CURS NR.

1- BIOLOGIE GENERAL
VEGETAL I ANIMAL
CELULA VEGETAL
Denumirea de celul a fost dat de ROBERT HOOKE (1665) care, examinnd a
microsco! o sec"iune fcut !rintr#un do! de !ut, a $%ut o structur, asemntoare cu un
fa&ure format din mai mute cmru"e !e care e#a numit cells. HOOKE a emis ideea c,
fiecare or&anism este o asocia"ie de astfe de com!artimente'Botanistu ()H*E+DE, (1-.-)
/i %ooo&u ()01,, (1-.2), !e 3a%a cercetrior !ro!rii /i sinteti%nd cuno/tin"ee
anterioare, ea3orea% o teorie fundamentat /tiin"ific, teoria celular. 4rinci!aa te% este
urmtoarea5 cor!u $ie"uitoareor, att !ante ct /i animae, este actuit din ceue' )eua
re!re%int unitatea eementar structura /i func"iona a cor!uui $ie"uitoareor' 6ia"a
indi$iduui !uriceuar nu re!re%int atce$a dect suma $ie"ior ceueor care 7 actuiesc'
Teoria ceuar /i#a r&it semnifica"ia 7n 1-5-, cnd iustru !atoo& R8DO*9
6+R)HO0 afirm c ceuee iau na/tere din cee !reexistente "omnis cellul e cellul".
1stfe se ex!ic fa!tu c, animau se formea% numai din anima /i !anta numai din
!ant, su&ernd fa!tu c, 7ntre ceuee care com!un or&anismee actuae /i ceuee
!rimiti$e, !rimee a!rute !e 4mnt cu a!roximati$ .,5 3iioane de ani 7n urm, exist o
e&tur continu' 1cest teorie, 7m!reun cu :teoria ceuar: au re!re%entat unee din
marie desco!eriri /tiin"ifice ae secouui a ;+;#ea'
Celula re!re%int unitatea morfoo&ic /i func"iona a tuturor or&anismeor $e&etae
/i animae, cu ca!acitate de autore&are, autoconser$are /i autore!roducere' )eua este un
sistem 3ioo&ic desc<is, dinamic, afndu#se 7ntr#un sc<im3 !ermanent de materie /i enr&ie
cu exterioru datorit unei structuri s!ecifice' 1stfe, mute or&anisme sim!e au cor!u
format dintr#o sin&ur ceu, fa!t !entru care se numesc unicelulare, cum sunt 3acteriie
1
(=onera), mute ciu!erci /i o serie de a&e $er%i (Chlorella, Scenedesmus, Protista), etc' >n
acest ca%, unica ceu 7nde!ine/te, sin&ur, toate func"iie $itae incusi$ 7nmu"irea'
=a?oritatea a&eor, mu/c<ior /i toate !antee $ascuare au cor!u format din numeroase
ceue, de aceea ee se numesc pluricelulare. 1cest fa!t are dre!t consecin" diferen"ierea
ceueor, adic, ada!tarea or a 7nde!inirea anumitor func"ii, fa!t ce atra&e du! sine
sc<im3area formei /i a structurii ceueor /i &ru!area or 7n com!exe ceuare, numite
esuturi. )u ct cor!u unei !ante are mai mute cate&orii de "esuturi, aceasta este mai
e$ouat' 1stfet dac or&anismee !uriceuare au .#1@ ti!uri de ceue diferen"iate, mu/c<ii
!ot a$ea A@, cri!to&amee $ascuare AB iar an&ios!ermee (ma&noiofitinee) B6 de ti!uri de
ceue s!eciai%ate (du! C+==ER=1,,, 12D@)'
A
ALCTUIREA CELULEI VEGETALE
)om!exitatea or&ani%rii structurae a ceuei $e&etae (9i&' 1) este dat de cee dou
!r"i com!onente ae sae5 or&anitee ceuare $ii # protoplasma, denumire dat de =OH*
(1-D@) sau protoplastul, denumire dat de H1,(TE+, (1--@) /i !rodu/i ai !roto!astuui#
paraplasm # (denumire dat de K849ER, 1-26) sau metaplasma (H1,(TE+,) # fiecare cu
com!onentee sae, du! cum urmea%5
a) Protoplasma este format din5 reticuu endo!asmatic, ri3osomii, a!aratu Eo&i, sistemu
isosomat microcor!ii ceuari, cor!ii !aramurai, condriomu ceuar (mitocondriie)
!astidomu ceuar (coro!aste, cromo!aste /i euco!aste) centru ceuar, nuceu, a!aratu
ocomotor (ciiF /i fa&eu)'
3) Paraplasma cu!rinde5 $acuomu ceuar, incu%iunie er&astice (ae cito!asmei /i ae
!astideor) /i !eretee ceuar'
.
D
Ti!u"i #e celule $e%e&le
Du! or&ani%are, ceuee !ot fi5 procariote sau simple /i eucariote sau complexe
a) Celulele procariote (&r' pro # !rimuF carion # nuceu) se caracteri%ea% !rin fa!tu c, a
acest ti! de ceue nu se 7nt7nesc toate or&anitee ceuare caracteristice unei ceue $ii /i e
i!se/te mem3rana nucear, care s indi$iduai%e%e un nuceu' 1!aratu &enetic este format
dintr#un sin&ur cromo%om de form circuar, i!sindu#e di$i%iunea carioc<inetic, a$nd
numai di$i%iune sim! (amito%)' )euee !rocariote sunt i!site de urmtoaree or&anite
ceuare5 mitocondrii condriomu ceuar), a!aratu Eo&i /i !astidee ' Or&anismee
!rocariote sunt uniceuare /i a!ar"in a dou 7ncren&turi5 3acterii /i a&e a3astre'
3) Celulele eucariote (&r' eu # ade$rat), s!re deose3ire de cee !rocariote, au nuceu 3ine
indi$iduai%at cu un &enom 3o&at (numero/i cromo%omi), cu a!arat mitotic /i meiotic' (unt
5
!re%ente toate or&anitee ceuare' )euee eucariote sunt caracteristice att a&eor $er%i,
ro/ii, 3rune, mu/c<ior ct /i !anteor $ascuare'
Ginnd seama de !re%en"a sau de a3sen"a !ereteui ceuar, ceuee !ot fi de dou
ti!uri5
a) dermatoplaste care au a exterior !erete ceuar de natur ceuo%o!ectic secretat de
!roto!ast' >n !antee !uriceuare, !ere"ii ceuari formea% un sc<eet cu ro determinant 7n
sus"inereF
6
3) gimnoplaste, ceue i!site de !erete ceuar' *a exterioru or se &se/te !asmaema, care,
nefiind ri&id, d ceueor !osi3iitatea de a#/i sc<im3a forma emi"nd !seudo!ode cu care
se !ot de!asa dintr#un oc 7n atu' 1/a sunt mixami3ee de mixomicete /i %oos!orii unor
a&e $er%i (Ulothrix s!')
O at casificare a ti!urior de ceue se !oate face du! !re%en"a /i numru nuceeor
din ceue' 1stfe, ceuee !ot fi5
a) anucleatecare nu au nuceu indi$iduai%at, su3stan"a nucear fiind rs!ndit 7n toat
cito!asma, ca5 3acteriie /i a&ee a3astre (ceuee !rocariote) F
3) uninucleate sunt ceuee care au un sin&ur nuceu' 1stfe de ceue se 7ntnesc a
ma?oritatea or&anismeor $ii cu or&ani%are sim! (a!ar"innd 7ncren&turior =onera /i
4rotista), a mu/c<i /i a !antee $ascuareF
c) polinucleate (polienergide) sunt ceuee 7n care se &sesc mai mu"i nucei, ca de
exem!u5 !asmodiu, sirici"iu /i ceo3astee'
)eue anuceate de Escherichia coli 7n di$i%iune
B
Eimno!aste a %oos!ori de Ulothrix s!'
Plasmodiile constituie cor!u mixomiceteor /i re%ut din fu%ionarea a dou
mixami3e uninuceate' ,uceii !ro$in din di$i%iunea unui nuceu unic din masa cito!asmei,
care 7/i mre/te $oumu, fr a se 7m!r"i 7n ceue'
Sinciiul !ro$ine din unirea mai mutor ceue uninuceate ai cror !ere"i des!r"itori
dis!ar /i se a?un&e tot a o mas !roto!asmatic cu mai mu"i nucei' 8n em!u de sinci"iu
sunt $asee aticifere (ceue care !roduc atex) existente 7n cormu mutor !ante $ascuare'
Celoblastele sunt !ante uniceuare, de dimensiuni mari care au, de a 7nce!ut, mai
mu"i nucei, a cror ceue, !rin di$i%iune, dau na/tere a ceue fiice tot !urinuceate' 1stfe
sunt unee a&e ca5 Botrdium !ranulatum, 7n form de $e%icu $erde, !urinuceat /i
ramificat a$nd mai mu"i miimetri 7n dimensiune Caulerpa proli"era care a?un&e a 1 m,
imitnd 3ine !antee $ascuare /i miceiie de muce&aiuri, ca de exem!u a #ucor mucedo'
-
4asmodiu a $uligo sceptica
2
Phsarum pholcephalum %4asmodiu de%$otat !e frun%
)eo3aste5
Caulerpa proli"era
1@
Botrdium granulatum
#ucor mucedo
'o"m celulelo" $e%e&le
1tt a or&anismee uniceuare, ct /i a cee !uriceuare forma ceueor este foarte
$ariat' )euee 3acteriior, a&eor !ot fi5 sferice, o$ae, 7n form de $ir&u sau de
3astona/e, etc' *a !antee !uriceuare forma ceueor este 7n ra!ort direct cu !o%i"ia
"esutuui din care fac !arte /i cu rou !e care 7+ 7nde!inesc 7n "esutu res!ecti$' 1stfe,
11
ceuee "esutuui mecanic (scerenc<im /i coenc<im) sunt !oiedrice (7n sec"iune
trans$ersa), cee ae sistemuui $ascuar ($asee emnoase), au form ciindric iar fi3ree
emnoase sunt fusiforme' )euee su3eruui sunt ta3uare, existnd /i ceue steate, cum este
ca%u ceueor din mdu$a de !i!iri& (&uncus s!')'
9ormee diferite ae ceueor $e&etae !ot fi &ru!ate 7n trei cate&orii5
a) celule parenchimatice ce sunt i%odiametrice, cu !eretee ceuar su3"ire (ceuee
cortexuui) /i, a care am3ee diametre sunt a!roximati$ e&ae' Ee au o form rotundo$a
sau !oiedric a$nd, 7ntre ee, s!a"ii interceuareF
3) celule pro'enchimatice care sunt aun&ite /i, de mute ori, au un&imea cu mut mai mare
ca +"imea, a$nd, adeseori, !ere"ii 7n&ro/a"i, ca a fi3ree de in /i de cne!'
c) idioblaste, ceue i%oate, cu o form cu totu !articuar, 7n&o3ate 7ntr#un "esut cu ceue
uniforme, cum sunt ceuee 7n form de itera T din me%ofiu frun%ei de ceai sau
tric<oscere dee din frun%a de fiodendron'
M("ime celulelo". Dimensiunie ceueor sunt $ariate, de a cca' 1H !n a 1#A m,
7n ra!ort direct cu rou /i func"iie !e care e 7nde!inesc, !recum /i cu condi"iie de mediu'
)ee mai mici ceue, care se $d, numai cu a?utoru microsco!uui, se 7ntnesc a
3acterii /i a a&e a$nd dimensiuni cu!rinse 7ntre @,A#DH'
)euee "esuturior de re%er$ (din or&anee de de!o%itare), ceuee !ro%enc<imatice
care actuiesc !erii a3sor3an"i ai rdcinii /i ceuee sucuente ae <es!erideor (citricee)
au dimensiuni cu!rinse 7ntre 1@#1@@H'
)euee !ro%enc<imatice !ot fi, uneori, foarte un&i fiind, o3ser$ate /i cu oc<iu i3er'
De exem!u, fi3ree i3eriene de a in /i de a cne! a?un& a .#5 cm un&ime, cee de a
ur%ic a 6#B cm iar cee de a (amia s!' (!ant texti din re&iunie tro!icae) !ot atin&e 5@#
55 cm'
4erii semin"eor de 3um3ac sunt un&i de !n a 65 mm iar taurie uniceuare ae
unor a&e, cum este Caulerpa proli"era au 1@@ cm un&ime'
1A
Tu3urie acticifere nearticuate ae unor eufor3iacee ar3orescente, din re&iunie
ecuatoriae, !ot a?un&e a 1#A m un&ime'
CONSTITUIEN)II VII AI CELULEI *+ROTO+LASMA,
+ROTO+LASTUL- CITO+LASMA
Citoplasma (&r' ctos # ceu, plasma # su3stan", ic<id $scos), com!onent a
!roto!asmei, re!re%int constituentu fundamenta a ceueiI 7n care se &sesc toate
or&anitee ceuare' *a microsco!u o!tic cito!asma a!are ca o mas fuid, omo&en, mai
mut sau mai !u"in refrin&ent dect a!a' )ito!asma diferen"ia%, a exterioru su, o
mem3ran !asmatic, fin, de natur fosfoi!o!roteic, intim ai!it de !eretee
ceuo%o!ectic, numit plasmalem sau pelicul ectoplasmatic. >ntre !asmaem /i
mem3rana nucear se &se/te cito!asma !ro!riu %is sau hialoplasma (matrice
citoplasmatic). >n <iao!asm se &sesc, 7n sus!ensie, or&anitee ceuare, incusi$ nuceu'
a) +lsmlem (&r' plasma # su3stan", ic<id $scosF lema # 7n$ei/) este o
3iomem3ran dinamic care deimitea% cito!asma de exterioru ceuei, fie de
!eretee ceueor 7n$ecinate, fie de mediu extern, conferind ceuei res!ecti$e
inte&ritate /i form'
1.
Com!o.i/i c0imic( !lsmlemei. Din !unct de )edere c<imic !asmaema se com!une
din5 i!ide, !roteine, &ucide, steroi /i su3stan"e minerae'
Li!i#ele sunt considerate constitue?i"i dominan"i re!re%entnd AJ. din &reutatea tota
a !asmaemei' Dintre i!idee mai im!ortante citm5 fosfoaminoi!ide (cefaine, ecitine),
fosfo&iceride, aci%i &ra/i nesatura"i /i i!ide neutre' 9osfoaminoi!idee sunt dis!use >ntr#un
strat 3imoecuar'
+"o&einele ocu! restu mem3ranei (re!re%int 1J. din &reutatea tota a !asmaemei)
/i sunt de ti! &o3uar, dis!use de o !arte /i de ata a stratuui de fosfoaminoi!ide (s!re
exterior)' Ee sunt re!re%entate !rin5 !roteine structurae (actina, tu3uina), en%ime (cca' A@@,
cea mai frec$ent fiind 1T4#a%a, care desface 1T4#u >n 1D4 /i ener&ie)F rece!torii !roteici
(&ico!roteine sau i!o!roteine, mai rar <oo!roteine)'
Gluci#ele sunt, 7n ma?ortate e&ate co$aent cu i!idee /i !roteinee formnd
com!exe &icoi!idice /i &ico!roteice'
S&e"olii sunt moecue a!oare asociate fosfo&icerideor' )ei mai frec$en"i sunt
anosterou, fucosterou /i er&osterou' (teroii nu se af a toate ti!urie de ceue'
1D
Su1s&n/ele mine"le sunt a!a (.@K din &reutatea tota) /i ionii metaici (KL,,aL,
)aAL, =&AL)'
S&"uc&u" !lsmlemei. 4re%en"a !asmaemei a fost intuit'de 49E99ER (1-B5) a
su!rafa"a cito!asmei' 4e 3a%a studiior ui H1R01M (12..J12.5), ()H=+DT, D16(O, /i
D1,+E**+ (12.D) s#a a?uns a concu%ia c, din !unct de $edere a utrastructurii,
!asmaema este actuit dintr#un strat 3iomoecuar de fosfoaminoi!ide care !re%int !e
aturi structuri !roteice' 9osfoaminoi!idee stau fa" 7n fa" cu !ou <idrofo3 (&ru!ri
car3oxiice #)OOH) /i au, a !oii o!u/i, &ru!ri <idrofiice (radicai ai aci%i or &ra/i), ace/ti
!oi fiind e&a"i cu !roteinee &o3uare'
(tudiie efectuate, a!oi, de ctre ROBERT(O, /i (TOE)KE=+,( (126A), a
microsco!u eectronic, au confirmat i!ote%a ui ()H=+DT artnd c moecuee
fosfoaminoi!idice stau !er!endicuar !e su!rafa"a !asmaemei iar moecuee !roteice au
dis!unere tan&en"ia' (tudiie uterioare au artat c toate mem3ranee !asmatice
15
(endo!asmatice # din interioru ceuei) au o stuctur asemntoare' Erosimea unei
mem3rane !asmatice $aria% >ntre B5N#1@@N' Cona centra, care a!are a microsco!u
eectronic de nuan" mai car, are o &rosime de A5#.5N' 9iecare dintre ceeate dou
straturi aterae, care con"in !roteine, au o &rosime de A5#5@N /i a!ar de nuan" mai 7nc<is'
(+,EER /i ,+)O*(O, (12BA) ea3orea% modelul mo'aicului "luid du! care
!asmaema are o structur triiamear format din dou 3en%i !araee (fiecare cu &rosimea
de A5#5@N) eectronodense, se!arate de un s!a"iu trans!arent (A5#.5N &rosime)' )onform
modeuui mo%aicuui fuid a ceor doi cercettori, acce!tat ast%i de ma?oritatea citoo&ior,
!artea centra este actuit dintr#o !tur du3 de fosfoi!ide (3istrat i!idic), cu !oii
<idrofo3i a/e%a"i centra, fa" 7n fa", iar !oi <idrofii sunt orienta"i s!re exterioru res!eci$
interioru ceuei' Du3u strat i!idic are o stare fuid' 4re%en"a unei catene de <idrocar3uri
mre/te fuiditatea straturior i!ide4turii fosfoi!idice i se su!ra!une, !e am3ee fe"e, cte
un start !roteic eectronodens' =o%aicu re%ut din fa!tu c >n stratui!idic se &sesc
16
cufundate, din oc 7n oc, macromoecue de !roteine &o3uare care nu $in 7n contact unee
cu atee numite proteine insulare sau solitare'
Rolul !lsmlemei 2n celul $e%e&l(. 4asmaema are un ro structura conferind
ceuei entitate morfoo&ic /i func"iona' 4artici! a interac"iunea ceuar' 1re ro acti$ 7n
sc<im3urie de su3stan"e 7ntre <iao!asm /i mediu extraceuar (!rin a3sor3"ie /i excre"i))
!re%entnd !ermea3iitate seecti$, nu tota' 4asmaema a3soar3e din exterior, 7n mod
seecti$, a!a /i anumite su3stan"e nutriti$e, 7n acea/i tim!, eimin din ceu o serie de
!rodu/i care nu mai sunt utii ceuei, care, !rin acumuare, ar duce a intoxicarea ceuei' 8n
at fenomen im!ortant 7n care !asmaema are un ro acti$ este fenomenu de pinocito'
!re%ent, att a ceua $e&eta, ct /i a cea anima (descris mai 7nt7i a ceua anima)' Este
!rocesu !rin care sunt intoduse 7n cito!asm !icturi mici din ic<idu extraceuar'
3) 3ilo!lsm *ialoplasma (&r' hialos # ca stica) sau matrixul celular (citosolul)
este su3stan"a fundamenta a ceuei, o com!onent structura /i func"iona esen"ia' Ea
are un ro foarte im!ortant 7n $ia"a ceuei deoarece aici se &sesc, 7n sus!ensie, toate
or&anitee ceuare'
Com!o.i/i c0imic( 0ilo!lsmei.
4rin utracentrifu&are s#a !utut sta3ii c <iao!asma este constituit din B@#B5K a!
i3er /i de constitu"ie, utima cu ro !astic /i structura /i A5#.@K su3stan"e or&anice'
(u3stantee or&anice sunt re!re%entate !rin5 !roteine (&o3uare /i fi3riare), en%ime (1T4#
a%e, cataa%e, fosfata%e), care !artici! a sinte%a !roteic, i!ide (sim!e /i com!exe), cu ro
!astic, &ucide (mono#, di#, oi&o# /i !oi&ucide) cu ro ener&etic, nuceotide, nuceo%ide
(1T4, 1D4, ,1D4, etc), ri3onuceo!roteine, de%oxiri3onuceo!roteine /i aminoaci%i
nee&a"i'
4ORTER (12B@) este !rimu cercettor care anai%ea% <iao!asma, cu a?utoru
microsco!uui de $ota? 7nat, foosind o te<nic s!ecia' 1stfe, s#a !utut o3ser$a c
<iao!asma este format dintr#o re"ea tridimensiona /i nere&uat de microfiamente un&i
de !oi!e!tide (tu3uina, mio%ina, etc'), cu diametru de A@#.@N, !e su!rafa"a crora ader
1B
ri3osomii asocia"i (!oiri3osomi)' >n oc<iurie re"eei se af a! /i su3stan"e or&anice (i!ide
/i &ucide)' *e&turie dintre com!onentee <iao!asmei sunt foarte a3ie 7n func"ie de
!ro!riet"ie mediuui extra /i intraceuar'
+"o!"ie&(/ile 4i.ice le 0ilo!lsmei. Hiao!asma are o or&ani%are utrastructura
<etero&en foarte a3i, datorit mediuui intra# /i extraceuar care se modific !ermanent'
(u3 as!ect fi%ic <iao!asma se af 7n stare cooida cu o fa% ic<id, unde mediu de
dis!ersie este a!a, /i cu o fa% dis!ersat re!re%entat de macromoecuee !roteice sau de
ate su3stan"e or&anice' )ooidu se caracteri%ea% !rin !articue 7n sus!ensie, cu dimensiuni
cu!rinse 7ntre 0,003-0,3. Dac dimensiunie sunt !n a 0,003, a$em de a face cu o
sou"ie moecuar iar dac de!/e/te 0,3 ea de$ine o sus!ensie' )nd e&turie dintre
moecue (!un"i 6an der 0aas, !un"i de H, #(#(#, e&turi eterice, esterice) sunt foarte
!uternice, mi/crie sunt mai reduse, <iao!asma a$nd o $sco%itate mare' >n acest ca%
cito!asma se &se/te 7n stare de gel (plasmagel) structur !redominant 7n ceua $ie' )nd
e&turie dintre moecue sunt mai sa3e mi/crie sunt mai intense /i <iao!asma se &se/te
7n stare de sol (plasmasol).
(tarea cooida confer cito!asmei !ro!riet"i $itae /i o mare su!rafa" de contact'
Trecerea de a so 7n &e /i in$ers este condi"ionat de factori fi%ico#c<imici, cum sunt
tem!eratura /i !H#u (7n mod norma !H este u/or acid # 6,-)' 1te !ro!riet"i fi%ice5
)+sco'itatea, elasticitatea ,i densitatea.
Tot !rin modificrie <iao!asmei se !roduc mi/crie cito!asmei (dine'e), care sunt5
% mi,carea de rotaie (ciclo'a), caracteristic !entru ceuee cu o sin&ur $acuo centra /i
se efectuea% 7ntr#un sin&ur sens (Elodea canadensis, Chara s!' /i -itella s!')' Ea este
7ntnit 7n s!ecia a !antee ac$aticeF
% mi,carea de circulaie ce are oc 7n ceuee cu mai mute $acuoe, des!r"ite de cordoane
cito!asmatice' =i/carea se efectuea% 7n toate direc"iie (ca a unee a&e /i !eri/ori
staminai ai unor fori)F
1-
% mi,carea de alunecare care caracteri%ea% >nce!utu /i sfr/itu dine%ei, fiind o mi/care
de%ordonat, asemntoare ceei 3roOnieneF
% mi,carea amiboid care este s!ecific &imno!asteor, <iao!asma de!asndu#se cu
a?utoru !seudo!odeor, ciior sau fa&eior'
=i/crie <iao!asmei au ro im!ortant 7n de!asarea unor or&anite ceuare, a unor
macromoecue !roteice, ae 1D,#uui dar /i 7n trans!ortu intraceuar de materie /i ener&ie'
Rolul 4i.iolo%ic l <iao!asmei' Hiao!asma este sediu !rinci!aeor reac"ii
meta3oce de sinte% /i de descom!unere a unor su3stan"e (ana3oism /i cata3oism), tot aici
existnd /i 3a&a?u en%imatic cores!un%tor acestor reac"ii' >n <iao!asm se af, 7n stare de
sus!ensie, ceeate or&anite $ii /i su3or&anite, care 7/i !reiau, de aici, toate su3stan"ee
necesare' Tot 7n <iao!asm acestea 7/i ei3erea% /i !rodu/ii de excre"ie'
CITOSC3ELETUL INTRACELULAR
Citoscheletul intracelular (microtubulii /i micro"ilamentele) re!re%int infrastructura
ceuei $ii cu ro 7n men"inerea formei /i 7n mi/crie !roto!asmatice' )om!onentee
12
citosc<eetuui intraceuar, fiind i!site de mem3ran !ro!rie, nu !ot fi 7ncadrate 7n cate&oria
or&aniteor ceuare'
Mic"o&u1ulii sunt structuri fra&ie, su3 forn de fiamente i%oate sau asociate, !re%ente 7n
toate ceuee eucariote $e&etae e$iden"iate 7n5 <iao!asm, nuceu (cario!asma nuceuui
interfa%ic)F7n !astide, 7n mitocondrii, 7n fa&ei, 7n !seudo!ode, 7n centrioi /i 7n cor!uscui
3a%ai' =icrotu3uii sunt eastici /i au fost o3ser$a"i, !entru !rima dat, de ctre
(*18TTERB1)K (126.) 7n or&anitee ceuare, 7n cii /i 7n fa&ei (care con"in fa&ein)'
=icrotu3uii sunt structuri !ermanente a cii /i fa&ei /i efemere a fusu de di$i%iune
(numai 7n !rofa%a /i metafa%a mitotic sau meiotic ei se asocia%, formnd fiamentee
fusuui de di$i%iune)'
S&"uc&u" mic"o&u1ulilo"' =icrotu3uii sunt fiamente ciindrice cu un&imea de
1@'@@@ nm fiecare /i diametru de A.#A5 nm' Ei sunt orienta"i 7n direc"ia de cre/tere 7n
un&ime a ceuei, fiind situa"i !arae cu !eicua ecto!asmatic su!erficia cu care, se !are
c, au rea"ii de contin&en", a/a cum au o3ser$at a ceuee $e&etae *EDBETTER /i
41RTER (126.)' 4eretee or este format din 5#1. su3unit"i !roteice &o3uare /i
contractie, dis!use 7n /iruri !araee, mai rar ecoidae, cu &rosimea !ereteui cu!rins 7ntre
A@#-@N' 1nai%ee 3ioc<imice /i cercetrie eectrono#microsco!ice au demonstrat c,
microtu3uii sunt su3unit"i !roteice actuite dintr#o !rotein &o3uar, contracti, numit
tubulin (1, ++), care re!re%int 2-K din su3stan"a sa !roteic' (u3unit"ie !roteice sunt
orientate 7n /iruri !araee /i se numesc proto"ibrile'
Bio%ene. mic"o&u1ulilo". (e !resu!une c microtu3uii se formea%, fie din
cor!uscuii 3a%ai ai ciior /i fa&eior, fie !rin autoasam3area macromoecueor de
tu3uin, un ro im!ortant a$ndu# informa"ia &enetic a &enomuui nucear'#
A@
Mic"o4i1"ilele *mic"o4ilmen&ele- sunt com!onente uni$ersae ae ceuei $e&etae
formate din fi3rie de actin /i mio'in (!roteine contractie), &ru!ate 7n fascicue un&i de
!n a 1H /i cu diametru de -#1@ nm' 4e su!rafa"a microtu3uior se &sesc microfi3riie
actinice (9i&' 1D 1, B) sau mio%inice !rin care se reai%ea% interconexiuni 7ntre microtu3uii
7n$ecina"i, actuind 7m!reun citosc<eetu intraceuar'
Rolul ci&osc0ele&ului in&"celul". )itosc<eetu intraceuar men"ine forma ceuei
(sus"innd <iao!asma)' E+ este im!icat 7n trans!ortu ceuar a a!ei, ionior /i a
A1
moecueor or&anice care actuiesc !eretee ceuar' 1re ro 7n formarea fusuui de
di$i%iune, 7n de!asarea cromo%omior din !aca metafa%ic s!re cee dou caote !oare,
!recum /i 7n mi/crie !asmei /i a or&aniteor ceuare'
AA