You are on page 1of 10

FORMELE COMUNICARII La nivel global, general uman, comunicarea capata pentru

omul moderrn noi semnificatii. Cercetarile teoretice, dar si practica de zi cu zi reconsidera


rolul unei comunicari eficiente, in toate planurile si in fiecare minut, vazuta drept un factor
cheie in asigurarea unei vieti fericite si pline de succes. Aceasta optica asupra fenomenului
comunicarii se observa concret in volumele, manualele sau cursurile privind comunicarea,
din ce in ce mai multe si mai specializate pentru diversele ei utilizari.
Una din multiplele definitii descriptive vede comunicarea ca referindu-se la actiunea, cu una
sau mai multe persoane, de trimitere si receptare a unor mesaje ce pot fi deformate de
zgomote, care are loc intr-un context, presupune anumite defecte si furnizeaza oportunitati de
feedbac!. "#e$ito, %&'', p.().
*olul comunicarii ca factor organizational este unul esential. +n ceea ce priveste
managementul, comunicarea in organizatie este esentiala pentru eficacitatea intregului proces
managerial. ,anagerul receptioneaza o multitudine de mesaje din surse variate, informatii
care sunt fie oprite de catre sine, fie prelucrate si folosite de catre sine, fie trimise de catre alte
surse, in forma initiala sau in alta forma. +n sistemele organizationale, pozitiile manageriale
pot fi descrise ca niste centre de comunicare! "Longenecer, %&-&, p.(&%).
Comunicarea este privita in literatura de specialitate sub raportul mai multor forme. +n
functie de codul folosit, distingem comunicarea verbala si nonverbala, iar in functie de
statutul interlocutorilor, putem vorbi despre comunicarea verticala si cea orizontala,
acestea putand fi considerate cele mai utile si directe in ceea ce priveste imbunatatirea
campului de comunicare din cadrul unei companii.
Cu privire la primul criteriu, cel al codului folosit, ne putem intreba de ce este important sa
cunoastem cum trebuie sa comunicam daca tot comunicam ceva. +ata de ce am preluat un
inventar care ne sugereaza cateva dintre motivele dupa care am putea considera necesara
folosirea comunicarii verbale sub evantaiul larg de subforme pe care le putem intalni .
comunicarea scrisa, comunicarea orala fata in fata sau la telefon "caz specific in care apar
unele schimbari in atitudinea fata de comunicare)/
Cateva motive
pentru comunicarea
in scris
- Cand comunicarea implica un numar mare de persoane, privind aceeasi tema0
- Cand documentati o recomandare, o analiza, alt set de fapte0
- Cand pur si simplu e mai convenabil "fie dictand memo-uri, note, fie din
dificultatea de a vedea persoanele din cauza programului, distantei, timpului
disponibil)0
- Cand este necesara o formalizare mai mare "datorita etichetei, continutului
emotional, din consideratii legale)0
- Cand comunicarea face to face! imediata nu e necesara pentru asigurarea ca
mesajul a fost inteles.
Cateva motive
pentru counicarea
prin telefon
- Cand e mai convenabila0
- Cand viteza comunicarii este esentiala0
- Cand nu este nevoie sa fie vizualizate anumite materiale0
- Cand aveti nevoie de schimbarea de informatii, dar comunicarea vizuala nu
este necesara din motive de confidentialitate0
Cateva motive
pentru comunicarea
orala (fata in fata)
- Cand mesajul, prin complexitatea sau continutul sau sensibil la interpretari, are
nevoie de feed-bac si interactiune0
- Cand doriti sa atasati o mai mare importanta si semnificatie mesajului0
- Cand sunteti nesigur in legatura cu mesajul si aveti nevoie sa va directionati pe
parcurs!0
- Cand doriti sa acordati receptorului comunicarii mai multa atentie, in conditiile
in care mesajul nu este la fel de important0
- Cand doriti sa creati o comuniune cu interlocutorul pentru a imparti o idee sau
un proiect.
1
#in cele prezentate anterior, se poate desprinde ideea adecvarii metodelor de comunicare in
functie de situatie. 1ste necesar ca fiecare manager sa se gandeasca prin ce modalitate se face
mai bine inteles de catre subordonati. La fel de importanta este necesitatea imbinarii
diferitelor modalitati de comunicare, nu reducerea la un singur stil, preferat de manager, dar
poate nu cel mai potrivit pentru toti subordonatii. ,ulte studii arata ca o combinarea a
metodelor scrise si cele orale de comunicare este mai eficienta! "Luthans, %&'2, p.(32).
aceeasi sursa atrage atentia asupra unei eficiente mai bune a metodelor de comunicare orala
decat a celor scrise, ceea ce a condus, in organizatiile moderne, ca training-ul in aria
comunicarii sa tinda sa se centreze mai degraba pe cea orala si nonverbala. 4otusi, nu trebuie
neglijat impactul pe care comunicarea scrisa poate sa-l aiba in interiorul firmei, dar si in afara
ei in multe dintre cazuri.
Comunicarea scrisa poseda un numar insemnat de avantaje de care trebuie sa tinem seama/
durabilitatea in timp in raport cu forma orala a comunicarii/ textul scris poate fi vazut5citit de
mai multe persoane0 poate fi citit la un moment potrivit si poate fi recitit etc. 6asii in
comunicarea scrisa sunt similari celor din structurarea unui discurs/ avem o faza de pregatire
"stabilire a obiectivelor, a rolului si a audientei . cei care vor citi textul - , a punctelor-cheie
pe care doriti sa le retina acestia din urma) si o faza de redactare "in primul rand ideile
principale sunt dezvoltate urmarind o serie de indicatori / claritatea, credibilitatea,
conciziunea etc0. in al doilea rand, sunt folosite cele trei parti ale unei redactari)0 o
introducere care pregateste cititorul, un cuprins care reprezinta partea fundamentala ce face
posibila atingerea obiectivelor si o incheiere care evidentiaza concluziile).
6entru a imbunatati eficienta comunicarii verbalizate in general, 78bels si 9eaver "%&'&)
recomanda sa ne focalizam atentia asupra urmatoarelor idei/
Ce dorim sa comunicam:
Cum dorim sa facem acest lucru:
Cui ne adresam:
Un alt factor care reprezinta un element legat de comunicarea orala, dar care o influenteaza
prin legatura sa cu aria comunicarii nonverbale, este paralimbajul. Atunci cand vorbim,
tindem sa nu bagam in seama modul in care o facem/ cat de tare sau cat de incet vorbim, de
rar sau de repede, daca facem pause etc. 4oate aceste caracteristici ale mesajului transmis
reprezinta paralimbajul. 6entru a lua un exemplu ilustrativ, putem mentiona faptul ca in anul
%&-2, ;asl si ,ahl au aratat ca, daca ne aflam intr-o stare puternic emotionala "furie sau
ingrijorare), vom face in vorbire mai multe greseli de exprimare, ne vom balbai sau vom face
mai multe pauze urmate de sunete ca aaa! decat facem de obicei. +nterlocutorul va resimti
aceste elemente si va reactiona la ele.
6aralimbajul are un rol deosebit in situatiile in care alte elemente nonverbale nu sunt
implicate/ sa luam exemplul vorbirii la telefon "ceea ce se cheama eticheta telefonica!) a
unui agent de vanzare cu un client necunoscut. Agentul este o voce pentru clientul in cauza.
+maginea pe care acesta o va asocia va depinde de o maniera definitorie de folosire a
paralimbajului.
2
$iteza cu care vorbim nu reprezinta o valoare data0 astfel, nu exista un anumit ritm al
expunerii care ar face comunicarea eficienta. Un bun comunicator va stii sa varieze aceasta
viteza in functie de receptorii mesajului si de mesajul propriu-zis. #e obicei, la inceputul
expunerii, se foloseste un ritm mai lent, de introducere, care creste in intensitate pentru a
ilustra mai bine importanta sau dinamismul miezului mesajului. 6roblema de comunicare pe
care o poate ridica viteza vorbirii ca indicator de paralimbaj este ceea ce se regaseste in
literature de specialitate sub titulatura de asimilare!, adica anumite cuvinte dintr-o fraza tind
sa fie unite in exprimare intr-un flux de comunicare, lucru care face difcila intelegerea. 6e de
alta parte, durata sunetelor si cuvintelor in mod normal variaza in functie de starile pe care le
avem/ in general, folosim tonuri de durata mai scurta atunci cand exprimam supararea si
prelungim aceleasi tonuri atunci cand exprimam sentimente ca iubirea0 aceeasi variabilitate a
duratei tonurilor in cuvinte tinde sa fie legata de functionalitatea paralimbajului in
coomunicare.
+naltimea sau scaderea tonului si volumul reprezinta la randul lor factori variabili0 astfel,
anumite parti ale limbajului pot fi subliniate prin aceste variatii de ton si de volum.
Cand toti acesti factori sunt aditionati cuvintelor, ei pot schimba intelesul a ceea ce dorim sa
transmitem. Albert ,ehrabian a estimate ca o pondere de 3&< din intelesul comunicarii este
afectata de paralimbaj.
+mpactul pe care il are paralimbajul il are asupra comunicarii reprezinta doar o mica parte din
aria mult mai extinsa pe care comunicarea nonverbala o poate avea in ansamblul comunicarii
organziationale.
=aron si =8rne "%&'>) au identificat patru canale bazale in comunicarea nonverbala/
Expresiile fetei autorii il citeaza pe oratorul roman Cicero potrivit caruia chipul este
oglinda sufletului!. Astfel, oameni din diferite colturi ale globului au expresii faciale similar
atunci cand exprima diferite emotii / surpriza, frica, suparare, bucurie etc.
!Lim"a#ul$ oc%ilor (contactul vizual) ;napp, ;endon sau Arg8le, 7a8es, ,cCallin
sustin ideea potrivit careia contactul visual serveste la patru functii majore/
a) regularizeaza fluxul informational0
b) monitorizeaza feedbac-ul
c) exprima emotiile
d) indica natura relatiilor interpersonale
!Lim"a#ul$ trupului (&esturi' miscari' pozitii) ( reprezinta o sursa importanta de
informatii pentru cei care cauta o baza informational si de feedbac extreme de importanta.
?amble divide limbajul trupului in doua subsisteme/ postura si gesturile. 4otusi, se cuvine sa
remarcam, ca in practica, acestor informatii nu trebuie sa le fie absolutizata valoarea de
adevar si ele trebuie interpretate in context si sistemic.
Contactul fizic - poate sa ne sugereze un evantai extrem de larg de factori care conduc la
afectiune, dependenta, agresivitate, dominanta etc. in interrelationarile persoanelor cu care
3
venim in contact, definind statusul acestora. +n acelasi timp, si alte caracteristici exterioare
limbajului trupului pot sa faca parte integranta din comunicarea nonverbala sustinuta de
aceasta forma "imbracamintea, machiajul, parfumul folost etc.).
Un alt indicator al comunicarii nonverbal este timpul. *eferitor la importanta timpului in
modul in care comunicati ceva, ganditi-va doar la modalitatile pe care le alegeti pentru a
ajunge la o intalnire/ la timpul potrivit: ,ai devreme sau mai tarziu decat ora programata:
4oate acestea comunica ceva. 6unctualitatea este o forma importanta de comunicare prin
timp.
@ dimensiune a comunicarii nonverbale, care are un impact specific in interiorul
organizatiilor, este studiul spatiului ca act de comunicare. @amenii isi definesc in firma
anumite spatii a caror incalcare o considera de neacceptat/ ne aflam in fata conceptului de
teritoriu. Aoseph #e$ito distinge trei tipuri majore de incalcare a teritoriului, incalcare care nu
numai ca va conditiona comunicarea viitoare, dar este chiar ea un act de comunicare/ violarea
teritoriului, invazia si contaminarea.
Bu doar teritoriile conditioneaza modul in care noi comunicam. +ntr-un fel, un anumit tip de
teritorii le purtam tot timpul cu noi/ este vorba despre o anumita distanta in interiorul careia
ne simtim mai confortabil atunci cand interactionam cu o anumita persoana. 1dCard 4. 7all a
obesrvat ca exista o diferenta intre distanta intima "D-D.2 metri), distanta personala "%-%,2
metri), distanta sociala "%,2-( metri) si dsitanta publica "aproximativ ( metri), distante pe care
oamenii le definesc in functie de prezenta interlocutorilor.
@bservarea distantelor folositee poate indica tipul si intensitatea relationarii dintre o persoana
si altele. Astfel, un manager care ramane dupa biroul sau in momentul in care va invita sa
comunicati ce aveti de spus, presupune mai degraba o distanta formala, pe cand faptul de a va
invita la o discutie in doua fotolii poate arata mai degraba a discutie parteneriala. Cu cat
cunoastem mai bine o persoana, cu atat ne perimtem o discutie intr-un spatiu mai
personalizat. Aoseph #e$ito vorbeste despre mai multe elemente care dezolta influenta asupra
spatiului ca act de comunicare/
a) statusul . persoanele care au status-uri egale mentin, de obicei, o distanta mai mica
intre ele, decat persoanele care au statusuri inegale0
b) cultura . spatiul folosit difera de la cultura la cultura0
c) contextul . de obicei, cu cat spatiul general in care se situeaza doua personae este mai
mare, cu atat distanta dintre ele poate fi mai redusa si invers0
d) natura pro"lemei )iscutate . este de la sine inteles ca, daca discutam probleme
personale sau secrete, distanta va fi mai redusa decat daca discutam probleme impersonale,
de nteres general0
e) sexul si varsta . cercetarile arata ca, de obicei, femeile stau mai aproape una de alta
decat barbatii, iar distanta dintre doua personae de sex opus este mai mare0
f) evaluarea pozitiva si ne&ativa . distanta este de obicei mai mare cand oamenii se
percep negativ unul pe celalat si scade pe masura ce au sentimente pozitive reciproce.
?amble vorbeste despre trei tipuri de spatiu/ informal "care permite sa tinem persoanele la
distanta sau permite apropierea acestora), semifix "creeaza o anumita distanta si dispune
4
participarea) si fix, "consta in obiecte relativ permanente, care formeaza mediul nostru
inconjurator).
Un alt aspect important al comunicarii este metacomunicarea* Aceasta se refera mai degraba
la un nivel sugerat decat la unul clar, direct. Audith ,artin face un inventar al mesajelor
metacomunicationale, dintre care puetm aminti/ 4e sun eu E! . poate insemna Bu ma suna
tu E!0 Fincer iti spunE! . se poate traduce cu 4e mint!0 $a rapesc doar 2 minute! ascunde
Am de gand sa stau cel putin o jumatate de ora!0 $oi incerca! poate insemna Bu voi
reusi!. 6rin urmare, este deosebit de dificil in a distinge un mesaj direct de sensul lui
metacomunicational. Aceasta mai ales pentru ca, asa cum afirma #e$ito "%&''), orice
comportament verbal sau, la fel de bine, nonverbal poate fi metacomunicational!.
6rivind al doilea criteriu relevant, cel al fluxului de comunicare in organizatie, putem deosebi
comunicarea verticala "in ambele sensuri, ascen)enta si )escen)enta) de comunicarea
orizontala.
Comunicarea )escen)enta' care are ca punct de plecare pe managerul ce se adreseaza
subordonatilor sai0 asadar, se desfasoara de la esaloanele superioare catre cele inferioare. 6rin
acest tip de comunicare, managerul isi poate exercita functiile specifice "planificare,
coordonare, organizare, control etc.)/ comunicarea obiectivelor pe termen lung si scurt, modul
dorit de organizare a activitatii, transmiterea deciziilor luate si a procedurilor prin care vor fi
puse in practica, evaluarile asupra activitatii si actiunile ameliorative ce vor avea loc s.a.m.d.
Fe realizeaza astfel comunicarea obiectivelor, indoctrinarea! angajatilor cu elemente privind
misiunea si valorile organizatiei, activitatile zilnice, saptamanale, lunare sau trimestriale,
feedbac privind activitatea etc. @ comunicare descendenta eficienta asigura nu doar
coordonarea si controlul subordonatilor la nivelul organizatiei5activitatii, ci, totodata,
relationeaza diferite niveluri ierarhice in functie de nevoile existente.
Avantajele comunicarii descendente sunt sintetizate, dupa cum urmeaza, de catre #.
4orrington si L. 7all "%&&%)/
- permit deciziilor luate de manageri sa se transforme in fapte prin subordonati0
- se asigura ca actiunea este consistenta si coordonata0
- costurile sunt reduse pentru ca se fac mai putine greseli0
- poate stimula o influenta mai mare din partea angajatilor, ceea ce conduce la servicii mai
bune catre client0
- din toate acestea, pot aparea o eficienta si profitabilitate mai mare.
+n mod traditional, managerul se concentreaza in special asupra comunicarii de
directive si proceduri organizationale. Conform lui Longenecer "%&-&), comunicarea
manager-subordonat referitoare la evaluarea performantelor si informarea asupra motivelor
din care trebuie indeplinite anumite sarcini a fost extrem de neglijata!. +n situatiile in care
subordonatul nu are prea prea multe informatii in afara de ordinul de a realiza anumite
activitati, el se afla pe o pozitie de simplu executant, pozitie care poate fi deosebit de
frustranta in anumite cazuri si cu impact organizational negaiv. Componentele afectiv-
motivationale nu trebuie neglijate de catre manager.
5
Un aspect deosebit de important este supralicitarea initiativei sbordonatilor de a initia
comunicarea cu managerul direct. Conform lui F. *ossen "%&>2), managerii
superaccentueaza rolul autoinvitarii la discutii a subordonatilor!. Asadar, managerii ar trebui
sa fie ei cei care initiaza discutiile si sa nu le lase sa se desfasoare la intamplare, doar cand
solicita subordonatul.
Aablin si 6utnam citeaza o serie de cercetari care demonsreaza ca relatia de
comunicare dintre nou-venit si manager sau supervisor in etapa de asimilare organizationala
este un factor crucial al asimilarii organizationale, acestia din urma servind ca model de rol!
"juablin, 6utnam, GDD%).
+n organizatii puternic formalizate, in situatiile in care exista subordonati noi la locul
de munca sau in care angajatii stiu ca managerul este incarcat cu sarcinile de munca proprii,
in cazul in care seful are o personalitate puternica si ferma, pot aparea retineri din partea
subordonatului de a initia relationari cu managerul chiar in situatiile in care are nevoie de
comunicare, de indrumare. #in acest motiv, un manager care doreste sa aiba rezultate foarte
bune in ceea ce priveste activitatea subordonatilor va initia contacte relativ dese, in cazul
noilor angajati, iar in cazul anagajatilor care s-au obisnuit cu organizatia, respectiv cu
procedurile, regulile etc., o strategie de lucru care sa nu ingradeasca accesul la feedbac ori
de cate ori acesta este necesar.
4otodata, managerul trebuie sa dedice timp pentru a vedea daca subordonatii au
inteles mesajul corect. Acest aspect face parte dintr-o problematica mai larga referitoare la
abilitatea managerului de a alege exact acea maniera de comunicarea care poate da mai multe
rezultate. #e altfel, atunci cand avem de-a face cu o actiune de schimbare la nivel
organizational, feedbac-ul in comunicarea descendenta este vital0 ?arrett observa ca cea mai
buna scuza pentru neimplicarea in schimbare poate fi formulata in urma unei comunicari
descendente ineficiente/ Bimeni nu mi-a spus ce se intampla! "?arrett, in #avies, 1llison,
%&&&), va spune angajatul.
Bu in ultimul timp, trebuie sa acordam atentie perceptiei comunicarii de catre subordonati.
*ossen "%&>2) ne atentioneaza asupra unei probleme care poate aparea in comunicarea
descendenta/ Fubordonatul tinde sa vada comunicarea care vine de la manager "de regula,
cea scrisa) ca avand indicatori ai insatisfactiei!. Conform unui studiu cu GDDD de subiecti
din opt companii, s-a descoperit ca majoritatea subordonatilor considera ca ar avea probleme
daca ar vorbi managerilor. 1i, de asemenea, cred ca cel mai bun mod de a castiga o
promovare este sa fii de acord cu managerul! "*ossen, %&>2, p. GDG). #in aceasta cauza, dar
fara sa fie acesta singurul motiv, comunicarea ascendenta are o anumita particularitate care
depinde intr-o masura foarte mare de perceptiile subordonatului0 iata de ce elemetele
pozitive trebuie reliefate in aceeasi masura ca si cele negative.
Comunicarea ascen)enta se desfasoara de la subordonat catre manager/ fiind la polul opus
comunicarii descendente, aceasta se desfasoara de la pozitiile ierarhice inferioare catre cele
superioare.
Astfel, rolul comunicarii ascendente este acela de a asigura feedbac-ul de la subordonati
catre manageri. 1fectele unei asemenea comunicari sunt inseminate, atat asupra
productivitatii, cat si asupra climatului de lucru. Hara informatii de la subordonati, managerii
nu ar avea la dispozitie datele necesare desfasurarii muncii lor si nici nu ar avea informatii
6
despre modul de indeplinire a sarcinilor de catre angajati, de rezolvare a problemelor
intampinate de catre acestia din urma.
+n lipsa comunicarii asendente, problemele se acutizeaza si sunt mai greu de rezolvat0 iata de
ce existenta unui canal deschis de la angajati catre manager este un factor vital pentru
organizatie. #in pacate, comunicarea ascendenta ramane o arie problematica, poate si din
cauza ca este neglijata in practica organizationala.
Fubordonatii au perceptia clara ca depind de manager in pastrarea locului de mnca si in
obtinerea unor promovari. Acest fapt distorsioneaza comunicarea subordonatilor cu
managementul, iar distorsiunea actioneaza in dubla directie/ de la omisiunea elementelor
care ar putea avea un impact negativ la strategiile dezvoltate de catre unii angajati de a
transmite, alaturi de informatiile necesare, si elemente favorabile despre propriile persoane.
Un aspect diferit este reprezentat de situatia in care subordonatul omite in mod voit anumite
fapte, pentru a nu fi acuzat de incompetenta sau de nerealizarea obiectivelor. 1ste o diferenta
destul de mare intre adaptarea comunicarii, astfel incat sa te expui intr-o lumina favorabila,
dar mult mai grav este sa ascunzi fapte sau situatii care te dezavantajeaza. Un manager
eficient va analiza situatiile de comunicare, va observa modelele de comunicare cu fiecare
subordonat si modul in care ele se repeta, astfel incat aparitia unor eventuale distorsiuni sa
nu afecteze negativ rezultatele.
Un alt aspect al dinamicii relatiilor manager-subordonat este determinat de perceptia
subordonatului, conform careia managerul este o persoana extrem de importanta, cu foarte
multe probleme de rezolvat, care nu trebuie deranjata. Aceasta perceptie, cum ca managerul
ar fi inabordabil pentru aspecte relativ insignifiante, duce la acumulari de probleme in ceea
ce priveste munca subordonatului sau, cel putin, la rezolvarea problemelor fara sprijin! din
partea sefului direct. #aca in multe cazuri nu apar problem, pentru ca subordonatul cunoaste
anumite procedee uzitate, in cazul nou-venitilor in organizatie consecintele pot fi mai
serioase/ intarzieri, rezolvari de probleme, care nu corespund standardelor organizationale
sau procedurilor si practicilor organizatiei. #e aceea, un manager modern trebuie sa acorde
atentie suficienta subordonatilor, evitand sa dopte o politica pasiva, sa astepte sa se produca
de la sine comunicarea sau subordonatul sa vina la el ori de cate ori are probleme.
6otrivit lui *ossen "%&>2), fara o comunicare deschisa cu subordonatii s-ar pierde o sursa
importanta pentru inovare si imbunatatiri!, situatie care nu trebuie incurajata de organizatie
si manageri0 in acelasi timp, un alt obiect de analiza a unei comunicari eficiente vizeaza
canalele deschise de manageri "gradul in care acestea sunt potrivite si incurajeaza
comunicarea).
1ste dezirabil ca, intr-o anumita masura, subordonatii sa aiba voie a folosi canale directe,
precum comunicarea de tip fata in fata sau chiar prin telefon, deoarece doar comunicarea in
scris, catre manager "rapoarte scrise, e-mail) poate sa nu fie suficient de stimulatoare pentru
subordonati.
6otrivit lui 4orrington si 7all "%&-%), comunicarea ascendenta/
- ajuta managerii sa inteleaga problemele profesionale ale subordonatilor si grijile lor
personale0
- il ajuta pe manager sa tina legatura cu atitudinile si valorile subordonatilor0
- poate alerta managerii in privinta problemelor potentiale0
- poate asigura managerilor solutii functionale0
- poate asigura informatii necesare in luarea deciziilor0
7
- ii ajuta pe subordonati sa participe si sa contribuie la rezolvarea problemelor,
crescandu-le motivatia0
- asigura feedbac asupra comunicarii descendente si idei asupra imbunatatirii ei.
Comunicarea orizontala se refera la mesajele trimise de la egal la egal, de la acelasi nivel
ierarhic "de la manager la manager, muncitor catre muncitor)0 acest tip de comunicare
faciliteaza impartasirea intelegerii unor fenomene, metode si probleme, dezvolta satisfactia
angajatilor in legatura cu locul de munca. 6e de alta parte, un avantaj al comunicarii
orizontale, prin contrast cu cea verticala, se refera la faptul ca motivatia membrilor de a-si
impartasi informatia si ideile tinde sa fie naturala si puternica, deoarece nicio autoritate a
raspunsului corect nu este asteptata sa apara imediat. Un tip aparte de comunicare orizontala
este reprezentat de comunicarea seriala0 aceasta se refera la mesajele trimise de-a lungul
unor siruri de oameni "de exemplu, am auzit ceva si spunem mai departe unui coleg, acesta
spune altuia, s.a.m.d.). 6roblemele comunicarii seriale sunt cele ale aparitiei zvonurilor0
conform lui ?ordon Allport si Leo 6ostman, este vorba despre urmatoarele aspecte/
reducerea numarului de detalii prin retransmiterea mesajului "deoarece simplificarea face
mai usoara transmiterea spre o alta persoana) poate sa modifice continutul acestuia0 in al
doilea rand, in timp ce la unele detalii se renunta, alte detalii devin mai puternice, sunt
intensificate "este vorba de acele detalii care sunt importante pentru fiecare transmitator in
parte)0 apoi, are loc asimilarea, care se refera la tendinta de a reconstrui mesajul pe care-l
primim in perspectiva propriilor atitudini, prejudecati, necesitati si valori. 4rebuie remarcat
ca importanta fluxului communicational in organizatie este delimitat si de prezenta incarcarii
informationale a individului care vine in contact cu mai multa informatie decat oricand de-a
lungul istoriei personale, informatie pe care acesta trebuie sa o selecteze in directia luarii in
considerare sau omiterii sale.
#in pacate, in viata organizatiei, ramane prea putin timp pentru ca informatia sa fie
asimilata, sa fie interiorizata si sa i se gaseasca un rol si un loc utile.
COMUNICAREA +EF(+U,OR-ONA.
Comunicarea intre sef si subordonat reprezinta un element cheie in comunicarea verticala
ascendenta sau descendenta, in organizatii. La modul ideal, acest schimb ar trebui sa-+ dea
managerului posibilitatea de a-si dirija subordonatii spre indeplinirea corespunzatoare a
sarcinilor, sa clarifice contextul recompensei si sa ofere sprijin social si emotional. +n acelasi
timp, ar trebui sa le permita subordonatilor sa puna intrebari despre rolurile muncii lor si sa
faca propuneri care sa permita optima realizare a obiectivelor propuse, prin planurile si
politicile de la nivelul acestei organizatii. Funtem obisnuiti ca, atunci cand vorbim despre
manageri, sa ne gandim, in primul rand, la acele persoane care au de administrat resurse
"umane, financiare, material etc.) ale unei afaceri, proiect, program, ale unui compartiment,
grup sau organizatie. +n functie de situatia sociala, economica si politica, de pozitia ierarhica
si de sarcinile specifice pe care le are managerul, este posibil ca nu capacitatile sale de
administrator sa fie importante, ci mai degraba, cele de lider.
8
#irectorul unei organizatii "managerul general), de exemplu, trebuie sa fie si un conducator,
un lider. Adeseori insa, acestia tind sa conduca insuficient, in timp ce administreaza excesiv.
6. #rucer "in A. Ialesni) face o distinctie intre abilitatile de lider si cele de administrator de
resurse ale unui conducator, aratand ca liderii sunt oameni care fac ce trebuie sa faca!, in
timp ce administratorii sunt oameni care fac ceea ce fac asa cum trebuie!.
Un manager-lider va conduce prin comunicarea unei viziuni si asigurarea directiei de actiune
a grupului0 un manager-administrator va conduce prin actiune si participare directa.
Fedintele sunt specifice muncii in echipa!, muncii in cadrul proiectelor. Acestea ocupa o
mare parte din timpul managerilor, dar si al angajatilor. Fedinta poate fi definita ca o
activitate in grup, in cadrul careia are loc un schimb oral de informatii sau de opinii0 este o
forma institutionalizata a dialogului din organizatie, desfasurata dupa reguli precise, in
vederea realizarii unui scop bine stabilit, care nu poate fi atins prin nicio alta forma de
comunicare, orala sau scrisa.
+n cadrul organizatiei, sedintele au ca scop/
4ransmiterea unor informatii, opinii si5sau decizii.
Culegerea unor informatii de la participant.
Analiza unor probleme.
Luarea unor decizii de catre participant.
,anagerul, prin modul de organizare si conducerea unei sedinte, comunica respectul fata de
participanti si modul in care isi asuma responsabilitatea pentru activitatea desfasurata. Acest
lucru este evident, daca managerul/
@rganizeaza sedinte numai cand exista un scop.
Cere participantilor sa fie pregatiti si sa-si prezinte opiniile cat mai concis.
Aloca timpul necesar fiecarui punct de pe ordinea de zi0
+ncurajeaza exprimarea opiniilor0
1vita discutiile in afara ordinei de zi stabilita.
Bu permite monopolizarea discutiei de catre o persoana.
Asigura un climat de comunicare adecvat.
*ezolva cu tact eventualele dezacorduri si conflicte.
Asigura tragerea unei concluzii si precizarea unor masuri pentru implementarea
deciziilor luate.
Comunicarea isi propune sa conduca la indeplinirea inertiilor unui individ prin interactiune cu
altii. +n general, se considera ca un manager este un communicator de succes, daca/
@amenii simt ca au primit suficiente informatii de la el. Acest lucru inseamna ca, de
obicei, subalternii inteleg ce se intampla in organizatie si in echipa5unitatea in care
lucreaza, mai ales aspectele legate de locurile lor de munca0
@amenii simt ca mesajele si informatiile pe care le primesc sunt clare si precise0
@amenii simt ca managerul ii asculta si intelege ceea ce ei vor sa spuna.
9
+n contrast, se poate spune despre un manager ca nu comunica in mod adecvat, in situatia in
care urmatoarele conditii sunt indeplinite/
Bu sunt transmise suficiente informatii. @amenii sunt confuzi, se simt in ceata!, apar
schimbari sau trebuie adoptate decizii sau indeplinite activitati despre care nu sunt
informati sau nu le inteleg0
,esajele transmise sunt neclare, confuze sau contradictorii. Atunci cand sunt
repartizate sarcini, oamenii simt ca nu inteleg pe deplin ceea ce li se spune sau simt ca
nu au posibilitatea de a intelege continutul mesajului0
Hluxul communicational nu este repartizat in mod egal. Unii oameni afla despre
intamplari, evenimente sau schimbari, altii nu0
Actiunile5activitatile efectuate nu reflecta continutul mesajului comunicat.
Beincrederea apare atunci cand oamenilor li se spune un lucru, dar observa ca
actiunile lor sunt in contradictie cu mesajul transmis0
Comunicarea este blocata. Hrustrarile apar atunci cand oamenii solicita informatii si
nu primesc niciun raspuns, datorita faptului ca cererea lor a fost blocata, pierduta sau
deviata0
Bimeni nu asculta. #atorita faptului ca procesul de comunicare implica doua parti "un
emitator si un receptor), fluxul communicational este intrerupt in situatia in care
receptorul nu este disponibil sau nu este o persoana dispusa sa petreaca timp
ascultandu-i pe ceilalti.
#esi subalternii prefera stilul consultativ atunci cand au de-a face cu superiorii lor, tot ei sunt
de parere ca este putin probabil ca acest stil sa poata conduce la obtinerea rezultatelor mai
bune decat amenintarea directa, atunci cand ei sunt sefi.
10