FLORI DE MUCIGAI

de Tudor Arghezi (autor canonic)

arta poetica moderna
"Le-am scris cu unghia pe tencuiala
Pe un parete de firida goala,
Pe intuneric, in singuratate,
Cu puterile neajutate
Nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul
Care au lucrat imprejurul -
Lui Luca, lui Marcu si lui loan.
Sunt stihuri fara an,
Stihuri de groapa,
De sete de apa
Si de foame de scrum,
Stihurile de acum.
Cand mi s-a tocit unghia ingereasca
m lasat-o sa creasca
Si nu a mai crescut -
Sau nu o mai am cunoscut.
!ra intuneric. Ploaia "atea departe, afara.
Si ma durea mana ca o ghiara
Neputincioasa sa se stranga.
Si m-am silit sa scriu cu unghiile de la mana stanga."
#olumul de povestiri intitulat sugestiv "oarta neagra" din $%&' ilustrea(a tragica
e)perienta de viata a lui *udor rghe(i +$,,'-$%-./ care a petrecut o scurta perioada de
detentie in inchisoarea de la #acaresti, in perioada $%$,-$%$%, din motive politice. #olumul de
poe(ii "0lori de mucigai", aparut in $%&$ reeditea(a aceeasi e)perienta de viata in varianta
lirica, in care lumea interlopa a hotilor, delicventilor este privita cu intelegere si omenie de
poet. *itlurile poe(iilor care compun acest volum sunt deose"it de sugestive +"1alere", "2on
2on", "*inea", "3ciga-l toaca", "0atalaul", "Morfii" etc./ pentru lumea aceasta periferica, fata
de care rghe(i are compasiune, considerand ca "Pretutindeni si in toate este poe(ie, ca si
cum omul si-ar purta capul cuprins intr-o aureola de icoana. *oate lucrurile naturii si ale
omului si toate vietatile poarta tandara lor de aureola, pe dinafara sau pe dinauntru".
oezia !F"ori de mucigai! se afla in deschiderea volumului omonim si constituie arta
poetica a lui rghe(i, conceptia lui despre efortul artistului si implicatiile acestuia in actul
creatiei, constituind -asadar - poe(ia programatica a acestui volum, asa cum "*estament" este
arta poetica din volumul "Cuvinte potrivite".
Tema poeziei e)prima efortul creator al artistului pentru un produs spiritual si consecintele
pe care le are acesta asupra starilor interioare ale eului poetic, chinuit de framantari si de
tul"urari interioare. #ersurile nu mai sunt produsul unei revelatii, al harului divin, ci al unei
nelinisti artistice si al setei creatoare.
Tit"u" poeziei !F"ori de mucigai! e#te un o$imoron, in care florile sugerea(a frumusetea,
puritatea, lumina, iar mucigaiul semnifica uratul, raul, descompunerea si intunericul.
4)imoronul creea(a o imagine contradictorie a lumii, in care valorile umane sunt degradate,
alterate, lumea inchisorilor, in care viata oamenilor este supusa reprimarilor, restrictiilor
rigide. *itlul este, in acelasi timp, repre(entativ pentru inovatia lim"ajului arghe(ian numita
estetica uratului, o modalitate artistica intalnita in lirica europeana la 5audelaire, care scrisese
"0lorile raului". socierea celor doua categorii estetice contradictorii, frumosul -
repre(entat de floare - si uratul - sugerat de mucigai - ofera titlului o e)presivitate socanta si
fascinanta totodata prin efectele estetice. 3ratul are rolul de a evidentia imperfectiunile vietii,
sen(atiile de aversiune si oroare care capata valori noi, ele facand parte din e)istenta umana.
%tructura& compozitie #i "im'a( poetic
oezia !F"ori de mucigai! este structurata in doua secvente lirice inegale, prima ilustrand
cre(ul artistic arghe(ian, iar cealalta neputinta artistului de a crea in conditii de claustrare.
rima #ec)enta sugerea(a dorinta devoratoare a artistului de a se e)prima in versuri, fiind
dominat de setea de comunicare cu lumea. Poetul, intr-o solitudine impusa si lipsindu-i
uneltele scrisului, incearca sa (garie "cu unghia pe tencuiaia 6 Pe un parete de firida goala, 6
Pe intuneric" versurile nascute din nevoia comunicarii. Conditiile vitrege de viata ii seaca
forta creatoare, "Cu puterile neajutate 6 Nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul 6 Care au
lucrat imprejurul 6 Lui Luca, lui Marcu si lui loan." !numerarea prin negatie a elementelor
fa"uloase ale evanghelistilor, "taurul", "leul", "vulturul", creea(a o imagine de mare forta
sugestiva privind starea de deprimare a poetului nefericit in a"senta creatiei, in raport direct
cu scrierile religioase a caror esenta este "solutul. #ersurile sunt sapate in sufletul poetului,
sunt "stihuri fara an" ce nu pot fi e)primate in viata reala, dar sunt profund simtite de
sensi"ilitatea artistului7 "Stihuri de groapa 6 De sete de apa 6 Si de foame de scrum". 8arul
poetic, "unghia ingereasca", este tocit de efort, nu-i mai permite poetului revelatia, deoarece
ea "nu a mai crescut" sau, altfel spus, artistul nu se mai poate regasi in sine, nu se mai percepe
ca pe un creator de valori spirituale7 "Sau nu o mai am cunoscut".
U"tima #ec)enta amplifica de(nadejdea lui rghe(i, care este sim"oli(ata de atmosfera
sum"ra, e "intuneric", iar ploaia se aude "departe afara", ceea ce provoaca poetului o durere
simtita profunda, "ca o ghiara", din cau(a neputintei totale de a se e)prima. Nevoia de
comunicare a poetului cu lumea, setea de a-si de(valui trairile il silesc sa scrie "cu unghiile de
la mana stanga". 4 sim"olistica straveche asocia(a mana stanga cu fortele demonice, in
opo(itie totala cu puterea divina a creatiei. 2nchisoarea este pentru rghe(i un fel de "olgie a
2nfernului lui Dante, insa, in acest cadru al ororilor, frumosul nu este a"sent. 9aul, uratul sunt
numai conjuncturi ale destinului, carora omul le opune aspiratia spre frumos, care poate fi
regasit in sine, in vis sau in speranta implinirii.
2n "0lori de mucigai" predomina registrele stilistice ale esteticii uratuiui, pe de o parte ca
inovatie lingvistica, pe de alta parte ca su"stanta a ideilor e)primate.
Lim'a(u" este caracteri(at prin folosirea cuvintelor care sochea(a prin e)presivitatea
fascinanta, cuvinte "urate", al caror sens capata noi valori. De pilda, cuvantul "mucigai" este
un regionalism cu aspect arhaic, dar are aici sensul profund al degradarii morale, al
descompunerii spirituale, cu trimitere sugestiva catre om, deoarece el insoteste cuvantul
"flori", care poate semnifica viata, lumea. rghe(i utili(ea(a cuvinte din lim"ajul popular ori
arhaisme, ca "firida", "stihuri", din voca"ularul religios, cum sunt numele celor trei
evanghelisti - Luca, Marcu, loan -pentru a sugera atemporalitatea starilor sufletesti de tristete,
de(amagire si deprimare ale poetului.
O$imoronu" !*"ori de mucigai! transmite ideea comple)a a imperfectiunilor vietii, a
conditiilor vitrege la care este supusa fiinta umana, fapt care ii provoaca poetului aversiune,
repulsie. Metaforele arghe(iene potentea(a starea de disperare a omului claustrat, a artistului
care nu poate crea li"er, fiind constrans sa-si reprime setea de comunicare. Neputinta
creatoare a artistului este sugestiv relevata de metafora "cu puterile neajutate", desi poetul
avea resurse spirituale profunde. Lumea inchisorii poarta in ea stigmatele raului care
actionea(a negativ asupra naturii angelice a fiintei umane, toceste s"unghia ingereasca",
impiedicand-o astfel sa e e)prime.
La noutatea lim"ajului arghe(ian s-a referit si *udor #ianu, care afirma7 "9enovarea liricii
romanesti, smulgerea ei de pe caile unde o fi)ase marea influenta a poetului "Luceafarului",
este consecinta cea mai importanta produsa de afirmarea lui rghe(i inca din al doilea deceniu
al secolului nostru +secolul al ::-lea - n.n./".