MATERIALE METALICE

Curs 6
FONTE DE TURNATORIE

Cristalizarea fontelor
Fonte de prim fuziune de afinare
de a doua fuziune turntorie

Elementele de aliere modific concentraia / temperatura punctelor
E, C, S

puternic grafitizante - Si, Ni, Cu
slab grafitizante P
slab antigrafitizante Mo, W
puternic antigrafitizante Mn, Cr, V

Constanta de grafitizare - kg : kgSi=1; kgMn=-0.2; kgP=0.1; kgAl=0.5
Cristalizarea fontelor
Pentru vitez constant de rcire structura determinat numai de
compoziia chimic

Diagrama Maurer: structura fontelor cu 2.5-3.5%C, n probe cilindrice
(50) turnate n nisip, n funcie de coninutul de Si
Fonta pestrita Fonta cenusie
Cristalizarea fontelor
Viteza de rcire n intervalul intervalul de grafitizare determin structura
Depinde de grosime
variaia de temperatur
constantele fizice de material (c, , k)
Diagrama Greiner - Klingenstein
Clasificarea fontelor de a doua fuziune
Dup forma grafitului !!!

Fonte cenuii grafit lamelar obinuit
(l / g > 50, l=lungime, g=grosime)

modificat (l / g = 25-50)

vermicular (l / g = 2-10)

coral (l / g = 2-4)

Fonte maleabile grafit in cuiburi (l / g = 1.5-2)

Fonte cu grafit nodular (l / g 1)

Fonte cenuii
Fonte cenuii nemodificate cele mai utilizate (~ 70%)

Compoziie: 2.8 3.5% C (general); 0.5 3.5% Si; 0.1 1% P;
0.02 0.15% S; 0.2-1%Mn
Rm = 100-450MPa; HB = 100-300; A<1.2% (0.5%)

Mrimea grafitului esenial pentru rezistena (i tenacitatea) fontei:
grafit fin fonta mai tenace

Matricea metalica (la marcile standardizate): F + P, P,
[+ eutectic fosforos]

Cresterea cantitatii de perlita cresterea rezistentei

Eutectic fosforos ternar, ntre Fe, C, P;
favorizeaza turnabilitatea dar fragilizeaza

Fonte cenuii
Fluiditatea depinde de poziia fa de punctul eutectic;
Efecte: Si (0.33) < P (0.5) < C (1)

Contracia total: 0.7 1% pentru fontele de rezisten mic
1 1.3% pentru fontele de rezisten mare


Fonte cenuii cu grafit lamelar modificate Rm > 250MPa

Modificatori pt. fontele cenusii: BN, AlN, TiS, SiO2, Al2O3, CaO
germeni eterogeni

Practic: ferosiliciu, silicocalciu,
Fonte cenuii
a, b, d difera prin capacitatea de germinare (racire diferita, particule pt. germinare eterogena)
c la fonte hipereutectice
d, e fonte hipereutectice; e numai prin germinare eterogena;
Fonte cenuii
Grafit interdendritic punctiform Grafit interdedritic orientat
Fonte cenuii
Fonte cu grafit vermicular
Mas F + P prin aliere cu Ni, Cu, Mn sau normalizare

Modificare: efect dublu cu elemente nodulizante i germeni eterogeni

Turnabilitate bun (comparabil cu a Fc): fluiditate mare, volum mic de
retasur, tendin mic de fisurare la cald

Rm = 300 650 MPa; A = 1 10%

Capacitatea de amortizare a vibraiilor comparabil cu Fgn

Destinaie: lingotiere, armturi, blocuri motoare (Diesel)
Fonte cu grafit vermicular
Fonte cu grafit coral
Grafit de form arborescent

Mas predominant feritic; Obinere prin rcire rapid (forme de grafit
sau metalice) pentru coninut de sulf <0.02% sau rcire normal la
<0.002%S; favorizat de Zr

Rm > 300 MPa, A > 1% (comparabile cu cele cu grafit vermicular)
Fonte cu grafit coral
FONTE MALEABILE
Contin grafit sub forma aglomerata neregulata in CUIBURI (GM)

Se obtin prin tratament termic RECOACERE DE MALEABILIZARE
aplicat unor fonte albe


Clasificare dupa aspectul casurii
(tipul de tratament de obtinere a grafitului)
Fonte maleabile cu miez negru F + GM ; P + GM
Fonte maleabile cu miez alb F + P + GM

FONTE MALEABILE
FONTE MALEABILE
Fonte maleabile cu miez alb
2.5 - 3.25%C; 0.5-0.7%Si, 0.3-0.5%Mn; maleabilizarea in mediu oxidant
Recoacerea de maleabilizare:
prima etapa de maleabilizare
descompunerea cementitei libere
(cementita secundara,
cementita ledeburitica);


Rm = 270 570 MPa
A = 3 16%
200 250 HB
FONTE MALEABILE
Fontele maleabile cu miez negru
2.2 - 3%C; 0.8 1.5%Si; 0.3 0.5%Mn , maleabilizare in mediu neutru
Cele mai folosite - pret de tratament, compromis favorabil intre Rm / A
Recoacerea de maleabilizare:
etapa 1 - descompunerea cementitei libere
etapa 2 descomp. cementitei din perlita

Rm = 300 550 MPa
A = 1 10%
150 320 HB
FONTE MALEABILE
Fonte maleabile cu miez perlitic
~ 2.7%C, maleabilizare prima etapa, mediu neutru

Cele mai rezistente fonte maleabile:
Rm = 450 650 MPa
Ductilitate mica: A = 2 4%
FONTE CU GRAFIT NODULAR
Fonte cu ~3.5% C, cu grafitul in noduli obtinut prin modificare
Modificatori: Mg, Ce, ... formeaza pelicule pe suprafata grafitului
Cea mai favorabila forma de grafit
(efectul minim de concentrare a tensiunilor)
Rm = 370 700 MPa; A = 2 18%; 140 300 HB
STANDARDIZAREA FONTELOR DE TURNTORIE
SR EN 1560:1999 Turntorie sistem de simbolizare pentru fonte.
Simbolizare alfanumeric i numeric

Simbolizarea alfanumeric
EN-GJ 5 6 7 8 9 - 10 11 12 - 13 14 - 15

5: L, S, V, M, N (fr), Y (special)
[6]: A, F, P, M, L (ledeburit), Q(clit), T(clit+revenit), B(font
maleabil cu miez negru), W(font maleabil cu miez alb)
7 8 9: Rm [MPa]
[10 11 12]: [alungire] / [modul de prelevare - S (separat); U (ataate
separat); C (prob prelevat din pies)]
[13 14]: temperature de determinare a rezilienei - RT, LT
[15]: Condiii suplimentare D (brut); H (tratat termic); W (sudabil): Z
(alte condiii suplimentare)

Ex. EN-GJL 150; EN-GJS-350-22C-LT; EN-GJS-450-07S-RT-H
STANDARDIZAREA FONTELOR DE TURNTORIE
Simbolizarea numeric a fontelor

EN-J L/S/V/M/N/Y 1 2 3 4

1: 1 (rezistena la traciune); 2 (duritate); 3 (compoziie chimic)

2 3: numr corespunztor mrcii

4: condiii specifice 1 (prob turnat separat); 2 (prob ataat); 3
(prob prelevat din pies); 4 (reziliena la temperatura ambiant); 5
(reziliena la temperatur sczut); 6 (sudabilitate); 7 (brut); 8
(tratament termic); 9 (condiii suplimentare)

Ex. EN-GJL-150 = EN-JL-1010; EN-GJMW-350-4 = EN-JM-1010
STANDARDIZAREA FONTELOR DE TURNTORIE
Simbolizarea n funcie de duritate

Poz. 7 8 9 = HB, HV, HR

Ex. EN-GJL-100 = EN-GJL-HB-155; EN-GJN-HV-350
STANDARDIZAREA FONTELOR DE TURNTORIE
Standardizarea fontelor cenusii

SR EN 1561:1999 (fonte cu grafit lamelar) EN-GJL- Rm [MPa]
Ex. EN-GJL-100, 150, ..., 350
STANDARDIZAREA FONTELOR DE TURNTORIE
Standardizarea fontelor maleabile

SR EN 1562:1999 I fonte decarburate (miez alb)
II fonte nedecarburate (~ miez negru)
I. EN-GJMW- Rm [MPa] A [%]
Ex. EN-GJMW-350-4, EN-GJMW-550-4
II. EN-GJMB- Rm [MPa] A [%]
Ex. EN-GJMB-300-6; EN-GJMB-550-4
STANDARDIZAREA FONTELOR DE TURNTORIE
Standardizarea fontelor cu grafit nodular

SR EN 1563:1999: EN-GJS- Rm [MPa] A [%]
Ex. EN-GJS-350-22, EN-GJS 400-18, EN-GJS-600-03,
EN-GJS-900-2