Introducere in "CADRANUL

BANILOR"
"Majoritatea oamenilor se tem atat de mult sa piarda
ceva
incat toata viata au grija sa nu aiba ce sa piarda."
"Ghidul unui tata bogat pentru libertatea financiara"
autor Robert T. KIYO!KI" #ditura !M!$T#!
In care cadran te afli? Crezi ca ti se potriveste?
#sti liber din punct de vedere financiar%
&adranul banilor a fost scrisa pentru tine" in ca' ca
viata ta a juns la o rascruce financiara. (aca vrei sa)ti
asumi controlul asupra activitatii tale pre'ente in ideea
de a)ti schimba destinul financiar" cadranul te va ajuta
in acest sens.
Iata cadranul banilor si ce repre'inta literele din fiecare
sector*
Consilier Forever Living
roducts
Craciun Florica
Tel . 0722282289
craciun+flr,-,ahoo.com
A anga!at
L li"er profesionist
P patron
I investitor
.iecare dintre noi se plasea'a cel putin intr)unul din cele patru cadrane.
&adranul in care ne aflam e dat de locul din care ne vin banii. Multi dintre noi se
ba'ea'a pe statele de plata" fiind deci angajati" in timp ce altii sunt proprii lor
angajati. !ngajatii si cei care lucrea'a pentru ei insisi se afla in partea stanga a
&adranului banilor. /artea dreapta apartine celor care)si obtin banii din propriile
lor afaceri sau din investitiile pe care le fac.
&adranul prosperitatii financiare pre'inta cele patru tipuri de indivi'i care
alcatuiesc lumea afacerilor 0 ce sunt acesti indivi'i si ce)i face unici. !cest lucru
va va ajuta sa vedeti unde va situati in acest moment in cadran si" de
asemenea" sa va definiti traiectoria spre locul in care ati vrea sa fiti in viitor" pe
masura ce va alegeti propriul drum spre libertatea financiara. (aca libertatea
financiara se afla in toate cele patru cadrane" calitatile practice ale lui "" si "I"
va vor ajuta sa va atingeti scopurile financiare mai repede. 1n "A" plin de
succes ar trebui" de asemenea" sa devina un "I" plin de succes.
Ce vrei sa te faci cand o sa fii #are?
2olumul acesta este" in multe privinte" partea a)II)a a cartii mele Tata bogat"
Tata sarac. /entru aceia dintre voi care n)au citit Tata bogat" Tata sarac"
mentione' ca ea vorbeste despre lectiile diferite pe care mi le)au dat cei doi tati
ai mei in legatura cu problema banilor si cu alegerile pe care le faci in viata.
1nul era tatal meu adevarat" iar celalalt tatal celui mai bun prieten al meu. 1nul
avea studii superioare" celalalt fusese e3matriculat din liceu. 1nul era sarac"
celalalt bogat.
Ori de cate ori eram intrebat "&e vrei sa te faci cand o sa fi mare%"" tatal meu
cel sarac" dar cu studii superioare" imi recomanda* "(u)te la scoala" ia note
bune" si gaseste)ti apoi o slujba sigura." Imi recomanda un drum in viata identic
cu al lui.
$fatul tatalui sarac% tatal cel sarac imi recomanda
sa devin un "A") angajat ) bine platit" sau un
profesionist "L") liber profesionist ) bine platit" ca de
e3emplu" medic" avocat sau contabil. /e tatal meu cel
sarac il preocupa in foarte mare masura salariul
constant" beneficiile si siguranta slujbei. (e aceea el
era un functionar guvernamental bine platit 0
presedintele 4iroului de Invatamant din tatul 5a6aii.
$fatul tatalui "ogat% $a polul opus" tatal meu cel
bogat" dar fara o educatie solida" imi dadea un alt tip
de sfaturi. #l imi recomanda * "(ute la scoala" termina
o facultate" de'volta o afacere si ai grija sa devii
investitor". #l imi recomanda un drum in viata identic
cu al lui.
&artea mea descrie procesul mental" emotional si educational prin care am
trecut" urmand sfatul tatalui meu bogat.
Cui i se adreseaza cartea
!ceasta carte e scrisa pentru cei care sunt gata sa schimbe cadranul in care se
gasesc.
&artea este dedicata mai ales celor care fac parte in pre'ent din categoriile "A"
si "L" si cochetea'a cu ideea de a deveni "" sau "I". #a se adresea'a acelor
persoane care sunt gata sa treaca dincolo de siguranta oferita de o slujba si sa
inceapa sa)si reali'e'e li"ertatea financiara. 7u este o cale usoara "dar
premiul de la capatul calatoriei e pe masura calatoriei. #ste o calatorie spre
libertatea financiara.
&and avea 89 ani" tatal meu cel bogat mi)a spus o poveste simpla care m)a
orientat spre o mare avere si spre libertatea financiara. !sa a stiut tatal meu cel
bogat sa)mi e3plice diferenta dintre latura stanga a Cadranului "anilor 0
"A" si "L" 0 si latura dreapta 0 "" si "I".
Iata povestea*
! fost odata" demult" un satuc ciudat. #ra un loc minunat sa)ti duci viata" cu o
singura e3ceptie. atucul nu avea apa decat daca ploua. &a sa re'olve problema
o data pentru totdeauna" batranii satului s)au hotarat sa faca o licitatie pentru a
incheia un contract cu cineva care sa le aduca apa 'ilnic. (oua persoane s)au
oferit sa)si asume sarcina" iar batranii au dat contractul amandurora. )au
gandit ca o mica competitie va mentine preturile sca'ute si vor asigura
furni'area regulata a apei.
#d" prima persoana care a preluat contractul" a dat fuga repede" a cumparat
doua galeti galvani'ate si a inceput sa faca curse da la si inspre lacul care se
afla la departare de 9": ;m. ! inceput rapid sa faca bani" trudind din 'i pana)n
noapte" carand apa de la lac in cele doua galeti si rasturnandu)le in re'ervorul
mare de ciment care se construise in sat. In fiecare dimineata trebuia sa se
scoale inaintea celorlalti ca sa se asigure ca era destula apa pentru sateni" la
orice ora ar fi avut nevoie. Muncea din greu" dar era fericit ca face bani si ca
detinea unul din cele doua contracte e3clusive din afacere.
4ill" cel de)al doilea contractant" s)a facut neva'ut o vreme. 7)a stiut nimeni
nimic de el luni intregi" ceea ce l)a facut fericit pe #d" caci nu avea nici un fel de
concurenta. #d era singurul care facea bani.
In loc sa)si cumpere doua galeti cu care sa se ia la intrecere cu #d" 4ill si)a
facut un plan de afaceri" a infiintat o corporatie" a gasit patru investitori" a
angajat un presedinte care sa)i faca munca si s)a intors in sat" sase luni mai
tar'iu" cu o echipa de constructori. In mai putin de un an" echipa sa construise
o retea uriasa de conducte de ino3 care legau satul de lac.
$a marea ceremonie de inaugurare" 4ill a anuntat ca apa lui e mai curata decat
a lui #d" 4ill stia ca e3istasera reclamatii la adresa impuritatilor din apa adusa
de #d. 4ill a mai anuntat ca poate furni'a apa satului 9< de ore neantrerupt" =
'ile pe saptamana. #d putea aduce apa numai in 'ilele saptamanii> el nu lucra
si in 6ee;)end. !poi 4ill a anuntat ca va solicita cu =:? mai putin decat #d
pentru o apa de mai buna calitate si dintr)o sursa mult mai sigura. atul s)a
bucurat imens si a dat fuga imediat la robinetul de la capatul conductei lui 4ill.
&a sa poata tine piept concurentei" #d a sca'ut pretul cu =:?" a cumparat mai
multe galeti" le)a pus capace si a inceput sa care cate patru galeti la fiecare
drum. &a sa poata oferii servicii mai bune" si)a
angajat cei doi fii sa)l ajute in schimbul de noapte si in 6ee;)end. &and celor
doi baieti le)a venit vremea sa plece la colegiu" el le)a spus*
) a va intoarceti repede" caci intr)o 'i " afacerea asta va fi a voastra.
(in anumite motive" cei doi nu s)au mai intors in sat dupa ce au terminat
colegiul. !cum #d avea angajati si probleme cu sindicatul" care)i cerea salarii
mai mari" beneficii mai mari si voia ca sindicalistii sa nu care decat o galeata la
un drum.
/e de alta parte" 4ill intelesese ca daca acest sat avea nevoie de apa" e3istau si
alte sate in aceeasi situatie. ! refacut planul de afaceri si a pornit sa)si vanda
sistemul de furni'are a apei cu vite'a" volumul" pretul sca'ut si apa lui curata"
satelor din intrega lume. coate doar un ban pe galeata de apa livrata" dar
livrea'a 'ilnic miliarde de galeti cu apa. Indiferent daca el munceste sau nu"
miliarde de oameni consuma miliarde de galeti de apa" si toti banii obtinuti
astfel curg in contul lui din banca.
4ill a trait fericit pana la adanci batraneti" iar #d a continuat sa munceasca din
greu toata viata si sa aiba probleme financiare. farsit.
M)am condus dupa povestea lui 4ill si #d toata viata. #a a fost alaturi de mine
ori de cate ori trebuia sa iau o deci'ie. Ma intreb adesea*
"&e fac* construiesc o conducta sau car galeti%"
"&e fac* trudesc din greu sau muncesc inteligent%"
Iar raspunsurile la aceste intrebari mi)au oferit li"ertatea financiara. (espre
asta este cartea. (espre ce iti trebuie ca sa devii "" sau "I". #a e pentru
oamenii care au obosit sa care galeti si sunt pregatiti sa construiasca o conducta
prin care sa le curga banii in propriile bu'unare>. i nu afara din bu'unare.
Cartea este i#partita in trei parti%
ri#a parte a cartii cuprinde diferentele esentiale dintre oamenii din cele patru
cadrane. Relatea'a despre motivul pentru care unii se invartesc in anumite
cadrane si se inpotmolesc acolo fara sa)si dea seama de asta. 2a va ajuta sa va
clarificati unde va aflati in &adran a'i si unde vreti sa va aflati in urmatorii cinci
ani.
artea a doua a cartii este despre schimbarea personala. 2orbeste mai mult
despre "cine" trebuie sa fii" decat despre ce trebuie sa faci.
artea a treia defineste cei sapte pasi pe care trebuie sa)i faci pe drumul catre
partea dreapta a &adranului. 2a voi impartasi multe din secretele tatalui meu
bogat despre calitatile necesare unui "" sau "I" plin de succes. 2a va ajuta sa
va alegeti singuri calea spre libertatea financiara.
/e tot parcursul cartii voi insista pe importanta pe care o are inteligenta
financiara. (aca vrei sa actione'i in partea dreapta a &adranului" ca "" si
"I"" va trebui sa fii mai inteligent decat cei care aleg sa ramana in partea
stanga ca "A" sau "L".
&a sa ajungi "" sau "I"" e imperios necesar sa fii in stare sa controle'i directia
in care curge flu3ul tau monetar. &artea e scrisa pentru cei care sunt gata sa
aduca o schimbare in viata lor. # scrisa pentru oamenii care sunt pregatiti sa
treaca dincolo de singuranta pe care ti)o ofera o slujba si sa inceapa sa)si
edifice propria retea de conducte in vederea atingerii libertatii financiare.
7e aflam in 'orii #rei Informationale" era ce ne ofera infinit mai multe oca'iii
decat oricare era in privinta recompensei financiare. (oar acei indivi'i care detin
calitatile din cadranele "" si "I" vor reusii sa identifice si sa puna mana pe
acele oca'ii. &a sa obtii succes" ai nevoie de informatia oferita de toate cele
patru cadrane. (in nefericire" scolile noastre au ramas inca in #poca Industriala
si pregatesc studentii doar pentru partea stanga a &adranului.
(aca incerci sa gasesti raspunsuri noi pentru a patrunde in #ra Informationala"
atunci cartea aceasta e scrisa pentru tine. ! fost conceputa ca sa te ajute in
calatoria spre #ra Informationala. &artea nu detine toate raspunsurile>. (ar va
va impartasi toata intelepciunea pe care am dobandit)o in calatoria dinspre "A"
si "L" spre "" si "I" din &adranul banilor.
(aca esti gata s)o pornesti in calatoria spre libertatea financiara sau esti deja
pe acest drum" atunci cartea e scrisa pentru tine.
7ota* te3tul reprodus a fost e3tras din carte" de la pagina @ la pagina 8<.
CAI&OLUL '
Cele trei tipuri de siste#e de afaceri
7u uita ca" in drumul tau spre cadranul """ telul tau este de a detine un sistem
si de a avea partenerii care sa puna in miscare sistemul pentru tine. /oti
de'volta sistemul afacerii tu insuti" sau poti cauta un sistem pe care sa)l
cumperi. Gandeste)te la sistem ca la un pod care te ajuta sa traverse'i in
siguranta din partea stanga a &adranului banilor in partea dreapta> podul care
te duce spre libertatea financiara.
#3ista trei tipuri principale de sisteme de afaceri" mult folosite in 'iua de a'i. #le
sunt*
8. Corporatiile traditionale de tip C 0 in care iti de'volti propriul tau sistem
9. Concesiunea (franciza) 0 in care cumperi un sistem deja e3istent si
functionabil
A. *ar+eting,ul in retea 0 in care cumperi si devii parte integranta a unui
sistem deja e3istent si functionabil. 2e'i 7et6or; Mar;eting.
.iecare din aceste tipuri are propriile lui calitati si defecte" desi" in ultima
instanta" toate fac acelasi lucru. (aca e manuit cum se cuvine" fiecare sistem te
va inarma cu un suvoi constant de venituri" fara prea mult efort fi'ic din partea
proprietarului>. odata ce e pornit si merge.
/roblema e sa)l pornesti si sa)l faci sa functione'e. In 8@B:" cand lumea ne
intreba "(e ce n)aveti nici macar o casa%"" eu si Kim raspundeam* "pentru ca
ne construim un sistem de afaceri".
istemul nostru era un hibrid intre o corporatie traditionala de tip & si o
concesiune. (upa cum am mai e3plicat" cadranul "" necesita cunoasterea
ambelor sisteme si a oamenilor.
(eci'ia noastra de a edifica propriul sistem a insemnat multa munca si efort. #u
mai mersesem pe calea aceasta inainte" dar firma mea falimentase. (esi
mersese foarte bine ani de 'ile" a dat brusc faliment in al):)lea an de e3istenta.
&and succesul a iesit in intampinarea noastra" nu eram gata inca cu un sistem
adecvat. istemul a inceput sa se poticnesca desi aveam oameni care munceau
din greu. 7e simteam de parca am fi fost pe un iaht normal din toate punctele
de vedere" dar cu o spartura pe care noi nu eram in stare s)o descoperim. 7e
straduiam cu totii sa vedem unde e" dar nu reuseam sa scoatem apa destul de
repede ca sa vedem spartura si s)o astupam. i chiar daca am fi gasit)o" nu
eram siguri ca stiam s)o reparam.
INAIN&- D- AARI&IA CONC-$IUNILOR
&and tatal meu cel bogat a inceput sa)mi e3plice cum sa devin """ e3ista un
singur tip de afacere. Genul de afacere la scara mare> o corporatie importanta
care domina orasul. In orasul nostru din 5a6aii" plantatia de 'ahar controla"
practic" totul> inclusiv celelalte afaceri mari. !sadar erau marile afaceri si
afacerile de tip $ 0 cu mama si tata drept intreprin'atori" iar intre ele mai nimic.
a lucre'i la nivelurile cele mai inalte in companiile de 'ahar nu era chiar telul
unor oameni ca mine si ca tatal meu cel bogat. Minoritatile 0 japone'ii" chine'ii
si ha6aiienii 0 lucrau pe camp" fara a li se permite vreodata sa patrunda in
birourile directorilor. !sa ca tatal meu cel bogat a invatat tot ce stia din
incercari si greseli.
&and am inceput sa merg la liceu" am inceput sa au'im de ceva ce se numea
"concesiuni"" dar n)a aparut nici una in oraselul nostru. 7u au'isem de
Mc(onalds" sau de Kentuc;, .ried &hic;en sau de Taco 4ell. !ceste nume nu
faceau parte din vocabularul nostru pe vremea cand invatam cu tatal meu cel
bogat. &and au aparut primele 'vonuri despre eiCele am au'it ca sunt niste
firme "ilegale" frauduloase si periculoase". 7ormal" au'ind aceste 'vonuri"
bogatul meu tata s)a si grabit sa ia avionul spre &alifornia ca sa verifice
concesiunile" mai degraba decat sa verifice 'vonurile. &and s)a intors" tot ce a
spus a fost* "&oncesiunile stau sub semnul viitorului" si a inceput sa cumpere
drepturile la doua din ele. I)a crescut averea vertiginos" caci ideea de
concesiune de)abia prindea contur" iar el a inceput sa)si vanda drepturile de
concesiune altor persoane" ca sa aiba si altii sansa de a)si porni propriile
afaceri.
&and l)am intrebat daca as putea sa cumpar si eu una de la el" mi)a spus
simplu* "7u. !i ajuns prea departe cu studiile despre cum sa)ti edifici propriul
tau sistem de afaceriD nu te opri acum. &oncesiunile sunt pentru cei care nu vor
sau nu stiu cum sa)si elabore'e propriul lor sistem. In plus" nu ai 9:E.EEEF cat
iti trebuie ca sa cumperi o concesiune de la mine".
# greu sa)ti imagine'i a'i un oras fara Mc(onalds sau 4urger King sau /i''a 5ut
la fiecare colt de strada. i totusi" a fost o vreme" nu prea indepartata" cand nu
e3istau. Iar eu sunt destul de batran ca sa)mi amintesc acele vremuri.
"(efinitia averii* 7umarul de 'ile in care poti trai" fara sa muncesti si fara ca nimeni din
familie
sa nu munceasca" si sa)ti mentii nivelul de trai. !verea se masoara in timp nu in bani G
(aca cheltuiesti 8EEEF pe luna si ai AEEEF" averea ta este de apro3imativ A luni sau @E de
'ile."
Robert T. Ki,osa;i
CU* IN.-&I $A D-.II ""
unt trei feluri in care poti ajunge in cadranul "" foarte repede*
8. /aseste,ti un #entor. Mentorul meu a fost tatal meu cel bogat. Mentorul
este o persoana care a facut deja ceea ce vrei tu sa faci>. si are succes. &hiar si
cu un mentor siCsau cu ani indelungi de e3perienta" cea dintai metoda este
munca intensa. &rearea propriului tau sistem necesita nenumarate incercari si
greseli" costuri cu procedurile legale" si hartogarie. Toate astea se petrec in
vreme ce tu incerci sa)ti forme'i oamenii.
9. Concesiunile (franciza). O alta modalitate de a invata despre sistem este
sa cumperi o concesiune. &and cumperi o concesiune" cumperi un sistem de
operare "incercat si probat". #3ista numeroase concesiuni e3celente.
&umparand sistemul concesiunii" in loc sa cree'i tu insuti un sistem" te poti
concentra asupra formarii oamenilor cu care lucre'i. &umparand sistemul"
elimini una din marile variabile e3istente la momentul cand inveti sa devii "".
Investitorii profesionisti inclina sa investeasca in sisteme deja verificate si
studia'a persoana care le face sa mearga" atunci si tu trebuie sa faci la fel 0
daca vrei sa te consideri un investitor inteligant.
A. *ar+eting in retea (7et6or; Mar;eting). (enumit si multi)level mar;eting
sau sistem de distributie directa. $a fel cum s)a intamplat cu concesiunea"
sistemul legal a incercat" initial" sa considere ilegal mar;etingul in retea" si
cunosc cateva tari care chiar au reusit sa)l scoata in afara legii sau sa)l
restrictione'e brutal. Orice sistem sau idee noua trece" de obicei" prin aceasta
fa'a in care e catalogata drept "ciudata si suspecta" $a inceput" si eu am cre'ut
ca mar;etingul in retea este o chestie frauduloasa. (ar in timp" am studiat
diferitele sisteme disponibile in 7et6or; Mar;eting si am observat cum multi
prieteni au obtinut mare succes cu acest tip de "". !cum mi)am schimbat
opinia.
(upa ce am renuntat la prejudecati si am inceput sa studie' mar;etingul in
retea" am descoperit ca foarte multe persoane edifica cu sinceritate si tenacitate
afaceri de succes ba'ate pe mar;etingul in retea. &and le)am intalnit" am
inteles impactul pe care afacerea lor o are asupra vietii si viitorului financiar al
altor persoane. !m inceput sa aprecie' foarte mult valoarea sistemului 7et6or;
Mar;eting. &ontra unui tarif de intrare re'onabil" de apro3imativ 9EEF Hin
Romania este sub 8EEFI" oamenii pot face cumparaturi in interiorul sistemului
e3istent si demara imediat propria lor afacere. (atorita progreselor tehnologice
din informatica" aceste organi'atii sunt complet automati'ate" iar durerile de
cap date de documente" procesarea comen'ilor" distributie" contabilitate" si
altele sunt aproape in totalitate re'olvate de sistemele de soft6are ale
mar;etingului in retea. 7oii distribuitori isi pot concentra eforturile pe
construirea propriei lor afaceri folosindu)se de facilitatile automati'ate ale
afacerii in loc sa se ingrijore'e la gandul batailor de cap pe care orice afacere de
mica anvergura le provoaca in fa'a de inceput.
1nul din vechii mei prieteni care a facut mai mult de un miliard de dolari din
proprietati imobiliare in 8@@= a semnat recent un contract de distribuitor in
sistem 7et6or; Marr;eting si a inceput sa)si construiasca propria afacere. !m
fost surprins sa)l gasesc edificand cu atata sarguinta o afacere ba'ata pe
7et6or; Mar;eting" pentru ca stiu foarte bine" nu avea nevoie de bani. &and l)
am intrebat pentru ce" mi)a dat urmatoarea e3plicatie*
))M)am dus la colegiu ca sa devin contabil H&/!)certified public accountatntI" si
mi)am luat M4! in finante. &and ma intreaba oamenii cum am reusit sa ma
inbogatesc atat de mult" le spun despre tran'actiile de multe milioane de dolari
cu priprietati imobiliare pe care le fac si de sutele de mii de dolari din veniturile
pasive pe care le primesc anual de la proprietatile mele imobiliare. Observ
atunci ca unii bat in retragere" jenati. !mandoi stim ca sansele lor de a investi
milioane de dolari in proprietati imobiliare" cum fac eu" sunt aproape nule. In
plus" neavand nici educatia necesara" nu au nici bani de investit. !sa ca am
inceput sa caut o modalitate de a)i ajuta sa ajunga la acelasi nivel de pasive pe
care l)am atins eu din proprietatile imobiliare > fara sa fie nevoiti sa mearga la
facultate sase ani de 'ile si sa)si petreaca alti 89 ani investind in proprietati
imobiliare. &red ca 7et6or; Mar;eting ofera oamenilor posibilitatea de a
acumula venitul pasiv de care au nevoie in perioada cat invata sa devina
investitori profesionisti. (e aceea le recomand 7et6or; Mar;eting. &hiar daca
au bani putini" pot investi "truda" timp de cinci ani" generand astfel venituri
pasive mai mult decat suficiente pentru a incepe sa investeasca. (e'voltandu)si
propria afacere" au timp sa invete" si capital sa investeasca alaturi de mine in
marile mele afaceri".
/rietenul meu s)a alaturat unei companii de 7et6or; Mar;eting ca distribuitor"
dupa ce a studiat mai multe companii" si a pornit o afacere de mar;eting in
retea cu oameni care intentionau sa investeasca" intr)o buna 'i cu el. !cum se
descurca foarte bine cu afacerea lui de mar;eting in retea" la fel cum se
descurca si cu investitiile. Mi)a spus*
)) M)am apucat de ea" initial" pentru ca am vrut sa)i ajut pe oameni sa faca rost
de banii necesari investitiilor" iar acum ma imbogatesc de pe urma unei afaceri
total noi.
Tine cursuri sambata" de doua ori pe luna. $a prima intalnire" ii invata pe
cursanti despre sistemele afacerilor si despre oameni" cum sa evolue'e spre un
"" plin de succes. $a a doua intalnire din luna" le preda cunostinte financiare
si)i invata despre inteligenta financiara. Ii invata sa fie niste "" priceputi.
7umarul de cursanti creste rapid.
*OD-LUL R-CO*ANDA& D- -L -$&- AC-LA$I CU
AL *-U
O CONC-$IUN- -R$ONALA
(e aceea le recomand a'i oamenilor sa ia in consideratie mar;etingul in retea.
Multe concesiuni renumite costa un milion sau mai multe milioane de dolari.
*ar+etingul in retea sea#ana cu cu#pararea unei concesiuni
personale0 cu #ai putin de 12234
tiu ca 7et6or; Mar;eting inseamna multa munca. uccesul in orice cadran
este" insa" munca si iar munca. #u" presonal" nu cree' nici un venit ca
distribuitor intr)o firma de 7et6or; Mar;eting. !m studiat mai multe asemenea
companii si planurile lor de compensatii. In timp ce)mi faceam munca de
cercetare" m)am inscris la mai multe companii" doar pentru ca produsele lor
erau foarte bune" iar eu le foloseam ca orice consumator. i totusi" daca v)as
putea recomanda o organi'atie buna care sa va ajute sa va transferati in partea
dreapta a &adranului" ideea nu este atat produsul" cat instruirea pe care o ofera
organi'atia respectiva. unt organi'atii de mar;eting in retea interesate doar sa
le vindeti sistemul prietenilor vostri. i sunt alte organi'ati interesate mai ales
sa va instruiasca si sa va ajute sa obtineti succes.
(in studiile mele asupra sistemului 7et6or; Mar;eting" am gasit doua lucruri
importante pe care le puteti invata prin programele lor" doua lucruri esentiale
pentru a devenii un "" de succes*
8. ca sa obtii succes" trebuie sa inveti sa,ti invingi frica de a fi respins si sa
incete'i sa te mai intrebi" ingrijorat" ce crede lumea despre tine. !m cunoscut
nenumarate persoane care se abtineau sa 'ica sau sa faca ceva doar pentru ca
se temeau de ce ar spune prietenii lor daca ar face altfel. tiu asta pentru ca si
eu am fost ca ei. /rovin dintr)un orasel in care toata lumea stia totul despre
toata lumea. (aca cuiva nu)i placea ce faceai" afla tot orasul" iar problema ta
devenea problema tuturor.
1na din fra'ele pe care mi le)am repetat tot timpul a fost* " &e cre'i tu despre
mine nu ma priveste catusi de putin. &el mai important lucru este ce gandesc
eu despre mine".
1nul din motivele pentru care tatal meu cel bogat m)a incurajat sa lucre' la
van'ari in &orporatia Jero3" timp de patru ani" a fost nu ca)i placeau lui
copiatoarele" ci ca vroia sa)mi inving timiditatea si teama de a nu fi respins.
9. $a inveti sa conduci oa#enii. Munca cu diverse tipuri de oameni este cel
mai greu lucru in afaceri. Oamenii pe care)i stiu ca au succes in orice afacere"
sunt cei cu calitati innascute de conducatori. &apacitatea de a)i intelege si de a)i
inspira pe oameni este un dar nepretuit. O calitate care se poate invata.
(upa cum am spus" trecerea dintr)un cadran stang intr)unul din dreapta nu
inseamna atat ce faci" cat ce trebuie sa devii. Invata sa reactione'i la
respingere" sa nu te lasi afectat de ce gandesc altii despre tineD invata sa
conduci oamenii si vei gasi prosperitatea. !sa sustin eu orice organi'atie
7et6or; Mar;eting care urmereste sa te de'volte pe tine" ca individ" si nu sa te
transforme intr)un van'ator. #u as cauta organi'atii care*
unt organi'atii verificate" care au obtinut succes" cu un sistem de distribuire
si un plan de compensari care s)au dovedit a fi un succes vreme indelungata.
!u oca'ii de afaceri in care poti reusi" poti crede si pe care le poti impartasi
celorlalti.
!u programe continue" pe termen lung" care sa te de'volte pe tine" ca fiinta
umana. Increderea in sine este vitala pe partea dreapta a &adranului.
!u un puternic program)mentor. 2rei sa inveti de la lideri nu de la
consultanti. Oamenii care sunt deja lideri pe partea dreapta a &adranului vor ca
si tu sa reusesti.
!u oameni pe care)i respecti si cu care te simti bine.
(aca organi'atia indeplineste aceste cinci criterii" atunci si numai atunci uita)te
la produsul lor. /rea multi oameni se uita la produs si nu la sistemul afacerii si
la organi'atia din spatele produsului. In unele din organi'atiileCcompaniile pe
care le)am studiat" sloganul era* "/rodusul nostru se vinde singur. # usor."
(aca scopul tau este sa fi van'ator" sa fi "L"" atunci produsul este cel mai
important lucru. (ar daca intentione'i sa devii un "" pe termen lung" atunci
sistemul" educatia de)o viata si oamenii sunt mult mai importante.
1n prieten si coleg de)al meu" familiari'at cu aceasta industrie" mi)a reamintit
de valoarea timpului" unul din bunurile noastre cele mai de pret. O poveste de
adevarat succes inrtr)o companie de mar;eting in retea este cea in care oferta
ta de timp si munca intensa pe termen scurt re'ulta in venituri pasive pe
termen lung. O data ce ai construit o organi'atie puternica" poti inceta munca"
iar veniturile tale vor continua sa curga" provenind din consumulCeforturile
organi'atiei pe care ai construit)o. &ea mai importanta cheie a succesului intr)o
companie de 7et6or; Mar;eting este" totusi" angajamentul pe termen lung din
partea ta" cat si din partea organi'atiei" de a face din tine liderul de succes in
afaceri care vrei sa devii.
UN $I$&-* -$&- O UN&- CA&R- LIB-R&A&-
a n)ai casa nu e o e3perienta pe care as vrea s)o mai traiesc inca o data. &u
toate acestea" pentru mine si sotia mea" e3perienta aceasta a fost de nepretuit.
!sta'i" libertatea si siguranta financiara nu se gasesc atat in ceea ce avem" cat
in ceea ce stim ca putem construi cu increderea in celalalt.
In tot acest timp am creat sau am ajutat la de'voltarea unei companii de
proprietati imobiliare" a unei companii petroliere" a uneia miniere si a doua
companii de invatamant. In acest fel" procesul de invatare a modalitatii de
creare a unui sistem a fost benefic pentru noi. (ar n)as recomanda procesul
nimanui" decat daca tine cu tot dinadinsul sa treaca prin el.
/ana acum cativa ani" posibilitatea de a obtine succes in cadranul "" era la
indemana doar persoanelor curajoase sau bogate. #u si Kim trebuie sa fi fost
curajosi" caci bogati categoric nu eram. Multi oameni raman blocati pe partea
stanga a &adranului tocmai pentru ca sunt de parere ca riscurile ce le implica
de'voltarea unui sistem propriu sunt prea mari. /entru ei" e mai intelept sa
ramana" sigur" fara dubii" in serviciu.
In 'ilele noastre" mai ales datorita transformarilor tehnologice" riscul de a
devenii un prosper proprietar al unei afaceri s)a redus simtitor > iar prilejul de a
detine propriul tau sistem de afaceri a devenit disponibil " practic" tuturor.
&oncesiunile Hfranci'aI si sistemul 7et6or; Mar;eting au indepartat partea
dificila a de'voltarii propriului tau sistem. (obandesti drepturile la un sistem
deja de'voltat si verificat" dupa care singura ta preocuoare e sa)ti instruiesti
partenerii.
/andeste,te la aceste siste#e de afaceri ca la o punte4 untea care,ti
ofera o cale sigura de a trece din partea stanga in partea dreapta a
Cadranului "anilor 5 podul tau spre li"ertatea financiara4
FI UN IN.IN/A&OR 6
Invinsul este intotdeauna o parte a intrebarii>
Invingatorul este intotdeauna o parte a raspunsului >
Invinsul are intotdeauna o scu'a >
Invingatorul are intotdeuna un plan >
Invinsul spune* 7u e treaba mea G
Invingatorul spune* T# 2OI !K1T! G
Invinsul vede o problema in fiecare raspuns G
Invingatorul vede un raspuns in fiecare problema G
Invinsul vede mai multe capcane in fiecare avantaj G
Invingatorul vede un avantaj in fiecare capcana G
Invinsul spune* poate e posibil" dar e atat de dificil >
Invingatorul spune* poate e dificil" dar e posibil >
FI UN IN.IN/A&OR 666