DETERMINAREA CONCENTRATIEI UNOR SOLUTII

PRIN ANALIZA SPECTROFOTOMETRICA

A. Nastuta, G. Borcia, I. Rusu
Facultatea de Fizica, Universitatea A. I. Cuza, Iasi 700506
REZUMAT n aceasta lucrare se urmareste studiul moleculei de sulfat de nichel NiSO
4
prin analiza spectrofotometrica. Este nregistrat spectrul de absorbtie n domeniul vizibil
al acestei molecule, urmat de o analiza cantitativa folosind legea Beer-Lambert. Se verifica dependenta liniara a extinctiei, rezultata din legea Beer-Lambert, n functie de
logaritmul transmisiei, pentru solutii de NiSO
4
de diferite concentratii, ceea ce permite calculul coeficientului de extinctie naturala si extinctie zecimala. Se demonstreaza modul
n care, folosind aceste determinari, pot fi apoi calculate concentratiile unor solutii necunoscute.
INTRODUCERE
Diagrama nivelurilor energetice pentru o molecula este mai complicata dect cea
corespunzatoare atomilor, datorita capacitatii moleculei, si mai precis a structurii
sale constituite din nuclee, de a se roti si oscila fata de centrul de masa al sistemului.
Aceste miscari ale nucleelor se adauga miscarii electronilor pentru a calcula energia
totala a moleculei. Aceasta poate fi reprezentat, ntr-o prim aproximaie, prin trei
seturi de niveluri energetice: niveluri electronice, niveluri de oscilaie i niveluri de
rotaie. Datorit diferenelor ntre energii, spectrele care rezult n urma tranziiilor
ntre aceste niveluri se vor situa n trei regiuni spectrale diferite. n funcie de
energia disponibil pentru excitarea moleculei se vor obine, n ordinea cresctoare
a energiei implicate:
a) spectre de rotatie pura - energiile implicate sunt de ordinul 10
-4
-10
-3
eV (ordinul
de marime al energiei de agitatie termica), iar n urma tranzitiilor ntre niveluri de
rotatie se pot obtine spectre cu aspect de linii foarte apropiate ntre ele, situate n
domeniul IR ndepartat - microunde;
b) spectre de oscilatie-rotatie - tranzitiile ntre niveluri cu energii de ordinul
10
-2
-10
-1
eV conduc la obtinerea unor spectre de banda, situate n domeniul
infrarosu (IR);
c) spectre electronice - tranzitiile ntre nivelurile electronice, cu energii de ordinul
a ctiva eV, conduc la obtinerea unor spectre de banda, situate n domeniul UV-
VIS.
Spectroscopia n UV-vizibil studiaza spectrele electronice ale moleculelor.
ANALIZA CANTITATIVA A SPECTRELOR DE ABSORBTIE ALE
MOLECULELOR
O banda de absorbtie se caracterizeaza prin doi parametri importanti: lungimea de unda la
care se obtine maximul de absorbtie (capul de banda) si intensitatea de absorbtie pentru acest
maxim.
Daca pe suprafata unui corp cade o radiatie, atunci o parte din aceasta va fi absorbita de
corp iar restul se regaseste ca radiatie transmisa dupa strabaterea corpului. Se noteaza cu 0
fluxul radiatiei incidente, cu a fluxul radiatiei absorbite si cu fluxul radiatiei transmise.
Factorul de absorbtie al mediului:
Factorul de transparenta al mediului sau factorul de transmisie:
Extinctia:
Legea Lambert-Beer
Valabilitatea legii Beer-Lambert poate fi verificata prin reprezentarea grafica a dependentei
dintre extinctie (naturala sau zecimala) si concentratie pentru solutii cunoscute. Aceasta
dependenta trebuie sa fie liniara, conform relatiei
n cazul verificarii dependentei liniare, din panta dreptei se poate calcula coeficientul
de extinctie, dupa care pot fi determinate concentratiile unor solutii necunoscute.
( ) E c

0 a
= +
0
0
1

= =

0
1
lg lg

= =

0
n
1
ln ln

= =

m d
0
1 0

=
n
m d
0
e

=
m c

=
cd
0
10

=
n
cd
0
e

=
E c d

=
DISPOZITIV EXPERIMENTAL
1 - sursa de radiatii
2 - monocromator (retea de difractie)
3 - oglinzi semitransparente
4 - cuve cu substanta
5 - detector de radiatie (celula fotoelectrica)
6 - sistem de nregistrare
S-au utilizat solutii de NiSO
4
de diferite concentratii, ntre 1% si 10%, pentru care
s-au trasat spectrele de absorbtie pentru domeniul 340-900 nm. Solutiile au fost
pregatite tinnd seama de formula completa a compusului (NiSO
4
+7H
2
O).
nregistrarea a fost facuta n transmisie, avnd ca referinta pentru 100%T apa distilata.
Cuvele folosite la masuratori sunt din polistiren, avnd forma paralelipipedica, cu
sectiune patrata, de dimensiuni 10 mm 10 mm.
REZULTATE EXPERIMENTALE
Substanta are doua benzi de absorbtie, centrate la lungimile
de unda 1=390nm si 2=720nm. Cele doua lungimi de
unda corespund culorilor albastru si respectiv rosu ale
spectrului vizibil, ceea ce se coreleaza, n teoria culorilor
complementare, cu culoarea verde a solutiei NiSO
4
.
Substanta absoarbe culorile albastru si rosu si reflecta
celelalte culori, motiv din care ochiul "vede" culoarea
verde. Banda de la 1=390nm este relativ ngusta, pe cnd
banda de la 2=720nm este mult mai larga.
1=390nm 2=720nm
Extinctia naturala n functie de concentratie
pentru cele doua benzi de absorbtie
Extinctia zecimala n functie de concentratie
pentru cele doua benzi de absorbtie
Datele experimentale au fost fitate cu o dependenta liniara, astfel nct dreapta sa treaca, asa cum prevede teoria, prin origine. Cunoscnd
panta dreptelor si dimensiunea interioara d a cuvelor, a fost calculat apoi coeficientul de extinctie naturala si zecimala pentru NiSO
4
. Se
observa ca valorile obtinute sunt diferite pentru cele doua benzi, astfel nct nu se poate calcula o valoare medie. Acest lucru nu este
surprinzator, "etalonarea" unui spectrofotometru trebuind facuta de fiecare data n functie de benzile specifice de absorbtie ale substantei
studiate.
Cunoscnd coeficientul de extinctie, poate fi determinata concentratia unei solutii necunoscute, indiferent de valoarea concentratiei acesteia. n cazul solutiilor mai concentrate
de 10%, pentru care aparatul iese din limitele de nregistrare, se pot prepara solutii diluate cu un factor cunoscut, astfel nct concentratia sa ajunga n limitele unor valori direct
masurabile, adica 1 - 10%. Acestea se pot prepara de exemplu dilund nti cu un factor 1/2, apoi 1/4, 1/16 etc. Se determina concentratia solutiei nou obtinute, fiind cunoscut
coeficientul de extinctie, dupa care se calculeaza concentratia solutiei initiale prin nmultire cu factorul de dilutie. Determinarile trebuie facute pentru toate benzile de absorbtie
ale substantei, cum sunt de exemplu cele doua benzi din exemplul din aceasta lucrare, dar valorile concentratiile determinate pentru diferite benzi ar trebui sa fie foarte apropiate,
astfel nct sa permita calcularea, cu suficienta precizie, a unei valori medii.