Joi, 12 Iulie 2007

Hikikomori - generatia pierduta a Japoniei

de ADRIAN SCHIO
"Generatia pierduta", "milionul pierdut", "ultimul trend al parazitismulului social" sunt
cateva din etichetele care au fost aplicate unui fenomen social specific Japoniei, hikikomori.
Hikikomori, estimati la un milion de cazuri, sunt tineri care, in urma unui soc afectiv, se
inchid pentru ani de zile in casa.
Teama lor de oameni face ca viata sa li se consume in fantezii cu ochii deschisi, filme,
televizor sau pe internet.
Kyoshi, un adolescent de 1 ani, traieste de doi ani in !ucatarie, rastimp in care a rupt orice
contact direct cu mem!rii familiei si lumea din afara. "arintii ii lasa mancarea pe pra# si,
pentru ca le e rusine cu fiul lor, pretind pentru cei din $ur ca !aiatul e plecat la studii in
strainatate. %in#ura persoana din casa cu care Kioshy comunica este sora lui mai mica. "e
internet insa el intra in contact cu alti adolescenti care, la fel ca el, s&au retras din societate
si viata de familie. 'and se intalnesc pe chat, ei vor!esc despre lucrurile care ii preocupa cel
mai mult, cantatul la chitara sau !aterie, se(, $ocuri "', filme, viata si moarte.
)cesta este su!iectul unui film, Tama#o, re#izat in *++, de -anyael %u#a.ara. /l porneste
de la un fenomen social real, cazul asa&numitilor hikikomori, tineri care se inchid in casa
pentru ani de zile, rupand le#atura cu e(teriorul sau comunicand doar pe net. /i nu muncesc
si stau pe !anii parintilor, deose!indu&se prin aceasta de alta cate#orie de "paraziti sociali"
0"social parasites"1 $aponezi, cum ar fi freeters sau 2//T, care, chiar daca stau in casa
parintilor dupa ce isi termina studiile, se an#a$eaza in $o!uri su! calificarea lor, "3cJo!&uri"
0$o!uri temporare, fara presti#iu si viitor 4 restaurante, fast&food&uri etc.1.
3otivele pentru care un hikomori ale#e aceasta forma e(trema de claustrare sunt diverse 4
un esec sentimental, ratarea unui e(amen, dificultati de socializare la scoala. ") fost teri!il
de afectat de faptul ca a ratat o prezentare orala", spune mama lui Takeshi, un hikikomori.
""oate e si vina noastra, ca parinti 4 l&am o!li#at sa urmeze un liceu care nu i&a placut si l&
am fortat sa invete. -upa asta, relatia dintre noi s&a deteriorat". 'and avea 15 ani, Takeshi
a incuiat usa de la dormitorul sau si pentru 5 ani el nu a mai iesit afara 4 nu s&a mai dus la
scoala, nu si&a luat un serviciu part&time, nu si&a facut prieteni. 6una de luna, el si&a dus
viata intr&o camera minuscula, unde manca, se uita la sho.&uri tv si asculta muzica,
7adiohead si 2irvana. "Totul", a marturisit el ulterior, "parea intunecat si disperat",
sustinand ca muzica a actionat, pe toata perioada claustrarii, ca un sedativ. "/ra ca si cum
un #himpe m&ar fi intepat adanc in inima tot timpul", ii marturiseste el universitarului
american 3ichael 8ielenzi#er, autorul cartii %huttin# 9ut the %un: Ho. Japan 'reated ;ts
9.n 6ost Generation, in care analizeaza pro!lemele #eneratiei tinere $aponeze de dupa
caderea economica din anii <=+.
-e ce ar ale#e familia sa intretina un astfel de copil> -e ce nu apeleaza la servicii sociale de
remediere a situatiei sau, in cazul in care e vor!a de cineva peste *+, de ce nu e dat pur si
simplu afara> ""arintii fac totul pentru copii", e(plica Tamaki %aito, psiholo# specializat in
interventii pentru hikikomori reporterului 3a##ie Jones de la The 2e. ?ork Times. "'and noi
facem un pas inainte in a&l forta pe pacient sa iasa din izolare, parintii se sperie, fiindca nu
vor pro!leme si tur!ulente". )lti parinti se tem ca un hikikomori nu ar spuravietui fara
a$utorul lor. ""oate ar tre!ui sa&l dam afara", spune un parinte, "dar la inceput era prea mic,
iar acum e prea tarziu. 2u si&ar putea purta sin#ur de #ri$a, nu stie sa se descurce". ;n plus,
celalalt copil, o fata, e la varsta casatoriei, iar parintii isi fac #ri$i ca fiul cu pro!leme ar
putea afecta sansele fetei. "9amenii se uita la cat de onora!ila e o familie". 7eputatia
conteaza peste tot, iar hikikomori sunt sti#matizati si vazuti ca psihotici.
Cal!ulatorul, "ingura legatura !u lumea de a#ara
'amera unui hikikomori include de re#ula teancuri de man#a, $ocuri "', -@-&uri, carti si un
calculator, unde sin#uraticul isi petrece noptile. 6ipsa de contacte sociale si solitudinea
prelun#ita au un efect profund asupra mentalitatii unui hikikomori, care a$un#e treptat sa&si
piarda a!ilitatile de comunicare si deprinderile necesare descurcarii intre oamenii o!isnuiti.
/i se scufunda in lumi fanteziste, man#a, tv, computer, care ii rup de lumea din afara si le
dezvolta comportamante stereotipe: dorm ziua si stau tre$i noaptea si, cand familia
adoarme, se strecoara in !ucatarie dupa mancare. ;n cazuri e(treme, un hikikomori poate
a!andona T@&ul si orice preocupare, stand pur si simnplu in pat si visand cu ochii deschisi.
/ste cazul lui Hiroshi din materialul %huttin# 9ut The %un pu!licat in The 2e. ?ork Times, in
camera caruia nu sunt carti, man#a, $ocuri "', iar televizorul e defect. Hiroshi are *A de ani,
a inceput o facultate de in#inerie dar, din motive care nu le sunt clare nici parintilor, nici
psiholo#ului care se ocupa de cazul sau, nu a terminat&o, inchizandu&se in dormitorB acum
urmeaza un pro#ram de rea!ilitare. ;nainte de a incepe pro#ramul, el spunea ca "nu isi va
parasi camera pana cand nu va sti e(act ce vrea sa faca", tre!uind sa treaca 1+ ani pana
cand va afla precis. / o #andire tipica unui hikikomori, spune psiholo#ul Tamaki %aito, "mai
!ine sa stai in camera ta decat sa risti in lumea de afara si sa esuezi".
Traiesc noaptea si dorm ziua
)lti hikikomori nu vor insa sa depinda de ceea ce #atesc parintii si, ca sa evite panica de a
manca in pu!lic, la un restaurant, ies noaptea la ma#azine nonstop. 'um ceasul lor !iolo#ic
este inversat, stand tre$i noaptea si culcandu&se dimineata, nonstopurile sunt ideale pentru
o cate#orie de persoane speriata in primul rand de ceilalti oameni: vanzatorii somnorosi care
servesc la #eam nu se prind in discutii, iar oamenii muncii sau copiii dorm dusi la *&C
dimineata.
'and un hikikomori decide sa a!andoneze izolarea, fie sin#ur, fie cu a$utorul unui asistent
social, el tre!uie sa infrunte pro!lema pierderii a!ilitatilor sociale, pe care cei de varsta lui
le&au achizitionat firesc prin comunicarea de zi cu zi. 'and Hiroshi a decis sa se reinscrie la
facultate si prima zi de scoala a luat sfarsit, pielea lui era foarte al!a, nu era !ar!ierit si nici
nu se spalase pe dintiB pantalonii si tricoul lui erau de asemenea murdare. ")m uitat toate
re#ulile de !aza", a marturisit el, "ma simt ca un copil care invata sa mear#a din nou". 2ici
unul dintre cole#ii sai de facultate nu a vor!it cu el, iar situatia se va prelun#i pro!a!il ani
de zile 4 pe lan#a ca sunt "freak", ciudati, hikikomori au parte de o ima#ine media proasta:
in *+++, un adolescent pe care presa l&a etichetat drept hikikomori a deturnat un auto!uz si
a ucis un pasa#er, eticheta care s&a aplicat si unui !ar!at care a rapit o fetita de = ani si a
tinut&o captiva alti noua ani. ;esirea la lumina nu este usoara pentru un hikikomori, pe lan#a
!loca$ele interioare 4 spaime, comple(e, indoieli 4, el tre!uie sa infrunte si sti#ma sociala.
$"timari
Hikimori este un fenomen tipic Japoniei, chiar daca s&au inre#istrat cazuri si in 'oreea de
%ud sau Tai.an. 2umarul hikikomorilor s&ar ridica, dupa unele estimari la un milion, dupa
altele la cateva sute de miiB +D din cei afectati sunt !aieti. /(plicatiile avansate sunt
diverse: in opinia romancierului 7yu 3urakami 0autorul romanului ")l!astru nemar#init,
aproape transparent"1 este vor!a de lipsa de comunicare care afecteaza familiile $aponeze 4
pro#ramul de munca fiind foarte incarcat, nu mai ramane loc pentru comunicare cu copiii. ;n
plus, in sistemul confucianist de educatie din cele mai multe familii, copiii sunt incura$ati sa
nu se plan#a si sa nu&si comunice pro!lemele, sa le tina in ei. 9 alta e(plicatie are in vedere
sistemul educativ $aponez, centrat pe invatare pe de rost, si nu pe reflectie critica, precum
si pe concurenta acer!a in licee si facultatiB unii copii nu fac fata pro#ramului intensiv de
studiu, se simt ratati si a!andoneaza competitia. ) treia e(plicatie are in vedere rolurile de
#en si machismul societatii, !ar!atii tre!uind sa ai!a #ri$a de intrea#a familie, inclusiv de
sotie.
GEseti acest articol aici: http:FF....romaniali!era.roFinde(.php>
sectionGarticolHscreenGprintHidG1++I5IHpa#eG+HorderG+HredactieG+