Banuta Raluca pag 5 -15

Evaluarea in stil dramaterapie

Richard Courtney
1. INTRO!CERE

"ha#espeare intelesese $oarte %ine& 'ocul din interiorul 'ocului&- un grup de actori
uitandu-se la unii dintre mem%ri 'ucand o alta piesa pentru ei. In locul in care se 'oaca cei
privitorii devin critici. In viata( ei devin drama-terapeuti si pro$esori de dramaturgie.
)ie ca suntem drama-terapeuti ( pro$esori( conducatori sau directori( toti
intampinam aceeasi pro%lema& ce $ac eu acum*&. ar inainte de a putea raspunde la
aceasta intre%are tre%uie sa ne con$runtam cu o intre%are antemergatoare si anume +
, cum evalue- ceea ce se intampla*&. Inainte de a sti ce urmea-a sa $ac tre%uie sa vad cat
de %ine sunt actorii in momentul pre-ent. e aceea intre%area evaluarii priveste+ .1/ ce
este capa%il actorul sa do%andeasca0 .1/ daca do%andeste acel lucru0 .2/ ce ne spune ceea
ce a do%andit despre el0 .3/ ce ne spune ceea ce a do%andit actorul despre ceea ce ar
tre%ui sa se intample in continuare.
1.4REOC!45RI6E 5NTERIO5RE
Cu toate acestea(inainte de a putea $ace asemenea evaluari( e7ista niste preocupari
anterioare. Orice evaluare contine o serie de presupo-itii iar ele $ormea-a criteriul(
telurile si conte7tele.
Criterii
)iecare dintre noi are propriul sau $el de a privi lumea( iar drama-terapeutii nu
sunt o e7ceptie. !n psihanalist $reudian ar putea interpreta 'ocul copilaresc(
comportamentul sau visele intr-un $el( iar un 'ungian ar putea intelege acelasi lucru
di$erit. Cine se inseala* Nici unul. 5m%ii au , dreptate& din punctul lor de vedere. )iecare
are propriile lui criterii ( iar acestea servesc 'udecati care evaluea-a pacientul0 ele nu
conduc la 'udecati despre ce ar putea $i $acut mai departe.
In timp ce aceasta se aplica terapeutilor( se aplica la $el de %ine si pro$esorilor.
!nul ar avea nevoie ca studentii sa invete ,$aptele&. !n altul ar putea considera ca
principalul scop al educatiei este invatarea de a%ilitati. !n al treilea chiar ar putea crede
ca nici una dintre aceaste a nu este importanta in aceeasi masura cu , a deveni o persoana
mai %una&.
5st$el( $iecare dintre noi are propriile sale criterii si acestea ne conduc la teluri
particulare proprii.
Teluri
)iecare dintre noi are doua tipuri de teluri+ .1/ teluri generale- scopuri pe termen
lung pe care le urmarim in drama-terapie si .1/ teluri clare- scopuri particulare pe care le
avem in decursul unei sedinte.
"copurile generali-ate reies din criteriul principal. Ele raspund intre%arii+ , de ce
$ac drama-terapie*&. 5m e7aminat scopuri dramati-ate in alta parte dar in mare putem
spune ca cele mai intalnite teluri in -iua de a-i sunt+
.a/ teluri intrinsece- adica drama-tarapia are valoare in sine 8in special pentru a asista
de-voltarea personala si modalitati de a te impaca cu e7istenta.
.%/ Teluri e7trinsece 8adica drama-terapia are valoare pentru alte scopuri decat ea in
sine- care im%unatatesc invatarea speci$ica . vor%irea sau creativitatea/ deoarece
da motivatii inerente si trans$era invatarea in alte domenii.
.c/ Teluri estetice- adica drama-terapia are valori estetice- care asista a%ilitatile
persoanelor in $orma dramatica. de e7emplu in actorie( miscare si asa mai
departe/.
Orice conducator de drama-terapie va avea propriul sau echili%ru intre aceste trei
teluri generali-ate.
Telurile speci$ice sunt scopurile drama-terapeutului intr-o sedinta.
e e7emplu( cineva care a studiat psihodrama cu 9.6.:oreno ar putea sa ai%a
scopurile generale de a eli%era spontaneitatea si catarsis-ul prin , acting out&0 ca re-ultat
intr-o sedinta ar putea avea scopuri speci$ice de a eli%era sentimentele pacientului in
legatura cu parintii sai prin 'ocuri multiple de rol. 4e de alta parte cineva cu pregatire tip
;estalt ar putea avea scopul general de a incura'a ,intregirea& si de-voltarea
potentialului0 ca re-ultat intr-o sedinta el ar putea sa ai%a scopul de a il $ace constient pe
pacient de acum prin sa spunem( interpretarea unui rol intr-un eveniment trecut in
pre-ent. )oarte interesant este ca acceasi tehnica poate $i $olosita de dramaterapeuti cu
scopuri $oarte di$erite+ e7ercitiul oglin-ii de e7emplu poate $i $olosit in multe situatii
di$erite cu di$erite scopuri.
Contexte
Criteriile si scopurile dramaterapeutilor se regasesc in conte7tele sedintelor
particulare. Criteriile si scopurile opereaza in interiorul contextului unei intalniri.
Intre%area este urmatorea + vor $unctiona scopurile si munca mea* 4racticitatea a , ceea
ce se intampla& poate modi$ica si schima% lucruri de la moment la moment.
Conte7tele drama-terapiei sunt intotdeauna di$erite unele $ata de celelalte. !n
conte7t survine in momentul in care un conducator intalneste o alta
persoana. dramaterapeut< pacient( pro$esor<student( regi-or< actor/.
E7ista o interactiune caracteri-ata de 2 $actori+
.1/ vi-iunea lor asupra lumii- adica cine este $iecare( cum vede $iecare
e7istenta si ce criterii are $iecare.
.1/ "ensul $iecaruia- adica ce sens da $iecare actiunii celuilalt. cand spune
una sau $ace alta ( ce inseamna pentru mine*/
.2/ Intentia $iecaruia 8 adica ce considera $iecare vital intr-o intalnire . din
toate lucrurile pe care le $ace sau le spune ( care sunt cele mai
importante pentru mine*/
5ceste trei elemente o$era multiplele niveluri de interactiune din interiorul conte7tului( si
sta%ilesc ce criterii si ce scopuri sunt sau nu e$iciente.
5sadar( criteriile( scopurile si conte7tele sunt matricea cu care pacientul si
dramaterapeutul lucrea-a. 5cestea sta%ilesc conditiile anterioare evaluarii.
2."TI6!RI E E=56!5RE
Criteriile nu a$ectea-a doar scopurile. 5cestea o$era si cadrul nostru de re$erinta
pentru 'udecata. 5sa cum e7ista multe criterii e7ista si multe cai de evaluare si de a
decide ce actiune ii va $i cel mai de a'utor.
ramaterapia este un domeniu cu totul inclus com%inandu-se cu multe domenii
precum psihiatrie( psihologie( sociologie( antropologie sociala si altele. !n dramaterapeut
care lucrea-a in principal cu psihologia si dramati-area este predispus sa ai%a di$erite
criterii . si de aceea di$erite $orme de evaluare/ $ata de un altul care lucrea-a din punct de
vedere socoilogic si dramatic. In timp ce aceasta $ace dramaterapia un domeniu
interesant( din cau-a noilor metode si a di$eritelor tehnici in continua evolutie( pot aparea
con$u-ii. Nicaieri nu este mai clar decat in $olosirea cuvintelor. e e7emplu ( , proiectia&
din psihologie indica gestul de atri%uire a sentimentelor proprii unei alte persoane0 la
teatru pe de alta parte( descrie amplitudinea si $orta cu care actorul a$ectea-a mediul
incon'urator. e aceea cand e7aminam un stil particular de evaluare( tre%uie sa $im $oarte
atenti atat la criteriile $olosite cat si la lim%a'ul in care sunt incadrate. !nele dintre
stilurile principale de evaluare sunt e7aminate dedesu%t.
3.ETER:INI":
eterminismul spune ca e7ista cau-a si e$ect intre intelesul mental si actiunea
dramatica. 5dica un gand speci$ic determina un comportament dramatic particular
.e$ect/.
eterministii precum )reud si :ar7 ar spune ca cau-a si e$ectul sunt precum
'ocul de %iliard unde %ila 1 loveste %ila 1- a doua %ila nu se poate misca daca nu e lovita
de prima. e aceea $reudienii ar spune ca daca vise-i o casa cu ceva atarnat si detalii
asemanatoare inseamna ca este un sim%ol al gandurilor tale despre trupul $eminin.
Evaluarile dramaterapiei se $ac in relatie tip ,unu la unu&. 5dica daca interpretarea
copilului arata 7 atunci este cau-a de gandul speci$ic y0 nu poate $i determinat de gandul
-. Cone7iunile dintre cau-e sunt apoi e7aminate si este $acuta o evaluare. 5ceasta este o
modalitate in$le7i%ila de a evalua actiunea dramatica.
5%ordarea cunoscuta su% numele de modi$icari comportamentale se %a-ea-a tot
pe cau-a si e$ect si este de asemenea in$le7i%ila. 5$irma ca stimulul.in-putul/ 5 produce
automat raspunsul .out-putul/ B. 5sadar daca in comportamentul dramatic. raspunsul/ nu
este cel asteptat atunci tre%uie dat un stimul dureros pentru a preveni reintoarcerea.
Trea%a dramaterapeutului devine cum sa evalue-e po-itiv si negativ ram$orsarile care sa
produca un comportament accepta%il. Nici unul dintre aceste stiluri de evaluare nu este
des intalnit la dramaterapeutii contemporani.
5.C5TE;ORIC "I 5N56ITIC
4ana la Einstein metoda principala a securi-arii cunoasterii era anali-area
materialului pe partile sale logice. 4ro%lema principala a acestei metode era ca intregul
este uneori mai mult decat suma partilor sale .
5nn "ha> a incercat o ta7onomie a dramati-arii creative %a-ata pe munca lui
Bloom si a altora. 6uand categoriile de comportament. cognitiv( a$ectiv/ aceasta a
anali-at $oarte corect scrierile despre dramati-area creativa americana. O evaluare %a-ata
pe munca acesteia ar vedea in dramati-area spontana a copilului elementele sale cognitive
si a$ective0 dramaterapeutul ar $ace apoi sedinte ulterioare pentru a satis$ace aceste nevoi
categorice. Cu toate acestea( ca un %un cercetator( 5nn "ha> a indicat la $inalul studiului
sau ca ta7onomiei parea sa-i scape esenta activitatii.
4ro%a%il mai interesant este inventarul comportamentului dramatic al lui ;ill
6a-ier si al lui 9oseph ?ariot. IC este o unealta ta7onomica cu continut analitic pentru
codarea comportamentului . inventarul comportamentului dramatic/. Comportamentul
dramatic este divi-at in categorii si se tine socoteala $iecaruia. Este construit pentru a
detalia improvi-atiile unei singure persoane su% urmatoarele su%puncte+
.1/ timpul- o masurare in secunde a totalitatii timpului petrecut pentru $iecare
improvi-atie
.1/ cantitate de spatiu traversat- o desctiere a miscarii traversate prin numararea ci$rei
de unitati spatiale traversate de su%iecti in decursul $iecarei scene
.2/ numarul de opriri- o incetare a miscarii generale constituie o oprire si este scorata
corespun-ator
.3/ incidente dramatice- o masurare a numarului unitatii individuale de drama care
compun o scena.
.5/ noi incidente dramatice- o numarare a acelor unitati dramatice concepute in
totalitate de cel care improvi-ea-a.
.@/ 5ctele dramatice- cea mai mica unitate o%serva%ila de intentie psihica(
comportamentala in scene
.A/ 5cte repetate- o categorie in care actele dramatice repetate imediat sunt scorate
.B/ 4ersona'ele construite- numarul persona'elor imaginare create si scorate.
IC permite improvi-atia a sute de su%iecti $iecare 'ucand trei scene pentru a $i codati pe
categorii si procesati pe programe de computer pentru a asigura validitatea normelor.
5sadar evaluarile pot $i $acute prin compararea comportamentului dramatic al pacientului
alaturat normelor descoperite.
@.ECTRIN"EC
E7ista nenumarate metode e7trinsece de evaluare( si vom e7amina doar acele
metode cel mai des intalnite.
!na dintre metode care poate $i $olosita alaturat dramaterapiei este sociometria.
Indivi-ii din grupul dramatic isi e7prima pre$erintele $ata de $iecare in termenii
parteneriatului in munca sau a companiei pur si simplu. E7ista intotdeauna intre%ari
concrete precum , cu cine mi-ar placea sa cree- o improvi-atie cel mai mult*&.
4re$erintele pot $i corelate ulterior iar evaluarea $acuta din+ perechi alese de nimeni
altcineva decat de cei doi0 grupuri0 lanturi de prietenii0 vedete0 si i-olati care nu au $ost
alesi. Cu toate acestea( aceste evaluari sunt valide numai in grupul de re$erinta0 un copil
care e i-olat intr-un grup poate $i popular in altul.
O alta metoda $ata de care e7ista un interes sporit este pro7emica. 5ceasta
evaluea-a spatiul personal $olosit de oameni( si ia in considerare intimul( socialul si
distanta personala in di$erite culturi. Evaluari speci$ice pot $i $acute despre a7a si
orientarea corpului( $actori chineste-ici( cod de atingere( com%inatii vi-uale si asa mai
departe. "tudiile au aratat de e7emplu ca+ e7ista di$erente in $olosirea spatiului dintre cei
care sunt& normali&( agresivi si schi-o$renici0 $emeile au o mai mare constiinta a
sen-atiilor corpului si o acceptare mai po-itiva a aceastora decat %ar%atii. Evaluarile pot $i
$acute deci intre comportamentul si actiunile dramatice normale si anormale.
4ro%a%il ca deoarece dramaterapia este inrudita cu drama creativa( unele evaluari
pot $i $acute din punct de vedere al creativitatii. In acelasi timp in care pot $i $acute relatii
valide( din pacate multe sunt limitate. e e7emplu( testul de creativitate sa
,presupunem&( are o evaluare+
.1/ $luenta ver%ala- scorul re$lecta a%ilitatea celui caruia i se aplica de a creea un
numar mare de idei cu cuvinte
.1/ $le7i%ilitatea ver%ala- scorul repre-inta a%ilitatea unei persoane de a produce o
varietate de tipuri de idei( de a sari de la o a%ordare la alta si de a $olosi o varietate
de strategii.
.2/ Originalitatea ver%ala- scorurile repre-inta a%ilitatea su%iectului de a produce idei
iesite din comun .
In mod clar asemenea teste de creativitate evaluea-a un mic element al dramaticului+
ver%alul.
4oate $i va-ut din aceste cateva e7emple ca evaluarea din alte domenii( in timp ce pot $i
vala%ile in proprii lor termeni ( de o%icei( pot o$eri numai o intelegere partiala a ceea ce
se intampla in dramaterapie.
A.E"CRI4TI=
4entru ca atat de multe evaluari implica pre'udecati . adica ele evaluea-a intr-o
modalitate limitata e7aminand doar ce pre-inta interes punctual/ s-a incercat construirea
unor evaluari $ara valori. 5cestea sunt de o%icei descriptive mai mult decat prescriptive.
Fenomenologic
Recursul $enomenologiei este de a privi lucrurile , asa cum sunt&. Dusserl a luat
la cunostinta $aptul ca o evaluare are valori( dar pentru ca aceasta sa $ie pe cat posi%il
impartiale( descrierea tre%uie sa survina inainte de evaluare. O descriere $enomenologica
descrie $enomenele asa cum apar celui care le o%serva. ar eu incerc sa le descriu pe cat
posi%il lipsit de pre'udecati- $ara a preconstrui categorii care sa ingreune-e si care sa
cree-e pre'udecati.
In alta parte am inaintat descrierea dramatica $enomenologica care incearca o
descriere secventiala de la empiric la pre-ent . noetic/ la trecut .noematic/. O ast$el de
a%ordare ar tre%ui $acuta inainte de o evaluare. Este o e7perienta constructiva pentru un
drama-terapeut( pro$esor sau conducator sa treaca prin e7ercitiu. Ne conduce la a $i
constienti de pacient si de actiunile sale dramaticein noi si proaspete cai.
Verificarile de liste
O metoda empirica simpla este de a veri$ica lista+ o lista de caracteristici
dramatice care pot $i veri$icate pe parcursul aparitiei. Evaluarile pot $i $acute prin
alaturarea in$ormatiei din veri$icari.
O asemenea alaturare este lista de-voltarii prin intermediul dramati-arii. 5ceasta
este o veri$icare inrudita cu stadiile de de-voltare speci$ice copilariei( si e legata de stilul
de evaluare evolutiv .
B.R5:5TIC
Evaluarile din domeniul dramatic<teatru se pare ca sunt in doua $eluri principale(
legate de teoriile ma'ore ale actoriei in secolul 1E + acelea ale lui "tanislavs#y si Brecht.
Implicarea dramatica
4entru "tanislavs#y( actorul tre%uie sa $ie scu$undat in rolul sau. :a'oritatea
teatrelor occidentale $olosesc acest stil.
Brian "utton-"mith si ;il 6a-ier au construit o scala a implicarii dramatice dupa
cum urmea-a+
.1/ $ocus+ continuumul dintre concentrare si distragere dupa cum urmea-a+
.a/cat de a%sor%it este copilul in tema dramatica
.%/cat de convingator pare anga'at in comportamentul actoricesc
.1/ $inali-area + masura in care copilul completea-a cererea de %a-a.
.2/ $olosirea o%iectelor imaginare+ capacitatea de a creea in mod convingator o%iecte
palpa%ile prin gestica si utili-area proprietatilor reale ale o%iectelor. dimensiune( te7tura(
greutate( temperatura( $unctie( $orma/ intr-o maniera veridica.
.3/ ela%orarea+ crearea de noi idei pe langa cele necesare sarcinii dramatice.
.5/ $olosirea spatiului+ un continuum intre spatiul su$icient des$asurarii actiunii si
tendinta de a $olosi un spatiu delimitat atunci cand e7ista un spatiu $oarte mare la
dispo-itie
.@/ e7presiile $aciale+ a%ilitatea copilului de a insaila emotiile persona'ului in
interiorul limitelor sarcinilor dramatice.
.A/ miscarile corpului+ concordanta acestora cu situatia dramatica ( cu persona'ul( si
succesul acestora in comunicarea conte7tuala a mesa'elor.
.B/ e7presiile vocale+ in termenii relevantei emotionale( varietatii si proiectiilor vocale
.F/ relatii sociale+ constiinta actorului si reactia $ata de alti participanti in situatia
dramatica+ adica implicarea alaturi de ceilalti intr-o maniera convingatoare si de-valuirea
constiintei sale $ata de e7istenta celorlalti din grup.
"cala 5I poate $ace evaluari din perspectiva psihologiei si dramaturgiei. In termenii
psihologiei copiii par sa varie-e ca a%ilitate de concentrare in actul dramatic+ sunt usor de
distras( impulsivi si hiper#inetici si toleranta $ante-iei sunt cateva ast$el de conditii.
Consistenta in $olosirea o%iectelor imaginare pare sa ai%a legatura cu capacitatea de
concentrare. Nivelul de potrivire al e7presiilor $aciale si gestice ar putea indica a%ilitati in
alte stiluri si in relatiile sociale de-valuite in actul dramatic care ar putea in %una masura
sa ai%a legatura cu competenta in interactiunea sociala( empatie si introspectie. in
perspectiva dramaturgiei par a e7ista stadii speci$ice de de-voltare in $iecare dintre cele F
arii care maresc implicarea copilului in rol.
Reprezentatie
In contrast cu aceasta( teoria alienarii a lui Brecht nu se asteapta ca actorul sa $ie
cu$undat in rol.
5colo unde dramaturgia este $olosita in dramaturgie sau educatie( a%ordarea
%rechtiana este cel mai %ine e7empli$icata de orothy Deathcote.
orothy Deathcote nu cauta ilu-ii sau empatie culminanta nici in catarsisul( nici
in realismul psihologic 'usti$icat al pre-entarii. :odalitatea ei de a scoate in evidenta
aspectele rationale si re$le7ive ale dramaturgiei pentru ca ce este o%servat intr-un
eveniment care poate $i evaluat si sa se a'unga la o conclu-ie o%iectiva.
Regulile dramei
.a/ ceea ce va $i $acut sa se intample- un $el de personi$icare- un moment viu de
ingri'orare $ata de oameni
.%/ ca persoanele vor interactiona ori intre ele ori cu mediul
.c/ ca locul de interactiune tre%uie sa $ie cumva de$init si tre%uie creeate limitari
asupra a ce3ea ce se poate intampla
.d/ ca distorsionarea punctului de vedere sa $ie permisi%il pentru ca anumite %ucati
ale evenimentului sa $ie scoase in $ata iar altele evitate. Cu alte cuvinte intr-un
cadru selectionat al locului emotiei( stilului de viata( o cantitate limitata de
e7perienta umana si straduinta sa $ie scoase la iveala in actiune de catre
repre-entantii grupului
.e/ ca din interactiune si adoptare va aparea ceva usurare si de-voltare a situatiilor de
genul acesta. =iata va merge inainte ca si in realitate
.$/ ca pre-entul sa reali-e-e ca este o retraire sau o repre-entare a trairii si nu
realitatea in sine.

4entru orothy Deathcote ce este necesar in sedintele de dramaterapie este acomodarea
cu viata si imitarea proceselor asemanatoare 'ocului de rol din viata reala. Tehnicile
teatrale si aptitudinile nu sunt necesare. 4ersoanele tre%uie sa se comporte( sa
demonstre-e sau sa indice ceea ce ar $ace ei $ata in $ata cu o pro%lema a unui alt persona'.
El sau ea considera o atitudine mai mult decat un persona'- traieste prin pro%lema mai
mult decat prin persona'.
4rin aceasta perspectiva evaluarile sunt $acute pana la punctul in care copilul
intalneste cele sase reguli ale dramaturgiei. e e7emplu( copilul a$lat in dramaterapie
de-volta situatia( o propulsea-a la $el de %ine ca si noi in viata reala* Isi repre-inta el
vietuirea sau se implica el in drama* 5ceste evaluari sunt $oarte di$erite de acelea ale lui
6a-ier si ale lui "utton-"mith.
F.E EG=O6T5RE
"e considera in mod normal ca oamenii progresea-a+ ca ei se de-volta pe
parcursul vietii( ca ei cresc de la ceea ce sunt la ceea ce devin. 4e parcursul acestui secol
psihologia de-voltarii a devenit din ce in ce mai in$luenta in principal prin lucrarile
despre cognitie ale lui 4iaget. esi unele studii de de-voltare au $ost constituite din
a$ectiv si estetic ( $oarte putin s-a $acut pentru a descoperi stadiile de de-voltare pentru
dramaterapie. :unca de pionierat a lui 4eter "lade astepata inca sa $ie urmata.
Abordari
!nele evaluari asupra de-voltarii pot $i $acute atat prin scala IC cat si prin scala
5I.e e7emplu( in $iecare dintre categoriile de scale( dramaterapeutul poate intre%a+
starea pacientului se im%unatateste din punctul de vedere al acestei categorii o data cu
timpul* Este posi%il sa arati $elul in care progresea-a pacientii cu pro%leme speci$ice* e
aceea progresele schi-o$renicilor au $ost e7aminate prin prisma artei vi-uale de catre
)rances Celentano in timp ce avid 9ohnson evaluea-a de-voltarea lor dramatica in
volumul 1.
;avin Bolton a propus trei stadii de de-voltare ale actiunii dramatice corelata cu
sim%oluri. El a indicat ca dramaterapia nu $ace ceva pur si simplu- ca nu este o simpla
actiune. El $ace distinctia intre cele trei grade de sim%oli-are ce conduc la dramaterapie+
.1/concret( signi$iant+ intelesul practic al actiunii- adica intelesul e strans legat de
actiune. e e7emplu+ daruirea unui o%iect intr-o improvi-atie inseamna pur si simplu
daruirea unui o%iect.
.1/ a%stract. proto-sim%olic/+ re-olvarea de pro%leme si luarea de deci-ii. e
e7emplu+ intelesurile de supra$ata ale evenimentelor in timpul improvi-atiilor(
pro%lemele care tre%uie re-olvate inauntrul acesteia si deci-iile ce tre%uie luate.
.2/ a%stract. sim%olic si dramatic/+ concepte incarcate de valori. e e7emplu+
actiunile sunt conotative- actiunea concreta are multe intelesuri care o acumule-a.
esi evaluarile de ast$el de de-voltari sim%olice pot $i $acute( ele pot $i atinse $ara
a $ace re$erire la stadiile de de-voltare in $unctie de varsta. O versiune di$erita a acestui
tip de evaluare este scala de o%servare a procesului dramatic $acut de Bar%ara "and%erg
din capitolul 1.
Craciun ;eanina
4g.15-23
9ocul cu 'ucarii mecanice
Colectii( pasiuni( ho%%y-uri
"ensul corectitudinii
Carte H 'ocuri<creatii de 'ocuri proprii
"entimente pentru ideile altora
9ocuri de rol dramati-ate
istingerea $ante-iei de realitate
"ectoare+ e7agerare < realitate < surpri-a < mit < legenda < ocupatie
"ta%ilirea discursului improvi-at < $luenta < vor%irea $ara sens
:arionete H marionete teatrale
;rupurile 'oaca rolurile intr-un mici cercuri < spirale
9ocul dominatiei .,regele castelului&/
Cresterea gratiei < vite-ei
Improvi-atia grupului e7tins < in perechi < singuri < lideri
9ocuri cu mingea
"ectoare cumulate < $inaluri lungi < $inaluri a%rupte
;rupul se asea-a la inceput in $orma de potcoava
Indragirea detaliilor
F-12 ani
:iscare+ "chim%are a directiei < atentiei < apropiere H departare
Cresterea claritatii in gesturi H a $ormei corpului
5rti-anate
)oarte cooperativ < Independent
Castigarea < pierderea 'ocurilor
9ocuri intelectuale
Concerte in$ormale
Cresterea ipote-elort < clari$icarii < sensului istoric
Improvi-are a unui grup mic < partener %un de lucru
iscurs $luent
Importanta lim%ii
"criere creativa
"cenarii mici $olosite in unele improvi-atii
Inventia propriei lim%i
)olosirea codurilor personale
"ectoare ale punctului culminant si a con$lictelor
Teme+ animale < aventuri < ocupatii
Caracteri-ari emotionante
Rol social crescand
Cresterea nevoii de a ,arata&
5nali-area realitatii
"patiu+ a%ordarea $ormei de potcoava < $inalul e7plorarii $ormei
NOT5 E "!B"O6
1. Richard Cortney( ,O%iective in predarea dramei&( rama contact 1( nr.1 .1FFA/+5-
B
1. Richard Cortney( ,inamica umana+ rama si :otivatia&( .Toronto+ Ontario
Institute $or studies in Education( 1FFA/
2. Richard Cortney( ,rama si trans$erul invatarii&( .Toronto+ Ontario Institute $or
studies in Education( 1FFA/
3. 5nn "ha>( ,!n studiu ta7onom asupra naturii si o%iectivelor comportamentale
pentru 5rta ramatica Creativa&( Educational Theatre 9ournal .iarna 1FA1/+ 2@1-
A1
5. ;il 6a-ier si E 9oseph ?arioth( ,Inventarul comportamentului dramatic+ !n
continut al tehnicii anali-ei pentru 5rta ramatica Creativa&( .Tallahassee(
)la.+Theatre "cience 6a%oratory( )lorida "tate !nivesity( 1FA1/
@. 9aco% 6 :oreno( Cine ar tre%ui sa supravietuiasca* .Ne> Ior#+ Nerv. is. 4u%.
Co.(1F23/.
A. E.T.Dall( imensiunea ascunsa.Ne> Ior#+ ou%leday( 1F@@/0 idem( Tacerea
6im%ii . Ne> Ior#+ ou%leday( 1F5F/
B. 5. ). ?in-el ,Body- Bu$$er -one in =iolent 4risoners&( 9urnalul american de
4sihiatrie11A .9uly 1FAE/+ FF-1E3
F. . ). u$$( :. 9. Doro>it- si 6. O. "tratton ( ,Body- Bu$$er -one& 5rhivele
4sihiatriei ;enerale 11 .1F@3/+ @51-5@
1E. 9ohn C. "toc#>ell si Clarence J. Bahs( ,Body- Bu$$er -one and 4ro7emics in
Bloc#ing&( Empirical research in Theatre 2 ."ummer 1FA2/ + 1A-3E.
Bar%ara "and%erg( Ed. .( este un pro$esor asociat al teatrului si a terapiei prin arta
creativa la Jilliam 4aterson College( Jayne( Ne> 9ersey0 si a $ost instructor ad'unct la
TeachersK College( Colum%ia !niversity. Ea este mem%ru Teatrului 4anoul 5sociatiei pe
cercetari in educatia teatrala.
O SCALA DESCRIPTIVA PENTRU DRAMA
Bar%ara "and%erg
1. INTRO!CERE
Oglinda in drama re$lecta de-voltarea noastra de-a lungul stadiilor vietii. 5sa cum noi
crestem si devenim( re$letiile po-itive ne a'uta sa ne vedem pe noi si pe altii 8 noi vedem
diversitatile si potentialele noastre. !nii dintre noi( din pacate( in oglinda privind
imaginea ,casei amu-ante& 8 a $ost demostrat $aptul ca cresterea constienti-arii noastre a
$ost um%rita datorita propriei noastre greseli in ceea ce priveste re$lectiile negative.
Este datoria dramaterapiei sa gaseasca modalitati de re$lectii po-itive precum+ a
desena( disciplina a artei de constienti-are veche care ne a'uta sa ne uni$icam0 ne a'uta sa
intelegem mediile si viata care sunt satis$acute si valori-ate. rama este un proces ce
virtual este insepara%ila de caile cresterii umane0 este o cale a invatarii de a $olosi( e$ectiv
e7perienta. 5sa cum am dramati-am in 'ocuri( noi spunem+ ,"unt di$erit de altii& si de
asemenea( ,Eu sunt la $el ca altii&. In 'ocul sen-orio-motor( noi testam si re$lectam
varietatile stimulilor sen-oriali disponi%ili pentru noi. 6a %a-a acestor perceptii( noi
cream o lume interioara ( si aceasta ne permite sa decidem cine suntem si ce simtim
pentru altii.
ramaterapia recunoaste aceste cai ale de-voltarii prin metodologia plani$icata
care uneste( aparent parado7al( componentele a face si a distanta. ramaterapia apare
cand+ 1/o persoana este implicata( si este constienta de implicare( deci el este atent asupra
a ceea ce $ace0 si in acelasi timp ( 1/ el sta la distanta de ceea ce $ace. In drama( viata nu a
$ost revelata de-a lungul inconstiente noastre0 noi am capturat si dramati-at un moment(
repre-entand %a-a e7perientei noastre. Noi avem acest spatiu in timp pentru ca il
percepem0 noi avem propriile cunostinte pentru ca ne-am creat o e7perienta. )acand o
analogie( e7perienta altei persoane( spatiu sau lucru il e7tindem in propria intelegere.
5sa cum structuram constienta noasta prin procesul dramatic imediat( noi ne
anga'am intr-o perceptie glo%ala pentru ca( in timp ce hotaram( este di$icil de separat
cunoasterea( sentimentul( si actiunea de re$lectarea din drama. In drama( totul e uni$icat.
5sa cum asumam interactiunea persona'ului in timpul si locul dat( integram e7perienta
perceptiva proprie si o uitam in in acelasi timp in 'oc. oar prin re$lectarea procesului noi
intelegem con$igurarea caii pe care noi o avem+ noi 'ucam cu intelegerea propriului scop.
5ceasta este o situatie parado7ala( dar+
6im%a germana are un cuvant+ "pielraum( care nu este transportat prin traducerea
literala dar poate insemna ,camera de 'oc& Cuvantul nu poate ...$i interpretat $ara niste
limite. 5cesta cel putin sta%ileste granitele $enomenului+ cand li%ertatea a plecat sau
limitele sunt 'ucate spre s$arsit. Ca o polaritate( de asemenea pare sa adere la origini
ligvistice ale cuvantului 'oc( care nu permite oscilatie si la calitatea inceputului care s-
a produs.
Planificand, facand si reflectand $urni-ea-a structura pentru dramaterapie .ele sunt
,limitele prescrise&/0 procesul .sau ,miscarea li%era&/ este interactiunea 'ucausa intre
terapeut si grup .sau individ/ asa cum ei se anga'ea-a in ,ca si cum&-ul dramei. 5r tre%ui
de asemenea sa $ie adaugate aceasta plani$icare( actiune si re$lectie care sunt legate de+
e$icacitatea in e7primare reali-ata( re$lectia devine o mai importanta $ocusare a 'ocului.
O reali-are a acestui $enomen este un scop prea mare pentru un singur capitol. !n
posi%il cadru pentru actiune este oricum( pre-entat aici in "cala O%servatiei in 4rocesul
ramatic.5cesta poate $urni-a o atentie pentru revi-uirea si evaluarea elementelor
structurii si procesului 8 o ,oglinda& pentru des$asurarea interactiunilor dramatice.
1. "C565 OB"ER=5TIEI IN 4ROCE"!6 R5:5TIC
5ceasta scala a $ost conceputa ca o scala de de-voltala+ categorii ale .5/ stereotipe(
.B/imitative( si .C/ creative si comunicative comportamente indica inceputurile o%isnuite
si o%iectivele dramei in conte7tul educational sau terapeutic. 5ceste nivele ale de-voltarii
sunt apoi transpuse in cinci domenii ale $ocusarii dramatice+ 1/'oc de rol0 1/ sector de
actiune0 2/ tema0 3/ $olosirea spatiului0 5/ re$lectii. "cala dovedeste importanta in
evaluarea comportamentului $iecarui grup sau a comportamentului individual. Oricum( ar
tre%ui consemnat $aptul ca evaluarile individuale( de o%icei raman consecvente $ara o
categorie( in timp ce evaluarea in grup poate $i un amestec dintre categorii.
Categoriile si domeniile ce mentin atentia sunt su%iective si descrise in general(
mai degra%a ca si un $apt empirica si e7perimental. "cala nu are ca scop sa ilustre-e o
clasi$icare a comportamentelor. :ai degra%a se spera ca "cala poate $i $olosita ca o
oglinda pentru ca oamenii sa invete sa se inteleaga pe sine insusica si cum ei ar creste
impreuna cu propria intelegere a lor prin drama. 5 $ost $olosita pentru evaluarea initiala a
terapiei( si grupuri si persoane individuale ca o oglida care sa re$lecte de-voltarea
e7presiei dramatice. .In general se vor%este ca oricum( aceasta ultima aplicatie nu ar $i
tre%uit sa $aca niciodata "cala pana ce grupul sau individul a a'uns la punctul dincolo de
stereotipii 8 care inseamna implicare in am%ele lucruri+ a $ace si a re$lecta/.
2. "TEREOTI4!RI6E C5 "I CO:4ORT5:ENT R5:5TIC
"tereotipurle inseamna retragerea de la $rica de e7punere la ochii critici+ este o de$ensa
importriva propriei continti-ari sau a altora. 4ot $i pro%a%il cau-ate de inhi%itia initiala in
,per$ormanta& cu un grup ne$amiliar ( sau cu o tul%urare de personalitate severa in care
individul a $ost retras de la contactul cu altii. Indi$erent de cau-a( simptomul are cu
siguranta $amiliaritate+ lipsa a%ilitatii de a se $ocusa sau concentra in actiunile dramatice (
miscarile inhi%ate in spatiul disponi%il si re-olvarea con$lictelor prin agresiunea $i-ica.
;radul si durata stereotipurilor pot $i dependente de pregatirea grupului sau pregatirea
individuala( in termenii sanatatii mentale. 4oate $i limitata sau nu a%ilitatea de a sta%ili
drama ,ca si cum&. "ugestiile pentru activitatea dramatica .ver%ala sau nonver%ala/ pot $i
intampinate de inhi%itia ina%ilitatii de a 'uca. Cand terapeutul administrea-a motivatiei
complotul actiunii( e$ectul ,politistii si hotii& adesea reiese din tragerea dintre ,%aieti
%uni& si ,%aieti rai&. .5m inteles aceasta aparitie ( in grade variate cu tul%urari emotionale
ale copiilor. 4are a $i un raspuns general initial la procesul dramatic/. In grup sau
individual se pierde manevrarea termenilor procesului de ,eli%erare& si pot sa perceapa
limitele prescrierii structurii dramatice. In acest stadiu( comportamentul dramatic pare sa
$ie e7trem de timid si retras( sau agresiv si e7trem de activ.
CATE!RII"E #E$CRIPTIVE%
&. ama stereotipurilor%
Tema contientizarii% 'Politisti si (oti) efecte% rigiditatea in solutia conflictului. Tendinta de a rezol*a
conflictul cauzat de agresiunea fizica. +u exista constientizarea temei din relatie a altor elemente
dramatice.
,ocul de rol si preluarea lui% rol rigid, in(ibarea si constientizarea miscarilor si limba-ului corpului in
mod nenatural. +u exista abilitatea de a face o caracterizare.
Crearea complotului% pt inceput nu exista constientizare, si rezolutia conflictului. Tendinta de a categoriza
in termenii de 'bun si rau).
Folosirea spatiului fizic% .iscarile statice si de necontrolat in domeniul *izat.
E*aluarea si Reflectiile% Fara raspuns.
/. ama imitati*a
Constientizarea temei% Anga-area in actiune de dragul 'ce urmeaza sa se intample). Posibil o
constientizare a liniei narati*e dar nu recunoasterea relatiei dintre complotul temei.
,oc de rol si preluarea lui% ! incercare de a raspunde la stimuli si moti*atiei asociate. !bser*area
cautarii aprobarii.
Crearea complotului% Cooperarea in complotul apropiat si rezol*area conflictului fara agresarea
anga-amentului obser*at in 'ca si cum)
Folosirea spatiului fizic% Perceptia banala a relatiei in spatiu propriu sau a altora.% definirea stricta a
teritoriilor. +u exista abilitatea de a percepe in acelasi timp.
E*aluarea si reflectia% #eclaratii poziti*e si negati*e 0'mi1a placut)2 'nu mi1a placut)3. .ica sau nu
elaborarea detaliilor.
4. ama creati*a si comunicati*a
Constientizarea temei% Abilitatea de a obiecta si intelege experienta in ordinea structurarii experientei
dramatice prin folosirea tuturor elementelor.
,ocul de rol si preluarea lui% Coordonarea si increderea in abilitatea de a raspunde cu actiuni *erbale si
non*erbale.
Crearea complotului% Abilitatea de a constru complotul cu amplificarea si comunicarea preocuparilor
tematice.
Folosirea spatiului fizic% Abilitatea de a focusa in spatiu elemente ale comunicarii dramatice% folosirea
creati*a a mediului.
E*aluarea si reflectia% A-utoare poziti*e% Critica constructi*a are ca scop sa promo*eze o comunicare mai
buna.
Figura &%
$cala obser*atiei in procesul dramatic5
#e 6arbara $andberg si Anne 6attle
Pentru e*aluarea dez*oltarii grupului2sau indi*iduala in procesul dramatic.
Ratingul obser*atiilor%
& la 4 descrierile stereotipurilor
atitudinilor si comportamentelor
7 la 8 descrierile Imitati*e
Atitudininilor si comportamentelor
9 la &: descrierile creati*e si comunicati*e
atidudinile si comportamentele.
Dughes :eans a -is ca urmatoarele ar tre%ui urmarite in procesul de creatii al
constienti-arii+
Acceptarea. Noi receptam $iecare produs al e$ortului creativ( intre%andu-ne doar
daca este individual si sincer inteles. 4rocedura inlaturarii $ricii si orientarea noastra catre
succes si speranta0 si stimulea-a minunatul im%old de a crea.
Aprobarea. ;asim ceva care sa ne placa in $iecare e$ort. 5ceasta nu e doar o
lingusire si nu este nici discriminare. Tre%uie sa apro%am doar sensul original al
elementelor( nu imitatia lucrurilor citite sau au-ite sau o%servate in munca altora.
5semenea apro%ari tre%uie sa varie-e in intensitate si intotdeauna tre%uiesc privite
cumpatat. Instructiunile( sensul corectarii( nu au un rol descura'ant in acest stadiu.
Critica. Cand increderea mutuala este sta%ilita( critica aproape intotdeuna este
pro$ita%ila daca este asociata cu apro%are generala0 dar sunt doua momente pentru critica+
,momentul de 'os&( cand unul este descura'at de lipsa tehnicii( si un ,moment rece& ( mult
dupa e$ortul celor interesati de a intra intr-o actiune riscanta.
5ceste ,principii ale invatarii creative& ar tre%ui sa devina o%iceiuri ale mintii si
simturilor pentru cel care insoteste in dramaterapie. 5ceste $orme de atitudini de %a-a
re$lecta o structura si un proces( si terapeutul are responsa%ilitatea de a-i modela si
recompensa participantii. In "pielraum .'oc de rol/ din cadrul dramaterapiei( terapeutul
nu sta intr-un colt si aia notite. In procesul interactiv( tersapeutul serveste ca un rol din
piesa+
5necdota+ 9 si cu mine avem di$icultati la pornire. Interactiunea noastra in proces
este colorata cu acceptare( dar am avut di$icultati in a-l apro%a. 9. este un copil de 11 ani
cu tul%urare emotionala( este $i7at pe stereotipul interactiunii unde el este eroul( persona'
po-itiv si ucide persona'ele mele negative. In $inal( i-am -is ca sunt plictisit de etapa
noastra si l-am intre%at daca nu poate gasi altceva de $acut. 9. a $ost uimit ca am de-valuit
reactia mea si ca mi-am luat rolul in serios. ,plictiseala& mea a servit ca lansare pentru o
e7primare si comunicare mai %una deoarece eu i-am comunicat sentimentele0 ulterior am
inceput sa gasim apro%arile.
CON"T5NTINE"C! 65!R5
rama in Therapy pag. 15 - 23
5BOR5RI
Pot fi facute anumite evaluari de dezvoltare pronind de la scalele IDB si ADI. De
exemplu in fiecare categorie de scale dramaterapeutul poate intreba: Pacientul
inregistreaza progrese in timp in ceea ce priveste aceasta categorie? De asemenea este
posibila urmarirea evolutiei unor afectiuni specifice ale pacientilor. Astfel s-a intamplat in
cazul schizofrenicilor prin examinarea cu metoda artei vizuale de catre rances
!elentano si in acelasi timp David "ohnson le evalueaza dezvoltarea artistica in #olumul
II.
$avin Bolton a propus % stadii de dezvoltare ale actiunii dramatice legate de
simboluri. &l arata ca drama nu consta doar in 'actiune'. &l a descoperit trei grade de
simbolizare in drama:
()* !oncreta (indicatoare*: semnificatia practica a actiunii+ adica sensul este legat de
actiun. De exemplu+ cand oferirea unui obiect in timpul improvizatie semnifica
simpla oferire a unui obiect.
(,* Abstracta (proto-simbolica*: rezolvarea de probleme si luarea deciziilor. De
exemplu+ semnificatiile superficiale ale evenimentelor din improvizatie+ probleme
care trebuie rezolvate in cadrul acesteia si deciziile pe care le implica.
(%* Abstracta (simbolica si dramatica*: conceptele incarcate de valoare. De exemplu+
actiunile sunt conotative+ actiunea concreta avand multe semificatii care-I pot fi
acordate.
Desi se pot face evaluari ale acestor stadii ale simbolizarilor + acestea pot fi realizate
fara a face referinta la stadii dezvoltarii varstelor. - versiune diferita a acestei modalitati
este realizata in capitolul , al cartii .Dramatic Process -bservation /cale' scrisa de
Barbarei /andberg.
D0A1A I2 D&3#-45A0&
Am propus in alte surse o teorie a imaginarii dramatice care indica drama in
dezvoltarea stadiala a varstelor si evaluarea avestora. 0ezumand+ aceasta este dupa
cum urmeaza:
P0-!&/64 1&25A4
!ursul mintii are tripla procesualitate:
(a* Percepem lucruri. Auzim+ vedem+ atingem+ mirosim+ gustam si ne miscam: fiecare
simt ne ofera informatii pe care mintea apoi le proceseaza. !u cat gradul nostru de
constientizare creste+ cu atat creste si calitatea informatiilor culese.
(b* Transformam informatiile in minte. Dam un sens perceptiilor noastre. 0eorganizam
informatiile pentru ca acestea sa se incadreze in sistemele noastre cognitive si astfel sa
le putem confrunta. 0ealizam acest lucru cu a7utorul imaginatiei.
(c* 2e comportam in functie de ce gandim. In copilarie facem acest lucru cu a7utor
actiunilor fizice+ de aceea copiilor de varste mici le este greu sa stea nemiscati. In
schimb+ pe masura ce crestem+ actiunile fizice nu mai sunt necesare si putem face asta
in mintea noastra.
Acest proces tristadial se intampla instantaneu. !aracterul sau imediat incat o
actiune devine rapid perceptie. Acest proces este si reversibil. !u alte cuvinte+ ceea ce
facem devine instantaneu ceea ce vedem+ auzim+ simtim+ gustam+ atingem+ mirosim si
miscam.
D0A1A /I 1I25&A
Drama este o parte intreganta a acestui proces. &a ofera mintii dinamism+
energie+ si motivatie. &ste o modalitate primara de a externaliza imaginatia. Drama este
a 7uca rolul. A te purta ca si cum. &ste 4aurence -livier in rolul lui 8amlet+ este
adolescentul comportandu-se ca un erou al mediei locale sau este copilul 7ucandu-se
de-a ursul. Dar+ in acelasi timp este si ganditul ca si cum. 6na fara alta nu se poate. 9
indiferent daca esti 4aurence -livier+ un adolescent sau un copil. !um gandim
determina comportamentul nostru.
&xista o secventa de dezvoltare a gandirii si actiunii dramatice la copilul mic+
dupa cum urmeaza:
(a* Identificarea. !opilul se identifica cu mama. iind hranit+ ingri7it si iubit de
aceasta incepe sa o simta+ sa-si dezvolte empatia. Dar el nu reuseste sa isi
distinga propria fiinta separata de a mamei sale si nu intelege diferenta dintre
lumea simtita intern si cea externa+ a mediului.
(b* "oaca cu obiecte intermediare. Incepe sa-si dezvolte interesul pentru
contactul cu alte obiecte: o bucata de panza sau de material pe care o baga
in gura. Invata sa faca doua lucruri: cand ii este draga+ sa o apuce+ sa o bage
in gura+ etc. si s:o respinga cand nu-I mai place+ sa o arunce+ sa o dea la o
parte. Daca mama arata intelegere in astfel de momente+ copilul are sansa
sa invete sa deosebeasca interiorul de exterior 9 isi imagineaza posibilitatea
ca acest lucru sa existe.
(c* Actul primar. In 7urul varstei de ): luni (universal+ indiferent de cultura*+
copilul incepe sa imite. Intai sa preface a fi mama sa+ apoi el insusi+ apoi alti
oameni si obiecte. Acesta este momentul in care parintii remarca faptul ca
bebelusul lor a devenit un copil. !opilul a invatat sa distinga: )* interiorul de
exterior si ,* sa-si insuseasca exteriorul prin a-l personifica.
(d* Substitutia. !opilul invata ca o actiune o poate substitui+ o poate inlocui pe o
alta. De exemplu+ inlocuieste exprimarea grosiera (.&u sunt mama mea.'* cu
una specifica: .eu sunt sunetul mamei mele' sau .eu sunt miscarea mamei
mele'. Asa cum indica $ombrich un substitut apare atunci copilul il foloseste
9 functia sa il face important. 6n alt element important in substitutie este
distinctia facuta de Peter /lade intre 7oaca personala si cea proiectata. "oaca
persona implica intregul sine+ 7ucand rolul cu intreaga fiinta. "oaca proiectata
este care implica un obiect exterior asupra caruia este proiectat un rol (de
exemplu+ un creion sau o papusa* prin intermediul caruia se exprima sinele
.ca si cum'.
/ubstitutia continua pe parcursul vietii. Prin intermediul ei ne formam propriile
stucturi mentale. Piaget a arata ca in structurile mentale nu exista nimic nou 9 ceea ce
apare rezulta din ce exista de7a. Astfel+ identificarea si personificarea apar in toare
formele de gand ulterioare. !u alte cuvinte+ ele reprezinta baza afectiva ale formelor
cognitive si de actiune ce se vor dezvolta.
"-!64 /I A05&4&
!opilul creste in mod natural spre maturizare prin intermediul 7ocului. &ste modul
sau de a creste si de a invata+ si dezvolta un o serie complexa si complicata de structuri
mentale prin substituire. 4ucrurile care inlocuiesc alte lucruri decin semne+ simboluri si
sunt+ treptat+ abstractizate.
De asemenea+ el se dezvolta prin arta. oloseste mi7loace artistice: cu vocea sa+
cu o toba (muzica*+ cu corpul sau (dans si drama*+ cu o pensula si noroi (arte vizuale si
plastice*. Acestea deriva din actul primar+ dar copilul a invatat ca poate folosi alte surse
pentru personificari:
(a* 1iscarea generalizata 9 care conduc inspre dans+ apoi spre trei dimensiuni+ apoi
spre doua dimensiuni.
(b* /unetul generalizat 9 care conduce inspre muzica+ apoi spre vorbire si limba7 si
apoi spre literatura.
In acest sens+ drama reprezinta baza generala pentru toate celelalte arte. /e
explica astfel si de ce copiii se exprima cu usurinta si fluent in diverse medii artistice
D0A1A /I P&0/-2A4I5A5&A
Drama ne construieste personalitatea. Drama este foarte sanatoasa idn punct de
vedere psihologic deoarece gandirea imaginativa dramatica actiunea dramatica
spontana ne a7utam sa ne implinam potentialul. Drama dezvolta forta eului.
!u copii+ acest lucru se intampla treptat:
(a* &xperienta .eu sunt'. Aceasta ia nastere datorita iubirii+ ingri7irii si hranirii si prin
procesul de identificare.
(b* &xperienta .eu fac'. Aceasta este data de 7ocul cu .obiecte intermediare'.
(c* &xperienta .eu creez'. Aceasta se formeaza odata cu actul primar+ permitandu-I
copilului sa puna stapanire pe lumea exterioara+ prin producerea unor
evenimente in mediul sau incon7urator.
1odul particular de a parcurge acesti % pasi ne stabileste personalitatea si
elementele care stau la baza caracterului nostru.
De-a lungul vietii acesti % pasi reapar. In diferite moment al vietii noastre+ toti simtim
nevoia sa-I reactivam. Pentru a functiona armonios+ pentru a fi stapan pe tine+ pentru a fi
competent in orice aspect al vietii (.eu creez'* eu trebuie de asemenea sa simt ca .eu
fac' 9 iar acest lucru la randul lui depinde de forta sentimentului ca .eu sunt'. Incura7area
7ocului si a activitatilor artistice intaresc aceste calitati ale copilului. Adultii care-si pun la
indoiala abilitatile trebuie sa se intoarca la aceste etape 9 sa urmeze dramaterapie.
4a nivel personal+ dramaterapia se intoarce la stadiile prezentate anterior:
constientizarea perceptiva+ imaginarea si transformarea+ si actiunea; la modul cum
lumea interioara se raporteaza la mediu prin intermediul actiunilor dramatice si substitutii
acestora; la procesele artistice; si la paradigma .eu sunt'+ .eu fac'+ .eu creez' care sta la
baza formarii eului.
D0A1A !A -05A /-!IA4A
2e raportam la lumea incon7uratoare prin drama spontana. Improvizatia reprezinta
motorul dinamicii noastre cu ceilalti. "ocul de rol este .sa ne punem in locul altuia'+
mintea noastra imaginativa proiecteaza asupra celui de langa noi si apoi construieste un
raspuns empatic si devine astfel baza comunicarii interumane. $andind .ca si cum'
devenim cel de langa noi+ incercam sa ne raportam actiunile dramatice la persoana lui+
si prin urmare+ comunicam.
!u toate acestea noi nu comunicam numai prin cuvintele vorbite. !omunicarea
reprezinta intregul context dramatic: discursul si intonatia (sunetele noastre*+ gesturile si
expresile corporale (miscarile noastre* si intreaga personalitate (iinta noastra*. 1ai
specific+ suntele mele+ miscarile si iinta mea se intalnescu cu ale tale. !um ar spune
1artin Buber : comunicarea este un .dialog' autentic 9 si un dialog dramatic.
&&DBA!<64 D0A1A5I!
In acelasi timp drama ne ofera inapoi viziunea pe care lumea o are asupra noastra.
2e poate aproba sau respinge actiunile si acest lucru ne poate afecta forta eului. Asa
cum explica <eith "ohnstone+ drama se refera mereu la statut: in orice situatie
dramatica+ in fiecare moment+ doi oameni sunt in rolurile de .stapan si servitor' ca
vechea commedia dell=arte. Dezaprobarea continua ne slabeste sinele. Apoi daca
personalitatrea nu este suficient de puternica pentru a se confrunta cu acest lucru+ este
necesar sa ne intoarcem la structuri dramatice din trecut pentru a recupera 9 a
reconstrui ceea ce suntem+ ce facem si cum cream.
AB-0DA0I
&xista o multime de implicatii ale teoriei imaginatiei dramatice in evaluare. Intrebarile
de evaluare trebuie sa fie aplicate in urmatoare directii referentiale:
(a* Procesul mental: care sunt nivelurile individuale de perceptie+ constientizare si
concentrare? !are este modalitatea care asociaza perceptia+ transformarea si
actiunea?
(b* Drama si mintea: !um face legatura intre a gandi .ca si cum' si a actiona .ca si
cum'? !are este nivelul sau de identificare si de empatie? 0elatia sa cu
obiectele este predominant obiectiva sau subiectiva? 4a ce nivel de substitutie
regreseaza pacientul si ce modalitate de substitutie poate fi asistat sa devolte?
(c* "oaca si artele: In ce mediu se simte cel mai confortabil pacientul? /e poate
utiliza o alta forma artistica in asistarea lui? !are este relatia pacientului cu
procesul si produsele unei forme artistice?
(d* Drama si personalitatea: la ce nivel al paradigmei .eu sunt'+ .eu fac' si .eu creez'
se afla pacientul in drama> sunet> muzica> limba7> miscare> dans> dimensiuni+ si
care sunt diferentele existente? In ce mod lumea simtita de el este raportata la
evenimente+ oameni sau circumstante?
(e* Drama ca actiune sociala: cat de bine comunica pacientul in fiecare modalitate
specifica? In cadrul fiecareia+ trateaza el oamenii ca pe obiecte sau ca pe
oameni?
(f* eedbac?ul dramatic: in ce statut se plaseaza pacientul in fiecare din mediile in
care interactioneaza? &xperienta sa cu un mediu care ii confirma statutul ii
imbunatateste sentimentele despre sine intr-un alt mediu?
Acestea sunt doar o parte din intrebarile ce apar din domeniul dramei a dezvoltarii.
&le pot fi asociate cu 4ista #erificarii Dramei in Dezvoltare+ data in Appendix+ daca
aceste intrebari sunt potrivit de asociat unor stadii de dezvoltare.
): !-2!463I&
&valuarea se refera la 7udecatile pe care dramaterapeutul le poate face despre
starea curenta a pacientului si despre modalitatile potrivit de asistare a acestuia.
1odalitatile diferite de evaluare pot conduce la confuzie. Alegerea potrivita depinde
de fiecare in parte 9 de criteriile+ scopurile si contextele in care se afla fiecare. iecare
dramaterapeut trebuie sa aleaga pentru sine. 2umai atunci evaluarea va fi o o reflectare
autentica a perspectivei sale. !and Brian @aA a spus .Incepe de acolo unde te aflii' nu
s-a referit numai la cel ce improvizeaza ci si la liderul dramei.
)) APP&2DIB
4I/5A #&0II!A0II D0A1&I I2 D&3#-45A0&
:-% luni
/ensitivitatea pielii si atingerii
&mpatia cu mama
"ocul cu mainile si gura
0epetitia sunetelor si 7oaca vocala
1imica surprizei
%-C luni
Indicatii posturale
0epetitii ale miscarilor
Interes pentru corp
Interes pentru fete
Interes pentru culori
"ocul cu mancarea
"ocul cu 7ucarii
&ntuziasm fata de lucruri familiare
0aset de surpriza
/e misca si .canta' cu parintele
!rescendo (.5his little piglet Dent to the mar?et'*
C-), luni
5aratul>mersul
Dezvoltarea cercului care le impre7muieste corpul
Pretinde sa fie mama sa (.actul primar'*
Anticipa climaxul
Ii face pe ceilalti .public'
/copuri clare+ precise
!ere atentie
0epetitii
"ocuri cu sunete
4imba7ul gesturilor
&xplora obiecte 9 realizeaza ca ele exista
Incantare fata de rezultat
.Pee?-a-boo'
$lume
)-, ani
!uriozitate insatiabila
2eastampar
.&u' si .al meu'
/chimb cu ceilalti
Dezvoltarea vocabularului
Dansuri
Actiuni simulate
Pretinde ca obiectele sunt 7ucarii
"ocuri simulate cu 7ucariile
Asociaza 7ucariile intre ele
ace intrari si iesiri
Poarta comori
5ine creioanele in pumn
6rmareste si ii place sa fie urmarit
&xplorari: lungime> latime> numar> marime
ace reguli
ace muzica+ tine ritmul
ace .case' (cutii+ materiale*
,-% ani
lexibilitatea miscarii: viteza+ ritm+ sus> 7os+ fata> spate
/trategii (oferte+ negocieri*
!omentarii
Dezvoltarea propozitiilor
/ecvente complete de actiune (in timp*
Personifica rutina parintilor
5imp: .intr-un minut'>'peste putin timp'
!reioanele sunt tinute cu degetele
/e preface alaturi de 7ucarii
/chimba roluri
!ontinuari narative
at-ascunselea> leapsa
%-E ani
.De ce?'
Puzzle-uri (.se potrivesc'*
ace cu randul+ imparte
"ocuri de grup
!ontrol motric grosier bun
$ramatica timpurie
Povesti exagerate
.6rmeaza seful'
Diferentiere spatiala
Participa la naratiuni
"ocuri de potrivire (cutii>butoane*
!reaza medii simulate
uge de .monstri'
Preia hainele adultilor
&motii simulate"oc cu grup de persona7e
Pune in scena conflicte> basme
E-F ani
!ontrol motor bun
/ecrete+ suprize
Dezvoltare gramaticala
"ocul simulat in grup
!onstiinta timpurie
Prieteni si dusmani
!auta aprobarea covarstnicilor
0oluri imaginative complexe
#oci diferite
Distinge simbolul de realitate
$imnastica
1iscari libere pe muzica
&xhipe de intreceri>catarari
/imuleaza a spune ora
"ocuri de ordine
0itualuri (posesii+ secvente*
!onstientizarea rolurilor celorlalti
Papusi
Anticipa viitorul
Inventeaza povesti
Incepe sa invete sa evite agresarea
/e bazeaza pe propria 7udecata
F-G ani
Invata trecerea timpului
"ocul de-a mama si de-a tata
"ocul in grup
lexibilitatea rolurilor
Incep rolurile sociale (profesor 9 elev*
!aricatura
"ocurile de acceptare
!onveratiile in 7oaca
Improvizeaza miscari+ obiecte+ persona7e+ situatii
Analogii>animism
Dificultate in a distinge fanteziile de realitate
!reaza costume si masti din lut
"ocuri cu alergari>urmarit
!onstientizarea stangii si dreptei
5eme realiste
/ubiecte episodice
1iscare
G-H ani
Dans foarte creativ
Poate scrie bine
"ocul cu 7ucarii mecanice
!olectii+ hobbA-uri
/imtul dreptatii
"ocuri de carti si de societate>creaza propriile 7ocuri
/imte apropiere fata de ideile altora
"oaca roluri exagerate
Distinge realitatea de fantezie
/ubiecte: exagerate> realiste> surprize> mituri> legende>ocupatii
/tabileste discursuri improvizate>discutiile nonsens
Papusi si teatru de papusi
$rupurile se 7oaca in cercuri mici>spirale
"ocuri de dominanta
$ratie si viteza crescute
Improvizatii in grupuri mari> perechi>solo> apar liderii
"ocuri cu mingea
/ubiecte cumulative> finaluri lungi> terminari bruste
"ocul in grup in forma de potcoava
Interes pentru detalii
H-)% ani
1iscari: schimbari de directie> focus> departe si aproape
!laritate crescuta in gesturi si forma corporala
Indemanare
oarte cooperanti>independenti
"ocuri castig>pierdere
"ocuri intelectuale
!oncerte informale
Dezvoltarea ipotezelor> clasificarilor> simtului istoric
Improvizatii in grup mic> lucru bun in echipa
#orbire fluenta
/criere creativa
1ici scenarii utilizate in improvizatii
Inventarea unor limba7e proprii
Cuciureanu Iulia pag 25-33
.etodologia esantionului la categoria dez*oltarii stereotipe
5ctivitatea miscarii 8 sta%ilirea unui voca%ular al miscarii+ .1/ concentrare pe
sta%ilirea patternurilor de %a-a ale miscarii .cum ar $i intinderea( %alansarea( saritura(
lovitura( caderea( urmata de perioada de rela7are in care se vor%este despre cone7iunile
dintre emotii si actiunile $i-ice/0 .1/ discutia despre cum aceste actiuni pot crea imagini(
cu accentuarea actiunilor po-itive si sim%olic hranitoare .imagini posi%ile - o samanta
care creste( o gaina care sta pe cui%ar( rasaritul soarelui/. 4e langa implicarea in actiuni
stimulatoare( participantii pot dori sa desene-e sau sa scrie despre emotiile lor asa cum
sunt ele in$luentate de imagini .cum ar $i 'urnalele dramatice/.
Cand participantul a'unge la un nivel de implicare cu terapeutul si cu
procesul<metoda in sine( vor incepe sa apara semne de de-voltare imitativa. =a creste
interesul in de-voltarea unor sintagme precum &ca si cum& si( concomitent( inceputurile
unui cadru de re$erinta re$lectiva si evaluativa .acesta va $i evidentiat mai degra%a in 'oc
decat in discutia despre process<metoda/.
Comportamentul stereotip poate aparea in orice stadiu al de-voltarii dramatice( si
poate $i un semnal ca activitatea este prea di$icila. 5tunci terapeutul dramatic tre%uie sa
accepte ceea ce tocmai s-a intamplat( sa recunoasca di$icultatile si sa modi$ice activitatea.
"tereotipi-area inseamna intotdeuna ca oamenii isi anulea-a optiunile creative din cau-a
$ricii sau din cau-a esecului. Terapeutul dramatic tre%uie sa simta nevoile participantului
si sa stimule-e Lca si cum&-ul si re$lectarea asupra de-voltarii prin procesul dramatic.
3 I:IT5TI5 C5 "I CO:4ORT5:ENT R5:5TIC
9ocul imitativ este analog 'ocului li%er si nestructurat dramatic din $ata %locului
sau din timpul pau-ei de scoala+ este tipul de 'oc corespun-ator de-voltarii sociali-arii din
copilarie. Este spontan si Ldistractiv& 8 sau Lnaspa& in $unctie de $actori ca cine se
Lenervea-a& in timpul 'ocului. E7ista o implicatie reala in 'oc( iar scopul terapiei
dramatice este de a mentine Lli%ertatea& in timp ce se recompensea-a Llimitele<regulile
prescrise&.
In comportamentul imitativ( grupul pare a crea un mai %un conte7t de interactiune
decat relatia unu-la-unu .participant si terapeut/. 5ceasta din urma poate $i o varianta mai
%una pentru primele stadii ale stereotipi-arii atunci cand un grup ar putea produce
inhi%itii. .5cest lucru ar putea $i cu atat mai real cu cat se lucrea-a cu cei sever a$ectati./
;rupul implicat in procesul dramatic este ghidat catre o atitudine suportiva si
cooperanta catre toti mem%rii. ar( spre deose%ire de $ormele standardi-ate ale
psihoterapiei de grup( grupul este implicat in descoperirea unei e7presii artistice pentru el
ca intreg. e e7emplu+ un 'oc de teatru %a-at pe 'ocul dramatic( ce s-a dovedit a $i e$icient
cu grupurile la acest nivel.
.etodologia esantionului la categoria dez*oltarii imitati*e
Improvi-atia+ E7ploratorii "patiului. 4articipantii sunt impartiti in grupuri de 2
pana la 5 persoane. )iecare grup+ .1/ crea-a o planeta si transmit<e7prima nonver%al cine,
ce si unde unei echipe a E7ploratorilor "patiului .care se pot schim%a/0 .1/
$unctionalitatea ca si echipa a E7ploratorilor "patiului pentru un grup al unei alte planete.
In activitate( grupurile sunt intotdeauna surprinse de regresia catre L%aietii %uni& si
L%aietii rai&. )recvent( comunicarile nonver%ale ale 4lanetei de Oameni sunt gresit
interpretate pe masura ce E7ploratorii "patiului iau contact cu necunoscutul. 4e urma(
participantii sunt deseori mai capa%ili sa recunoasca nevoia sta%ilirii unei teme clare ca o
metoda de organi-are a intrigilor( persona'elor si spatiului. Con$runtarile din 'oc a'uta de
asemenea la sta%ilirea unei atitudini re$lective de grup+ raspunsuri ca L:i-a placut& sau
LNu mi-a placut& par inadecvate. 4e masura ce grupurile invata sa 'oace si sa re$lecte-e
asupra 'ocului( ele devin mai interesate sa in$rumusete-e Lca si cum&-ul planetelor0 prin
urmare( creste increderea si implicarea. Improvi-atia demonstrea-a structura comunicarii
dramatice( importanta cooperarii din cadrul grupului pentru o $orma de comunicare si
oportunitatea indivi-ilor de a $i creativi in cadrul unui conte7t suportiv de grup.
"tadiul imitativ este caracteri-at de cautarea apro%arii si de cooperarea oarecum
super$iciala cu grupul si terapeutul. )recvent( speculatiile catre Lca si cum& vor $i $ie
lipsite de spontaneitate .din cau-a 'ocului in e7ces/( $ie haotice .prea putin 'oc/.
4reocuparea pentru Lce se intampla mai departe& este tipica acestui stadiu si actiunea
dramatica .intrigi( persona'e( spatii anume/ poate $i copiata din ultimul program televi-at
la moda.
9ocurile cu un potential de $inal-deschis .cum ar $i E7ploratorii "patiului/ sunt
stimuli %uni pentru de-voltarea re$lectarii. Inregistrarea si revi-ionarea interactiunilor
grupului sunt deose%it de e$iciente. 5tunci cand sunt comparate cu "cala( un grup poate
reactiona $oarte constructiv. L9urnalele dramatice& pot inregistra re$lectari personale
asupra e7perientelor( precum si asupra perceptiilor despre conducerea grupului sau
despre mem%rii.
6a nivelul imitativ( e7ista o a'ustare la cerintele situationale ale dramei. esi mai
capa%ila sa participle in actiunea dramatica 8 indeose%i in grupuri 8 persoana poate sa nu
ai%a inca incredere reala sau a%ilitatea de a se e7prima e$ectiv. Criticismul in sensul dat
de :earns .Lmomentul sca-ut& si Lmomentul rece&/ poate $i %ene$ic.
5necdota+ O accentuare a e7presivitatii 'ocurilor poate $i stimulata de o recu-itasau de unele
costume. !n %aiat a devenit dintr-o data implicat si credi%il cand a purtat o sapca ce caracteri-a eroul mitic.
6a acest punct( el a devenit responsiv catre Lca si cum&0 utili-area spatiului a $ost mult mai e$icienta si el a
$ost capa%il sa raspunda in caracter. 4ana la acest punct( el a evitat interactiunile cu terapeutul motivand ca
Ldrama nu este %una pentru ca nu este reala&.
5 CRE5TI5 "I CO:!NIC5RE5 C5 "I CO:4ORT5:ENTE R5:5TICE
9ocul rational si irational al terapiei dramatice o$era posi%ilitatea gasirii unor
solutii noi pentru pro%leme vechi creative 8 si solutii vechi pentru noi pro%leme. 4e
masura ce participantii incep sa simta Lincluderea& in proces( iar rolul terapeutului devine
mai integrat in 'oc( ei isi vor asuma responsa%ilitatea mai mult pentru ceea ce se $ace si
cum se $ace.
!n grup ce inovea-a in procesul dramatic nu va $ace di$erenta dintre 'oc si
re$lectare.
6a acest nivel ar putea e7ista o dorinta de a per$orma pentru un pu%lic e7terior.
aca terapeutul dramatic simte ca e7ista inovatie verita%ila si maiestrie in grup( atunci
per$ormanta poate $i va-uta ca un re-ultat natural al procesului. 4er$ormanta pe o scena
o$era grati$icari po-itive cand persoana incepe sa se vada ca $iind dramatic inovativa si
e$icienta0 dar poate insemna de asemenea stangacia unor replici uitate( iesirea din rol si
ratarea intrarii. 5ceste greseli de teatru pot $i de doua ori mai evidentiate pentru persoana
o%isnuita cu atmos$era suportiva a grupului de terapie dramatica. Re$lectarea asupra unei
puneri in scena $ara success poate regresa la $el de %ine participantul catre un stadiu
anterior al de-voltarii. "unt constienta de pericolul punerii in scena a unor copii a$ectati
emotional+ re$lectiile din partea unui pu%lic( chiar si ele de suport( pot $i interpretate
complet gresit si pot devein un im%old catre retragere in stereotipie. Cresterea catre
constienti-area de sine prin intermediul dramati-arii si re$lectarii este lenta( iar procesul
are nevoie de mult suport. Cerintele unei puneri in scene si a unei $ormali-ari sunt adesea
depasite in raport cu tonul in$ormal( rela7at si suportiv al unei sesiuni de terapie
dramatica.
@ 5"4ECTE 56E )OC56IG5RII R5:5TICE
In $iecare dintre categoriile descriptive ale "calei de O%servatie a 4rocesului
ramatic e7ista arii de $ocali-are dramatica dupa cum urmea-a+
&. Constientizarea temei
Tema sau ideea centrala este mesa'ul constient( ordonat care este comunicat. Este
e7primat prin intermediul interpretarii rolului si al 'ocului( prin crearea intrigii si
prin utili-area spatiului $i-ic0 re$lectarea si evaluarea acestor elemente clari$ica si
ra$inea-a comunicarea dramatica a temei. Nelinistea emotionala poate crea teme
de viata ce sunt patologic su%iective si destructive de-voltarii constienti-arii de
sine. Constienti-area o%iectiva a temei prin de-voltarea e7presivitatii in
comunicare in procesul dramatic poate $i va-uta ca o preocupare centrala a
terapiei dramatice. 4oate indica o intelegere a $actorilor cau-ali ai intentiei de
comunicare0 repre-inta in mod cert o intelegere mai %una a structurii mesa'ului
dramatic.
/. Interpretarea rolului si -ocul
5%ilitatea de a vedea lucrurile dintr-un alt punct de vedere este central intelegerii
noastre si a celorlalti. e aceea( tre%uie sa e7iste+ a%ilitatea de a percepe un rol ca
separat si di$erit de propria persoana0 alegerea spontana a persona'ului si a
caracteristicilor unei alte $iinte umane0 intelegerea lucrurilor din punctul lor de
vedere.
4. Crearea intrigii
4ovestile din viata noastra $ormea-a %a-a situatiilor dramatice0 prin crearea si
recunoasterea con$lictului( intriga se de-volta. Tre%uie sa e7iste o dorinta si o
a%ilitate de a vedea si a intelege e7perienta si de a le ordona intr-o actiune
dramatica( structurata in mod constient.
7. ;tilizarea spatiului fizic
Interactiunile spontane( lipsite de inhi%itie cu spatiul conturea-a comunicarea
dramatica. 5ceasta este a%ilitatea constienta de a de$ini( schim%a si<sau misca
prin spatiu ca parte a implicarii in Lca si cum&-ul dramei.
A CONC6!GII
Trans$ormarile comportamentului stereotip la cel imitiativ( la cel creativ si la cel
dramatic comunicativ sunt di$icil de pre-is in termeni de timp. Terapeutul dramatic are
nevoie de ra%dare( a%ilitate in interactiunile umane si cunostinte atat artistice cat si
estetice ale dramei ca disciplina pentru a incepe procesele terapeutice ce conduc la
trans$ormari in $elul in care oamenii se vad pe ei insisi in oglinda re$lectoare a dramei.
Cercetarile privind terapia dramatica sunt a%ia la inceput. Treptat( stiintele
comportamentale indica nevoia unei noi intre%uintari ale unei arte vechi si vindecatoare.
5sa cum spune si 4iaget+
In timp ce alte animale nu se pot modi$ica decat daca isi schim%a specia( omul se poate trans$orma
prin trans$ormarea lumii si se poate structura prin construirea de structuri0 iar aceste structuri sunt ale lui
intrucat nu sunt predestinate etern nici dinauntru nici dina$ara. 5st$el( istoria inteligentei nu este un simplu
Linventar de elemente&0 este un manunchi de trans$ormari( care sa nu $ie con$undate cu trans$ormarile
culturii sau ale activitatii sim%olice( dar raspun-and pentru si dand nastere amandurora.
"e spera ca oglinda de-voltarii pre-entata aici sa stimule-e in re$lectari ulterioare.
!rmatoarele studii de ca- sunt rapoarte descriptive %a-ate pe utili-area "calei.
Bar%ara E%erhardt( ?athy ;as#ins( "usan De$ler si Cynthia 6ight%ody scriu din
intamplarile si e7perientele proprii si unice. 5m cautat impreuna modalitati prin care
terapia dramatica sa in$luente-e po-itiv vietile copiilor a$ectati emotional. In incercarea
de a traduce teoria in practica am descoperit( cola%orat si am a'uns la reali-arile
individuale si colective a ceea ce inseamna sa practici terapia dramatica.
544ENIC 1+
C5"E "T!I<B5RB5R5 EBERD5RT
B. era un tanar a$ectat in varsta de 12 ani. 4entru ca timpul era limitat .5 luni/ am
incercat sa construiesc o serie de evenimente structurate si o%iecte intermediare pentru a
introduce elementele de teatru( pentru a crea increderea si pentru a incepe sa cunosc
lumea personala a lui B. Initial an7ios in ceea ce priveste Ldramati-area&( el a presupus ca
va tre%ui sa memore-e si sa puna in scena asa cum a $acut-o $ara succes intr-o piesa a
scolii cativa ani inainte. 5 tre%uit sa $ie detasat din preocuparea de a vrea sau a nu vrea sa
devina un Lstar& si din pre'udecata lui con$orm careia dramati-area se reali-ea-a numai
pe o scena larga( in $ata unui pu%lic. 4rovocarea era de a-l convinge Lsa $aca&( sa-si
asume mici riscuri si( prin urmare( sa recompense- e7perienta po-itiva de e7plorare a
sinelui in mod creativ prin intermediul unor elemente dramatice. 5m inceput cu sarcini
simple pentru a crea un cadru 'ucaus si o legatura .$anta-area pe mu-ica( trans$ormarea
non-ver%ala si 'ocuri de miscare( replici intr-o scena dramatica( e7ercitii de rela7are(
'ocuri cu circ si animale/. 5u re-ultat doua teme dominante+ putere-%ani-$ete si pistoale-
cutite. 5ceste teme au reiesit ver%al ca intreruperi ale sarcinii de mana si intr-un contrast
direct cu comportamentul sau actual care era %land( umil( orientat catre a multumi(
noncompetitiv. Neputand sa $oloseasca direct aceste teme ca material %rut pentru
e7primare( $i7atia lui pe ele i-au limitat sever a%ilitatea de a se implica in oricare din
evenimentele sugerate. In timp ce o mare parte din e7perientele noastre s-au centrat in
'urul acestor preocupari( voi schita aici cateva din interactiunile care au condus catre un
inceput al acceptarii si 'ucarii de catre B.a acestor teme.
4rin $olosirea e7ercitiilor de coordonare( a recu-itei .o%iectelor intermediare( a
instrumentelor mu-icale/ si a pieselor de teatru( am cautat o portita de stimulare a
imaginatiei si am cautat sa-l implic in concentrarea creativa. 5 inceput sa devina vi-i%il
ca B. se simtea in siguranta atunci cand isi asuma o caracteri-are radical di$erita de ceea
ce simtea $ata de el. 5cest lucru s-a reali-at in pantomime scurte+ copac tanar( copac
%atran( diverse animale( avar antic( $emeie %atrana. 4rima noastra interactiune
concentrata( ce a durat aproape o sedinta intreaga( s-a intamplat in cea de-a doua luna(
cand si-a asumat rolul de cangur( animalul sau $avorit. El a de-voltat o intriga
nein$rumusetata a doi canguri ce se luptau pentru vietile lor contra vanatorilor al%i. esi
incapa%il sa sustina postura si echili%rul persona'ului sau( el si-a pastrat concentrarea si a
re-olvat con$lictul cu mi'loace potrivite de aparare .coada cangurului/. 5ceasta a $ost( de
asemenea( prima data cand si-a permis sa impartaseasca actiunea si nu a recurs la
$olosirea unui pistol sau a unui cutit pentru a $inali-a con$lictul. 5cesta a $ost inceputul
unei perioade de o luna de interpretare largita nonver%al a persona'elor ce repre-inta
animale( de de-voltare de situatii( de 'onglare a intrigilor( si de re-olvare a con$lictului cu
sinele victorios si in caracter. 5ceasta $a-a s-a s$arsit la $el de a%rupt precum a inceput.
4e urma( a e7istat un pattern al procesului nostru impreuna+ i-%ucniri de
creativitate concentrata ce alternau cu perioade de Lrela7are& neimplicata( $ara a e7ista
tran-itii sau averti-ari de la o $a-a la alta.
5ceasta $a-a de rela7are a $ost intrerupta %rusc catre s$arsitul lunii a treia cand am
adus in sesiune o %ucata de im%racaminte aurie. upa ce am modi$icat-o si aran'at-o intr-
o varietate de $eluri( el a aruncat-o peste umerii sai cu o miscare larga si a anuntat ca este
o manta. 5ceasta actiune a declansat o revarsare a activitatii creative. 5 intrat intr-o
perioada de conducere asertiva in care a sugerat roluri si situatii. E7emple+ a hotarat sa
'oace rolul unui print ce tre%uia sa omoare un dragon pentru a castiga printesa. In
schim%ul unei reactii de$ensive intr-o situatie de con$lict( asa cum a avut in improvi-atiile
anterioare ca animal( el a de$init intriga si a construit con$lictul pentru a castiga premiul(
printesa. 5 numit arii ale camerei pentru actiuni speci$ice( a gasit o%iecte intre%uintate ca
arme( tron( pestera dragonului si m-a insarcinat pe mine cu roluri multiple. 5cum( a
integrat elementele dramatice la care am lucrat inainte+ intriga avea un inceput( un mi'loc
si o re-olvare0 caracteri-area si aran'amentele spatiale au ramas constante0 e7ista un inalt
nivel de interactiune .ce includea reactiile ver%ale/( implicare toatala in proces si o
e7perienta de des$asurarae dramatica printr-o re-olutie satis$acatoare si potrivita. El a
vi-itat Lregele& si si-a anuntat intentia cu tarie si demnitate0 s-a luptat cu dragonul si l-a
omorat( s-a intors victorios cu dovada %ataliei pentru a-si reclama premiul( pe care
.pentru prima data ca persoana umana/ a simtit ca-l merita.
L!ciderea dragonului& a condus la constructia unei sa%ii de carton 8 un e$ort
concentrat( detaliat de desen( decupare si decorare. 5m simtit ca B. poate $i acum pregatit
pentru un proiect( pentru un eveniment planuit in mod speci$ic si repetat pentru a $i
practicat si ra$inat( permitandu-i o mai %una relationare re$lectiva cu procesul dramatic.
In luna care a urmat am lucrat la e7ercitiile de coordonare si caracteri-are( la niveluri si
planuri ale spatiului si la introducerea voca%ularului elementar de scena. Intr-o -i( B. a
venit cu un desen pe care il avea in sertarul sau personal de ceva timp+ 4erseus tinand
capul :edusei. 4area sa ai%a o mare importanta pentru el chiar daca nu putea sa o
e7prime si( desi a $ost e-itant( s-a hotarat sa $oloseasca povestea pentru proiectul sau.
Ceea ce a urmat a $ost o munca la%orioasa ce a cerut un mare e$$ort din partea lui( dar
$iecare stadiu completat i-a permis o $undatie sigura pentru urmatorul stadiu. Era acum
mi'locul celei de-a patra luni. 5 inceput proiectul prin stuidierea mitului( apoi si-a schitat
intriga si recu-ita de care avea nevoie in carnetelul sau. 5 cerectat( si-a $acut un design( a
construit un scut .decorat cu o cruce crestina/. 4e urma( a selectat locatia si marimea
drumului de calatorie a lui 4erseus( muntele unde traia :edusa si ruta de intoarcere
victorioasa. Cel mai preocupat a $ost de pro%lema lui 4erseus<el de a o gasi si de a o
omora pe :edusa $ara sa se uite direct la ea si riscand sa $ie trans$ormat in piatra. !neori
se proiecta atat de $erm in 4erseus incat opream actiunea pentru a discuta alte elemente
ale situatiei Lca si cum&. Intr-un stadiu incipient am introdus posi%ilitatea inregistrarii
scenei0 era entu-iasmat( dar nivelul de an7ietate crestea pe masura ce a'ungea la
$inali-are. In ast$el de momente am iesit complet din proiect sau am introdus un alt
element dramatic. 4ana in -iua in care inregistrarea( recu-ita( costumele( aran'amentele
scenice( caracteri-area si continuitatea actiunilor erau in ordine( nu se de-voltase un
inceput si un s$arsit clar al evenimentului. Cu toate acestea( B. nu era nemultumit0 pentru
el toata actiunea se invartea in 'urul o%tinerii capului :edusei. Inregistrarea a mers %ine.
5ctiunea si persona'ele s-au des$asurat asa cum planuise B.( modi$icandu-si e7perienta
negativa initiala in Lper$ormarea pe scena&. E7perienta sa actuala dintre Lcortina& si
Lcortina& parea sa-i o$ere mai multa satis$actie si incredere decat vi-ionarea si evaluarea
inregistrarii.
esi inca egocentric si in mare parte neconstient de relatia dintre scenele
improvi-ate si preocuparile sale( in cursul celor patru luni( B. a preluat conducerea in
construirea intrigii si a caracterului( a cautat in mod activ sugestii si alternative( a inceput
sa inteleaga spatiul ca element al comunicarii dramatice si a putut di$erentia intre
raspunsuri potrivite si nepotrivite ale persona'elor la situatii. Incepea sa-si de-volte si sa-
si $oloseasca structurile dramatice in mod creativ pentru a re$lecta aspecte ale e7perientei
sale si pentru a-si descarca energia $rustrarii prin elementele dramati-arii.
544ENIC 1+
C5"E "T!I<?5TDI ;5"?IN"
5. a $ost diagnosticata cu schi-o$renie la varsta de 1E ani. Era autista si a $ost
institutionali-ata de mai multe ori de la 1B luni pana la ingri'irea ei -ilnica curenta la un
centru re-idential de tratament pentru cei a$ectati emotional. 5lt$el( ea locuia cu mama
divortata sau cu %unica naturala.
In primele noastre sesiuni de terapie dramatica ea evita contactul vi-ual( $i-ic si
personal cu mine0 patternurile de gandire erau de-organi-ate( asa cum se vedea in
per$ormanta sa0 parea con$u-a in ceea ce priveste identitatea si isi descarca $uria si
ostilitatea in mod destructiv. In sesiunile de deschidere am petrcut primele 15 minute
pentru a ne cunoaste reciproc( iar ultima parte a orei in miscari spontane si aleatoare pe
ritmuri<sunete variate( produse $ie de 5.( $olosind %etisoare de ritm sau cu un metronom.
5m $olosit un L'oc al oglin-ii& si am practicat contactul vi-ual pentru 5 secunde si apoi
pentru mai mult timp pana ce am sta%ilit o legatura usoara intre noi.
5m trecut de la miscare pe ritm<%ataie la miscare pe mu-ica. esi inca aleatoare
si spontana( $ocusarea miscarii noastre era catre intinderea si $olosirea corpurilor noastre
in cat mai multe moduri posi%ile. 5 inceput sa se adapte-e la calitatile sugestive ale
mu-icii si sa e7prime prin miscari emotiile pe care le simtea.
5m inceput sa ne concentram asupra miscarii meta$orice+ trairea si cresterea a $ost
cea mai aleasa analogie de catre 5. 5m rugat-o sa pastre-e e7perienta scurta si sa o
proiecte-e in asa $el incat sa para reala altora si ei insasi. aca miscarea meta$orica nu
parea reala( ea tre%uia sa se opreasca si incepeam inca o data. 5m spus ca era $oarte
important ca ea sa creada in ceea ce $acea.
5m adaugat alte cateva componente. 6a inceput am com%inat miscarea pe o
%ataie a metronomului cu o analogie. 5poi am $olosit miscarea pe mu-ica si am inclus
analogiile. In mod particular a $ost de a'utor "aint-"aens LCarnavalul animalelor&.
5poi am $olosit reporto$onul pentru a ne spune propriile povesti. 5. nu a putut
crea o poveste intr-o continuitate logica( ast$el incat am inceput sa ne %a-am $oarte mult
pe piesele populare .de e7emplu( Rudyard ?iplingKs LCopilul ele$antului&/. 5m studiat
constructia si am inceput sa inregistram partile de comunicare secventa dupa secventa .de
e7emplu( inceput( tema( mi'loc( punct culminant si s$arsitul povestei/( urmata de o
pantomima a ceea ce a%ia am spus. 5poi am $olosit impreuna ver%ali-area si pantomima
in $iecare secventa si am s$arsit prin dramati-area intregii povesti in secvente( desi e7istau
variatii minore de $iecare data cand era re'ucata. )actorii cruciali erau de a a'unge
progresiv si sistematic la un scop dramatic( $acand e7perienta reala pentru altii si pastrand
actiunea reala pentru participanti.
1ihaela "oiIa pg ),)-),,+ )HG-,::
4ag 111
6neori pJrea capabil sJ rJspundJ intervenIiilor Kn contextul simbolismului
propriilor sale poveLti (ex: sJraca AllA..e ca Li cum Ii-ar fi teamJ cJ uriaLul te va
ucide Li cJ nimeni nu va fi Kndea7uns de puternic sJ te salveze*+ deLi Li pe
acestea le respingea cMteodatJ.
PJrea sJ-l Kntruchipeze pe tatJl sJu abuziv Li alcoolic Kn 'PJcJliciul' Li Kn
'Diavolul 5asmanian'. "ucMnd chiar el rolul+ el supJra coLul plin de pJpuLi (care
reprezentau oamenii din oraL* IipKnd 'unde e AllA?- sJ-l omorN' De cMteva ori+
crocodilul chiar a fost ucis. DeLi foarte anxios+ <evin nu a putut tolera gMndul
reKnvierii. On final+ mesa7ul direct al terapeutului cum cJ ar Iine la el Li la AllA Li cJ
Kl va a7uta sJ gJseascJ o modalitate prin care sJ se prote7eze singur pare sJ fi
pJtruns Kn conLtiinIa lui <evin.
De aici Kncolo+ <evin a7ucat rolul medicului care KncearcJ sJ in7ecteze impulsuri Kn
capul crocodilului.'DacP pot sP-i fac o transfuziede creier+ poate supravieIuieLte.
0oblema e cJ a moLtenit sMnge rJu Li va muri.' 0ezultatul: crocodilul a fost scJat
de la moarte si transferat la teraie intensivJ Kntr-un spital.
On alte ocazii Kn care <evin era KnfricoLat de violenIa tatJlui sJu+ i-a dat lui AllA o
curea specialJ pentru durere. ApJsMnd Kn mod magic e buton+ AllA putea controla
intensitatea Li durata durerii+ e care apoi o administra duLmanilor+ Kn special
pJcJliciului Li uriaLului. On mod ironic+ AllA a insistat ca durerea sJ fie pusJ Kn
inimJ+ 'cJci acolo doare cel mai tare'.
DupJ un an de 7oc simbolic+ <evin a Kncrput treptata sJ vorbeascJ mai direct
despre situaIia lui de acasJ. DupJ7oc+ putea traduce fJcMnd comentarii+ aLa cum
a fJcut dupJ un episod: 'Diavolul 5asmanian e ca tatJlmeu dupJ ce se KmbatJ. &
sJlbatic Li nebun. !Mnd o face pe mama proastJ sau Ki spune cJ nu ebunJ de
nimic+ de fapt iLi spune singur lucrurile astea. Dar cel puIin nu mia cred cJ
trebuie sJ-l omor.'
'Dar Ltii ce? 2ici mJcar nu-l mai plac pe tatJl meu'+ adugJ el trist apoi. 'De fapt+Kl
urJsc. Qi asta nu e corect+ pentru cJ un copil nu ar trebui sJ aibJ un tatJ pe care
Kl urJLte'. 5reptat+ a putut sJ facJ faIJ sentimentelor prin folosirea cuvintelor Li
astfel 7ocul inconLtient a deenit mai conLtient+ mai uLor de KnIeles+ mai coerent Li
mai controlabil. DMnd 'formJ sentimentului'+ dupJ cum caracteriza 4anger
experienIa prin artJ+ <evin afost capabil sJ exprime+ sJ canalizeze+ sJ identifice
Li sJ controleze propriile emoIii.
Pag ),,
&xistJ Li alte funcIii ale dramatizJrii: comuniunea cu pJrintele detestat sau
idealizat+ apJrarea Li dominarea.
6neori copiii par sJ foloseascJ dramatizarea ca e o formJ primitivJ+ preverbalJ
pentru comuniunea sau fuziunea cu un pJrinte detestat sau idealizat. Aceste
dramatizJri pot fi vJzute ca un fel de punere Kn scenJ a unor experienIe
preverbale. 4ila+ la care ne-am referit mai devreme+ 'devenea' Kn mod repetat
'mama ei rea' Kn piesa ei Li re7uca sentimentele primitive de parcJ ea Li mama ei
ar fi fost una Li aceeaLi. &a Kncepea prin a face 'baie' copilului ei+ dar curMnd
miLcJrile blMnde deveneau lovituri Li palme. &a mormJie: ' te urJsc..o sJ te
omor..eLti rea...o sJ mJ omori..' On asemenea momente+ graniIeledintre ea Li
altul erau difuze Li pJrea incapabilJ sJ distingJ Kntre fantezie Li realitate+
exteriorizMnd agresivitatea asupra 'copilului rJu'.
On mod similar+ alIi copii pot gJsi prin dramatizare+ ca Li rin alte tehnici creative+
un sens al fuziunii cu un pJrinte 'bun'+ idealizat+ omnipotent+ cum este cazul lui
4auren. &a a devenir 'regina foarte bunJ' care utea face multe lucruri magice.
!u asemenea copii+ piesa foloseLte la un mod de a stabili o relaIie care poate
conduce la separare-individuaIie+ neutralizarea pornirilor Li repararea funcIiilor
distorsionate ale egoului.
!MteodatJ+ copiii folosesc dramatizarea ca pe o defensJ+ aLa cum a fJcut Li
"an+ la care ne-am referit mai devreme+ negMnd astfel moartea tatJlui ei+ visMnd
la KntoarcereaLi reuniunea lor. 4a fel+ rolul unui dinozaur cu super puteri folosit de
"immA venea din sentimentul lui copleLitor de nea7utorare pe care Kncerca sJ-l
nege prin identificarea cu agresorul.
Dramatizarea oate fi folositJ Li ca un mod de rezolvare a problemelor. 5ommA+ C
ani+ Kn 7ocul sJu+ aran7a instrumentele chirurgicale Li Kncerca sJ opereze pJpuLa+
KncercMnd totodatJ sJ KnIeleagJ ce se va KntMmla la operaIia pe care trebuia el sJ
o suporte. "ocul de rol a fost o Kncercare de a anticipa Li de a-Li controla
anxietatea.
Pag )HG
!apitolul ))
Arta Li dramatizarea 9 parteneri Kn terapie
I250-D6!&0&
6n grup de terapie tip artJ-dramatizare pentru bJieIii........... a fJcut posibilJ
explorarea simbolului personal Li a fanteziilor intense care au rezultat Kn urma
experienIelor puternice Li productive din punct de vedere terapeutic. Acest
capitol descrie bac?groundul+ motivele alegerii Li dinamica grupului. Artterapia
expresivJ multimodalJ este folositJ.
BA!<$0-62D
On ultimii E ani+ in cadrul !hild $uidance !enter de la Pittsburgh+ am exlorat
multiplele forme de utilizare a artei Li dramatizJrii Kn lucrul cu indivizi+ grupuri Li
familii. 4a Knceput+ am folosit un pattern mai tradiIional+ Li anume am utilizat arta
separat.#erificMnd literatura de specialitate+ am descoperit cJ tratamentul
individual prin intermediul artei e folosit Kn cazul Kn care obiectivul este
cercetarea+ educaIia sau tratamentul. !hiar LiKn cazurile Kn care copiii erau liberi
sJ aleagJ dintr-o varietate de materiale+ datele care reieLeau erau tratatate
separat. 0areori au fost KncercJri de a defini relaIii Kntre douJ sau mai multe
modalitJIi. On mod ocazional a fost folositJ o abordare multimodalJ+ KnsJ chiar Li
Kn aceste situaIii se are cJ una dintre modalitJIi era subordonatJ alteia Li diferitJ
faIJ de aceasta.
IntrigaIi de conceptul de a combina forme de artJ+ dar Li impresionaIi de
potenIialul terapeutic al acestuia+ am decis sJ KmpJrtJLim abilitJIi Li sJ fim
coterapeuIi al unui grup de art-dramatizare. Astfel+ avem posibilitatea de a
examina interrelaIiile dintre cele douJ forme de artJ.
!olegii m-au Kntrebat cum va fi diferit grupul propus faIJ de cel mai tradiIional
prin 7oc sau faIJ de terapia in grup prin activitate. Am evidenIiat faptul cJ Kn
grupul propus ar fi disponibile mai multe materiale Kn cadrul fiecJrei modalitJIi.
Am vrut astfel sJ extindem limita de vMrstJ a copiilor care ar putea profita de pe
urma unei abordJri prin artJ Kn terapie+ Kn ciuda credinIei comune cum cJ
'metodele expresive sunt cel mai productive cu copiii mici.' !a mulIi alIii+ suntem
de pJrere cJ arta este o formJ tMrzie de 7oc; am sperat astfel sJ oferim
oportunitJIi creative simbolice pentru copiii mai Kn vMrstJ Kntr-o formJ consistentJ
cu nivelul lor de dezvoltare.
Evaluarea: interviurile diagnostice
Onainte de Knceperea grupului++ am vJzut fiecare dintre cei C copii care au fost
recomandaIi pentru interviuri de diagnozJ individualJ prin artJ Li dramatizare.
Aceste sesiuni au fost nestructurate+ cu un numJr anume de materiale artistice
sau pJpuLi disponibile. iecare copil era rugat sJ creeze un rodus sau o poveste+
urmate de o discuIie cu terapeutul. 1aterialul simbolic Li comportamental rezultat
din interviuri a fost discutat Li cu psihiatrul de copii care a supervizat lucrul cu
grupul. Aceasta ne-a a7utat sJ selectJm un grup RechilibratR de H pMnJ la ))
bJieIi+ care aveau eul destul de puternic pentru a tolera regresia Li care ar utea
folosi una sau douJ dintre modalitJIile artistice+ dar Li terapia de grup ca pe un
mediu pentru creLtere Li schimbare. On timp ce terapeuIii au aflat multe lucruri
despre fiecare dintre bJieIi prin aceste interviuri+ copiii au KnvJIat o nouJ Li
nondirectivJ modalitate de a lucra Kn ambele modalitJIi Li au avut ocazia de a
Kncerca 'instrumentele de schimb' pe care aveau sJ le foloseascJ apoi Kn grup.
Pag )HH
edinele de grup: ateptri i surpri!e
IniIial am planificat sesiuni alternante+ avMnd Kntr-o sJptJmMnJ activitJIi artistice+
iar Kn urmJtoarea sJptJmMnJ dramatizare. /-a dovedit apoi chiar de la prima
LedinIJ cJ bJieIii nu au aderat la aceste graniIe artificiale+ ei arJtMndu-Li dorinIa
de a lucra Kn ambele modalitJIi.
On cadrul primei LedinIe+ bJieIii Li-au exprimat anxietatea faIJ de noutatea acestei
situaIii. Pe mJsurJ ce ce desenau cu degetul la o masJ+ ei KmpJrtJLeau poveLti
despre 'vrJ7itoare Li vampiri care sugeau sMnge'+ despre 'lupte de capJ Li
spadJ'+ despre bombe care apar Li explodeazJ pe neaLteptate. On acel punct+
"oe a pJrJsit supJrat grupul Li s-a retras intr-un colI unde a desenat 'o imagine
urMtJ' a terapeutului. Incapabil sJ termine+ s-a Kntors cMteva minute mai tMrziu+ a
ridicat degetul mi7lociu care era acoperit cu vopsea roLie Li a spus 'Am nevoie de
un doctor. /unt rJnit.' Pe mJsurJ ce dramaterapeutul a intrat Kn 7oc+ luMnd rolul
doctorului+ bJiatul a dezvoltat: 'tJiam pisica Li m-am umplut de sMnge pe mMini'.
Acest lucru i-a stimulat pe ceilalIi Li Kn scurt timp+ camera s-a umplut de poveLti
cu rJni Li lovituri. 6n bJiat (care se desenase anterior Kntr-un cosciug cu un
monstru KnfricoLJtor stMnd deasupra lui* l-a imitat imediat pe "oe Li Li-a acoperit
Li el mMna cu vopsea. 'Acesta a fost sMngele fratelui meu pe care tocmai l-am
omorMt+ iar acum stJ intr-un cosciug'.
&ste .............. faptul cJ KntMlnirea cu fiecare terapeut mai devreme intr-o LedinIJ
iniIialJ intensJ e diagnostic a facilitat aceastJ implicare rapidJ Li Kncrederea
crescutJ care a fJcut posibilJ KmpJrtJLirea anxietJIilor. Poate+ de asemenea+
alternanIa imaginare Li desenare a posibilului Kn mediul regresiv al desenului cu
degetul+ dar Li discuIia mutualJ despre fantezii au indus o stare de pregJtire
pentru dramatizarea castrare-crimJ-doctor. AceastJ primJ LedinIJ a fost
totuLi ....................pentru viitoarele evenimente+ KntrucMt copiii au folosit Kn mod
liber ambele activitJIi. Din acel moment+ materialele pentru creaIie din cadrul
ambelor modalitJIi au fost disponibile Kn fiecare sJptJmMnJ entru a extinde
numJrul posibilitJIilor entru exprimarea simbolicJ.
- altJ aLteptare legatJ de nevoia 'planificare' vs 'spontaneitate' Kn activitJIi. Am
plJnuit Li chiar am introdus un numJr de tehnici artistice dar Li de dramatizare Kn
primele LedinIe pentru a-i a7uta pe copii sJ articuleze Li sJ elaboreze fanteziile lor
folosind ambele modalitJIi. De exemplu+ am sugerat adesea spunerea unei
poveLti pe baza unei imagini. On timpul primei LedinIe 5ommA a desenat cu
degetul Kn vopsea galbenJ un simbol al pJcii+ reprezentMnd acelaLi conflict e care
l-a 7ucat o sJptJmMnJ mai tMrziu cu , pJpuLi pe care le fJcuse+ botezate 'rJzboi'
Li 'pace'. On asociere cu imaginea+ 5ommA a Knceput sJ vorbeascJ despre
problema agresivitJIii Li Kngri7orarea lui privind rJzboiul Li uciderea. !Mnd a fost
Kntrebat ce KnseamnJ pacea pentru el+ a rJspuns: 'pacea KnseamnJ mult pentru
mine..cred cJ pacea KnseamnJ cJ oamenii vorbesc KmpreunJ Li copiii se 7oacJ
KmpreunJ Kn loc sJ se certe...Li sJ se lupte cu pumnii.'
4a a doua LedinIJ+ 1att a fost rugat sJ 7oace ovestea despre care a vorbit Kn
desenul cu temera 9 'un soldat francez mergMnd la o fortJreaIJ americanJ'. &l a
spus cJ soldatul s-a dus la $eorge @ashington pentru a cere KntJriri Kntr-un
rJzboi cu indienii. A explicat cJ generalul @ashington 'uneori spune da+ alteori
nu'. Pentru a-l a7uta sJ rezolve dilema+ 1att a luat rolul lui $eorge @ashington Li
a dramatizat povestea alJturi de "immA+ care+ ca Li soldat francez+ a venit sJ-l
vadJ pe general. 1att a fost de acord cu cererea francezului de ,:: de soldaIi
care+ a explicat el+ vor cMLtiga rJzboiul folosind tunuri contra sJgeIilor indienilor+
dar care vor fi totuLi rJniIi Kn acest proces.
!onstantinescu 4aura (completare ulterioara*+pag. )SH - )HF
4artea a 3a
Educatia
In mod traditional+ educatia s-a ocupat predominant de .invatare'. 5otusi+ acest
termen a avut semnificatii diferite de-a lungul timpului. In timpul 0enasterii+ profesorii
umanisti ca 1ulcaster reliefau .intreaga persoana' si au considerat ca acumularea
informatiilor era doar o parte din un .intreg' mai mare. In traditia puritana si in filosofia lui
"ohn 4oc?e+ .a invata' a devenit intiparirea informatiei. 1ai tarziu+ cand educatia a
devenit universala+ aceasta abordare a a7utat revolutia industriala prin invatarea a
generatii de functionari care puteau sa scrie scrisori de afaceri si sa completeze registre
de contabilitate.
Aceste traditii au continuat si in secolul al BB-lea+ dar a existat o miscare
importanta care contrazicea acest lucru. /-a intamplat oarecum diferit in Anglia si in
/6A+ dar in ambele tari s-a presupus ca sanatatea psihologica este o conditie necesara
pentru invatare.
In Anglia+ a inceput la inceputul secolului. 4a scoala Perse din !ambridge+
!ladDell !oo? a introdus .5he PlaA @aA' elevilor sai. 4a orele de 4imba &ngleza+ in loc
sa citeasca din /ha?espeare clasei+ si-a dus elevii la o casa veche (faimoasa
.1ummerA'* unde au 7ucat piese in conditiile unui teatru. Dar !oo? nu era interesat in
primul rand de /ha?espeare: .2u ii invatam pe baieti actoria ci valoarea actiunii..
modalitatea naturala de studiu in tinerete este 7ocul'.
De la inceput+ invatarea britanica a acceptat faptul ca actiunea dramatica si spontana
este valoroasa atat la interior cat si la exterior. Dupa multi ani+ s-a dezvoltat in mai multe
aspecte ale educatiei: .metoda primara' in care tinerii se 7ucau de-a magazine si oficii
postale si invatau ca trebuiau sa invete sa citeasca si sa scrie pentru ca piesa sa
continue. .1etoda proiectului' de la scoli gimnaziale insemna ca elevii sa aleaga o tema
aleatoare (uleiul+ de exemplu* si se a7ungea la o mare improvizatie. Aceasta a fost
perioada improvizatiei lui 0obert $. 2eDton cu somerii din timpul 1arii Depresii+ studiul
lui /usan Isaac despre 7ocul copilului si a cercetarii lui 1argarete 4oDenfeld despre
terapia prin 7oc.
A fost abia dupa al doilea razboi mondial cand aceste cercetari timpurii au inflorit
in Anglia. Drama nu a fost folosita pentru a preda alte materii. Dar a devenit materie de
sine statatoare 9 drama creativa - pentru toti elevii+ de la prescolari la liceeni. &a
continea doua mari parti: ()* exercitii pentru spontaneitate+ creativitate+ relaxare+ vorbire+
miscare+ constientizarea perceptiva si concentrare. &valuarea consista in mod normal
din aprecierea subiectiva a profesorului daca studentul si-a atins sau nu potentialul
personal. Intre )HES si )HCS drama creativa a devenit disponibila pentru ma7oritatea
elevilor si studentilor si pentru o treime din viitori profesori ca subiect de studiu.
!resterea a fost datorata in mare parte generatiei de profesori de drama care si-
au inceput munca inainte de razboi. Printre ei se numara si Peter /lade si .". Burton.
Peter /lade pledeaza pentru drama-terapie pentru copii. &l vede in 7oaca naturala .o
forma de arta propriu-zisa'. !u alte cuvinte (precum !oo? si /tanislavs?A*+ pentru /lade
drama este o valoare intrinseca. !ea mai mare forta a sa este aceea ca este o
.modalitate naturala de terapie'+ determinand catharsisul 9 descarcarea raului intr-o
forma legala+ pe care o numeste dramaterapie. Drama la copil este .un m7iloc prin care
acesta poate gandi+ demonstra+ relaxa+ lucra+ aminti+ indrazni+ testa+ crea si absorbi'+
astfel incat liderul devine o persoana care interpeleaza+ chestioneaza+ precum /ocrate si
nu un imparat al cunostintelor si directivelor.
&.". Burton considera drama ca fiind o actiune totala+ asemenea vietii. &a este
intotdeauna terapeutica pentru ca implica impartasirea si comunitatea:'&ste un proces
de evaluare si analiza a intregii experiente.' Actorul uman: ()* explora si relationeaza cu
mediul incon7urator; (,* dezvolta si utilizeaza reactii emotionale; (%* incepe sa .simta
impreuna' cu alti oameni 9 comunitatea si (E* devine constient de sine intr-un raspuns
creativ. 1ai presus de toate+ drama dezvolta potentialul latent si este vindecatoare.
In urmatoarea generatie de profesori de drama valoarea conferita anterior
actiunii dramatice din punct de vedere psihologic a persistat. Brian @aA crede ca drama
creativa are mai mult de-a face cu dezvoltarea oamenilor decat cu dezvoltarea dramei.
&l lucreaza mai mult pentru experienta participantilor decat pentru comunicarea dintre
actori si public. &l vede drama ca fiind extrem de utila din punct de vedere psihologic
deoarece dezvolta capacitatea de concentrare+ constientizarea+ imaginatia+ corpul+
emotia si intelectul. DorothA 8eathcote foloseste improvizatiile privind situatii de viata si
isi indruma studentii spre descoperirea de sine prin actiuni dramatice. &a are ca tinta
surpriza+ descoperirea realizata de participanti mai presus de orice spectator.
iecare din acesti specialisti britanici+ carora li se alatura si $avin Bolton+
#eronica /herbonne+ !hristopher DaA si "ohn 8odgson+ se concentreaza asupra tuturor
copiilor si studentilor din scoli+ de diverse varste+ si considera drama un mod de pastrare
a sanatatii psihologice dar si unul care determina invatarea necesara in educatie.
In educatia Americana lucrurile s-au desfasurat similar+ dar totusi diferit. Desi
.invatarea prin actiune' a lui "ohn DeDeA a schimbat educatia de la inceputul secolului+
pozitia sa stiintifica a fost de tip comportamentalist. Drept urmare+ cand @inifred @ard a
stabilit cadrul dramatic creativ pentru copii si un teatru de copii in anii =,:+ bazandu-se pe
lucrarile lui DeDeA si 8ughes 1earns+ acest lucru s-a intamplat diferit de 1.Britanie.
Desi includea 7ocul spontan+ acesta se forma din parti catre intreg. Aceasta a condus si
la punctul final al perspectivei lui DeDeA+ care pus in aplicare de @ard+ a constat in
producerea de 7ocuri. Astfel activitatile dramatice creative au fost legate de teatrul de
copii 9 reprezentatii ale unor .povesti bune' ale adultilor pentru copii. Acest lucru s-a
reflectat in scoala primara+ in timp ce in gimnaziu copiii au trecut la studiul artei teatrale.
@ard a fost urmata de Isabel Burger si $eraldine Brain /i?s+ ambele mai preocupate la
forma artistica a lucrarilor copiilor decat pe valoarea terapeutica a 7ocului dramatic.
Au urmat doua influente puternice care au sachimbat perspectiva de pana atunci.
In primul rand+ modalitatile britanice de lucru au devenit cunoscute in anii =F: si multi
profesori specializati au plecat sa cunoasca mai multe despre abordarea britanica. A
doua influenta a venit in partea #iolei /potin + ale carei 7ocuri de improvizatie au subliniat
faptul ca actiunile dramatice au valoare prin ele insele : improvizatia nu numai ca a
imbunatatit capacitatile implicate in actul dramatic ci a si scos la lumina acele calitati
necesare omului pentru o viata psihologica sanatoasa si pentru o buna invatare.
Astazi exista o schimbare treptata in educatia americana. 2ellie 1c!aslin de
exemplu+ considera ca atat 7ocul spontan cat si reprezentatiile teatrale in scoala pot fi
foarte terapeutice.
Acest prim volum se centreaza pe dramaterapia in educatie. Brian @aA
demonstreaza punctul de vedere specific britanicilor prin abordarea dramei ca o sursa a
dezvoltarii umane (capitolul )G*. &.". 1orton prezinta o perspectiva extinsa a
dramaterapiei pentru cei cu dezabilitati si cu cei supradotati (!apitolul )S*. 2ellie
1c!aslin prezinta o descriere a procedurilor americane moderne+ atat in 7ocuri
dramatice creative+ cat si in teatru+ si ofera exemple din educatia speciala (!apitolul )H*.
1ihai 1adalina+ paginile 1E1-1EF.
O altM tehnicM com%inatM implicM lucrul cu arta %a-at pe dramati-are. Nntr-o
OedinPM ulterioarM( spre e7emplu( urmMrind dramati-area spontanM a unei poveOti cu
spioni( au $ost sugerate( despre %MiePii din desen( cQteva dintre sentimentele despre
evenimentele 'ucate Rna$arM. :att repede a reali-at un desen RncercQnd sM RmpuOte o
$emeie( ast$el descriind pictural impulsul sMu de a ataca terapeutul .o impresie con$irmatM
de comentariul cM ,$emeia din picturM seamMnM cu tine& /.
Nn moda tradiPionalM Oi predicti%ilM( materialele de artM au $ost $olosite pentru a
crea marionete( mMOti( costume Oi recu-ite( cu care erau Rncura'aPi copii sM le $oloseascM Rn
dramati-are ca Oi prelungiri ale $ante-iilor lor. 9ohnny( de e7emplu( era ceva mQndru de
masca Oi rugul vampirului sMu. :ai tQr-iu a adMugat un costum $Mcut de sine cu racula Oi
intonea-M+ LEu sug sQnge. E7istM sQnge care este mai %un decQt altele&.
5 $ost Rntr-adevMr( Rn partea cu am%ii terapeuPi( o conOtiinPM ce RncearcM sM
utili-e-e cQteva Oi toate cMile pentru un 'oc creativ. Nn moda artisticM Oi dramaticM inclusiv
mQncarea era $olositM. e e7emplu( mlaOtini de grMdinM( cu condiPia unei gustMri Rn
timpul discuPiei ce urmMrea piesa( au $ost $Mcute din o%iecte sau $iguri. :att a creat o
mlMOtinM de grMdinM pentru un ,avion&( sugerQnd vesel cM el este L%om%ardierul&( va lovi
toate Ocolile( aOa cM Rn lume nu vor mai $i Ocoli. Omul cu mlaOtina de grMdinM a lui
Tommy( s-a descris ca $iind mare Oi rMu( apoi prM'it Oi tMiat. "imilar( utili-Qnd preparate
reci( copii au creat $ePe pe prM'ituri rotunde largi0 acestea au $ost Lmarionete& ce au
dialogat RmpreunM Rnainte de a $i tMiate.
Nn retrospectivM( poate cM a $ost mai degra%M de $olos introducerea acestor tehnici
sugestive Oi structurate ce com%inM arta Oi dramati-area Rn etapele de Rnceput ale grupului.
TotuOi( a $ost vi-i%il de curQnd $aptul cM %MiePii erau capa%ili sM reali-e-e propriile lor
com%inaPii independent de cele ale leaderilor. e $apt( Rn timp a devenit clar $aptul cM
ingineo-itatea Oi creativitatea %MiePilor ce s-au $olosit de materiale de artM nestructurate(
de o%icei conduse spontan prin dramati-are( au susPinut o interacPiune dinamicM. 5st$el(
un carton a $olosit nu numai pentru Lsculptura cutiei& sugeratM( dar a devenit( de
asemenea( o %arcM pentru Ben( o casM pentru :att Oi o scenM pentru marionete pentru
ic#. "imilar( creioanele de supM au devenit Lmachia'e& cu care %MiePii Oi-au pictat $ePele(
ela%orQndu-Oi propriile lor $ante-ii interiore speci$ice. 9ac#( spre e7emplu( Oi-a dungat $aPa
Oi mainile pentru a deveni )ran#enstein( dorind sM 'oace rolul unui monstru care sM prindM
Oi sM mMnQnce terapeutul. Bum%acul Oi $irul tors cu condiPia de cola' au devenit %Mr%i(
mustaPe Oi aripi.
5 avut loc o naturalM $u-iune dintre artM Oi dramM deoarece creaPiile personale ale
%MiePilor au $ost spontan dramati-ate. 5st$el( $olosind polistiren( hQrtii Oi tu%uri de curMPat
colorate( mem%rii grupului au reali-at %Mrci pentru Lregi& OiLregine& magni$ice. Nu era
decQt natural sM manevre-i %arca( relatQnd cQmpurile de acPiune ale unor poveOti cu lupte(
atacuri( pierderi Oi curse. 4entru a e7tinde Oi clari$ica $iecare $ante-ie a copiilor( unul
dintre terapeuPi a Lintervievat& $iecare %Miat( gQndind ca pentru un program de televi-iune.
5ceaOi procedurM interviu de 'ucat era de o%icei $olositM dupM o dramati-are sau dupM un
moment intens special pentru a a'uta copilul sM achi-iPione-e din 'oc o di$erenPiere a Ego-
ului Oi sM construiascM poduri de legMturM Oi graniPe RntMrite Rntre realitate Oi $ante-ie.
Nn mod original( ne-am aOteptat ca $iecare copil sM ROi arate pre$erinPa pentru o
modalitate sau alta. eOi aceasta era iniPial pentru cQPiva copii( la s$QrOitul mai multor luni
a devenit aproape imposi%il sa selecte-i clar o $ormM de artM Lpre$eratM& pentru $iecare
copil. Cel mai adesea( un copil ar Rncepe cu modalitatea cea mai con$orta%ilM pentru el(
dar pe masurM ce Ri creOte Rncrederea Oi interesul el va e7plora Oi Rncerca alte moduri de a
se e7prima.
4ro%lemele $recvente vor $i e7plorate Rntr-o $ormM sim%olicM Rn artM Oi mai tQr-iu
e7primatM Rntr-o $ormM dramatic. eOi doi dintre %MiePi par sM utili-e-e 'ocuri singulare
sau diadice cu marionete ca o modalitate de e7primare a sentimentelor( Rnainte ei pot $i
con$orta%ili Rn a reali-a Oi pMstra produse artistice( ma'oritatea mem%rilor grupului au
Rnceput cu arta Oi apoi s-au orientat pe dramati-are. Nn general( a avut loc o interacPiune
dinamicM cu am%ele modalitMPi individuale de e7presie Oi de lucru asupra con$lictelor.
Interviul artei Oi al dramei descris Rn povestea de mai sus a lui :att Oi a grupului a
ocupat un timp numeros. ramati-area Oi variantele sale de mai sus a $ost de multe ori o
pregMtire pentru o scenM de spital ulterioarM Rn care castrarea Oi alte teme au $ost mult mai
%ine 'ucate de cMtre grup. )iecare copil a utili-at structura dramatic pentru a 'uca propriul
con$lict. Bill( de e7emplu( era Lpe moarte de sete&( Rn timp ce 4ete a 'ucat un pacient
Lne%un&( sMl%atic( LalunecQnd de-o parte Rn interior& de la con$u-ia lui interioarM. :att(
care de data aceasta a lucrat asupra $uriei Oi $ricii sale( a $ost capa%il sM $ie un doctor
ama%il Oi altruist Rntr-o secvenPM de spital. BMiePii au e7perimentat pentru Rnceput pe unul
dintre terapeuPi( care avea %raPul rupt Rntr-o parte( nasul tMiat Oi reparat( stamacul scos
Rna$arM Oi chiar micul os din el .$ante-ia $alus( poate/ scos.
Ca Oi cele sugerate Rn $ragmentul de mai sus( Rn structura de interior a grupului era
posi%il pentru $iecare mem%ru individual sM lucre-e pe -onele parrticulare de con$lict( cQt
Oi Rntreg grupul sM lucre-e RmpreunM pe con$licte universale Oi RmpMrtMOite. :ontarea
piesei Rncura'a e7plorarea de alternative multiple Rn termeni de timp( spaPiu Oi de susPinere
pentru e7presia unor con$licte pe care copii au lucrat spre clari$icare Oi re-olvare.
Ba-Qndu-se Rn principal pe natura individualM a artei Oi pe natura dramei grupului(
ne-am aOteptat ca %MiePii sM lucre-e Rn individual Rn artM Oi Rn grup Rn dramM. :ai mult(
spre surpinderea noastrM Oi poate datoritM disponi%ilitMPii simultane a materialului Oi al
spaPiului de lucru Rn am%ele modalitMPi( a devenit curQnd aparent $aptul cM interacPiunea
individualM( diadicM Oi grupalM era posi%ilM Rn am%ele dintre cele douM arii.
Erau perioade cQnd copii lucrau singuri Rn artM( a%sor%iPi pro$und Rn activitatea lor0
erau Oi perioade cQnd cei individuali se anga'au Rn 'ocuri dramatice solitare( particulare cu
marionete. Copii ar lucra $recvent Rn artM Rn diade paralele sau diade cooperative sau Rn
piese dramatice0 Oi( la timp( toPi mem%rii grupului lucrau RmpreunM pe anumite sarcini
productive cooperative( ca o picturM muralM sau o construcPie muralM. "imilar( s-au
des$MOurat dramati-Mri spontane Oi ghidate Rn care $iecare mem%ru al grupului lua parte
Rntr-un mod care re$lecta cu adevMrat pMrPi de nevoi Oi gri'i.
!n Oir similar de interacPiuni s-au produs luQnd Rn considerare modul de $olosinPM
de cMtre %MiePi a celor doi terapeuPi. 5Oa cum %MiePii par sM $ie capa%ili sM utili-e-e pe
$iecare ca RnsoPitor( a'utMtor( o%servator sau protagonist( aOa sunt capa%ili sM se $oloseascM
de disponi%ilitatea adulPilor Rn multiple $eluri. 5m $ost surprinOi Oi intrigaPi sM descoperim
cM interacPiunile noastre ca terapeuPi cu grupul au $ost di$erite $aPM de alte e7perienPe din
trecut cu alte grupuri. Ne-am aOteptat( de e7emplu( la $aptul cM art-terapeutul va $uncPiona
cel mai adesea ca o $igurM autoritarM sau un Lpro$esor&( anga'Qnd Rntr-o relaPie de tip unu
la unu cu $iecare copil. 4e de altM parte( un drama-terapeut este cel mai adesea vQ-ut ca
un Lprieten de 'oacM&( pregMtit sM intre Oi sM se pre$acM Rn rolul unei sarcini cu copii Rntr-o
dramati-are( $iind Rn legMturM cu grupul ca Oi o unitate $uncPionalM. :ai mult spre
surprinderea noastrM( ne-am descoperit $iecare Rn parte pe noi RnOine $uncPionQnd Rntr-un
mod la un moment dat Oi Rntr-altul Rn altMdatM. )iecare Rn parte ne-am asumat am%ele
tipuri de roluri( relaPia noastrM cu copii alternQnd cu nevoile terapeutice de moment(
indi$erent dacM era $acilitator( participant( pro$esor sau ego o%servator.
:att( de e7emplu( a ieOit a$arM pentru a lucra singur la castel( pictQnd imagini Oi
$McQnd mMOti lui ;eorge Jashington- LtatMl PMrii noastre&- un sim%ol complet transparent
al tatMlui pentru el. CelMlalt sim%ol $avorit era un pirate- LCQrlig Negru& sau LBar%M
5l%astrM&- ce repre-intM impulsuri agresive Lrele& apropiate $igurii autoritare- care au $ost
dramati-ate Rntr-un ochi( un picior sau am%ele. ouM din primele desene ale lui :att(
$inali-ate Rntr-o OedinPM de diagnostic prin artM( au $ost cu L=alea )or'M&( cu un tun liniOtit
a$arM( Oi LBarca lui CQrlig Negru&. 5poi( :att a spus o poveste Rn care CQrlig Negru
Laproape& a avut piciorul muOcat de un rechin. Nn OedinPa sa de diagnostic dramatic(
gri'ile sale au $ost e7primate mult mai direct. El apoi a 'ucat multe poveOti Rn care o
vrM'itoare rMutMcioasM a $ost pedepsitM prin Rnchisoare Oi care apoi a $ost devoratM cu $urie
de cMtre marionetele %MiePilor. 5Oa cum :att a Rnceput Rn grup( el a e7plorat prin artM
$ante-ii Rn legMturM cu agresivitatea( lucrQnd singur la Oevalet. Nn luna a treia de grup( :att
a pictat o L%isericM Rn $lMcMri& care arMta clopotniPa distrusM0 la scurt timp dupM aceasta( el
a pictat douM avioane( unul mare Oi unul mic( prinse Rntr-o luptM violentM. Nn aceste
produse Oi poveOti( $uria lui :att la aceastM atotputernicM mamM( dorinPa sa am%ivalentM
de a ataca Oi de a se identi$ica cu tatMl( ca Oi cu $rica $aPM de puterile rM-%unMtoare ale
tatMlui sMu au $ost e7primate concludent.
Nn timp( totuOi( acest con$lict s-a mutat de la arta solitarM a Oevaletului la alte cMi
de e7presie( pentru ca :att sM repete sim%olic atacul Oi distrugerea $orPei puternice a
pMrinPilor. El ar ironi-a am%ii terapeuPi( spunQndu-ne LvrM'itori& Oi ver%ali-Qndu-Oi dorinPa
de a ne $ace Lsclavi&( luQndu-Oi un rol poruncitor Oi autoritar. Treptat( el a a'uns la cura'ul
sM se certe cu ceilalPi %MiePi Oi Rntr-o -i o luptM chiar a devenit una $i-icM. CQnd a $ost
sugerat cM poate cei doi luptMtori se pot lupta pe o hQrtie( cei doi au reali-at o picturM
muralM mare( avQnd desene Oi picturi cu avioane 9apone-e( ;ermane Oi 5mericane cu
intenPia unui rM-%oi Rn aer. Cum se luptau ei de-o parte Oi de alta( aerul era plin de
RmpuOcMturi Oi de sunete de luptM acompaniatoare. upM ce pictura muralM a $ost
terminatM( toPi %MiePii Oi-au preparat %om%e din plastilinM Oi strigQnd propria lor poveste
$antasmaticM asupra luptei ce s-a dat( au lMsat sM piardM printr-o ploaie de gloanPe(
Rndreptate spre pictura muralM( %ara'e dupM %ara'e.
5Oa cum se RntQmplM Rntotdeauna( toPi ceilalPi %MiePi au $ost RmplicaPi Rn acest
con$lict RmpMrtMOit. CQnd lupta s-a Rncheiat( ei s-au retas cMtre masa cu gustare pentru a-Oi
umple nevoile $i-ice cu mQncare. NncM RncQntaPi pe seama dramati-Mrii( %MiePii au $ost
intervievaPi ca Oi Lsu$lete supraviePuitoare& Rntr-un rM-%oi teri%il. :att( %ineRnPeles( s-a
identi$icat cu ;eorge Jashington Oi a relatat versiunea sa asupra con$lictului. intr-o
datM( Rn ecoul unui sunet $MrM legMturM de a$ara camerei( supraviePuitorii au sMrit spontan
su% masM( strigQnd( LRaPMS :ai este un avion rMmas Oi ne %om%ardea-MS& Nn $ante-ia lor
proprie rM-%unMtoare a agresiunii( un %Miat Oi-a pierdut piciorul( altul capul( iar altul
.:att/ arma. !n terapeut a $ost $orPat Rn 'oc Rn serviciul unui medic care a re$Mcut magic
pMrPile distruse ale corpului. Rapid( %MiePii s-au Rntors la luptM Oi( punQnd la loc ultimele
piese din picture muralM( au %om%ardat duOmanul din nou( spunQnd cM ei( Ltre%uie sM
prindM ultimul avion al duOmanului&. upM rM-%oi( terapeuPii au decorat %MiePii cu
medalioane reali-ate spontan pentru cura'ul lor Rn luptM( pentru ca %MiePii sM vor%eascM Oi
sM RmpartM emoPii asupra ceea ce a%ia s-a RntQmplat.
:ai mult pe ascuns( natura grupului pare sM stimule-e proiecPii variate asupra
terapeuPilor( Oi 'ocul unor comportamente Ldramati-ate& trans$erate. Ca Oi copii care au
retrMit amintiri din trecut Oi Oi-au e7plorate sentimentele Oi impulsurile( erau adesea
RnclinaPi sM dramati-e-e relaPia trans$erenPialM( prelungind mai departe e7plorarea
$ante-iei. 5st$el( spre e7emplu( cQnd :att a Rnceput sM simtM dulceaPa puterii Rn 'ocul
dramatic ca ;eneralul Jashington( s-a pretins a $i omnipotent Oi ordonRnd terapeuPilor(
spunQnd( L"clavi( aducePi-mi casetaS& sau L=ino aici( domniOoarMS&. :ai tQr-iu( 'ucQndu-l
pe :oO CrMciun Rntr-o dramati-are spontanM( i-a spus terapeutului cM este LpMpuOa& lui(
su% puterea lui Oi cM tre%uie sM $acM tot ceea ce el Ri comanda.
OdatM ce copii au RnvMPat sM ROi asume roluri Oi sM le 'oace( ei adesea aleg sM ne
relate-e pe aceastM cale dramatic pentru cM serveOte nevoilor lor $oarte %ine.ele $ac
posi%ilM( desigur( o mare $le7i%ilitate din partea terapeutului( care poate 'uca rolurile
sta%ilite Oi le poate discuta ulterior sau poate rMspunde therapeutic Rn conte7tual
persona'ului sMu .spre e7emplu( LRPi place sM $aci pe Oe$ul cu mine( nu-i aOa*/ sau ca sinele
sMu real .LacM poPi Rntr-adevMr sM $ii un Oe$ atQt de puternic( ce altceva Rmi coman-i sM
mai $ac*&/. 5ceastM cale dramati-atM de lucru Rm%ogMPeOte e7perienPa pentru copil Oi o$erM
oportunitMPi multiple de a e7plora con$lictele emoPionale( ca $iecare copil care se schim%M
de la unul la altul( de la un adult la altul( LlucrQnd asupra& Rn am%ele modalitMPi. 4entru cM
acolo erau doi terapeuPi( era posi%il ca unul dintre ei sM $ie implicat Rn 'oc Rn tremenii pe
care copilul Ri dicta( Rn timp ce celMlalt $uncPiona ca ego o%servator. Cel care a participat
nu a Rncercat sM in$luenPe-e 'ocul dar urmat de Rndrumarea copilului daca pMrea sM $ie
therapeutic asemMnMtoare0 celMlalt era ast$el li%er sM o%serve( sM comente-e sau sM
interacPione-e dacM era necesar.
6a $el ca Oi varietele $orme de artM care par sM $ie complementare Oi ca Oi copii ce
par capa%ili sM le $oloseascM pe $iecare Rn parte Oi pe noi( aOa utilitatea terapeuticM a
activitMPii a $ost intensi$icatM de discuPia de dupM 'oc. 5ceste conclu-ii discutate asupra
gustMrii Rn 'urul mesei erau esenPiale pentru a a'uta copilul sM integre-e procedura
activitMPii. Nn timp ce a avut loc o minunatM Rnvoire a RmpMrPirii de sentimente pe durata
'ocului( apro7imativ ultima 'umMtate de orM din $iecare Oi o 'umMtate de orM din OedinPM
erau $olosite pentru a a'uta %MiePii sM se centre-e asupra RnPelesurilor a ceea ce s-a
RntQmplat acolo Oi sM ver%ali-e-e sentimente Oi RnPelesuri. 5rtele sunt puternice
instrumente ce stimulea-M regresia .ritm care cQteodatM tre%uie controlat de cMtre
terapeut/ Oi a'utatM Rn descoperirea Oi e7primarea con$liectelor. 5ctivitMPile de discuPie de
la s$QrOit( prin urmare( sunt o parte integral Oi vitalM a procesului therapeutic( prin care
copii sunt a'utaPM sM $oloseascM ceea ce au $Mcut .artM/ sau reali-at .dramM/( utili-Qndu-le
pe amQndouM ca pe un mi'loc de insight( comunicare ver%al Oi schim%are.
5st$el( $acerea Oi reli-area care au servit pentru complinirea $iecMreia Rn parte ca Oi
instrumente e7presive disponi%ile( au $ost ele Rnsele intensi$icate prin discuPie.
"uspendarea principiului realitMPii care s-a produs de-a lungul timpului creativitMPii
artistice sau dramatice a $ost RnlocuitM printr-o consideraPie a activitMPii Rn lumina realitMPii
curente( trecutesau viitoare a copilului. Nu numai cM a vut loc RmpMrtMOirea de an7ietMPi(
dorinPe Oi $rici ce a'utM copilul sM alunge de-ilu-ia unicitMPii0 cQt Oi di$erenPierea dintre
acPiunile reale Oi $antasmatice dM posi%ilitatea copiilor sM RnvingM cu stMpQnire impulsurile
lor ca Oi cQnd ar $i cQOtigat cu spor stMpQnitor asupra mediei Oi instrumentelor celor douM
$orme de artM.
CONC6!GII
Ba-Qndu-ne pe munca raportatM aici( noi am $olosit ulterior aceleaOi demersuri cu
un grup de adolescenPi de am%ele se7e cu re-ultate similar surprin-Mtoare. E7perienPele
cu aceste grupuri ne-a RnvMPat cM este posi%ilM o com%inaPie de succes a douM sau mai
multe modalitMPi de artM Oi Rn $apt pot re-ulta Rn e7tensia Oi Rm%ogMPirea pentru am%ii
lucrMtori Oi copii. )iecare terapeut a RnvMPat unul de la altul( iar e7perienPa a a$ectat Oi
modi$icat permanent stilul nostru individual de lucru( lMrgind armamentul nostru de
media( instrumente( tehnici( chiar Oi stil.
6Mrgind Oirul de posi%ilitMPi vala%ile pentru copii a $ost posi%il pentru $iecare
individual tipul de L%alanPM dinamicM& descrisM de Jol$ Rntre activitMPi sociale ca drama
Oi un Ltimp matur& cum este posi%il Rn artM. 5m $acilitate utili-area di$eritelor pentru
di$erite scopuri e7presive( punQnd la socotealM distincPiile dintre copii la $el de %ine ca Oi
$aptul cM L$iecare activitate proiectivM nonver%al are propriile avanta'e Oi limite&. Nn acest
grup( copiii au $ost Rncura'aPi sM treacM li%eri de la o modalitate la alta( e7primQndu-se pe
sine Rn di$erite $eluri acordQndu-Oi interiorului lor Rndemnuri( treptat( Rn timp(
e7ternali-Qnd Oi lucrQnd asupra di$icultMPilor lor. Nn perioade potrivite( arta era $olositM Rn
serviciul dramei Oi drama era utili-atM Rn serviciul ego-ului. E7perienPa noastrM cu acest
grup sugerea-M $aptul cM este arti$icialM reali-area unor distincPii( crearea de graniPe Oi
limitarea e7perienPei la o modalitate Rn toate timpurile. Nntr-o oarecare mMsurM ( pare
natural Oi Ldrept& sM permiPi copiilor sM urme-e impulsurilor lor pentru e7primarea de sine
Rntr-o varietate de moduri.
3. REG!:5T
5ceastM lucrare discutM planul( raPional( Oi procesul unei de terapii de grup de tin
art-dramM( condusM de un art-terapeut Oi de un drama-terapeut Rn Rndrumarea clinicM a
copilului. "unt evidenPiate di$erenPele Oi similitudinile teoretice Oi practice dintre
demersurile Oi 'ocurile terapiei tradiPionale Oi sunt discutate Rn detaliu e7pectaPiile Oi
supri-ele ce au re-ultat din Rm%inarea acestor douM $orme e7presive.
;rupul de art-dramM( compus din Oase %MiePi de vQrstM latentM( s-a RntQlnit un an.
!tili-Qnd li%er cele douM modalitMPi( participanPii s-au anga'at Rn 'ocuri sim%olice Oi
$antastice de o intensM naturM care au $ost de $olos Rn e7ternali-area Oi lucrul asupra
di$icultMPilor lor. 5utorii au conchis cM pentru a $ace disponi%ilM o varietate de $orme
e7presive artistice( posi%ilitMPile terapeutice sunt mMrite Oi intensi$icate( re-ultQnd Rntr-o
e7perienPM Rm%ogMPMitM pentru am%ii copii Oi terapeuPi.
NOTE E "!B"O6
1. E. :arine( E. C. Ir>in( Oi :. 5ddis( L)ante-ie Oi Realitate IntegratM prin 5rte
E7presive Oi 6ucru Rn ;rupul "ocial& .6ucrare pre-entatM la Con$erinPa
NaPionalM pe 6ucru asupra ;rupurilor( Chicago( III.( 1FAE/.
1. 6. B. :urphy( <i colab., Personalitatea la copii mici, 1 vol.( .Ne> Ior#+ CMrPi
)undamentale(1F5@/0 9. 6. espert( LO :etodM pentru "tudiul ReacPiilor
4ersonalitMPiila Copii 4reOcolari prin anali-a 9ocului lor&( ,urnalul de
Psi(ologie =, nr. 1A .1F3E/.
2. "usan Isaacs( #ez*oltarea $ocial> la Copii Tineri .6ondra+ Routledge Oi
?egan 4aul( 1F22/0 R. ;ri$$iths( ;n $tudiu despre Imagina?ie @n Copil>ria
Timpurie .6ondra+ Routledge Oi ?egan 4aul( 1F25/0 R. Dartley( 6. )ran# Oi R.
;oldenson( An?elegBnd ,ocul Copiilor .Ne> Ior#+ 4resa !niversitMPii
Colum%ia( 1F5A/.
3. :. Ram%ert( Copii @n Conflict .Ne> Ior#+ 4resa !niversitMPii InternaPionale(
1F3F/0 6. Bender( cola%.( Te(nici Psi(iatrice la Copil ."pring$ield( III.+
Charles C. Thomas( 1F51/0 :argaret 6o>en$eld( ,ocul @n Copil>rie( a doua
EdiPie TtiinPi$icM tipMritM .Ne> Ior#+ Jiley( 1F@A/.
5. R. D. 5lschuler Oi 6. J. Datt>ic#( Pictura <i Personalitatea( ed. rev.
.Chicago+ 4resa !niversitMPii din Chicago( 1F@F/.
@. T. R. :cNaught Oi C. 5. ;oldstein( L:u-ica( :iOcarea Oi 5rta Rn Tratamentul
"chi-o$reniei Cronice(& Rn Psi(iatrie <i Art>( 1( ed. I. 9a#a% .Ne> Ior#+ ".
?arger( 1F@B/( p. 112-210 R.( 6. 9en#ins Oi E. Bec#h( Legete de :arionete Oi
Reali-are de :MOti ca :edie de 6ucru cu Copii(& ,urnalul de !rtoPsi(iatrie
American 11 .1F31/+ 1F3.
A. =irginia :. 57line( Terapia prin ,oc .Cam%ridge( :ass.+ Riverside( 1F3A/0
Clar# :ousta#as( Psi(oterapie cu Copii% Rela?iile Existen?iale .Ne> Ior#+
Ballantine( 1F5F/.
B. ;isela ?onop#a( "ucrul @n rupul $ocial% un Proces de A-utor .Engle>ood
Cli$$s( N.9.+ 4rentice-Dall( 1F@2/.
F. 5. I. Ra%in Oi :. R. Da>orth( eds.( Te(nici Proiecti*e cu Copii .Ne> Ior#+
;rune Oi "tratton( 1F@E/( p. 1E0 9. 5. Ru%in( L!n Interviu de iagnostic prin
5rtM(& ,urnalul de Ar1Psi(oterapie Interna?ional & .1FA2/+ 210 E. C. Ir>in Oi
:. "hapiro( L:arionetele ca TehnicM iagnosticM Oi TerapeuticM(& Rn
Psi(iatrie <i Art>, 7. Ed. I. 9a#a% .Ne> Ior#+ ". ?arger( 1FA5/.
1E. Jerner Jol$$( Personalitatea Copilului Pre<colar .Ne> Ior#+ ;rune Oi
"tratton( 1F3@/( p. 1B1.
11. 5.;. Jolmann( LConsideraPii iagnostice Oi Terapeutice pe 5ctivitMPi
4roiective Nonver%ale cu Copii(& Rn Psi(oterapia Copilului( ed. :. R.
Da>orth .Ne> Ior#+ CMrPi )undamentale( 1F@3/( p. 22E.
1olnar Iuliana &lena+ pag.,))-,)H
R5:5TIG5RE5 4O=E"TIRII IN 4"IDOTER54I5
CO4I6!6!I
Richard 5. ;ardner
1. TEHNICA POVESTIRII MUTUALE
in povestile pe care le spune copilul( terapeutul poate e7trage insight-uri
valoroase privind $rustrarile( mecanismele de aparare si con$lictele interioare ale
copilului.
4ovestile spuse de copii sunt( in general( mai putin di$icil de anali-at decat visele(
asociatiile li%ere si alte produse speci$ice adultului. i$icultatile $undamentale cu care se
con$runta copilul ii sunt e7puse clar terapeutului( cu mai putin din o%scuritatea(
distorsiunile si repre-entarile eronate( caracteristice pre-entarilor adultului. 4ro%lema
esentiala a terapeutului care lucrea-a cu copii este cum sa $oloseasca insight-urile
copilului intr-o maniera terapeutica.
Tehnicile descrise in literatura contemporana de psihoterapie si psihanali-a sunt(
in cele mai multe din ca-uri( o incercare de a solutiona aceasta pro%lema. !nele se
%a-ea-a pe presupunerea( imprumutata din modelul psihanalitic al adultului( ca
trans$ormarea continuturilor inconstiente in continuturi constiente este un proces( prin el
insusi( terapeutic. in propria mea e7perienta( putini copii sunt interesati sa devina
constienti de procesele lor inconstiente( $iind lasati sa utili-e-e singuri aceste insight-uri
intr-o maniera terapeutica.
In orice ca-( copiilor le place atat sa spuna povesti( cat si sa le asculte. in
moment ce spunerea povestilor este una din modalitatile de comunicare $avorite ale
copiilor( m-am intre%at daca nu cumva( comunicand cu copilul in acelasi mod n-ar putea
$i $olositor in terapia copilului. E$icienta spunerii povestilorin impartirea si transmiterea
valorilor si insight-urilor este dovedita si de universalele si clasicele mituri( $a%ule si
legende.
in aceste o%servatii si consideratii am de-voltat Tehnica 4ovestirii :utuale( o
solutie propusa la dilema cum sa utili-am povestile copiilor in cadrul terapiei. In aceasta
metoda( copilul spune primul o poveste0 terapeutul $ace ipote-e privind continutul
psihodinamic al povestirii si apoi( spune si el o poveste. 4ovestea spusa de terapeut
contine aceleasi persona'e din povestea copilului( intr-un spatiu asemanator( dar el
introduce adaptari si re-olvari mai sanatoase la con$lictele pre-entate de copil in povestea
sa. in moment ce vor%este lim%a'ul copilului( terapeutul are o %una sansa de ,a se $ace
au-it& de copil. In acest ca-( se poate spune ca interpretarile terapeutului ocolesc
constientul( $iind primite direct de inconstient. Copilul nu este impovarat cu interpretari
psihanalitice( care oricum sunt de neinteles pentru el. e asemenea( tre%uie evitate
con$runtarile directe( an7iogene( reminiscente ale e7perientelor copilului cu parintii sau
pro$esorii. In ultimul rand( introducerea umorului si a dramati-arii cresc interesul si
placerea copilului( si implicit( receptivitatea sa. Ca unealta terapeutica( aceasta metoda
este $olositoare in ca-ul copiilor care spun povesti( dar care pre-inta putin interes in a le
anali-a. 5ceasta metoda nu este o teraie in sine( ci mai degra%a o tehnica a$lata in dotarea
terapeutului.
Structura de baza a metodei
esi desenele( papusile( marionetele si alte 'ucarii sunt principalele modalitati in
'urul carora se contruiesc povestile in terapia copilului( acestea adesea restrictionea-a
povestirea copilului sau o directionea-a in directii speci$ice. Inregistrarea( $ie video( $ie
audio( nu are aceste de-avanta'e0 in ca-ul sau( campul vi-ual nu este contaminat de
stimuli care sa distraga atentia. 5ceeasi metoda poate $i intre%uintata( in $unctie de ca-( si
cu a'utorul papusilor( cu%urilor( desenelor sau a altor materiale de 'oc.
Eu incep intre%and copilul daca i-ar placea sa $ie oaspetele de onoare al unei
emisiuni T= in care se spun povesti. aca este de acord( putini $iind cei care re$u-a
onoarea( pornesc inregistrarea si incep+
6una dimineata baieti si feteC 6ine ati *enit, *a spun inca o data, la emisiunea
tele*izata a doctorului ardner 'In*enteaza o po*este). #upa cum bine stiti cu totii, in
aceasta emisiune in*itam copii ca sa *edem cat de bine stiu ei sa in*enteze po*esti.
E*ident, cu cat exista mai multa a*entura si emotie intr1o po*este, cu atat mai
interesanta *a parea ea oamenilor care ne pri*esc acum din fotoliul plasat in fata
tele*izorului. Acum, sa stiti ca este impotri*a regulilor sa se spuna po*esti despre lucruri
pe care le1ati citit, *azut in filme, la tele*izor sau despre lucruri care intr1ade*ar *i s1au
intamplat *oua sau *reunei cunostinte de1a *oastre.
Ca toate po*estile, po*estea *oastra trebuie sa aiba un inceput, o sec*enta de
mi-loc si o inc(eiere. #upa ce ati in*entat po*estea, ne *eti spune si morala ei. $tim cu
totii ca orice po*este buna are si o morala in final.
$i acum, fara sa mai intarziem, *a *oi prezenta baiatul2fata care se afla cu noi
astazi in premeiera. +e poti spune numele tau, tinere ca*alerD
5poi( ii pun copilului o serie de intre%ari scurte( la care se poate raspunde cu un
singur cuvand sau cu propo-itii scurte( cum ar $i varsta( unde locuieste( in ce clasa este(
cine este invatatorul<invatatoarea lui<ei. 5ceste intre%ari ,usoare& au rolul de a diminua
an7ietatea copilului si il $ac sa se simta mai putin tensionat in $ata temelor nestructurate
pre-ente in inventarea povestii. 5n7ietatea se mai diminuea-a pe parcurs( cand copilul isi
aude pe $undalul inregistrarii propria voce( lucru care pe cei mai multi copii ii incanta.
5poi( copilului i se spune+
Acum ca am aflat si noi cate*a lucruri despre tine, suntem cu totii nerabdatori sa
auzim po*estea pe care o ai pentru noi astazi.
In acest punct( ma'oritatea copiilor( intra direct in povestire( desi cativa simt
nevoia sa isi ia un timp de gandire. Eu pot o$eri aceasta pau-a0 daca pau-a este ceruta de
copil( o o$er garantat. E7ista unii copii pentru care aceasta pau-a nu este su$icienta dar
care( cu toate acestea( vor sa incerce. In ast$el de situatii( copilului i se spune+
;nii copii, mai ales daca apar pentru prima data in emisiune, intampina
dificultati in a se gandi la o po*este, dar cu putin a-utor din partea mea, se *or descurca
minunat. .ulti copii nu1si dau seama ca sunt milionae de po*esti in capul lor, de care ei
n1au (abar. #ar eu cunosc o modalitate prin care putem scoate afara cate*a dintre ele.
Vrei sa te a-ut sa scoti afara din cap o po*esteD
:a'oritatea copiilor sunt de acord cu asta. 5poi( continui+
6ine. ;ite cum functioneaza. Incep eu po*estea si, cand arat cu degetul spre tine,
tu spui exact ce1ti trece prin minte in momentul ala. Apoi o sa *ezi cat de usor este sa
in*entezi o po*este. 6ine. $a incepem. A fost odata ca niciodata, demult, demult, un
taram indepartat, departe, departe, dincolo de munti, dincolo de desert, dincolo de
ocean, unde locuia...
5rat cu degetul spre copil si sunt e7ceptii rare copii care nu completea-a
propo-itia cu cel putin un cuvant in acest punct. aca( de e7emplu( cuvantul pe care il
spune copilul este catel( eu spun+ ,"i catelul....& si arat din nou cu degetul spre copil.
!rmaresc a$irmatiile copilului( pe care le complete- cu ,"i atunci...& sau ,!rmatorul
lucru care s-a intamplat a $ost...& )iecare a$irmatie $acuta de copil este urmata de
introducerea unor conectori sau a unor indicatii( pentru a im%ogati urmatoare a$irmatie-
atat si nimic mai mult. Introducerea unor $ra-e sau cuvinte speci$ice impiedica scopul
terapeutului de a catali-a productia copilului( creata din propriul sau material si de a-i
sustine continuitatea( dupa cum este necesar.
5cesta a%ordare este su$icienta pentru a a'uta ma'oritatea copiilor sa treaca peste
orice o%stacol care ii impiedica sa invente-e o poveste. Cu toate acestea( daca nu se
dovedeste a $i su$icient( cel mai %ine este sa se renunte la activitate $ara reprosuri
ascunse( cum ar $i+ ,Ei( se pare ca asta-i nu este cea mai %una -i pentru a inventa povesti.
4oate mai incercam alta data&. In timp ce copilul se anga'ea-a in spunerea povestii( eu
imi iau cateva notite( care nu numai ca ma a'uta in anali-area povestii( ci repre-inta si o
%a-a pentru mine. 6a s$arsitul povestii( dupa ce copilul spune si morala( ii pot pune
inre%ari despre anumiti itemi din poveste. "copul este sa o%tin detalii suplimentare( care
sa ma a'ute sa inteleg mai %ine povestea. 4rintre intre%arile tipice se numara+ ,4estele din
povestea ta era %aiat sau $ata*&( ,e ce era vulpea atat de suparata pe capra*& sau , e ce
a $acut ursul asta*& aca copilul are e-itari in a spune morala povestii sau sustine ca nu
e7ista o morala( de o%icei ii spun+ ,Cum( o poveste $ara morala* Orice poveste %una are o
oarecare lectie sau morala.& :orala pe care sta%ileste copilului dupa cele spuse de mine(
este adesea relevanta in mod semni$icativ pentru $undamentul psihodinamic al povestii.
6a copiii mai mici( conceptul de morala poate $i inlocuit cu cel de lectie. "au( copilul
poate $i intre%at+ ,Ce am invatat noi din aceasta poveste*&
5poi( eu spun de o%icei+ ,5sta a $ost o poveste $oarte
%una<neo%isnuita<interesantaS& Copiilor care e-ita la inceput( le spun in acest moment+ ,"i
tu care credeai ca nu esti $oarte %un la a inventa povestiS&
!lterior( opresc inregistrarea si imi pregatesc si eu povestea. esi( in general(
povestea copilului este mai usor de inteles decat visul adultului( anali-a celor doua
urmea-a principii similare.
Fundamentele analizei povestii
Initial( incerc sa determin care $igura sau $iguri din poveste il repre-inta pe copil
si care pe oamenii semni$icativi din mediul sau. Este important sa se ia in considerare
$aptul ca doua sau mai multe $iguri pot repre-enta diverse $atete ale aceleiasi persoane.
e e7emplu( in poveste pot e7ista ,cainele %un& si ,pisica rea&( care tre%uie privite mai
degra%a ca $orte con$lictuale a$late in interiorul aceluiasi copil. O multime de alte $iguri
similare pot sim%oli-a elemente puternice din interiorul aceleiasi persoane. e e7emplu(
un tata ostil poate $i repre-entat printr-o cireada de taur in $uga. Roaiele de creaturi mici(
cum ar $i insecte( viermi( soareci sim%oli-ea-a adesea comple7e inaccepta%ile( reprimate.
)igurile rau$acatoare pot repre-enta ostilitatea reprimata a copilului si proiectata in
e7terior sau( ele pot $i o a$irmatie sim%olica a ostilitatii unei $iguri importante din viata
sa. !neori( am%ele mecanisme $unctionea-a simultan. In povestea unui copil( aparea un
leu amenintator( care il repre-enta pe tatal sau ostil( insa leul a devenit si mai amenintator
prin propria ostilitate a copilului( reprimata si proiectata in acelasi leu. 5cest e7emplu
ilustrea-a unul din motivele pentru care copiii isi vad parintii ca $iind mai rau$acatori
decat sunt ei in realitate.
4e langa clari$icarea importantei sim%olice a $iecarei $iguri este( de asemenea
important de va-ut care sunt atmos$era si cadrul general al povestii si ce transmit ele.
5m%ianta este placuta( neutra sau inspaimantatoare* 4ovestile care se des$asaoara intr-o
tundra inghetata sau in locuri i-olate sugerea-a ceva complet di$erit $ata de povestile care
se derulea-a chiar in casa copilului. Reactiile emotionale ale copiilor in timpul povestirii
sunt si ele semni$icative in intelegerea sensului povestii. !n copil de 11 ani car imi
spune( cu o tonalitate lipsita de emotie( despre moartea prin cadere a unui alpinist ii
de-valuie nu numai sentimentele ostile( ci si $aptul ca si le reprima. Elementele atipice
tre%uie neaparat separate se stereotipii si de elementele speci$ice varstei copilului care
apar in poveste. 4rimele poate $i revelatoare( in timp ce ultimele rareori sunt ast$el.
6uptele intre co>%oy si indieni con$era rareori date semni$icative( dar cand se$ul tri%ului
isi sacri$ica propriul $iu -eilor intr-un ritual de rugaciune pentru a o%tine victoria
impotriva omului al%( o%tinem in$ormatii importante cu privire la relatia copilului cu tatal
sau.
In cele din urma( povestea se poate preta unui numar mare de interpretari
psihodinamice. Ceea ce ma a'uta sa selecte- tema cea mai pertinenta pentru copil in acel
moment particular este morala sau titlul.
upa ce ma intre%+ ,Care ar $i re-olvarea mai adecvata sau adaptarea mai matura
la povestea spusa de copil*&( cree- si eu o poveste proprie. 4ovestea mea implica acelasi
persona'e( aceeasi atmos$era si aceeasi situatia initiala ca si in povestea copilului( dar are
o re-olvare mai adecvata a celor mai importanta con$licte. In crearea povestii mele(
incerc sa asigur copilului mai multe alternative. Comunicarea in care copilul nu este
inro%it de pattern-urile sale nevrotice este vitala. Terapia tre%uie sa deschida noi drumuri(
care nu au $ost luate in considerare de copil in schema sa de gandire. Ea tre%uie sa a'ute
copilul sa devina constient de multitudinea optiunilor care sunt ii sunt disponi%ile( pentru
a le inlocui pe cele inguste si autodistructive alese de el. :orala mea este o incercare de a
su%linia in continuare re-olvarea adecvata pe care am inclus-o in poveste. aca( in timp
ce eu in spun povestea( copilul mani$esta un interes pro$und sau arata semne de an7ietate(
care se poate mani$esta prin nervo-itate sau hiperactivitate( atunci stiu ca povestea mea ,a
a'uns unde tre%uie&. 5semenea indicatori clari( care arata cat de relevanta este povestirea
terapeutului nu apar insa intotdeuna.
upa ce spun morala povestii mele( opresc inregistrarea si intre% copilul daca ar
vrea sa auda .si sa vada( atunci cand $olosesc si inregistrarea video/ ce s-a inregistrat.
=i-ionarea sau ascultarea emisiunii in care copilul a participat il e7pune pe acesta( inca o
data la mesa'ul pe care terapeutul doreste sa i-l transmita.
5titudinea terapeutului are o in$luent si su%tila( dar semni$icativa asupra a%ilitatii
copilului de a spune o poveste. In mod ideal( atitudinea acestuia ar tre%ui sa $ie una de
anticipare placuta atunci cand copilul isi derulea-a povestea si de surprinsa de-amagire
atunci cand copilul nu reuseste sau nu doreste sa spuna o poveste. Copilul isi doreste sa
$ie acceptat de persoanele semni$icative din viata lui si( daca s-a creat o relatie terapeutica
productiva( el va incerca sa se con$orme-e asteptarilor terapeutului. In$luenta pe care
grupul $ormat din persoanele de aceeasi varsta cu copilul o are asupra sa este de
asemenea importanta. aca copilul capata impresia ca toata lumea spune povesti cand se
duce in vi-ita la terapeut( atunci este mult mai pro%a%il ca el sa intre in 'oc. !ltimul $actor
si pro%a%il cel mai important in a determina implicarea voluntara a copilului este
aprecierea ca ceea ce ii comunica terapeutul ii este de $olos si are un sens pentru el. aca
raspunsurile terapeutului isi ating $recvent tinta( adica sunt relevante adesea pentru
pro%lemele si situatia copilului( cel mai pro%a%il( copilul va deveni captivat de 'oc .spun
relevante adesea pentru ca este irational sa ne asteptam ca un terapeut va intelege
intotdeuna clar povestea copilului/.
2. DRAMATIZAREA COMUNICARILOR TERAPEUTICE
6a $el cum tehnica 4ovestirii :utuale s-a de-voltat din o%servarea placerii
naturale cu care copiii spun povesti( ideea dramati-arii lor s-a nascut din o%ervarea
$aptului ca cel mai des( copiii aproape automat .si uneori $ara macar sa-si aminteasca/
gesticulea-a( personi$ica( intonea-a si pun in scena secvente in timp ce povestesc. 5m
descoperit ca atunci cand am introdus aceste elemente teatrale( copilul a devenit mai
implicat in povestea mea si mai receptiv la mesa'ul acesteia. Initial( am introdus
elementele dramatice in mod trecator( permitandu-i copilului sa $aca ceea ce ii venea sa
$aca in timp ce eu imi spuneam povestea0 ulterior( am $ormali-at procesul( invitand
copilul sa puna in scena povestirile noastre( dupa ce le-am terminat amandoi de spus+
,5m o idee gro-avaS Dai sa inventam o piesa de teatru pe %a-a povestilor noastre. Cine
vrei sa $ii( lupul sau vulpea*& Cateodata o invitam si pe mama si $ratii copilului sa ni se
alature. "e poate o%serva in aceasta situatie( un alt mod in care mama poate interveni intr-
o maniera $olositoare in terapia copilului .!neori( este necesar sa incura'am putin
mamele in a-si depasi ,teama de scena&/. esigur( insusi terapeutul tre%uie sa $ie
su$icient de $le7i%il pentru a se implica in varietatea %u$oneriilor necesare pentru o
,repre-entatie de succes&. Terapeutul tre%uie sa ai%a li%ertatea de a se rostogoli pe podea(
imita diverse animale etc. Tre%uie sa ai%a a%ilitatea de a $i in acelasi timp director(
coreogra$( scriitor si actor. Este posi%il ca terapeutul sa $ie nevoit sa isi asume mai multe
roluri in cadrul aceleiasi scenete si sa treaca rapid de la un rol la altul. 5st$el de schim%ari
de roluri nu par a-i deran'a pe copii si nici a le reduce implicarea in piesa sau %ucuria( la
$el cum nu ii deran'ea-a nici terapeutul-su$leur( care mai sopteste replicile persona'elor
pentru a asigura derularea adecvata a scenetei.
Terapeutul care poate crea alaturi de copil asemenea repre-entatii scenice are la
dispo-itie un instrument $oarte valoros. Bucuria pe care o resimte copilul in urma acestor
repre-entatii este imensa. In consecinta( poate servi la antrenarea copilului in intregul
proces terapeutic. In plus( aceste dramati-ari im%ogatesc comunicarea terapeutica.
:esa'ul este transmis nu numai ver%al( ci si nonver%al( printr-o varietate de stimuli $i-ici(
#ineste-ici( vi-uali( tactili si uneori( chiar si ol$activi si gustativi. O asemenea e7punere
multisen-oriala creste nespus sansele terapeutului de ,a se $ace au-it& si a'uta imens ca
mesa'ul sa a'unga ,in pro$un-ime&.
3. EXEMPLE CLINICE
George
;eorge este un%aiat de B ani si 'umatate( cu dis$unctii cere%rale minime. esi
poate scrie si citi la nivelul clasei a treia( din punct de vedere social( $unctionea-a speci$ic
varstei de 5-@ ani. 4re-inta un de$icit de coordonare( este hiperactiv si de-inhi%at. "e
pre-inta( de asemenea( si cu un de$ect de vor%ire. Nu isi poate concentra atentia pentru
mult timp si provoaca distrugeri la scoala si acasa. Imaturitatea sa este intensi$icata de
comportamentul supraprotector al mamei sale. e la inceputul tratamentului( si-a
mani$estat asteptarea de a $i vindecat ca prin magie.
"pre s$arsitul celei de-a doua luni de tratament( ;eorge a spus o poveste despre un
%aiat care a $ost trans$ormat in rata. In timp ce macane( rata cauta o -ana %una care sa il
trans$orme inapoi in %aiat cu %agheta sa magica. Brusc( se trans$orma intr-un cal care( la
$el ca si rata o asteapta pe -ana cea %una. upa o perioada in care se ascunde de -ana cea
%una( timp in care se trans$orma succesiv din cal in rata( este trans$ormat intr-un $inal
inapoi in %aiat. In timp ce si-a e7pus povestea( ;eorge a gesticulat $recvent si chiar a
creat mici cantecele din macanitul ratei si neche-atul calului( in timp ce o cauta pe -ana
cea %una.
Ce cred eu este ca ;eorge se repre-inta pe el prin rata( aceasta repre-entare
coreland cu de$ectul sau de vor%ire( dar si cu stima de sine sca-uta. 4ovestea lui ii o$era o
trans$ormare magica intr-un statut mai accepta%il de $iinta umana ca si incercare de a
scapa de de$ectul de vor%ire. Calul are un scop similar cu al ratei( $iind tot un animal
in$erior( cu o comunicare primitiva. Nu am inteles e7act con$u-ia trans$ormarilor din rata
in cal si invers si ascunderea de -ana cea %una. Cu toate acestea( am inteles cu claritate
elementul tratamentului-magic din poveste si m-am concentrat pe el in povestea mea.
In povestea mea( in mod similar( rata cauta o -ana %una cu o %agheta magica. Ca
si in povestea lui ;eorge( rata din povestea mea canta ca ratele+ ,:ac( macS Imi doresc sa
intalnesc o -ana %unaS& ;eorge mi s-a alaturat in timp ce ma uitam de 'ur impre'urul
camerei( strigand-o pe -ana cea %una.
"ali :elinda 8 pag. 15A-1@@
5vusese loc o punere Rn scenM $oarte energicM Oi tensionatM( pe tema sicrielor Oi a
sta$iilor cMutMtoare de rM-%unare. Nn $inal sta$ia a $ost Rn$rQntM de terapeut ( cMruia Ri $usese
atri%uit rolul unui poliPist. Nn acest punct Evan a Rnceput sM arate multM cMldurM $aPM de
terapeut( nu se grM%ea sM plece la s$QrOitul OedinPei Oi Rl Rm%rMPiOa Oi la plecare Oi la sosirea
Rn ca%inet mani$estQndu-Oi nerM%darea de a primi urmMtoarea vi-itM a asistentului social
care Rl aducea. Nn timpul petrecut RmpreunM devenise mult mai comunicativ Oi deschis.
irecPia sesiunilor s-a schim%at( el po-iPionQndu-se Rn eul de soPie iu%itoare Rn cadrul unei
cMsMtori reuOite. 6a acest punct( printre multele sale comentarii( a e7clamat + Lragul
meu( dragul meu( Pine-mM Rn %raPeS&. Nn aceste momente puteam sM discutMm despre
$ante-iile lui cu privire la tatMl sMu .care Rl a%andonase/( despre dorinPa sa de a-l avea
Rnapoi( temerile sale cu privire la $aptul cM tatMl sMu s-ar putea sM $i $ost violent cu mama
sa( despre temerile sale de a $i rMnit Oi despre ipresia pe care o avea( aceea cM singurul
mod Rn care un %Miat poate $i iu%it e dacM se comportM ca o $atM.
Cu toate acestea( el gasise o altM modalitate de a se $ace iu%it( care a ieOit la supra$aPM Rn
OedinPele urmMtoare( cQnd( a ales pentru prima datM costumul de %e%eluO. Nn rolul de
%e%eluO( Oi 8a aran'at scaunele su% $orma unui pat( s-a ghemuit( a scos sunete speci$ice Oi
a Rnceput sM ROi sugM degetul mare. "atis$acPia Oi nivelul de regresie atinse Rn aceste
momente erau atQt de intense RncQt( pentru un timp el a s-a rupt de realitate. TotuOi(
revenind din rolul de %e%eluO era e7u%erant( -Qm%ea $ericit Oi pMrea mult mai rela7at.
Terapeutul nu pMrea sM ai%M un rol speci$ic Rn acest demers( mai mult decQt acela de a-I
permite lui Evan grati$icarea prin trMirea $ante-iei sale de a $i %e%eluO din nou. e data
asta ROi imagina Rnceputul unei viePi cu o $igurM parental di$eritM( terapeutul.Terapeutul a
$Mcut cQteva comentarii con$orm cMrora copiii care sunt ne$ericiPi ROi doresc sM se nascM
din nou( Oi sM ai%M pMrinPi care sM le poarte de gri'M( pe care sM Ri iu%eascM Oi care sM Ri
iu%eascM. 6ui Evan i-au revenit amintiri $oarte puternice de pe cQnd locuia Rn plasament la
o $amilie( inaintea instituPionali-Mrii sale.
Eu am $Mcut comentarii cu privire la de-amMgirile sale din trecut Oi preocuparea sa dacM
poate avea Rncredere Rn $iecare persoanM din viaPa sa( inclusive Rn terapeut. 9ocul cu
costume atunci a Rnceput sM oscile-e Rntre rolul de %e%eluO Oi cel al unei mame( care
Rn$MPiOa o mamM crudM( care ROi ura %e%eluOul( cMruia i-a dat numele $ratelui sMu. 4e
parcursul acestor sesiuni Evan a e7primat multM ostilitate $aPM de $ratele sMu( Oi a
ver%ali-at sentimentele sale de a $i urQt de mama sa .4rin intermediul unor costume
Rncropite de el din materiale colorate( a devenit o reginM crudM( care a rMpit un
e7ploratory.terapeutul/( care ateri-ase pe tMrQmul sMu. E7ploratorul a $ost torturat Rn
multe $eluri( %iciuit( supus acPiunii unor ra-e( Oi trans$ormat Rntr-un om sla%( su%misiv.
TIparele $ante-iilor sale aratM adRnci trMsMturi sadomasochiste . easemenea e7istau mari
variaPii ale e7primMrii temerii sale de a nu $ii rMnit( imaginea pe care o avea despre sine(
aceea de a $i $ost castrat( Oi dorinPa sa de pedepsiresuprapusM peste teama de a nu $ii rMnit.
5n7ietatea de castrare Oi sentimentul de nea'utorare erau traduse Rn temerile
e7ploratorului iar asemMnarea reginei cele crude cu o mamM pe care o ura Oi de care se
temea a $ost interpretatM. Imaginea sa despre $emei ca cele care castrea-M( pedepsesc Oi
torturea-M %Mr%aPii a determinat necesitatea ascunderii propriei sale masculinitMPi. Ca
rMspuns la Rntre%area terapeutului despre ce a revoltat-o cel mai tare pe reginM a $ost
$aptul ca L$aPa sa $usese arsM de %Mr%aPi Rn vQrstM&. :ai tQr-iu a menPionat cM $emeile
tre%uia sM $ie tMiate pentru a scoate %e%eluOii a$arM . 5u urmat perioade mai puPin an7ioase
pe mMsurM ce UUUUUUUU the $oregoing has %een >or#ed through. Nn sesiunile ce
au urmat( el a atri%uit terapeutului rolul de doctor pentru a o trata pe reginM de durerea
care Ri $usese pricinuitM.
upM mai multe luni de terapie( au $ost pre-entate rapoarte de progres de cMtre asistentul
sMu social( indicQnd cM devenise mai agresiv Oi s-a apMrat Rntr-o RncMierare cu un alt %Miat.
COmportamentul sMu e$eminat s-a diminuat Oi a demonstrat o Rm%unMtMPire a capacitMPii
de a tolera $rustrarea( de a accepta disciplina( Oi de-amMgirile. evenise mai activ Rn
e7primarea emoPiilor Rn $aPa terapeutului. upM un an de terapie( e$ortul sMu academic
pMrea sM $ii su$erit Rm%unMtMPiri semni$icative( interesul sMu intens Rn costume s-a diminuat
gradual( comunicarea sa a devenit mai directM( Oi a Rnceput sM arate un interes crescMtor Rn
'ocuri tipic masculine.
Ca-ul lui Evan era Rn principal determinat de o negli'enPM serioasM Rn copilMria timpurie.
=iaPa sa trMitM la nivelul instinctului nu putea $ii suprapusM peste o stimularea sen-orial
care o$erM plMcere o$eritM Rn mod sMnMtos de o mamM. E7perimentase prea multM privare
realM Oi $rustrare( care a a$ectat de-voltarea normal a identitMPii sale. Com%inQnd
tensiunile nMscute de instinct cu percepPiile sale $ragmentate cau-ea-M Rntr-un copil
percepPii distorsionate ale mediului sMu. Re-ultatul este o atenPie diminuatM la realitatea
din 'ur( o mai mare a%sor%ire Rn $ante-iile su%conOtiente( vise grati$icatoare( Oi testarea
realitMPii cu o%iectivitate.
5vQnd un eu de-organi-at( tensiunile instinctuale ale lui Evan au $ost $recvent
de-vMluite(prin incoerenPM Oi discuPii Oi comportament peni%il. Energia sa era disipatM de
acestM condiPie( iar pro%leme severe de RnvMPare Oi comportament erau inevita%ile.
)oamea sa dupM o relaPie cu o $igurM maternM l.a determinat sM se agaPe de imagini
primitive( distorsionate ale maternitMPii Oi sM $ie su%misiv Oi dependent Rn relaPiile cu
$ratele sMu Oi cu alPi %MiePi.
Evan era $oarte deschis la sesiunile care implicau alegerea unei costumaPii. Imediat a
creat o acPiune Rn 'urul temei $amiliei Oi a 'ucat rolul mamei. 4reocuparea $aPM de $igura
maternM a rMmas( pentru o perioadM RndelungatM( demonstrQnd o punere Rn scenM
preoedipalM. 9ucQnd rolul unei $iguri materne( RnvMPMtoarea( ROi dorea sM $ie iu%itoare cu
copiii Oi soPul sMu. 5 pre-entat o $u-iune Rntre rolul de mamM Oi cel de pro$esoarM( 'ucQnd
am%ele roluri. Nn plus( a demonstrat preocuparea de a $i ca ea( de a o avea alMturi(
Rntotdeauna( Oi de o Rnlocui pentru a a'unge la apropierea de tatMl. Nn timpul scenei
preoedipale( a $ost $oarte serios. :Qnia Oi an7ietatea $aPM de mamM sau de-vMluit treptat
Rn scena crimei( RncercQnd sM scape de imaginea rea a mamei Oi sM menPinM identi$icarea
cu mama cea %unM. ReacPii de vinovMPie au apMrut Rn scenele de pedepsire unde poliPia a
rePinut $emeia %unM( pentru omorQrea celei rele. )ante-ii despre puterile magice ale
mamelor rele( cadavrelor Oi sta$iilor care ROi pot distruge copiii( a re$lectat teama $aPM de
$igura a%sentM a mamei( Oi a o$erit terapeutului oca-ia de a 'uca rolul poliPistullui care sM
Rl prote'e-e Oi sM Ri diminue-e temerile Oi vinovMPia. :Qnia Oi vinovMPia sa au $ost
deasemenea e7primate $aPM de $ratele sMu Oi au $ost ascunse Rn spatele unei reacPii $ormate
de su%misivitate( RnsM aceste sentimente au $ost......... Rn scenele dintre mamM Oi %e%eluO.
Nn rolul de %e%eluO Oi-a grati$icat Oi e7primat nevoile de dependenPM $MrM sM tre%uiascM sM
se apere de ele prin negare sau retragere. 4rin menPinerea relaPiei terapeutice dealungul
ma'oritMPii perioadelor de regresie ale 'ocului( trans$erul a devenit un pod Rnspre
redeschiderea cMilor proceselor de identi$icare.
Nn scenele de mai tQr-iu( el Oi-a asumat rolul adultului puternic Oi omnipotent .regina/ Oi a
controlat cu satis$acPie terapeutul .copilul/. Nn acest rol( si-a scos la ivealM sentimentele
$aPM de oamenii care l-au minPit cu privire la $amilia Oi originile sale. 6a un alt nivel( a
de-vMlui con$lictul oedipal controlQndu-si tatMl Oi avQnd o mamM. Teama de castrare a
$ost o temM importantM Rn acest punct. 4e mMsurM ce presiunea con$lictelor sale psihice
erau puse Rn scenM( relaPia sa cu terapeutul s-a Rm%unMtMPit( Oi o nouM identi$icare a ieOit la
ivealM( atenPia sa $aPM de realitate s-a Rm%unMtMPit( la $el ca Oi organi-area sinelui( Oi
RnvMParea i-a devenit din nou disponi%ilM. Capacitatea de a se separa de ataOamentul $aPM
de mamM Oi de a-Oi crea propria individualitate a crescut gradual Oi a devenit mai asertiv
Rn relaPie cu $ratele sMu. Identi$icarea cu $igurile masculine a devenit mai uOor de acceptat
Oi comportamentul e$eminat s-a diminuat. CreOterea toleranPei la $rustrare Oi disciplina a
dus Oi la RntMrirea Eului.
"tanciu 5na :aria Edmonda rama in Therapy 8 pag 1@A-1A@
4rin 'oc( copii comunica con$lictele interioare. 9ocul poate $i va-ut ca o modalitate
de lucru care duce la reorgani-area eului( permitand pacientului sa $aca diverse
anga'amente. rama terapia o$era o varietate de oportunitati pentru ca su%iectii sa se
concentre-e si sa-si lucre-e con$lictele interioare. Copii( care in principal au pro%leme in
a-si e7prima ver%al gri'ile( $olosesc 'ocul sim%olic pentru a comunica prin actiune( gest(
miscare si ritm.
In acest capitol sunt pre-entate patru tehnici de drama terapie( asa cum au $ost
utili-ate in primele luni ale unui tratament+ a/ 4acientul utili-ea-a reporto$onul in primele
saptamani de terapie pentru a-si e7prima si a se descurca cu pro%lemele legate de
incredere si con$identialitate0 %/ :ani$estarea con$lictului prin 'ocul cu cutia cu nisip0 c/
ove-i ale aparitiei insight-ului in 'ocul spontan cu marionete0 d/ Introducerea 'ocului de
rol pentru a $ace $ata con$lictelor actuale.
1. "pecialistul si pacientul
Ro%ert este un %aiat de 1E ani care a venit cu %al%ism( comportament imatur si
enure-is. In$antili-at de catre parintii lui( el avea o relatie proasta cu tatal sau( care era
rareori disponi%il $i-ic si emotional ca model masculin de indenti$icare.
4e parcursul interviului initial( utili-and diagnosticul dramatic( Ro%ert s-a dovesit
a $i un copil speriat(cu inhi%itie puternica( cu o mare di$icultate in e7primarea emotiilor.
)rustrarea a intors-o spre sine si pare sa se vada ca un incompetent si inadecvat. In 'ocul
cu marionetele( mama apare ca o persoana controlatoare si castratoare( iar tatal ca %ine
intentionat( dar nea'utorat. "e pare ca el s-a identi$icat cu cineva castrat( iar $rustrarea
nee7primata se mani$esta prin %al%ism. 6a intalnirea de grup s-a sugerat ca Ro%ert sa $aca
art terapie individual( iar parintii sa mearga la un grup cu parinti.
2. 4atru e7emple de tehnici de drama terapie
4entru ca %al%ismul impiedica e7primarea ver%ala( Ro%ert a $olosit 'ocul sim%olic
pentru a-si comunica con$lictele. 4entru ma'oritatea copiilor( saptamanile intiale de
tratament sunt di$icile( in principal datorita sta%ilirii relatiei de incredere si sta%ilirii
con$identialitatii. Copiii( in speciali cei %locati-stransi ca Ro%ert( au nevoie de timp
pentru a-si da seama despre ce este vor%a in terapie. "e intrea%a daca este sigur sa-si
de-vluie gandurile( char si in 'oc. Ro%ert a ales sa lucre-e cu reporto$onul( unul dintre
cele mai comune materiale( care presupune o implicare minima a corpului in e7primare.
O data cu trecerea timpului( a crescut increderea in sine( ca si utili-area creativa a sinelui
si a materialelor. 4rin $olosirea cutiei cu nisip( Ro%ert a devenit mai indra-net( $olosind
'ucariile si $acand o povestire. 5sa cum 6o>en$eld $oloseste tehnica L>orld picture&
Ro%ert demonstrea-a dinamicile con$lictului sau. In a treia luna de tratament Ro%ert a
utili-at marionetele castigand ast$el o mai mare claritate si cunoastere privind ceea ce este
si ceea ce vrea sa $ie. El a raspuns con$runtarii directe sia a aratat semen de integrare a
materialului utili-at anterior. Ro%ert a trecut de la e7plorarea indirecta la cea directa in
'ocurile de rol( descries ca cele 3 tehnici ale dramaterapiei. Noi modele de comportament
cu parintii lui au $ost repetate si e7perimentate printr-o adaptare mai sanatoasa la
realitate.
Pacientul utilizeaza reportofonul in primele saptamani de terapie pentru a1si
exprima si a se descurca cu problemele legate de incredere si confidentialitate
6a prima intalnire Ro%ert are o tentativa de a e7plora 'ucariile si %om%oanele.
:estecand o %om%oana( el se arata interesat de a lucra cu reporto$onul. 4lani$ia cu gri'a o
interpreatare. 6a inceput se inregistrea-a imitandu-l pe Do>ard Cosell comentand un
meci de %o7. !rmea-a o secventa cu Contele racula( in care ameninta cu ,o sa sug
sangele&. In conversatie discursul sau este in general $ara $luenta si dea%ea se aude0 pe
caseta el vor%este clar si tare $ara sa se %al%aie. upa ce aude caseta( insista sa o stearga.
4ro%a%il insistenta sa este legata de sentimentul de inadecvare ca nu a $ost destul de %una
caseta( cat si temerea ca cineva necunoscut ar putea sa o asculte. e asemenea este
posi%il sa nu tolere-e $luenta cu care vor%este si sa doreasca sa distruga dovada.
"aptamana urmatoare( imediat ce a intrat a inregistrat o poveste cu marionete. In
poveste( unui persona' $eminin ii era teama sa plece prea departe de casa( ca sa nu se
piarda. 5cest lucru pare sa re$lecte dependenta sa intensa in ceea ce priveste nevoile si
preocuparile sale pe care nu si le poate satis$ace singur. El pare sa se identi$ice cu o
$emeie( con$lict care apare din ce in ce mai clar pe parcursul sesiunii. esi nu a sters si
acesta caseta( el a ascuns-o spunand ca nu vrea sa o asculte nimeni0 nici terapeutului nu i-
a $ost permis sa vada unde a ascuns-o( pro%a%il ca inca nu era sigur ca poate avea
incredere in el.
In a 2-a sedinta( Ro%ert a inceput prin a regasi reporto$onul0 era clar ca s-a gandit
la aceasta sedinta si a plani$icat un spectacol de magie. esi inainte a 'ucat rolul unei
$emei sau a $olosit alt nume decat al lui( acum era Ro%ert :agni$icul( magician cu puteri
speciale. 5cum i-a $ost mai usor sa se asculte pe caseta ne mai stergand sau ascun-and
caseta. 4entru prima data a $olosit si alte 'ucarii( asta a indicat o crestere a gradului de
con$ort.
Castiguri in terapie se arata rar imediat0 in timp ce primele saptamani au
repre-entat pasi in cresterea increderii in terapeut si a con$ortului cu terapia( a 3 sedinta a
$ost plina de re-istenta. Inca odata reporto$onul a $ost o%iectul principal. ,!nde este
oglinda*&a intre%at cand a intrat in %irou. ,"ora mea mi-a spus ca oamenii pot sa te
priveasca uitandu-se la tine prin oglinda.& "-a uitat peste tot( chiar si pe tavan( dar nu a
gasit nicio oglinda( a continuat sa $ie agitat in ciuda asigurilor mele privind
con$identialitatea. In continuare mi-a testat din nou increderea ,Daide sa mergem si sa
inregistram oamenii din sala de asteptare( $ara ca ei sa stie.& I-am e7plicat ca nu o sa
$ilmam sau sa inregistram oamenii $ara ca ei sa stie si sa ne permita. In continuare agitat a
deschis %rusc usa %iroului si s-a uitat pe coridor0 incercarile ulterioare de a interpreta
suspiciunea sa si de recastiga increderea pe care a acordat-o anterior nu au dat nici un
re-ultat. 5 reascultat caseta spunand despre sine ca este o $emeie( :argo :agni$ica( nu
Ro%ert.
In cola%orarile saptamanale cu parintii am a$lat ca mama a avut un interviu la
clinica in acelasi timp cu ultima sesiune. Ro%ert era ingri'orat ca ea ar putea sa il vada sau
sa il auda in vreun $el. :ama intr-o oarecare masura intru-iva si superprotectoare( a scos
in$ormatii de la el dupa $iecare sesiune. In intalnirile urmatoare am discutat despre
dreptul la intimitate si re-istenta a trecut. In continuare l-am sustinut sa-l spuna despre
gri'ile sale0 testarea lui s-a terminat si a a'uns la un nou nivel de incredere.
.anifestarea conflictului prin -ocul cu cutia cu nisip
4entru cateva saptamani in a doua luna de tratament( Ro%ert a ales sa $oloseasca
cutia cu nisip. 6a inceput el nete-ea compulsiv nisipul( apoi a selectat cativa soldatei si a
impartit cutia cu nisip in doua. ,Este -i ... cald ... oamenii se lupta pentru li%ertate( dar
armata i-a ta7e si lucruri pentru a nu-i lasa sa $ie li%eri.& 5 luat guma si agra$e pentru a
$ace un stoc de munitie si a -is ,5cum sa distrugem armata.& ar in realitate a daramat
atat oamenii din oras cat si armata0 asa ca nu a $ost nici o victorie in oras in acea -i. esi
$olosirea cutiei cu nisip poate $i interpretata in mai multe $eluri( 'ocul sim%olic al celor
asupriti si al asupritorilor poate $i va-ut ca o repre-entare a propriilor sale con$licte. El
parea sa duca propria sa lupta pentru li%ertate prin lupta pentru competenta( adecvare si
independenta. "u$ocat de partea sa pe care o considera sla%a( e7ista si oameni in vita sa
care ii con$irma sla%iciunile. In timpul %ataliei( el a atacat am%ele ta%ere in mod egal(
indicand ast$el o am%ivalenta0 e7istau con$licte intre dorinta de li%ertate si dorinta de a $i
dominat si dependent.
Ina 1-a saptamana a %ataliei in cutia cu nisip( el a actionat intr-o maniera
organi-ata si decisiva. ,6a $el ca saptamana trecuta(& a spus( ,oamenii din oras lupta
pentru li%ertate iar armata incerca sa ii invinga.& 5poi a spus ca vrea ca oamenii sa
castige. !tili-and guma si agra$e( pe care le-a adus cu el( a atacat alternativ oamenii si
armata. 4e parcursul %ataliei a $acut un comentariu care re$lecta atat increderea in sine cat
si lipsa ei. ,El ataca0 se retrage si trage ... o idee proasta ... imi insel oamenii ... ha( ha( l-
am -%urat pe asta ... este mort ... .si ins$arsit spre armata/ am avut destul de-a $ace cu
voiS& "istematic ucigand armata guma o misca oca-ional in mana ,in curand o sa-mi
pierd mana0& ca si cum( in 'oc sim%oloc( se simtea vinovat pentru e7primarea $uriei si se
astepta sa $ie pedepsit. 6a s$arsitul %ataliei au ramas 11 oameni din oras0 dar ca si cum nu
putea accepta succesul( %rusc a redeschis ra-%oiul si i-a do%orat si pe aceia0 tragand in ei
discursul sau a devenit o sQsQiala in$antila .silly&/. Regresia la discursul de copil
sugerea-a dorinta de siguranta din copilarie si dependenta acceptata atunci.
:ulte din con$lictele lui Ro%ert au iesit la iveala pe parcursul %ataliei. In viata de
-i de -i( repertoriul sau emotional era limitat( isi permitea sa $ie alt$el decat un copil
dragut0 e7primandu-si agresivitatea si-a intalnit si sentimentele de vinovatie. !n con$lict
ma'or a $ost daca vrea sau nu sa devina mai asertiv si independent( asa cum apar si in
lupta oamenilor pentru li%ertate. 5vea control asupra cui castiga %atalia( asa cum avea
control si asupra cpn$lictului interior( dar deci-ia din acest moment a $ost sa-i tina pe cei
oprimati de la do%andirea li%ertatii. O alta intre%are ar $i( daca poate incepe o cearta $ara
sa-si piarda controlul*( poate sa $ie asertiv $ara sa piarda dragostea* 5 invatat ca se poate
arata in terapie $ara sa puna in pericol relatia noastra( dar ramane intre%area daca mama
sa poate tolera o agresivitate speci$ica varstei si un $iu hotarat. Ramane ideea ca lupta sa
interioara reiese clar din %ataliile din nisip.
#o*ezi ale aparitiei insig(t1ului in -ocul cu marionete spontan
In 'ocul spontan cu marionete( in a 2-a luna( Ro%ert a inceput sa e7plore-e si sa
accepte parti ale sale altele dect cele ale %aietelului neamenintator si neagresiv. 5 ales 3
marionete( un %aiat si trei animale .ele$ant( gira$a si peste monstru/. "-a identi$icat pe
sine cu %aiatul si pe animale ca $iind $ratii sai. ,"untem 3 gemeni.& :ai tar-iu a revenit si
a spus ca sunt cvadrupleti .el nu are nici un $rate( ci doua surori mai mari/. 5 spus ca
%aiatul este dragut .poate %land si pasiv/0 ca monstrul peste e rau manaca oameni si ii
sperie0 ca ele$antul este puternic( dar- si mare0 ca gira$a este inalta( mandra si tare.
Cand am sugerat ca cei patru ar putea $i patru parti din el( asta a parut sa ai%a sens
si el si-a largit descrierea. 5 spus ca el sperie $etele. ,Ei tipa( eu tip( toti tipam pentru
inghetata.& Cum a spus asta monstru peste a $ost aruncat in aer si in cadere mi-a lovit
umarul0 am sugerat ca monstru peste poate $i partea de glumet din el .un rol pe care l-a
'ucat deseori/( am e7plorat notiunea ca oamenii pot ascunde uneori sentimentele sal( le
pot reprima sau deghi-a ca o gluma( ast$el incat nimeni sa a$le. 5 raspuns ca asta i se
intampla si lui( nu la scoala ci acasa. Ele$antul a identi$acat ca $iind partea lui puternica(
care ii da putere sa $aca orice. ;ira$a( inalta si mandra( ,ii da madrie( ca sa nu renunte la
lucruri.&
4rin 'oc a identi$icat( sim%olic la inceput( patru persoane separate( pe care le-a
acceptat ca $iind parti din el .asa cum este acum sau cum ar vrea sa $ie/. 5gresiunea sa ca
$iind peste monstru a $ost $olosita ca truc pentru a deghi-a agresiunea pe care are
di$icultati in a o e7prima ca o parte accepta%ila din el. 5legerea ele$antului si gira$ei si
descrierea lor sim%olica a revelat lupta( indicand si o urma de speranta0 ca gira$a isi putea
ridica gatul ca sa vor%easca si partea puternica din el .ele$antul/ ii dadea incredere sa
continue. Cele trei animale insoteau marioneta %aiat nedescrisa.
Importante in aceste sesiuni au $ost dispo-itia de a $i introspectiv( a%ilitatea de a
$olosi terapia %a-ata pe insight si anga'amentul sau de a munci si de a accepta ca are
anumite responsa%ilitati in ceea ce priveste de-voltarea si cresterea.
Introducerea -ocului de rol pentru a face fata conflictelor actuale
4oate ca cea mai deschisa si directa utili-are a drama terapiei o repre-inta 'ocuri
de rol privind anumite pro%leme aparute. In terapia cu Ro%ert a aparut o asemenea
situatie in a 3 luna de terapie. in discutia cu terapeutul parintilor am a$lat de un con$lict
aparut acasa. :ama dorea ca Ro%ert sa mearga intr-o ta%ara de trei saptamani( tatal era
indi$erent( iar niciunul dintre ei nu stia ce vrea Ro%ert( sustinand ca el nu spune0 drept
re-ultat nu s-a luat nicio deci-ie.
Era ca si cum Ro%ert ,nu ar spune&( dar de asemenea era posi%il ca el sa ai%a o
pre$erinta in ceea ce priveste ta%ara. In urmatoarea sedinta am e7plorat pro%lema ta%erei
cu el. 5m simtit ca este important sa-i o$er posi%ilitatea de a $i constient de sentimentele
sale( pentru a sti sa $aca $ata mai e$icient pro%lemei acasa daca va mai aparea. 5m sugerat
sa $olosim tema ta%erei pentru a e7perimenta .si inregistra/ procesul de luare a deci-iei
acasa. Ro%ert si-a luat rolul de regi-or( a spus ca vrea ca noi sa 'ucam( decat sa $olosim
marionete0 terapeutul este mama iar Ro%ert il 'oaca pe tata.
Conversatia este urmatoarea+
Tatal V pacientul .Ro%ert/0 :ama V terapeutul
T+ Ei %ine( "ally( cred ca ar $i %ine( ca Ro%ert sa mearga in ta%ara( pentru ca n-a mai $ost
pana acum intr-o ta%ara unde sa ramana peste noapte. Ce parere ai*
:+ :a %ucur ca ai adus in discutie acest su%iect ... pentru ca are de'a 1E ani 'umate si nu
a mai ramas pana acum peste noapte.
T+ a( dar deci-ia este a lui Ro%ert. Oare ce va -ice* 4ro%a%il nu va vrea sa merga. "-ar
putea sa-i placa o ta%ara de 2 saptamani( dar va tre%ui sa vor%im cu el despre asta.
:+ Ta%ara ar putea $i o schim%are %una ...
T+ "unt de acord. "i ar $i %ine pentru el sa $ie o perioada $ara noi( pentru ca este mereu cu
noi.
:+ Cre-i ca este o idee %una ca Ro%ert sa $ie plecat de langa noi*
T+ :mm.... 5 $ost cu noi mereu( cred ca ar $i %ine sa mai $ie si singur cu alti copii si
prieteni. Dai sa mergem 'os sa-l intre%am ... :a duc eu sa vor%esc cu el.
Ro%ert V Ro%ert0 Tata V terapeutul
T+ Ro%ert( eu si mama ta vor%eam despre vara asta si ma intre%am daca ti-ar placea sa
mergi intr-o ta%ara unde sa ramai peste noapte( pentru cateva saptamani.
R+ Nu prea vreau sa merg.
T+ 4oti sa-mi spui ce parere ai in legatura cu ta%ara*
R+ .=or%ind $ara $luenta/ nu stiu. 4ur si simplu cred ca nu ... ca nu va $i distractiv pentru
mine( in plus daca nu sunt aici s-ar putea sa ma simt singur( sa $iu cuprins de dor( chiar
daca sunt si alti copii acolo.
T+ !neori copiilor li se $ace dor in ta%ara. "unt sigur ca copii se intrea%a mereu cum va $i
si daca le va placea.
R+ In plus( de'a m-ai inscris pentru liga de %ase%all in vara asta.
T+ 5sa ca va tre%ui sa lipsesti daca mergi in ta%ara*
R+ a
T+ 4oate o sa se 'oace %ase%all si in ta%ara. Ne gandeam ca surorile tale o sa $ie plecate in
iulie si ca poate ti-ar placea sa $aci si tu ceva special in iulie.
R+ Cred ca da.
T+ Ce cre-i ca ar $i acel ceva*
R+ Nu stiu.
T+ ar nu esti sigur ca vrei ca acel ceva special sa $ie mersul in ta%ara.
R+ Cred ca nu. .%al%aindu-se/ 4utem sa vor%im mai tar-iu*
Ro%ert a luat o minge si a sugerat ca sa ne 'ucam cu ea in loc de a mai sta de
vor%a. e data asta( desi( a vrut sa particip mai activ decat sa stau si sa ma uit la el si sa
arunc in timp ce el 'uca in am%ele echipe. 5m inceput prin a ma impotrivi( la $el cum a
$acut si el cu ta%ara. 5m inceput sa spun ca el este e7pertul si ca eu nu am mai $acut asta
niciodata. ,Incerci sa ma pui sa $ac ceva ce n-am mai $acut inainte ...nu stiu cum va
$i...este greu uneori sa incerci lucruri noi& Re$lectand in continuare temerile si
re-istentele sale am vor%it despre temerile pe care cred ca le-ar putea avea( in legatura cu
ta%ara( deghi-and asta in 'ocul de %ase%all pe care mi l-a propus. 5m spus ,e cam la $el
ca tine si ta%ara. ar cum o sa stiu cada pot sa $ac alt$el decat daca incerc*& Cu un
-am%et mare mi-a spus ,incearca si o sa-ti placa.& 5m $ost de acord sa ne 'ucam cu
mingea.
Esential din 'ocurile de rol( a iesit $oarte clar mesa'ul du%lu transmis de parinti.
.=rem sa mergi in ta%ara( dar te-am inscris in liga de %ase%all/ Ro%ert si-a aratat dorinta
de a interactiona mai mult cu tatal sau cat si de a $i consultat in luarea deci-iei. .,eci-ia
este a lui Ro%ert&/ Re-istentele .,Nu prea vreau sa merg&/ si temerile .,"-ar putea sa-mi
$ie dor&/ au $ost e7primate deschis in incercarea sa de a-si re-olva pro%lema. =or%irea sa
nu avea $luenta decat atunci cand se 'uca pe sine in incercarea de a-si e7prima
sentimentele si nu cand il 'uca pe tatal sau. )acand 'ocuri de rol privind sentimentele in
sedintele de tratament( el a putut sa ii spuna direct tatalui sau si s-a hotarat sa mearga in
ta%ara.
3. iscutii
In cele patru e7emple discutate anterior( sedintele terapeutice au $ost utili-ate in
re-olvarea multor pro%leme. rama terapia a $ost utili-ata+ pentru a creste gradul de
constienta si e7perimentarea con$lictelor0 pentru a da sens materialelor0 pentru a-l a'uta sa
ai%e insight-uri care au $ost apoi integrate in dorinta sa de schim%are0 pentru e7plorarea
unor noi paternuri de interactiune care au avut ca re-ultat cresterea satis$actiei in relatiile
cu ceilalti.
)olosid reporto$onul( Ro%ert s-a con$runtat cu propriile gri'i legate de teama si
con$identialitate. In lupta din cutia de nisip( el si-a dat seama de con$lict. Con$runtarea
deschisa a dus la aparita unor insight-uri si introspectii prin 'ocul cu marionete( care au
$ost privite ca parti din sine. In 'ocul de rol( el a intrat in contact cu situatii reale si a
castigat e7perienta in castigarea sentimentelor si repetarea unor noi comportamente.
rama terapia a $ost ceva ce l-a atras pe el0 alti copii pot $i atrasi de alte
modalitati e7presive cum ar $i arta( mu-ica sau miscarea. In terapie copii $olosesc variate
modalitati sim%olice. 4rin disponi%ilitatea sa( terapeutul poate in$luenta alegerea de catre
pacient a modalitatilor e7presive. )iecarui copil ii tre%uie evaluate capacitatile cat si
pre$erinta naturala pentru modalitatile artistice. In ca-ul copiilor nevrotici ca Ro%ert(
'ucatul( interpretatul au un rol semni$icativ in reculegere( stapanirea con$lictului si
cautarea identitatii. Ro%ert a raspuns mai multor tehnici de drama terapie.
5udorancea !ristina+ pag. ,GG-,SC
TE5TR! 4ENTR! CEI :5I 4!TIN NOROCO"I
:arrion Jells(
1/ INTRO!CERE
,Teatru pt. cei mai putin norocosi* Ce $aceti de $apt*&
,=i-itam scolile pt copii cu handicap. 5cesta este singurul mod in care copiii cu
di-a%ilitati iau contact cu teatrul live&
- 9ucati o piesa pt. ei*
- Nu sunt chiar piese...este mu-ica( miscare cantec...si papusi... iar in mod deose%it
pt.
cei mai mici putina magie si comedie si o poveste. Copiii nu stau doar si privesc( ei
participa. !nii poarta costume si 'oaca roluri mici si altii $ormea-a grupuri sunt soldati(
doamne( contra%andisti sau decor... avem nevoie de ei sa se implice.
- e ce $aceti toate astea*
- e ce* 4t. ca am deconstrat ca dandu-le posi%ilitatea de a se implica in
poveste<piesa
se lasa uneori prinsi de un entu-iasm spontan care ii implica total( uitand ast$el de
neputintele lor si depasindu-si handicapul reusesc( $ie chiar si pt putin( sa depaseasca
%ariera dintre ,ei& si ,noi&.
1/ 5RION
5rion este o organi-atie mica de actori pro$esionisti care de la s$arsitul anilor 5E 'oaca
cate 1E piese saptamanal in medie cam 3E de saptamani pe an incepand cu scolile din
-onele puternic industriali-ate ale :arii Britanii si Irlandei pana la vaile si comunitatile
rurale din Tara ;alilor si insulele "cotiei. 5pro7imativ 2E W din aceste repre-entatii sunt
in scolile speciale cu mai putin de 1EE de elevi( provenind din -one mari iar uneori din
internate. 5ceia care su$era de dis$unctii mai severe sunt adapostiti in unitu-uri atasate
comple7elor spitaliere sau sunt lasati acasa( undeva in inima tarii( unde copiii din -onele
puternic industriali-ate se %ucura de panorama campiilor ver-i gradinilor si animalelor
pe care le ingri'esc si cel mai important de spatiu. :a'oritatea acestora sunt in custodia
statala si unii apartin sectorului de educatie privat.
"erviciile noastre $inantate de 5utoritatea Educatiei 6ocala sunt disponi%ile
tuturor tipurilor de scoli( pt cei cu handicap $i-ic ( de au-( de va-( spastic( etc. Cea mai
mare parte din repre-entatiile noastre vi-ea-a sistemul educational ,su%normal& si pt cei
cu dis$unctii severe deoarece acestea repre-inta scolile speciale.
Noi spunem povesti cu o di$erenta. 4t cei mici spectatorii( se $ac adaptari dupa
piese usoare si $amiliare de )ratii ;rimm si 5ndersen( ,Deidi& sau piese de %alet precum
,Capella& si ,4rintesa adormita&. 4t cei mai mari avem ,1EE1 Nopti& ,Tranda$irul si
inelul& de Thac#eray sau aventuri originale care contin scene din viata cotidiana( o$erind
posi%ilitatea de a 'uca $ara violenta si cu $inal surpri-ator. 4ersona'ele sunt clare si usor
de identi$icat. 4t a arata cum o persoana poate 'uca o varietate de roluri( $iecare actor
interpretea-a cel putin 1 sau uneori 3 sau chiar roluri di$erite( demonstrand cum o
schim%are a vocii( mersului( starii sau miscarii poate creea un alt persoa'( a'utat
%ineinteles de costumatiile si accesoriile potrivite.
4u%licul isi da seama cand 1 persona'e di$erite poarta aceiasi pereche de panto$i.
)iecare pre-entare se des$asoara in 1 acte de apro7. 2E de min( durata e7acta depin-and
de paticiparea pu%licului.
"pre s$arsitul actului inatai( pu%licul este rugat sa indeplineasca anumite sarcini in
intervalul dintre acte. 6or li se poate cere sa ,$aca& sa ,gaseasca& sau sa sa ,gandeasca&
la ceva pana la Rnceputul actului urmMtor. 4rin traditie teatrul are un moment important
inaintea $inalului actului 1 urmat de un punct culminant tar-iu in actul al 1-lea re-olvat la
$inal asa ca totul se termina cu %ine.
"ingurele lucruri de care e nevoie sunt+ un teren o pri-a si daca e posi%il un pian.
4aravanul inalt de 1 m si lat de @(5 m e acoperit de draperii viu colorate( ro ii aurii si
ver-i si ascunde spatiul nostru de schim%are si e$ectele( partea din centru se deschide cu
imaginea unei pesteri( unui tunel sau depinde de poveste pt. a crea atmos$era. 4lansa
$inala este intotdeauna stralucitoare si vie( aceasta o$era un $inal si o $ocali-are a actiunii(
trans$ormand sala din ceea ce este ea de $apt in $iecare -i( intr-altceva. In $ata
paravanului este scena in 'urul careia stau copiii .cei care pot/ pe 'os cu picioarele
Rncruci ate( 1 culoare stramte duc de la scena catre colturile din $undul salii si impart
pu%licul in 2( cei mici pe randul actorilor din stanga cu $ata spre cei mari care stau in
partea actorilor din dreapta. Cei cu vQrsta mi'locie stau chiar in centru cu $ata la scena.
5numite sectiuni de participare in $icare poveste vi-ea-a $ie elementul pu%licului
tanar $ie cel matur deoarece scolile speciale lucrea-a cu o vasta varietate de varste de
e7emplu de la A la 12 ani sau cu copii de la F la 1@ ani. 5se-and pu%licul ast$el actorii
pot decide cui sa dea o anumita secventa. Culoarele $acilitea-a miscarea copiilor catre
scenan si a artistilor printre ei acolo unde se des$asoara anumite scene.
Echipamentul este impachetat intr-un vagon utiitar. "osim $ara e7ceptie cu 35 de
min inaintea inceperii si suntem a'utati de elevii mai mari si mai capa%ili la descarcat.
eoarece BE W din aparitiile noastre nu sunt pt prima oara( suntem intampinati cu saluturi
si urari calde ca niste vechi prieteni. Copiii ne reamintesc ast$el ceea ce s-a intamplat data
trecuta ce au $acut sau ce purtau. 5cest contact cu noi in calitate de vi-itatori $ace parte
din pre-entare( dandu-le acestor elevi responsa%ilitati ca parte din pregatirea lor sociala.
e la %un inceput( cam inca de acum 1E de ani( activitatea noastra s-a de-voltat
semni$icativ in condcordanta cu cprincipiile educatiei speciale. O%iectivul nostru prioritar
a $ost dintotdeauna implicarea pu%licului. 4t a apro$unda acest e7periment discutam piesa
in detaliu dupa repre-entare cu personalul si uneori cu elevii si dupa aceea intre noi.
eoarece sunt si actor si regi-or( asta inseamna ca re-ultateleX conclu-iile noastre sunt
puse in aplicare imediat dupa anali-a $acuta.
2. )OR:E E 45RTICI45RE
e-a lungul timpului ne-am impartit participarea in 3 tipuri ma'ore+
a. Copiii( de o%icei( un %aiat si o $ata( 'oca un rol scurt dar important dupa 1E min de
pregatire in$ormativa
%. Copiii iau parte in mod spontan la des$asurarea actiunii
c. Repre-entanti ai $iecarei grupe de varsta .alesi sau sugerati de ceilalti mem%rii din
pulic/ $ormea-a grupuri in -ona de interpretare
d. Tot pu%licul este implicat in cuvant si $apta( regi-at de un actor
TI4!6 5
Copii din prima categrie sunt alesi cu spri'inul diriginteluisau pro$esorului.4entru a pastra
surpri-a le sugeram ca colegii lor nu stiYu nimic despre asta si adesea nu le spunem nici
chiar lor ininte.5desea pro$esorii asteapta sosire noastra pentru a-si discuta alegerile
deoarece anumite roluri cer anumite tipuri de copii.E7ista mereu un rol pentru copii cu
di-a%ilitati de e7primare.Calatorim cu di$erite seturi de costume pentru a se potrivi cu
marimea $iecarui copil( si le spuBnem ca umai cei selectati se vor putea im%raca la loc
cu hainele lor dupa ce si-au interpretat rolul.aca au du%ii ( un pr$esor sau un a'utor vine
in culise pentru a-i a'uta la semnalul dat.
in e7perienta am descoperit ca numarul optim de actori care se adresea-a
pu%licului cu handicap nu poate $i mai mare de 2 si ast$el pregatirea participarii e limitata
la un %aiat si o $ata .iar in ca-ul scolilor separate( 1 copii de acelasi se7/ deoarece nu prea
avem spatiu. !n actor ia %aiatul pt a repeta cu el iar altu $ata. Rolurile interpretate sunt
de+ mesager( tigan( gradinar sau van-ator .acestea cer miscare/. In cele 1E min de
pregatire actorul tre%uie sa evalue-e capacitatea de mo%ilitate a copilului si adaptarea
acestuia la pregatire. O simpla demonstratie a actorului ar tre%ui sa $ie imitata rapid de
copil. 5ctorul tre%uie sa vada daca dialogrile simple pot $i insusite sau daca e nevoie sa il
usure-e punandu-l sa spuna mai mult da sau nu. "cenariul e impartit a.i un cuvant cheie
din repertoriul actorului sa ghide-e memoria copilului spre raspunsului potrivit.
E7perienta ne-a invatat ca( chiar de la repetitie cuvantul cheie al actorului determina
aceiasi replica din partea copilului. Copiii sunt im%racati in costume. 5poi se da $iecaruia
un loc in culise si li se spune cand si unde sa li se $aca intrarea. atorita amplasamentului
avem 3 intrari si iesiri. 4riama aparitie are loc chiar la inceputul piesei asa ca nu se
prelungeste tensiunea de asteptare. Ci putine secunde inainte de inrare( la un semn
anumeun actor din culise pregateste copilul si-i arata drumul spre scena. In ma'oritatea
ca-urilor copilul e de'a acolo.
Rolul copilului e conceput pt a $i interesant( amu-ant si pt cei care privesc si pt cei
care participa. Cu cat participantul isi interpretea-a mai %ine rolul cu atat mai %ine
personalul poate evalua mai %ine $iecare miscare si reusita a copilului.
Cand se termina prima secventa( actorul de pe scena ii va arata copilului drumul
spre iesirea potrivita unde( un alt actor asteapta in a$ra scenei pt a intra. Copilul este apoi
in$ormat despre urmatoarea sa intrare. 5st$el( rolul copilului creea-a sen-atie de
contiunuitate $ara sa $ie in pericolul de a uita sau de a $i depasit de situatie. Indata ce se
termina el se schim%a in hainele sale si reintra in pu%lic. Rolurile copiilor sunt plasate $ie
in primul $ie in al doilea act nu in am%ele( aste$el in cat sa ai%a sansa de a vi-iona o parte
din repre-entatie alaturi de colegii lor. 6a $inal( li se multumeste la scena deschisa
copiilor pt participare.
4rin implicarea copiilor tre%uie sa $im pregatiti si pt surpri-e. In timpul din a$ara
scenei noi nu ne putem rela7a nici un pic dar in schim% primim ca recompensa niste
momente e7trardinare. Ne amintim o pisa cu ,=ra'itorul din O-& cu un om de tinichea ce
su$erea de un handicap $i-ic care atunci cand orothy i-a uns gatu si mainile asa cum era
scenariul( cu un scartait $oarte puternic $ara ca sa le spunem noi( i-a uns rotile de la carut.
TI4!6 B
5ceasta participare depinde in totalitate de raportul $iecarui actor in parte cu
pu%licul. 4ovestile noastre contin pasa'e pt $iecare actor si desi sunt $oarte regi-ate se lasa
la latitudinea e7perientei actorului sa o interprete-e cat de pro$und poate. 4u%licului nu i
se cere in mod direct sa participe iar actorul e surprins si incantat cand i se o$era spri'in
din partea audientei. Odata ce un copil sau un grup de copii a'ung pe scena actorul se
%a-ea-a pe a%ilitatile sale tehnice pt a se asigura ca ei nu o%structionea-a vi-i%ilitatea
pu%licului po-itionandu-se aste$el in cat copiii de pe scena sa poata $i %ine va-uti si
au-iti. 5ctorul a $ost pregatit sa poata sa vor%easca in spatele ei. Copiii insa nu. Ei se
mani$esta cu o spontaneitate de secvente ast$el in cat ii duce in eroare si pe colegii de
%rea-la.
6a $inal( el tre%uie sa $ie capa%il sa trimita copii la locurile lor ca sa poata vi-iona
restul povestii cu pu%licul. 5vanm gri'a sa nu chemam acelasi copil pe scena de 1 ori( in
$iecare pre-entare.
TI4!6 C
In unele scene este chemat un grup de copii pt al asista pe actor( ei pot $i solicitati
sa aduca cadouri reginei( din ,4rintesa din padurea adormita& sau sa ia sperietoarea din
OG ca sa-l vada pe vra'itor. 5csti copii sunt alesi de pu%lic dar actorul tre%uie sa se
asigure ca totul se des$asoara in cea mai mare liniste si gra%a( copiii tre%uie sa-si spuna
rolurile iar cand apare o di$icultatea actorul re$ormulea-a dar n u repeta rolul ast$el in cat
sa poata $i au-it de pu%lic. El isi alege voca%ularul in $unctie de varsta gru%ului dar nu
tre%uie sa-i su%estime-a pe cei cu handicap $i-ic sau mintal( adesea adresandu-se ca unor
oameni ,anormali&. !n aspect important al muncii noastre se centrea-a pe demnitatea
copiilor.
TI4!6
!n e7emplu de participare in masa este simularea unei $urtuni( grupul cel mai mic
va $i ploaia( un pacanit onomatopeic asociat cu picaturile de ploaie ca-and pe geam( $acut
cu degetele in timp de se interpretea-a la pian un staccato. ;rupul copiilor de varsta
mi'locie va $i vantul( ei vor su$la si se vor legana controlat dintr-o parte in alta $iind
acompaniati de un glissando. ;rupul de seniori va $i tunetul( ei vor %ate din palme
acompaniati de un %as. Batutul mai intai distant( mai aproape mai tare mai repede si apoi
stingandu-se. Cele 2 grupuri se unesc pt a $orma sunetul $urtunii. Cand actorul spune ca
vede o $urtuna apropiindu-se ploaia incepe sa cada in data( este au-it pianul si apoi se
implica toate grupele. E responsa%ilitatea actorului sa se asigure ca totul se termina la
indicatia sa.
REG!6T5TE
5ceste tipuri de implicare sunt pline de succes. e-a lungul anilor( am inregistrat
copii cu pro%leme de vedere ale caror desene au aratat cat de mult au asimilat( copiii cu
di$icultati care sepre amu-amentul personalului s-au o$erit sa-i a'ute pe ceilalti intr-o
situtie din piese si un moment emotionant cand un copil care nu vor%ise niciodata de la
inceputul scolii( a strigat pt al $ace atent pe unul din persona'ele de pe scena. Consideram
ca importanta mani$estarior noastre poate $i interpretata din mai multe puncte de vedere(
asa cum a$irma si directorul unei scoli din 6ondra.& 4rimim vi-ite in mod $recvent din
partea comisiei de teatru 5rion in scoala noastra pt copii cu handicap. Interpretarea lor
este un prim pas catre teatrul live pt multi dintre elevii nostri si $iecare copil( cat de
&special&ar $i are $oarte mult de castiga&
CONC6!GIE
E$orturile noastre repre-inta un raspuns pt cei care considera ca tre%uie scrise
piese speciale pt un pu%lic special0 noi sustinem contrariul.
Ceea ce este adevatat este $aptul ca noi suntem actori de teatru si ne $olosim
a%ilitatile in incercarea de a aduce putina magie acelora care nu cunosc viata asa cum o
cunoastem noi. Timpul petrcut pe drum este $oarte mare intre 3E si 35 mii de mile pe an
si o%osim $oarte tare( dar totul se uita cand te tre-esti la un moment dat cu geamul de la
masina scris cu di$erite declaratii de multumire sau cate un %iletel scris cam nedeslusit si
tradus mai apoi de un pro$esor+ ,va rugam reveniti( va iu%im enormS &