FLORI DE MUCIGAI

de Tudor Arghezi (autor canonic)

arta poetica moderna
"Le-am scris cu unghia pe tencuiala
Pe un parete de firida goala,
Pe intuneric, in singuratate,
Cu puterile neajutate
Nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul
Care au lucrat imprejurul -
Lui Luca, lui Marcu si lui loan.
Sunt stihuri fara an,
Stihuri de groapa,
De sete de apa
Si de foame de scrum,
Stihurile de acum.
Cand mi s-a tocit unghia ingereasca
m lasat-o sa creasca
Si nu a mai crescut -
Sau nu o mai am cunoscut.
!ra intuneric. Ploaia "atea departe, afara.
Si ma durea mana ca o ghiara
Neputincioasa sa se stranga.
Si m-am silit sa scriu cu unghiile de la mana stanga."
#olumul de povestiri intitulat sugestiv "oarta neagra" din $%&' ilustrea(a tragica e)perienta
de viata a lui *udor rghe(i +$,,'-$%-./ care a petrecut o scurta perioada de detentie in
inchisoarea de la #acaresti, in perioada $%$,-$%$%, din motive politice. #olumul de poe(ii "0lori
de mucigai", aparut in $%&$ reeditea(a aceeasi e)perienta de viata in varianta lirica, in care
lumea interlopa a hotilor, delincventilor este privita cu intelegere si omenie de poet. *itlurile
poe(iilor care compun acest volum sunt deose"it de sugestive +"1alere", "2on 2on", "*inea",
"3ciga-l toaca", "0atalaul", "Morfii" etc./ pentru lumea aceasta periferica, fata de care rghe(i
are compasiune, considerand ca "Pretutindeni si in toate este poe(ie, ca si cum omul si-ar purta
capul cuprins intr-o aureola de icoana. *oate lucrurile naturii si ale omuiui si toate vietatile
poarta tandara lor de aureola, pe dinafara sau pe dinauntru".
oezia !F"ori de mucigai! se afia in deschiderea volumului omonim si constituie arta poetica
a lui rghe(i, conceptia lui despre efortul artistului si implicatiile acestuia in actul creatiei,
constituind -asadar - poe(ia programatica a acestui volum, asa cum "*estament" este arta poetica
din volumul "Cuvinte potrivite".
Tema poeziei e)prima efortul creator al artistului pentru un produs spiritual si consecintele pe
care le are acesta asupra starilor interioare ale eului poetic, chinuit de framantari si de tul"urari
interioare. #ersurile nu mai sunt produsul unei revelatii, al harului divin, ci al unei nelinisti
artistice si al setei creatoare.
Tit"u" poeziei !F"ori de mucigai! e#te un o$imoron, in care florile sugerea(a frumusetea,
puritatea, lumina, iar mucigaiul semnifica uratul, raul, descompunerea si intunericul. 4)imoronul
creea(a o imagine contradictorie a lumii, in care valorile umane sunt degradate, alterate, lumea
inchisorilor, in care viata oamenilor este supusa reprimarilor, restrictiilor rigide. *itlul este, in
acelasi timp, repre(entativ pentru inovatia lim"ajului arghe(ian numita estetica uratului, o
modalitate artistica intalnita in lirica europeana la 5audelaire, care scrisese "0lorile raului".
socierea celor doua categorii estetice contradictorii, frumosul - repre(entat de floare - si
uratul - sugerat de mucigai - ofera titlului o e)presivitate socanta si fascinanta totodata prin
efectele estetice. 3ratul are rolul de a evidentia imperfectiunile vietii, sen(atiile de aversiune si
oroare care capata valori noi, ele facand parte din e)istenta umana.
%tructura& compozitie #i "im'a( poetic
oezia !F"ori de mucigai! este structurata in doua secvente lirice inegale, prima ilustrand
cre(ul artistic arghe(ian, iar cealalta neputinta artistului de a crea in conditii de claustrare.
rima #ec)enta sugerea(a dorinta devoratoare a artistului de a se e)prima in versuri, fiind
dominat de setea de comunicare cu lumea. Poetul, intr-o solitudine impusa si lipsindu-i uneltele
scrisului, incearca sa (garie "cu unghia pe tencuiaia 6 Pe un parete de firida goala, 6 Pe intuneric"
versurile nascute din nevoia comunicarii. Conditiile vitrege de viata ii seaca forta creatoare, "Cu
puterile neajutate 6 Nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul 6 Care au lucrat imprejurul 6 Lui
Luca, lui Marcu si lui loan." !numerarea prin negatie a elementelor fa"uloase ale evanghelistilor,
"taurul", "leul", "vulturul", creea(a o imagine de mare forta sugestiva privind starea de deprimare
a poetului nefericit in a"senta creatiei, in raport direct cu scrierile religioase a caror esenta este
"solutul. #ersurile sunt sapate in sufletul poetului, sunt "stihuri fara an" ce nu pot fi e)primate
in viata reala, dar sunt profund simtite de sensi"ilitatea artistului7 "Stihuri de groapa 6 De sete de
apa 6 Si de foame de scrum". 8arul poetic, "unghia ingereasca", este tocit de efort, nu-i mai
permite poetului revelatia, deoarece ea "nu a mai crescut" sau, altfel spus, artistul nu se mai poate
regasi in sine, nu se mai percepe ca pe un creator de valori spirituale7 "Sau nu o mai am
cunoscut".
U"tima #ec)enta amplifica de(nadejdea lui rghe(i, care este sim"oli(ata de atmosfera
sum"ra, e "intuneric", iar ploaia se aude "departe afara", ceea ce provoaca poetului o durere
simtita profunda, "ca o ghiara", din cau(a neputintei totale de a se e)prima. Nevoia de
comunicare a poetului cu lumea, setea de a-si de(valui trairile il silesc sa scrie "cu unghiile de la
mana stanga". 4 sim"olistica straveche asocia(a mana stanga cu fortele demonice, in opo(itie
totala cu puterea divina a creatiei. 2nchisoarea este pentru rghe(i un fel de "olgie a 2nfernului
lui Dante, insa, in acest cadru al ororilor, frumosul nu este a"sent. 9aul, uratul sunt numai
conjuncturi ale destinului, carora omul le opune aspiratia spre frumos, care poate fi regasit in
sine, in vis sau in speranta implinirii.
2n "0lori de mucigai" predomina registrele stilistice ale esteticii uratuiui, pe de o parte ca
inovatie lingvistica, pe de alta parte ca su"stanta a ideilor e)primate.
Lim'a(u" este caracteri(at prin folosirea cuvintelor care sochea(a prin e)presivitatea
fascinanta, cuvinte "urate", al caror sens capata noi valori. De pilda, cuvantul "mucigai" este un
regionalism cu aspect arhaic, dar are aici sensul profund al degradarii morale, al descompunerii
spirituale, cu trimitere sugestiva catre om, deoarece el insoteste cuvantul "flori", care poate
semnifica viata, lumea. rghe(i utili(ea(a cuvinte din lim"ajul popular ori arhaisme, ca "firida",
"stihuri", din voca"ularul religios, cum sunt numele celor trei evanghelisti - Luca, Marcu, loan
-pentru a sugera atemporalitatea starilor sufletesti de tristete, de(amagire si deprimare ale
poetului.
O$imoronu" !*"ori de mucigai! transmite ideea comple)a a imperfectiunilor vietii, a
conditiilor vitrege la care este supusa fiinta umana, fapt care ii provoaca poetului aversiune,
repulsie. Metaforele arghe(iene potentea(a starea de disperare a omului claustrat, a artistului care
nu poate crea li"er, fiind constrans sa-si reprime setea de comunicare. Neputinta creatoare a
artistului este sugestiv relevata de metafora "cu puterile neajutate", desi poetul avea resurse
spirituale profunde. Lumea inchisorii poarta in ea stigmatele raului care actionea(a negativ
asupra naturii angelice a fiintei umane, toceste s"unghia ingereasca", impiedicand-o astfel sa e
e)prime.
La noutatea lim"ajului arghe(ian s-a referit si *udor #ianu, care afirma7 "9enovarea liricii
romanesti, smulgerea ei de pe caile unde o fi)ase marea influenta a poetului "Luceafarului", este
consecinta cea mai importanta produsa de afirmarea lui rghe(i inca din al doilea deceniu al
secolului nostru +secolul al ::-lea - n.n./".
Mai mult7 http766;;;.e"acalaureat.ro6c6<6-.6<--6'60lori-de-mucigai-de-*udor-
rghe(i=i)((&-0"o9P>v