 20 IlJOiiembr:ie 1919, p. h Rcferindu-se la momellltul mesajului
regal, N. Iorga, observa sint
(N. Iorga, Memorii, voi. Il, p. 268). In loja erau :
cu afaceri la!l. lllliniJSitiml S.U.A., ministnul OLalllde.i,
<.cnatuJ. cu <1l Marii Hri.tanii, min11Strul Belgiei, minista1ul ItaUei,
militar aJl Ita'lileti, cu afaceri Serb:el, min.istrllll. romn la Roma,
mini.J!:tru..l romn la V.ar110v1a etc. dlilll 2l.XI.1919, p. 3).
22 Ion Constantinescu, op. cit., p. 32. In momentul in care N. Iorga a intrat in
incinta Aoteneului, ;au aplaudat inldelu.n.g. {N. Iorga,
op. cit., p. 268).
23 N. Iorga, Deschiderea Parlamentului, .n "Neamul romnesc" din 21.XI. 1919.
p. 1.
24 Deschiderea Parlamentului, in din 2L.XI.1919, p. 3; Dr. AJexi$
Parlamentul de trei luni, n "Parlamentul", nr. 1, 2 noiem'brte 1'927, IJ). ,12.
25 Alexandru MarghHoman, Note Politice, 1897-1924, vol. IV,
p. 414. Liderul conservator r'1Tlarclll, nu inltre noii erau
tineri, ,,nu a.'i<l de cum se ziocea".
26 Const. Mille, Epigonii, in din 22.XI.l919, p. 1.
27 Eugen Discursul unuia care n-a fost ales, in "Faptau, nr. 24, 22 no-
iemnri-e 1919, p. 506.
www.cimec.ro
52
cum erro de momentul solemn oonsumat
la 20 noiemlbrie 1919, nu au fost aceia care au afilrmat iP.arU.a-
mem.tuQ abia deschis nu reprezenta irnpre5ia nu
va reill?i imperativelor epocii. imputau noului forum
Legislativ faptul tirei politice nu erau cu ade-
n Ol"'ganismul ce urtma a pune bazele Romniei MariJ2B.
este fiecMe dintre poliHce oare s-au oonfii"Ul!ltat in oonsulta-
rea din noiembrie 1919 calculele sale. Rezultatele au
fost tocmai din unitatea Camerelor a
fost dintru nceput chiar cei erau n stare
cu care se confrunta atull'ci Romnia
29
dintii"e
cei caJre au era .alta idedt calculele lor, au de-
o campanie mpotriva noului Parlament, inairrlte chiM
ca acesta se fi constituit. Nu N. Iorga, vorbind despre
deschiderea sesiunii conchidea "de valoarrea ei repre-
dau aceia cari-i poruncesc se disolve
rere n--a fost de Suveran. ... " 30. PriJil tlln!Y1aJ"e, de la
nceput, pa!triot a pericolul care insfu?i
a noului Parlament, n Refuznd figureze pe lista
Blocului Parlamentar, N. Iorga, justifica subliniind
" ... nu puteam o guvernare altfel dedit cu neoosarre .pen-
tru a putea ndeplini un program servi un ideal" 3
1
Or, formula mi-
sub conducerea lui Al. Vraida-Voovod nu era n
a-i ofeii"i, cum singUJI" declatra, unei opere gu-
vernamentale care continue mplinirile dobindite in anii
La vechile indoieli de ordin politic se de
privitoare la viitorul Par1amentuluil, notnd, de
zvonurile carre cirrculau la inrceputurl lunii deoombrie 1919, despre " ... o de-
g.Nidare a Camerel01r, li s-.ar calitatea 32. Aseme-
nea erau colportate, fie de cei care
s-au in aJf81I"a organi:smu:lui parrlamentar, neaMnd cumjul de
a se prezerut.a in fie de cei de :rezultatele
in confii"Untarea abia Al. Averescu1 Take
Ionoocu, dintre cei condu-
cerea nu puteau accepta o asemenea O indreptare a
luOMlJI'ilar o putea afirmau ei, Pmlamentului, pro-
cedndu-se la o oonsult81I"e 1. 1. C. BM!tianu, rpe de
parte, SUII'Ipr1ns de suferit La impa!Ctul cu sufragiu.l un'iiversa:l, nu
28 R. Patrihlu.s, Unde ne-au dus, n "F.apt.a", nr. 24, 22 noiembrie 1919, p. 507;
Dr. Ilariu Socoliu, Noul Parlament, in din 8.XII.1919, p. 1-2. !Jiga
Poporului, Partidul Conservator Parlidul Soc:iaJiist s-au
ele la alegeri. Dar, unii dintre membrii acestor poli,tire n.u au res-
pectat oroinul de in Pru'lament (vezi Gh. I. Flo-
rescu, op. cit., p. 319-320).
29 N. Iorga, O de om cum a fost, vol. III, p. 17.
30 .romnesc din 21.XI.1919, p. 1.
31 N. Iorga, Supt trei regi, 1932, p. 332; idem, Mem&rii, voi. Il, p. 285.
32 Idem, Memorii, voi. Il, p. 285.
www.cimec.ro
53
se s.fia de a ncuraja politicianiste ale celor care se dedan-au pen-
tru dizolvaTea noilor Camere. La toate aJce5tea se apoi, calculele
celo.r OOJre nu aprobau sau nu se puteau acoanoda cu rea-
politice de atunci. Astfel, de perspectivele
mre 11 se deschideau, discutau, la 15 noiembrie 1919, " ... planul de a se
la o parte de orice -, ceea ce ar duce - remarca
N. Iorga - la dizolvarea Parlamentului"
33
inainte de in-
tninirea noilor Coopuri spectrul acestora in:oepuse
a se contura. Sesiznd pericolul, N. Iorga s-a declarat de la inceput m-
potriva unei asemenea perspective. dat seama, avnd in vedere
lipsa de unitate in runduil paTlamenta.re, pri-
mejdia nu va putea fi a se recurge la o
Dar, care? In contextul politic de atunci, era greu, nu
imposibil, de a se un la intrebare. In cadrul Blocului
Par1amentlalr, individ.uali.tste, region.aJ.ismul sau
cakulele politid.aniste ale tmor pan-tidi:ste caore luptau pentru afilr-
mare excludeau, din capul locului, posibilitatea unei co-
mune, Ln sti8JI'e contracareze dizolwmte manifestate de unii
politici. 'I'otul se complica, apoi, n in care
Camerei urma fie de un de
unanimitatea celor care cu parlamentare. Pri-
mul Parlament al Romniei Mari trebuia n fruntea sa pe unul
dilf':tre oei care, 1a 1 Dece:nbrie 1918, de la Alba Iu-
lia. O asemenea decizie e!"a de conjunctura evi-
de de pace de la Pa!ri:s :v.. Prin
w,-na:re, unui in fotoliul nu prezenta
necesare Parlamentului. s-au
modificat ntructva in momentul in care Al. Vaida-Voevod a fost inves-
tit cru demnitatea de al guvernului instituit La 5 decembrie 1919. Locul
Hber de noul premier, care incepind 28 noiembrie 1919,
de ru Carrnerei trebuia ocupat de altcineva.
Cel vizat ca nlocuitor era V. care refuzase, n momentul primei
alegeri, a primi forurrnului prurlamentar
35
Chibzuind asupra
conjuncturii inteTvenite, N. Iorga a considera el, in stare
pericolul PJ8JI'Jamentului.. Impunindu-.se ca
al va era el, se celor care
unelteau mpotriva primului PanLament al Romniei unite, cerind suv.e-
ranului o oonsulta.re a corpului electorol. Calculele sale era!U ncu-
rajate ele unii dintre politici, care judecau conjunctura
in Paul Bujor, Senatului, se declara pentru
33 Ibidem, p. 265.
3-1 Gh. L Florescu, Sistemul tratatelor de pace de la Paris politice
(1919-1920), n "Carpka", IX, 1977, p. 177-178; Gh. Buz.atu,
Un capitol de istorie - constituirea, guvernarea "Blocului
Parlamentar (1919-1920), in Institutului de istorie arheologie
A. D. XenopoJ,.", XIII, 1976, p. 135-136.
35 N. Iorga, Memorii, voi. II, p. 276.
www.cimec.ro
54
candidatura lui N. Iorga la postul vacant prin lui
Vaida-Voevod cu investitura :ro. nu era singurul. N. Iorga
a ca o dizolvante, :mai ales ce pe lis-
ta noului cabinet era propus generalul Al. Averescu. dezorientarea
de n.ceput, au fost menajamente. Unitatea
Blocului Pau-lamentului se vedeau mai muil.rt decit
OTicnd. Generalul, acoeptn.d a intll"a n noul guvern, p1etin.dea dizolvaTea
Corpmilor legiuitoare
3
i. Take Ionescu, colaboratarul generalului,
du-se abandonat de aroosta alte pernpeotive, cerea el diiZolvarea
spen,nd o consultare i-ar fi faiVo.rabi-

38
n cele din generalul a acceptat, ndelungi trata-
tive purtate cu din Vechiul Regat Basarabia, semneze o
n eaTe PmlamentuJui caracterul de AdUI1131Te
pacl.ul fundamental al realizeze,
programul guvernului. Cnd totul a reintra n normal, a
survenit momentul realegerii Camerei. Calculele politicianiste
au reiz;J:rucnit, din nou unitatea unui organism 10e nu
a se consolida. Actul prin oare se avansa oandirlaturn lui V.
la nu reprezenta, unii, tm gest de
de fo::;tulll'apottor al Marii de la Alb:a
Iuli.a. Intre Iuli:u Maniu I.I.C. intei'Venise un pact :privind co-
laborarea P.artildului cu ool Hberal.. Alegerea lui V. n locul
lui Vaida-Voevod, em ca o manilfestare a 'l.lJnei
ce viza o viitoare colabora!I'e :l9. Cunooclnld aoeste maneVtre
lor, N. Iorga, consultat de I. Pan.
Halippa, I. Mihalache Paul Bujor, declara va candida-
tUlra la Camerei, impotJr'iiVa lui V. " ... pentir:u a demon-
stra a da o contra acelor cari disolvarea" "
0

basamabenii I. Mihalache declaTau il vor sprijini, Paul Bujor
nu se mai ooniVins, cum o cu o zi inainte, de utilitatea
acestei alegeri. au iruceroat evite
orice DaJI', Seve!I' Dan secreb..'lrul lui Iuliu Maruu, la
pentru a afla acesta l va vota sau
nu pe aveau constate profesorul evita precizeze atitu-
dinea, declarind nu nimic n Ingrijora
indignarea lui N. Iorga de compromisul cu Al. Averescu,
Sever Dan pretindea includerea generalului printre ministeriabili re-
prezenta " ... un act de mare cum se va vedea
n prog1ram" 41. Dar, cu toaJte existau unele temeri in cu ale-
36 Ibidem, p. 286.
37 Gh. I. FIJOrescu, Liga Poporutui (aprilie 1918 - martie 1920), in "Carpka", Ba-
X, 1978, p. 345-346.
38 C. Argetoi:anu, Memorii, in "Magazin 1storoc", nr. 3, 1968, p. 73 ; "Viitorul din
12.XIU919, ,p. 3.
39 Pamfill Nicotae Iorga, Madrid, 1957, p. 62.
40 N. Iorga, Memorii, voi. II, p. 286.
41 Ibidem, p. 287.
www.cimec.ro
55
gerea lui V. Goldi<?, se totul ooa In prima a Ca-
merei, aceea in care Vaida-Voevod fusese ales
N. Iorga, imediat listei ministeriale, cerea alegerea nein-
a succesorului aceluia ce dmrenise premier. " ... De o
mai bine - declair:a el - in de oore
greu pe sufletul ei. [ ... ] Camera este in
moment din p31rtea unor politice pe carr'i nu le-a
silit nu se amestece n lupta

Aprobindu-se propunerea,
N. Iorga urca din nou la tribuna Camerei, declarind ceda
ace!lora .care il voiau al conviln.s fiind
ro nu oontravenea ca demnitame
unui deci tot unui romn. "Sunt - afirma el - din toate
rromm.ismului, :unde muruoa mea a putut cre-
ind o al rezultat este ntre altele f.aptul de Con-
sultindu-se Camera, N. Iorga 168 voturi, devansindu-1 pe V.
astfel a se impune ca al primului Parlament
al Romniei ntregite 1t
3
Acceptnd noua demnitate, preciza N. Iorga,
se vedea 111e'Voit sperind atunci
cind va fotoliul se va sptme " ... aid a stat un om
de n scurta cu prilejul investi-
turii sale el sublinia faptul cere nentirziat satis-
facerea unor nevui pe c81I"i, cu o lreseallnare, caJre nUJ ni-
dreptul abuzeze de dinsa, ea le-a supo!'ltaJt 1n ultimii ani.
Ea cere cit mai repede indepliniirea unei opere lde reforme cari
curajos toate domeniile ; ea cere ca jertfa de timp
pe C.aJ:'e a gJrele 1penhu a ne trimite aici
jertfa de bnni pe ca:re o face Adunare, oa aceste jerr.tfe
fi.e pe deplin fiind i.n. stare cu marele .ooas is-
toric de care nimeni nu se poate face nevrednic, ca blestemul vre-
milor cari vo:r veni arpesc asupra lUJi" ""
candidatura pentru locul devenit vacant prin numirea
lui Vaida-Voevod ca prim-ministru, N. Iorga, cum singur va
turisi, n-a daJt curs VJreunei sugestii, fiind de gndul care
va oficia, de la tribunei ca al acesteia,
va trebui nu uite prima a ei era
ururii tuturor provindilo;r Tlnecind unora dintre
lui Iuliu Maniu, cerea ;ret""ra-
ger-ea n favoarea N. Iorga a candidat m-
po1Jriva .arcestuira, " .... ca o protestarre, va nota el, cont:ra loviturii, de o ne-
naivitate, a Ardelenilor, cari, dind Internele genenrlului Ave-
resen, a mai ntreba celelalte grupe din bloc, credeau pot imo-
billiL.:.a pe o.'llul inzeit de lui
45

42 D.A.D., 9 1919, p. 68.
43 Ibidem, p. 69. V. a 151 voturi.
44 Ibidem.
45 N. Iorga, O de om cum a fost, vol. III, p. 18 ; idem, Istoria unei le-
gende: Iuliu Maniu, 1934, p. 35.
www.cimec.ro
56
totul .a fost cu a
a unui parlamentaJrism g!eStul lui, N.
Iorga a avut dintre cele mai grave pentru guvernarea Blo-
cului Parlamentar. erau astfel de organis-
mul politi>c constituit l.a 25 noiennbrie 1919, fiind, cum declair.a
O. Goga, nu peste mult timp, "Camerele se vor dizolva',
tri vor pleca 'la casele lor genenalul va ol'ganiza alte aLegeri din oare
va cu care se guverna". Treptalt,
dezorintarea vor interveni n rndul celor care se
de N. Iorga t.
6
Liberalii, de ne-
lui V. condamnau manevra lui N. Iorga acordul
con..-;idernd singu:1a a .aJCeStei comune era "blar-
marea Averescu - Goga a lor n guvern"
Alegerea lui N. Iorga ca al a fost
n chip ditferi:t de cei C<'LTe la actul
din 9 decembrie 1919. Cei mai zis ffntm.Lcit, se
acela desemnat ca succesor al lui Vaida-Voevod era V. A doua
zi succesul lui N. Iorga, presa vremii, comentind "lovitura de la
conchidea, nu temei, " ... alegerea D-lui Iorga are
o t.s. Al. Marghiloman, prezent in
la 9 decembrie 19"9, caracteriza tot ca o manevra lui N. Iorga,
impotriva guvernului, dar mai ales a lui Al. Averescu 49.
Nici cu trecerea anuor, gestul lui N. Iorga nu a fost uitat, conti-
nuind a st,rn1 sau chiaii" ilritarea oe101r ca:re voc fi in
de a-l comenta. Astfel, l<1 un an guvernului Blo-
cului, un deputat i lui N. Iorga V. Gol-
considera drept de nceput a insucoeselcr. fostulllli cabinet, 9 de-
cembrie 1919, ziua n oare se consumase cunOtSCut.a >politi-

50
. n august 1922, Zaharia nepotul lui Iuliu Maniu, readucea
in actualitate alegerea din decembrie 1919" considernd N. Iorga a
atunci o astfel "bl.amajuJ." Camerei "
1
Victor Iam.andi,
la ri.ndul n cunoscuta-i la adresa fostului indru-
la 4 noiembrie 1925, declara N. Iorga a se
al primei Oamere a Romniei noi liharaiilor,
conchiznld "epoca aceea, din feridre, a de n
pairlament131I'ismului il"omn" Unii, judecau luoruriJe alt-
fel. Fostul colaborator al ziarului parizian "La Roumanie", n anii pri-
46 "ViHOI'ul" din 13.XII.1919, p. 3 ; N. Iorga, Memorii, voi. II, p. 288; ArhiNa C.C.
al P.C.R.. C. Arge<t.oi.anu. Pentru cei de mine. Amintiri din vremea celor de
ieri, partro <a VI-a, nr. 1/1, ca:ot 31, f. 23.
47 "Viitorul" din 13.XII.l919. p. 3.
4!l A. W., I.ovitura de la in din ll.XII.l919, p. 1; Gh. Rosin,
,.Lotitura" d-lui Iorga, in din ll.XIL1919, p. 2.
49 Marghi>loman, op. cit .. p. 424.
50 N. Iorga, Memor-ii, vol. Il, p. 373. V. nu-l va ierta pentru
(N. Iorga, Supt trei regi, 1932, p. 334).
31 Idern, Memorii, voi. III, p. 324.
52 D.A.D., 4 noiembrie 1925, p. 75.
www.cimec.ro
57
rnului mondial, Emil D. Fagure, nota "n
politici banca !n mOilllentul cnd noul guvern se prezenta
pentru ntia Camerei, d. Iorga a prezentat o atitudine : aceea de
a se man1festa prin alegerea d-oole ca protestul contra ideei
de dizolvare Camerei de a fi Mani-
remar1oa el, cOI"eSSpllll1dea care adunarre vrea fie
Ca impetuosul ziarist considera alegerea din 9
docembrie 1919 un. act opus generalulJUi Averescu, oau-e nu
Padi'mentului Unirii mai mult dect un trol temporarr
5
3. Generalul I.
canu, apoi, membru al Blocului, afirma ascensiunea lui N. Iorga n
fotoliul al Camerei " .. .a salvat Pan-Laime..Tltul de dislov.are. Cu
disolvare - continua el -, 13 Decembrie ar fi dat o 54.
N. Iorga, la rndul explicind sensul atitudinii sale,
preciza a procedat astfel pentru a evita orice imixtiune in activitatea
a ParLamentului, convins 'fim sa in firuntea
nu va unitatea a Blocului Parlamentar.
Gestul marele profesor, avea valoarea unui act
"l'dai mult dedit restituirea unei politice n dreptmiJe sale
evidente - ve1ev.a noul al Camerei -, el este o
Parlamentul va va de la sine, Guvemul parlamentar
tocmai prin puterea pe care el o pen-
tru n nu nuci o totd.l:l pleca de la politice
sau poate n primul rnd de la acestea, el va mai tirziu, vechilor
o : "am crezut sorurta unui intreg regim pu-
se poate unui filosof cam <depeioot fost
rnin.sibru al lui Ioan 56.
cum ac1rul alegerii sale, pentru prima deputat, s-a con-
stituit, altund, ntr-un eveniment politic, alegerea ca al ocelei
dintii a tuturor :romnilor a reprezentat un lffi{)iffient cu
deosebite att asupra carierei politice a marelui patriot, cit
asupra ulterioare a politice N. Iorga,
ctitor al Unirii celei Mari, cobort de pe baricada luptei pentru idea-
lul se vedea ajliJil.S in ipoiStaza de a 'l.l.n dmp de pe
ca:e s.e .a:fi,nmase oa tribun saru. apostol al nemului, poate .pen-
tru totdeauna, la armele de atunci. Desigur, ideal-mi mari continuau
a fi, drur nid unul nu a se impune ca un vis, ca o a IUilui
neam intreg nu numai pe durata unei Romnia se ve-
dea cu alte probleme de perioarla de dinaintea
iocercnd consolideze unificarea
cu refacerea in timp, pentlr'U
afirrrnarea sa pe plan etliropean. Irnperrativele noilor vremuri se relevau a
51 Em:1 D. Fagure, Intre guvern, .n din ll.XII.1919, p. 1.
5-1 N_ Iorga, Memorii, vol. II, p. 3:J3. Este vorba de aniversarea evenimentelor din
1:J dB_embde 19!18.
53 Sensul alegerii de la Camerd, n "Neamul romnesc din ll.XII.1919, p. 1
N. Iorga, Memorii, val. II. p. 288 ; D.A.D., 29 iulie 1920, p.
5G N. Iorga, Supt tJei regi, p. 333.
www.cimec.ro
58
fi, ICUffi lesne se poate obs!l"V.a, mai. mult sau mai de d-omeniul
practicii politi<oe, eronomioe, diplomatice etc. Cei mai dintre rre-
Un1rii" au 11'13rotrdeze, destul de re-
pede, la imperativele noilor vremuri. N. Iorga, se pare, a
a acuzat schimbarea izbutind se celor-
se angajeze cu n a o oare-
02J::'e nu efo!'tud. Conv1ns fiind ou 'ndre-
ierea meritele s.ale vor fi recunoscute, care arr
fi atras sine N. Iorga spera, cum a
risit dealtfel, " .. .n restituirea unei politice n drepturile sale
t:vidente ... "
57
. Or, cum se lui nu s-au mplinit.
desi:gu.r, unul dintre di:riguitoaii meoan.iS-
mului politi<c romnesc, el s-a evitat la nceput, pentru ca treptat
OOI1Sitate care i se rezei"VVaSe, mai aJ.es de I.I.C.
e:a unul episodic, redus la sfera unui s1mbol. Suferind din oauza nnui ase-
menea tratament, el a nceroat sentimentul omUilui sau uitat, n
momentul in care dat seam:a nici cei crure abia n
ca tla'mare a reformei electorale, nu-i oonfereau rolul la r-afi'Ie se
La toate acestea, se faptul N. Iorga nu era omul
zilelor ci al marilor momente sau al madloc idealUII'i. A'C'estea
politice starea de spilrit .a ilustrului patriot, in mo-
mentul electorole din noiembrie 1919.
mit de ipootaza de lider al unei ,politiloe nensemnate, speran-
saJle .au n momentul n care plnnu-
rile liberalilor, modificase a noului or-
ganism parl,amentalr. Ajuns printre cei care UI'1IllaU a decide cursul
politice, N. Iorga nu se putea cu rolul de secundant al
unor pairtidiste lipsite adesea de O..ngo-
liul atta VII"eellle, nu mai supol'lta de consultant, rlvnioo,
desigur, la aceea de factor de deeizie. Dar, n momentul m care adoptase
perspectivele nu-i erau prea favocaibile. A intervenit,
numirea lui Vaida-Voevod ca pdm-ministru, vacant astfel
fotoliul Camerei. lui N. Iorga pleca de
la de ordin personal politic. De aceea, ac-
tului din 9 decembrie 1919 vor fi complexe, J:'lepeTICUJtindu-se asupr:a ntre-
gului mecanism politi.c<>-<pall'lamentar al Romniei.
ajuns al Camerei, N. Iorga a
la od;ce de pa!I'tid, respecte ,int;ru totul prerogati-
vele paT}amentare
58
AdreGndu-se ale"?iJor n noua el de-
" ... eu reprezint nu ,ceea oe putea .reprezenta ca Lndivid, ci sen-
timentul de ordine demnitate al acestei Camere"
59
de respon-
57 ,romnesc" din ll.XII.l919, p. 1.
58 D.A.D., 12 febrt:.arie 1920, p. 500-511. N. Iorga a opta1t pentru man.datuJ de de-
pulta:t al Orhei. Ales prCI)edin.te al el a n.CI'ICdin-
condurerea ,.Neamului romnesc" unui comitet fonmat din Z. Florian, R.
G. D.. &raba Se.. (D.A.D., 10 decembrie 1919, p. 81 ; "Neamul
.romnesc" d[n 16.XII.1919, p. 2).
59 D.A.D., 2 martie 1920, p. 861.
www.cimec.ro
59
unei asemenea primului
P,31rlaunent al tutmor 1nomnlor declara "" .. nu a ndeplini nn
alt roJ dect acela al unui nici o al dezbateri-
lor acestei [ ... ]. Eu pot avea mele, eu pot avea
mele de partid, mele de idei ; cnd sunt aicea nu pot re-
prezenta nici partidul, nid de p31rtide din oare fac parte, nid
nici sentimenteLe mele politilce" Go. principiiLe n
conformitate au care exeocite N.
Iorga de orice alte considerente, convins noul Par-
lament aiVea o misiune care II'Iezilda n mtifioaJrea actelor prin
OCll!'e se 'Ulliltartea precum a tratatelor
nale ncheiate n aoost sens, la oare se responsabilitatea n001Illa-
interne asigurarea 61.
Ocupnd fotoliul el s-a confruntat de Ia nceput
cu o stare de spirit care contravenea rosturilor parlamentare. Incercind
prentmpine orice noul al Camerei s-a
cum va mai tlrziu, la vechile lreS1Iltimente,
colaborind cu toate partidele, indiferent de sau clasa
pc care o reprezentau. conlocuitoare se puteau
adresa, de atunci cnd nu in limba lor Nu
o a OPgQnizat excursii prin pentru basarabeni
bucovineni, cu scopul de a le face cunoscute arta culturale ale
Vechiului Regart
62
Cel dintii g.nd al .adesea, a fosrt: acela
de a asigura " .. .:in mele demnitatea Came-
rei" 63. aceasta, att de care l domina era
de considerente de orrlin politic. Nu putea accepta ca Al. Ave-
re;;.cu, abia ilntrnt n Ln ros-
in mCJI111entul precum in unele
.anteriOOJre sau llilterioare, N Iorga se s-e
mc:newelor averescane trebuia prentm,plne sau evite,
manevrele nu in ultimul rnd, avea de luptat cu nen-
saru care s-au consti-
tu1t, din .neferiJCi.1re, intr-o a c(l([llpromiter.ii parlamentare din
perioada oe a uarn.at primului mondiaJ.65. La toate acestea, se
temerea nesiguranta. regelui, oore, declara n-a voobit
nimiinu[ de dizolvarea putea oridnd schimbe
rrea G6. Dar, N. Iorga era animat nainte de toate, de aspi-
indeplinirii marilor interese al la realizarea era chemat
GO Ibidem, p. 864.
61 din 20.X1.191.9, p. 1; "NeamuJ romnesc" din 18.XII.1919, p. ,1,
62 N. Iorga, O de om cum a fost, Yol. III, p. 26 ; idem Memorii, voi. II,
p, 291, 295.
63 Idem, Memorii, voi. II, p. 288.
64 Idem, Supt trei regi, p. 334 . .,Neamul romnesc" din 9.XII.1919, p. 1 ;
din 12.XII.1919, p. 1 ; Eugen T d. Iorga la in "Fapta"
nr. 27, 11 dec.embrie 1919, p. 559.
G5 D.A.D., 10 aprilie 1922, p. 494.
66 N. Iorga, Memorii, voi. II, p. 288 ; idem, O de om cum a vol.
III. p. 25.
www.cimec.ro
60
contribuie Parlamentul. Vorbind, dealtfel, de opera com-
de 1a inceput de o improprie unefu liDtlretprinlderi de o
asemenea 8llllploare, el va conchirle, cu o
" ... de atnnci dizolvarea Paa-Lamentului a fost necontenit pe tapet zi
de zi, anume ziare aveau misiunea de a o spune zilnic" 67. Obsedat
specbrul :misiunea sa dintr-o diJmensi,uni semni-
apoi, chiar de 1a primele aJe Camerei, atmosfera
in care se dezbaterile nu era una nfruntnd
celor care nu 1-au VINt N. Iorga s-.a a<fiJrmat, dintru [nreput, oa
al ordinii al parlamentare. Ori de cte ori era
nevoie, i-a sprijinit, cerind fie pe cei pentru prima
ou demnitatea de al A vegheat ca n ocgarusmele pa'laanen-
tare fie reprezentate toate politice, indiferent de ideologia
lor. Dind, de cuvntul lui Gh. Cristescu, reprezentant al Partidului
Soci.aJist, el se 'l"idioa celoc U imJ)ieklildau
rugndu-i " ... pe omul caJre un puternic curent [;n
i numai o indrumare pentru a fi
folositor Romniei" 68.
a lui N. Iorga s-a complicat in mod deosebit
n momenrtul in caJr,e a intervenit demisia lui Al. A verescu. Prin !l"e1JM6o>erea
s.a din oobinetul Blocului Paa-lamentaJr, generalul incerca
o dizolvarea Parlamentului. N-a lipsit mult ca gestul atit de bine
calculat, Corpurilor legiuitoare. Acuzndu-1
N. Iorga nu dect o treime din liderul Ligii Popo-
rului determine pe Al. Vaidar-Voevod demisia ce-lui
abia instaLait n fotoliul penta-u a fi :reales. Generehbl era sigm
prooedindu-se astfel, N. Iorga nu va mai voturile
necesare roalegerii saile. Refuzul al arelluia care adrusese attea
servicii nu ca general sau comandat de ci oa al
a salvat, o rpria:nului Pmlament
al Romniei intregi,te
69
aceste indderute, oare a se oon-
st1tui in avataT'Uri inerente ale mandatuluL N larga a;vea
puterea de a 'l"eveni la de um.de, lreferi:nrlru-se
la luarea Plevnei, de tutUJror Romnia lde atunoi
reprezenta gloria dintotdeauna a unei glorie care se cerea
n timp, nu de manevre pdliitid.aniste
70

Demisia lui Al. Averescu n-a Gestul gene-
ralului a fost urmat de retragerea din cabinet a lui O. Goga. Unitatea Blo-
cului Parlamentar se ve-dea din nou V. oei din jurrul
nu au iflltirziat impo1Jriva
71

67 D.A.D., 29 iulie 1920, p. 534.
68 Idem, 11 deC1ffibrie HH9, p. 88, 90 ; N. Iorga, Memorii, vol. II, p. 289 ; i<le'l'll,
O de om cum a fost, vol. III, p. 25.
69 N. Iorga, Memorii, val. Il, p. 290-291.
70 D.A.D., 11 1919, p. 87.
71 Eugen in "Fapta", nr. 28, 21 dece-mbrie [1.919,
p. 576 ; N. Iorga, Memorii, vol. II, p. 296.
www.cimec.ro
61
Speculnd datele unei asemenea oonjuncturri, l1beralii au nceput declare
Parlamentrul in care .pusese atta incredere nu QOl"espundea
naltelor sale fiind dominat de intrigi politicianiste,
patimi personale, etc. Adoptnd un ton oficiosul liberal scria
forumul pa.r1amentaa- avea inainte de 'toate " ... fie amvonul
de unde se glrusul oonvingerilor desinteresate sinc&e, tribtma
care dea ooces brme1or surfletelor de binele
de a oontrr-ibui la pe toate terenurile a PaT'la-
mentul .astfel trebue dea pilda mamiJ, vie a CUJge-
robite numai marilor probleme" 72. Campania de presa
era de liberali caife urcau la tribrma
Camerei. a se intimidat de asemenea acte partidiste, N. Iorga
cu greu ocdinea dezbaterilor 73.
Eforturile sale erau adesea oom[pl'Omise nu numai de
ci de perman.entele ale sau
ale care mereu voiau ceva. Chiar primul ministru se
nmpun:dttor pe N. Iorga de votul de b1am
pe care 1-.au constituit dean:isi.He ministeriale soovenite actul din 9
decembrie 1919. el, la rindul marele istoric se
dispw suporte toarte unei asemenea !Conjuncturi.
consolndu-se la gindul attea l cu revenind
la ele, va mai multe decit cele pe 1care i le oferea demni-
tatea de al Camerei 74.
Dar, avind de a asemenea de neincredere, N. Iorga
revenea la tiriibuna cu gndUJI"'ile de la inceput.
nu o momente de Astfel, la
29 decembrie 1918, intr-o zi de nceput de care voia
rugereze un inooput pentru primul Paa-lament al de pre-
tutindeni ratifica actele din 9 aprilie, 28 noiembrie 1 decembrie 1918,
prin care Romnia devenea ea Cu acest prilej N. Iorga, vorbind n
numele "n mijlocul celui mai mare mai greu
pe oare neamul I106tlru 1-ta purtat pentru dreputul Basarabia
Bucovina, smulse vechii Moldove, acele mindre ardelene,
caJI"i au fost cele dinti
istorice a integrale, au proclamat pe rlnd
reinwaJI"ea lor n Romnia Prin singurr t3Jcest fapt,
celor mai sfinte principii proclamate de dreptul nos1ln.l
fl.l5ese un iJdeal de veaiCIUiri devenise pentru. totdeauna o realitate". Dar,
a fost nevoie ca rostite de romni la Alba
Iulia .file oficiailiz.ate de "Ca :al ei - declaJI"a [Il
oontinuaJI"e N. Iorga - ca tm1ul d.iJnibre acestei Romnii
dintre oore a purtat sute de ani prin cele mai mari
primejdii, cu steagul romnesc SDaJrta a neamul1Ui intreg, n
numele Romniei mutilate de ieri, care strringea n inima ei atta
72 n Viitorllil" dim 18.XII.1919, p. 1.
73 D.A.D., 24 decembrie 1919, p. 252 ; N. Iorga, op. cit., p. 297.
74 N. Iorga, op. cit., p. 299.
www.cimec.ro
62
din jalea nstreinate, in numele Romniei care a
plins cu a :eu ei in care n-a fost om dnstit,
caJre nu n sfnta sfintelor a sufletului s;IU dorul
un.ilri na1ionale de a ne jertfi p2ntlflu ace<ltSta, simt
fericfu-e de ICl putea n nume1e al tuturor, a:ccst
solemn perubru viitoru1 nec--:rnttlui n pentru vecie unit. Romnia
o avem, o vom o vom ntregi". Ca de attea ori atunci,
N. Iorga se afirma, de ca om al marilor zile. apel
la conluc.ra:re, el oo::>ea celor sub cupola Ateneului
romn, " ... ceeace poate nu s-a acum, [ ... ] ceeace
ne poate fi pent:IU o ei, dar ceeace ne este pentru
totdeauna"
75

A doua zi, N. Iorga se vedea
neV'Oit asemene cu un "mic totw;i de
a proceda n fel nct Parlamentul contribuie cu la inno-
irea romne5ti ;
6
Dincolo de inerente debut,
activitatea Camerei incepuse a se contura. Nu se remarca,
printre 13iltele, ac'i "primw Poclament al Romnti.ei demoora:ti-ce depline
-se El acum un suflet. Elementele de felurite care il
compun, cu ideologia, cu sentimentalitatea lor se se
intr-un oontact oare nu poate fi 'l"odnic de La nooput" 77. Cu tOOJte
acestea, zvonurile despre apropiata schimbare de guvern, de dizol-
varea Parlamentului, devenea tot mai 78. Cicio Pop, pre-
mierul interimar, terorizat de perspectiva demisiei, avansa ideea
dezlbaJteriJor parLamentare, ntrerupte pentrru. de ahia:
1 februalrie 1920, s.au intoarcerea n a pMm.Uilui ministru. Refu-
zind a da CUIT"S uno.r asemenea opinii, N. Iorga ffncoooa pe
politicianul tii"ansiJvan, decLarlnrlu-i o asemenea nu pUJtea fi
a fi n prealabil, Camera. Dar, Cicio Pop,
pentru care spectrul demi:siei devenise o monoman.ie, se
inflexibil, decl.anind F&ditn.and putea fi in sooul
unei parlament.aa-e. Avind n vedere o81ptul presa
discuta deja desp:-e o asemenea punind-o pe seama regelui
lansndu-se, astfel, in N.
Iorga nu putea fi de aoond cu intrucit, consecin-
ei ar fl fost de-a dreptul dezastruoase 79. Incercarea de a nu-l ames-
teca pe rege n probleme care pri-veaJU pail'larnen demonstra
faptul Camerei suveranul nu avea o prea mare
ncredere in de intr-o
" .... primejdios de
80

75 D.A.D., 29 decembrie 1919, p. 306 ; "Neamul romnesc" din 3I.XII.1919, p. 1.
76 D.A.D., 30 decembrie 1919, p. 310, 317 31 decembrie 1919, p. 338; N. Iorga,
op. cit., p. 305.
77 Eugen Minciuna tn "Fapta", nr. 30, 4 ianuarie 1920,
p. 603-604.
78 N. Iorga, Memorii, voi. Il, p. 314.
79 Ibidem, p. 322 ; idem, O de om cum a fost, voi. III, p. 29 ; idem,
Supt trei regi, p. 338.
80 N. Iorga, Supt trei regi, p. 338.
www.cimec.ro
63
ntr-un .asemenea context inltern, au S'lllrV'e'Jl.it .alegerile in
o81I'e Liga Poporului a un suroes deosebit. Des.igUJr, La aooa
popularitatea generalului atinsese cote Nici o grupare
nu .aJr fi o ntr-.o oorrlruntare Victocia
sa, in alegerile era explicnld 11.'1erZUltateJe
dobindite de oonaniiliitoni!i generalului, N. IOI'Iga va deo:La'l'a, nu peste mult
timp, succesul Ligii a fost favorizat de faptul guvernul n-a opus
ff.n Th.ansilvalllira
81
Se se prooeldeze la fel
in Vechiul Regat, dar .aid deja defi.ni,tJLvate li:stele de
n momentul in oare suif'Venise Blocului, prin care se
de la a face opozi1ie generalului. atitudine era in cazul
lui N. Iorga, crum inooroo el se explice, de regretul pen'br'U
lipsa lui Take Iooescu Al. Averfficu din Parlament 82. pare
o oasemene.a ea putea fi Nu IC'U mua
tiJJljp in N. IJwga se decl.ara, ela un advers31I" nein-
duplecat aJ generalului. Nid in 1920, sentimen,tele sale nu enau
altele. Dar, dizolvaJrea devenise o chestiune
aproape N. Iorga resentimentele, tCllfiJrmin-
du-se, dintr-o ca unUl care voia repare de la
alegeri, in noiembrie 1919, a Ligii Poporului. nu numai el gndea
ntreg Blocul, dealtfel, semnase care favoriza succesul Ligii
in alegerile Procedind astfel, att guvernul, ct N. Iorga sperau
amine demi.ls.1a ministerului dizolva!I'ea Parlamentului. pentru
moment, aru, reUO?it. Era a1ar, un aoomenea paU.ativ nu plutea
-constitui o Nu deailt:fel, HberaJ'ii arfimlait.l Pa!I'la-
mentul ffi'la mail i11lt:.Emesat de sa dect de .activitatea .pe mre o
Raferindu'-6e la openspelotivele Cor;puriJIO!I' legiui-
toare, observator conchidea pentru a evita dizolvarea, acestea
ar fi trebuit se orienteze o in
stare garanteze unele poliltioe 8
3
. Cursul !interne
[nvedera faptul guvernllll. Blocului P.arlarnentaJr se alfla :in
pragul destituirii. In activitatea
de o asemenea stare de fapt, 1100I1Ja, .preconizart:e
84

Camerei erau din ce in ce mai agitate. Asaltul mai
ales preshmioJ.e liberale deooobit de insistente. N. Iorga era
CIQil'lVins schimbatrera de guvern de<Venise
85
la inceputul lunii
martie 1920, Al. Averescu aJfitrma regele il desemn.ase deja ca virturaJ
succesor num.ai faptul nu i se gamntase dizolvocea:
1-.a Mlli:Ze
86
Boli113iV N Iorga se vedea obligat
" ... eu aci reprezint nu ceea ce putea repre-
zenta ca individ, ci sentimentul de ordine demnitate al acestei Camere.
81 N. Iorga, O de om cum a fost, vol. III, p. 20.
82 D.A.D., 29 iulie 1920, p. 534.
83 Cronica in VIII, nr. 1-2, iantlal'ie-februarie .1920, IP 33.
84 din 10.Il.1920, p. 1.
85 N. Iorga, Memorii, vol. II, p, 334, 340, 348.
86 Ibidem, p. 351.
www.cimec.ro
64
Eu nu pot ad - ncheia el - n unui ttUllult persistent"
87

din nou, a intervenit ceva care insenineze, pentru o zi, atmos-
fera dezbateri-Lor, oferindu-i lui N. Iooga un prilej pentlru rosti
in intregii crezul dintotdeauna. O din Lon-
dra, de I. Pelivan, reuniunea in capitala en-
a recunoscut unirea Basarabiei cu Romnia. Urcnd la tribuna Came-
rei, N. Iorga declara "ceasul cind dreptatea acestui neam se
n !urnei ntregi, de pe urma jertfei intregului nostru neam, e
desigur unul din cele mari din istoria
88
Ziua cind a
rostit aceste cuvint-e, care exprimau gindurile tuturor rromn:ilOII', a repre-
zentat pentru Camerei o zi de care va aminti
ntotdeauna cu mindrie :oo. Aceasta a fost desigur ultima
zi a unui interludiu parlamentar ce n-a mai durat prea mult.
De fapt, N. Iorga nici n-a avut timpul necesar pentru a spere
intr-o ndreptare. La 9 martie 1920, la o ntrevedere cu Ferdinanrl, acesta
i sa de a-1 indica pentru investitura
pe Al. Averescu, a dizolva Parlamentul. Pus in unei asemenea
decizii, N. Iorga, nu demisioneze din
de al Camerei, au1gajindu-se n.u-1 atace pe general.
DesigUJr, aceste angajamente nu puteau evita o oarecare circumstan-
de cadrul in orure se purtau Amindoi
torii se de faptul
vor reclama abandonarea adoptate de comun acord, se va
proceda ca cum suvernnul nu se angajase cu nimiJC de :rUmeni.
Convingerea lui N. Iorga, regelui, era in caJZul in OOJre
A verescu aJr fi fost silit guveTneze a dizolva Parlamentul, noul
minister nu rur rezista prea mult. Or, inbr-o asemenea regele,
obligat adapteze, declara ar alege guvernul. La rindul
le nu se sfia se afla in suve-
r.a.nului, n even.bualitatea in oare rur fi cel preferat, " ... voan
incepe o sper voiu putea da jos Ministerul in
cteva luni"
90
Jl!decnd regelui, N. Iorga a
fuses-e deja Nu-i decit D<lll" el nu era omul
m altJcinev,a in. locul atit timp dit nu era totuJ.
pierrlut. Apoi, convins n cele din demi,sia guvernului,
de dizolvarea PaJrlamentului, nu vor putea fi rprea mult timp
amnate, N. Iorga, circumspect, luat unele de prevedere.
se faptul la sugestia sa, au fost depuse din parla-
proi'E!ctele legiJor privind profesionale,
refo.rma
91
. Cum nu mai avea nimk de pierdut, el e ncercat
87 D.A.D., 2 ma,r'lie 1920, p. 861-862.
88 Idem. 6 martie 1920, p. 925.
89 N. Iorga, O de om cum a fost, voi. III, p. 28.
90 Idem, Memorii, voi. Il, p. 357.
91 Gh. Buzatu, op. cit., p. 144-145; Ioan Scurtu, Politica a guvernului
Blocului parlamentar (decembrie 1919 - martie 1920), in "Revista arhivelor",
n:. l, 1975, p. 50-51 ; idem, Proiectul de lege depus din parla-
n martie 1920, 1n "Analele Istorie, XVIII,
nr. 2, 1969, p. 87-97.
www.cimec.ro
d5
procedeze in fel incit destitukea oobinetului BlOC'I.llui Parlamentar
ca de punerii in a unor II"adi-
cale, care contraveneau programelor de celelalte politice.
Refuzim:l a respecta lui Vaida-Voevod, c8ll'e ii ceruse amine
depunerea in a reformei la mtoazroerea sa, saJU. sfi-
dnd N. Iorga 1-a determtnat pe 1. Mihalache
inailnteze demisia, astfel n
dOIIl.eni'Ul progN!nlului agll"ar al guvernului
92
Recurgind la modalitatea
parlamentare, Adunarea se afirma dintr-o ca
un organislm. politic in stare nku'Il!te prerogativele regale. In .aceste
la 13 martie 1920, guvernul Blocului Padamentar, se vedea
obligat prezinte ,demisia. In zi, Al. Averescu depunea
mintul, fiind apoi prezentat Parlamentului. Primit cu n
noul premier prOII"og.amea dezbaterilor prurlamentall"e, .pentru
un interval de zece zile, timp in care urmau prelua departa-
mentele, iar guvernul incerca se edifice asupra existente in
Suocimtul expozeu de general cu prilejul in
a. fost aplaudat de ILberali, conservatorii o parte
a de A. C. Cuza, dindu-i-se a
parlamentare ii erau vor ostile
93
Chiar primise asigu-
de conlucrare din partea liberalilor a
din ifixin:d !Unele generalul se vedea confruntat,
dintr-o cu ale
va putea continua guvernarea a dizolvarea Parlamentului
ales in noiembrie 1919. Acceptind, de la inceput, recomandarea regelui de
a nu se arunca in viltoarea unor noi electorale, premierul
abia desemnat s-a convins, de la primul contact cu vechile Camere,
orice colaborare cu acestea ere dinainte
La rindul N. Iorga, la curent cu evenimentelor, se
ca PMlamentul fie dizolvat cu insta.l.all"ea noului
guvern 9". Dealtfel, o demisie, .came putea oricind provoca
dizolvarea Camerei. Prorogarea dezbaterilor parlamentare l-a
la demisia
95
Folosindu-se de acest va incerca
evite dizolvarea. a adopta o atitudine de el declara
" ... a se atinge cineva de P.31rlament ar fi o a se
dizolvarea acestuia ar ntrzia refacerea opinie
o cum era de ru;teptat, I. Mihalache, dr.
N. Lupu 1. Borcea semnau, de N. Iorga, o scrisoare in care
Vaida-Voevod era asigu.Ntt vor face totul pentru ca PMlamentul nu
fie dizolvat
96
In timp, N. Iorga incerca demonstreze regelui
92 N. Iorga, Supt trei regi, p. 360; idem, Memorii, vol. III, p. 325; vol. IV, p. 146.
93 D.A.D., 13 1920, p. 1081.
94 N. Iorga, O de om cum t1 fost, vol. III, p. 34.
95 ldem, Memorii, val. Il, p. 3SL
96 Ibidem, p. 367.
www.cimec.ro
66
dizolavaJrea Prall"Lamentului ar 111ePI"ezen1:.a o ffiaii"e primejdie pentru
dinastie, ntruct, insinua el, "cel nou, ori al lui Averescu, ori al nostru,
ar lua contra Regelui" 97. de Ferdinand se
convins de vechile legiuirt-.oare. DaJr,
Camerei nu mai avea ncrederea n asemenea promisiuni, care
puteau oricind fie emandate, surprinzindu-1 De aceea, nu
la gndul de a demisiona, gind lui I. MihaJiaohe,
Bujor, dr. N. l.Jupu !?i Gr. Iunian, W. 20 Illiall'!tie 1920
9
8. DaJr, nu em siglllr
aceasta era oea mai cu .a!Jit mai mult ou dt unii inooroau
nu mea moti'Ve demisioneze, intrnoit, "Guvernul rure
de patru luni cel mult; Regele v.a trebui consulte
Camerelor". cum ar fi rfost mai bine procedeze, el apela la
sfatul dr. N. Lupu I. Mihalache, le convenea demisia, deoarece,
astfel, regele avea un motiv pentru a dizolva Parlamentul. n cele din
a consulte mai dntii membri ai BlocuJrui
PaJrlamentar
99
OpiniHe acestora erau foaa"te diJferite. n
frunte cu Vaida-Voevod, revenit in ntre tianlp, cereau ca
a Parlamen-
tul " .. indeplini misiunea deci va orice Guvern"
100
O
asemenea nu putea fi de N. Iorga. o
cu atit mai mult cu cit
nu la ra.doptamea unui punct de vedere 1oomun. BUJjor, de
se arnta demisioneze din de .al Sena-
tului se .riJdiJCe mpotriva guvemului. I. Mihalache
in proiectul de provoace astfel
dioolvarea. NUilllai energke ale lui N. Iorga. dr. N. Lupu
au calmat a1mos.fer.a
101
8JC6t.era. se petreceau dn ultima zi a proro-
Or, la data inaintea Parlamentului, atit noul cabinet, cit
cele18ilte politilce ernu obligate de afi.Jnme
atitudinea de problemele oore se ridicau n Romniei. Al. Ave-
rescu, prezentind cerea, de la inceput, concursul tuturor
pentru existente in avind [n
de a nu vexa pe nimeni.. n a Camerei, primul care s-a
referit la expo.ze'Uil generoJll\.l:lui a fost ,J. I. C. care se ranga1a
sprijine punerea 'in a .guvern<1ment00. CuMntul lide-
rului liberal, n-a avut scontate. n loc calmeze, atitu-
dine.a sa i-a kitrat pe cei ahia de la guvern. Imediat i. I. C.
BrMiranru, Ja tribuna Camerei a urmat luliu Manil\.1. ce deda<rase
97 Ibidem.
98 Ibidem, p. 370.
99 Ibidem, p. 373.
100 Ibidem, p. 374. a fost la 14
martie 1920. Nou'l organJ.sm politic, care reun.ea Pa.t'ltlidul Democl111t,
Partidul a d:r. N. Lupu, era condus de N.
Iorga.
101 Ibidem
www.cimec.ro
67
accepta ultima schimbare de guvern, aprobind oa V. O. Goga
intre in acestuia, au
cind au afLat ce urma a fi de lor
in Prurlament
102
. aUturlinea, Consiliu.lui Ditri-
gent preciza ultima schimbrure de guvern nu s-1a cu respectarea
principiilor pall"lamentare, 'inrt"Jrluait, n fiMlntea a fost adus un cabinet
C8lre nu Cam,erelor. Dintr-o viabilitatea noii lfor-
mu[e ministerioale era sub semnul O oolaborare pa!I"lamen-
a Poarlidului cu guvernul er.a, dintru in:ceput, Actul
Parlamentului devenea, inevitabil. Pdn sa,
Iuliu Maniu venea in sprijinul guvernului, a se gindi la 1
3
.
Devenise cLrur faptul toote de reconciliere
nici un rezultat. de celelalte politice vor
releva faptul diwlvarea Parlamentul'lli nu mai putea fi Astfel,
Gr. Iunian, vorbind in numele
se declara categoric impotriva guvernului, aducind in proiectul de
preconizat de I. Mihalache respingea intregul
program aNansat de genero.l, ronchlzind "guvernul 3JOe'Sta, in unire
cu vechile partide politice, a venit ca reformele noui cinstite
sincere democratice !" 104. O I. Buz-
dugan, n numele Parr-:tidului din BaSoaiNllbia:.
a eJCpozeului de AL Averescu ero de dr. N. Lupu. Acesta,
pentru a pecetlui soarta Parlamentului, conchidea, adresindu-se
averesoanilor, !in oore venit la putere
constituie o de Stat". a.taocurHor, primul ministru,
aplaudat de libemli, 1-.a impresionat, in mod deooebit, acu-
de Iuliu Maniu, care guvernul pe Cialre-1 conducea
era antipall"lamentrur. spre sunpriDderea tutUJror, AL AvelreSC'U prezenta
decretul de dizolvare a Camerelor 15. Convins in fruntea trebuia
generta!lul, inainte oa dezbaterea ex.pozeului acestuia se
incheie, Fer'dinand semna deoretul prin care peoetluia soarta primului
Padament ales 1n booa sutfragiuJ.ui uni:versal, prin consultarea tutUiroi"
romnilOII" intre 'ale patriei loc.
Decretul mmerelor a manifestaJrea celOII" mai ne-
atitudini a tutu.ro:-
ap!,audau, clniind romne". N. Iorga oon-
sidera jooul de culise la crure asL<>ta..<;e o O. Goga, de
nu numai el, puteau ascunde
106

O ntrebare, a De ce N. Iorga,
ce manifestase de attea ori de a demisiona, a
102 Octavian Goga, ... 1930, p. 180.
103 D.A.D., 26 martie 1920, p. 1089.
104 Ibidem, p. 1095.
105 Ibidem, p. 2004.
106 N. Io.rga, Memorii, vol. II, p. 375; idem, in "Neamul romnesc"
din 30.111.1920, p. 1 ; D.A.D., 26 martie 1920, p. 2004.
www.cimec.ro
68
la Procednd astfel, ar fi evitat '\JJllei con-
cedieri umilitoare, care scotea in faptul in disputa sa cu
generalul, acesta a iBlvut de In primul tiind,
se convinsese sa' nu ar fi fost cu de
nimeni, evitndu-i pe basarabeni. Apoi, cu mai spera
scaunul contind pe faptul n rom-
oridnid ipllltea interveni ceva care modifice salU antllleze ve-
chile gnn.deam - va el mai ti;rziu - demi-
sionez { ... ], mi s-a pe e mai potrirvit
oare putea II"eSerVa sumprinderi, a 107.
Pll"irnul al Romniei Mari ncheia inainte de
a fi toate ou :fu.s.etse nvetSrt;it. Perioada
in oare a a fast :foarte iffi" problemele pe care treibuita
le rezolve erau deosebite numeroase. La toate acestea, se
faptul noHe legiuitOOJre erau lipsite de ntrnlcit,
cei mai par;LamentaJri: se miau pentru prima in ipoo1:taza
de ai Inainte de toate, trebuie amintim po-
litice reprezentate in au adoptat o atitudine antigu-
contriJbuind prin la ta!I11n&ea n forumul
legiS.latitv aJ. a progi:"181Il1Ului de refoame de g'UIVernul Vairla-
Voevod 108. Indiferent, de aceste politice, activitatea
primei Camere a Romniei nDi justifica tmtuzia')IIllul increderea ou CaJre
au fost intimpinate apoi dezbaterile celor care in-
a croi drumul a. romnilor. Inf.ru.ntnd
u:nOI'Ia sau altora 1
9
,
oare [Jmplirurea i.ldea1lului s....a arfimlat ca un
coroLair al ceilor mai inalte dintre dintotdeaUIIla ale tutlllror ro-
mnilor. N!u purt:.em vortbi, de aJCti.vitatea "PoclarnentuJ.uil Unirii",
a o lega de liil fruntea pe care o va numi
"Camera mea", a lui N. Iorga 11o. "!memorabil - aprecia Barbu
Theodorescu - acel timp, durata intregii sesiuni parlamentare
de acest de ideal Sub strMuci:re-.:'1 ochilor sutb vl-
vorbirii sale s-a proclamat oficial, la 29 decembrie, Unirea tuturor
romnilor ... " 111. d.intlre cei oare s-4au ,referit la 1pos.ta:za
a :matreltUi. istoric au :rocunosCUJt rulul deosebit jucat
de acesta n scurta guvernare a Blocului Parlamentar 112. N. Iorga, la
107 N. Iorga, O de om cum a fost, vol. III, p. 36.
108 Mircea Ion Ardeleanu, n Romnia. 1918-1921, a II-a
Ed. 1976, p. 158-167 ; Mil'C'a T. Mllilat. Parti-
dele politice alegerile parlamentare din 1919. Guvernarea Blocului parla-
mentar, in ".A.rutile de istorie", ntr. :1, 1974, p. 59-64.
109 Cf. Gr. Alevra .. , Cum privesc parlamentul guvernul nostTU, p. 12-13.
110 D.A.D., 12 martie 1921, p. 121.
111 Barbu Theodorescu, Nicolae Iorga, Ed. 'tineretulud, 1968, p. 360.
112 Of. Cioculescu, Amintiri, Ed. Eminescu, 1975, p. 221 ; D.A.D.,
8 decembrie 1921, p. 56.
www.cimec.ro
69
rindul ori de cte ori s-a referit la prima a Romniei noi,
exprittnat bocuria de .a o fi prezidat. ZHele n care rproolamase, de la
tribunei parlamentare, u:nirea tutui'Ior
apoi, unirii BaS3!Mbiei cu au reprezentat, cum
va dealtfel, cele mai fericite zile din sa
113
Ales de re-
pentru a le veghea a le ndruma activitatea, N. Ior-
ga s-a afirmat a fi, o omul z.i:lelor decisive, ale acelor zile in
care un neam era chemat singur viitorul. Incercind a de-
a ;revedea ale zilei de 29
decembrie 1919, un oroniOOII' al arelor vremua-i nota "dl. Iorga S-'a do-
vedit in zi necesar. pentru domnia-
sa, bUJCU;rie .pentru noi" 114.
Cel dintii Parlament w Romniei Mari marca inceputul unui stadiu
distinJOt in parLamentare Pentru prima n
istori.Ja Parlamentul se eorusHtuia intr-un !farum ,aJ ntregului neam,
unde romnii aveau dreptul se asupra destinului lor. Nu
ool CaJre s-a afl.at la oonducerea Camerei, n
a fost N. Iorga. ce, in 1907, cei care in picioare
de la um. la altul il ca ales al la:r, nvestlndu-1, pentlr!u
prima ou demnitatea in 1919, cei :care pe
cimpul de ca R<lllllnia in ea 1-au numit
in fruntea sfatului care urma confere legalitate actelor prin care se
ildealrul In1ielrvlalul in .oare s-.a aflat !fotoliul prezi-
s-a COnstituit, intr-un inceput al unei noi etape
a parlamentare a maTelui istoric.
NICOLAS IORGA - DE LA (!HAMBRE DES DEPutts
(1919-1920)
Resume
EJn novembre 19t9, eurent lieu les e!ootions generale,s \l)Our la Chambre des
deoputes et le senat. Ces ASS1mbl.ee5 aV1aiieillt pour principal mission de i"atifier
l'un.ion de toU5 'les Rowna.ins en un seul Etat, r6a.lilsee le 9 avril 19.18, 1e 28 novembre
1918 et le 1-er decembre 1918. Pour la premiere fois en Roumanle, les nouvelles
Chambres furent elues au suffrage universel. Elles siegerent Bucarest. Le 9 de-
cembre 1919, Nicolas Iorga fut elu president de la Chambre des deputes. Les
representants de la nation manifesterent ainsi leur reconnaissance au grand
professeur et homm.e d'Etat qui avai!t 1utte sans II'ep1t pour que la g'f'a.n.de Roumanie
"'lit constiltuee. __ \
HJ N. Iorga, Memorii, vol. Il, p. 303 ; D.A.D., 13 martie 1924, p . 1804.
114 Cf. Camera unui reportor), ln "Fapta, nr. 30, 4 ianuarie 1920,
p. 615.
www.cimec.ro
70
En qu.aJljrte de p.es,i,(blt de 1a Chambre, Nicolas Iorga 100nsidera que cette
Assemblee avait une milssion hisl.orique. Ni:oolais Iorga ne s'erigeat pas en chef d'un
parti poliltique. Il a dildge les debats de la Chambre avec i.Jmpartiali'te. Il a c-u en
YUe seulement les interets generaux de la Roumanie, et, selon ses conseils, les
deputes B'ciopteretrut, pour aas granJds problemas l'ordre du jour, des so1illltions con-
formes ces interets. Nicolas Iorga a preside les seances de la Chambn! des
deputes, lorsq.ue fu.rent approuves les al!tes que avaien.t decide l'union de tous les
Rownai:nf;. Selon son propre temoignage, ce furent les journees ~ s plus heureuses
de sa viie.
Nicolas Iorga a cesse d'etre president de la Chambre des deputes le 26 mars
1920, lorsq.UJe l'Assembiee fut dissoute. ConsiK:lerent ses grands meri.tes, les el.effieurs
lui resterent fidcles et il fut reelu deputes jusqu'en 1932.
www.cimec.ro
NICOLAE IORGA IN PARLAMENTUL ROMANIEI DIN ANO
1913-1914
MIHAI MATEI
Din vastitatea, complexitatea extrnootii.lllana cuprindere a prO!ble-
ma:ticii abordate de marele Lorg.a in studii, artioole precum ffn neobo-
sita sa .particirpl8ll'e la a Romniei
ne-am aplecat cu asupro ceea ce cred o oon-
de prim ordin n a anilor 1913--1914, ani
de virl, pentru. ckurificarea n
refo:-mei agrare a oelei electooale. Pe scurt, con-
textul n care se de ale partide[oc au cunoscut
o n anii 1913-1914, la oarre ne referim n cele ce urr-

ntreprin.-.e de diferite guverne pe ecooomic, n po-
litka snt tot mai evidente n farvOialrea dez-
capitalismu1ui inidu.<;trial bancall" ca a btJII'Igheze n
Legile de incurajar-e a irudUIStll"iei n perioada
1886-1892 ndeosebi cea mijlocie ca sprijin social-politic a
celei mari, prin lor acest proces social-economic.
Pe de parte, de oontinue ailie in
special 1907 o serrie de legi ntreprinse de bumgllezie oare
nu dar pentru dezvol-
tarea pe ca1e a agriculturii, .reduceau ,:;.fera feudoa.Je
puternice in de la sate. Ca Ul'1!11are n se 'in-
scriu tot mai mult interesele
a social-politice a n peri-
oada se nsori lupta maselor din provinciile de s'tllb
pentru eliber.aJI'1a ururea cu patri,a, dezv;oltin.du-se o
tot m,ai ,obr oare, .antre-
nnd ntreaga n lupta pentru
s-o n .anul 1918 1 decemlbrie.
Pe plan ideologic se nfll"untaJU ideile progresiste in cu dez-
voltarea a b oare e.ra int.eresat poporul romn n eta-
pa bt.m1glrezLa cele retJrooig.I'Iade de a Romniei ca
in care .erra
Burrghezila nu e.ra att de incit o eoono-
in favoarea economiei oapiltaliste, a
www.cimec.ro
72
cum nid nu putea din cauze promoveze
suri de avantajare numai a sa.
n ce .aiparatul de stat, aceasta a jucat Ulll rol deosebit n
promov.area dezideratelor di.feritelor guveme. In n
care statul o n favoarea de a conso-
economice a el juoa n acea cu :tot mrocterul
de un .rol poz1tiv, pf101giresulsoc1al.
T.re.buie faptul n ajunul primuluii mondial,
cu toate pr:ogresele nll'egh;trate, agrioculttl!r'a prin exce-
cu predominarea oamcteru.lui cerealier cu rondament la
hectar.
Problema a ag.rkulturii, in lin ca-
racte.rul de in puterniJCele antatgonisme eoonomico-so-
ciale eare conf,runtlau a Pll"'Oblema
provooo adnci sociaLe. Axul ei coentraJ era. n acest
stadiu, a lui pentru masa
exploat.aJI'Ie'a a
Pentru a pe care N. Iorga a -a'V'I.I.t-o de
sprijnitrea n prurlament, este necec;aor reamintim dispunerea
din fisloa:l ce s-a efectulalt, .cu unele
lipsuri, n 1913; din totalul n de 920.932, aproape
292.000, deci aproximativ 32%. cu intre
1
/
2
ha 2 ha, nu
asigure numai de pe ce-l La
acesta se 300.000 de care nu au fost n-
la ptenJtru nu imjpozite, astfel, peste 45%
din aveau insu.fident. in cont.Mst cu marea
proprietate oare imen."Ste
Intre anii 1905-1913, potrivit sbatisticiJor ofi.cia!Le, proleta-
rHor al a fost in jUJrUl cifrei de
300.000 1.
din 1907 au reliefoat necesitatea a
de feudale, a problemei agll'are in fa--
voarea mase1or lal['gi ale 2.
din 1907 precum muncito-
n unor alte mari evenimente petrecute pe plan intern
extern, s-a ajuns la o a politice din
de clasele dominante tau aibOII'Idat o
mai oe zise ,r:efornne, menite n spriiJjinuJ.
litpsirt:e de sau cu a:oorde dreptul de vot
unor categorii mai moari de dar oare in realitate
rea maselor exploatate IIlllpiedioall"ea dintre clasa mun-
citoare
1 ag:rare in Romnia., 1908-1921, Eldittum .poUticli,
1967" p. 75.
2 Nicolae "P,C.R. - al ltJiP'tei democralbice
a tpoporu.L'Ili romn, al muncirtore%i sociale din Romnia ,
Ed. 1966, p. 20.
www.cimec.ro
73
Anul 1913 o n Con-
de 1x>t mai grele, participarea la cel de-al doilea bal-
canic, samavolnkii:le .au dus la inte.nsifioorea
. .Aicest lucru il face pe C. Stere declcm-e in pa!I'lament
"pentru toate vii ale a:cestui neam evenimentele din
perspectirvele viitorulu1 apropiat nu mai ... ". el ce-
rind dreptului de vot, pe baza colegiului unic pentru
de oaJiile "intregirea II'clortnei ag.mre, atirt n !Ce ocrotirea muncii
cit pentru a trece n inti:rziere lJa nevoie,
prin eJtpropriere a oel 2.000.000 ha. a. Se mai namte
"manifelstu];...prog.rarn" aJ. partidului din 1911 inscrie ideea reformei
agrare de cea ce .reionmei electorale modificarea 4
In anii 1913 1914 pr;oblema a votului nniversa.l fac obiec-
tul unor ample ftlll'UunoalSe in parlamentul in presa de
toate n .studii profunde, ca tlliTilare a unor puternice
cei'Indu-se aproape in unamimitate cum1 Sipunea deputa-
tul Stelian !PoQPeSCu in din 29 noiem\hrie 1913
g11"aJbnice pentru a. evita o nenorocire" s.
La anului. 1913 este adus la putere un guve.rn Hberel. crure
in unna alegerilor o majocitate in pal["lament dar
nu ediifioatoaJI"e pentru ceea ce preconiza teoretk prognamatic
6
Propuneroo de modifiloaa-e a a stirnit in Adunocea deputa-
furia conservatorilor : P. Ga.rp lund cuvint propunerile ce
s-au snt ,pripite, clasei de teme-
liile diruastiei periculoase chiaJI" pentru
7
In parlamentul noo .ales n decembrie 1913, in care guvernul libere!
majoritatea, problema refarmel'OI' devine
Din cine era Adunarea (Poa!I'1amentul) anului 1913,
n .oare N. Lorga era ales'! doa:r citeva nume de P. P.
Ca!rlp, M. Maa'ghiloman, G. M.Jrrescu, C. Stere, I. I.Jahov.all'y, Barbu De'Lat-
vtran.cea, N. C. Filitti, Al. N. Tiliulescu, V. C. Bacaa-
I. Dllica, N. Fle'VIa, Gh. S. V. S. Mortun, Thke
Ionescu, dr. C. Anghelescu, Titu Maiorescu, M. Oantaouzino, I. Caliroeru
189 de cele trei colegii.
Amintim N. Iorga este ales deputart, intrerupere din
anul 1907, prima fiind candidat ales la A fost un deputat, un
prurlarne!'llbair, de istoricul ce de fl(IJpt de la :prilm.a
a prilfl l&gile ail.e orea1Jorilor de demnitate ...
din Moldova, astfel tot ce fusese mai bun la se
dohn.dind arta vorbirii de 1a "Oonu" Costache Iooga, primul avocat cu
t.ra lua forme majore in copilul avocatului Nicu
8
Liceul de la
3 nr. 10-12, 1913, p. 106-107.
4 .,P.N.L. M.a.nifffitul programatic al par:t.idului", 1911.
5 Dezbaterile de vineri, 29 noiembrie 1913.
6 Almanahul ziarelor 1915.
7 Dezbatenile din vineri, 21.02.1914.
6 N. Iorga. Pagdni de l, Ed. bibLiografie de Barbu
Teodorescu, Studii doC'U1Tlente, 1968, Ed. pentru literaturA, p. V.
www.cimec.ro
74
cel de la ndeosebi il pune n cu sociaJ.ismul ooea
oe-1 faoe continuu "mila de oameni, de orioe om, cu atit mai
cu dt e mai nenorocit".
9
Cine IOl'ga n furtliiOOalSa Adtu1Ja1I'e a din anii 1913
1914? e.re ll'eCtmoocut profesor la Uni<versitatea din BUlCUJI"efiti, post ocu-
pat prin concurs din 1894, membru corespondent al Academiei Rdrnne,
conduce "Neamul oomnooc", "FLoarea daruriJ.or", avea un nu-
impresionant de articole, de de istorie, expunea con-
conJdooea Partidul Romn, primul discurs
parloam.entar dedkat problemei Institutul de studii
sud-est Europene (1914) ceea ce-l pe deputatul Gr. Ptrocopie de-
cLare "este un pentru noi.. fa.ptul adunaJrea are oa deputat un
om de vailloa.t'ea d-lui un de talia d-sale este nu numai
partizanul reformelor pe le propunem, daJr aii' V1rea mer-
gem ce<va mai departe". 10
1n sale de auvJnt cu a!l'gumentele istori.oului proble-
ma votul universal, lupta de el1bemre a romnilor din teritoci-
ile ocupate, promovaTea limibii T!Oilllne, inclusiv n raporturile dilplbma-
tice etc.
Este mereu impotriva luptelor sterile dint,re paJrtide pentru spune
el "luptele lor nu Sint altoe\lla dect simple oortUJri de familie, lupta cini-
lOII' .n. :Ju,rul UIIlUi oo. Ele :se pen"brtu fiecare voic;te stea la
putere se cit mai mult timp, dar se de minune
dind e vo.I1ba .popoll'ul in robie 11
Ref&itor la proiectele de reforme supuse Depu-
N. i'a cu'Vilntu1 de mai multe ori. <Ce in
diin 13 deoetmbrie 1913: este 'bine totdeauna gindim "vOObJm aJVJnd
inaintea o un popor" ... intr-o de
a acelora pe c<JJre se statului ll'Ollln
am rost dintre laJOeia roore attn aiV'I.lt temei ca
oe poate provoca nu cumva asupra ace&-
tuli.
1
2 N. Iorga foce cu din 1907 dn o
celor partide devenite "istorice" "consrn"'Va.torii
snt de oameni care resping reformele ... oameni carr-e p2
steag n oea mai a ei" ... , despre liberali
arfirnna de multului snge a
pundere grea o lor ... ei, liberalii sint ocum
din oai\J2Ja lor. Snt printre d.illiii proprietari ego-
snt bl.lli'Ighezi care nu decit banul, sint ai politicii". 1:1
partidul conservator trebuie se sprijine pe in rndul nti
pe veche a boierilor lui cel M3ire, in cu
luptau sub srteagUJrile sale" ... "partidul conservator trebuie opuie
9 N. Iorga, O de om, 1, p. 134-135.
10 Dezbaterile 1913, p. 125.
11 Facla, An. II, nil". 1, i'anuari.e 1'911, p. 5.
12 Dezbalterille 1913, p, 118.
13 romnesc", An. 1, nr. 104, 3 mai 1907, p. 803.
www.cimec.ro
75
planului ide refartne .al liberal un alt plan, oare pleoe din
istorioe, din durata f.ami.Iii, care tre-
buie si'1 nainte de toate a a!Vea oa mai mult patriotism, iuhi.Jrea
pentru tot trecutul penttu oameni care n de re-
in forma cea mai acest trecut, c1asa de mari
bLruitori oruri snt de pe .arenda.<1ilor din :Moldova
din Muntenia". H
N. Iorga era foartedur de unele minore, de
peroon.aJe, ce amintesc de Zaharita 'Drahanache, F.arluride. De
exemplu, in din 16.XH.l913 deputatul Za:halr.atff, fost ministru de
oore i se la dOSia!I'ele afl.ate 1a prefeotura
capitalei, cuprinzind toate depuse de
":in oontro ldamnului. director al ziarului "Dreiptatea" refe<ritor la
un inel." 15 Indignat de asemenea in din 17.XII.1913 N. Ior-
ga l pe Camerei : "nu d-le
de are un desavantaj? ii lipsesc feres-
trele care se deschide pentru a aeresi unor 16
Atituldinea de sprijin1re ra era de N. Iorga
pem1-anent, in ori-ce ocazie, mai ales dil!l 1907, incepind cu acel teribil epi-
taf testament "Dumnezeu ierte"
17
publicat in "Neamul I'IOill.nesc",
continund cu numeroase aa-tiloole criti.ae 1a adresa n
oa in unde a fost peste un an director.
18
Cu o echi'Voc rin din 4 marrtie 1914 N. Lorg.a afilr-
: "d-lor, eu ored in materie de proprietate de drept electo-
ral tilf\.1 da1i nimic, ci numai
ceva... cind e vorba, se dea nu e vorba de o
ci e vorba de restituirea vechiului: proprietar n drep-
tul pe care nu 1-.a uitat at.und cind simte
ocela are o cu el, aceasta nu este o .nchipuire a
lui, .ci aceasta eSJte o amd.ntire C31I'e in smletul Lui pe
care nici o lege nici o n-a fost in stare le .
19
Cit reforma N. Iorga -a1ci are o :
"n materie de drept electolr.aJ. tlretbuie voteze >aicei cunosc care
eunooc oamenii, mre sint de il8!r nu cine ce
eare CUiffi a tenminat patru cLase ... eu oood orioe care
bilrul in bani, in s.inge, aoela trebuie parr-tidpe 1a politi.i
a ... in vremurile vechi a participat la
... , acestea noi, Regulamentul Qr,ganic
din 1866, a-cestea au despuiat pe de dreptul de a condure 20
In contrast flag.na.nt cu a-reste opinii una conservatoare :
in loc de cuvintul expropiere s-a.r fi spus ne....am fi
14 Dezbaterile ddn 13.XII.1913, op. cit., p. 1913.
15 Idem, p. 132.
16 Ibi-dem, p. 133.
17 Romnesc", an. I, nr. 87, 8 martie 1907.
18 N. Stci.an, Moartea unui s<Jiva.nt, N. Iorga, Ed. Eminescu, 1976, p. 303.
19 Dezbawrile op. cit., p. 122.
20 Idem, p. 130.
www.cimec.ro
76
mai declara N. D. Ghica, mare nu se poate
da s-<Ur face ar fi o "erezie
o in oontrn neamului nostru. 21
Se izbucnirea primului mondial a dat .pretexrt guver-
de a suspenda efectuarea prealabile eXlproprierii. In se-
sil\.liOOa din noiembrie 1914 P. Ubera:l stJib pretextul gm-
ve" a scos de pe ordinea de zi problema J"erfom1elor, oare a astfel
pentru o de trei ani, fiind din nou la ordinea
zllei in 1921. de cuvnt la obiect, ,pline de patos ale deputatului
N. larga aspre indulbitabile despre regimul inuman
aplioat romn oontrilbuin.d astfel lra uUerioore pe
care statul le VIa lua in continuarea oole istorice.
Resume
Par la plume - dans ses etudes et articles -, de meme que par une infatigable
partiaipatian diTec:tle, ef!ec!t.itve, la vie IS!OOila!le et politique .roumaine, le grand
homme qui fut Nicolae Iorga s'est attaque aux complexes, etonnants
par leur portee et ; nous en avons selecte ce qui represente, il notre avis,
une oontrilbu't.Wn parbilculiere la vie parJementaire des annees 1913---11914, annees
dOOisivfiS, ou tl'on vd!t se defini..r les posi,'tions des jpai1tlis vis--vils ne-
Oess.i.te d'une refOIUDe ag.r.adre et d'une refomne tHeeltorale.
.A.pres ile6 mourvemoots rontinus des paysaJl5 et fij)ecila[ement apreg 1907, une
sene de lcriS et emanant de la boUl"g\eeC))Si.e elarg:iBsaierut. IOOndliitions f.avo-
riSan.t un dew.loppement capitaliste de l'agrkul:ture (etn :IJa sphere des
ralations feodialles qui encombmienrt eJlJOOre les viUages) mais sans orien pour
amel.iorer la situation des pa)'ISoa.IlS. Par IOOn,Sequen.t, les interets de la paysannerie
s'a:ffimnerent de plus en plus dans la vie poli:t.ique du pays.
La question agraire, pas enoore resolue, provoqlJiai,t des mouvernenm SQciaux
profonds; le "clou" en etai.:t l'inequiltlable ir6pialr1t.i:td1011 de la lterre, 50il inSIU:ffisance
pour les rnasSEIS ilarges de .paysannerfue, J.es arrerages, ll'eXIPloitta!tion dmpii!Pyable
des gMI!lds propni.etaires terriens.
Dans ses prises de posi:tio.n dans des deputes Niicolae Iorga met les
arguments de l'hi5t.orien aru service de l'honune poLilt.iqtre ,pour soutendr 1a cause
des paysans, le suffu-age universel, le combat de libenatdion des Roumains :des 'ierri-
tloires oocupes, 1a promotion de Ja IJangue roumaline, dan!s J.Jes :ropporljs ldipliomaltiques
inlcl usi vement.
Nicolae Iorga manilf15te une a'tiitude ferme et constante, nette, &anS eqlliivoque,
en faveur lde la reforme ei de La Joi electonaLe, H crirtique vi:vernent !l'injuste
reJ*llrtitlion dJe lla IJ)I'qP!iete, rl'or4re sociral, en demold.sSan:t les :repHques de SE$
QPposants J.'aroe de brilli1a!rutes argumenta.tions, en une con'tni.!bution
particuliere dans l:a tentative de resoudre le probleme des paysans en RoUIIlllanie.
C'est une deiS rorlsons IPOUr :Lesquelles aujourd'hu.i nous 11e venenans et Le rres-
peiatrons.
21 Dezba.teri<le din 21.02.1914.
www.cimec.ro
NICOLAE IORGA IN NEAMULUI ROMANESC
(DECEMBRIE 1940- VARA ANULUI 1944)
TRAIAN UDREA
Era intr-o miercuri, 27 noiembrie 1940, cind o de legionari
zmulgerea profesorului Iorga dela masa de luaru din Sinaia au comis sce-
lerata de a curma acestui ti tan al culrturii
uniJvensale.
Cel care crez din reintregirea intregului neam romnesc in-
tr-un singUir stat unitar, oare apoi de .pe unui demo-
cratic pusese scrisul m slujba fruntalrdili()I' amenin-
de fascism <I"en.rizionism intr-nn legiona-
rilO<I" de Ioa mai de trei luni dictatul fascist de
la Viena.
Asasi'Ilatele de la Jilavn, uciderea lui VirgiJ. :MadgeaJrlll a mat1elui
savant om de atitudine Nicolae lol"ga au provooalt un val
de indignm-e rumpotriva legiona<I"ilOII' patronilor lor Ecoul aoees-
tor a zguduit generalului Lon Antonesou
ooloahoretorilor provocind o confruntare in cadrt\.1 con-
siliului de din 28 noiembr1e 1940.
Genera!lul 1. Antonescu, de dovezile de incre-
dere ce i le Hitler recent, la cu prilejul
Romniei la Pactul 'I'ripw-tit, adopta o contre asasinilor
legionari cerindu-le chiar demisia in bloc din guvern pentru o re-
maniere dLn oare fie oei care masaorele. Spre a-1
spll"ijini, oolaboretorul a.propiat MihJai A. Antonescu prezentat
chiar demonstrativ demisia din de ministru al ca protest
mpotriva crimelor comise de legionari, demisie care, nu i-a
fost legionm-i in cap cu Horia Sima pretind a nu fi
nimic despre '8.5iaSLnartele .oomise; mmn departe in guvern dar,
n schimb, S!nt accepte interdic-
portului de legionare in sau
unor sau !intreprinderi.
Revolta a opiniei publilce 1m,po!Jriva asasinateloc ,comise
in primul rind ecoul uciderii a mm-elui Iooga, a determinat
s1oparea pentru o weme a bestiilor Legionare de la noi
Condus pe ultimul drum in afara familiei de un grup restrins de de-
admilratori, in ultima nu ei vie-
www.cimec.ro
78
time ale bandeJor legionare, profesorul Iorga nu a putut fi moanentat cin-
stit pomenit n Zeci de ocademii, de
din numeroase in unele (Turcia) chiar procl..amalrea unui
doliu ofidal pentru un mare prieten al istoriei 'rl.JJreiei au
aJriborat insemnele de bun pentll"u marele dis-
nu prima e<vooarre - e drept a.-1 pomeni nomi-
nal pe profesorul Iorga - .avea s-o un - pe atunci - istoric,
intr-o a tinerei "F1amUJra" : "n primele sale nu-
mere din 1 15 noiembrie 1940 lre<vista aproape in in<bregime
articole, poezii (cola!boll"a intre M. Be:liuc), fll"agmente de Simion
AV1!'am Ianru, N. evoca n-e.drept.:11tea dicbatului de la Vie-
na restabilirii mutilate in
1940.
ln al treilea 1 decembrie 1940, inchinat Uni.ri.i de Ja A1ba
Iulia, Ion Dimitrie Suciu in articolul 1 decembrie 1918 evocind
gree intr-<O ou Ar-
dealul precizeze "olrice ll'omn trebuie considere sta-
rea de ca ceva: provizoriu caii'e lat prima rom-
mai se va ca un turn de carton".
ln aJrticol, I. D. Sudu prilegul evoce pe unul din cei
mai 'V.aJjnkti pentru reintregkea neamului la
ultima sui1aJre a d!repturiJ.or istorice ale romnilor aJS1.1ipY'Ia inrtreg"U!Lui teri-
toriu locuit de ei din cele mai vechi timpull"i, de totdeauna.
Evocind perioada profesorului Iorga, I.D. Su-
ciu se exprima textll)al : "Oind un om a incercat ne arnte declinul
spre care mergem, cind a inooroat ridice tot oooa ce este
romnesc la gradul de sfint, a fost prigonit l?i OllTlJI.)lit".
Critioo a politicii de ooda-re in
drar mai a.Tticolul can-e incrimina a<;a<;i!'l.rurea p.r.Olf60:-ului
Iorga au atras interzLceorea "Flamurei".
I. D. Sudu pe atunci asistent unive'!"Sitar, va evoca intr-o
(nr. 1, 15 maJrtie 1941) figura fostului pro-
fesor UII1ivensitaJr [ntr-un articol ("Ni<Xllae Iorga") de fotog,rolfia
iht5tll"ului. in caJre oondwmni.nd faptul aoosta fu.sese asasinat ca
un orimirual de rind conohidea cu curaj : "E cea mai ma.re ce va aco-
peri istoria Un geniu care n-13 cunosrut e8!:e
a luptat pentru izbinda .romnismului .a fost omornt. Istaria va ju-
deca".
acest articol, I. D. Suciu oaJre em oodilrector al IN:'Vistci este
scos din conducell"ea revistei.
Dar rebeliunii, multe <Jlte voci s-au deslegat.
dictatorul Antonesru dori.nd se c:-ezind n felul B!cesba nu
va mai fi asociat n ochii opiniei purbHce .cu crimele din cele
cinci luni de guverna.re va permite unor
reviste mai sus ; - se:ie
"Vremea" sub o oonducel!"e 26 ianuarie 1941 ; "Tribuna"
,,Transilvania" -Sibiu: romnesc" dar mai ales "Ar-
www.cimec.ro
79
dealul" oficiosul aa'ideleni etc.) sau organiz,aooa
unor de atitudine dintre aoestea -
Istoriei literaturii romne a: lui G.
sau ancheta 60 de sate nu putea evoca-
rea S81Vant, om de litere Nicolae Iorga de la a
:se mplineau :n iunie 1941, 70 de ani.
Seria articolelor celei de a 70-a a
terii sale a fost - de articolul lu1 1. D. Srudu
mai nainte amintit - de GheOII'ghe 1. n11r-U!Il artiiool Nicolae
Iorga in nr. 4 (1 iulie 1941) al "Revistei regale" 1.
"In Ull1ma tragediei - aJmintea nu ma'i ilustrul la <:ate-
dra La {l();Ilt},UJooooa il.nstLtutuhui de istorue - de-abia de s--a
ddioat un gl-as pentrTU a rosti un <:uviilJt de pomenke".
Un alt valoros istoric roann N. ideSichidea primul pe
1941 aoJ. lui "Re'V'Ue historique du Sud-Est europeen" cu un artioool oma-
gia:! la adr'eSJa fondatorului
Nesenmart, darr d.atamt penei lui C. C. Giurescu - cu care defunctul
dusese polemici n deceniile trei patru - p'l'ofesotM.l!lui
Iorga un n cart: ce se sublinia operu lui oa p'l'Opor-
ca declarind era prea de vreme spre a se putea
rosti o euplrin.zind 1ntreag.a a<:tivitate a lui
N. lorga oon<:Mdea : "Noi ne in mormntului adu-
cem omagiu cuYenit acestei
2

o a membrilor A:oaldemiei Romne din
28 malMie 1911 consaorote 1celui .oe prin aJCtivitatea
sa noi acestui inalt for de atitu-
dine la 15 mai 1941 A<:OOemia va organ:iJza o come-

"Everuirnentul zilei" din cele mai patetice .art1oole oma-
giale".
"Araademia - intr-unul dintre ele NiJOOlae Jianu -
pe Nicolae Lorga. intreaga ioel tot ce
are ou.rnt, demn nalt va partitcipa la
Este taina destinului frngerea a unei de
mucenic al curltUJrii al 3.
Ion Vim.ea, o zi mai tlrziu, n zi.ar intitula articolul Un
titan ce evoca marile merite ale lui Nioolae Iooga pentru pro-
gresul cultocii romne?ti el stllb1inia : IOII"ga
cea parte din rasa a Tita.nilor, de oore natl.llra ne la
pri:n cite un trimis irolat. Acest trimffi ne-a i.UJbm a crezut
in noi. La> sufletul 1ui a ores.cut noastre "'
1 Gheorghe I. Trei 1944.
2 "Rev.Ls;ta t. X, 1940, p. 491. revista ca de
1940, in nealiitate a cu o mare intirziere in anului
1941.
3 "Evenimelll. tul zi lei , 15 mai 1941.
o4 ldem. 16 mai 1941.
www.cimec.ro
RO
un final angajament: "intru amintirea ta, pentru odihna ta, vom
nvinge"
5

Vor mai evoca pe Iorga n acea prevestitoall"e de noi
pentru neamul nostru 1941, Victor Ef:timiu despre
Teatrul lui Iorga 6, Pei'Ipessici'US despre Stilul lui Iorga , Ion Pillat O per-
sonalitate cu relief de
8
, C. DesNnul
unui romn ("Moartea-i o pentru el, un me-
mento dureros pentru neamul nostru"); Liviu Rebreanu despre Animato-
rul iTIIComparabil ("N. Iorga a fost - spunea autorul - a
fost cel mai farm.mbil oreer pe care l-;a produs nearrllllll romnesc

9
; Radu R. Rosetti N. Iorga, istoric militar, 1. Simionescu Vrful
de munte
10
; Ionel Teodoreanu Noapte 11.
omagial N. Iorga din 15 i'Uilie 1941 al revistei "Vremea" la
a \Un rol important l-a jucat pe atunci
:neobosiJtul Vasile Netea, istoric publici6t de mai til'ziu.
Ciodullescu semna de asemenea un aJI'tiool omagia! N. Iorga
12
din oare mi voi permite citez un : "Nu ne mai e
intrebalrea, in ce chip fesltiv s-.rur fi :zi!Ua de 17 iunie care l-aii'
fi pe N. loOI"ga la masa de luOI'IU. Sintem sigUII"i
la asemenea ar fi orefuZJat-o pe aceasta intre hotaJrele
s:frlteoote. Ne-ar fi indemnat se'Ver, de la orice buclllrie, ce
ne vom inwed.nid fim cu la un loc, n pe caJre le-a
cuprins cu pasul cu visul" t3.
A.nglarj.area Romniei lin de paa-tei Axei a cenzura, a
impield.icat lwgi omag:iaJ.e in a tuturor celor ce-l
pe Iorga. lo0n. Antonescu echipa lui in aventUJra
nu mai e1ra11.1 omagierea .auto-
rului "Sfaturilor pe ntuneric" a ultimelor articole de de
de revizionismul teritorial agresiv al Axei pe care-I
profesase savantul n ultima a sale
14

Iorga fusese Istoricul Iorga constituia pentru orice
patriot romn simbolul neamului intlr-un singur stat unitar,
ceea ce era 1n cu politica de a.servke
a Romniei la interesele imperialismului german
hitlerist.
In anii oe voc l..liiiilla evocarea sa a operei sale Wl mai fi
d001r in cJI"C'Uitul inchis al academioe.
5 Ibidem.
6 ., Vremea, 15 iunie 1941.
7 Ibidem.
8 Ibidem.
9 Ib!dem.
10 Ib!dem.
ll Ibidem.
12 .,Curentul literar", 21 iunie 1941.
13 Ibidem.
14 Arti,ole adunate publicate recent intr-un volum prin grija Ste-
lian
www.cimec.ro
tU
Era firesc oa o serie de discipoli colaboratori ai N.
nes.cu, Mihail Berza, AUJrel i.n primul rind
la conducerea catedrei, Institutului la fotoliul de academici-an Gheo1ghe
caute prilejua-i pentru evocarea omului, profe-
sorului sava'Illtului Iorga.
Un prilej l va constitui redeschiderea Institutului de Istorie univer-
"N. IOII'ga", oare ea un omgiu potrivit epocii a avut loc
la mai bine de tllil an de la sa, anume de ziua numelui adi-
pe 6 decembrie 1941.
Au rostit d.Scl.llrsull"i evocind pe:rsonalitatea mall"eJui Gh. 1.
dkeotorul Institutului, Ion Petll"ovici, mifll.istrul Culturii
nale, 1. Sim1onescu, Academiei Ronnne N. direc-
torul Institutelor Sud--est emopean de Bizantinologie
15

Ales academician n 1941, Gh. 1. va discursul de re-
la 26 mai 1943, avin.d ca subiect o evocare a operei prede-
cesorului
1
6.
"Va veni o. v.reme - sp-o.ll1ea Gh. 1. - in paTtea a
disculrsului - in rore se va putea vorbi despre lui, trage-
die aceLeia n care :tvli:ron Costin cu
veacuri n fT"Ullllosul cap de oronioarr- gnditor" 17.
Se rmblin1a profeoorul Iorga ta fctc;t smuls de la masa de luoru
"in putere de de 18.
mutilarea a se nimic n-ar mai fi pu-
tut zgudui mai mult trezi a
a fost de "vestea G In de
cu caa-e a intimpinat--o revolta unui neam intreg,
s-e cum proorocul ei o vestise din timpurile uitate ale
sale" 19.
el vor trece "v.remur'.ile tUII'Iburi
nesigtUre de azi" se va II"estalbili "integll"itatea 20, Alexandru
Lapedatu spunea in ncheiere cu aceasta vom incheia noi comunicarea
noastNI:
oameni ea N. Iorga Ei sint
sus, pe culmile ce nu mai pot fi ajunse ale aJCestora. Nu pe ei deci
sntem a-i intrece n goana progres, ci pe semenii lor.
lor pe umerii celor a le-o lua"
2
1.
15 Institutul de istoric .,N. Iorga". In amintirea lui Nicolae Iorga, Bucu-
Impri:lll(lria M.O. 1942.
16 Academia Discursuri de LXXXI. Nicolae Iorga, istoric al
Jlomnilor. Discu1s rostit la 26 mai 1943 in de Gheorghe
I. Cu d-lui Alex. Lapedatu, Imprimeria
M.O., 1943.
17 Ibidem.
18 Ibidem.
19 Ibidem, p. 25.
20 Ibidem, p. :J7.
21 Ibidem, p. :JB.
www.cimec.ro
www.cimec.ro
PROBLEME ALE POLITICII EXTERNE A ROMANIEI OGLINDITE
IN "MEMORIILE" LUI NICOLAE IORGA
VALERIU-FLORIN DOBRINESCU
"Memoriile" lui N. larga, publicate din timpul autor-ului.
ne istodcul n detaliu pul-c;ul noastre oo-
ciaJ-politioe, precum problemele de cu care se confrunta. diploma-
Romniei. astfel ntr-o de c<lli'e N. Ior-
ga propriile saole multe din ele de o valOOII"e
"Memoriile" unele aprecieri cu caracter subiec-
tiv, datoroate omului politic care le-a scris, de pa.rr,tid bllii'ghez, ierr in
perioada Hl aprilie 1931 - 5 iunie 1932 prim ministru al Romniei.
Ne propunem aid, citevla a.<>pecrte ale politicii externe a
Romniei, prezente n "Memoriiloc" lui N. Iorga. se da-
faptului istoricul a fost unul din maLI'ii artizani apoi,
ai Unirii de masele popllllare n cursul anului 1918. De
altfel, ca o profesiune de in 1a volumuJ I, Iocga ne
in "Mernocii" se va vedea cum "ideea m-a
preocupat (s.ns.) 1.
a poporului ll'"OJ11Jn de a :reali:za statul unitar
nu prin particiipalre la nu era n contextul gene-
rele singura posibilito.1te de a idealului integrol era
folosirea oonjunctUJrii din acel moment. Pawticipnd la
boi, afiTma N. Iorga, ta.ra "oa dori.t asigu1re liber-ta.tea
celei mai autentice, mai mai doritoare de a forma
corp politic cu noi" (s .. ns.)
2
n pOO'iida unor de moment,
Iorga avea certitt:dinm "unul din marile da:-uri ale acestui
crincen va fi reintregirea a popoarelor" (s.ns.) 3.
Nu aici 8S'UPI'a rolului jucat de N. Iorga de ziall'tll
"Neamul Romnesc" in anii maLI'ilOir pt1in care a trecut
noastre, 1916-1918. Amintim dOiaLI' discursul de el in Camera De-
put21tilor, la 14 decembrie 1916, a ,reprezentat unul din momentele cele
mai din anii a putern1c opinia
in victoria asupra Puterilor Centrale
1 N. Iorga, Memorii, vol. 1, Ed. "S. Ciornei", 1931, p. 8.
2 Idem, nostru n note zilnice, voi. II, Craiova. Ed. ,.Ramuri". f.a. p. 23!).
3 Ibidem, p. 220
www.cimec.ro
34
n realizarea Marii Uniri. Crearea statului unitar romn nu a fost,
desigur, opera unui om nici a unei singUir
fierbinte a poporului romn s-a prin dreptatea prin
.ceea ce veacurile au adunat ca putere de a tuturor un
rol deosebit revenind ntre care se N. Iorga.
La primei mari noasbre au
mers 1a Paris penbru a prezenta spre oonfilrmare interna-
.n Marilor Put'I"i a. forumului din capitala
plcbiscitare de Unire din 27 martie, 15 noiembrie 1918 1 decem-
brie 1918. a fost nefavorabil la Paris unde i s-au
adus jigniri ; un contemporan aprecia dealtfel pentru noi
a fost un "calvar al "De la inceput- scrie N. Iorga -Con-
apoi cei patru au fost intratabiH. Nici o n-a
inap1abile li se comunicau cu cteva ceasuri nainte de dato-
ri-a loil" de a senm.a. Orice 001\3ibilibalbe o:nenie ar< fi litpslit aceste
procedee tiranice" 4. N. Iorga considera "moderate"
sublinia noi .,am la hota.rele natUJrale pentru a nu cuprinde,
n de mine, prea multe elemente
5
Omul politic
sUJblinia, n timp, dezinteresul manifestart de unele OOI'ICUIIi a.nglo-
americane de Romniei 6 indica motivele, ndeosebi
economice, 7 care determinau Marile Puteri o atitudine nefavo-
de El constata Uiilele clauze ale tratatului de
la St. Gerlllania erau inacceptabile
8
, un eventual aviz al Statelor Unite,
n fiind socotit drept "periculos"
9

de atitudinea a in problema '!'tratatului cu
Austria, I. 1. C. a decis plece din Paris, considerind
este "un stat suveran, nimeni nu i-a contestat independen-
Romniei n chestiunea Tiratartu:lui de la St. Germai.n a fost
favorabil de presa de unii din
in timp ce Statele Unite Anglia se remarcate "ca autori ai po-
liticii agresive a contra Romniei" 1.
a fost scopul prin-
cipal elementul oore a activ.iltaltea romne
lra Paris. Din nefericire, :Marile Puteri au neoocotit 810e1St dezideoot. Consi-
dernd nu-i plac clauzele Tratatului cu Austria" 11
"indignarea n opinia este mare"
1
2, N. Iorga nota cu
4 N. Iorga, Memorii, vol. Il, p. 272-273.
5 Ibidem, p. 175.
6 Ibidem, p. 188.
7 Ibidem, p. 216-217.
8 Ibidem, p. 273-274.
9 Ibidem, vol. III, p. 9.
10 Arh. M.A.E., Fond 71, Conf. vol. 224, f. 243.
11 N. Iorga, Memorii, vol. Il, p. 273.
12 Ibidem, p. 281.
www.cimec.ro
85
---------------------------------------------------
n-au fost nici nici amabili"
15
nn Parla-
mentul romn e un proces care, evident, au
ei rlor de 16,
La de Pace, n gene["al, M31rile Puteri au sprijinit reven-
ale Romniei dar, n unele momente, au
de Unire, din cUJrsul anului 1918, de satisfacerea
unor probleme economice, ndeosebi a petrolului, clauze-
lor in Tmtatul cu Austria. n
prima a de .primul ministru 1. 1. C. a adoptat
o de de atitudinea :Marilor Puteri, care prin
modul cum rezolve div1l"Se probl1Ine
economice, financiare, narvale etc. - afectau suvero.nitatea
mici. In timpul Romniei' s-au
peJJitru prindpiuJ stateloc mari mici, atitu(dinea
lor avnd n ve'Cl.ere, i.n primul rnd, OOIIIlandamentele superioarre ale
o3Jre se chetmau atunci se l!ltLmeso : Integritate
Neamestec n treburile interne, Egalitate n "legilor
unii contempornni, intre IC3Jre N. Iorga, au oOrU-
damnat politica de 17 de I. I. C. la Confe-
vinoVlat de de deterior.area mpor-
turilor cu Marile Puteri. Iorga scria, de exemplu, I. I. C. nu a
rezultatele scontate poate pentru faptul "n-a
simpatii, fi.rH sale dictatoriale"
18
nu a avut curejul ,,de a ataoa
m.rurilre probleme"
19
S-a pus :n. guvernului
romn cu aceea ra unei de care, noas-
atunoi oricII1d trle<buie cOIIlldamnate, deoarece lin problemele de
interes nu .pot fi admise concesii. Noi ,areldem ca, intransi-
lui I. I. C. ra II'omni la de
Pace, noastre ar fi avut de s-uferit. este
a validat principiul bazat pe dreptul popoa-
re-lor de a dispune de ele
20
Oeea oe trebuie M3irHor Puteri
a fost lor de a folosi pentru sfe-
rele tele economice politice. de la Pa1'5,s 'a
acordat oonsacrare n()fl.llui statllit te["itarial politi.c al Romniei,
prirrlle'i.pirul de d["eptate de lihel"tate n numele
se Marilor in 1916. Romnia constituia dealfel un
exemplu clasic de aplicare a principiului sa
corespunzind regulilor comandamentelor istorice ce de-
curgeau din firea dezvoltarea noastre.
a !fost convins atitudinea Marilor Puterri era N.
Iorga nu a aprobat tota<l primului ministrltl I. I. C.
15 Ibidem, p. 283.
16 Ibidem, 294.
17 Idem, o a "politicii de fn 1919, 1\140.
18 N. Iorga, Memorii, voi. II, p. 248-249.
19 Ibidem, p. :193.
20 J. B. Druroselle, diplomatique de 1919 O. nos jours, Cinqueme edition.
Paris, Dalloz, 1971, p. 10.
www.cimec.ro
86
ce avea n vedere
statului romn. Ou toote acestea, s.av18111.tul, animat el de un profund
patriotism, era departe de a sprijini o asamblare prea a poli-
ticii Romniei la politica Angliei
Imediat Marea Unire, a oa, prin
numeroase variate, consolideze unitatea prin
rarea teritoriale respectarea Tratatelor de Pare.
In aC6t context, sistemul sad.e interbelice s-a manifeS>tat pe trei
plaJTIIu.ri : a) geneml, uni'Versal (syr1jini.!rea unei foomUJle de secUJritate
; b) regional cu vecinii) ; c) oontinental.
Politioa a .n10astre era deci de geo-

2
1, a fll"Unta!riiloi!" in anul
1940, prilncilpalul obiectiv a!l
N. Iorga a apreciat pozitiv care derirva
din progtreSiste ale romne intrunea adeziunea
tuturor factorilor politici din
"Memoriile" date sn.Igestive privind raporturile noastre
cu Marile Pureri. Orientindu-se spre Anglia, interesate, oei
n primii ani postbelid, in respectarea cLauzel'()lr de Pace, Romnia
nu ntot1deaurua integml pLmctele de vedere ale
celoc state, ci a cont de mai ales de interesele
22. N. ICXI'ga n mai multe rinduri Astfel,
vorbind de Barbu care se pentru strnse
cu istoricul reoom<mda
23
, considerind. pe dtrep:ate,
orice act pornit din cancelariile Quai d'Orsay-ului trebuie privit cu mult
istoricul exprima temerea de
p011iticii a Foreign Of.fice-ului
24
, dezacor-
dul de engleze n ,"revizuirii pe Oale
a clauzelor Tlratartelor de Pace. Vo.rbin.d despre pactul oelor patru, lra ale
origini se aflau lui Ramsay Macdonald Mussolini,
N. Iorga nota cu : "Evul Mediu n-a murit cu totul" 2
5

O .chestiune, de mai multe OTi n "Memoru",
dintre Romnia Italia, de care ne originea
r<!lpOT'turi de prietenie. Dar, asupra
Romei instaull'area fas.cismllll.ui, in ca:drul politicii sale
sud-est europene, a eforturi repetate pentru a subordona, economic
sau politic, unele state caJre Romnia 2G ; marele istoric
21 G. Sofronie, La position internationale de la Roumanie. Etude juridique et diplo-
matique de ses engagements internationaux, Bucarest, 1938, p. 83-84.
22 B.C.S., St. Georgas, Arh. V. Antonescu, CVIII, 5-20, 264, 22 noiembrie
1923, 1. Gh. Duca V. Antonescu.
23 N. Iorga, Memorii, vol. IV, p. 141.
24 Ibidem, val. VI, p. 302.
25 Ibidem, VO'L VII, p. 93.
26 Ibidem, vol. III, p. 212. Vezi unele delalii in studiul lllii D. Despre
imcperialismului italian n economia statelor balcanice a Rom-
niei ntre anii 1924 1926, in "Studii !;i cercctiilri Istome, 'FU1ala
XII, fasc. 2, 1962, pp. 185-206.
www.cimec.ro
87
n-a ezirtat dez.aprobe .aceste Sa'Vantul mtre altele,
faptul "in materie de petrotl, italienii se pling de cla'UJZele
toare ale liber:ale"
27
, ll"egimul mi:nelor el.abomt n 1924 fiind,
cum s-a demo.m;.trnt, incontesbabil superior celui anteri;oo fa\'oriznd,
ntr-<> progresul in!dustJriei petJrolifere
28
,
noastre economice 2
9
Gurvern)ul con/dus de generalul
Al. Averescu a n anii 1926 1927, in vid&ea stringerii II'apor-
tuTHor C'U Italia. ln acest sroop Smnat cu un tJrat.at, eve-
niment, despre oore N. Iorga soria : "Avecescu a cu Mussolini 'lLI1
tratat care ne de sprijin politico-diplomatic am fi
nimic despre hotarele
30
. N. Io,rga ru3Upra potrivnice
a Camerei de acest tratat, asupra atitudinii
a presei italiene. Tot el N. Titulescu, anti-
3l, nu se bucull"a de simpatie la Roma.
Diferendul italo-etiopian, care avea nsemne, pe planul raporturilor
politice anglo-<romne, momentul de viri al dintre diploma-
celor state :!
2
este sugestiv evocat de iN. Iorga n "Memoriile"
cum se prin N. Titulescu, a sprijilllit
din toate puter'Hc, at
1
t n cadrul comisiUoc tehnice,
cit n dezbaterile plen.aJe, poli.ti:ca ,de a Fo.reign Office-ului.
N. Iorga, subliniind, Italia "s-a dans une mauvaise
affaire" 33, nu adeptul .politidi de de In
final, politica impotriva Italiei,
anglo-franceze de la Geneva, a dat iar atras resen-
timentul lta:liei. Societatea organizare a
colective primeau astfel o
Istoda Germaniei poliltka acestei mai ales 1933, a
nut, de ,ao;.emenea, istoll"icului N. I.orga. Nu ne py,opunem aici,
toate opiniile istOII"ioului aJSUipi'a ipOlitidi germane, a:ntirfa.schsmul
robust al lui N. Iorga dezaprobarea a ceea ce savantul numea
metode "hihleriene". Subliniem dOOll" IOII'ga a intuit fOOII'te exoot la
originea refacerii Germaniei s-au a!fJ.at, in ,primul llirul,
cane politk.a de concesii a Angliei a a fl8JVO!l"izart; reinvierea
militarismului a atitudinii a Reichului. din 1922, N. Iorga
vedea in Germania o primejdie viitoare pentru Romnia 34 iar trei ani mai
tkziu atunci cnd Hi:ndenhumg alegerile exprima
ngrijoNM'ea in ceea ce europene 35. RemilitaTi-
27 N. Iorga, Memorii, vol. IV, p. 138.
28 Gh. Buzatu, llezultatele Legii Minelor din 1924 n industria petrolului
din llomnia, n "Anuarul lnsltiltutului de istorie "A. D. Xenqpol", la'ii, XII,
1975, p. 734-735.
29 Arh. M.A.E., Dosare Specdale, Yol. 63, f. 143.
:w N. Iorga, Memorii, voi. V, p. 8.
31 ibidem, p. 150, 151, 277 ; vol. 111, p. 151.
32 Arh. M.A.E., Fond H, Anglia, cu Romnila, voi. 39, 1920-37, f. 7.
33 N. Iorga, Memorii, voi. VII, p. 274, 317.
34 Ibidem, "l.rol. III, p. 330.
35 Ibidem, voi. V, p. 12.
www.cimec.ro
il8
zan-ea Germaniei :J6 politica de revizuire a Ttratate1or de Pooe
Yn doctrina acu ,p:-imirt dezaprobarea a isboricului. Sem!lJ.o.
ficativ rpenmiu atitudinea a savantului este scrisorii
prin care participe Gett'll1liailei
la 13 martie 1935. Nu pot uita trecutul 1lJU pot nvoi cu dictat<ura
din "Nu pot veni la Ambasadei geTmane - oor'ia Iorga
lui Hitler, ca unul care snt legat de libertatea de gndire,
])rin attea secole de (s. ns.)
37
Iar pe oei C8ii'e credeau viitortul
noastre se de Geamania ii avertioo du eJO}Je-
"D-ta te blliCUri - ii la 24 ianl..llalrie
1937 lui Octavian Goga- vrei mergem cu Vom fi
mergem ca slugi" (s. ns.) 38.
nu s--a n care
rapqrtlllr'ile cu vecinii. nici o idee nici un act polirtic,
oricare ar fi amploarea lor, nu se pot sustrage determinismul geografic,
adui1J troeeptat de popoa!I"Ie in lor a
acordat o cu vecinii. Una din constantele diplo-
interbelice a f.o.st deaLtfel pramovan-ea unoc de
cu Rusia Procesul de normalizare a raporturilor
romno-sovieti.lce a fost d:ilficil indelungat, neoesiti:nd S'llplimen-
tare din partea ambelor n "Mamorii", mai multe infor-
asupra romn.o-sovicttce.
Mai nti, .istoricul contactele de 1a Londrra
din anrul 1:920 39, apoi ,pe aele din anul din capitaJa Anglilei
1
.o,
unde confereau Ciotori sovieticul Crasin. "A impresie - nota
Io.ztta la 26 feibrn1aii'!i.e 1921 - faptul n-am primit pe
4
1.
Iwga lui Al.
42
n oadll"u:l contactelor cu
vec'inul de 1a scria "n ce Uniunea nu !".,e
poate duce o de adversar nedefinit ; propaganda lor
- aooentua el - s:perile mai pe
43
Nici
dintre 1. 1. C. comisarul poporului pentru afacerile externe,
Cicerim., la ,Gentlla n .anului 1922, nici :QOIIWari:>.ill"ile de La
Lausanne dintre Duca-Cicerin-Racovschi, sau cele de la Viena, din
1924, 44 .nici alte cont8Jcte dLploma.tke stabilite di.naiii1te sau realizate acci-
dental n anii n....au <re1Jf1it apropie data stabilirii
dLplo.."llaltice din1Jre Romnia Uniunea In cadrul acestor con-
tacte 45, oare ou Uniunea
nu a acceptat teza pot?ivit ar fi existat un
36 Ibidem, f. 148.
37 Ibidem, voi. VII, p. 229.
38 Ibidem, p. 396.
39 Ibidem, voi. III, p. 103.
40 Ibidem, ;p. 108.
41 Ibidem, voi. II, p. 356.
42 Ibidem, p. 354.
4:3 Ibidem.
44 Ibidem, vol. V, p. 331.
43 Arh. M.A.E., Fon-d 71, U.R.S.S., voi. 96. 1942-1944, f. 16-20.
www.cimec.ro
89
litigiu teritorial ntre cele state "
6
Protocolul de la Moscova avea
joace roluJ. unei de ntre
cea trasind 10ele dintii jaloane spre normalizarea raporturilor
dintre cele state vecine u. N. larga s-a situat de pairtea acelor oameni
politici din care doreau nomw.lizaTea 1naporturilor :romno-
sovietioe, prin teritoriale a Romniei ,a prin-
cipiilor de drept Atit timp dt a :ca de guvern.,
au fost angajate 11egocieri pentil'u iiD:!heierea uruui tratat de neagresiune
Romnia Uniunea Datele din "Memorii" ne oolnduc
la oondu.zia Iorga noastre de a nu .angaja
negocieri nu se statu qoo-ul .teritorial al
48
;
omul politic manifesta, de altminteri, scepticismul in ce respec-
tarea unui atare acord de statul vecin
4
9. Atunci cind s-au stabilit
raporturi diplomatice ntre Romnia Uniunea N. Iorga a
aprobat a apreciat lui Titulescu
50
, considerind
ministrului T.omn ."folositoare" 51, N. IOI"ga s-a deci,
pentTu normalWa.rea reLart;iilor cu Uniunea prin de
a teritoriale a Romniei. n acelru1i timp,
avind .n vedere el avertiza la in ce pri-
angajamentele politico-diJplomatice ale uneia din marile .puteri ale
lumii.
RapOii'tlu!rile economice financian-e ale Romniei sint ele .prezentate
n "Memorii". Problema bonuriloc de tezq.ur
52
, a
53
con-

5
" legii minelOII' pentru raportUII'ile Romniei cu Marile
Puteri slint 18JI1J81l.izate subtil. De a'3emenea, puteriloc imperialiste
de subordona economia "Trebuie - nota istoricul -
respingem. Astfel de "cadouri" ne cu Turcia lui Abdul Hasiz"
55
.
N. I.o!rga -conclLTSul capitalului e o necesitate, da:r cerea
ca el fie acceptat cu peJlltru a nu fi 56
In perioada oritzei economice el s-a co.ncesiei telefoa-
nelor
57
a imprumuturi.rle externe 58 caJre impuneau con-
financJalre extrem de
59
Atunci cind sint n
N. Iorga. cu "Aicea am ajuns"
60
Ist.o-
4o'J Arh. Srt. Fond 0<11.1'01 Il-perSOi!l<IJ., 158, 193-2, f. 2.
47 I. M. Oprea, O Din istoria diplomatice romno-sovieice,
1928-1936, Ed. 1967, p. 31.
48 N. Iorga, Memorii, voi. VI, p. 302, 274, 289, 290.
49 Ibidem, p. 375.
50 Ibidem, voi. VII, p. 299.
51 Ibidem, p. 168.
52 Ibidem, voi. III, p. 157.
53 Ibidem, p. 207.
54 Ibidem, voi. IV, p, 177.
55 Ibidem, voi. II, p. Jl4.
56 Ibidem, p. 356.
51 Ibidem, voi. VI, p, 11.
5B Ibidem, f. 63.
59 Ibidem, p. 24, 351, 38J.
60 Ibidem, voi. V, p. 339.
www.cimec.ro
90
'------------------------------------------------------------------
ricud se pentnu sbasbilirea unoc raporturi eoonomiloo-finandare
echitabiJe, oare nu lezeze p&sonalitatea
a-ici o N. Iorga apreda rolul schi.mjburHor eoonormice n
promovarea ampliiilcaJI"ea intlre state popoare. Mai muLt, el se
pentru financiare aJCCeptaJbile av81Iltajoase, oeea ce
lui n o valoare de mare
actualitate.
"Memoriile" aprecieri asupra unor evenimente
mai importantle, date pri'Vinrl.rapol"t'Ull"ile inll:erbalC8Jnice diverse alte ches-
tiuni cu care s-a confruntat n anii perioadei interbelice.
Am putea aprecia faptul N. Iorga s-a situat, in de proble-
mele .ale Romniei tntelrbelire, pe o ea adept
al unei politici externe alare, demne, de respectare a teritoriale
a statului nostru. de Marile Putell'i, N. Iorga consirl&a trebuie
o la istoriei.
Optica sa OOUipl"a politiidi externe a Romniei intel"belice se
unui curent liUJI'Ig de opinie C'are a dominalt a noastre
intre anii 1919 1940 care solicita, ndeosebi, teri-
toriale, prin excluderea Marilor Puteri in treburile interne ale
midlor state. n ceea ce orientarea a staJtului noSitrn.
N. Iorga afimla cu mndrie : "Romnia are a pe care
o ea ruumai ea" 61,
PROBLEMS OF ROMANIA'S EXTERNAL POLICY REFLEQ'l1ED
IN N. IORGA'S "MEMOIRES"
Summary
We are presenting in this paper some of. N. Iorga's opumons concerning
RomanLa's policy. We are havi;ng itn view the appreoilaltJi.on of the Ro-
manian offile'itals pooitian at the ConJerence in Paris (1919-1920), Ronuania's
relations wi'bh tthe Great European Powers, our oountry's att.itlllde in 60me im.por-
tant inter.naJtional problems, e1K'.
We draw the conclusion tJ1a1t N. Iorga was the parotilsan of a clear-cut 1oceign
policy, observing the territorial integrity and the principles of
r:ghts, always clig.nhfied and taking into oonsideration the adv.a.n.ce:l tradilbions od'
the Romanian diplomacy. As far as the Great Powers are concrned, N. Iorga
considered 'bhat we had .to aidopt a pl'llldent and correct polky, not fo.rgething, at
all the lesson hostory had tought us. This is the reason why his conception on
interwav Romania's internationBII problems coinoilded with 1a large fLow of lide.as
which was governing our country's politica! life from 1919 to 1940.
61 T. Georgescu, N. Iorga mpotrira hitlerismului, Ed. 1966,
p. 30.
www.cimec.ro
NICOLAE IORGA DESPRE CARACTERUL PRIMULUI RAZBOI
MONDIAL
MIHAI IACOBESCU
I'.espre primul mondial s-a scris foM.te mult
s<? scrie, cum dovedesc numeroasele studii mai ales
de orecent
1
Es.te explicabil, eco-
nomice, social-politice, demografice, profunde deter-
minate de geog.raifia lumii, n fizionomia structuTa statelor, n
politice.
Dai', cru toate ocestea, ;relevarea lui Nicolae Iorga - cel
mai mare dintre istoricii romni -despre primul mondial n general
l?i des!pii'e acestuia n speci<al, un aspect ma;jor, n
cea mai mme ,parte foaJ:"te cunoscut asupra
cu se Acesta, dooarreoe se trece, foarle Ul?-Cllf
peste concluziile juste, dejG formu:l.:ate boga.t n
cu aJOest eveniment. n nici una din valoroase, elaborate
clup;:\ 23 August 1944 ion zilele noastre, nu se faoe o
a adllloo de istariogrolfia primului
monidiaJ., pentru a ::oe ocmstata, n mod o
p:vte din oaondueiile ce:c mai reoente mai viabile, cu privire 118l 3JOeSt
evenimen.t - cu privi;re la car.aJote'l"ul imperrialist .al scopului
ntreprinse de ffit'lrilc puteri, cu paivir.'e la mobHurile,
jtLst al ROIIIlniei - au fost deja afirmate, demonstrate, repre-
zentnd un bun de de la C-3/I'e brebuie se mai depruie
pc care nu trebuie ni-l mai prezinte unii, ca fiind abia acum recent
d.escoperrit, pentru p::-i.rrlJ__9. Ig.n<Y:a:-ro LUlor astfel de o:>nc!uzii juste
mai ales nainte de 1962, :ntr-o oarecare
intr-o anume de a respinge, in bloc,
Lot ceea oe tTecutului bUJrghez, istoriogrofiei din trecut - erori
de care s-a istoriog,rafia de 23 August 1944,
la primele ei inceputuri mai ales in epoca reprezen-
la noi de psellldokstorici de felt.!!l lui Mihai Roller.
1 l\fixcea N. Popa, Primul mondial 1914-1918, Edoitllol'a end-
1979 ; Vioclto.r Albamasoi.u, Anastase Iordache, Min:ea Iosa,
Ion M. Oprea, PauJ Poj)C'SCu, Homnia n primul mondial, Ed.
1979.
www.cimec.ro
92
V alorifi'Calrea a oonduziilor istorioglraiiei rom-
intertbelke un proces n din care isto-
ricii zilelor noas1Jre n.u au decit de
:relativ foarte ll"eStJrins, afectat unei astfel de
2
, IlJU
ne permite in.trega ex.tloorn. de
referitoare lai lui Nicolae Iocga despre .primul
mondial m ansamblu, ci, doar succint, concluziile sale esen-
despre scoiptll careoteruJ. acestui
Definind ooracterul imperialist al primului m.onrlial, n raport
cu marilor puteri imperialiste, Programul Partidului
Comunist Romn n aoel moment istorice
impuneau cu ncheierea procesului de formare a statelor
nale afLate sub marilor imperii dim. Europa." 3. In sale,
secretarul general al pa.rtidului, Nicolae a s'U!bliniat
n chip magistral Romnia nu se .afla in stadiiul imperialis-
te, ea nu exporta capital nu partidpa J.a, lumii, ci, dimpo-
se n sfera de a marilor puteri imlpea"ialiste,
cea ea obiectul acestei monopoLurile
adnc :in economia ei.
4
De areea:, pe IC31l'e Lenin le diSitinge
aa fiind specifice m.arrilor puteri imperi:ali.ste, nu pot n.iJci nu 1n'ebuie
aplicate meoanic la Romniei, deoarece, cum se demoos-
ntr-una din cele mai noi ale istoll"iografiei marxiste din
"Romnia a in.w<it in pentru eli:bemrea acelor ale
teritorilului aflate sub Spidtul de erois-
mul osta<;ilor, adeziunea dovedesc oarectooul just
popular al Romniei 1a rprimul mondial. Scopul
rit ema, deci, :realizarea statului unitar."
5
Arua:liznd studiile a;r,U.oolele lui Nicolae Iorga, trebuie
din capul loculilli rlinltre evenimentele contemporane isto-
ricuLui, asuprn nici unuia nu s-a oprit cu atta
ca asupra primului mon-
dial. Nimeni dintre martorii oculari ai evenimentului nu s-a angajat
cu atta cu tm inegalabil .de
nito.are pll'in viu g.rai prin SIOI'is, prin artiicole zil-
nice, in prin in forurile di.riguitoare ale pe l:in-
factorii de decize, pentru face auzii glasul n1Jre multele gla-
S1.11ri 1ce aJCele clipe, pentru impune opinia, din
istoricului, intr-un moment in care opi.niHe .atlt
de diverse se ce1reoau limpezite, omogenizate f,un.damentate pe baza n-
incontestabile aJe istoriei subordonate imperntiJvului esen-
2 Lucrarea ia fost la Colocviul comemorativ ,,Nicolae Iorga", 21-22
IliO:ernbrile 1980, Boto.5Uli.
3 Programul Partidului Comunist Romn de a socialiste multila-
teral dezvoltate naintare a Romniei spre comunism, Ed.
1975, p. 37.
4 Nicolae Romnia pe drumul socialiste, voi. I,
Ed. 1968, p. 343.
5 Victor Atan:asiu, op. cit., p. 11.
www.cimec.ro
93
al mplinirii idealului seculaa- : rmkea 1JutUJI'or romnilor. Or, din
a a a opiniei publice
in preajma n timpul primei m.ondiaile, marele
savant a fost, ca nimeni altul, dintre eon.ternporaru, un nrobosit in
cu mul:t mai grele mai importante prin
lo.r. Iorga s-.a s-a impus, s-.a ou cei ce
respingind, demascind deciziile sau opiniile neconfOII'ttne cu aspi-
poporului nostru cu idealU!I"ile de progres ale ome-
ni:rii ; dirucolo de aceas.ta, Iorga a determinat luarea unor decizii, care
s-au dovedit nu numai drepte, d<JJr ll'ealizabile - fapt ce i
un loc de ca ctitor al statului unitar romn, in
HJ18.
Acest titlu, de glOII'ie, il atribuie o parte din
ideile, aprecierile, mnduziile cele mai multe din cele ll'ostite
atunci, valabile n articolele,
adunate ulterior cele trei volume, nostru n note zilnice
6
, sau
in oapitoluU IV, vohtrnul oal. x ... lea all sale 'de Istoria Ro-
mnilor, capitol dedkat acestui evell'iment intitulat semnificativ,
boiul
7
I. Iorga caracterul primului mondial n raport cu
ceea ce acest eveniment pentru progresul ome-
nirii, precum in raport cu scopurile, mijloacele ntreprinse
de marile puteri. Din lupta
de cele mami tabere, 6:i apare, de la nceput, drept : .noea mali mon-
inaintea ()1111ul sprijinit n
ca-i de de snge, ar lacrimi"
8
. El face, in timp,
constatarea "ana.oronismul aoes.tui in aceea
este "poctat de stafiile crude tale trecutului", de retrogn-ade, sor-
tirt:e pieirii
9
, deoarece, IOI"gao "imperiali.smul are rlW?maniul
tot de puternic, ca sale Aoo.."'t - zice cu
dreptate Iorga - nu e altul dect el opera lui de a
inceput", aauzie la lupta de eliberr-81I'e,
care submina orinduirea n noua sa Astfel, la
data de 17 aUigiULSit 1914, cind abia e'l are meritul de a
fi intuit profetic cu .pe care i-o omului pro-
a istoriei, marile puteri vor istovite, ll'Uiiilalte "pen-
tru decenii ntregi", sugernd - ceea oe avea
oonfiJrme - declinul economi100-fi111andar al Eui'opei, al principalelor
mari puteri, al irnperiilor existente. 10
O a cwre l deosebea de toate de
la era, lin sa : Lncompa:rabile cu
6 Nirolae Iorga, nostru in note zilnice, I, (1914-1916), II (1916-1917),
III (1917-1918), Crruova, Ed. Ramuri, f.a.
7 Idem, Istoria Romniei, voi. X, Intregitorii, 1939, p, 343-415.
8 Idem, nostru n note zilnice, II, p. 6.
9 Ibidem, II, p. 44.
10 Ibidem, I. p. 18.
www.cimec.ro
94
tot ce cunoscuse omenic."ea la Aceastli. idee este limpe-
de n iulie 1914, cmd oomentind isto-
ricul : "va fi unul din cele mai mari ale istoriei omenirii, prin
rimea ( ... ) p:-in mijloacelor de ditStmgere, .prin
straiegiloc, prin imensele pagube, pe caJre le aduce cultu-
rii umane". 11
Dai!' necesitatea r:.u att din amploa-
rea conflictului, din naturra mijloacelor de dhitrugere, cit mai ales din
scopul de princip3lele state belige-ante, de mrurile puteri : "sub
raportul ideilor - oorie Iorga - sub aceLa al morale, al} scopu-
lui de atins, ncest odios masacru va fi unul din ceLe mai josnice acte de
care p-2 De la
constatare, cu cacr-ndo:- geno-al, Iorga in analiza care il dr,we la
relevarea, stabilirea demascarea a
scopurilor impe!I"ialiste ale Puterilor Cen!l;rale sau ale Antantei,
este vorba "p:-etuti.ndeni de oapitalurilo::" in lde debu-
nevroza unei burghezii strkate, delirul uner prese
vreo turbarea a demagogilor, care
cu nenorodrii sutelor de mii de orlani, crima
rece, a unor alergind orurire
cite, peste riuri .de snge de laiorimi" ; este vo:rlba, Iorga, nu de
vre-un ideal StOICia.l sau ci, de Ill.aiilifesltare.a unui "imperialism, tot
de b:-utal, ca ,nnui bilruitor beat, catre cu
unui o lume de de i.JSto-
rkul, opinia "Acest imperialism, care de la
Londra cinci oon.tinente, de la Petersbl.lfl"g cere Balcanii
Manciuria, de la Viena Serbia Ucraina, de la Bel!'lin visea-
Asia drumul Bagdadului, peste noi a fi vasali, bat-
acest product bastaro al din
veacul trecut, acest monstru brutal, oare dreptulrhle,
ca un Luxemburg, ca o Belgie acesta este cel m.are
al nost:"u". 1
2
Aceste scO<plll!'i snt de Io;rga din primele zile
ale cnd se ce ce fiecan-e dintre
marhle puteri : "Ce Vrea Genmmia ? Domnia n Europa, pentru economia
sa pentru .puterea sa Ce wea Rusia? domnie
in Europa se poate, mai departe ! Ce V'rea Anglia ?
domniei a ce aduce! Ce vrea Austro-Un-
garia? intinderea in in Bakani".
13
Cu o ca o sabie, cu un verlb care a:rde prin limpe-
zimea cu- a istoricului
care, cercetind trecutul prezentul, exact viitorul,
Iorga imperialiste ale marhlor purteri din
ambele tabere, reciproce ce le aduc pangenmanis-
11 Ibidem, I, p. 7.
12 Ibidem. I. p. B. 17
n lotaem, l, p. lH-19.
www.cimec.ro
96
potriva Romniei in de Puterile Centrale, in ciu-
da tratatului din 1883, :rorga se face de cuvint al tuturor ro-
mnilor, relevind : "ifio'u pot ca adunate ale Romniei
fie :risipite in aventuri, un stat a a fost intot-
deauna de elementului rromnesc cu,_
prins n el, precum e Austro-UngaTi.a." De aceea chialr la 20 iulie 1914,
cu aa-gumente inoontestaJbile adoptaJroo de sta-
tul romn, Iorga prestigiul omuliui de
"OII'l oe e 'dezaprxjbarea opiniei pu-
blice".
18
H. astfel, pentru neutralitate, ciniCI ceasul des-
evenimentelor va pernnite se posibilitatea a
implini.rii idealului seculaT al deZII"obi.Jrii unill'ii tutUJror romnilor, Iorga
in oonltetmporaniloa- a - cu
unui magistrral n tribunalului SU!prem, caa-e e
istoria, in mers a lumii", cum o spune el
19
-
drama poporului romn, din clipa genera-
de tillirea in sUib steag pentru lor, a ro-
mnilor sub celor imperii vecine, habsburgic
rist : "gindUil nostJrru - soria Iorga - se duce mai: acei
romni, ldin Ardealului, de pe dimpiile ale Banra-
tUJlui Ungrairiei, din carre, oa ai lor ai
de snge, din preajma Bucovinei, s-au dus wrse
sngele pentru steagul care este .al unuia al raltuia, dlarr al ll"om-
nru e." 2 Pentru a-i momi .rpe IIXliiilnii din aceste terirtorii plece
la n vederea implinirii expansive ale haJbsbU!I"'gilor, auto-
imperiale ii pe romni cinte .. romne",
"La !flrr'I!Tle", "Pe-el nostru Sil:eag" SI8.U "Cntecul tricolorului", ba chirarr le
steag romnesc, trkolor, ca un mijloc prin care ii de
fi(Jelitatea lor de rtJratatul din 1883, dar, Ionga,
oa un binemeritat avertisment : "Romnii din monarhie au dus to1rleaurna
dorul steagului lor. ce e acest steag dect forma care flu-
in aertu!l JLber la a tumwor a'Vlntul"ilor ne-
art;irrn.arre, neamului?". Iorga politici mi-
litari ca un de bilci, care bani vind
clipesc din ochi cu lmcurie au momeala varlahului, care-I
face spumege, turbe, Dar, istori-
cul : doanni, da.rr eu cred nu prea de ce. Va
fi - cum voi - var fi inirlng&e, :cum eu,
nu sint dm, acel steag se intoaroe. Cu si-
d se intoarce ! vor fi oei ce-l vor aduoe, dar cu atit mai
strins l vor O sate tirrglllri, in Ardeal : o o
! un steag nu e ce pentrfu V!a-
18 romnesc", nr. 28/20 i-ulie 1914, p. 1.
19 Nicolae Iorga, nostru n note zilnice, II, p. 91.
20 Idem, I, p. 12, 15, 27.
www.cimec.ro
97
Lahul catre, n folosul vostru., trebuie tmbe, ci ideal, de neatk-
n31re sete de
2
1 mai acest avertisment, pe ,care is-
toria avea ooniitrme, IOflga il la 31 august 1914, atunci cru:l tru-
pele att de eterogene s.ub raport etnic, ale lmperiulu1 bicefal, naintau
victorioa!Se pe teritoriile n sudllll Ilr1ama tPQpOrUlui ro-
mn in anii izvora din pietr!de-
re de singe", din de n robie, deplora-

22
, precum din permanenta din sud, a .ptrin in-
trarea n a Bulgariei Turciei, care doreau modifice frontie-
rele din
23
Exista, dar, "o stare de spirit con-
CentralHor"
2
\ pentru felul cum erau ;romnii din TINU1Silva-
nia, Banat BUJCOvina, iar s.llnplul fapt regele era Uin Hohenzollern nu
putea nclina in Homniei in de
A\u.stro-Ungarita.
n anii cind Bul.gmiei fac planuri la Berlin asu-
Pira modului cum tJrebuie zona i.T Ulll ministru srnb
la Pete.mbUJrg in viitor I?u1gatrLa nu va mai
rea ei", de pail'tea Puterilor Centrale, Iorga respinge
catego:-ic ()Iri ce oare se face Romniei care teritorii ne-
locuite de romni, in majoritate : "ori ce romn, care pe lumea
aceasta inchi!p1,1ie un stat e de UJnde se poate porni la
jaf in toate (. .. ), Wl acestei, ofer.te de cill1e ce nou
"oadriLa1er", eum am la ofefl"ta de a ni se da, de la
srbi, valea Timocului. Pirateria se face, de secole, in jurul nos-
tru, ea s....a in dauna de jur imwejur, dafl" noi n-<> faoem,
nu e genul nostru, nu.e chemaTea nu e obiceiul nostru",
25
scrie
Iorga, un rtemei, arvind martor de neoontes.tlat ntreaga noas-
istorie
Dar, n pofida numetroaselor planUJri ca.re se fac pentru
n ciuda jel"'tfei nedrepte iniUtile pe crure o dau .pen-
tJru o lor .romnii din teritoriile imperiilor babsbUJrgic
rilst, istOII"i!Cul o vie, ('aJre care ntrevede
lumina viitorwui, pe care o cu semenilor pentru
a pierde nici o ncrederea in idealul care trebuie fie reali-
ret : "Este o dtreptate pe lu:ne. Desigur este. dreptate fa{'e
ca ori ce ori ce a unui individ, ca a .unui popor, oriunde
oricum s-ar face, s.e revefl"se peste vreme mpotriva
piedici, asupra lui." adres!ndu-se direct din Banat, din Tran-
silvania salu din Iorgru scrie : deci, acei C'Mi,
in de sub steag ! Undeva un 'l.lt
steag se in in care voi vitejia, sing\-.le
21 Ibidem, 1, p. 27.
22 Ibidem, Il, p. 6.
23 Nitcolae Iorga, Isto1ia Uomniei, voi. X, Intregitorl'i, 1939, p. 344.
24 Ibidem.
25 Nicolae Iorga, nostru in note zUn'i:ce, Il, p. 70-71.
www.cimec.ro
98
El se tot mal nalt, tot mai lall"g, L"\.
slll<3 de fieca1re a puterH voastre, oare sE?
stinge. 'l.lrlTla.<?ii n ciuda tuburor puterrNor lumii, sub
acest steag pe carre in in durere n intuneric voi
vor fi 2
6
Increderea n izbnda luptei pentru dreptate
n popor arre dreptul la o
un element statornic n iidei.Le, con-
convingerile propagate de Iorga in rindul opiniei publice: "Nici
un stat nu poart:.e pieri, nimeni nu-l poate distrruge prin fulgeruJ
unei complete definitive".
27
Pentru Iorga major al vie-
este con!ferit omului de g;radul in oare s-a angajat pemtam.ent plenar
in lupta pentru triumful De .aceea, privind dm.ma
Europei mai cu tragedia romnilor, lupte sub steag
mai ales penwu fie in cadrul trupelor haibsburgice,
fie a oelor Iorga mspicat l.iirnpede crezul de ne-
clintit : "Ored in dreptate ! Ored d:reptate, n--are nici o va-
iJ.oare, d 1uo:ru care-i o valoare este dreptatea,
care o pe mre o cineva in crede".
2
&
de convingere, Iorga nu se Germa-
nia pentrru cruzimile pe care le comirte !in in nume-
le pretinsei sale a unei spre uni-
: "cu cit va fi mai atspru, mai nedrept cuceritorn.tl, cu cit va
mai neomenie, va manifesta !ITl.ai mult pentru tot oe e mai
sfint unui popor, ou atit pentru propriile sale cheltluieli de pu-
teri, loviturile pe oare le va primi in ziua astfel,
de la 1 mai 1916, W.rngerea. Geltnaniei a Puterilor Centrale. 29
III. Cit intrarea Romniei n pentru eliberarea uni-
rea tuturor romnilor, Iorga "}ucrurlle .:ru ceasul lor,
30
dar
un astfel de, mmnent ntU vine de sine, nu este dat de d
ou cu au ll"espon.saibilitartle printr-o te-
luoraa-e. Trebuie opinia n acest sens, trebuie
ntr-un lintreg popor, convingerea in dreptatea caru..zei pen-
trru care trebuie niierate, dem.asoate deoparte i111t.eresele
meschine, tre!buie o activitate n stare trans.fOI"me
o astfel de ntr-un avint al In acest sens, in-
1lr-<> la 24 ianuarie 1916,
uniJrii din 1859, zl:ua Romniei moderne, istoricul -
la imperativul unLrii ntr-un singur stat a ll"'mni-
lor, - conchidea astfel : "rumeni nu hotMe, care pentru
tot!deaUJna, tdecit numai eiSbe o de suflet n dosul
26 Idem, 1, p. 13.
27 Idem, Il, p. 47.
28 Idem, Il, p. 51.
29 Idem, Il, p. 53.
30 Nicolae Iorga, Pagini alese, Il, 1965, p. 367.
www.cimec.ro
99
cuceriri, a ntregiri", Iorga, este nevoie de no re-
rle o : nadUIIle-se
adune-se tunuri, adune-se provizii tot ceea ce 1lreibuie, pentru
ca ori ce romn in stare a lu:pta o in tot ce-i trebuie,
ca s-o ; dar ori care dintre noi, fie pentru el in-
SW}i sau pentru oei mai de-.aproape de dinsul, trebuie
lalt factor al victoriei, de care toate luorur:i:le acestea nu
nimic: i:nima pornirrea spre ooncmtlie,
uciderea, n dilntre noi, a acelui demon mai decit
demonii, care este grija intereselor proprii satisfaoorea propriei va-

31
De aceea, Iorga interesele ,.unei clase po-
liti-ce de de in parti\de, prin oore se putea
primbla in voie ori ce ori ce interes",
demag-ogila trapacitat.ea politidanisn1Ului epocii sale, care i
istaricu[ui "adeseori, cel mai fooos ONlitor e cel mai gata
penltru neamul cel m;ai simplu soorificiu".
32
mtre-
o de dragul criticii, contemporanii
din momentele de ale istoriei, de la
de la anului 1848 de la ctitorii untrii Moldovei cu
de 1859, de la care au se !ridice deasupra
intereselor 'inguste, personale, slujind luptei pentr.-iu implinII'ea
iLor wnti ntreg popor de drreptate ; de Iorg<ll in
1916, pentru clipei a tut\.III"'r romnilor
a intregirii statului unitar, este : nnu coborind oa-
menii trecutuliui interesele zilei de ci silind pe oamenii de
pentru a se ridica la oamenilor t;reoutului".
numai el, nse face moroliza'!"ea U..."1ei
33
Pentru Iorga, realiz.a:re,a rn.all'e1ui rleztderat nu se face cu o
de nici nwnai ou aamata, ci. cu o na-
deoarece, compa.'lind momentul 1916 cu mome:1tul 1859, pentru
ca intrarea R<l1Il1niei in fie oa
actul unirii Moldovei cu isto.!'icul so;:-ie : .,dnld o socie-
tate e.te in stare o - ero societatea
de la 1859 - ei, bine, se poate zice societatea acea<>ta are tot atta
putere cit o '!'ociet.ate pe oea mai a<r-
: snnt fieoa;rc, ai idea!J.ului loc". Este nevoie, tior-
ga, de un efort general, pentru "pref.acerea intr-o
tire, Slpre atinger"ea unui scop claa-". Acest l!llcru nu se
poate :realIZia cu voll"be, d prin1J!"-un ansamblu de reforme, intre care, in
!lui Nico!Jae Iorga, pe primul plan se
- penwu marea majoritalte a pentrlll
snt in p:imul .rind cei poai!:"te greul luptei pentru
31 Idern, nustru. in note zilnice, Il, p, 16-ll.
32 Idern, O cl'C om, II, 1934, p. BarlJ.u Theodorescu, Nicolae Iorga,
Ed. Tineretului, f. a. p, 238.
33 Idem, fldzboiul nostru n note zilnice, II, p. 18.
www.cimec.ro
100
Romniei intregite. n acest scop, Iorga cere forurilor supreme ale
la 24 iamuarie 1916, fie aoele <<rtioole
care realizarea reformei nct, astfel, putem, zice is-
toricul, spunem viitorului : pleca goopodall'i neHberi,
into8.1l"ce gospodaJTi Hheri ; di:n altora plecat, in
mntul vostrtu, avea zile, ntoamoe, nu, ai
vor pe care-I fi me['irtat vitejia voas-
3ft
pi].ednd statornic cu oa, intr-o de trudito-
l"Ul de Joa OOOII'Ilele plugului nu fie pe foront vreme n-G de-
venit, mai nti, pe ogorul pe ii'Oadele muncii sale,
Iorga, il ou curaj pe m1nistrul - pe primul ministru I.I.C.
ti<BJn.u - atunci cnd acesba, au prHej,UJl. in paif'lament a ches-
tiunii agiTare moclifioorea a elibe-
refom1ei agr.aJre, motiNind "se vor proprietarii" - isto-
ricul i cu a1uzi<e la tragedia din 1907 : "cum
ai pe pentru proprietari, vei pe propietari pen-
tru
35
n IJ.ui Nieola<e Iorga, elilberarea lllnirea tutUJror romnilor
este un .act de dreptate dar "un act de dreptate
dooareoe "oolidlarirt:atea trebuie in-
1Jr-o pe "pe muncii vitejiei Iar",
"pe lor 36
Lupta istoricului, pentru prin ref01m1e, se cu
de nfierare a politicienilor venali 'in vre-
mea oo., Iol'gla, printr-un "nou tip de bow", altul decit cel de
la 1848 1859, "noul boie!I'" SIClrie el, este profesie, iulbire pen-
tnu we-o flecar, irlei,.
merite", care, in plin mondi.al e preootllpat de ,.convorbiri oom-
plot:Juri, i1Il1Jrigi cu oamenii de club joc de sport politic in
Parlament, contra rivalului,. care-i zilnica de onoruri,
pe care ar aiVea-o fiind ha guvern" ca!MCteriizat ntr-un cuvint, prin
U.psa de contact cu Ce poate faJCe a'OeSit om, decit
rme, a putea ?"
3
7
J>irimejldioose i se paiT lui Iomga jocurile nesbatonn:iloe, ascunse
perfide &le I\IDOI' politideni au marilor .puteri ill1
oopitad.a Romniei, diiVersele dipJarnatiice,
pe care 1e le deoarece s!Ut in flagran-
cu unui poipOII" 1n11Teg : dind noi SIntem n miinile
noastre, arhivele gem de dovezi de coanpl1citate, c3!re ar putea
omori de zece ori un om politic".
3
8
34 Ibidem, Il, p. 24, 33.
35 VLctor Ataruasiu, op. cit., p. 258.
36 Nicolae Iorga, La comemorarea zilei de 3 mai 1848, 1914, p. 16 Barbu
Theodorescu, op. cit., p. 238.
37 Idem, nostru n note zilnice, Il, p. 36.
38 Ibidem, p. 38.
www.cimec.ro
101
Tntrarea Romniei n .r<lzboi, in 1916, este pentru Io.ga "singura po-
pe care o poate servi cu devotament neamul
romnesc", deomece "tinde la lUiptei de eliberare a :romnilor
da n marginile monarhiet austro-ungare, care n-a nici-
dreptate pentru diU?ii".
39
Acest pas nsemna "oea din
de pe care neamul nostru din Alrdeal, l adluce pentru .robia
Lui de 2000 de am.i." "
0
pe oare o ncepea cu dreptate
poporull romn, wvea n vedere, scrie Ionga "toate acolo
unde masa a neamului ncep g.raiUII'ile
rora noi, invidie C'U sinceritate le dorim dezvoltare
pe o81re o oerem penbru poporul romn". r.t
Despre cu o de
i.nrlUJrire de marele istoric, consemna in
1917 : "din clipa n c81re s-a deoretart; intoorea Romniei n Nico-
lae Iorga n-a CUJgetat dect cum se folositor prin g.raL scris,
oontrilbuin:d n cea mai cu talentul cu patriotismul ce
1-a c81NlcteriZ!art intotdeauna, la celor
42
Pil'in interme-
diul Ligii 1Qu1tUJr.ale, prin puiblieart;iile sale "Neamul rolmnesc" "Nea-
mul (!'Olllnesc pentlNl popor", pirin oartioole, prin dilscunmri
n P81rlaiDent la rtdbuna Aca!demiei, prin cursuri universi-
tare prin. "Istoria lui Mihai Viteazul" in 1915, pentru
Romniei", prin toate mijloacele cu ooaJte pu.terille :sail.e, Iorga
pentbru mobilizarea tuturor resu.rselorr umane materiale ale
neamului, n scopul idealului 43
pe ll'oanni la JQI'ga este, '.n timp,
adnc petm11anent preocupat de necesitatea viitorului stat
l'OI!Tln nnitar .. "Mine - sorie Iorga ce vom s6arla
turilor, la car:e ne de atta vroine, riu cu ochii plini de foo ai
rirtorruluJil lacom de alte- ci .CIU ochii ai ft1albellui dalre
se la brazda pe oare de mii de ani f!l"atele ou su-
doare cu singe, pentru -ca, ll'ididndu-se de jos, pe
lovitUJrile de p.aJlme ale cind vom fi pe aceste te-
ritorii, oarr-e crede cineva s-<a Nul P111oblema face
parte dintr-o - prea o des." "
4
Undrea va
trelbui printr-o activitate de
deoarece, una este a ocupa un teritoriu, alta este a-l mi-
litar ail treilea luoru, cel din cel mai nsemnat, e6te 1a
Din aceSit mult prea nnghi ,de vedere, IIOII"ga scria tn
1916 : "E atta de lucru, chiair oe VOiffi fi n
vO.m oglindi steagurile norastre n ape1e Tisei, nci.t nu 10 ci
intregi vor trebui "
5
39 Ni.colae Iorga, O de om, II. 1934, p. 222.
40 Barbu Thoodorescu, op. cit., p. 238.
41 Ibidem, p. 239.
42 l, nr. 101112 mai 1917.
43 Barbu Theodorescu, op. cit., ,p. 233-246.
44 Nicolae Iorga, nostru n note zilnice, 11, p. 33.
45 Ibidem, p. 34-35.
www.cimec.ro
102
*
Aprecierile complexe ale lui Nicolae Iorga dc::.pre prhnrul
mondial snt o a gindkii sale. Valoarr-ea extraordi-
a acestora n capacitatea sa de a analiza evenimentul prin
prisma mCI!I"hlor a1e istoriei, idealul perm.anent caJI"e-i
fiecare ncrederea de neclintit n dreptatea cauzei popoa-
relor oprimate, umanismul viziunea sa asupra viitorului.
NICOLAE IORGA SUR LE CARACTf!:RE DE LA PREMif!:RE
GUERRE MONDIALE
montre que N:4-::Ql.ae Iorg'.a defini-t - avec exaclistw:ie et differentielle-
ment pour les ;puissances, pou.r les petiUs pays el .Ies moyens, panni [esquels
la Roumanie - ll.e de .Ja promierc guerre mondi..alle. Iorga e.la;bore sa defi-
nit;;.on par rapport ce qu'\a &:;gn.ifie cverw.ment pou.r le progrt!!i de !la civi'li-
salt.ion et de !la culture humaine, en fonat.ion de buts <.'OilcTeit hi\SIIbrnquoes sui:vis par
ies etats belligerants. Mettant en evidence l'anachronisme de cette guerne, inspi-
ree et sdutenue par ela5 !antmes cruels du pa.sse", Iorga considere que, dans le
cas des granJcles pui.ssances. J'Al!emagne, il'e:rnpire autrichien-hongrois, la
l'Anglcterre, la France, la guerre exprimait l'avidite des capitaux a la recherche
de debouches", le desi:r d'lacqueria- et d'eX1Ploi.ter des nouveaux ter.riA:PiT'e6 et popu-
1ations. Iorea a l'inwrution et l)li'Cfigure 1e :proces d'ecroulemerrt des empires eu:ro-
peens, en particulier dans le cas des "edeux empires fant6mes, "le
tumul'lieux revenant, q'ULi est otJtoman", et ,,l'ei11J)ire, de musee et d'ancien
veltt:iai.re, lmai\s egalernent qu.and ll s'agit de$ emp.ln!; alle-
mand et tsarlis.te, la d.U;ro!ution de :ces crea.tions :artificielll:!s, basCe; !Sur an force
et sur l'oppnession des au.t.res ;peu.plcs, etant "le resuttat naturel de l!a culture", de
la lutte .pou:r le 'progres.
S'ag.iiSSant d'UIIle guerre juste claru5 le cas des pet.i!ts et mbyens C:ta!D, d',une
guerre de defense pour la Sertbie et de camplet.ernent de ,retat uniltaire -
pour la Roumanie, Iorgla anna.lyse a'Vec atlt,ention le drame du peu:p1e roumain, dans
le moment d'eaLait de ll8i gu.erre, ldrame engendre par l'obliga'tiian i!ffiiPIOOee laUX irou-
mans \trouves sous domina:tion des eiDt.Oiil"E$ dos habsburges et de lutter
sous 'Ul1 drapea:u elranger et pbW" des butt.s egalement etrangers.
L'entree de la Rouii'Ill1lhie dJallliS la guerre, en 1916, est pour ,Iorga ,.La seuJe
polltique ex.tertne qllli.. peut ernbmsser et oorvnr avec devouement nalt.ion rou.mad:ne",
car elle "aspire d'an:elerer la duillt,e de lliberation ldes :rotlJillaJinB, forci.-s de '1110W1ir
aux peripheries de la monarchie autrkhienn.e-hon;groise", l!a libe$1tdon ayant (IX>Ur
but pouM,ant "'toutes ilJes r(ogions, jusque la ou la Ilk15Se compacte de La rua.tion
cusse et comlmencent les 1.anga.ges etrangert;, aux quels, sans envie ei avec sinrerite,
nous souhaitons le meme deve!oppemen't libre et fier, que nous demandons aUSSI
pour notre peuple".
www.cimec.ro
MOARTEA UNUI TITAN
GH. I.
S-a spus adeseori -pe dreptate- in plan politic, de-
vierile ale de fier au culmi1nat in guvern le-
gionar de l<11 Viena, din toail1.11!a anului 1944, cin<l tenebroasa
s-a :iden:tifioat total cu cauza hi<tle:rismului mpotriva Romniei, lin or-
dinea lugubra ei crimina!litate a artims culmea neirnagirmbil<f. n
uciderea SJavantului de Nicolae Iorga, precum a altor
numeroase remarrmbile de ai co-
muniste antifasdste din
:P!rocdeul srnrulgerii. de la domiciliu a celot< pe lista
fiind ace.llal<;i in toate echipele au fosrt
intru de oameni, au fost procedeze in
mod au executat precum 1au in
asasinii, au putut fi Horia' Sima, de altfel, se
singrum- pe !Il "Ca:zul Iorga-MadgeaT!U", la
detcenii ori;bilru:l IClSaSilnat, cind "Oamenii erau vi-
meritau sMrta. Ei trebui.au 1.
Precum se vede, aceasta nu este a unuia pe care l-ai pu-
tea numi doar cinic, ci a unei filare ce omorit prada, n.....are
nici un fel de cum o
ln futoriogralfi.a a fost con...<>emnat de miUlt Nicolae Iorga
a fost de legionari nrumai atunci cind interesele Genmaniei hi1Jle-
riste au cerut-o
2
a fost door un pre.tex't pentru
a cauza acestei care a Z'guduit inima Romniei nu numai
a Romniei.
Mizeralbila justificare pe care o propune naivilor instrumentul prin-
cipal al Gestaipclll.cl.ui - Horia Sima -, n pre-
oum s-ar fi impus pentru Nicolae Iorga aJI' fi Ullleltit mpo-
triva de fier ou Elen.a Lupescu cu (nu mai are
credem rost este Grot.es<\ul acestei asorcieri tle
Com1.l.llCare la 26 noie'mbrie 1980 in cadrul sesiunll orga.ni-
de Institu!tul de istorie "Nilcolae Iorga" in vederea a 40 de ani
de La JJui NiiCO!Jae lol"ga.
1 Horia Sima: ,.Gazul Iorga-Madgro!l"u", Ed. - Madrid, '1961, p. 6-9.
2 Vezi - in IIm:lid special - Mihai lan : "Garda de fier - organi-
de tiJp fasdist", a Il-a, Ed.
1980.
www.cimec.ro
104
nume nlllmai un o!Js.edat cu minte ca Horia Sima :putea
inventeze. Nioolae Iorga, oonspilrator ou Elene Lupescu pen-
tru a-l asasina pe Corneliu Zelea Codrennu!
Un savant de ll"enJUme mom:lial cu o de fie
ea - filrul al de justificare pe
care le propune Horia Sima n sa, ce de minduni
vulgare, memoria mrurelui savn.nt.
uciderea lui Nicolae Iorga ar fi fost n sfera
legionm-e, nu fi a'Vl.Lt cauza n de ca, orim.a s-arr- rfi
intimplat de mllllt, imediat Lui Cameliu ZeJea Co-
drea:nu, cind urn ciTadlor ardea de se dooCJall"ce pll"in
revolverulrui.
PentruJ a.-1 ucide pe larga - oricnd oriunde - nu ern nevoie :de
nid o Ero un om care n-avea ce pe care
rumeni nu-l Era un OIIll oare, orele intense de studiu de
umble pe jos, totrleM.liila pe
- spre Universitate, spre Academie SalU spre !P81l"li8Jillerut. a.ne dnltlre
nu aceste ? Nicolae Iorga era, . prac-
tic, cea mai la inde'Ill113 ultimllllui deooreierrut dintre asasinii
legionari. totW?i, in pofida legionarr-e, prea bine CUIIlOSCUt.e,
nimeni nu 1-a atacat ca moa<rtea lui Codroanu.
Se ce Adolf Hit>lell" a i!llStaurart: rcginnul legionar" Sn Ro-
mnia, NicoLae Io.11ga Tetras n f11m1iliei 131 de Mun-
te. diln pr.ima zi, casa i ... a fost de o de
n verzi, cu revolverele la care i toate rni&-
De la venea presa c&re campania
cea mai mpotrirv.a lui pentru a-i suprimarea ..
Profesorul era profund deprimat - o spun cei care I-au ntilnWt
n acele zile de 1001in.tilre. Albi.se cu in citeva
el oare, atunci, nu aJVea deoit .fill"e
SUJb teorarea sub ai oasei .a fost implorat de cei apro-
plooe Wt se v;a limpezi cit de hine
ar fi prooeid.a t i -811" fi ascultat !
El a. ll"e'iuzat spu:n::nd M f.ace un act de la<?itate
tocmai in vreme. Refuzul acesta repeta lui din
timjpul primului anom:lilal cind, naintea luptet de la
se annarta va invooa Moldov:a, CUIIll ootropise Mun-
tenia. Se atunci cnd s-a preconizat faimooul a:l
La IIJ'100.trte pe ultimul. petec de al pa1lrd'i,
polithcieni dare la dezasbru alU ales calea
fugii peste hotare. da:r - unora.
Nioolae lo11ga a n mijlocul ,poporului ca singura mo-
oare, din chi:nul trilllliitea zil:n;'k
soris de a carre aveau biruie Ja
De data aceasta Adol:f Hitletr iJrunldase Romniia mai prin
avangaroa ou ortdinul sugrume glasul rore strilgJa.se n-
cetare impotriva cotropidi Romniei de germani. ne amintim de
www.cimec.ro
105
imensul materia:l, de valoros n lui, cuprins nu
de mult de Srtlellia.n Neagoe in excelenta luOI'a!I'e-monument,
"Ultimele ... ", .act de din toate pllll10tele de vedere binevenit.
Se marele cutremur de din noaptea de 9/10 no-
iembrie 1940 casa de la de Munte familia Iorga a fost
se mute n vila de la Sinaia, de unde echipa' lui 'Drai.an Boieru
- a.?a se numea principalul din trista zi de 27 noiembrie 1940
- avea ridice pe distinsul profesor spre a-l Jichida.
O grea n acest asasinat pe numele lui Ion Antonescu,
omul oore nu Ill1.llllla.i a Up5it de pe savant, dar, ntlr-UJn .a.nJUme
chLp, a pe asasini. E in certurile de sub111r:bie ale
Qonsiliii:lor ministea-iale el a protestat contra de
impotriva l'lli Nicolae Iorga, m Dart, !l'eaun.oscind e
vwba de "un om Catre a adus servicii neamului" a declare : "N-am
nimic care cu d. Iorga. Totrul ne desparte, il detest pen-
tru a out campanie in "Neamul romru:sc" impotri;va mea".
Era dictatorul Romniei vorbea pentru asasinii
deGOaJrce r-evolverele, as.a.sini 001re il all.lJzeau. Ull'a lui Ion AntoneSC'U punea
gaz peste focul de Gestapou. Totul il pe Antonescu -
crure se ntrecoea pe atunci cu Horia Sima in de puterea
- de Nicolae Iorga, care, n ultimul moment dusese cam-
panie impotriva fenomeruului aJl numinrlu-1 pe Hit-
ler "A tiU a motorizat".
Ion Antonescu nu-i putea ierta lui Nicolae Iorga s-a opus cind am-
generaJ. a vrut membru ad. Academiei.
este impos1b11 deoarece n-rure nici o publi-

l n a Con6iliului de
ura lui ndlrjea de asasin-at a legion81l'dlor.
Pentru orice om de nu ncape nici o
Antonescu ar fi vrut - cum eoo dator s-o -, 1-.ar fi putut salrva. pe
Irui!I'ele saJVoot. El fi putut asigooa o la rlomicilliJu, din
moment ce campania impotriva lui vedea crimele re se oomiteau
in Cum n noaptea anului nou a pus in !toate ora-
la domicilHle demnitari, mpiedicnd masaorUJl general,
nuit de Ho.ria Sima, cu atit mai ar fi putut o
pentnu savant.
CTima lui Ion Antonescu, din - cine -
poate ddn sugestii - exprese hitleri6te, n aceia 1-a izo1at
pe marele saVIallt - bolnav cum ern -, revolvere1or IUC-
Istoria astfel .trebuie jurlece, astfel e datoare judece !
Chi>aJr voci insuficient formate ale unor aL istoriei
nu mai vorbim de cele ale urnOII' scriitori nlll prea cu respectul
elementar pentrm Clio, .asemenea ncer-
cnd - din motive pe care sens a le numi -
pe !01!1 Antonescu de toate n istoriei !
www.cimec.ro
106
Cu rtristlull ep1sod de-actll!1l 40 de ani al oomise asupra
lui Nicolae Iorga asupra multora asemenea lui este cazul [e amintim
tuturor acestora se nur--o
E drept, se spune timpul aduce uitare, au soorgerea lui, dar tot
att de drept este nu orice poate .trebuie fie uiJtat. Mai ales cnd
este vorba de pagini de de singe, precum cele pe care le reme-
aici.
011ibilului asasinat sint cl.IDOScute. S-a scris mult des-
pre ele se va mai scrie, chip necesaJr. Amintesc ad doa:r in-
de succes a :lrui Mihai Stoian, autorul "Moartea u.ruu.i sa-
vanlt : Nioolae Iorga", in Edirtura Eminescu acum cinci ani de
zile, o meritorie incer-care de epuizare a stl\biectului.
Pentru rememorore, acum aici, doaJr citeVla socotim ne-
cesare.
cadavrul 1ui Vilrgil M.aidgooru in Sn.agoV'llllui, echi-
pa s-a illltars in in Aleea. Vulpache, pentru a {['ap<>rta
fului"- Trnian Boetru- "eroica"
a pornit imediat cu a
pen,tru a-1 SUprima pe marele savant. cu sawmtul impunea -
cum se vede - a clanului L-au
mai i.nrt'5i ILai sa din 'UI'IJCle au alflat ci prafesorul era la
Sinaia. o echipa a in vila de iLa Sinaia pe
din dos, <Orele 17,00.
Nicolae Iorga lucra, bolnav, la finisarea unui monument
ru universale, pentru care doar o statuie din de
Carara reprezentlndu-d. pe sa'J'ant aii" fi putut mtmea
poate asta ar rfi fost prea de a savwrtului,
cu o energie de la sacrificiu, se
intilneau acum, ntr...o cu gorila
Asasinii dat "cuvntul de onoare" - pe care, implicit, pretli.n-
deau au - nu i se va intimpLa nimic dar 1-.au ia
loc in tlllbre ei. Astfel a nceput ultimul drum al saMantului. Astfel
i ili-<au pus la caJ.e !
A doua zi de de post din comuna Strejnic ll-a desoo-
perit mort n o'imp, la ma,rginea la 1 kim de sat. cu n
sus, cu inim.aJ de cu mina in avind degete-
le ad'U:Illate oa pentru Chipul lui Nicolae Iorga era att de desfi-
:t:n:ctt M, a strigat : "Acesta nu mai e
profesorul ! "
Banda a fost la pr1n inrbe
orele 23-24.
Ce s-a intimplat n acest interval de 7-8 oce de la arestarea din Si-
naia la trecerea prin
La orimei, 10 martori au declarat - potrivit unor in-
sigUJre de oare dispuneau - Nicolae Iorga a fost dus mai nti
in comuna de de Mun1te, n casa unor
www.cimec.ro
107
legipnad. Acolo a fost judecat schingiuit - cele mai :cutremu-
"ll'egruli" ale ntunerioului verde -, aceea dus la Strejnic,
unde a fost lichidat.
1n ziua de 27 noiembrie, in timp ce bestiile legiormre efectuau
cu singe rece masacre masacre, la Consiliului de
tri se ducearu lupte pentru de fier n
n!Jreguliui guvern
3
In pr1m .pl81I1ul penibhl.ei - Horia Sim.a Ion
Antonescu.
orele 19,00, pe CIIld Njoolae Iorga era j\.lldeoot n comuna Tei-
la a Herman Neubaoher, oare, nepoftit, a dat buz-
na n In aoel oonteXJt politic se putea chiar ceva ! In bro-
de noi, Horia Sima episodul, la p. 59, in termenii
: "Pe la orele seara, cind criza se apropia de momentul ei
nUJlmirulnt, apaire Neubacher, ministTu pentil"u chest.run.i economice de la
Venise intr-o de conciliere". Intre 13ilrt:.ele, citim
mai departe: "A stat mai mult tiilliP de cu mine in :biroul meu.
Apoi S""a dus Antonescu. A ve1l!it ,Ja mine. Scena aceasta s-.a re-
petat de 1diteva ori. Te7.a lui, a:mbelm era nu trebuie
A evocat anal.oage din istorila tuturor re-
sint la ordinea zilei cind se prodlllc ra-
dicale de :regim".
V.iijeliosul Ion Antonescu s-a cu cearta furi-
ce avuse loc ctva timp in Consiliu, a invirtat pe Horia Sima: la o
Era ntre orele 19,00-20,00, exact n .timrpul cnd Nicolae
Io11ga era schingiuit judecat la
Horia Si.ma sa'V1antul fusese ail"estat. li tcl.efonase farnil.ia
lui Nioolae de la Si.naLa, imediat arestare.
O el in spunindu-ne chiar mai
mult, anume Antonescu intreg guvernul. ntrutotul
'de altfel !
mureban-ea -ce mmrune in istoll'ie ou ldtere cernite eSte!: De
ce Ion Antonescu n-.a J.uat nici o de salvare -a lud N:iJCotae IOII'gla,
ctru:l era clar ce avea tl\l1IIl('.ze, bine La aJCea edhipa
mor1;iL trecuse deja l'a activ suprLmarea. lui Virgil Miak:lgeartJJ ?
mai snt alte ca de : De ce nici unul dintre mi-
n-.a ridicat glasul evite catastrofa ? de ce Horia Sima n-.a ple-
eat imedkt pe 'lllim.ele as.asinilor sau n-,a telefonat din Si-
naia ?
Ist.orJa a cons.emnat la acele ore de amintire I.o..Tl Antonescu
Horia Sima, setrVea;u masa, o de vi-
de
(penibil, dar absolut le-o &fusese
Hmman Neubaoher de la care-i nu nid
unul, nici altul o .ditn. toate cele ce se petreoeau.
:J Arhivele statului (K), fond A, dosar 9039, vol. I.
www.cimec.ro
108
miezul 1a fost1.111. paillat al Elenei Lupescu din .Meea Vul-
pache, iStoria avea inregistreze maoalbru a:l
legionarilor a cumplitelor asasinate. "Erou ! Erou transfigu-
!" - din suflebului prdncipal, Horia S.ima,
prezent in .acest episod, de oriminalii ce veneau 1a ntlinire de
pe diversele trasee ale "Un fe1 de de
lume se citea pe lor - ne C'1.l ciniSm Hori.a
Sima In numele tuturor a l:uat cuvintul 'Thlaian Boel'U. A in ac-
cente mistice de
acum starea a lui Horia Sima, la "mistica"
: "Am un moment de ma-re wturror m-a im-
prezioruat profund" - ne el. ClUIIl1 se vroe, bestia era
i.n delilr. Sngele celei mai g.roaJZnke crime din istoria a Ro-
mniei l exalta.
Cnd a doua zi s-a aflat de crima de la Strejnic, a incremenit
illtreaga de Monstruozitatea luase apo-
caliptice. Fieoare om vedea ap!'opiat.
Ceea oe este interesa!Il.t condudeht de este di, simultan cu
hoori:l.a in delir colectirv, jubila Lega-
g1l"ffia11le. Nici - constatau lllilii martori ooul..w-i
la aceste - nu s-a putut dbs.erva pe chipul gernnanl,
la atJta
In ziua aceea, legionarii satanic ca la un praz-
nic walpUII'Igic, peste doliu! ctrl.tU!I'!ii
Inmarrn.ntarea savantului la cimi1irul Belu s-a su:b o teii"'OaTc
de IIledescris. sute de oameni, iniTuntin'd orice II"isc, au adus
ultimul omaigiu 1ltagic celui oarre cobora n pentru integritatea
a mistuit ntreag.a-i de s81vant de animator patriot.
era IUJl. 01111 oare merita :fUlileralii acela aa- IH fost
Nicolae Iorga. Ion Antonesou care, numai l.Ja zile aceea,
urma cu oasele deshumate ale ale celor
"13 martiri" asasim:i, ca un ciine cu coada ntre picioare, a refuzat ultimul
semn de pietate ,pell'tru Nicolae Iorga.
Mai mult deci<t att, zi.alrul "CUJVntrul" - organru:l de al.
de fier - care devenise oficiosul statului, a publicat inmormintare
o -a prin:cipaililor 1a trista reremonie, cu
moartea.
Cenzura n-a petrrn1s nlci un panegiidc nici un necrolog.
cuveni atunci cind a decedat la 17 maJrtie 1941 Nicolae
Tiulescu, cenrurn a permis presed insereze numai
o despre cel oare fusese de ori
Ct il pe Ion Aillto.nescu, el a interzis sub
plecarea din a tuturor acelor care declarat
de a participa,
1
lta Oannes, la funeraliile :tnaJrelllli
lntunecate in a S-o mai
spunem azi, aici, acum, comemorind pe marele savant.
Instruirea ori:bHelor aSasinate de la Snagov Strejnic, ca aceea a
masaorului de laJ Ji1av.a at i.nooput abia n maJr!tie 1941, patru
www.cimec.ro
1 ()Q
luni de la iLor. ColaboTase la ele Garda de fier Gestapoul
atta Vtreiile ,cit gwvemau regio.lW!rii, Ion Antonescu nu putea ordooe
membrii echipei Treia:n Boieru m fi fost imediat
hit1eristo-legionare ar fi la
De aceea, a nceput abia legiol1alrilor ce
asasinii n German1a de organele S.S. Diatre cei desti-
parle dffi echipa de unul singm- a fost prins:
CojocaJr'll, 1-a achitat, vinovat. Erau vremuri de
amintire 'IIl C8JI'e orice putea fi posibi.J..
prooesul'lli tuturor asasinilloir a fost
pentru a da iluzia morale spill'ituLui public romnesc, nedrurnerii
nu se nid o
Oricit de mare din timpul acelui proces diJn timpul altar
dubioase asemenea lui, marelui savant
care, cum .am ascund multiple vino-
au aotliZalt pe lor - de mult timp pe drept
de istorie.
In urma doboriTii gigaiiltului, sa personalitate a
N.mne vie- mai intii de toate- prin vigOOJrea zeciloc de mii de pa-
gind, cite-i inegalabila Astfel, prin tot ceea oe a izburtlt
Nicolae Iorga nemuritor. El este contemporan cu noi
-- prin marile idei pe oare le-a - - prin valoarea
idei - va fi pururi contemporan cu care vor veni.
www.cimec.ro
www.cimec.ro
NICOLAE IORGA
1. D. MARIN
Registrul de stare Nirolae Iorga s-a in
"in .seaa-a de 5 iunie 1871 pe la om 12 noaptea", intr-o !in-
de "pe strada Copoului" - azi strada Dobrogeanu
Gherea, in dreptul casei .parohi.ale, de la .biserica Sf. Spiridon.
Nicu Iorga, in de 33 ani, se OC'Upa cu aVIOCa1luira, iair mama sa, ZJUI-
nia IIOll'g'a, de 25 ani, era
1
Pentru N. i1oouJl. salo
s-a destul de vag, numai cu ce a aflat din spusele altora. "Se pare
m-am undeva n "oasele Cuza", pe caa-e nu le-am nicio-
pe OOJI'e nu s-au nscris n mintea mea
2
In anul
familia avocatului Iorga loduila .tot cu chirie, dar n "pe s1INirla
Drumullui feraJt, la rur. 549", aproape de Aici i s-a al doilea
fiu, Gheorghe, la 24 noiembrie 1872
3
Din cauza unei neregulate
spre petreceri, "Nicu Iorga a murit de in anul 1876, la 28
martie, ora 7 sara" avind acum pe
strada din cvarrtalul 1 ".
cu doi copii, o profesiune avetre,
Zulnia IO'I"ga a trebuit problemele, pe oare i
le-a impuS. Fiind foarte de lipsuri, Ja 26 septembrie 1876 a
cerut un ajutoc, la
: "Sint cu doi copii de cele mai de pe 'll!r-
mijloace, chioc pentl"U zilnica Conshliul comunal i-a acordat
un ajutor de 50 de lei mensual, cu ncepere de 1a 1 iaJUn.arie 1877
5
Cu
acest ajutor l'lliil&, cu unele ajutoare primite cnd cind de pe la unii
cu oe mai putea a:d!Una din de pe care a
deprins-o de nevoie, ea crescut copiii n mod foarte calculat, fiind
1 Arhivele Statului din fondul comunei - Starea
in anul 1871, actUl nr. 492.
2 N. Iorga, O de om, cum a fost, Editura Mine.rva, a IIi-a 1976,
p. 18.
3 Arhivele Statului din fondul comunei din
a.n ul 1872, voi. V, 932.
4 Ibidem, dln anul 1876, vol. II, adtul 3ii.
5 Ibidem, Fondul dosarul 55/1876 : "Bugetul de veni-
turi cheltuieli a casei oomunale, pe anul 1876" - nepaginat.
www.cimec.ro
112
mereu tn unei a chirie coste cit mai Nico-
lae Iorga amintea vag de o dintre Podul de medeanul
cu lemnele
6
, apoi de o cu bariera proprie-
taltoo .a aa1menre
7
, de din bisericii Sf. Ioan
1
\ pe cind
copilUJl N. Iorg!a avea 9 ani !1 in de o de
cu chilrie de la cU<lOa!Tha Mamghr1oaJa Vizdogeasa, pe s.tJraJCl.a dintre Biserica
Bariera Din vremea cnd a locuit k1 ultimele
oase, aflate n parohia bisericii Sf. Ioan, .avocatul Nicu
Iorga a bisericii Sf. Ioan o in argint. Pe spatele
icoanei se pirogravat text: este
de mine, spre aducerea am1nte a minunei ce au fost cu mine, 1a Boala
grea ce am suferit, l.a aruul 1868. Niool.ae Iorga". iOOOI!lei -este
in intregime, de capul sfintului Ioan care a pic-
tat. Pe paii'tea a sfntului, este grovat "Necllia.i", iar pe partea
inima sfntului, este gravat "Zoe Iorga". 1869". Icoana este
in inventalmll bisericii, la nr. 68 are dimensiunile 36 x 27 om.
Copilul m.in'l.ln.e, N. Iorga, a Cll"'eSCUt irn aceste modeste. La 6
ani, - deci inainte de - el scrie "Eu
- Iorga - n-am a ceti a scrie ; sint luCI'IUII"' care
venit de la sine. Nu-mi aduc run.inte de nici un ceas de
pentru a descoperi literele a le im.bina in silabe, oare pe
dea cuvintul"
10
. Citea in limba Orientalele lui Vic-
tor Hugo FabuleZe lrui La Fontaime, ori ale lui Florian, pe oore le tra-
ducea C'UI spre mirorea aoolora caJre eMU de In limba ro-
citea ;publi.oate de !in ra II...a. Se
pare anii de nu i-au oous prear multe in baga-
jul intelectual. o caJre il la pat irall"'Ilra, la 25
aprhlie 1878 a fost II1SiCI'.5 n dasa I, la Marchian. luni
de curslllri, a foot promovat in clasa a II...a, oa premiraiilt. Prremiant a fost
la promovarea claselor urm.M.oare. In toamna anrul.ui 1880, fiind bolnrav
clasei, Ioan elevul Iorga a o de istorie,
colegilor din c1a&a a IV-a.. In septembrie 1881 a fost inscris in clasa
I, Ira lirceul din oore pe atlllild in oasa. azi de
InspectorratU!l sanitar al biserica Sf. Gheorghe. in cla-
sele de H.ceu a fos<t tot premiant. raspecte care s-au obse!'vat la el
in aooa vreme, ni-l face mai de admirrat. Primul aspect prive!?te
limbilor o din familie, apoi greaca,
Latina, italiana getrmana le-a singucr-, .,prin citi;r.,i per'SOnale",
a-i sta profesorii la iar cind profesorii de la liceu
elevul Iorga corecteze, in elevilor. Al doilea aspect :
oa elev, era ocupat cu ou un mare de
6 N. Iorga, O de om, p. 21, 25, 41.
1 Ibidem, p. 41.
B Ibidem, p. 42.
9 Ibidem, p. 25.
10 Ibidem, p. 11.
www.cimec.ro
114
Lin cele mii de lei, de Iorga, printr-o de subscrip-
el a trimis la 500 de lei, pentru a .fi familiilo:r
ma6e, de pe urma Restul de bani l-a n ace-
scop, I,a Olt, Dolj. Profesorul
N. a confiTmat primJTea acelor 500 lei, sublillliind faptul "n
att de se unele din numitele fwnilii, nct sumele
ce li se vo:r da, vor fi ca un dar ceresc'' H. Iar ci.n.d guvetmul
cel nou, insta!Lat la conducerea a din Io:rga UJn mare vinovat
pentru izbucnirea l-a silit stea nchis n
Alexandru Callimachi scris, printre altele, la 7 aprilie 1907 : "N-M fi
fost mai nimerit mergi cu mine - cum am propus - la in
marginea codrulw cintat de Eminescu, unde se vede veche<11 a lui? ...
Dar pentru ce aceste caraghioase, n contra d-tale? Poporul a
vrut scrie el pagina sa de istorie, asupra acestei domnii nefiind
se vede vacarul pe sat. Cteva rlnduTi, pentru
a Al d-tale, Ca.Uirna1Chi"
La 19 decembrie 1923, elevi ai liceului "Laurian"
a inaug:t11rat, pe strekla nr. 1, o de sfaJt citire, cu
numele de N. Iorga. Pentru ziUJa de 12 iulie 1924, Iorga a fost in.vit<lit la
oa despre sine, ca fiu al ca fost elev
al liooului de aici. In scrisoarea de profesoruL Ieoobeanu,
Iooga a motivat "amintirile snt grele de pus pe ht!'ti.e, pentru un
suflet discret", mai ales "am avut acolo - spun drept zile
-bune, dar multe foarte rele, de altmintrelea ca in mai
mea" 1
6
Iorga a a despre
11
LiteratuTa de azi".
La 27 decembrie 1924 a fost Univerritatea "N.
Iorga", din Inaugurarea s-a in sala teatrului "M. Emi-
nescu". Iorga a fost de a in zIUa aceea, 3 prelegeri, despre
"Istoria sufletului omenesc". o pe an, cam prin decembrie,
Iorga venea la o in cadrol popu-
lare. La 12 decembrie 1926 a "Despre trecutul
iar la 11 derernbrie 1927, Ce este un ?

Opera lui Iorga, prin dirnensi'IJJI1ile sale .prin diversitatea sa isto-
estc de-a drept.ul
Numai opera cupl'i:nde - socoteala lui Barbu Theodorescu,
fostul. seoret.ar - 1250 de 25.000 de articole, 1air
mai 1003 volume, 12755 rartioole 4963 .recenzii 11. O sta-
de revista "Gindirea" privind activitatea lui Iorga, ara-
14 Icl.em, Scrisori N. Iorga, II, EdLt. Minctrva, 1979, p. 421-422.
15 I. E. Studii documente literare, X, 1940, p. 120, 130.
16 CervatiUJC, Nicolae Iorga nceputurile populare
in Hierasus-Anuar '78, 1980, p. 503-511.
17 St. Enciclopedia istoriografiei 1978, p. 183-184.
www.cimec.ro
115
numai pentru anul 1928 : "A publicat 45 de vohlline, a; 8 cursu:i
universitare, in 370 de prelegeri, apoi 52 dis-
cursuri li1 mtru.niJri publiec l?i la ; a 12 comtllncMi la Aca-
demie, a soris 500 de aMicole, in diferite zial'e reviste; a condus efec-
tiv 11 periodice; a vizitat 7 vochind n 5 limbi
a fost primit n de 3 regi 11.
Lai 17 ap:-ilie 1931, Iorga a fost numit d donsiliului de
Peste aproape luni, el a mplinit vi:rsba de 60 de ani. Ou
ocazie, coanisia a n
l-a declarat pe Iorga de onoare al
expediindu-i : "Sp..'"e cinstea mindria vechiului
ftrtunosului moldovean, in semn de mo-
dest amagiu de primul de onoare,
Tot aturnd, comisia a ca
"pe viit:lT', strada Liceului se va num!i, strada .,N. Ioi"ga" 1
9

In seara de joi, 18 iunie 1931, Iorga a fost de
in sal1a tea'brului "M. Eminescu". Din partea au participat :
avocatul Mihai Ciutro, prefect al avocatul Ioan Missir,
dinte al comisiei interimatre a generolul de Nicblae
comandantul garnizoanei. F.arufara regimentului. 37 infanterie a
deschis festivitatea, cu un profes.or N. .amintit,
cu de footul elev N. Iorg.:1. mre din anii de liceu "se ri-
diica un &le raze, deie-i Dunmezeu zile, vor mult
departe". Apoi tot profesorul N. i...a trecut in "succesele
universi'Lalre, bogate db. cimpul istoriei al lirroratw.ii da-
rul oratoric, cum II'OC s-a Profesoana de Lucia O pres-
cu, a citti dim. opera a lui Iorga, profesorul TiJb.eritU CrudtU a pre-
zentat lui Iorga, revi:z.orul Constantin
1-.a prezentat pe IO!l'ga ca fost elev, "1-Iocchm". Un cor,
oon.dus de Mihail Gr. recitatori au 'oQmplebat pro-
gramul festiv. pe vremea aceea, larga privea cu durere cum pe re-
liecve scumpe - nu numai pentru - se pecetea
rii, la De ani, ca.c:,a lllli F.m.iiilescu de la
devenise o de moloz, ian' oasa lui I01I1ga era
de SOOII"11i. de la 1 ianuarie 1922, se intreba lor'-
ga : "Oare va veni vremea ca de ce
in ApuiS nu este un cit de mic, unde nu se poarte cu iUibilre grija
trecutului :loca:!?"
20
E'>lte locul adaug aici, oa se arzi
mai bisorioa cea veche de la numai lui Iorga se
te ! ; n'llrnai el s-u opus categoric, Ia o pen.WU care
mai multe ordine.
18 "Gln.dilrea" din iunie 1931 omagial) de unde ziarul "Vestea",
anul V, nr. 144, de 20 i'U!llde, 1931.
19 ZiaTUl "Vffitea", mai
20 N. Iorga, Trecut n "Revtista Moldov"ci", anul I (1 ianuarie 1922),
p. 1-2.
www.cimec.ro
116
In de miercllii'i 29 iunie 1938, Iorga a sosit n g.am..11 Boto-
o pe la bisarkile cu trecut istQil'ic, el s-.a ndreptat
spre Teatrru:l. Eminescu, unde a deschis Cong.resul Ligii CultUJI',aJe. des-
prindem cteva din amintirile poetului George Lesnea, oosit -atunci
la din Io.rga, oare voia "Am ajuns n
sala de cu maJI"e ntrziere. Pmfe:sorul Iorga. tocmai se ntlfe-
de pe cu asisten1;a. Era formidaibil. Lasoorov Mo1dovean.u m-a
luat de m-a dus pe Iorg.a m-a ntrebat : "Te
gc Lesnea ?" - "Da.". M-a m-a terminarea
m-a luat n.tr,-.o plimhrure pr1n : "Hai, vezi1 casa 'LIJI1d.e
am loauit !" Cind am ajuns acolo, am un d2mar. Acela s-.a
s-,a pe mini i-.a mna lui IoPga ...
La prinz, n pal'c, s-,a un banchet cu 1.000 de tacmuri. S-a
intimplat ntrzii Am mai cteva locllii'i lilberre, ntr.,.un
citeva minute, a venit un om, cu un aparat de fotografiat ne-a
intlfebat: "Cine este domnul George Lesnea ?". "Eu". "DomnuL profesor
I-orga la J.oaud, pentru noi.
mea s-a n dreapta profewrului, eu n 31CestJuia.. Pe
erou sticle de Monopol, pline cu vin alb. Iorga a spUrS: "Domni.lor, vin
? Din cel din care beau numai voievozii". A,poi .am mLn.cat
din cu Iocg.a" 21,
Iorga a vizitat unde se executau noi,
in cinstea lcui Eminescu, pentru oore Iorga. oontrihuise din
fehflu.rurie 1937, prin lista de de el, n ziwul
,,Neamul l'QIIllnesc". A regretat mult oasei, in oaJre 181
EJmLnescu, dalf - a zis el -, "vina este a cui a alOOSit act de van-
dalism, din nenorocire prea ntlf...o socie'taitle de pietate".
[-,a milul n oare a fost hi"l11'ioa cea - "biserioo
lui Eminescu" -, l-a nrtlfistat de n oa:re ajunse-
se bi-serica cea veche.
Searn, tTZicu, Iorga. s-a in:tJUrrna.t la tmde nu incepuse
festiv.a:l.'llll alftistic-mmio.:'ll, din saJ.a teatrului Eminescu. Luind cuvintul el
a spus citeva cuvilnte, despre Cum nu trebuie Eminescu a oorut
i se studieze ma:nusorisele, oa ni se deie Thnli.nesou. "S-a
oam repezit n - Lesn001, n .aceileat?i
amintfri fugare., pe 03lre le-am mai su.-c;.
A doua zi, if.estivitartea de a elevilor de la
primare secundare din 1a ooo 11, de o parte din
in 20 de .aUJtomobile, Iorga s-.a ndreptat spre
Cine ar fi atunci, aoeasta Vt<l ultima a lui focga,
La ? De aceea consider nu vor de prisos &kese
oficiale, pentru acoperirea U!IlOT cheltuieli, legate de
Cu adresa nr. 18962 din 7 iulie 1938, Chestura de pre-
fectului "pentru de ordine, n zilele de 29 30 iunie a.c. s-au
21 anul XVIII, nr. 46, 15 noiembrie 1975, p. 3.
www.cimec.ro
117
-----------------------------------------------------------
ool15umat BO litri de 4 kg. ulei, 1200 lei, pen-
tru automobilllll 29 BT, oa:"'e n zilele a transportat echipa de po-
ziua noaptea, pe urma d-lui oonsi.J:ier regal N. Iorga, pentru su-
praveghere de ord.in.e, socot1ndu-se cte 600 lei pe zi". Prefectul,
colonel D. Oraiu, a scris n : "a) Benzina, din fondul respediv, b)
din fondul (sic !).
A doua din 11 iulie 1938, de la comunei
un hcxroerou de cheltuieli "cu ocazia venirii d-lui
prof. N. : 4 kg. .pentl'u coroane, lei 112 ; 3 kg. cuie
m.aJri mici, lei 66 ; 22. ooale trioolor, lei 60 ; pentru adus
fll'unze de stejar, 90 lei ; 3 cutii piOIDieze, lei 20 ; 9 pui pentru - la
9pital, lei 200 ; 12 ;pui pentJ11u - i1a lei 240 ; 4 cutii
saroele, lei 68 ; zece litri vin, lei 160 ; zece pini albe, lei 80 ; 4 kg. brn-
C8L'i ,lei 80 ; Muzica : Subcentmul prenulitad a orga.rilizat joOUJri
nale, cu premilitan:ii, de slt. -r.ez. D. C. comandantul
su-bcentrrului lei 200. Total lei 1376.
prefectllll.ui : "Momentan nu avem fonduri"
2
2.
CaSia in care a "-primul de onorure al Boto-
chla'l" se pe strnda Neculai Iorga; a fost se
rme Htemlmenrte. Iol'gla nu pute::t pentll"U ea, Cnd
Iorga a f06t asasinat, n mod att de odios (27 noiembrie 1940), drapelele
de doliu de 1il 4 7 din iiume s-wu apl-ecat in pentru a
saluta un sav-a111t romn, cu re-nume mondial. sa, oa exemplu,
ne C'll respeot cQpil din lume, pentru
ani oe om mare poate deveni.

trecem in de documente cercetate
publicate de N. !org<8, preoum studiile sale de istorie
noepUtul l-a o prin care Alexandru Callima-chi, prop!"ie-
tarul l pe Iorga, ia toate che1t_ttie-
1He, pehltlfu celor volume, din Istoria literaturii romne n
secolul al XVIII-lea (1688-1821) 2
3
"Pe Alex. CaHimachi -
- nu-l cu el ruei o
nid o atingere". Din .aceatSt.a, Callimachi n-a dect
cteva pentru prieteni. Apoi, prin grija lui Iorga cu eheltu-
1a1a tot a lui Alexandru Oallimachi au f.ast n anii 1902 1903,
Documentele privitoare la familia Callimachi - voLume m81l"i de
peste 1600 de pagini, cu 2916 documente. Au fost sep81l"at 189 de
documente, C'll titlul : "Documente relative mai ales la m-
prejurimi, din D-lui Al. Oallimachi 24. n ou f.amilia
22 Arhivele Statului fondul Prefec,Lura dosarul '117/1938,
de din bugetul pe anul 1938/1939", nepagi_n:at.
23 Vezi lui N. lOI'ga, n sa la Studii documente, vol. VII,
1904, p. 5 n O de om, op. cit., p. 301.
24 N. Iorga, Studii documente, vol. V (1903), p. 209-230.
www.cimec.ro
118
Callimachi, a mai SIOris Cartea neamului din Moldova, zis
Callimachi - 72 de pagini 25, ou dteva ulterioare 26.
de 200 'de documente, a din lui Gri-
gO!re Goilav. din acestea a pUiblicat sepamt 127 de documente, Slllb titlul
"Documente
27
. Apoi 222 doclllffiente, di'll "Documentele n.t
murii Canta, a Cantacuzinilor moldoveni" 2ti, apoi o parte Din condica De-
lenilor, de Ghica-Deleni 2 alte documente de la farnHia
fosta a Com1 :31l.
In anul 1905, Iorga a 1a editura Mineroa, o de 32 de
pagilni, cu o despre istoria Bo-
are "La ai mei care au
au murit n mele". cu titlul Citeva
-cuvinte despre n 14 pa:gini, c8II'Ie
copiate de la bisericile din 0Pru1Uil. de la
biserica din .aooa.<>ta cu citeva mici .aid.aosUJri. a fost
in volumul Istoria 1"omnilor n chipuri icoane (Oradova.
Edit. Raml.lii"i, 1921), ou tm titlul nO'U: Un romnesc:
oa nu era de acord cu lui Grigore Goilov, cum
toate ora?ele din partea de a Europei, ar fi foot ntemeiate de ar-
meni
3
t. Ideile priii1cipale din acest studiu au fost folosite de All'lt.U4"' Goro-
vei, n Monografia de el, ia:r Tiberiu Orudu
a trertlt sbukfiul n ntregime, in volumul n
1932 -
In Jiuna octombrie, 1908, Iorga a n pod 1a
mani\JSClr'isul unei trorluoori "Istorice ce (a) veche de multe a
marelui lrodot - de fapt copia in 1816, de "Ion. fido-
rullrui Tudrurii denu copie "vlet 7254 iu-
lie 2"- deci din 1746, care aceea a fost prima traducere a
lui Herodot, in de Evstrotie biv tiretii. .prin anii
1645-1646. Valoarea acestui manuscris nu este numai cu-
prinde ope.roa lui n ntregime ; de foarte mare valoare este
pen,tru faptul cei doi COPi'1ti (din 1746 1816) a!U ntD<m.ai fol'-
ma tmaduoorii din anul 1645 n-.au inestimabiLa: a
nilor noastre, care se in Mo1dova, cu !Un seool n.ainte d.e V!remea
"25 Idem, Cartea neamului din Moldova, zis Callimachi,
1910.
"26 N. Iorga, .._crisori private ale familiei Callimachi in Studii do-
cumente, 'Voi. XXI t(1911) ; N. Iorga, un act privitor la lui Ion
Callimachi, in "Revista (11931), p. 299-300 ; N. Iorga, La istoria. Calli-
machilor, in "Revista istioz-,iJcii.", anul XVIII {1932) p. 215-216.
21 N. Iorga, Studii documente, vol. VII (1904), p. 102-121-151.
26 N. Iorga, Studii vol. VII (1904), p. 175-265.
29 Ibidem, p. 359-363 .
.10 N. Iorga
1
Studii documente, voi. XI, p. 73-64 .
.31 Gr. Gd1av, Armenii ca intemeietori de in partea de a E1Lropei,
Bucurc-;;ii, 1909, p. 7 - din ,.Revista de Istoric, Arheologie Filologie",
voi. X (1909), fasc:iwla de pe trim. al II-lea.
www.cimec.ro
ll!f
lui Neculce. De aceea s-anl ocupart: de
carte, "pentru cuvi!ntelor" 32.
un studiu despre Breasla din
33
, apoi In-
de ale boierului Ion dintre anii 1788
1806 34, apoi paginile de Trecut :l.; articole despre

36

fie aici sclllr'ta de N. Iorga,
n am.ul 1'937, cu oreionuil., pe o oarte pe genunchii, n ;timp
ce automobhlul i pe o din a fost
pentru admilraibi1a carte, Fata a Ioan Mis.silr. Car-
tea a fost n an, de Academia de Societatea
scriitorilor rromni. n primiL ani, ea a fost n ci.nci
n ultimii treisprezece ani n sigur s....ar mai cere .

In anul 1926 a de sub tipa!l' Monografia sori-
de Ar<tur Gorovei, cu cheHnJial.a In recen-
zia pe Cail"e Iorga a scris-o asupra acestei monografii
3
i, el nu
V1reO dar 1a 11 decembrie 1927, cnd a la Bo-
despre "Ce este un a pentru o de istorie,.
edilii au angajat un folclorist. "Eu - a zis Iorga - nefiind
un excelent folclorist oa amicul meu d. Artur Gorovei, n-am wvut
rea de a fi rugat a sorie istorila momentul cind,
111u ocup cu folcloruil, cu studii folclorice"
38

In ll"ecenzia sa, l0111ga a re:maroat "partea a acestei "mo-
nogna!fii" este relativ ea va trebui pe alt plan".
a cum trebuie se prezinte monoglrafia "pe alt plan", el a dat
in contin'Ua.Te o de documen1e nefolosite de Alrbur
Garovei afolate n volumele V, VI, VII XIX, din sa de Studii
documente, apoi alte documente afliate n Uricariul, a lui Teo-
dor Codrescu, n hti Gh. n a 1rui
B. P. in de documente de la Academia Datr
nainte de aoea istorie a pe alt plan", Iorga voia
un Codice care toate d<Xrumentele acestui
puse in o:Uine unele n fotooopie, cddkele
:12 N. Iorga, Herodot, 1909.
33 N. Iorga, Breasla din cu catastihul actele ei cu stampe,
Editura Socec, 1911, 34 de pagini.
34 N. Iorga, Studii documente, voi. XXII, p. 53-60.
35 N. Iorga, Trecut n : "nev&sta ?11oldovei", anUl 1, nr. 9 (1 ianuarie-
1922), p. 1-2.
36 N. larga, n Buletmul Corn. Mon. Ist. an XIX (1926), fasci-
cola 48, p. 70-73.
37 N. Iorga, O carte despre ia iulie
- septembrie 1926, p. 186-193.
38 N. Iorga, istorice, 1927, p. 4.
www.cimec.ro
120
fie intocmit de

! diln anul 1926, soz1k1. Iorga :

"Acest Codice se de v.reme".
De atunci au mai cindzed partlru de ani, iaJr Oodioele tot nu
s-.a Ar :brebui ca.TeVa cu cu o
pentru intocmirea oareLui Coditce, n'llmali aceea se scrie,
temeinic documentat, monografia Iar
amum Iorga a pulbLioat oele mai multe documente Codicele
viitoaJrea Monografie a inchmate memoriei sale.
putea astfel sirucero 1or
:de marele Iorga, caJre a dovedit lumii irubregi "n.asc !La MolJdo;va. oo-
meni".
www.cimec.ro
NICOLAE IORGA GALA
ION ALDEA
Favorizat de o -
le. a Moldmrei - se pe imaginea de ansamblu
a istoriei popOrului <romn oa un complex de factori, cauze
pe el im.terferindu-s.e fapte cu oameni, idei, .resurse
important;e drum\.l!ri comerciale
1
Invecinat cu Dobrogea Muntenia,
se in secolul al XIX-loo", ca un veritabil bastion-a lupte-
lor pentru Uilli.rea <romnilO!". "Cind de pe cele ma-
Luri ale Mi1coV'l.lil.ui - spunea Aloex. n a sa "Romnie pitoreas-
pornesc glasuri de cnte : "Hai cu 1 Cei
cu inima ne dau pe Costache Negri, unul din cei mai
apostoH ai UIIliirii, ( .. ,) ( ... ) pe Alemndr.u ioan Cuza 2, ur-
<m de an de corifei ai culturii Gndind la
pe drept ouvint A1ex. GraUJr avea afilrrne: pe ba-
de documente, o pal"te din oamenii mari. ai. ca1re au
juoq,t .rol'lllri <ie frunte in istoria culturii noaspre, au fost din sau
au lUoOl"at .aoolo"
3
In1Jre iJ. putem situa pe marele istoric. Nico-
Iorga, oare legat de prim numeroasele Soale
dti-se la ca fiind "in n Moldova, in cheltuielelor
" de cra cu intmegul ei edificiu oocial-.ecooomic
cultural marelui IQ'"ga ca t,m reven; al Moldovei "pe ca-re a im-
podobit-o a cea mai din risipitoare aJe
ori.enotului", de la care protipen.dada a preluat C'll
,,vechiul obicei al luxului oale:s, iubidi .pentru scumpe, poeziei unei
cu de presa atunci cind insera la
din ".lumea balurile som.pbuoase U!Mlate de. concurstm'i
de pe care. N. Iorga, nu prilejul - de cite ori
are ocazia - de a le pune in "ou locurilor unde mun-
din greu
1 pe s.ara timpului, 1972.
2 Idem, p. 79.
:l bibliografic "Cultura, arta in 1973,
p. 5.
4 Nicolae Iorga, "Romnia cum era la 1918", Ynl. II, Ecl. Minerva, Buc., 1972.
p. 279
:1 Ibidem.
www.cimec.ro
122
De numele marelui istoric se atestarea a

Cercetind rn:ume-rcase izvoare. preluind despre
de la M. Costin, D. Cantemir, Gh. Asachi, Vasile Prvan, Bogdan
Petriceicu I. Nistor, Ion Bogdan, A. D. Xenopol, Nioolae lorg1a
din sudul Moldovei .,nu mai veche de secolul XV, cind
a existat ll'l a Qa saru tII"g de pescari
sn.Jib numele de "Satul lui sau "Gala.c" cum il or1oni.cauul
Mtron Costin, iaJr pe Vi'emea fiilor lui Alexandcr-u cel Bun era prin acest
"morile Covurluiului". 6.
gindw.ile spre Nicolae Iorga nu
numai un capriciu sentimenrtal- ce-l ndOOUla deseoci spre
prin cele mai ale mele<agurilor locu.ite
de romni, ci un interes de a se documenta consemnind cu exactitate
argumentare de erudit al trecutului istoric al nea-
mului importante pagini de istorie a din primele decenii
ale seoolului XX.
vremii drept "un a
Moldovei", "Arnsterdarnrul Negre, lui N.
Iorga au darul de a ce cu un nimb aureolat tihna
"lumii bune", realizarea imaginii unui unde, "in mare parte -
istoricul -, farmecul ce se desface din el sau in care i se
de poate fi n contrast cu incon-
"ziua, mai ales, o zi soare, cu oomil de

7
"o parte din cocheta iluzie"
8
,
de imaginea sat aerul de prin
cafenelele, locurile unde se de unde
se a:le in care
necarzul cu fumul ieftine aburii vinului .prost".
9
Imaginea cu alte sociale redate cu clarirta.te de NiooLae
1<3JI'ga in care antiteza
pe ca.rre istoricul o vede a fi din punct de vedere ornen.eSc,
muncitoresc n special... Iubim rnuncitorime - tCare l:a
Iorga, printre "II"uine, case de
cu to, noi ce e munca grea dulce.
O iubim pentru ce e azi; o iruibim pentru ei de viitor. O
iubim pentJr'u partea din aJCeStui popor oore in ea". 11 Ce
aceea, la el parelelismul sociale a celor lumi din :
reflectall'ea :atit in "aleea ce
rprin lungimea oa prin egalitatea 1uxului ei de bun gust, pere-
che in nici un alt din in cu imobilele "1 umii butne"
6 Gh. N. Munteanu-Birlad, cu 35 vederi in text, harta pla-
nul 1927, p. 25-28.
7 N. Ior-ga, zucr. cit., p. 29
8 Idem, .p. 281.
9 Ibidem.
10 Idem, p. 280.
11 "Neamul Romnes:.:", nr. d:n 27 decembrie 1919.
www.cimec.ro
123
de tipul celeia din de;enele tl:ui Lalurens "o vedere a
Mari din Vecltiul 12, cit in imaginile dinspre port ... pe
urite ... unJde nu e vioiciune, .ni.d Vle5elie", s.au de pe latenale ce
se de cele mai multe ori cotind duhori scrboase".
1
3
Universul dtadin al u1rhei conturrat de Nicolae larga,
completat de aspectul de al nghesuite
in centrul ,a nu le de
llr1vil8!1 de jos oa din strada a sau acela
din. p;:lii"'Oa Victoriei ce este in M1nisteru.lilli de H.
contintlalrea Jor ,pe o ... de
de romni ... 1
5
, le in inestetice care
n deal se dind spre virful acestuia imaginea :unei "cmpii gOO.le,
de 'buruienele
1
6 vederea spre marea ntin.derte de
e. "de caJre - sublinieze iJStorioul, legenda a legat
numele lui Petru "pescarul",
1
7 o luntrii", la ma-
hllrile c<"irei.:a "subt 'l'eCele oei!' de plumb ... in gropi - numai - femei
n roohi1 de cit, culegind burlllicne", imaginea
unei oarecare umane 1
8
Imaginea se prin "cocioahele ...
C'll de lut lampa de petrol", unde locuitorii, din zi in zi tot mai
de ma!"ea mizerie ce gituie oal'e
pierdut treoutruJ.", .ni..ci o in p:'eZent n
vHtor"
19
, se dea riposta relelOT' orlndn.Iieli g"'mdite
pu"e in aplicare de "lwnea buna", oa
unei de de o zgudu:iotoare ingra-
Htudi.ne, nu numai de actul materiale ci de cel al
dintre sCII'iitarii lfl.li : C. Bour,
V. Cosmin, Traian Anghdovici, Sterian Druga, Barbu
Co$tantin Z. Buzdugan - autorul 1n-aiducerii n limba a "Int&-
n.ationalei" 20.
Imagini Iorga ll'e'Stului
consemnate pe considerente de ordin social economic
edilitar de cele ale de
12 NLol.ae Iorg.a vechi in Dobrogea Moldova, n "Neamul Rom-
nn<;c". nr. 90, 23 oc:tombrie 1926.
l:l Nicolae Iorga, .,Rorr.inia turn era Ia 1918", voi. II, F..d. Minerva, Buc.,
1972, p-. 280.
14 Cbidem.
15 ldem, 183.
16 Ibidem.
17 Ibidem.
lR Ibidem.
19 Idem, p. 282.
20 Vni.versul. An XLVIII, nr. 323, 24 dec. 193-J ; AS.B., fond Min.istel'lll
dm. 5, 1930, f. 173-174. ln.tr-o din 7 decembrie
1!130, de C. Z. Buzdugan, ,.fost avocat al statului" lui C. Dimitrescu
- se-cretar particular al regelui, ac6-ta criminaLi a
c-are sustrao; fO':ldurile pens:ei, ajutlor(ul soaial n.n.) :intre-
nmtra lcg:L., veroase, refuznd ajutorarca
Invalid c'e ambii ochi, o de
<insle ISO!idt dcsdliderca public-e, dreptate,

www.cimec.ro
124
Dovedind de fin observator ou remarcabil al obiec-
intr-o lume a sociaJ.e puternioe de
cele mai multe ori cu realitatea Nicolae Iorga sinteticr
in stilizat n exprimaJre eleme.Illtele de relief ale de
cu laturi nsumnd intinderi de ; Prut,
Sirret ; - ade linii lmgi se intre ele in
partea de "de foarte adinci, br82Jde
ale u:nei vechi n timp ce in partea spre Siret.
"1utul nisipul dealmHor", fac Vire unei plam.te in
de pe care o pasc ohle"
21
. RegiU!Ille cu umidi-
tate cu aride looalizind "porumbul
ofmt pe aloC'Uil'i, foile l.a!I'gi, foarte verzi ale
111llllui; in cinci cinepa cite un pure de Oll"'Z cu paiul
sourt"

nu ruei pe derparte asigure neceSaJI"U.l minim pentru

de zi cu zi a locuitorilor ei, a stare de spirit o Nicolae
Iorga, in dl"'Wll spre Adam, de la "un care se plli1ge
de lefa prea. de legile p'I"ea pnactioe, de nevoia de a
de a pentll'u o de de a ou un
V'e'Ililt de m,ilc" 23. In plus, surpri:ru::le n .nsrerniDaii"e' de a sa N.
Iorga,. "anilor de le-a dat tribut uman incalculabil
oonstrind dim victimele numeroaselor epidemii ou intregul cortegiu de con-
In CQiffitlala Tepul "copii se unghi ruu se pot-
volta. Li.lpsa de e au vndrutt ce-l mai
aJVeau" cu de "pusteicrea bolilor q-e}_e de
mizeria 24 greu de-a ntregii sale
sociraJe. . . .
In o preocupare de N. Iorga pentru activi-
taJtea a din s-udul Moldovei. in
sociul economirce ale istori(Jul su'I"'prinde
m'dalie a de mrulte ori improprie spLritlllaLe, _Hibere
a tublllror locui1to!rilor a oobei de 1a
n special J?i a n gene.raJ. de. cele mai multe ori apa-
najul unei de din zisa Lume
Intre aoecrtia o mina!"itate de de rit ootolid, 0:1
ide cult este poate cel mai seTILill!fioart:iv monument de .arhi-
:1 "i lipsreoc bis.ericiJe mari"
25
, pllltndu-se ad'irma
pe drept cuvt sint n un ceiiltll'u aJ propagarndei cato-
lice"
2
G, ziarele VIJ'ernii vorbind adesea "de cuoeririle de suflete cuce-
de averi de de ale
Maidi Domnului de pe Sion (Notre Dame de S1on)"
27
DaJr maii'ea majo-
21 N. Iorga, HDrumuri din Romnia", Buc., Ed. Minerva, 1904, p. 210.
* Prezentul studiu are in vedere limiteLe de rale corustlitllit diin
fostul Covurlui o parte din footul Tec:ud.
22 NkoJ.a.e Iorga, lu:.>r. cit., p. 208.
23 Idem, p. 209.
24 ldem, Memorii, voi. I-II. f.a .. p. 218.
25 Idem, .,Drumuri din Romn.:a, Bu2., Ed. Minerva, 1940, p. 230.
26 Idem, Zucr. cit., p. 281-2B2.
27 Ibidem.
www.cimec.ro

ritate a locuitorilor stadiul de a fi unui ,.popor care
nu se te pe sine lucru aifimmat de multe ori
n pe care N. Iorga le la
28
Vorbindu-le despre
"Romni romnesc", in rinduri le-a insuflat
de a lupta, de a fi liberi !11U altora, de a face
lor un veritabil bastion al luptei penbru uni'barbea a romnilor
cum au in conciliabulele Mnjinii Unificatoare sao
cum ea in bisericii "Precista" - simbol
al bimilenare a poporului romn la
Plecnd de la aceste considerente de ordin general despre
lor, lud Nicolae Iorga "o de dvi-
pe care ar dori o de la n ntreaga
"ntr-tin de am - spunea el- o
cum nu se poote fi 1\.lTha mai mai chiar
ai'\.lrea pentru cultJtml nevoiilie
momle ale ,poporului .art fi pUJtut da T'ezultat ca la
De aceea nimerit n paginile "Neamului Rom-
nesc", o popu1alrizare a oeLor la dnd o imagine
a oelor doi institrurtori de 1a de nr. 6, intr-o
cu 'U1l salon, o
Jl c.a+e oum a1i te in lwne, o ordinei a
"pentru a face a copiiilor care
29, In acest loc al instruiri pentru care,
NrooW.e Iorga, ,,se imperotiv ...
plecart; de din cine oe dezordine a din dne
!jtie oe uait haoo al lrUi, din de aier, de
din poezii siimte de La cel dintii pas in avaintagiile,
sfintei illumini, nu ea un element de parvenire ci rea o
creatoare a fericirii". 30 Privirii atente a eruditului
nu-i "o mare odaie din cuprinde
Muzeul prin ale exponate "poalte oferi mteres altora
decit care sint astfel in nu cu singurele rindmi
moarte ale manualului, ci cu lucrurile 31,
Referinl(lu-se la realizarea a ooea oe va sta la viitoruJlui
cultmal al de peste ani N. Iorga, lui Paul
Ecateri.na drept "o min.UII1e a iubirii c.are e ,in stare a
face asemenea lucruri". 32 Impresionat istoricul de modul in
care cei doi insti,tJutori de la din. straida nr. 10,
C'U total devotament adune obiectele de muzeu "une.le din ele
deosebit de ifu1JtereSiall1te", OOIIlS'ti.nd din "am.imale anume pentru
aoeste pe min.emalele .adunate - consemna el - se
:Wumoase din deosebite regiuni, documente, manuscripte
28 Idem, DrumW'Ii oraqe din Romnia, Buc., Ed. Minerva, 1940, p, V-VI.
29 N. Iorga "0 de Neamul Romnesc, Am. XIV, nr. 237, 1920.
30 Ibidem.
31 Ibidem.
32 Ibidem.
www.cimec.ro
126
- unul de la un vechi grec din sec. al XVIII-lea, cu
acestuia -, vechi mai ales lUll mare de monede de
carnce" :J-:1.
lui Nicolae Iorga despre preocupare a celor doi
de de la snt n contureze cu mai
claritate calitatea lor de pionierat in ale muzeologiei rezultatul
ou mult lim:itele rmui sublinialt in <::onrti-
nuare tot de N. Iorga : n-a trecut ca
recolta lor, care e desigur : se cuprinid :aici .aame sch1je de bambe,
elemente de ziare, ceea ce va familiari.zla atitea
cu vremurile grele mari care le-au :v.
din primele momente ale mu:zeu.l!ui, i-a .dedicat
intreaga devenirrd unica sa fericire, insti1urt:orul Paul avea
se .aidJnesez.e lu rindul marrelui om de a neamului - Nicolae
Lor'g<a, alegindu-J. m membru de onoare al m'l.l2ellll!Ui., cinstea
de o8JC'e'OOta prin te:egr.ama .pe o 1a in 21 ianuarie
1920 : pant:Iru on{).;'11!"ea oe ne P!rjmjm !CU N.
Iorga" 3."i. Era un deosebit pentru care "in
interesul vii1orurolor oportun "conC'UII"Sul moral al cuge-
:apreciat.o.-ilar bum.ilor romni", idee in care in
C<I!Ziul atr.ngerii .simpatiei Jrui Nioolae larga de mUiZe'Ul de La
desemnindu-1 parte "din comitetul micului nostru muzeu"
36
,
de 1. G. Duca, dr. C. Anghclesou, dr. 1. Simionescu, Simion Mehe-
d!l". Gr.igore Antipa oum inscris ;n actul de II'icu-
a Muzeului Regional al nr. 6 de din ca per-
de Corpurile legiuitoare la 14 februarie 1923 -n.
Reoonstituiroa n parte a imaginii
ourn 1-.a reCUJlOS.Cut Iocga, constituie -o 1a mai
Ja obiect .a istoriei aces1ruia, 1a din sud-<estrul
cum pc<ate nimeni di..nltlre marile ale
culturii nu a contureze. Ma'rele \istOII'ic romn, con-
semnind darfle despre o obiectivitate chiarr
pe 131locuri lliil stuldiu de curiozitate daa" de valoalre
cu solide documetnrtare.
NICOLAE IORGA ET LA VILLE DE GALATZ
Resume
Par l'emp!.ol dc:s l'ouvrnge cs.sai de prescnte:- quelques
aspects se repport.1.11t a Ia viile et au dcpartemcnt (ddst;ri,M) de Galatz, tcls qu'Us
sont prb5.entes IP<!r !c grand historien NL:.:olae Iorga. Dans les de'Ux
derennies du vingtieme "ie:Ie.
33 lbtdem.
34 Ibidem.
35 Arhiva Muzeului de istorie fond. 1 "Paul Ecaterina
Telegrama, nr. 249 din 21 ian. 1920.
36 Idem, Paul Nicolae Iorga, copie, nr. 148 din 30 oc-
tombrie 19HI.
37 Monitorul Oficial nr. 256 din 27 februarie 1923.
www.cimec.ro
Pl. 1 - Fig. 1 - Nicolae Iorga - fotogmfie ddn
1928 ofcri:[t Eiizl'i .Simil;wlle elin l e n i i de Murrte.
S<>\ia lui Ion Si;mila:llc [csl suhp:l'ft. l c:e ('ovu:Jui.
127
---
www.cimec.ro
Fitg, 2 - PaUl i EOOJteri.na P a a - institutori, fondatori ai Muzeului de d:storie
G a l a i 1913.
www.cimec.ro
Pl. Il. - 1 - Aspect din Muzeul al institUtoriJor
Paul Eoalteri.na
Fgi.. 2 - SalA de a Bibliot('cii "V. A. Urechia".
129
www.cimec.ro
130
Pl. III - F1ig. 1 - Strada B-<lul RepUblicii.
Fig. 2 - stracLa MavNLmol, streda Nicolae
www.cimec.ro
Fig. 3 - Strada
Pl. IV - Fig. 1 - Vedere a
Ia inceputul secolului XX.
131
www.cimec.ro
132
Fig. 2 - Parcul municipal al ora.'iului cu sbaLuLa lui Mihai Erni.n.esC'll,
n 1911.
www.cimec.ro
ITINERARD ISTORICE
DIN PE INTREG GLOBUL
FRASIN MUNTEANU-RlMNIC
Moto: "Fiecare loc de pe are o
poveste a lui, dar trebuie tragi bine cu
urechea ca o auzi, trebuie un dram
de iubire ca s-o
Tirecut-au pattll"uzeci de ani de la acea zi 28 noiembrie
1940. Ucidea-ea a h.ri Nicoiliae Iorga e un capitol 1lragic al
istoriei noastre.
Nicolae Iorga a fost una din ceJe mai luminoase figuri ale secolului
n care Un gen.iJu larrg ; a cele mai diverse
multiple domenii ale culturii umane. Un critic reputat il n anul
1911 : "0 e.fl.1I"gile in mers. nu rnei"ge pe un singur drum
pretutindeni, trimite prelungirile. E o suire
energie n mem s--a nu numai din stu-
diile, ci din neobosita pasiune de a
ntocmai acelor filozofi peripaterici ai Vechii Elade, ale dis-
- din da:re lumina - se petreceau nwn.ait rumbli:nd mereu
printre coloanele din lui Akademos.
Nioo1ae Iooga prin drumurile lui hotarele acestei a
spilritJul.ui uman.
PJ.eoot 1a d!rum cu antenele in istorie pe
celor oore au is.taria.
izvore dintr-o memorie o
dar din ,reale, pe oore el o considera capa-
istoriei u.n mai oomc. In fi:eeaJre dlrrum, el
active stimu1ente, de de idei, de
verifica datele trecutului, ,prodigios altele noi mai
afla dintre, alte temeiuri de dreptate de radiere a ideilor sale
n <U!ITia.nitate.
istoricului este ea o istorie vie n ei. Nicolae
Iorga se dintr-un neam cu vechi deprinderi
1 u'i .au foSit ei tori.
La 4 ani copilul Nicolae Iorga cu mintea din-
colo de ca<>ei grl>oorve, n uni,versul descoperit pri-
mele lui eu incursiuni n trecutul Moldovei. "MU!lte drumuri am
.pe atunci oameni mari aru fost rmeori acei oare an-a!U .ndreptat
la dinsele ... " -ne mai tirziu.
La vrsta Nicolae Iorga a n lume prin apoi
a in creind
Intr-o zi de aprilie inflorit, n 1890, n i se
deschid limbile clasice, ca cele mai
www.cimec.ro
134
limbi moderne. Ce pentru un n
larg1ul liumii, .La V!rsta de 113 .ani. n Italia .. a aj-uns ntr-o
in lumea de wnbre a V
pe dtrumurile europene, cu oprire n centrele de
iradiere
Pe o de n Parisul veacul:ui trecut, unde
nu dect studiul Diplomat al de Inalte Studii
din Paris, trece la Leipzig, unde ia un doctorat n litere filozofie.
Ni'OOlrae Iorga. revine in unde s-au suocedat concursUJri
celebne, care i-<atU recu.noscut meritele reale .aloe istoric; la 1
noiembrie 1894, prima de deschidere la Universitatea din
Profesorul atVea Vlll'Sta de 23 de ani.
In vechea Romnie, Nicolae Iorga a fost unul dintre care
prin ltlii'lgi oostisitoa.re 1a
Pe cite drnJanliii"i .anevo.i.oase in oe wemuri grele a. irubrat ou ourvintul vi:U
n colibele ... nn-a fost de deal, n-a fost de lume
nu fi Captiv.antele ilnstructiwle note de drr1um : ,,&te
'llirguri "Neamul Romnesc din aTideal Ungu-
Volumele cu rrllaiSive tomuri de documenrt:e .. "Istoria
romniJ.or prin "Ram.n1i n
n we lllli Nko1ale se s,uooerl mt de an,
pentru a aj'l.Lilge la arhive, iar cu ApUS'IJ!l. devin mai putemri.ce.
Nico.1ae Iorga in 1901, 1a mxleleni
a Romnilor .
In 1908, a popasul rodirtor de la .'l.lilrle a
Locul potrivit, nu pentru ci pentmu opera de 'n campania
din Bulgarila (1913) .faoe o
bimuitoarea de la Nicolae larga a
o n Moldova plecat pe drumul pribegiei noastre.; In
retragerii va fi unul care prin scrisul graiul lui va crede nezdruncinat
n victorie.
lnbre cele mondiJale un de
ooademii l printre membrti. ,lor. din Rama,, Bra-
tislffir-a; .Geneva i titl'l.IJ. de "Doctor Honorils 0atl2Ja" ; . este
proClamat membru. al academiilor : Roma, Napoli, Stockholm,
Lisabona, Crocovia, Atena, Nancy, Sa.ntiago de Chile ca Institutele slave
din Lo.n.dM Plna!ga.
In 1929, fooe o peste ocean, primit in 1miumf n
Stattele Unite ale Ameri,dii. titlul de "Dootor Ronoris Cauza"
al din P&iJS. lui NLoolae Iorga 1a Oxford este cea
mai i se titlul de "Doctor Hanoris Carusa".
In toate oentrele de n oare .a aj11.1ns, fie ch.emat de
ardoarea omului de fie pentru a fi ncununat cu laurii izbnzii,
Iorga despre problemele de ale istoriei cul-
turii revenit n lui, vorbea despre activi-
tatea pe oare le ooroetase. Fondul drumurilor iJn aJVea
valoarea unei .acti:ve, unde a1jllLilgea NicoLae l0'1'1ga, era
ambasodorrul cultural al sale.
www.cimec.ro
POEZIILE LUI NICOLAE IORGA
IOSIF E. NAGHIU
Uespre NiooLae Iorga s-a creat, pe cind em n o biole-
ce s-a cu viteza luminii. Despre Nicolae Iorga s-au spus,
se spun se vor spune multe. in in lume. Este
din Biogm[ia Jrui Niooliae
Iorga este mai a fost Biol.ege.nda:, n
totalitatea sa, este foarte de un tita!n oare scria
o daii1te n tren de la 1a Pmis, dame dicta ]a, do6., salU la trei
searetaai, care avea o metmorie Va trece mulllt,
va biolege.nrla Chiar unii au
biolegenda. Eminentul Bizantinolog Charles Dehl spunea Iorga nu e
om, e semizeu, are de ce un om ... In fel
vorbeau L. H. Grondjs, fost profesor la Universitatea din Utrecht
MaTio Roques, fost .profesor la Scxrbona ...
Biolegle.nda mai spune a scris mult ta sari.s poezii.
Ambele sint exacte, d:air foall'itle spun 18JCj:6te luOIIUI'
pe N. larga. Despre N. I01rga vorbesc foont:e dm
il citEsc. lumea a scris poezii, d.all" o ar
fi scris poeeii ne apropiem ele.
:coctissimul N. Lorga spunea pentru oa scrie opere :istarice arr
wea mai muJ.t talent pootic. Poemele :lui Homer ne
mai troioo decit o is1x>riogtrafie.
NicoLae 'Iorga a scris aproo.pe 50 de piese de tealtlru a soris a
1JMdus muJte .poezii. A tradus tot ce i s-a ou.J.tu.ra
De acest titan ne apropiem acum, cu gindul curat, de a poposi
o n 11\Jffiea de f.a.JriD.ec :a sme .poetice atirt de n'llme-
roase. D.i!Il 'ln nnrul trist al sale, a scris poezii.
Le-a ooU!IlJalt in volume, dair multe .au risipite prin reviste, alma-
n.ahrt.liri ailite
Bog.aJ!la a lui Nioolae Iorga este un mesarj din alte
vremi al OO'VIal1.rtrului OOJI"e a iubirt oameuili, .a dorit oa lUIIllOO progrresez.e,
oa nu mai fie .pe planeta Poeziile lui Nicolae Iorga
au o foall"'te
Volumul de poezii in 1893 se deschide ou evocarea :
www.cimec.ro
136
Gon.dola-ne.et se pe va1urile verzi
n umbra de palate, sub razele de ;
n lumi de pare te pi-e::r/.i.
Depairte, de bronz pe ,tu.r::urri,
Despre poezia a lui Nicolae Iorga o de doctorat
de AdTiJan Ribetti. ce poezLa In V docta
convingerea n lui Nicolae Iorga ar purte<l
fi o a lui Mihai Eminescu. Despre a mai SOI"L"> N.
ga versUTi :
?
Sub lunii
Revin ?
glasuri
Pe pa..<>uri ?
s-aude-s
Ciocnit de s.pade
s21-en.ade ?
Desele La Rama sint evooartle adesea n poe.ziiJ.e l:ui Nicolae
Iorga. Eterne, glndJul sawmtului se indreapt<1
spre Vll'E!'ffiea in mre legiunUe romane au venit pe . DacieL
S-au scurs de atun.ci mii de ani
sntem venind ca pelerini.
Romani prri:n vo:.a. t11, pil11t:e
p:-in ntc-e !"cr.nani.
La Ernirn.escu ne mai conduce o poezk- a lui Nicolae IOII"g\a Egip-
tul. Emimescu Iorga Nilul. Emine.<>cu :f.rumuse-
firii fooe s.ocila:.e. Niro1ae Iorga unmele lumii
vechi, pimaanidele, sfialxuJ, mormintele regilor. In l!ume, de
vechi IDOI11lllffie.nte .trece ;un fekah ... Ca tm fee!"'ic, Nilul
scinteie. la stele /, ntinzind de inele.
Eminentul al ct.tlturii g,reco-la!tine al lilmbi.l.or- clasice.
Niool.a-e Ionga, a cintat lumM d-e famlec a La 18 ani
NiooLae Iorga scriJa poezia pe Apollo:
Frumos copi:l al celui ce
poeziei cu ver<;
Oint.at-.ai blnd din syrix, yX'is:::'i.nd oile-n
Uvinule
Despre lumea vech-e, .a mitologiei greco-l.atin-e scrie uneori versuri
de ca de exemplu Rug pe cmp antic :
Zei
ceru-n miini.
Vln din
www.cimec.ro
Pe
Nourii sUTi

Rupe,
Pnz:a cea
13'1
tUJttlii"or au pe Prometeu, pentr:u a ftlr'at
soarEle ascUJilS de zei 1--a redat oamenilor. Prometeu a fost sacrificat iar
vultu:ii din vTfurile i-au pLeptul. P.rometeu a murit ca
un orou, -luptnd pentll"u IUJIIlanilt:alte, chiarr impotriva zeilor.
Nicol.ae Iorga sorie despre Pll'ometeu ou :
Pmmeteu, Titan ta
din anticele
pe stnca ta, n vwtUJrilar -
:Mai dect, sus, Zeus n spLendoamea lui
N. Iorga scrie despre multe figuri mitologi.oe v,enmri remarcabile.
pe Arni1tri1e, zeitate pe oare o Ovidiu in cos-
mog-oni.:< de La nceputul Metamorfozelor.
Atunci blonda peste-<a ape.lor
Lunec:nd, se duloe printre nlmfele zglobii,
Ce cu snul gol pe ntinderea de ma'le,
Dt11ond scotea ei cu oordele aurii.
Dair N. Icmga a scris multe poezii despre :natura a plaiurilor
mioritice, <rellund motivul ll'omantic al :firumoaselor ou dar
cu o
George Enescu n celebra Poema in accentele so-
nore a:l.e lui ONeu, o zi ntr-ll!Il. sat ln patrialr-
a satului se o George Enescu a redea fur-
tuna n ei. Comeniba1Jorii muzicii 1ui George Enescu alfir-
in furtuna este N. Iorga scrie despre

Se pe mal, departe, colibe de pescari.
cu ll'ari,
lVLai zvirrle-<o in vuietul footunii
In plinsetul de vaduri, n urletul genunii.
Lon Pillat a o a:ntologie a toamnei in poezia A
af.ilnn.at toamna este foarte des de N. Iorga a scris
poezi.a de :
Peste cimpii goi
Vntul toamnei care bate
Prinflre crengile uscate,
F1runza souturind,
doar din cind n cind,
Ca un de durere.
www.cimec.ro
138
Au UJI1 accent pesintist unele poezii in oore N. Iorga asupra
unor probleme ale :
De rntul te ori pe gindUJri oald :
De ani, pare mort,
Looan.e
Ln minte mile port.
Poezia a lui NiroLae Iorga are accente pesimiste atunci
cnd se desprinde ca o din II"OB1JUil: cosmic al onwlui :
din neg.rul haos, osndit La haos
Cu cununi cupa <braiului :
Un sfat pe oare l tutur'{)lr poetul nostru :
Urind ce se suie
De pe al.t&ele banale,
statuie
Din ta1e,
se n poezia "Mndnila g11ndu1ui" oe ncepe ou Ve!I'SUl :
l\firu:Lri.a gindului e
Gndul nemllll"I'e, ce moare omul, el,
doar gindtill pe care 1-.a atVUt.
O girul al mu, o gnd aJ. meu
Ce te-ai n
f1i-n alte
Atunci cind nu voi mai fi eu.
Despre poet scrie adesea ou PoetuJ e nemuritor
prin sa, doc are muilt de sufE.'Ili!t. Ii aparr1e oa- Orfeu din val
de laorimi.
Da, poet. Ce e mai IDall'e
Pe aoest meschm de
E bucur:ila ta,
Din lacrimi faci
nemudrea prin operele lor, prin Cla!I'e
ln se'V'e!re de adult,
In srfioase de fedoarre,
o de mult,
In mtrupare.
Despre pootrullrui, a lll voourile ne
N. Iorga in poezia "Contim.li!tlalte".
viitoare,
Tot mai S'liS mai departe,
zmbi toare
Spre ngusta Caii"te.
criticilor l.irteroci ilie un sfat :
www.cimec.ro
al patimilor val,
calea ta de
pila1ma ae se
ca un piedestal.
Despre nemurilrea poetului scrie N. Iorga poezi.aJ Nemurire:
Tu vei muri : din ta
Vor te ietr<b urile :n.alte,
Dalr veacurile celel<al:te
Gndirea vor repeta.
139
Poeziile patriotke de de o Wllloare, le-a scris mai
ales 'in fulumo.aiSiele dreme istorice, ou subiecte din istoria a
ri.oas:l:lre.
DeSpre Ardealul II"obit N. Iorga scria :
n robului .Alrdeal
Pwe izvorul
De fagii de pe deal
Sibilici stau oa viitorul
Uneor1 poezia este de Iocga ca de atac impouriva celor
care il ataJcau. Din aooest punct de vedell"e este poezioa in oaa.-e
oombate N011.1a 1930 oare a combMut multe
studii arlioo1e ale lui N. Ionga.
N. Iorga se cu dll"Zellie. Combate pe advei'SIBll'ii n vemu.ri
vehemente:
de istorie
In cercuri mari se-n'Virte-n soare
oovilei spler1Poare
n vrtejul ei de-o
duce pe
Dar jos, de gunoi
G[tina de cel ml8i bun soi
Tot din pliOO.
vultl.liru-i de :
O povestire despre un poet anti.c ne sprme multe despre ro1uJ. poetu-
lui a sale :
Pe piatra poetului antic.
n pe poet,
Oind 1-aru chemat in lume
Ce adauge '1a mnne
Pe pialtre:-i ? 1ncet :
"Acelia oare s-a
N-a fost nici mare, nici bogat ;
A fost un zeu cnd a creat,
Poeziile lui N. Iorga ne conduc prin trecutul prin cele
mai vremi... prin E1ada, prin Egilptllll. Cleopartrei, prin Evrul
medliu. Ne oameni f.apte din trecut. Istoricul foarte erudit,
www.cimec.ro
140
evoce cu oameni fapte. Dar N. Iorga tot de bine
dea s:farturi. :
Numeroasele poezii .risipite prin ziare, reviste, calendaruri, alman.;_t-
huri, au fost adt11Nirt:e n volume pe cnid era n marele btoric
poligraf.
N. Iorga a publicat n 1921 volumul Din opera a lui IV. Iaruu
(Crniova). Im. 1927 a voLumul I, 1a!r in 1940 a volumul IJ din
Toate poeziile, N. Iorga, o culegere a poeziilor
lui N. Iorga. In 1932. N. Iorga a publicat culegerea Acum patruzeci de uni.
Versuri uitate n (cu cteva al1Je1e), 1932, p. 88. ,\eeste
versUJri de N. Iorga au fost scrise n dar autorul Le-a publicat mult
mai trziu ... Nici 'lllllul din aceste volume nu cuprinde toate poeziile lui
Nicolae Iorga. Cu generozitate a r-isip1t poezii prin ziare, reviste,
calendare, almarrmhlllri priln diverse studii al'tirole literare, n Cline
voTibind despre a tradus VersuriJe pe C.all'e a voit le
o de viitor editlamea! 'hl1. volume a 1JuttUlroi" poc-
ziilor origi.nlale a traducerilor din fuica S'IJ1n.ate de N. lOt"'J<:t.
In revffita "Cuget V, 1940 m. 3, N. Iorga a publicat Cntece pen-
tru azi:
Cetatea sufletului meu
Mai t'.<we e oa orice zi:d
Oricit de .a.<>pru de greu :
I:in culmea .1ui eu desfid.
In el este
.rid de sila lor :
De pe neirn.chinate creste
EJu flutl.llr' steag bilruitor.
(Analele Academiei Romne. Desbateri:le, Tomul LXI, 1940---1941, p.
35-36).
Poezi:a .aJCelaSta de cu un adversar putenn.i.c este pe ciDd
N. avea foarte advei'Salri em ii de zi atacat din mptive
politice.
Cnd s-;a apropiJalt wem.ea in oare N. Iorga presuptmea va fi omo-
rt ,a soris o poezie ce prefiglliM onima lm.ponva ilusrbrului sa-
vant, oare 181Vea atl.lJliCi 69 de ani. Poezia a fost mult
n 001!\.lli 1940. A n limba in eXp1.1ll1"'a
nulrui Ni!oolae NicoLae Iorga - ma1rtyr de la l.iibert.e des peuple:;,
n "NicoLas Iorga l'homme et l'oeurvre ... Ed. de l'Aoarlemie de
la Repuihlique Socialiste Roma.ine, 1972, p. 391-404.
In 1978 a la Om.ioVta, n Editura SarisUil ;romnesc o carte de
N. Iorga Ultimele. oomentariu intrd:IJUCtiv de Stelian Neagoe
(227 p.). VoLumul Cl.llPri:nde a'I'tioole poezii de Nicolae lO!I'"g'a, scrise n
1939-1940. ncepe CIU poezia se cu Glosse.
Retmge-'te-s
toarte dte vezi,
illlbirre nu mai crezi
crezi n CWul de drept-.c"ltP.
www.cimec.ro
AMINTIRI, AMINTIRI .....
IOAN D. APOSTU
- Feredeni-
Nu anul. EJr.a de eu prin cLasa a tre1a sau
a patra din cursul inferior a seminaruLui din deci prin 1936-1937,
cind s--.a zvonlt prin marele istoric Nicolae Iorga va descinde
n ur1bea .pen1tr.u a vizita ctitol"'ia lui cel Mare ruinele
de aici.
Nu-l dar nu-mi era. Incepusem
citesc eram de poezie aveam o
revistele literaa-e. Colegii biblioteoa'l"llll clasei
ca bib:lioteoaa', cu precizie 1mfrtul, ba chiaa- llindrul, unde se
9e.a fiecare oarte. Tlrebuie a di, la.
rea a Vlreanii, nu ntrecea dect, poate, profe,;orul de litera-

Cine bibliotecari naintea mea, nu nici Biblio-
teca era foarte bine Avea in ntregime Hteraturra a:uxi-
obiect mai 1<1J.es, anl ntregi diJn Convor:biri Literare, Via-
F.ami.Li.a, Revista Gnidilroa, Gnd
Romnesc, Cuget Clar, etc., ca ruu mai vorbesc de oele
de :lJa ca Cetcrtea Moldovei, etc. Le for-
matul, litera chi.aJr culoarea hktiei pe care erou
Deasupra turturor trona Ramtlirile de La Craiova. Aici J-am cu-
I'lJOSC'Ult pe Nicolae Iorga .poetUil. festiv al acestei rrevi<>te, unde
fm;.es.e diin 1915 n 1927 di1rector, volumul editat de Scrrisul Rom-
nes, au ajuns in miinitle mele n foarr-te scUTt 1imp de nerecunoscut. Voiam
pentru ce unii critici istorici l1terarri i oomplet
talentul poetic, iar il n superlative. Nu cred fi Mie
persoruail ruu mi-<a Poezia lui N. Ionga, de oea a lui Arghezi,
Vok<ulescu, Pilart:, Bl!aga sau BaJcovia chiarr de cea a N. Mileu
mi se rrece. Dnamele isto-
rice, lil cu Aleos.andrri, Davila De1avrancea, schematice !)i
de Totw?i Cuget Cl.ar,
Neamul Roonne!Sio Literarr, Neamul Rorrnnesc, multtele
altele la care NicoLae Iorga a oolahorat permanent sau nlll ntlnind
imensul maJteri.al eu sa, :.1 noc-put 9e contureze n mintea
mea imagimea '\.IDei umane, ci poote doar cu vre-un vrf
www.cimec.ro
142
batec de munte, cu creste inegale, cu poteci de trecut. dar
cu in care doarme infinitul. Materialul de sub
tiparului, se poate spune aproape ex<agenare, ar putea aroperi trei
de om, cu ca acestea scrie atunci cind dorm.
Poate nu chialr [n acest fel am judecart altunci. In embrion
imaginea a existat.
personalitate, Himalaie a spiritului uman, trebuia
la a venit. A coboritt tren special de 10-15
persoo!ne, auzite, ai populare de ila
de Munte. Printre ei profesorul Tiiberiu Crudu, pe eaTe l mai
de VtreO C'itteva ori prin l<.h'?i. Peronul era plin de oameni, n special
din cartierul Munteni, care, in momentul coboririi, luat
de pe cap 3/U intr-o Una dintre
1irgul'llli, n. costum i-a oferit pUne sare. Iorga a
gustat din. ea, a spus ceva rizind, apoi, oe a dat mina cu din
cei cu s-au urcat in citeva birje hirbuite
pe un drum plin de gropi de praf, cum era atunci
a pornit spre biserica Sf. Gheoll'ghie II"'linele de
Am pornit eu cl.t mai repede cu pe urrmele tbilrjelor im-
cu mine aproape cei diln. Cind am .a:juns aoolo, Nicolae
I<mga vizitase deja biserica aaum se pe mairginea
de incepuse stlenJOg!r.a:fi imegistrau cu re-
peziciune tot ce spune. Cum em fill'6c, la illceputt, n-am dat la
cele ce spunea. uitam la el analizam. Un om i.n.alt, aproape
cu SCUJrte nervoase. Glasul ... , g1asl.lll mi-a dis-
saoadat, ou note un pic .afectate, La un carp
attt de voluminos, Il/1.1 toamai potrivit.
Am inceput fiu mai a:tent. Luase in oam trei sferturi din-
tr-o arunca din cind lin cnd priviri sourle spre ea apoi da
drumul la run torerut de auvinte. Ii stabilise cu Citeva milnute mai inmnte
originea tipul acum o putrta pe la
regale dial aplJSIUl EUIOOpei, pe la din sera-
iurile sUiltalnilor pe unde i se a mai intilnit acest tip.
Impresia de la inceput a Nu glasul lui ar fi
devenit albUll ; em tare1Ja:c?, rla!I" el ceva. OOire te
wei, el nu este alrtoeva dect ore.rteruJ. prial care se sCitlll'ge lava
a ideilor
Ji'Mzele lu.ngi .adl8rnbic.ate, cu pa.Tall11teze la palM.Il:teze, greu de
de emu punctarte din loc in loc cu concluzii scurte
clare. din lui 18JI'e pe ea istoria
mizhlor din lume pe oare .a.C'Uffi o drumul
in Lume.
Mirojul a vre-o oTe poate S-ali' mai fi
Vire-o Ull1 nor, proiianatolr de istorie, n-<a!I" fi venit ca-
'a fost ca un lucru nebrebnic S-<lii'
fi pierdut cu in neant, ca rnruJ.rte altele mai im.porbante ca ea,
cel scrie aceste rinduri, n-<a.T fi luat-o din Ctliriozitatte pus-o
www.cimec.ro
143
pe unul din r.arftm.iJle bibliotecii, IUilide vreme am n-
ceooat pricep ce a n ba-
din baia lui cel Mare, ca s-o mai cu s-o arbitreze
in llllpt.a( ci cu :ruobiilele surate de la aurtea l'llJi l..luldovic al Xrvlea sau a
lui So1..ima!Il Magnificul, dm nru mi--a fost cu n-a spus
nu vrea nimic, iJar C1.11Vintele 1ui. Iorg\3 s-au eVIapooot ca pi-
de din l1IOI'Ul din acea zi de Halr-
nicii tahi!gtrafi caa-e i:rlii"egistreu cu <atitlai a.rooore, ori s-.au jucat de-a ste-
nog;ra[ia, ori a.utar'llil. curvinrtelor a orezrut nu este cazcl mai adauge
un titlu 1a zecele de mii de titlUTi deja existerut.e. Ou
mea, .n-'allll in periodicele vtremii nici-o Ja vim.ta lui Nii-
oolae lor1ga la nici la cele ce a ll"ostit el aici.
ntr-un fel, de pe Nlftul bi!bli.otedi mele n-a fost
in Ea m--a trec de 1a Iorga poetllll dNmaitulrgul,
la Iorga istoricul priJn II1 oare definitiv
aredincios. de studiile wtioolele is-
torice din VIOl'Ume reviste, ea pricep istoria nu este
numai o de date, mai mult sau mai exacte, ci crlmpeie
de cu inrt:ensitate, mai ales atunci cind ele se
refem la acest petec de pe oare noi il numim 1n
imaJgi.nea despre Iorga devine iEI nu este numai.
de munte nfipt in oor. Este un aribore gigantic, cu
came n partriei, .pentru a..:i extrage din
cele maJi. mici de n timp ou
o odihnitoare pentru intlreaga lume. Lumea 1-a
1-a .al ei. Inainte de toate, a tot romn. De
aceea vollllllllele din rna..rea lui Istoria Romnilor, primesc de-
numiri semnificative: noamenili "ctitorii", "oa-
v .aJ.erii", "vi.Jte j ii" , etc.
Identif1oat cu patria neamul, pa1ria neamul s..,au
identirfioat cu el. Datr, n-a fost 1n zilllla de 27 noiembrie 1940, ne
seam la Din eter o voce pe
o de Strejnicu - a fost un ctadaMrnl
mutilat. :&a Nicolae Iorga. de teorii de
sufletul neamului, a11.1 ['idicat n toiu:l pe acest titan aJ. muncii, 1-.au
schiln:guit 'in. creiei'IUl unde attea attea dla!te, I8IU trimis
cteva n nemernicie Snd sigur atunci
cind sngele lui s-a scurs printre de pentru a merge
se de sngele arelcma pe OaJre i-.a cintalt in ve;rs'llli'i, :!.e-e. dat
n teatru i-a modelat n granitul istorie, noaptea s-a mai
luna mai s--a lllifiomt apele incetat
tituil.. Nru putea se IIltmple altfel, pentru nici na1rura nu putea
la apusuJ celui mai exemp1all" al
sale.
Nidi noJJ cei 30-40 de n...arn putut rnm'!Ile
Ne-.am priv;iJt in am in1lrerupt progTamllll
II1 fT1llilte cu instructorul, ne-.arn ntors la avearm suf:le-
tul n doliu.
www.cimec.ro
144
De a!t:UIIl.Ci l8!u. trecut 40 de .ani. Evenimente tragice au treouot peste
peste fieoatre din noi. Am crescut, -ne-am maturlzalt acum
sntem n pragul apusului. peste Iorga au trecut anii. Cei care 1-au
ucis, au wut imaginea lui OBJre se peste vea(.'llJJ!'i.
N-an.1 [lJU vor :reW?i ; din irnima nu' s.coai'.P.
din inima nu-l scoate pe Iorga.
,pen1n"u mine lorga a a1juns o vie. Nu mumai nu
pot stroouma pe nici o cckare din cultlllrii
intilnesc cu el, ci petntml l aievea ca pe Bahluiruil.ui :
nalt, aproape cu cu .scurte Ile'I"V'OOSe
g:Las afectat sinrt; tentat n1ind perntru
a auzi istoriei ei.
Oare nu-i cu ?
www.cimec.ro
UNELE ASPECTE PRIVIND FORMAREA POPORULUI ROMAN IN
OPERA LUI NICOLAE IORGA
NICOLAE URSULESCU
Ca marii istorid, oare prin opera lor au contribuit la
rkea, dezvolta.rea edificiului Ni-
colae Iorga a arordat o problemei primordiale a istoriei
noa.;t:I'e, aceea a originii etnoSjU.lui romnesc. Ocupind un loc aparte in
ma-;iva a -celui mai maa-e istoric al nostru, problema po-
porului rromn a rrevenit ca un leit-motiv i'n scrierile sale, care permit o
mai punere in a complicatului proces istoric.
Avind n vedere mai multor dedicate modului in
care Iorga a aprobat procesului de f()l'IJllare a poporului ro-
mn a limbii sale
1
, n studiul de ne-am propus doar
cteva aspecte legate mai curind de clarificarea unor care au
dete-rminat ca preocupe :att de mult pe marele istoric.
Cadrul general al problemei de 1 orga. In perioada in
c81re incepe II'Od:nica activitate, J.a secolului trecut, formarea
poporului .romn, continluitatea sa pe teritoriul nu erau
doar probleme de ci se legau strins de politici cu-
de romnilor de pretutindeni de a reintregi hotarele
vechii Dacii ntr-.U!Il unitar, erraltl, cum spunea chiar is-
toricul, 1903 : "Dacia viitorului nehtul a visului albastl"U, ca !')i a
trecutului vechi de mii de ani". 2
Desigur, interesoul stirnit de date de sa1,
A. D. Xenopol D. Onciul, teorii a lui Roesl&, ca uria-
1 C. Dailcoviciu, Nicolae Iorga autohtonii, in: Studii. Rev. Ist., 1965, 18, 6, p.
1227-1231 ; A. Nicolae Iorga istoric al romnilor, in : Studii. Rev. Ist.,
1965, 18, 6, p. 1215-1225 ; E. Condura{'hi, Nicolae Iorga problema
orientale, n : Studii. Hev. Ist. 1965, 1B, 6, iP- 1233-1239; Pascu, Nicolae Iorga,
istoric al ev-ului mediu romnesc, n : Studii. Rev. Ist., 1965, 18, 6, p. 1241-1259 ;
Nicolae Iorga - istoric al raporturilor agrare din romne,
in : Studii. Rev. Ist., 1965, 18, 6, p. 1313-1337 ; idern, Romaniile" populare fn con-
lui N. Iorga, n: Drobeta, 1974, p. 71-76; V. Al. Georgescu, N. Iorga
istaria dreptului romnesc, in : Studii. Rev. Ist., 1965, 18, 6, p. 1339-1356 ; idem,
Unele probleme istorice ale dreptului roman gindirea lui Nicolae Iorga, in:
Studii clasice, VIII, 1966 ; Nicolae Iorga, istoric al (culegere de studii),
Buc., 1971 ; Nicolas Iorga. L'homme et l'oeuvre (culegere de studii), Bu.c., 1972
2 Oameni care au fost (A. T. Laurian, 1903), n: N. Iorga, Pagini alese, Ed. pt.
Buc., 1965, voi. 2, p. e.
www.cimec.ro
146
ooou al Memorrandlumului, au constitui,t evenimente mre au
de timpUJriu Iorga 1-au determinat se preo-
cupe, cu pe care de problemele arucilail.e aJle
istoriei neamului. Integrindu-se in primele 'I"J1Cl.U!I"i ale luptei pentru
sta1rale (e surficient amirn<tim ldoarr 'aCtivitatea in
cadrrml "Ligii cultllii'I8Jle"), Iorga nu WJ.tea dect se indrepte in .chip norr-
mal spre cercetarea perioadei de formare a poporului romn, ca
pentru cu temei a drepturilor sale politice n preajma primului
mondial.
Rerulta<tele sale nu au ajuns d08.1r la IUJ!1ui cerc
restrns de ci, prin intermediul presei, al au
publircu1ui larrg romnesc, pentru o par-
ticipare ilra rrealizarea apoi con.soliidanea :Marii Uinirri
de la 1918. Oolultient de :f,aptul ll!n <act istoric f;undamen<tal nu se poate
realiza V'aliida decit prin coordonarea efortl.llrilor pe plarn i..nroeTnr ex-
tern, marrele istoric S"'"B. preocupart continuitl ca sale IOOferirtoalre
la vechimea elementului romnesc n diferitele teritorii
ale Europei sud-estice repede la cercurilor politice
cultuoole din pen<Wu a contrraoom rdpiniile sau
pentru a fideli ai oaUJZ<ei
scop 1-aru aV'llt ntumeoroa:.sele vizite ll1:trreprinse in
13rool.o, ca coordan.area n a<le'St sens a
romne de la Paris Roma.
lzvoarele problemei la Iorga. In abordaa-ea varstei proiblematici a
poporului romn a limbii sale, Nicolae Iorga a uttilirzat izvoarre
extrem de variate. Bazndu-se pe sa de Iorga a uti-
lizat ou n primrul r'ind oorienile atlltor:iilor 18ll11tici, f;'reci
romani, oa pe cele de la nceputul feud.allismului (ndeose!bi bizan-
tine, slav0111e noo-Latine), rarvind marele merirt: de a nJOiJ dSpl'e
n surd....est european, precum
de a da o 1ntei1pretalre unor lizVIOOre sau ilnsUficient inlterpre-
tate. De mul'be ori sale sint 3 de ooei autori
vechi oare reaHtatea, care soriru apologetic, socotinldu-i ilip-
de orice VJaJoarre penw o reconstituire
La fel de des la 'izvoarele erbSiolut oonrtemporrane eveni-
menrtelor, mon:edeLe 4, le un credit deosebit,
3 Astfel dintre autorii runtici .care se la Darc:iei, pe Vopiscus il
"absolut de din avind o expu-
nere "extreordinar de (N. Iorga, Revue hist. du S.-E.
Europeen, 1924 ; irdem, Ist. rom., 1936, I, 2, p. 331), iar pe Iordanes - .,compiila-
torul ignora.!llt vulgar aJ 1 ui Oasirodor" ( 1 st. rom., 1936, 1, p. 338). Despre lu-
crarea luri Eutropius spune "IIl ansamblul ei nedumerire nu poate
servi de a unor conduZii:i. sigure" (ibtdem, p. 336).
4 Trebuie faptul izvoarele epigrafiiCle numiSIIlc'ltice ;provin
adesea pe cale totu::;i Nd,colae Iorga nu a acordat o prea
mare izvoarelor arheologice propriu-zise, referitoare la Expli-
s-<ar n :acestor izvoare n timpul poate, n for-
sa, de istoric al izYorului s:::ris.
www.cimec.ro
147
deoarece provin chiar de la ai istoriei, nu
de la repovesti torii ei. Aceste dovezi snt <te nu numai pe terito-
riul Daciei 1al provinciiloor nvecioote, ci pe ntreg teritorirul Imperiu-
lui roman, astfel prin analogie is'toll'icul poate de mUJl.te ori oorrnpleta
fapte caa'e apar drept sau i'J1g,uficient cog.noscibHe, 15-<lll" fi
avut n vedere dOOJr un teritoriu limitatt (de exemplu, oanul cir-
monebaJre f13U al de monumente epigma:fice n Dacia n
deoenilul al al &eml'I.Llui al III-lea e.n. - fapte pe care le
prin a imperiuhui).
Un 1oc important in reconstituirea a perioadei de
a lf"Oll1nilm l la Iorga lingvistice, 1oponimice onoma-
siologice, care se supun unor legi obiective semasiologice, de
Bun al .regulilor lingvistice, oa a:l studiilor de spe-
cialitate, a im:bi100t in chip fericit materialul istoric cu ool oferit
de limba sau prezinte pe facto-
rul roma.nilc din sud-estul EU1ropei n ntreaga s.a n con-
tlllu.a sa pentru a se impune apoi pentru tU se in
di:feritte1or elemente aJ.ogeme.
n de la a limbii vorbirte a topon.omasticii po-
porului romn de mare foloo i-a fost lui NiooJae Iarg1a IIl re-
petate rinduri, a ntregului teritoriu locuit de romni. In felul acesta cu-
la Nicolae Iorga nu este numai ci are
adi.nri in realitatea de memoria romnesc. Pri-
vind aoest pe locmirtarii lui nu ou ochii drum(E$.1:lui ci
cu adinca a specilalistrului parb:ri.otuJui, NiiCoLae Iorga a dat
unor pagini memorabile in caJre prezentul este mereu proiecbat
a!rulpr'a ll.lmlbrei troootuJui, al relief e astfel pus in Lui lu-
In cadii'Ul datelor culese dilreot de pe teren, un loc apa!M:.e il
n. sintem a lui Iorga elementele folclorice etnJOogra!fice, izvoa'l'e
oe de asemenea imaginea vremiUirilor de constituire a neamului
rorn.nSC.
In prezentarea, interpretarea imbinarea acestor izvoare, Nicolae
Iorga nu ruei un moment aportul sau oonternporanilOI!"
Ja dezbat'!'00 acestei probleme cruciale a istoriei romne<?ti. Dind
de un nalt spirit de obiectivitate, Iorga nu de la aprio-
rke sau globale a!SU!p!la aduse de Chirur
ruu e de 8.ICCl!r'd cu teoria de aru;amihlu sau cu ooncllllZiile runui iS'taric, rre-
totill?i cu obiectirvitate gind:i.rea acestruia,
i8JI" pe carre le bine fun.damen1.ate le inglo-
bndu-le in propria sa ;

de eXiemplu, cu Rosier
5
,
cu Pic, cu HUrufa:lvy, Alrfoldi Se in:ver'S, in mz'lll1. unar is-
torici pe oare 'ii foall"!te mruJ.t, netreclnidu-le wttu?i sub
aspectele cu ;care personal nu e de IBJCO'I'd ; de eX'elmplu, ooanJbaterea pre-
tinsei extinderi a primului bulgar la nordul 6,
5 Pe ROs'ler l .astfel: "un de inteligent" (lst. rom.,
II, p. 256).
6 Ist. rom., II, p. 312.
www.cimec.ro
148
su de Ondul (memoriei ii de aLtfel, chi..alr monu-
ment)a]..a sa de "Istoria rmnniJ:or").
In final, n stUJdiilor, a sintezelor sale, toate aceste izvoa-
re referiri bibliog<l"a.fice, a,cest material faptic liVlr'esc, e filtrat
prin gndirea sa oreatq3lre, de geniu, izvorind aGtfel oooduzi[
noi, de-a dreptul prin C'U care evooe ve-
ridic o 'n V<l"emea lui drept n istoria
poporulru.i romn.
Etape ale problemei de Iorga. In tratarea
temei se pot distk1ge mcrnente 1r1U de poporul'Ui
romn n cind maJI"1liui se coruoen-
cu acuitate a.'mpra problemei poporului .romn.
Astfel o s--ar pla."iia n Jlerioada de dinaintea pr'imului
mondial, cind romm.ilor de pretrutinde,ni era de a se 'Uni 1ntr-run
singur stat. Cu a11m1ele specifice istorioullui, Iorga con1Jr.iJbuie la
prezentnd istoria l"omnilor di:n dirferi!te Jte-
ri1arii
7
l'a VII"sta de 34 de ani prima dintre sintezele
sale de istorie n Vo1tmne, n 1905
8
, li1 rpl'ffiti-
de istoll"ie de la Gotha, mgriji de Lampoocht.
din Nicolae Iorga pune elementul tracic la baza pro-
cesuhli de a :romnilor, iar popot"Ului !l'omn e
in cad!l"Ul general al II'om.anke ruu 1111tl1Tlja din Dariru, ci din
intreaga romanitate
O a doua se poate deli1Il1ita anii primuliui mzboi mon.dkcl !)i
n perioada imediat cnd problema in-
a Romlniei era 1n au drepturile isto-
rice ale romnilor asupra teritoriilor n oare formau majori-
In afooa nUIIl1.eroase1or articole pu:blicate n Iorga
acum o serie de studii, at[t tn 1imba ct 'il1. limbi de cir-
pe 1ema vechimii romnilor n diferite ail.e
EUJropei SIUld-esti,oe, cum IClii' fi : "Istoria .'l"'O11nil.or din Ardeal Ungaria"
(1915---1916), n lluptele di.ntre lflomni unguri" (1915), "Ro-
mnii in Dobrogea. istoll'i.oe" (1917), fbUJOOvi-
nene" (1919), "Istoria romnilor din Peninsula (Albania, Ma-
cedonia, E)piT, Tesa.Ha etc.)" (1919), "Le li"Ole des Roumains dans la l!ati-
nite" (1919), "Vechimea origi:ooa elemen1rului romnesc in Bi-
hariei" (1921), "Cele mai vechi cronid h'ecutul J'Olllltnilor''
(1921) La mondial m<31rele istOiric o
a doua nti n Jim:ba : "Hi.moiJI"e des roumains
et de lfUJI' civilisaticm" (1920-1922), apoi i;n
Prob1ema a e
di:n punctruJ. de vedere al originii vechimii Ia romni, n
sinteza : "Istoria bisericii a religio.ase a
7 Neamul romnesc din Ardeal 1906, 2 voi. ; Neamul rom-
nesc n Bucovina, 1905 ; Principatelor Romne cu Ardealul, 1902 ;
Drumuri din Romnia, 1904 ; istorice in Balcani, a ItaliP.i
a romnilor, 1913.
8 Geschichte des Volkes im Rahmen seiner Staatsbildungen.
www.cimec.ro
H9
Cea de a treia a racestei probleme se poate pla6a in
anii ai pericolului faLScist ai :re-
vizioniste ndreptate impobriva Romniei. Contra acestor flagele,
gtiav integ1ribatea 51\.lVemnitatea patriei, istoricul, ajuns la
virsta profundei a fen.omenelor, s-a ridicat ou scrisu-
luti. a [puterii sale de co:nv.ingere. Mergnd in continUialre pe J..i.n1a
ati
1
t a opiniei publice dm ct a celei din cu
istoriei Niool,ae Iorga prezinU't acum, in sinteze
cu demne de apogeul carierei sale, procesul istoric al devenirii
multimiJenar'e a po.po1rului ,romn n tragic, ajuns 1a o .identi-
tate, oa urmarre a profu.mdului prooes de 'romanizare. Este perioada in
mre, p:x1t2 .mai mult decit 1.'51toria procesului de forrn:c'llre ra po-
porului romn este ntr-Q oonexitme cu
tot ceea oe se pe vas.tele ntinde'Ti ale IIJljperiului roman, apoi
ale celui bizantin. DiferiteLor evenimente din istoria vecine li se
imediat n .teritoriul mmnesc din stinga :ip.r
m:nnii de aici nu mai sint do.<ur ela un element paSiv oare recep-
alogetne, .ci oa un factor din:am'ic, al
I"ama;ne, oare el modul de organizalrera social-
limba m1gr1at<>:'III"e dare s-au sed:Sn.tairizat n ar;I.Ja
orientaiLe. In oadrul monume.ntalei sinteze de .,Istoria
nHor", !(tin cele 10 volume, primele snt spociial nchinate
poporuJw 11'\(jffin, lalr al 'treli,lea in mod fh-esc problematica, de-
oaJreoe este o prelungiJTe a procesu-
lui din primul mileniu al erei noastre.
Marele i.stork a subliniat intr-un mod, original, !Latitudinea po-
porul'lli romn. Scriind studii despre ilsttxia cultUM celorlalte popoaire
neo..,Jattine 9, srugernid pa!l"alele cu Lc;toliiJa .romnilor, Nicolae Iorga se :re-
ferea implicit la .IlOOl'itre La familia popoall'elor rom.:'lJlice.
Niooibae Iorga, pun!ind in valoare rolul elementului taJUtohtnn din
perioada !Sintezelor dadce, apoi n cadrn.Il .acelor atit de ori-
ginale oautonomH looale ("Roma:nme populare"), .prezinte pro-
cesul de formare a poporului romn nu ca simpLa suocesiune a ,popoa-
reLor m'igmtoatre, ci ca o o asimilare a acestora. !de "oa-
menii care pe1I11lru totdeauna "sigiliul Ro-
mei".
Opera sa este a unui puternic angrenat n po-
a c&e pus talentul
9 Istoria poporului francez. O incercare de 1919 ; In Drumuri
al.e unui istoric, 1921 ; Histoire des relations entre la France et les roumai.ns,
1917; n Marea 1914; Cin,ci despre 1926;
L'Italia vista da un romeno, 1919 ; Cteva zile prin Spania, 1927 ;
cea mai in Europa : Portugalia, 1928 ; O : Catalonia,
1930 ; o Luxemburgul, in : N. Iorga, Scrieri istorice,
. 1971, p. 223-230 ; Cei mai mici ai romanii ladini, n : Sfaturi
pe ntuneric, vol. II, Buc., 1940, p 313-321 ; America romnii din America,
1930.
www.cimec.ro
150
in serviciul poporului .ajutind.u-1, ou argumen;bele 1meoullru.l1U.i,
temelia prezen1Ju1Uli. pe care a i&lus-o
n dovedirea vechimii, .atUtohtonismull\.ii poJXlll'fUlu:i romn,
in calitate de oonti.nUJator al oai111lta.le, este o elocven-
in. acest sens.
CEH.TAINS ASPECTS SUR LA FORMATION DU PEUPLE ROUMAIN DANS
L'OEUVRE DE NICOLAE IORGA
L'artide souligne setrlernent quelques aspects generaux en ce qui con.ceme la
pla.ce occupee par 1ce probleme dlans l'oeuvre si VJaSte du gro.nd historien, ayan.t
en vue l'existence deplusieurs etudes qui ont deja aborde cet ensemble de probl-
mes
1
.
On fa:Lt d'abord une suocirute analyse des c.onditiODIS historiques dJalllS J.esquelles
Iorga a aborde ce ,probleme fondamental de l'histoire es Ro=ain.s, ltout en sou-
lignant le desia- eviidetrLt de tous les Rownru.ns de se !l"eunir dans U!Il setiil Etat. La
de ce desiderart;um etafut de meme pa:r la dern.oruJ!tartti. de<>
droits historiques des Roumai115 sur le territoire ou ils consti.Jtu.a!ierut la population
rnajortiaire - cette cau.se, Iorga J.'a servde de ses connaissan.cels muJtiiaJtemles.
On essaie de pr&iiser ensufte les sources don.t Iorga s'est servia> pour lt:raitex
ce probleme: les aUJteurs antiquets : les :i.nscriiPtions et les morunaies ; Ies preUJVes
et toponomastiques ; les observatiorui sur la vie des Rou-
mwins a des visiltes lirequentes dans leuns terriltoires (ai - inclus les
donnees cthnographiqu.es e1 folkloriques). Ces souoces, N. Iorga l.c5 a fondues dans
une synthese avec des referonces de La modem.e. .
On analyse erumilte les etapes et la maniere dont Iorga a ahorde le !Probleme.
On y trouve trois en liaiiSOJl, panni les autres, 1a si.Jtu.a1fion du peuple
roumain dans 1a vie pol:tiique i'nternatlionale:
a) !'etape anterieure la guerrc mondiale (comme moyen de prepara.tio.n de la
Grande Union) ;
b) les annees de la 1-ere guerre mondi..a.le et l'etape prochaine s1Jii,vant (les OE'U-
vers de Iorga servent il reconaitre la Grande Roumanie par les autres Etats eu-
ropeens); .
c) !'etape de l'exrtenmon du da.nger fasciste et des opinions revisionJis<t:es contre
la RoWTJ.a<I1ie, la vedlle de la seconde g'UeiTe mondiale (1es oeuvres de l'hlstDrien
prouvent les 'dJroi.ts inaliena.bles des RownaiillS \SUr leur terri.toire).
Dans ses ecrits ooncernant iLa format.ibn du peuple J:QUmialin, N. Iqrga a eu
pour de rnobhli5er l'opinion publique de l'interieur, tout cam.me ce.lle
de l'exterieur (ses ,prim::ipaux ouvrages ont L-te traduits en plusiew-s lan.gu.es de
large drcu.liartion). De meme, en ecnivarut d6s etudes sur l'histOire et la culture
d'aut.res pe1.11ples neo-latins
9
, il a exprime i.rnpLicitemeitt l'appartenance des H.ou-
m.ains la fa.m.ille des peupLes camanes.
Dan.s l'oeuvre de Nilcolas Iorga le p.rocessus de formation du peuple I'OUilllain
apparait comme l'histoire de ces autonomies locales (nomees par Iorga "Romanii"
populaires) des "ho:mmes de la terre", qui aJPres avoir le ,,sceau de Rome",
.ass!milent lenrt.em.ent les differentes popuLaitions alogenes qu'ell5 onlt
www.cimec.ro
NICOLAE IORGA
GHEORGHE MEDIAN
illtre oamenii de pe oQare i-;a d:a>t istoriooJ. Ni-
cola.e Iorga un loc distinct. PernollJail itate cu profiill ll"'e!l1laJ50el'l:istt,
el a d-omilnatl vreme de cteVJa deoonii fiind
n timp Ill:alr.tor partiaiJpall1t activ iLa ltoatte man-iJJe
politice mre s-au petrecut in R'Oill.nllia; nJCepii1d ou zbuciumatrul Wl. 1907
cu anii grei de impotriva fascismului, care au
procedat izbucnirea cellui de .al doilea mondiaL.
Actirvit<rtea de Niool.ae Iorga a illlspiJMt de-a
lungul aruilor muLte oondei-e, oaxe aru inK."eei"oat ll'eJie'feze looul 'rolul
marel'Ui savant tn Tomneasci din prirn.a ju-
a secolului nostru, pe CJa!l"e acesta la rlez-
voHarea la a l:a reaJizalre.a
Illalrilor idea.lJuri ale poport.Llui IOOIIIlln, 1a ma!i buna a Rom-
niei in lume. oopectele oelhe mai impal"tanrbe ale lilli
Ndoollae IQT"81<1, s-anJ. ocmpat de ltln mpect nru [lipsit de
din puncttrl de ved're al unei mai profU111de a per-
SaiVI8!lltului a:rVume la a.<OeStruia cu meleagurltle .ri.a-
tale. Nu ne propum.em ne de cauzele oare au generat
datr in Jiui NicoLae Iorga C'l.l Boto-
pentru pali' a fi s.utficiente .datele oferite de oacesta
in lucrarea "O de om", in care referirile la Boto-
sint 1!1UIII1er<lj8Se. Ou toaroe acestea, stuldi:erea a tllu-
savantului, a bogatei sale a presei timpului a
altor izvoare documentare ne un bogat material faptic, ce dove-
iln ciuda tutJUror N11001ae a pem11anente
ou de-a 1Ulllgul rutreghl sale acesto-
ra poate da o 'imagilne mai asupra s.av.antulud,
aducind date noi asupra unor evenimente, ce au angajat deo-
att pe Nioo1ae Lo!I'ga cit
Abordind problema lui Nicolae Iorga cu se
impune precizat faptul ci, dat fiilnld deosebite C81l"e -au de-
terminat plecaJrea <8C'StuiJa de aici n amll 1886
1
, un timp destul de in-
1 Nicolae Iorga "O de om - cum a fost", Editura N.
1934, voi. l, p. 101.
www.cimec.ro
152
delUingat s.a n a fost II"ar Licean
apoi swdent n doctorand in Gennani.a profesor llia Ullli-
versitatea din Nicolae :Lorga vine tn .lJa intervrale InaJri
de timp - in 1892, abia peste 11 ani in 1903
2
- de fie-
catre pentru vreme. Cu toate ;acestea el a perma-
nent o puternici fi:eoare ntJ.JniJre rOU acesta
creindu-i o stare cu frica de a altfel pe
cineva de care ai stat foarte vreme depante." J
La rln.dul lor au nutrit o pentru Ni-
coLae lorg,a, a pe oalerao au permanent
cu mndrie. Cunoscut mai nti n cercurile intelectuale ale
ntJm,ele istoricului a devenit 0\Jinooout unor categarii tot mai
hwgi de ai pe sale n publicis-
pe polifk etc. Cu deosebtre numele Lui Nicolae Iorga devine
popl.l1aJr 1900, cind aoes"ti<l .se oa dmtre oei mai ferPili
a ncepe o tot
mai bine. Pem.ru ... care prin ei, prin gn-
durile ei, prin apostolii din mijLocul ei, ni--a asigurat !ClZi
pe
4
- el oere ... acea care-I
pe pentru rm rol politic pe care, rnai.nttea c1aise,
el estle chemat in pe oare el !3. im.tem:eiJat-o, el a
el o au bkurile lU!i eeJ.e grele cu lui.":;
SL"1.t ouvirrte OOJ1e vor face oa nrumele lJU..i Nicolae larga in
maLSelor, oa cel mai ,mare al oelor obidi\i de la sate,
luouu. consta'tat n
Numele i.s.tori.c \devine mai .cunoscut n
1906 ,a "Neamul Romnesc" rpr'l.im ca.re acesta o
-oampanie spre .rezolvarea marilor probleme ou call'e era
l'Ulllea sateJ<J,r. Pdn de mare populaJritate
Nicolae Iorga va oere .realizarea .unor refOITTlle menite 1a :mbu-
i..r1.cercn.d ... tUJbire pentru
-stiri'Vita temelie a neamului ... cheme pe mai ,aLes tpe
de sus o intei1edUJalitate .asupra multe vmturi, la
datoria
6
n oo:m.cl in cra:re nu se vor pen.tmu grab-
nica a opina Ni:ooLae Iorga - nJU era exclu-
po...:;ibilirtatea izbucnilrii .unor ag1Ml'"
7
, CU grave
asupna
Previziunile sale rau mai .repede dect era de o dra-
ccmcrretjrzacr-e, in februarJe 1907 izbl.lJCI1ind primele ale
coalelor n Semnal:a.rea primelor viat'imc din rin-
dul la 4 malrti.e, La a avut asup11a i<>t..oric
2 Nicolae Iorga ora<;;e din Romn:a, Editura Minerva,
1904, p. 174.
:l Ibidem
4 Ibidem
5 Ibidem
fi Nicolae Iorga "0 de om - cum ra. fost", p. 156.
i Neamul Homncsc, an I, .nr. 24 1906, p. 385.
www.cimec.ro
153
efectul urnui .co.nstituioo-o publi:carea n
pagisnile "Neamului Romnesc" a 13Celui extrnordinar articol intitulat
.,Dumnezeu oo..:i ierte", " ... blestem contra unei ntregi clase parazitare,
came va deveni a;poi rnsp.ndit de mini cu "vrem.
mint" a lrui unul din unei teribile a cuprins
\<tro de la un capM la altul."
8
Invocind iertarea pentlm
la NicdlJa.e Iorga :pUJnoo la stlpul infamiei pe cei
ce se de oc.est asasinat " ... ciocoimea politkienii
hizi, crmuitorii neghiobi, urindu-le in casele lor " ... atta cit
i:1 bordeiele celor ce au murit, atta fericire cit a fost in celor ce
<s-au zvrcolit de atta cinste demnitate cit li s-a celor
ce au murit, iar pe urma lor ca pe urma celor
9
mtvintelor folosite de NiooilJae Iorga era nu numai expresia
de o asemenea monstruozitate, ci a durerii
acx>St t1r'.agia eveni.ment s-a inr1jimpl;aJt n de care-I leg:au atitea
amtntiri din anii s-:hle. de durere, 1 .acum
in ajutor'l.ll victimelor sacrificind pentru a face rost de
b.nnii noces.a:-i n ,acest scop Z'.Srt:lrea sale.
10
P:rimii spre .care s-a n-
dweptat gindul lui Nioolae Iorga !<!U fost spre a
mai bine soa:rt.a familliilor celor le trimi-
.ajutoane el ii sarie profesorului Nicolae I"Ugi.ndu-1
date concrete de!'>p:I"e cei familiile acestora.
La 3 aprilie 1907, profesorul ii trimitea lui Nicolae larga da-
tele solidt.ate, L"'l timp convingerea " ... Pentru
un ajUttor ar fi nm dar ce-
l'esc."
1
t n unna ,primi.Jrii acestei scrisori, Nicol-ae l01rga la Bo-
pe adres1 profesor,urui suma de 500 lei, rrugndu-1 pe aces-
t.<t o cum va orede de familliilor ndollate. La 8
;:prilie Nieow .. e ii expediJa o scrisoare Jui Nicolae Iorga con-
fitmnclu-i primiJrea banilor, infom1.ndu-l va trece la
.ace.;.tana, care i va trimite .actele ju.<;tificalti..ve de 12
Zeex! zile mai 1filrziu, La 18 apriJie, in localul din n
mai rnul1tor intll'e care prim31I"Ul comunei, protoiereul
j!udet';1Uq,ui, rnedicul plasei tilrgn.rlui, 11eful garnizoanei .profesorul
llii.utu mparte reloc Nma..<;.e de .pe urma celor cei
!JOO d.e le'i, dnd Hedi.1rei13 in de materiale pe care le
avea, cite o variind intre 60 100 de lei. 13 Ulterior, prof-esol"ul
i .Jui Nicolae l{)tl'ga procesul verbal ncheiat cu ocazia
banilor, info:-mindu-1 s-.an.1 luat .ca din banii
" ... nevoile mai m.ar'i de care mai ales pe
ll !'l;i<nlae Iorga, ,.O om - a.<;;a cum a fost", p. 157.
!l l\'hnlae Iorga "Dumnezeu ierte", in Neamul Romnesc, an 1. nr. 8
rP.:ntie, 1907.
10 l>;trlllt Theodorescu, op. o.it. p. 38.
11 Hihliote<:a Ac-ademiei R.S.H.. Fond Nic.ola.e Iorga, vol. 70, f. 111-112
1 Bibliote,a Academiei R.S.H.. Fond N.iiColae Iorga, voi. 70 f. 12.
n Billlioteca Academiei R.S.R. Fond Nicolae Iorga, voi. 86, f. 165
www.cimec.ro
154
ce11e d:e unele neavm.d ce iar tot ce
la popul.are de prin sate." 14
Ajutorul perr-sc:lii1.8. pe oare NicoLae Iorga a-a arotrdat celor de
pe unna nu a fost singura
de Nioo1ae Iorga n anul 1907. Tot el prin intermediul NeamuJui
Ramnesoc o de n vederea unui fond
de ajll.lJ1:onaJre ra familiilloc victimelor Apelul Jansat de
Nicolrae Iorga a avut un .putennic ecou n fiind la
Aici, din hma rapriJile profesol"llll .Nkclae
o de pentru viotJimelor
nu s-ra: deloc ,nti'Iuc'it - sorira profesorul
.lJui Nioolae Ioo-ga - fOOil'lte rau fost
de marrii proprietari de oare se ritaJu "foarte n-

1
5 Cu !toate ocestea, citeva reci de perrooame, indeosebi intelec-
tua:li, aru subsartis cu sume vociiirud intll'e 1 20 de U.ei, co-
lectaJrea sumei de 210 :l.e'i 50 de bani, oare a foot rpe a:Q.resa
NeamuLui Romnesc. n dirn 16 august 1907, ziJaJrul &-
ta oare aJU OOI'lltrribuit la strmgerea sumei mai sus amintite,
pr1ntre profesorii. N. Victor Fle'U!Ij', Nicolae
Blebea, Constantin GaJliln., A.Titon Laloobea.nu, Gheorghe Mam.oiles-
cu Constanm Sbimea, avocatul Ioan pictorul Andronic
ranu
1
6
Desigur, suma nu este mare, draJr C'Uil1 sublinia profesorul Petre
Irirne;.ou in sorisoarera l'l.lii. Nioo1ae Iocg.a ou banii, "in me-
joritatea carl1.1TiJor s-ra oontr.iibu'it cu
17
OUl sentimen-
te cu de "a ajuta mrulta muta mizerie a
neamului nostru altom"
18
aUJ dat C.<Urn
apelului lansat de Nicolae Iorga locuirtori m ln acest
sens profesoi"!l.llltui IJlie dim. Dc:xrohoi, oare
a strns o de bani de la profesori, eleVIi ai J.ireu:LU!i local,
pentru alinarea unui pic din pe drumuri in
unna
1
9, pe care n octombrie 'ii ,pe adresa
Neamului Romnesc.
Atitudinea de Nioolra.e Iocga de eve.nim.entele din pri-
anului 1907 au era mnmele OUIIllOISCUt n cele
mai ilat1gi 1Ce1I'CUri rail.e Acest I100I'U se
'tl!I1de ntumel.e savantului eSite din ce .n oe mai des amintit, de
cei mai cu mndlrira de a se rarcestuila. draa' de foarrte
cu in a omul care apere pe cei
se mare de oorioori ce-i sint trlimise in-
cepind chiar cu anul 1907 continuind in anii prin care nu-
14 Ibidem, f. 160
15 Ibidem, f( 160
16 Neamu:.t Romnesc., an II, nr. 50, 16 aug. 1907, p. 476.
17 BibLioteca Academiei R.S.R. Fond Nicohae Iorga, voi. 78, f. 75.
18 Bilblioteoa Academiei R.S.R. Fond Nirollare Iorga, voi. 81, f. 115.
19 Ibidem
www.cimec.ro
155
de patriotismul de care
in zilele de in multe scrisori era
de a reveni in natale, in mijlocul celor care
i purtau o mare pentru tot ceea ce pentru ei, pen-
tru ai lumina cu sfaturile sale in acele vremuri de grea 20
Populoo-itatea de NicoLae larga n anului 1907,
va face ca aooasta strict cu:ltu-
Tale in.drepte spre o de actiV'itate - cea po-
Astiel, el depune cand'idatlllNl in aleger1le parlarnenrtJare
in raillll!lui 1907, candiJdind cu p!X>fesorul uni-
vel'Sita<r A. C. Cuza pe pc-nrtru Colegiul al doilea, la
Bu.aurindu-se de multe s:impatii n rind.JUl din Iru:;i,
Iorg.a iese n mai v'rstnicUJl.ui contracaJndida't, reru;i.rul
astfel 1a numai 36 de ani deptUtat in Parriliamentul
Candidind la unde nu putea fi sigur de Nicol:ae Iorga
depune in timp cam.didaltura la tot SUib rtitWatru.ra
de tot la Oolegin.Ll aJ. doilea. In vederea depunerii candi-
ckl.twrii, el se profesoru:h.ri Nicolae i trimite cere-
rea de ITh<;.arie,re la T:ribtlJlJal.ul rugn.du-1 pe acesta reLJdlrve
toate problemele privitoaJre la inscrierea pe lista la
(";ampania
Cererea lui Nirolae Iorga l-a pus pe profesorul ntr-o
fomte El ero [iberal a se ocupa de depunerea oandudaJtuJrii
'lLTlUi oam.d'ida't Illeiruregimentat n partilduJ. ii ptUtea. ruluoe
rn.arr-i In timp simpatia pentru fostul
elev il la dea curs lui Nicolaeiorga
la 5 mai 1907 ii trimite o scrisoare, in care il de tot
concursul comunicindu-i pentru candidatura
sa "n vremurile de de acum ar fi unul din cele mai fericite mo-
mente, ca se dea pe puterea de de de demnitate
a elementului romnesc de prin noastre." De asemenea el il asigura
pe eandidart; va face totul pentru a-i asigUJM. chi!all"
per.rrtrti aceasta m merge acolo incit jentfi: "pl'qPPW pemso:rua-
li tate pali in smui pao:1lidu:lui local",
2
1 dar are rotul va
fi zad.irnic. El baza presrupumerea pe [n rln:dul
care 1-au dus la conoLUJZia can-
clid.aturn, Nioolae Iorga "ar 131Vea IUil fll'umos de voturi, dar acestea
nu i....arr' putea asigt11ra mai ales aici fiind un m:iiC de
alegMori, .putea lUiOC ,aJegerilor".
22
A vi.nd deci n vedere .aoeste considiereinte, el il pe NLoo1ae Lorga
mcn reflectez-e in problema deptlli1Jelrii oamdid.atUJriL n oa:zul in catre
in citeva zile va schimba el se angaja nu-
mci,m1 de :La llibunal cererea de in-
20 Rilb!j..':>f.e.ca Aoademiei R.S.R. Fond Nicolae Iorga, voi. 96, f. 139.
21 Rib!iot.eca Academiei R.S.R. Fond NicoLae IOI'Iga, voi. 95, f. 111.
Ibidem
www.cimec.ro
156
sariere, "or1oore ar fi Ul'gia ce atrage din partea parti-
dului di:n oare fac p31rte." "2J
Neprimind n de o la 12 mai
proif'SOII'ul i trlimite o scnisoore lui N1oolae Iorga, prin care
i face ctmoscut "a luat ca se nllillllM'rul de
tori cerut ,pentru prezentall"ea la T,ribunal." n oeea ce prive!?te
lui Iocga de a i se oTganiza o ntnmilre n cadl"LU r{t-
reia prezim.te n programul e:Lt->Mo-
ral, profesorul eXJprima n acele momente ea. nu ent
ntruct nu avea cine ajute iar lipsa
unui public numeros "ar fi jignitor pentru ideea att de lll1lare
de pentr'll noi, a II'omnismului." :J'. a cont de
I'ea profesorului Nicolae Iorga vine la dar conform pre-
V'iziuruillor, la ntrunirea la Teatrul Popov'id a participat foa!'te pu-
lume
35
, putinrlu-se anticipa astfel rezultatul alegerilor. 1n privin1,a
acestora, in cad:I'ul primului tur de isorutin la Colegiul al doilea, .pe pri-
mele locuri au libereJul Alexaiil.dru consertva.torul V.
cescu cu de vOitUJri, N1colae Iorga al treilea, cu un
de 179 de voturi.
Pentru desemniCI!rea alegerilor este organizat un nou
tur de scrutin, n perspecti'Va acestuia atit libepaJ.ii cit COI11Sel"\'atorii
campainia de a candidatului lor. Se pLIDea n primul
ri:nd problelma a-tragerii ceil.or 179 de care n primul tur de scru-
tin ,peii11t!ru Nicolae care puteau decide soarta .alegerilor.
ln acest soop, conservatorii, ,prin avooatul Vladimi:r Sardin
zvonul Nicolae Iorga ar fi trimis acestuia o prin care
pe cei care pentru el, dea votul oamdirlatului conservator.
Spre a evita o asemenea a oo de candidatu-
lui liberal, :profesorul i scrie la 31 mai .Jui Nicolae Iorga, rugin-
du..U zvonul Jan..<;;art; de oon.servart:ori, intrucit " ... Interesul
r01111ne 'E51:e oa Ja ba:LotJa.juil de la Colegiul al doilea de Ca-
... AL ... "
26
Nemaifiind inte.resa.t n oeea ce se V".d in-
timpla, Nicolae Iorga nu curs cererii .profesorului ro att mai
mult cu ct telegrama care fusese n mai multe locuri
publice din nu se referea nici aluziv la candidatul conserva-
tor. Textul acestem ere : Sa!ndirn - prin
:Cumneata celor 179 de cari au dovedit De-
putat al doresc oo votmile ce mi. s-au dat se asllJ>r'a
UliliU:i deputat independent, cu iubire pentru neam pentru

N. IorgJa.
Irufrlnt l alegerile din Nicolae Iorga a avut de a
la intrnd n Camera ca deputat din par-
23 Ibidem
24 Biblioteca Academiei R.S.R. Fond Nicolae Iorga, voi. 71, f. 237-240.
25 Bibliotepa Aaademiei R.S,R. Fond Nicolae Iorga, voi. 70, f. 269.
26 Biblioteca Academiei R.S.R. Fond Nicolae Iorga, voi. 71, f. 255.
27 Bibliotec-a Academiei R.S.R. Fond Nicolae Iorga, YOI. 73, f. 88.
www.cimec.ro
1::>'7
tea acestui Succesul a fost sa:J.utat eu bucurie de cei ce i
votul la ca de cei care i 1-ar fi acordat prin
gestul lor nu ....ar fi periditatt
28
care nutreau t-
pall"lamentafr va exercita maii'ldatul n spilritul n oa,re se af:i.rma-
"e, ca a1 intereseLor celor
Din de cwre i-aJU fost adresate de
sueoesu.l de 1a 1ac?i, am d'SI}ll'iln.s-o pe cea. de Constalntilll
n<rre asigurindu-1 "n-a fost am n oaJre nu
ele bucuri:e 1a vestea izbinzii... ii declalra : Ln josniciilor de acum,
ridicat ca un VI'edrric ICill. trecutei de
tM.l.IlS ln arena de in carr-e iubilrea de bineJe multului po-
par romnesc va ntrupwre n fapte : acum
cuvintul unei vremi noi fost ascultat. Acum arena de lup-
PentJru izb1nda acesteia vi'1 trimit cele mai
29
La n'l.l:IIlai cteva zile de b terminarea Nicolae Iorga vine
din nou la unde in sala Teatrului Popovici. n fai?a :tllnui public
numeros, de obsesia alegerilor, o foarte con-
cu: subiectul "Moldova Buoovima", n vederea strnge-
rii de fon:duri destinate Sfnta Maria din
30
Era ntia
cnd putut da seama n mod concret de va-
lo3!I-ea istoric, cu oare in anii care vor liii"Illia vor staJbili strinst!
trebice ii vor tl'imite pentru
Ne<:>.ffi't.IJ. Rarnnesc, l vor sprijini ntr-o serie de pe oare le ini-
prec'll!lll pe "Neamul Romnesc"
prcpunea crearea unei tipografii pentru cu nume
31
,
unor .bihlioteci etc. Ni:colae Iorga va fi insistent ,rugat
la ori de cte ori un eveniment deooebit urma se pro-
aici, cum au fost n 1908 Tipografiei "Moldova de
sus" 32 a corale filantropice "Unirea" 33
atent .actirv:itatea luind act de
ratele discurnu:ri n. catre Nkoliae Iorga a luat
nenii i vor adresa de a di.scurs1.11rile ce
l.e va face in Parlament, fie in gazete, fie pe foi voJialnte, spre a putea fi
in popor. 3'. De asemenea, d.i:n VI()II" fi expediate pe
ad:re51a1 OOVIa.Iltlllluti, ajuns in Comitetul Celnlbral al Ligii Culturale nume-
lt'OalSie cereri de nsoriere n aid neexistind la aoea o a
28 Biblioteca Academiei R.S.R. Fond Niwlae Iorga, voi. 96, f. 139.
29 Biblioteca AoaJde.miei R.S.R. Fond Nicolae Iorga, voi. 70, f. 269.
30 BLblioteoo. Academiei R.S.R. Fond Nioolae Iorga, vol, 110, f. 68.
31 Biblioteca Aoademi.ei. R.S.R. Fond Niioolae Iorga, voi. 102. f. 1:'>5.
32 Biblioteca Academiei R.S.R. Fond Nkolae Iorga. voi. 104, f. 168.
33 Biblioteca Academiei R.S.R. Fond Nilcolae Iorga, voi. 106, f. 49.
34 Biblioteca Aoadermei R.S.R. Fond Nd100Iae Iorga, voi. 73. f. 311.
35 Biblioteca Aoa.demiei R.S.R. Fond Nicolae Iorga, vol. 111, f. 78.
www.cimec.ro
158
acesteia, 35 sau bani din organizarea unor culturale, desti-
de asemenea Ligii CtUlturale. :Iti
Desigur, multora dintre adresate Niro1ae Iorga nru J.e-,a
putut da cUII'S. Pe a}tele lc-.a sprijinit cu tot ce i-a. stat in
aceasta oo:-tbribuind la o mai stringere a sale ou Bo-
Unele dintre aocstea snt C'l.llloscute, altele fie rele-
vate, pentru a putea prezenta nbr-o :l"Uorall'e, ceea oe de la in-
ceput .am numit, Iorga
36 Biblioteca Academiei R.S.R. Fond Niooliae Iortra, vol 101, L 225.
www.cimec.ro
NICOLAE IORGA : CHIPURI
IONEL BEJENARU
Pentrru marele nostru ist:.Otric Nioolae Iorga au fost "cel
dintii mediu", cum W"ea el I1JaJta:l ral copi-
Filele memorialistice pe care i le in detalii, intre-
gind o a locurilor. Ele incep reconstituirea
de 1a virsta cind "ct de pe lnCetul ajungea 'Wl oopi1 de atu:nd
lUmea din j'UII'IUl lume a :1ocuriJ.or de ailci, a oaanenilor de aki. Des-
prindem, intre din pe vioiul Boian (n.n.
fost primar .al preocupat de scr'iitor
de cu ochii vii de S'll!Pt oore,
cu banii de la fiecare proprietaJr a
n oare .se Wundau in biJn.e pavat, CU trotrularele de asfalt
care nu in decit doar
1
, pe liberal Gh.
ooJ)ie 111! lUi C. A. Rosetti, cu hmg, alb, de vechi
cu plin ou ochii mall1, supt
care virsta pungi mari"
2
, pe directorul de la
"Marchian", de care se primii ani de al savantului, "un om
frumos, cu o cu cu oare
incerca uneori fie
3
, pe Artur Raul Stavri "om
bun de rtoate ghmnele buCUiroS de toate 4, pe bogartJu1 Her-
meziu, cu episcopul diD Vlrem.ea Un.ilrii, un om blond, cu
5, pe colonelul Pisoschi, fostul adjutant
al lui aa-are cu lui alb pe 6,
pe "buna statornica ocrotitoare, unui
ministru al Cuza mama colonelului Gheorghe
rnilita!r La Paris apoi, mult timp, deputa1 Hbemal in Dol'ohdi
avea 7. Sn.t doaii" citeva din :fiJgllirile vechii boto-
"muLt mai decit ool.e de 8, cum avea o
1 Iorga, N., "0 de om cum a foot, Ed. Minerva, 1976, p. 28.
2 Ibidem, p. 18
3 Ibidem, p. 31
4 Ibidem, p. 33
5 Ibidem
6 !ibidem
7 Ibidem
B Ibidem, p. 34
www.cimec.ro
160
istoricul mai trziu. ct de departe i era societate !
n-am av'lit acolo un prieten, - scria Iorga- un om care s.tt se
de mine, un care ia la joourri despre care la
nici n-,aveam idee. Un imens pustiu se deoda"tii
in jurul meu. singur duceam, singlllr, la into.areerea
pe cnd ceata de mici barbari se ducea, dincolo de unghiul din
dreapta al din cu pietre, n tencuiala
a casei Hol ban ... " !
1

La Liceul "A. T. Laurian", n clasa a V-a, "cea dinti a
profesmlor a fost ctorva dintre ci dedidindu-le Iorga, mai
ti-rziu, admirrabilre pon1Jrete. In lor i pe cei doi de
oare erau G. Costin Vele.a Ionescu" 10, pe profesorul de
naturale Savineocu, "fire de autOITitate, :al glas, de
unele maniiesta1ii mai drastice, n oaire piclor'lll nervos avea un rol,
urmple.a de zgomot culoarele in",a:uste ale inchisorii noastre"
11
, pe cuconruil
Costache Severin, "un gospodar gras gros, cu bunii oehi
spre sonm dnd elevul biJne pe de
J:'lm.'t", capitulnd "inlainte.a acestei somnoroase,
de a ponmci de pedepsi"
12
, pe profeso:rruJ. de latin.:'i Tokarski,
"om de mare de de refugiat
polon", "nu i se mari"
13
, pe profesorul de fran-
Mettey, "domnu' Meteiu", emigrat din vremea lui Cuza pe
profesonul de G. Gr. "nu eoo numai care
avea interes pen11l"ll elevii tot ce era cu oa
nu numai a scrie cu o OII"tJogtro:fie OaJTecum proprie, pe care a
in Convorbiri literare - sing1.llr'U.l di:ntre raJ
nume a n VITeO -, oare mi-a unei
literaturi .alta dect a de H mai
Iorga : la de diJn lui
leanlll, Panegiricul lui cel Mare, pe care, inoorClaiTe de
il vindeam colegilor"
15
de la "Laurian" de Nicolae
Iorga cu profesoruil de chimie care "avea apa-
mte pentru materia sa, dar se ferea Je deciarrlnd "s:nt peri-
culoase" nu-i 16, cu profesorul
de geogr.aifie Velea, "un om fiM.lrnos mindru, de o autoritate, de
o sus dnd arti-
fidia1e ale gLasuJui", "nn asiduu ceti1x>r, nici un manual nu se potrivea
cu sale" 1
7
, cu profesorul de Io:nescu, "foaJTte ingri-
jit el, dar cu l'UlOg, cu b31I'ba
9 Ibidem, p. 34-33
10 Ibidem, p. 57
11 Ibidem
12 Ibidem, pp. 57-58
13 Ibidem, p. 58
14-15 Ibidem, pp. 60-61
16 Ibidem, p. 65
17 Ibidem, p. 67
www.cimec.ro
161
de cea mai potrivilre slab de boola
oaTe-1 rodea suffi.etul, ll'eoe la i.Jntimirla.re, ou .privirea ilne:x-
ls. "Cu Ionescu - N. Iorga -, respectul era
ahsolu1 : ajungea o pri,vire oa
impuie ... de mine care am n,ceput cu dnsul a nu maltema-
tica ( ... ) lui era mai
19
. Evoca profesorul Ionescu ti
prilejul lui Iorga colegul de Sa:nielevici (n.n. vn-
toTIUil mare mattema1idan. Simion Sanielevid) oare era "millgiierea profe-
OOII"ului se putea prevedea viitorul oore-1
20
, redi:n.du-
ni-1 cu cu ochii de pri-
vilre"
21
cu dispum lupta - "prin matematica lui,
m'ie"
22
pen1Jru locul intii n Pe profesorul de oalig:rafie desen
cu o plasticitate n cuvinte dar expresive,
Iorga ni-l oa .,om de pare, au dill"Za-i
aplecat a
2
3. Victor Fleury, profesorul de "de loc francez,
de o origine "omul frumos ca un coafor, pudrat, cu mus-
cu ochii de femeie
24
era, in ore sau
in .af.ara lor, un animator aJ int&esulud eleviloc pentxu teatru. De alotlfel
"orura lui era run prilej de la oare luau patrte mai ales cei mari,
mai pri.Jn lume mai cu Oriste Malllea in hollln.te, din-
tre eLevi"
25

Ct despre colegii de dilll .anii de lui IOII'ga
sint ori ori nu Motivul? : Intre rolegi, eraru .areia oare lnlll
existau Inrtmpliarea rte punea pe atit. Nici-
nru ne-IClffi povestit nimic, avut ceva ne spunem. Nici pentru
un act de pina mult mai rtlill'ziu ll1IU er.a cu ne
Ne fieoame din lume" 26.
In daiSCMilor cu linii precise, definitoa.re portreter
prind contur de asemenea profesorul de filozofie Giurgea, avocatul Licu,
ade CUII'sUJri de le urmau doaT di.Jntre elevi, directorW
profesorul de limba Marci.an, ardelean de origine, oore
o demnitate, pe care n-o mai intilnisem la nimeni, catedrei" TI, pe
priQfersor de Nioolewu, "tot 'lllll rurdelean ,poa!te, awtnd"
placiditatea, aproape de gesturi a lui Marcian", pe
Ioan Goorgioo, "spin-it om cu scinteieri, daT" cu
o ereditate ... ", cel eaTe preda Is,tori.a Orientului care-I va determina pe
Iooga in mod doosebi1. Oum de o apreciere avea
se bucure profesorul Nicolae cu date de
18 Ibidem
19 Ibidem, p. 68
20 Ibidem
21 Ibidem, p. 63
22 Ibidem
23 Ibidem, p. 68
24 Ibidem, p. 69
25 Ibidem
26 Ibidem, p. 70
27 Ibidem, p. 87
www.cimec.ro
162
mea de Olri:ront a unor studii run.Lv,ersitare la la
de o de Iorga avea
adauge o vie "E cel dinti om mai n care mi-a
iubire. Mai tniu, cind acea nedreptate de
mele, el 'n ciuda oolegilor
care, d:e acest sentiment n casa lui Argenti,
acum unde cu prietenul primit ntr-o intimitate
oare onora indemna" 29.
Aici, la a vemt ntr-o zi acel de bucrurie aJ. mamei
"S-a l'Uat Plevn.a ! ", pe doi din -cei oare au illllat-o, un un soldat,
"cu un de sacrificiu al lor'' ni-i Ionga, el
oare le ... a fost :n a vrnt asculte "ln
ceroaaul de fier al oaselor lrui VasHe Pirg.aru ntr-un ou eJrjhle
pe care le va pua'ta apoi ou anii ( ... ), cu imen.l?i ochi oa:lizi,
tanul Dimitrescu ; .. Zile ntregi, n zare
unde-i mijesc poate scenele de snge de unde a venit. Mai trziu,
cnd din g.reu poate din loc piciorul de el [poves-
ziua de zbu.cium lovitura pe care a numai. ca o
illlbire ceasurile de n v18iliea.
de 30 ; "Servitoarea Lisaveta, are ea dinsa un
al care abia s-a Uneori e in odaia
noastre ne simplu, oa oum n-.aa- fi vorba de
dinsul 4e o. ca aceea, de asalttm-ile de la de obraizul
wt de de noroiul moale cu oare ai aooperea dm
tot nu mureau" :a. Nu temei, nota Nicolae Iorga:
doi profesori C1..L carnea fac mai geogiMfie !}i spun mai
istorie decit de la 32,
:M:ai tirnu, in "Oameni cari au fost", Nicolae Iorga VIa asuprn
altor chipuri .Intre ele, M. Eminescu, dr. Isak, Luchian,
Alex.aru:lTu Oallimochi, I. G. Miclescu, Gheorghe
Corneliu Botez, Vashle Bogrea; N. Leon. .
Fiu a1 ooestor locmi, maJI'Ieole istork NicolJae Iorga le-a dedicat ;bogate
file de istorie, admirabile descrieri, le-a portretizat de le-a
inclus ntr-o gindilre prilej, la II'in.du-ne, n a-l
oontilnuu, de
28 Ibidem, p. 89
29 I:c:clem, p. 51-52
30 Ibidem
:n Ill:dem, p. 52
32
www.cimec.ro
LUI NICOLAE IORGA lN BIBUOTECILE
ARHIVELOR STATULUI
EL DIMA
Ma:rele istoric ["O([llOO, sa'VIalllt gmi.tor, Nicolae Iorga, este legat de
arhivele din pt"in de o a izvOarelor,
penliru scrierea istOriei zbuciumate a a popocului" ii'omn. Om.tiJ,
care a evocat trecoutul, pentru a consolida prezentul, genererbol' al viito-
rului, este legat de biblioted1e Alrhivelar Statului, prin
sle, in V10luane de documente, istocia istoriei parfuiei a
celor nvecinate din cele m8i vechi timpuri, istor1amultar
popoare care au lll1lr-'UI1 fel S:aU: altul de lucrruai. de
pe meleagurile noastre. .
Nu domeniu de adivi1Jalte ilil care fi spus
cttvi.ntullui se barza pe documente, dar cel mai greu
lui Iorga in istorie, iri. istoria pentrru care a sctminonit aa-hivele lUilitii
in curat, neC'U:I1JOSCut a1:Jt.iinci, fie din djn
ascunderea lui de acei oare doreau tulbure sUi.1etuJ. pbporillui
cucerite cu singele ce i-au
'In .ruei o nu se Mita 91:0rie ca intr..:.O
. de pentru documentele ce se n' arhive, trebuiesc descifrate,
ob.m1Iltate, publicate toate acestea nu se faJC
ce se cun031'1te tot ce s-a scris, oomerutai, interpretat ad. .
Bibliotecile Alrhivelor Startului, atitea la cte arr-e
s-au din necesitate
.. iar Arhivele, ca vechi de au pus ia temelia
1or btbliotecUe ca un temeinic punct sprijin )n
. scrierea istoriei.
S-au adunat_ n bibliotecile Aorhivelor, istoriei multor
popoare pentJIu cum spunea Iorga "FLeoore popor are sufletul
foQirmat n sute mii de ani, din fiJrea din codrl1or,
a din oraza soaJretlu.i, din toamnelor
geriiJ. ie.nniloir, din toate glori?,; din
de multe amintiri pe mma care
www.cimec.ro
164
m'U!I'i<t intregi, ci din adincul lor la a
ce Blll venit dlln. ei Acest suflet e
mall'e sau mic W. popor"
1

din biblioteca Manu, Hasdeu la
Asachi, Teodm Oodrescu Xenopol 1a Ho.nterus la
man la Sibiu fii a aelor contetrnaxxrani au ntregit fOII'l.dul de a'l.llr al
bibliotecilor de l(llrhive pen1Jr!u oa cum amintea omul care ra
amintirea poporului care 1-.a "aoei care vor VJeni cei de mii111e
de cite ori s-ar apropia de una din acestea, se la cine
le--a strtins, se la su:fletul C'U caJre au fost strlnse, 1a iuibirrea
cu oare au fost citite" 2.
PriIl'tre acestea se manurale VleC'hi oare de tratatele noi,
vin apropie pe SiaiVan<t studentului sau
descopere dlaine .noi :ale istorice.
Fie in ce se in bibliotecile noastre, fie in periodicele
in oare s-au probleme ce au preocupat pe istoricii lll11lili, pre-
Lui Iorga este lui in
ceas de ceas de tineri v:irsnici, profesori, a operei
marelui S81V.ant II'OIJln.
Istoria popor.u:l'lli romn, istoria Ji.tenatllil"'ii romne, istoria
tului II'OJll'I'leSc, istoria ra oamenilor lOCUII"iJor
odihna in depozite1e :noastre, :Lor vor lrum:ilnJa gindfllll"ile
multor de oare se hrnneoo din noianul de daJte in-
pe oare :J.e..-.a oounart; IOII'gla ntr-o de om..
Lund cu aproape 150 de 18!ni in in i:ntJreagla de
bilblioted a m-hiMelor s--a adunat un bogart; fond de Rornnim, tot re s-a
scris in :lume despre a-cest popor s1rrirrlse ou
goste de patrie pentru scrierea istoriei ei de la Iorga, Hasdeu, Onciul, Moi-
siJ, ajlllnSe .1a noi ca o a lor in soris
carte, a lor arhivele constituie loc sigur de folo-
silre a aoestei
AooS'tea pe filele fie numele celor oare le--au scris
le-au direct &hivelor, fie numele 18iltor C8II'e le-atU pri-
mit de la autori ei &hivelor, fie racestora tn
cu diferite evenimente ce s-au petrecut la noi LSaJU n alte
priVesc Bll'1lllmite per9018.Ile sau loC'Uii"'i istorice
Incunabule, vechi vechi ce se la istoria
Romniei sau istorlai anuare calendare, .admanah'lllri cu
1 N. Iorga, Istoria lilt.era.turii 1n veacul al XIX-lea, voi. Il, Buc., 1908,
p. 31.
2 NeamUl 'I"Oillnes-c, 27 dec. J.919.
www.cimec.ro
exli.brisUJri note, au devenit cu tJreoerea timpu:lui, doCli!Il'leiilte de incon-
valoare
La a Arhivelor Statului din se
biblioteca profesorului Aurelil(l[l n fondurile
sesc un bine merita.t loc IJliail'elui Iooga.
Un f:rumos omagiu ii transmite Nicolae Iorga, dornni,ei sale dOIIIla1JUllui
Bogdan Petriceicu Hasdeu, la I3J aolahOI'Ia :n tinere-
prin intermediul sale "Acte fragmente cu privire la istoria
I'lomnilor aduOOJte din depozite-le de maruuscrise ale apusllllui"
la n anul 1896, frumos exempJ;a,r .oe se 'in birblioteca direc-
din
Ln se lucrocea "Despre utilitaJtea a
stu.diil'Dr istorice, la nceputul CUII'SUJriloc de istorie d'im. anul
1894-1895 de Necu}.ai Iorga de autor n sermn de drngoste
filologului istOO"kului romn B. P. Hasdeu despre
care va spune mai trziu
3
: "A fost un om genial, a dispus de
in toate domeniile, nct oricnd putea uimi pe cei mai
; a avut un spirit elastic, ; a fost un convorbi-
caJI'e aducea n puncte de vedere noi ciJnd nu putea lumi-
na, orbea prin scnteiilor cnd nu putea convinge pe
il prin jianirea a mindriei celei mai legitime a senti-
mentelor celor mai a ideilor celor mai ndelung mai ade-

Din Oastelul Iuli!81 Hasdeu de la Cmpina, au intrat n tbibliotem Ar-
hivelor, nu numai de istorie ci de precum ar fi vo-
1UII1.1l! din literatma la in Eclitllim
ce la f.el autograd'u1 lui Iorga, a celui oore a purtat
atta Hter.a1Jurii II'omne, resHtuind prezente viitoare
opere ce ar fi fost altfel supuse
Tot n btblioteoa se un trnnsmis prezen-
tului de "Istoll'ia ll"o:m.niJ.OII' a lOII'",
la n anul 1929 de Il()rga, domniei sale,
Herz "cu amintiri de la
Este n b1blioteca profeWI'IU1u1 Amelm Saoor-
paJrte din trupul b1bliotecii ArhivelOII' Statului, a unui nu-
impresionant de de istorie dooumentaire aJe istoriei
concepute de Iorga pe docUJmeiiltelor din arhivele noastre aThi-
vele altor adunaJ1Je n "Studii documente", "Documente
3 N. Iorga, Oameni cari au fost, vol. I. Buc., 1934, p. 211.
www.cimec.ro
166
privitoare istoria rocrnnilor", monumentalei opere a lui Hur-
muzache "Acte fmgmente cu .privtre la istoria rom.n1loru,
zapise "Documente interne, regeste
documentare", "Cteva manuscripte documente din din
tate relative la istoria romnilor", de documente referitoare la is-
toria altor popoare cu care a avut culturale,
economice, comerciale de-a lungul sale prin ani

cum spune profesorul Aurelitam. despre profeso11ul
n rue istoriei taiJne "OruM:ea a fost prietenul cel mai bun o
n ea a avut tot timpul cea mai mare &a
de el la temelia oultllli'i atit poporului cit statuLui",.
Amindoi, i111bi<tori de oarle profesooul elevul
mprumutat adesea de multe ori din Jor, oare
se in slujba culturii 1a ndemna celor ce vor adape min-
tea din izvorul ior nesecat de sub ocrotirea statului,
torul statornic drept al tuturor bunurilor de create pentru a sluji
poporul din care s--au cel caJI'e a i.nspLrat mintaa iscoditoare a
oamenilor mari.
Prieten al tipogrn[ilar, bihliotecarilar, arhi;varlor antioorilor, Iorga
a ce trebuie unde trebuie lui, ce tre-
buie cumpere pentru biblioteca bibLiotecile create pentru
cei a cum trebuie astmpere setea! de frumos
El a dat poporului bune fli'UiffiJOase, :preocup.ndu-se nu numai
de cit de aspectW.loc grafic.
cu totul special miniaturn J-a. preocupat
n mod deosebit, inoadrlnd-o oa vaJoore n istorita all'tei uni-
vel'Sad.e.
Milnia.1rurile ce mpodobesc maJliUSorisele au fost reprodu-
se de Iorga, muHe in culori, n CUIIlOScuta sa luomre "Les aii'hs ml.neur
en Roumanie", una din cele mai frumoase ce s-au imprimat la noi
ntre cele mondiale are pe drept locul n multe din
bibliotecile noastre documen1lalre.
Primite in dar, preluate cu documentele, de la an-
ticariate persoane particulare, care au intrat in bibliotecile noas-
tre, de o pentru cultura mull!:e din ele,
priln loir, sint bi.bliofiJe.
4 A. N. orga, d.eilre carle bi!blioteci - Studii cercetri de
bibliologie, XIII, 1974, p. 9.
www.cimec.ro
167
Provenite din de la cei C81re legat de
de de la farurile cum an- fi de arrhi-
La care Iorga era profesor, de J.a de stat saru
de la oei care .an1 avut de infil"tllil<tat vitregiile VIOOill.Urilor, bilbliotecile Ar-
hivelor Sta<tului Ul!1 merit al lor din stringerea de pre-
tut'iJndeni a lui Iorga, continund aprovizioneze
filialele cu scrieri ale istoricului ce au n (:iiltUII'ile .romne
ine, scrieri ce au cu documentele n acest vechl
de creat cu aproape un secol n Nu este
mai pentru a aduna toate acestea, an-hi!Ve.lar le-a tre--:
buirt tim-p , timp n care s-au schimbat ornduilri sociJaJ.e, oomeni.
Unele din aceste bihlioteci, cum au fost attea artele in istoria neamu-
lui, au sufexit ua-gila v.ream.llf:iJor, nu le-an.L ocolit autrem'l.lli'ele,
de aceea oei de cit cei .oare vor veni noi, au
datoria de a intregi ceea ce s-a pierdut de a nu uita o biblio-
de poate opera l!ui Larga n totalitatea ei.
Cu. spunea Iorga n Neamul !l'Oill,.rresc din
1924, re.ferinrlu-se la sfintele sale "ou v-am
cules de pe .toate drumtllrile, din toate tristele ale noastre,
din attor furtuni catastrofe ... ".
Au lll01'3t n arhive ca bilbliotecari ai marelui
profSar le-a transmis dragostea pentru cati"'O, cum le-a trans-
mis d.ragostea .penrtru istorie iar pri!n pa.siunea lor de a
aduna tot re-i este rutH istoriei au: noastre, ajUII1glind
&altisfacl cererea de carte a zecilor de mii de ce frec-
noasbre de studiu in de doournente cu
acestea de carte.
De Ia un la al<tul aJ. lui Iooga, priln b1bliotecile Ar-
hi'VIelor fa-c OIJJilOscurt celor ce le despre istorie.
O de timp, unele din biJblioteciJe. noastre aru profitat
de legea depozitJUJ.ui legal, aceasta f'8lpt:ul oa :
Revista Neamul romrnesc, Buletinul istorice a Acade-
miei Romne, Buletinul Oomlsirunii monumentelor istorice (1923-1940),
Buletinul Comisiei istorice a Romniei (1924-1928), Revue historique du
sud-eSit eUll'Opeen (1924-1940), Buletin de !'Institut pou!l'" l'etude de l':E:u-
rope sud-orientale, conduse de Nicol18e larga, se
ln complete n fondUirhle noastre completnd .prin ceroe'llalrea lor
surrsele de 111ecesare de Arhive a volumelor de
documente, ghidlllri cataLoage, lde
a istoriografiei
www.cimec.ro
168
---------------------------------------------------
Iorga a cercetat arhivele care "gemeau de materiale aproape ne-
cunoscute; erau acolo actele publice, contemporane cu faptul pe care-1
con..:;tatau, ll'egistrele de soooteli, SCil!teieboare de vie, scri-
sorile priv.a:te care faptul iil atmosfera lui de 'idei ;resentimente,
n stilul 1?i hai[)Ja trrupuJ.ui ; 1ntme ziduriLe lor stMeau ascunse ca nltr-o
cripLtt, tt'ecutul mort, cel autentic" "
In acestor de N. Iorga trece din-
Lr-o ID1lr--..:'1.lta, peste tot locul tL"Lde hazamdul a dus UJmle rom-
mna !?i miiiltea istoricului patriotului .pentJru a le ro-
mt.L'lica celor de
Opera lui mon,unnent al culturii este o
vie .a noastre ea se va transmite oa. o
ce se drept peruuru a nu se .pierde nimic dilll fi'iJn-
ci. Avem viu n minte elogiul adresat de Iorga un elogiu cum
ra1 vcm gfuc.;i la un alt sorittor "0, sfintel1e mele mJai bi..I!l1e mad
rele, pe mre ooaJrta mi sros at datoresc sint
orn, sint om ca oamenii diJn umde nu s-.a n'llmr.upt nki-
cultum, de aceea. cu lipSla unei averi, .sau.
:ou iubime, cu. v-.am 'C'I.I.'les de
pe toate drumurile, din toaJte <tristele aLe noastre, din
attor furtuni catastrofe casnice, pentru a face din voi,
ce ,a :m& -omen1'i;rea de de orh.1a1lde, n casa
mea, deseori Ia unui dar prietenesc, peste mar-
ginile cui v-a scris, a celui mare nobil sfnt, martir totdea,una,
care e idealul uman"'G.
Idei oonvingeri va1abiJ.e au inrtlrea.gla .a
istoricului ,el le-a transmis prin tot ce s-a n arhive,
de iar II'loi avem lor tMnsmilterii ge-
de mine.
Bibliotecile Arhivelor Sta-tului snt aJe operei mru-elui
Iorga, sint biblioteci istorice cu multe unioate ce vor sluji
pentru elucidarea probleme controversate ale istoriei
naa:stre ce pi..1,rtat prin veacuri binele
cu mndrie limba neau'Tlul pentpu a da de ele fi-
ilor n veacurHe viitoare.
dru:l Alrhivele depun eforturi deosebite pentru iz-
V00Jrelor istori-ei Romniei ['ealizarea n moderne a
5 N. Iorga, In scrierea istoriei, 1898, p. 30.
6 N. Iorga, Citeva cuvinte de Neamul romnesc, 24 dec. 1919.
www.cimec.ro
169
lui Iorga, gindul !lliOSbru se cu .respectuJ. C'UIVenit
spre marele istoric catre a dezga-oape trecutul pentru mim
spunea M. "un popor lipsit de trecut nu poart:e avea vi-
itor".
PERMANENCE DE NICOLAE IORGA DANS LES BIBLIOTHEQUES
DES ARCHIVES D'ETAT
Dans les bibliotheques documentaires des Archives d'Etat on a reuni le long
des annees un immence volume d'ouvrages a caractere historique. Parmi lesquele
une plaoe d'hoonne\ll' est OCJCUpee par il.'oeuvre de Nicolae Iorga.
13ea.coup d'oeuvres de Nicolae liorga gartles dans leis biibliotheques a profil
hisionique des A!'IChi.ves d'Etat ou les not.es du groanrl savanlli
et penseur, et aD.nsd sont devenus de vrais documenrt:s ld'itttoonltestaJble valellii'
paur la de la !PT15onnaHtte de .l'homme que toute une Vii.e a etuclie
les sources de l'histoire du pays et du peuple rol1Illi8in.
A la Diredt.i.on genflra.Le des d'Etatt de Bucoarest, on gaJrtie dans la
biobl.iiotheques docwnentai.re, la ooiblioteque du professeur Alllrelian Sacerdoteanu,
qui comprend ,la collecttion presque complete de d'Iorga: l'histoire du
peuple roumain, l'histoire de la litterature roumaine, l'histoire de l'enseignement
roumain, l'histoire des sciences, des gens et des lieux, par le grand his-
tlorien sur la base des documents rassambles dans les arohi.ves du monde en.tier,
et contenant un tresor de donnees et d'informations, et qui servent aujourd'hui plus
que jamais la OOnru!iISsaJ1ce des differen:bs evenements de l'histoire et dU peuple

D'un bout l'autre du pays, les ouvrages d'Iorga, par l'intermediaire des
bibliotheques des .A.rochives d'Et.at, fon't connalre ceux interesses la vel'ilte sur
l'i'..istoire.
L'existance dans les bibliotheques des Archives d'Etat, dans les collections
completes, des revues : Neam'lll ,romnesc (Le Peuple Houmadlll), Revista
(Revue historJque) Buletinul Comis.iunii monumentelor iSto.rilce (Billl!Lebin de ila
Commission pour les monmnenls Buletinul Comisjei iSitolriioce a Rom-
niei (Bulletin de la commission historiue de Roumanie), Revue historique du sud-
est europeen, Bulletin de l'in9tiiult pour l'etude de !'Europe sud-orien'ba!Le, revus
dirigees par N. Iorga, assUJre J'clargi<o:semenit des soutces d'i-nformation
a l'edjoton par 'les Archi;ves does volumes de documents, des guides, des c.atallogues,
des insbrwnents de connaissance de i'histoil'iogrophie roumaine.
L'oeuvre de N. Iorga, monument de la culture nationale est une permaneruce
active dans les bibliotheques des archives et elle sera transmise aux generations
futures pour ne rien perdre de son contenu.
www.cimec.ro
www.cimec.ro
. N. IORGA ELABORAREA REFORMEI AGRARE DIN 1921
ION AGRIGOROAIEI
Savantul patriot N1oo.lae IOII'gla a aiV'Ut, weme 'llln rol ac-
tiv in a militantismul izvorind din inalta misiune
pe care consideM o are de inldeplinit de poporul
A depus o cultlllm-
etc.) pentru realizarea idealului a n e1aibo-
ref<'xrmell()([" demoaratice, s-a rildicart: cu impotriva orgarni:za-
de ch-oo.pta prohitleris1:e, a vehement agu-esi-
ve ale staltelor fasciste. Pentru Hustrul om de a partidpa 1a ma-
rHe probleme ale epocii, a lua atittlldine de ele era o inda-
to:rin-e
N. Iorg1a a criticat multe din t;arele !rl care a a ma-
nifestat pentru cei a luptat pentru
Critioo - de rnul1Je ori - se circumscrie in con-
sa :refri1oalre la rolul determinant al factorului moral in 1iMnsfor-
IJlialreoal Nu elementele matleriale, scria N. larga, "sint acelea prin
care, n rindul nti (sublilllierea ns. - I.A.), sodetatea e nainte
ci cele de Oll'dillle ... " lui N. Iorga s--a pre-
cizat - e mai lesne de definil1: per a contraria. "De fapt, Iorga nu a
tart cum s-ar fi acea oocietartea pe oare o
dorea cu artita pasiune o cu atita incredere. O putem doa!l" ca-
racteriza ,prim. o proprietate storcind V''flit:uri imense din
sud081r00 1Jrusturi, monopohtri invazia catpiJtalului
politicieni etc., etc., sau prin valori m.oreil.e : oameni
hamici, binelui public etc., etc. Upsesc, elementele unei
pozitive, de mpo.r:turi sociale poiJti,ce"
1
. N. era lJl[l ne-
1 M. BeNJa, Studiu introductiv la vol. N Ioga, Pagini alese, val. 1, Editu:rn pentru
1965, p. XVII. Atitudinea sa de deosebit pentru
masele J?i de respingere a cu care era socie-
tatea de a celor de gravele abuzuri din
statului, a primit o concretizare n pamfletul n acel bles-
tem de o Dumnezeu ierte!, publicat n "Neamul rom-
nesc" (8 martie 1907), imediat celo.r :
"Dumnezeu pe cei patru romllli in romnesc
de oastea n zirua de 5 mantie 1907. SA-i ierte Dumnezeu
pentru de robi au muncit, pentru ce Itrai de dobitoace nenorocite
www.cimec.ro
172
al ornduirii in oare dar nu era adeptul ll'adi-
ca1e ; el dOII"ea o mai mai
de nevoile maselor, o societate mai pe solidaritatea tutu-
ror cJa.selor
2

(numai aid), in oore factorul mo-
ml-cultuool juca rollu! prind:pal, nu l-a impied.icart; nici nu putea
impiedice, pe i<Storicul omllll politic se la primu-
lui mondial, pentru ll'ealiZ8JI'ea reformelor demooratioe, a celei 181gn"a-
re n special. Prreci'LJall"ea se impurne deoarece, chi.:alr in um.tele studii
rute in ultima Vlreille, se N. Io-rga a privit cu refor:me
de pentrru Rommiei. Nici oa istoric, n'id ca
militant neobosit pentru realizarea nici ca al unui
partid politic (toate partidele politice s-au imediat
pentru reforme demoaratioe, ou deosebi.Jre n ee lor),
N. Iorga nu pl.llbea adopta o asremenea El nu exclude31 :refonnele
ci le dorea .rntPletite s1Jrins .au o a poporului pe
baze 1madi1ir<maliste
3
cum foaJrbe bine S-18. observat, la N. Iorga
surile de nnoire snt ca o legare de de punere
n vraloore 6 a avut, :numeroase pozirtive, dalr
ea poate d'OOe, u.n.eori, :La utopie 1mpiedicnd ccmcenrboorela
eforturilor in vederea reale, liegate de viitor nru de trecurtl
4

Numai ci oei oaa-e N. Iorgl<L a privit cu
reformele satu ah.1alr i--.a fost de oofornne" pierd din vedere
cl'tevra chestirtlrlli foQa<rte importa111te. In primul rinrl, irn problema refurmei
agrare, oa. alte .. p:rob1eme, nu exisbw penbru '1 un 1moc'Ut. imediat po-
zitiv. Acest tooout imediat este rnprezen.tat de
de de "cioooimea tle
"hizii politiciani" etc. ; "netrebnici de rele" trebuie
gmbn.i!: ..
Nu .s-a observat, apoi, viltoarea politice, in sale,
N. Iorga de IlliUilte QI"i, propri'ile teze teoretice, cum
multe dim. aprecierile sale, dim. compcmentelre saJ.e social-poli-
tice au fost, vor fi fornnul.ate rn alte politice oon:arete. Este aici
au d'IJS, peDJtru au suierilt, pentru jigniTe au dtrna!t,
pentru lor qe [ ... ] nu ierte Dwnnezeu pe fdrd
oare a stors vlaga o de ani vrea <SI!lgle'le, rpe striciitorii pdmfntu"twi,
pe risipitorii pe oamenilor, pe femeilor,
nu ierte Dumnezeu pe ciocoimea care n-a nu
iubi pe cei de o lege de neam cu
pe hzii politiciani, de pofte sau naintea
in orgii bugetare, acum acest snge nevinovat. In vecii vecilor, ct va
mai suflarea pe acest nu-i ierte Dumnezeu pe
netrebnicii de rele ... "(sublinierile n. s. - I.A.). Vezi Barbu Theo-
dorescu, Nicowe Iorga, Editu.rrra rtUlleretului, 1968, p. 202.
2 M. Berza, op. cit., p. XVI-XVII : vezi I. Agrigoroaiei, Nicolae Iorga situa-
Romniei la primului mondial, n Din trecutul Bo-
1974, p. 223 urm.
3 Nicolae Iorga, Doctrina n Doctrinele partidelor politice,
sra., p. 40
4 M. Berza, op, cit., p. XVII.
www.cimec.ro
173
o intre militantismul manifestat in perioada ela-
bomrii oreiOI'Illei agrare mai trziu, de unele oon-
.ale reformei cind N. Iorga partidul se m
n a
5
Se impune, deci, a precli'za acti-
vitatea S:ll de pentru
de ;n peor1ooda ei) a nu
aprecierile sale ulterioare, ce vioou numai aruumi-re ale refor-
mei, unde <Cllpi'eCieri juste, aJtele def'OO'ffiate, fie de optioa de partid a
momentului politic ll"eS>pectirv, fie de sa referitoare la
trarr1.sformarea
In vara anului 1917, in cadrul dezbaterilor ce au avut loc in Parla-
mentul de la n pmblema reformelor, a
6
,
N. Iorga a .rostit rm dis.cll!I1S in oare forma, de o
idei. profunde, de o m31I'e v.a.Loail"e. Er.a necesitatea
din interne, necesitatea de a ;rupe cu acel trecu:t
se opLIIThe "Nu e bine - se adresa el de-
- a se orede am foot o de 1a un l:a
a}m.rl :al sale istorice, de nedreptate, de de
de ; o Clall'e, de cte ori
la sau la .apus, n genUJnchi ntindem mini
toau:-e .aoeste fulgere. Nu : fulgerele fUJrtunilor, le-.am <arVUJt,
le-ani avut din elemenrt:.ele oC".a.re din
cta.c-J o s-a apele sale rrodnice adunate din adi'l1.-
aul de ploi 18iooperit de mpezi ale aceStui [ ... ] Ored
nu este unui singur care curajul de a spune aici, naintea tuturor,
dezastrul de pe l.I!I1ITha suferim [ ... ], .are
de a IIl cel mai mic elemenrt al un. trecut orure adeseori de-
dezvoltarea a ocestui neam pe 'a(l'Slt
7
Ela-
bOrarea refornne1or era n cu de pe
front, cu ,nffila n C3II'e intr:ase lupta de e1tberaJre nl&-
"Este n Ro:.nnia o chestillllle, <toate celelalte sint
numai pentru dim.._c;a : chestill.llilJOO. terit.o.riului
chestiunea noastre bilruitoare [ ... ] Singum chesUune oare trebuie
imooiat prin unite ale noastre ale de peste
5 ASltfel, n dezbaterea de N Iorga a cerUJt ei
a atacat de Partidul conservator-progresist de aJLte par-
tkle poli'tioce), penllru ca, peste ani, exprime regretul lovitura putea--
acestui partid prin reforma .vezi I. Agrigoroaiei, op. cit., p.
232-233).
6 Mircea Iosa, Nicolae Iorga evenimentele anilor 1914-1918, in "Stu:dii.
de istorile", nr.. 4, 1971, p. 691, urm. ; Eufrosina PQPescu, Dezbaterea refor-
melor fn parlamentul din Modificarea din 1917,
in ,.Arua:lEtle Isto.rie-", 1, 1972, p. q4 urm.; Ion Agri-
gdnoa.lted, reformelor din Romnia ntre anii
1916 1918, in istoriICe", VI, 1975, lP 179 n.1r.m.
7 "Dezbaterile parlamen.bare. Adu.n.area (in corutinuare D.A.D.),
din 9 oiu.nie rl9H, n .,Moniltorul O!filcfioaJ. (in ooJlJti.nUJare M. 0.), :nr. 55 din 5
.a:pnil.i-e 1918, p. 594 urm.
www.cimec.ro
174
hotare, e a dreptuJ.ui romnimii de a se irnpu!I1e oa in orice
al pe care 1-.a locuit". ModicfiClalrea "ce facem noi
- oa un IIldemn ouvintele sale de 1IIIl oaJd. patriotism
dmgoote pentru popor - e numai fapta htbH:oare de a s1lringe brul
romn, de a-1 cu reforme, ce, biruitor, el
va veni ne jooece pe noi, iar pe dinsul se Ma.rele is-
toric insista :n mod deosebit a:suprn actului na-
prin inttroducerea refonmelor n Astfel, "Romnia se
pune Ja nivelul ce se in inimile
- n. ns., I. A.) a se face nu
n'l.llllati de cuoorkea Ardeal,ulU'i de la darr de Artlea-
lului de a acestor

In decembrie 1918, n cu de stat,
au fost cele decrete-legi de expropriere s, oare precizau
prevederile introduse in 1917, n se prevedea, in-
tre altele, expl"loprierea n ntregime a cultivabile ale sta-
tului ale precum exproprierea aJ 2
milioane de ha din cultivabile ale particularilor care
100 ha.
In asupra nu ne oprim aici, crezulrtatul primel& a:le-
pe baza votului universal a nse:m.nat, intr-un <;lil'UIIIlit
sens, un succes .al Gurvernul gene.tra}ului Arthur
al liber.allior) nu a - faptul este rarisim n is-
toria - asigi.lre victoria !reSpectiv, in
acest oae a Partidului liberal. S--a formart:, la 5 decembrie 1919,
un guvern al Blocului parlamem.t1:ar, bloc oore .reunea: Partidul
romn, Partidul Partidul Jui
I. Nistor gruparea lui cum s-a observat, 'in
cadrul acestor palrlide predominau elementele legate de interesele bi..nl'-
gheziei mid mijlocii, ale democratice 9.
din acest punot de vedere, este alegerea celor Ca-
mere, ptrimele ale Romniei n.otJregite primele a:lese
pe baza votului universal : al Senatului a fost ales prof. Paul
Bujor, cu ori111tare de stinga, iaii' pre'iedill1te al Adu-
- Nicolae Iorga (in locul lui Vaida-Voevod, numit
pr'im ...,."llinistrn).
8 1. Agrigoroaiei, I. Saizu, Formarea statului unitar romn reformele
democratice din primii ani postbelici, in "Analele aJe
.,Al. I. Cuza" din Istorie", t. XXIV, 1978, p. 69-76.
9 Mircea Pratidele politice alegerile parlamentare din 1919, Guvernarea
Blocului parlamentar (noiembrie 1919 - martie 1920), in "An<alele de istorie",
nr. 1, 1974, p. 51-64; Mi.Tcea Ion Ardeleanu, n Romdnia
1918-1921, ed. a Il-a, Editura 1976, ,p. 158 un-m ;
Ioan Scurtu, Din a Romniei, Intemeierea activitatea Partidului
(1918-1926), Editura Litera, 1975, p. 31 urm. ; Gh. Burzetu.
Un capitol de istorie - constituirea, guvernarea "Blocului
parlamentar". 1919-1920), in "Anuarul Institutului de istorie arheologie "A.
D. Xenopol" din , t. XIII, 1976, p. 133-136.
www.cimec.ro
175
n perioada imediat primului mondial, adoptarea
reformelor a constituit ___;. pe plan politic - preocuparea de a
lui N. Io,rga. Cu pri,lejul alegerii ca ru
el decliClloo, in dim 9 decembrie 1919 : cere neniiJrziat satis-
f,ooerea umor nev-oi pe care, cu o ll"esemnare OOII."e nu ni-
dreptrul a;buzeze de dnsa, ea le-a suportat n ultimii aPJ.. Ea
cere cit mai repede n.deplin1roa runei opere Lal'gi de rnre
curajos toate domeniile 10.
T,rebuie la primului mo:ndial, n cOn-
de stat, ale avintului din
oare a cuprims ma:se mgi populare in primul rrind, clasa mt!ih-
citoalre, n oontextu1 marilor din Eu-
ropa, partidele poHtice au necesHatea inrt:Iroduceri1 n pi"Ogi'!amrul
lor a trefOI'Illelor democratice de a .n promisiu-
nile 1n preajma iil timpul La anului 1918
nceputul ,anului 1919, prog:ramul Parr:tidului pre-
vedea <reducwea maJrii la 100 ha, darr- n ansamblu el era
n urma
11
, oonsirlerat eel mai de stinga
in cadrul politice burgheze. n perioada imediat -
cum n continuarr-e - se produce O deplasare a lui N. Iorga,
ajungnd a se sitUJa, cu mor ches1iumi de formulare, pe
ou Part1dul n oe reformei agra.Te.
Plrin1lre glll'V1rnului B1ocu1ui pa;rl<amentro-, oare au stirnilt
pr.otestul vehement w a fost proiectul de lege prezen-
tat de ministrul agdcultmii domeniilor, Ion Mihalache. La 6 maame
1920, proiectul a ti"ecut prin Consiliul de iar la 12 mar.tie a fost
depus n corpurile legiuitoare, din ce re-
gele de unele demente ale refuzase dea aCOil"dul
n pe 1. Mihalache dr. N. Lupu.
Proiectul era semna.t de 177 de senatori din partidele oe formau
Blocul parla:menlbar, inclusiv partidul condus de N. Iorga
12
Acest pro-
iect de lege fusse ntocmit n deOUJrS de citeva minister, de
o comisie de .n agronomie iair I. Mihalache Gr. Iunia;n, la
lui N. Iorga, s-aJU dea forma
1
3.
Proiectul de lege din 12 martie 1920, cu cele mai lrurgi pre-
vederi de celelalte proiecte discutate sau adoptate n acea
(ou programului agaraJI' al Pall"tiduhli socialist), expro-
10 D.A.D., din 9 decembrie, n M.O., nr. 8 din 11 decembrie 1919, p. 69.
11 D. Reforma din 1921 n Romnia, Editura R S.
RomnJ<a, 1975, p. 66 .
.12 Vezi Proiectul legii de ntocmit de
1. Mihalache, fost ministru al agriculturii, Bucure17ti, 1920 "Deza:baterile par-
lamentare, Senatul (in continuare D.S.), din 6 iulie 1920, in M.O., nr.
14 din 16 iulie 1920 .
13 D.S., din 17 iulie 1920, in M.O., nil". 19 din 25 i'ulie 1920, p. 300; PamfiJ.
Istoria Partidului vol. Il, 1963,
p. 58.
www.cimec.ro
176
prierea cult1vabil al tutUJrOr particulaJre, ..,n
ntinderea ce rbreoe peste 100 ha" (cu Ul!lele ce adm:iJteau
de 250-500 ha pentru fermele "cu im.pOI"tan.te"),
ex})I'oprierea pe proprietar nu pe exproprierea a pro-
(nu numai a terenul:ui cultivabil) de ale absen-
persoaneloll" publice private, a arenrlaroe
in ultimii 10 8\Il etc. Se preciza trebuie in
limii generale, in cind ani trebuiau oomple<taJte ronoolidate gos-
de minimum 3-5 ha 1t,.
A doua zi depunerea in pa1rlament a a<C$tui proiect de lege, gu-
vemml Bloaului :p811'1amentaJr a foot nev""01t demisioneze (13 martie
1920), locul fiind de un guvenn oondru..-; de genemlul Al. AW!--
rescu. T.reoute iiil partidele Blocului pa'rlamenta.T s-au orgrunizat,
cu unele mici dooseb.ilri, .rubr-o demoorn-
n :trru.nte eu N. Iocga. In came;rele legiuitoa1re oonsti-
1ruite n 1.lJI"ffia 'lllilOir rwi alegeri, pali"tidelor din .an.I
constituit oou fedetmlis-
Activitatea acestei ena de u:n comitet din C3['e
ceau parte N. Iorga, Iuliu lVlan.iu, Al. Vaida-Voevod, I. Mihaltache, N. Lu-
pu, I. I. Nistor, P<llul Bujor, V. Madgearu, P.a:n. Ha:lippa: 15
ln oadJrul gUiverruului Al. Averescu din 1920-1921 a Patr-
tidului poporului din parlament, s-au manifestat nnele deosebite
n ce reformei, de agra-
In dezbaterile din pe marginea Proiectului de lege pentru re-
forma din Muntenia, Moldova Dobrogea din 1921, N. Iorga
aprecila guverm.Uil a!dure trei in ,ce chestia :
1. primuln.Ii minis1Jru, care a 'Jli'Omis
te oa o mare parbe din ; 2.
a lui C . .Airgetoiam.u, caa'e s'e exprhnas.e cu lJa atlresa
mii, votase mpotriva in 1917 manifesta o
"filosofie de feudal" ; 3. ministrului C. G81roflild.
16
!fln-
tre primele de a se numai o paJI"tJe a cei
trebuind agriooli
17
. N. Ior-
ga "clasica conserVlatoare" a lui C. Gaii"oflid, ilflJCle!r-
14 Proiectul legii de ... ; Ioan Scurtu, Proiectul de lege
depus din in martie 1920, in ,.Analele
"Istorie", nr. 2, 1969, p. 87-97.
15 Arhivele statului Fond M.A.l., dosar 89/1921, f. 2.
16 ln guvernul Al. Averescu. C. Ga.rod:!id postul de ministru de stat
cinat cu elaborarea reformei agrare ; era, de asemenea, Comitetului
agrar. parte din Partidul conservator condoo de Al. Marghi:J.oma:n. In
februarie apoi, in iunie 1918, a fust numit ministru n guvernul AJ.
respectiv, in guvernul Al, Morghiloma.n. La 7 februaaie 1918, N. lorgla nota:
"Noul mi.nistru de C. om mare proprdte'tar,
de doctor in economice din Germania, autor al unei
folositoare despre chestia al reformei". Memorii, voi. 1,
p. 274-275).
17 D.A.D., dlin 6 iunie 1921, in M.O., n.r, 110, din 25 iunie 1921, p. 2788-2799.
www.cimec.ro
177
oaJI"ea acestuia de a pri:n unele marea proprietaJte n fa-
voo.rea "boierimii de pri1n abuzUJri : "Cnd e se ntm-
ple o prefacere, 181cei care snt ca prefaoore nu se
intimple, n loc .se prezinte oa adversruri a fi ai .acestei
pnefaceri, se prefac in prietenii acestei penti"u a-i falsifica
spiritul (aplauze), aflind, prin lor o
de inc:t :trebuie o de ca
prin !la scopul real ce se (aplaiUZe)"
1
r;. N. Iorga avea
n vedere ideile expuse de C. Gamflid n memociul marilor agricultori,
prezentat la nceputul lui martie 1920, cu timp inaintea
derii guver:nuiliui Vaida-Voevod, n cane expunea
marii
19

de proieotul de adus de guvern in 1921 spri-
jinirt in pa'l'lament de anumite paTtide poHUce (Pantidul po-
porului, Partidul Partidul conservator-progresist,
Partidul Hberal a.) s-a manifestat, prnctic, numai o de stinga,
ce dorea o mai cu : a partidelor
din - de pe .platforma demoCU"aatismu.l<ui
bllll"ghez a Partidului socialist, oaT"e preconiza o radi-
ea o n :reaU.zrurea unor viitoare.
De pe a readus in <a cerut
adoptarea proiectului I. Mihalache
20
. senato-
rilor unite" au fost deo5ibit de energice, tar guvernul ma-
}or-itaroea atu utilizat diferite mij1oai0e, unele chioc dure, pen-
tru a-i iJntimida : chemarea la ordine, exclud.el'ea de 1a dezbateri, nepu-
blkcurea la timp a unm dezbateri parlame.nbalre etc.
21
Astfel, n
Ca:nrorei din 19 iulie 1920, N. lol"ga dtea o de proteS/t mpotriva
atitudinii "ou totul inadrnistbiJe" pe CBII'e o are Oamerei
de "1maltind cu la ordine" orice manifestalre oare aii'

La pl'Dieetului de lege pentll"u ag11.1am din 1921, se-
natori ai unite" >3'U venit cu amendamente n vede-
rea ooei reforme mai kvrgi. Astfel, N. Iorga 1-;a pe
I. l\1ihaJ1ache, care 13. din nOIU, exproprierea a
de m.nii a persoanelor publice sau private, a arendate
18 Ibidem, p. 2800. . .
19 Ibidem. Deputatul cu vederi Grigore Iuniiln, n
Camerei din ziua Garoflid - de cuvint al marii
a aCiel memoriu "ca protestare cum Partidul
prin proiec:tUJI Miha.lache, ,rezolve chesti'une (Ibidem,
diln 7 uunie 1921, in M.O., nr. 111 din 26 iunie 1921, p. 2810).
20 J.n din 5 iuliie 1920 ;a in din 6 ii.uJ.ie J.920
a Senatului, I. Mihalache respctiv. Paul Bujor au depus, din par-
un proiect de lege i.clenti!c cu cel din 12 martie 1920. Dezba-
terea in parlament, din vma .ajllului 1921, s-a purtat numai pe
ma-rginea proieotUil'Ui de lege adus de C. Garoflid.
Arhivele statului Fond Parlament, dooar 1852/1919, f. 269.
l bidem, dosar 1908/1920, f. 100
www.cimec.ro
178
n ultimii 10 ani, a etc. a
propus Uin. amendament pentru exproprierea intregului C'Ultirvabil
al pall'!ticul.are ce trec peste 100 ha, cu fermelor
model. Ca n aL1Je caJZ'Ulri, amen'damentele au fost respinse, in cadrul
unor decbateri foorte aprinse 2:.l.
In aceste intensificat activitatea propa-
insistind asupra atitlltdinii adoptate de legi!ferarea refor-
mei. Asrt:fel, la 11 aprilie 1921, postului de j.andaami din
Muscel ooin.ta MinisteJ"ltlui de Intelr!ne oopia i!T118!nifestului Comitetului
unite", n rlindul Manifestul, semnat de
N. Io.rga, Al. Vaida-Voevocl, I. Mihalache, dr. N. Lupu, I. i. Nis-
tor, PaiUl Bujor, Virgil MadgeaJrU, Parn. Halippa protesta impotriva
guverrmului care, o vreme, a a1Il11n!8t reformele apoi, a adus
o lege "ce lase ct mai mu1t proprietarilor", Sltalbilind
un prea mare. Se protesta impotTiva excluderii, de la Ca-
merei, a unor din :zt..
In mod deosebit, in dezbaterile parlamentare, N. Iorga s-a referit
la problema S'Uibsolului25, plecind de i1a in 1917, cinti fu-
exceptate de la expropr.i.&e 12.000 ha terentllri petrolifere - Whl
di:n puse de conservatori pen1lru a accepta reformele a vota
modifioa.rea S-a aj-uns tn 1917, aprecia acum N. Ior:g.a, la un
"text insuficient", ce, n comisia pentru proiecw ....
lu'i: de lege, s--a intimpinat serioase dm .pa.rtea l.lii10r co:n.serva-
tori 26. n 1917, preciza N. larga, ceruse acest compro-
mis, doc intre timp ttabloul poli tic s-a schimbalt ; cu roate acestea, guver-
nul, ministrul Garofli.d au n proiectul de ilegle .pentru relfarma
agrnd regimmi pentru subsol, o ,parte trecind 'ilil proprietaU9 sta-
tului, o parte proprietam-ilor. cu PaiUl Bujor (in Se-
nat), Vi.rgil Madgea.ru (.Jn Ad1.11Ilarea N. Iorga a cerurt
C'l.l ca nrtJregru:l subsol n proprietatea statulw :
este contra interesulJui economic al acesteia oa S1.lihsdl.'llll acestei
in mina proprietarilor este pentru i..nlteresul econon'lic
al acestei oa el in statului". evita, astfel,
subordonarea de petbrol de oapirtaJ.ul ou
negative asupra economiei : "Da!r la noi, a in
seama proprietalrilor sulhsolul, aceasta a-1 txece, miine, n con-
dezast1moose perlltrU n minile care ntimai
momentul lor ca profiote de aceasta" 2
7

23 D.A.iD., din 27 iunie 1921, n M.O., nr. 128 din 12 ianuarie 1922, p. 3282
unn. M.O., nr. 129 dlin 13 ianUta.Ii.e 1922, p. 3303 ; [}.S., din 25 mm-
tie 1921, n M.O., nr. 55 din 7 apridie 1921, p. 991.
24 Arhirvele statUilui Fond M.A.I., dosoar 89[1921, f. 2.
25 D.A.D., din 29 iunie 1921, in M.O., nr. 129 din 22 i.anruarie 1922, p. 3.1.55
din 7 !iultie 1921, in M.O., I'llr. 142 din 18 februarie 1922, p. 3589.
26 Vezi N. Iorga, O de am <IfO cum a fost, Ediltura Minerva,
1972, p. 505-506.
27 D.A.D., din 29 iunie 1921, n M.O., nr, 129 din 22 !iunie 1922, p. 33'56.
www.cimec.ro
179'
Savantul-patriot manifesta o penrtlru
spre a 'le feri de exploatarea cu proiitUJri din partea
oapi:talului cu alt prilej, N. Iorga cerea o de valorifi-
care deoarr-ece "ne numai nu avem un pro-
gmm .pentru exploa1:alrea acestor ; recomanda o deosebi-
de deoarece ele "vin cu acei caJre le-au adu-
nat, racei crure adtmat aJU ntr-o o
fim ca burii .din Transvaal"
28
n ce viitoare
de dezvoltare N. Iorga se pentru orerurea unei agri-
cultllll'i moderne pe a:lte baze dect atunJci. "Marea de
- preciza el n 1921 - II1:U de 1\.Ul singllll'
individ a unei m&i nltiJnderi de pe care o cu mijloace pri-
mitive marea proprietate, ci sistemul, totalitatea mijloacelor prin
cwe se poate o
29

In. dezbaterile din N. Iorga s-a in termeni gene-
rali, pentru o a care rezolve ech:iJtabil
prodti.Se'lor : "Noi socializarea. in acel sens m'Uil10a ndeplini-
as<upra fie munca a rmei ntregi pen-
tru ceea ce din fie potrivit cu drep-
tatea"
30
Evident, tn de atunci, o asemenea
ce izvora din sa de "solidaritate era ;
grija pentru muncitorii ogoarelor, pentru o orga-
nizare mai a muncii a produselor sale.
In din sealr'a zhlei de 7 iulie 1921, in-
tr-o dezbaterLle prelumgindu-se miezul nop-
s-a trecut .la votafrea Legii pentru reforma din Oltenia, Mun-
tenia, Mol-dova Dobrogea; dm 295 217 au votat pentru 78
oontrn
31
Cu mLci au votat oontra 'llii'lite"
care, de pe anumilte precizate mai sus, au cerut
dem001'18tic al refoomei agrare. DNJbaterile con-
din pa!l'larnent pe marginea proiectului de lege - plasate in
in profundelor prin Clalre trecea
societatea. - aJU lor, a
constituit un perm.a.nent factor de presinne ohil8:r nu
28 Cf. Barbu Theodorescu, op. cit., p. 352.
29 N. Iorga., Schimbarea de caracter a in secolul al XIX-lea,.
1921 (apud Barbu Theodorescu, op. cit., p. 351).
30 D.A.D., din 1 iulie 1920, n M.O., .nr. 12 din 16 iulie 1920, p. 174 .
:11 D.A.D., diln 7 ilulile 1921, n M.O., nr. 142 din 18 februarie 1922, p. 3594
La 11 i'lilie 1921, Senatul a votat legea, cu 117 voturi pentru 17 contra. Legea
a fost promulgatA JJa 14 iulie 1921 in M.O., nr 82 din 17 :iulie 1921.
www.cimec.ro
180
aJU foot nu puteau fi spectaauloase, atunci cind guvennrul dispunea de
o iinaJre majoritate in parlament (i.n UIIlele chestiuni, guvernul a fost .ne-
voit cedeze), s-81U une1e de a reduce
de .a expropriat etc.
manifestat L'-1 parlament un puternic ctllrent democretic care a
- de pe nu intotdeauna idenrt:ke
32
- in adop-
unei reforme cLt mai largi. l.n aoost aurent, N. IOO"'ga a jucat u:n rol
activ, :prin energice, prtn di;scursuri n care cu
inte!"esele se pentnu rridicarea ei rna-

Deosebit de pentru orientJarea a savantu-
lui-patriot este de A. C. Cuza (cu care
Partidul n 1910), :n timpul
a:oum. Lrnediat A. C. Cuza a evoluat spre drroapta,
patrronnd N. Iorga a ma-
rele I3Ct din 1918 trebuie oonsolida:t printr-o de refonne de-
moomtioe, morale mart:eriale, prin atragerea la o a
eonlocuirtoare nu prililtJr-o activitate de
33. n 1921, CIU .prilejul mplinkii a 50 de ani de la nafiteroa inocelrui
istoric, se observa foa.r.te bine : "Cei c81re Unire 1-au acuzat pe d-1
Iorga de doctrinei, de schimbatrea au orezut na-
este o mre t:rebuie se omului J..q toate
vLI'Stele trebuie oa Uii1 deziderat mom1, 1n de V're-
me" 34. n mai mllllte rnduri, n Senat, prof. Paul Bujor a demascat, chialt'
32 In cadrul dezbateritlor refe.ni1toaJre la reforma a j:nterweniot, [a un mome.n,t
dat. un de:z.aoord ntre N. Iorga I. 1\llihaLache, inllr-o mai mult de
principiu decit de Proiectul legii prezentat de 1. Miha-
lache prevedea exproprierea "pentru utilitate de statu, de expresia
"de utilitate din proiectul guvernului. N. Iorga a reamin-
in 1917, la modifka.rea a .terrneniUil de "uililli/tate
el trebuie n legea din 1921. (N. Ior-
ga, Memorii , voi. III, p. 167; D.A.D., din 16 iunie 1921, .n M.O.,
nr. 119 din 8 iulie 1921, p. 3012-3013). JustHidnd forunulei de "u:ti-
lit:ate se expresia iz sooialist,
N. Iorga declara: ,,Eu sint 1pen1trU sooiiSil.i,zarea prin iubire, prin
prin tuturor, IIJII"in oit nu societalbea pentru totdeauna"
D.A.iD., din 16 iunie 1921, in M.O., m. H9 din 8 iulie 1921, p. 3013). Se
Partidul a preluat un.ele expresii .so.cial.is:te, dar Je-;a golilit de
lor La N. Iorga - cum s-a precizat - transformarea
n trebuie radicale,
factorii morali de solidaritate urmnd joace un rol determinant.
33 Vezi M. 1. Ardeleanu, op. cit., p. 302 ; Ion Agrigoroaiei, Impotriva orga-
de (1919-1920), in iSitorice",
VIII, 1977, p. 420-421.
.34 Omagiu lui Nicolae Iorga, s.a., p. 120.
www.cimec.ro
181
de 1a prilmele cSJracterul al cuzismului, n contrast
cu atitudinea a lui N. Iorga. Adresn.du-se lui A. C. Cuza,
p,wllil Bujor decialra : totdeauna, fost oontra nu
n :nota timpului, ceea ce v-a deosebit de d. Ior-
ga [ ... ] Nma.s in :J:;. a lui N. Iorga de
A. C. Cuza o eXlpi"eSie a sale profund democra-
tice oe viitoarea atitudine atitudine ce i-a
adus, OC'Ullll 40 de ani, <:elor mai negre ale
obSC'UJI"antismufui.
Nicolae Iorga s-a aflat n primele rinduri ale luptei pentru unitate
imediat Unke, a cu energie in
rii unei opere consbr.uclive n interior, printr-o lin exte-
rior. Oa al al primei a Depu-
din Romnia n calitate de a:l um.ti. partid
oare a pwrte din cu earacler demoCI"aJtic (rn
1919-1920, Blooul. pali'1amentaJr; n 1920-1921, n paiT-
lament in afara lui, Nicolae Iorga a o activitate
petnltli"u elaiborarea unor reforme democratice, a !I"eforrneti agrare in spe-
cial. Mairele istoa'ic afla1 n miezul ev,enimentelor dirn acei
ani, a luat de ele, cum a de-a lungul ntregii
sale de devotament pentru inaltele idealuri ale poporo.lui din
care s-a ridicat. Se scria, astfel, o din
actiiVitatea a unuia dilntre cei mai ai
fiu al meleagurilor creatoare de
genii.
cu tilne mor o a spus N. Iorga Noi
vom muri, noi se vor vor muri dar ct va exista
neamul ;romnesc, N. Iorga nlll va muri. Este una din propriei
sale deoarece unui neam se nu numai prin
materiale ci prin vie a marilor valori spirituale.
N. IORGA ET DE LA AGRAIRE DE 1921
Resume
N. Iorga, fun des promoteurs de l'deal na1.ional. du peu.ple rownain, s'.a,wliqua
energiqu.ement, apres l'union de 1918, consolider oe gm.nd acte n.ationtal. par Wl.e
politique constructive l'interieur, ainsi que par une politique active exterieur.
35 D.S., din 26 iunie 1920, lin M.O., nr. 5 din 1 iulie 1920, p. 44.
www.cimec.ro
182
N. Iorga et le Parti national democrate - dont il etait le dirigeant - jouerent
de 1919 e 1921 un rie actif au sein du courant democratique qui se a
L'interieur du Parlement et en dehors, et qui militait pour une reforme agraire
plus large que celle. preconisee par le gouvernement Al. Averescu. Le savant et
homme politique patriote manifesta - a cette occasi,on egalement - une preoccu-
pation particuliere pour le redressement cultural et moral de la paysannerie.
www.cimec.ro
Bun de tipar : 24.!.983.
Format 1G/70X100.
Tiparul exe:utat sub cd. 5061/982, la
INTREPRINDEREA POLIGRAFICA
BACAU, str. l i b e r r i i nr. 63.
www.cimec.ro
www.cimec.ro