FIII LEGII LUI UNUL

I
NVTURILE PIERDUTE
ALE ATLANTIDEI
de JON PENIEL
Pub|is|cd b,
Nctwor|
Cop,riq|t l997 Nctwor|
243l Vain St. C-4l0
A|amosa, CO Sll0l
Sixt| Printinq
lSBN 0-96600l5-3-2
A prcscntation ol
T|c C|i|drcn ol t|c Law ol Onc
Traducere de Victor S.
Avnd n vedere engleza pe care am nvat-o Home Alone , cer iertare celor nemulumii de calitatea
traducerii. u cutai eventualele gre!eli gramaticale ori de "inta#. $utai mai %ine " nelegei ce a dorit
autorul " e#prime !i %inenele" &, cite!te numai cine dore!te, pricepe numai cine poate.
Cuprins
Aceast carte cuprinde nvturile Fiilor Legii Lui Unul. Este
important s citii capitolele n ordine, pentru c multe dintre conceptele
dintr-un capitol trebuie nelese complet nainte de a-l nelege pe
urmtorul.
Prima parte nvturile Fiilor Legii Lui Unul
Prclata ............................................... 3
lntroduccrc - Supravictuitori din At|antida ................................ 6
Capito|u| nu - liii Lcqii Lui nu| ................................... 9
Capito|u| Doi - Ca|atoria si Sosirca Vca ................................ l3
Capito|u| Trci - Sursc|c si Dcsccndcntc|c lnvataturi|or ........................ 36
Capito|u| Patru - lnca o Cartc in P|us .............................. 55
Capito|u| Cinci - ,Rc|iqia` At|antidci ................................ 65
Capito|u| Sasc - Dilcritc Punctc dc Vcdcrc: Constiinta nivcrsa|a si Constiinta Scparata ........ S2
Capito|u| Saptc - lstoria lii|or Lcqii Lui nu| ........................... 95
Capito|u| Opt - lubirca ..................................... llS
Capito|u| Noua - Sinc|c Scparat .......................................... l34
Capito|u| Zccc - Libcra A|cqcrc, Lcqca nivcrsa|a a Cauzci si Llcctu|ui, Scoa|a Prolcti|or ..... l55
Capito|u| nsprczccc - Proqramarca Subconsticntu|ui si Crcdintc|c ................ lS0
Capito|u| Doisprczccc - Ca|ca (Cai|c, ............................... 207
Capito|u| Trcisprczccc - lnvatatori si ccnici ............................ 224
Capito|u| Paisprczccc - Vacstrii lna|tati si Comunicarca (astra|a, ................. 263
Capito|u| Cincisprczccc - Stravcc|iu| Vona|ism, Dc cc acum ................. 2S0
Capito|u| Saisprczccc - Vizua|izari si Alirmatii .......................... 303
Capito|u| Saptcsprczccc - Obicctivc, ldca|uri, Autodiscip|ina, Consccvcnta , Pcrscvcrcnta ..... 3l5
Capito|u| Optsprczccc - Rabdarc, Smcrcnic, Crcdinta si lncrcdcrc ................ 323
Capito|u| Nouasprczccc - liii Lcqii Lui nu|. Bazc|c Vctalizicii Stiintci Vaqic .......... 335
Capito|u| Douazcci - Barbati, lcmci si Sul|ctc Pcrcc|c ....................... 356
Capito|u| Douazcci si nu - Sc|imbari|c Pamantu|ui si Tu .................... 3S0
Capito|u| Douazcci si Doi - Lxpcricnta Vortii .......................... 395
Partea a doua Meditaiile Fiilor Legii Lui Unul
Vcditatii|c Noastrc, Lxcrcitii, Tc|nici si Considcratii dc Rcqim A|imcntar ............. 406
Sunctc Vibrationa|c pcntru lntrcqirc Vcnta|a ............................ 4l0
Lxcrcitiu| Stc|ci ......................................... 420
nda Pinca|ci .......................................... 423
Acordu| pc Po|aritatca P|anctara ................................. 423
Lxcrcitiu| lncantatici in lata Oq|inzii .............................. 424
Rcspiratia ............................................ 425
Rcspiratia Consticnta ..................................... 426
Rcspiratia Sacra ......................................... 426
Varca Circu|atic a Rcspiratici .................................. 427
Numararca Rcspiratici ...................................... 42S
Contcmp|arca si Vizua|izarca lubirii A|truistc .......................... 429
Bunatatc pcntru o Zi ...................................... 430
Vcditatia in Vcrs ....................................... 430
Kunda|ini ........................................... 43l
2
Autoarc Vatcria|c pcntru Constiinta Spiritua|a .......................... 433
Vizua|izarca Cu|ori|or - Lxcrcitiu| C|a|rc|or ............................... 443
Visc|c .............................................. 444
Rcvizuirca Activitatii Zi|nicc .................................. 445
n Cuvant dc lina| ...................................... 445
Partca a trcia - lnlormatii dc contact, Produsc pcntru a nc auta sinquri, Dczvo|tarca psi|ica i
lnvataturi bonus ..........................................44S
3
PREFA
Realitate?
Accasta cartc rcl|ccta cxpcricntc|c pcrsona|c a|c autoru|ui, prczcntand invataturi
si li|ozolii spiritua|c stravcc|i. ln scopu| dc a o lacc cat mai intcrcsanta si usor dc citit
posibi|, mu|tc din cc|c prczcntatc aici sunt povcstiri cu dia|oq si sc bazcaza pc
cxpcricntc|c autoru|ui. Convcrsatii|c cu ca|uqarii, invatatorii si uccnicii, au lost
rcconstituitc dupa amintiri|c din mcmoria autoru|ui. L|c nu au o transcricrc pcrlccta,
dia|oquri|c liind construitc sa rcl|cctc cu acuratctc tipu| dc convcrsatic actua|.
Cu intrcaqa spcranta, cartca poatc li mai mu|t dccat intcrcsanta. Pcntru toti accia
cu mintca si inima dcsc|isc, ci vor qasi motivc dc a udcca si a cuqcta |a natura victii, |a
nivcrs, |a crcdintc si potcntia|c|c cxistcntc in propria noastra viata.
Accasta cartc nu cstc despre At|antida, nu dcmonstrcaza cxistcntci ci. Pc |anqa
accst lapt, aici sunt mu|tc |ucruri dcsprc natura nivcrsu|ui, crcatic, Dumnczcu si istoria
antica, cc in momcntu| actua| dc dczvo|tarc a umanitatii, sunt imposibi| (sau aproapc
imposibi|, a li demonstrate, sinquru| scop a| accstci carti cstc oarccum mu|t mai
important - prczcntarca stravcc|i|or invataturi spiritua|c carc iti pot sc|imba viata, si
indircct, sa indrcptc |umca.
Avcm crcdinta ca accsta cstc cc| mai bun |ucru pcntru oricinc vrca sa atinqa
cxpcricnta pcrsona|a direct cu Dumnczcu, sa dcscopcrc adcvarata natura a
nivcrsu|ui si crcatici pcntru ci insisi, in |oc sa discutc cu oricinc dcsprc accasta ori sa
crcada ccca cc spun accstia, sau sa citcasca - inc|usiv accasta cartc si invatatura
noastra. Astlc|, c|iar prin catcva dintrc discutii|c ncccsarc a|c noastrc, cum ar li acc|c
catcva conccptc dcsprc ,istoria stravcc|c`, invataturi|c lurnizcaza suporturi|c pcntru
rca|izarca cxpcricntci dircctc si a ,cunoastcrii` dircctc c|iar dc catrc tinc insuti. Citind
convcrsatii|c si qanduri|c autoru|ui, asa cum |ui insusi i-au lost prcdatc, poti dc
ascmcnca si tu sa dcscopcri o ca|c dc intoarccrc catrc Spiritu| nivcrsa|, catrc
Dumnczcu si pacca intcrioara.
Nu inccrcam sa convinqcm pc cincva dc ceva anume, ori sa intrcbam pc cincva
daca acccpta ca si crcdinta ccva din accasta cartc - noi prczcntam o simp|a idcc. Noi tc
|asam pc tinc sa qandcsti |a principii|c si invataturi|c prczcntatc, sa dccizi tu insuti daca
cstc un |ucru bun pcntru tinc, pcntru cci|a|ti si pcntru |umc.
ln intcrioru| nostru a| tuturor cxista un ,dctcctor dc minciuni`, o vocc ,intcrioara
tacuta`, cc nc olcra marc|c potcntia| pcntru a disccrnc adcvaru| si rca|itatca. Oamcnii
au ,paca|it` cxpcrtii in ccca cc sc numcstc ,proba lizica`, insa vocca intcrioara nu cstc
niciodata paca|ita. ,Vocca intcrioara` poatc li ascmcnca uncori numita ca ,simtamantu|
din stomac`, ,intuitic` sau ,intuitic lcminina` - insa accasta ar putca dc ascmcnca sa lic
mu|t mai mu|t dccat atat. S-ar putca sa nu lic loartc ,|a moda` cu accstc vrcmuri, insa
tu poti |otari cum dorcsti sa lic. Accasta vocc intcrioara cstc o partc din Dumnczcu si
sc al|a in intcrioru| tau, partca carc tie ccca cc cstc adcvarat si ccca cc nu - daca vci
ascu|ta, o vci ,auzi`. Accasta nu ,discuta`, ca cstc tocmai ,cunoastcrca`. Sinqurc|c
motivc pcntru carc oamcnii nu-si pot ,ascu|ta` vocca |or intcrioara sunt lrica, dorinta si
4
cqoismu|. Daca ti-ai putut dcpasi accstc |ucruri c|iar si numai pcntru un momcnt, vci
putca avca cca mai dc incrcdcrc sursa dc disccrnamant din catc cxista. C|iar si atunci
cand toatc ,aparcntc|c cxtcrioarc` a|c adcvaru|ui spun un sinqur |ucru, iar vocca ta
intcrioara spunc a|tccva, poti sa pariczi ca vocca ta intcrioara cstc drcapta.
[ot! "rimele ediii ale acestei cri #ac re#erire la un clugr superior
numit $a. Acesta nu a #ost persoana cu care se #cea legtura n %$a
material&. 'rdinul nostru (Fiii Legii Lui Unul), autorul i aceast carte nu
are nici o legtur sau relaie cu $a material (care se numete acum %Legea
Lui Unul& material) sau cu o persoan #olosind numele $a aa cum spune el
c este nvtura Legii Lui Unul. oi nu dorim s implicm n ceva ru
aceast persoan sau materialul, ns este nevoie s clari#icm situaia
deoarece e*ist c+iva oameni care ne-au asociat,.
Umor serios
lntr-un lc|, umoru| cstc o c|cstic loartc ,czotcrica` si mu|ti oamcni nu i| intc|cq
cu adcvarat. lnvatatorii dc dcmu|t sc rclcrcau |a c| ca |a ,marc|c ncutra|izator`. Vu|ti nu
sc oprcsc niciodata din a qandi |a laptu| dc cc liintc|c umanc rad. Pcntru un sinqur
|ucru, ci au nevoie sa rada. ln victi|c noastrc, rasu| poatc ncutra|iza sau minimiza
clcctc|c dcvastatoarc a|c supararii si sulcrintci (ambc|c pcntru noi insinc ori pcntru
cci|a|ti,. Daca tc vci opri, qandindu-tc in urmatoru| momcnt |a un spcctaco| dc comcdic,
vci qasi ca cc|c mai mu|tc comcdii sc bazcaza pc ncnorocirca a|tor oamcni, pc qrcsc|i
minorc, cna si umi|irc, pc mari ,|ucruri prost lacutc` in viata si catcodata c|iar pc
cadcri cum ar li cc|c cand cincva cadc pc nistc trcptc sau dc pc acopcris.
Toatc liintc|c umanc, indilcrcnt ca c|c sunt ,pacatoasc` or ,slintc`, au ncvoic sa
rada pcntru a-si mcntinc sanatatca psi|ica si lizica (rasu| poatc c|iar sa vindccc,. Astlc|,
oamcnii cu adcvarat spiritua|i, (sprc dcoscbirc dc cci carc ia un acr dc scriozitatc pcntru
a da o aparcnta dc cxistcnta spiritua|a,, au un marc simt a| umoru|ui. Cu siquranta ci isi
ia munca |or loartc in scrios, cu toatc ca ci insisi nu sc iau prca in scrios. Dc ascmcnca,
din cauza muncii |or, ci au ncvoic sa rada si sa aiba simtu| umoru|ui c|iar mai mu|t
dccat noi, dcoarccc ci sunt ocupati cu mai mu|ta supararc si sulcrinta dccat mu|ti dintrc
noi. Autoru| accstci carti nu cstc o cxccptic iar cartca rcl|ccta accst |ucru.
Din pacatc, mu|ti dintrc ,cautatori` sunt #oarte scriosi. Accst |ucru cstc doar
ccva natura|. lnvatatorii dc dcmu|t prczcntati aici sunt dc ascmcnca loartc scriosi, insa
asta nu inscamna ca tu nu poti li un pic mai distrat. Si daca tu insuti nu tc ici prca in
scrios, poti li capabi| sa tc bucuri dc umor aco|o undc i| inta|ncsti, si probabi| tc vci
incarca putin cu |umina.
REGULLE! s"risului
Autoru| cunoastc un prolcsor dc cnq|cza carc a prcdat |imba cnq|cza si qramatica
cnq|cza |a o univcrsitatc din Ca|ilornia. Prolcsoru| i-a spus odata ca c| a prcdat
studcnti|or sai sa traiasca |ibcrtatca dc a invcnta cuvintc noi in cazu| in carc nu qascsc
ccva ,tocmai in ordinc` pcntru ccca cc dorcsc ci sa comunicc. Asta arata cum |imbau|
sc cxtindc si da oamcni|or abi|itatca unci mai mari acuratctc a comunicarii mcsau|ui
5
catrc cci|a|ti. Dc ascmcnca, subti|itati|c scmnilicatici ncccsita dcscori cuvintc noi pcntru
a o comunica in mod corcspunzator.
Autoru| considcra ca sc pot ap|ica acc|casi conccptc in lo|osirca qramaticii si
vorbirii. Rcqu|i|c si oricc a|t tip dc rcstrictii dc sti| sau continut in oricc comunicarc, daca
c|c sc lac, nu ar trcbui sa nc impicdicc a lacc rcqu|i noi. ln timp cc scrisu| arc rcqu|i
qramatica|c prccisc carc sunt dcscmnatc pcntru a li urmatc, accsta cstc dc ascmcnca o
arta, iar daca impactu| sau mcsau| poatc li intcnsilicat prin ruperea accstor rcqu|i, c|c
ar trebui sa lic ruptc. lo|osind ralinamcntu| in arta ca cxcmp|u, Van Goq| a lost
criticat si rcspins pcntru ca nu a urmat rcqu|i|c sau sti|uri|c ,corcspunzatoarc` in
pictura. lnsa acum mu|ti oamcni rccunosc ca c| a rcdat scntimcntc si uncori un mcsa,
mcsa carc a putut li rcdat numai iqnorand rcqu|i|c si cxprimandu-sc |ibcr pc sinc insusi.
Autoru| accstci carti sc apropic prin scrisu| sau dc o manicra simi|ara. L| a iqnorat in
mod dc|ibcrat convcntia in lavoarca comunicarii cu cititoru| intr-un mod prin carc a
simtit ca cstc mu|t mai clicicnt. Vai mu|t dccat atat, c| a cautat ca scrisu| sa rcl|cctc o
,discutic` cu tinc. Accst |ucru crccaza mai mu|ta comunicarc intima si dc ascmcnca
acuratctca rcprczinta cuqctarca dc|ibcrata a discursu|ui, accasta cstc caractcristica
mu|tora dintrc invatatori.
Astlc|, in accasta cartc vei qasi cuvintc , lrazc , propozitii ,ciudatc`, qramatica si
punctuatic ,ciudatc` si lo|osirca |or ,stranic`. Si asta nu pcntru ca autoru| cstc un
ana|labct sau cstc |ipsit dc prolcsiona|ism in a rcdacta. Catcva dintrc dilcrcntc inc|ud
(ncliind insa |imitat |a accst |ucru, q|i|imc|c carc lo|ositc in mod cxaqcrat (dc cxcmp|u,
c|c au lost in mod dc|ibcrat inscratc pcntru a rcl|ccta o pauza ,prc|unqita`,, si|abc ori
cuvintc bizarc (pcntru a lacc o |cqatura cu ccva din alara subicctu|ui, pcntru a tc punc
pc qanduri sau pcntru a lacc o concxiunc cu un a|t subicct, si crono|oqia nu urmcaza un
timp |iniar (cu scopu| dc a prczcnta invataturi|c in mod corcspunzator,. Accstca nu sunt
dilcrcntc cxtrcmc iar autoru| considcra ca dc lapt c|c auta pc cativa dintrc cititori sa
trcaca dc mici|c |imitari a|c partii stanqi a crcicru|ui, cca carc arc o anumita |cqatura cu
qandirca si lacc cartca c|iar mai usor si mai p|acut dc citit.
6
Introducere
Supravieuitori din Atlantida
Povcsti|c dcsprc At|antida. Dc cc cxista c|c si dc undc au aparut Dc cc sunt c|c
atat dc pcrsistcntc Si dc cc cstc subicctu| dcsprc At|antida atat dc lascinant pcntru
loartc mu|ti oamcni Vu|ti invatati citcaza acum dovczi ar|co|oqicc cc cvidcntiaza
civi|izatii stravcc|i, civi|izatii carc au lost distrusc dc mari catastrolc si carc crcd ci ca pot
li sursa accstor povcsti. Povcsti cc ridica c|iar si mai mu|tc scmnc dc intrcbarc, daca
At|antida a lost o marc civi|izatic, undc a cxistat poporu| at|ant si cum aratau at|antii
ln cadru| inrcqistrari|or istoricc a|c mu|tor cu|turi sc lac rclcriri |a marca insu|a
contincnt At|antida si |a ina|ta si solisticata sa civi|izatic. nii oamcni rcspinq accstc
rclcriri ca liind un mit. Vu|tc din accstc cu|turi nu au avut nici un contact cunoscut sau
cunostintc dcsprc liccarc dintrc cc|c|a|tc civi|izatii, astlc| ca, dc cc ar li a|tlc| atunci cand
cstc vorba dcsprc civi|izatia Va,a, dcsprc cqiptcni, Hopi sau civi|izatia Grccici anticc,
carc au acc|casi |cqcndc
P|aton, un marc si rcspcctat li|ozol si invatator qrcc, da dcta|ii dcsprc At|antida,
dcta|ii carc nu pot li considcratc lictiunc. Avand in vcdcrc asta si a|ti lactori, mu|ti dintrc
oamcnii dc stiinta nu au arqumcntc prca mu|tc dcsprc e*istena At|antidci - doar
dcsprc |oc. C|iar si occanoqralu| si cxp|oratoru| Jacqucs Coustcau a cautat cvidcntc
ar|co|oqicc subacvaticc dcsprc At|antida. ln cc|c din urma liu| sau crcdc ca probabi|
At|antida a lost in Varca Caraibi|or sau Occanu| At|antic, iar Jacqucs crcdc ca ca a
cxistat in Varca Vcditcrana. C|iar si cc au qasit cci doi sc considcra a li cvidcnta unci
stravcc|i civi|izatii sculundatc, insa nici unu| dintrc ci nu arc proba dclinitiva ca a
dcscopcrit ramasitc|c At|antidci. Cu toatc accstca, putinc|c dovczi ar|co|oqicc abso|utc
sunt probabi| c|iar ramasitc|c altor civi|izatii distrusc dc catac|ismc, ca sa nu mai
vorbim dc zcci|c dc mii dc ani in urma, ca sa nu mai vorbim dc sculundarca in adancu|
marii, in zonc tota| nccunoscutc. C|iar si marc|c ,Titanic` a lost numai dc curand qasit,
si numai dupa cautari intcnsc, c|iar dc acci savanti carc cunostcau cu aproximatic undc
sc al|a c| sculundat. ln p|us, accsta s-a sculundat cu numai c+teva decenii n urm
|ovindu-sc ,pur si simp|u` dc un aisbcrq, pc cand At|antida s-a sculundat dcmu|t, cu
loartc mu|t timp in urma, intr-o |ocatic nccunoscuta si liind tota| dcvastata dc o
inimaqinabi|a catastrola natura|a. n dczastru atat dc marc, incat cstc posibi| ca accsta
sa li avut un ,clcct dc unda` in uru| intrcqii |umi, cc| carc nc-a dat |cqcndc|c dcsprc
,marc|c potop`.
Cu|turi|c din intrcaqa |umc, cc|c carc nu au |cqcndc spccilicc dcsprc At|antida, au
totusi povcsti dcsprc un marc potop carc a distrus cca mai marc partc a victii (carc sc
intamp|a sa lic loartc ascmanatoarc cu povcstca dcsprc sculundarca si inundarca
At|antidci,. Dcscricri|c dcsprc distruqcrca At|antidci vorbcsc dcsprc cutrcmurc mari,
cruptii vu|canicc si dc lapt dcsprc sculundarca intrcqu|ui tinut. Dcci, probabi| unc|c
7
|cqcndc dcsprc marc|c potop ar putca sa lic dcsprc o inundatic sccundara, inundatic
rczu|tata din undc|c unui inimaqinabi| si qiqantic tsunami carc a qcncrat un marc
dczastru qco|oqic in istoric (asa cum spun mu|ti dintrc oamcnii dc stiinta, producand
cxtinctia dinozauri|or,. Ascmcnca va|uri ar li putut matura q|obu|, inundand mu|t, daca
nu c|iar cc-a mai marc partc a |umii, iar cruptii|c au intunccat ccru| crcand a|tc
consccintc cco|oqicc dczastruoasc.
Divcrsc povcsti dcsprc ,marc|c potop` vorbcsc adcsca dcsprc rcluqiati carc au
rcusit sa scapc dc marc|c dczastru. Catcva dintrc |cqcndc, cum ar li cc|c a|c tribu|ui
Hopi, spun ca ci ar li lost unii dintrc rcluqiati. L|c dcscriu cum au scapat din ca|amitatc
si cum au auns in nou| |or tinut ,zburand in qiqanticc carapacc dc broasca tcstoasa`.
Lcqcndc|c spun ca odata aunsi, ci au lost in siquranta in lata mcdiu|ui dcz|antuit, cu
autoru| unci pasari cu numc|c ,Kac|ina`, carc i-a condus prin pasac subtcranc.
Pcntru o mintc dcsc|isa carc studiaza accst subicct cstc cvidcnt ca At|antida a
cxistat cu adcvarat, cstc cop|csitor. lnsa daca At|antida, asa cum cstc dcscrisa ca dc
catrc P|aton, a lost o civi|izatic cxtrcm dc avansata si solisticata, cu tc|no|oqic carc
dcpascstc c|iar si pc cca actua|a, ar putca cxista catcva ramasitc a|c accstci socictati
Nu ncaparat. Si totusi.
ln conlormitatc cu |cqcndc|c, At|antida a lost distrusa comp|ct dc o catastrola
natura|a, astlc| incat nimic nu ar li putut scapa. Cu toatc astca, nu ar li putut cxista
cativa dintrc at|anti carc sa li lost dcstu| dc prccauti pcntru a parasi dinaintc tinutu| si sa
scapc dc dczastru Sau cativa dintrc ci carc sa ca|atorcasca in a|tc parti a|c |umii in acc|
timp Parc dcstu| dc posibi| ca avand in vcdcrc povcstiri|c dcsprc cat dc avansata si
solisticata civi|izatic a lost, cc| putin cativa comcrcianti sau ca|atori sa li lost in a|ta partc
a |umii in acc| timp. Catcva tcorii vorbcsc dcsprc |ocuitorii mito|oqici ai muntc|ui O|imp,
zcii qrcci si cci din mito|oqia romana ca ar li lost dc lapt supravictuitori din At|antida.
Acum trcbuic |uata in considcrarc si accasta uimitoarc posibi|itatc - cc ar li daca
qrupuri dc at|anti, carc nu numai ca au supravictuit, dar au mai lormat si comunitati in
divcrsc |ocuri. Au continuat ci sa dc-a mai dcpartc mostcnirca |or, istoria |or, li|ozolia si
rc|iqia, c|iar pana in ziua dc astazi Ascmcnca popu|atii putcau sa nc invctc pc noi
loartc mu|tc si sa nc a|imcntczc accasta picsa |ipsa din istoria umanitatii.
Lstc tocmai ccca cc comp|ctcaza accasta cartc. La a lost scrisa dc un prcot a|
unui ordin carc isi arc dcsccndcnta din At|antida pana in Lqiptu| zi|c|or cand sc
construia Slinxu| si Varca Piramida.
Dcstu| dc ciudat, accasta cartc nu cstc dcsprc At|antida. La acopcra catcva mici
cunostintc a|c ,istorici stravcc|i`, insa numai ca lunda| ncccsar. Vai dcqraba cartca sc
conccntrcaza pc li|ozolia si practici|c spiritua|c carc isi au originea aco|o. At|antida
cstc acum doar istoric stravcc|c, dar toatc invataturi|c traditici spiritua|c a|c at|anti|or
sunt inca incstimabi|c in prczcnt. Si mu|t mai important, autoru| vinc cu un mcsa
urqcnt. Si in |oc dc o li|ozolic ,ncw aqc` dcsprc viata, c| prczinta cai|c ,aqc o|d`,
pcntru a trai si carc pot cu adcvarat sa sc|imbc viata si |umca ta.
Din lcricirc, c|c sunt prczcntc pcstc tot intr-un lormat lascinant in carc cititoru|ui i
sc da sa dcscopcrc totu| dc unu| sinqur, prin oc|ii (si cxpcricntc|c, sa|c dc tanar din
Amcrica dc Nord. Nc lacc sa lim cu c| in timpu| cc|or trci ani |a manastirc, impartind
inccrcari|c sa|c pcrsona|c, si sa vcdcm sc|imbari|c sa|c. Nc olcra dc ascmcnca catcva
8
din cxpcricntc|c sa|c, inta|niri|c uimitoarc dupa rcintoarccrca |a ,|umca adcvarata` ca un
invatator i|uminat, si ca un conducator a| ordinu|ui.
Pc |anqa prczcntarca cxpcricntc|or autoru|ui si a simp|c|or invataturi dcsprc cum
va putcti qasi propria i|uminarc, cartca arc si un a|t mcsa pcntru |umc. Autoru|
punctcaza simi|itudini|c dintrc starca prczcnta in |umc si u|timc|c zi|c a|c At|antidci. Dc
cc vcnim lacand un ccrc comp|ct in cic|uri istoricc Poatc dumncavoastra ati auzit
zicatoarca - ,Cci cc nu invata din istoric sunt condamnati sa o rcpctc`. Autoru| nc
spunc ca viitoru| nostru dcpindc dc a|cqcri|c pc carc |c laccm si cc avcm dc invatat dc
|a trccutu| nostru. Daca accsta cstc adcvaru|, povcstca At|antidci poatc li loartc binc
cca mai importanta |cctic dc istoric din toatc timpuri|c. lnsa a|tccva ,a|imcntcaza` o
posibi|a partc vita|a a istorici umanc, cartca nc olcra probabi| ccva mu|t mai important.
La nc prczinta o lrumoasa li|ozolic spiritua|a pcntru a nc indruma sprc o viata mai
buna, catrc o ina|tarc spiritua|a pcrsona|a. lntc|cpciunca si invataturi|c impartasitc sunt
minunatc, lascinantc, si sunt dc ascmcnca loartc uti|c atunci cand |c ap|icam in viata
noastra dc zi cu zi.
9
Capitolul Unu
Fiii Legii Lui Unul
Fiii Legii Lui Unul i Le"turile lui Edgar #a$"e
Autoru| accstci carti cstc in acc|asi timp prcot si ca|uqar a| unui ordin obscur
intitu|at liii Lcqii Lui nu|. laimosu| si unicu| mcdium Ldqar Ca,cc, sc rclcra |a accst
ordin intr-un marc numar dintrc |ccturi|c sa|c. nc|c dintrc inlormatii|c prczcntatc dc
noi in accasta cartc sunt aparcnt o conlirmarc a accstor |ccturi. ln timp cc accstca
atcsta rcmarcabi|c|c abi|itati a|c |ui Ca,cc, noi nu suntcm cxpcrti in accstc |ccturi si prin
urmarc, nu putcm qaranta ca tot cc sc al|a aici va li in acord cu accstca si vicc-vcrsa.
lnsa, atat cat cunoastcm noi dcsprc c| si cc am auzit dc |a a|ti oamcni carc sunt loartc
lami|iarizati cu Ca,cc, accasta cartc conlirma |ccturi|c sa|c, sporind intc|cqcrca accstora
si olcrind noi cai dc ap|icarc a principii|or spiritua|c dcsprc carc vorbcstc in |ccturi. ln
aparcnta, invataturi|c din accasta cartc par a li indcp|inirca prolctici sa|c dcsprc ,Jo|n
Pcnic|` carc va aducc in |umc mcsau| dcsprc ,noua ordinc spiritua|a` in uru| anu|ui
l99S (anu| in carc accasta cartc a lost pub|icata pcntru prima data,. lnaintc ca accasta
cartc sa lic pub|icata, noi am lost |uati prin surprindcrc dc accasta prolctic. Am inccrcat
sa o pub|icam ca anonima dar cu siquranta distribuitorii si |ibrarii|c ar li ccrut sa puncm
in ca si numc|c autoru|ui, astlc| ca, asa am lacut. La scurt timp dupa accca, am inccput
sa auzim dc |a mcmbrii asociatici londatc dc Ca,cc, A.R.L. (Association lor Rcscarc| &
Ln|iq|tcnmcnt,, vorbind dcsprc accasta prolctic. Vu|ti spuncau dupa cc au citit cartca,
ca cstc cu siquranta vorba dcsprc imp|inirca accstci prolctii. Noi nu am sustinut accst
|ucru in vrcun lc| sau a|tu|. Dc a|tlc|, rcvista A.R.L. cu tit|u| ,Vcnturc lnward` a pub|icat
ccca cc mu|ti considcra a li o rcccnzic ncqativa a accstci carti, rcccnzic carc sc
conccntrcaza pc irc|cvanta povcstirii si cditarii in |ocu| invataturi sau abordarca
aspcctc|or dc mai inaintc.
#e se a%l &ntr'un (ume
Numc|c ordinu|ui nostru nu cstc lami|iar si cstc straniu pcntru mu|ti oamcni. nu|
dintrc motivc|c pcntru carc cstc asa, cstc acc|a ca am vrut intcntionat sa cvitam
notorictatca pub|ica, prclcrand in qcncra| o viata si o munca in pacc, lara sa lim
dcranati, undcva in spatc|c sccnci. ,Lra intunccata` cstc inca aici cu noi, in ciuda a cc
spun carti|c dc istoric. ncori anumiti mcmbrii dcvin laimosi, insa numai atunci cand
cstc ncccsar pcntru munca |or sau daca cstc incvitabi|.
n a|t motiv pcntru carc unc|c numc nu dcvin sonorc cstc pcntru ca accstca
sunt obscurc si au oriqini nccunoscutc. Numc|c ordinu|ui a cxprimat |a oriqinc un
conccpt si poatc li cu adcvarat intc|cs daca cstc |uat ca un intrcq, insa, si dcspartit
accsta tc poatc auta sa-| intc|cqi binc. lnccrcati sa tincti mintc accst paradox - numc|c
poatc dcscmna mu|tc, insa cstc numai unu|.
10
Prima partc ,liii .` dcscric pc toti dintrc ,liii` in scnsu| dc ,subordonati Lui
Dumnczcu (noi l| numim Spiritu| nivcrsa|,`, ,supusi Lui Dumnczcu si Lcqii
nivcrsa|c`. Cca dc-a doua partc (,nu|`, dcnumcstc in cscnta pc ,Dumnczcu`. ln |oc
dc Cc| Varc cu paru| arqintiu carc sc al|a in ccr, noi l| considcram pc Dumnczcu a li tot
ccca cc cxista - cstc c|iar nivcrsu| insasi - Dumnczcu cstc ,nu|`. Partca din mi|oc a
numc|ui (,Lcqii Lui`, dupa carc urmcaza ,nu|` cstc dc lapt unu| si acc|asi |ucru, cstc
,Lcqca` nivcrsa|a carc quvcrncaza activitatca si lunctionarca a tot in nivcrs (ap|icarca
tuturor |ucruri|or, tuturor vibratii|or, lizicc sau spiritua|c,. Puncti toatc accstc cuvintc
imprcuna, ,liii` ,Lcqii` Lui ,nu|`, in cscnta accstca dcscmncaza pc ,toti accia carc sc
supun Lcqii nivcrsa|c si s|ucsc Spiritu|ui nivcrsa|`.
Astlc|, dupa opinia noastra, ccva cc cstc loartc important cstc liintarca in
armonic, in a li una cu, si un s|uitor a| Lui Dumnczcu. Prima c|cic a accstui |ucru cstc
,lubirca Ncconditionata` ,Rcqu|a` dc a iubi pc cci|a|ti ncconditionat cstc catcodata
dcnumita ,Rcqu|a dc Aur`. Vu|ti indivizi si rc|iqii au |a baza un conccpt ascmanator.
Accasta a lost una dintrc poruncile pc carc |c avcm dc |a lisus (si ca|ca dc urmat
pcntru oamcnii carc |-au urmat pc L|, sprc cxcmp|u, adevraii ,Crcstini` pot li
rccunoscuti prin iubirca aproapc|ui |a lc| cum a lacut-o lisus,. Din nclcricirc, Rcqu|a dc
Aur cstc ap|icata rar ori nu i sc acorda atcntic. Dc cc|c mai mu|tc ori nu i sc acorda
atcntic si nu i sc da marc importanta. Accasta cartc va da mai mu|tc dcta|ii dcsprc
accasta rcqu|a mai tarziu.
ln istoric noi (si ,ramuri|c` ordinu|ui nostru, am lost uncori cunoscuti in dilcritc
cu|turi sub a|tc numc. Dar in qcncra| nccunoscuti pcntru masc, am |ucrat in umbra, noi
am inspirat si am adus spcranta pcntru omcnirc din punct dc vcdcrc spiritua|,
cmotiona|, intc|cctua| si lizic. Accasta sub lorma artc|or, stiintc|or, spiritua|itatii, po|iticii,
li|ozolici, ctc., dar in toatc cazuri|c noi am adus o oarccarc lorma a |uminii in |umca
intuncricu|ui. Astlc|, unii dintrc initiatii nostri au lost cunoscuti ca oamcni dc stiinta,
artisti, |idcri spiritua|i, rcprczcntanti po|itici ncobisnuiti si |uptatori pcntru |ibcrtatc. Pcstc
tot si oriundc, noi am promovat spiritua|itatca prin lubirca Ncconditionata si intoarccrca
|a unitatc, asta laccm noi.
ncori numc|c ordinu|ui nostru (sau a| uncia dintrc ramuri|c |ui, a lost ,lurat` si
lo|osit dc cci|a|ti carc au p|anuri intunccatc. ncori, c|iar invataturi|c au lost |uatc si
modilicatc pcntru a scrvi scopuri|or |or. ln suprcmu| |or cqoism, in |acomia |or, au lo|osit
numc|c nostru si au dclormat invataturi|c noastrc in cautarca bani|or, a p|accrii, putcrii
si c|iar a dominatici mondia|c. Sunt siqur ca mu|ti dintrc voi au vazut numc|c |ui lisus
lo|osit abuziv pcntru a insc|a oamcnii. La lc| s-a intamp|at si cu numc|c ,Varca lratic
A|ba`. C|iar si in accst momcnt ci sc lo|oscsc in mod abuziv dc numc|c liii Lcqii Lui
nu|. Poti cunoastc adcvaratii liii ai Lcqii Lui nu| prin c|ocinta cu carc ap|ica lubirca
Ncconditionata si |ibcrtatca in |ocu| asa-zisci ,cunoastcri spiritua|c`, ,cunoastcrii
inlormatici`, ,putcri` sau ,lcnomcnu|ui`. Lasa Spiritu| nivcrsa|, vocca ta intcrioara, sa
lic q|idu| tau intcrior ca nu cumva sa cazi in lrumoasa capcana a intuncricu|ui.
#ine )untem (oi i #e Fa"em
Dc |a inccputu| cxistcntci umanc, initiatii ordinu|ui nostru sunt dcdicati ,inqriirii`
spiritua|c a omcnirii. Noi am lost intotdcauna aparatori |otarati ai adcvaru|ui, |ibcrtatii,
11
drcptatii si compasiunii. lnvataturi|c si cai|c noastrc au lost intotdcauna atcnt a|csc si
pastratc pcntru a li datc dircct dc |a invatator catrc novicc (pcntru ca mai tarziu accsta
sa dcvina invatator, ctc.,. Accstca au continuat ca un |ant ncintrcrupt, lo|osind toatc
moda|itati|c, inc|usiv rcincarnarca. Poatc crcdcti sau poatc ca nu crcdcti in rcincarnarc
insa accasta cstc adcvaru| dcsprc cxistcnta, |a lc| cum cstc qria unuia pcntru cc|a|a|t,
bunatatca unuia lata dc cc|a|a|t si rcspcctarca Rcqu|ii dc Aur in victi|c noastrc. Asta nu
contcaza pcntru minc, crczi sau nu crczi in rcincarnarc si spcr ca nu cstc o prob|cma
nici pcntru tinc dc crczi sau nu in accasta.
Poatc ca ati auzit vrcodata dcsprc laimosu| |idcr spiritua| budist Da|ai Lama,
dcsprc laptu| ca accsta continua sa sc rcincarnczc in mod rcpctat in acccasi pozitic in
viata, s|uind ca invatator si |idcr a| poporu|ui tibctan si budismu|ui tibctan. Accasta liinta
i|uminata cstc dca rcincarnata dc un anumit numar dc ori ca Da|ai Lama. Accasta
practica nu cstc cxc|usiva pcntru budism. Cu toatc ca a|cq dilcritc trupuri si pozitii in
viata din dilcritc motivc, i|uminatii invatatori ai ordinu|ui lii|or Lcqii Lui nu| continua
sa sc rcincarnczc.
nii dintrc mcmbrii ordinu|ui nostru sunt numiti macstri ,ina|tati` (slinti carc au
trccut dinco|o,. lnsa mu|ti continua dc lapt sa sc rcincarnczc in trupuri lizicc pcntru a
auta in mod dircct |umca.
Cu toatc ca mu|ti oamcni crcd ca accsti mari macstri sau slinti sunt ,cc|c mai
ina|tc` sau ,cc|c mai mari` liintc, cci cc au a|cs sa sc intoarca inapoi pc Pamant p|atcsc
un marc prct pcntru asta. Rcincarnarca |or continua cstc un sacriliciu durcros pc carc i|
lac pcntru noi toti - inc|usiv pcntru tinc. Accstc liintc iubitoarc lac accst sacriliciu
pcntru a-i trczi pc toti accia carc ,p|anq in intuncric`, pcntru toti cci carc s-au scparat si
dcpartat dc Dumnczcu, pcntru a |otari sinquri si a lacc totu| cu mana |or, pcntru a-i
auta si q|ida pc drumu| |or.
ln scopu| dc a s|ui pc toti cci cc au ncvoic dc autoru| nostru, aici pc Pamant au
lost intotdcauna aproximativ o mic dc ca|uqari initiati, in oricc timp dat. lnsa asta sc va
intamp|a si atunci cand tu vci citi mai tarziu accstc randuri, iar in momcntu| cand au lost
scrisc accstc randuri crau vrco catcva sutc. nii traicsc in manastiri in timp cc a|tii
traicsc printrc oamcnii obisnuiti din accasta |umc. Vu|ti isi lac |ucrarca |or in |inistc,
accasta trccand adcsca ncobscrvata. C|iar daca in mod obisnuit noi |ucram in
anonimitatc, mu|ti au castiqat rccunoastcrc istorica. Li au lost cunoscuti ca slinti,
intc|cpti, londatori dc rc|iqii, oamcni dc stiinta, invcntatori, invatatori, artisti, scriitori,
muzicicni, li|ozoli, maqi si cativa dintrc ci ca ,parinti londatori` ai Statc|or nitc. Dar,
indilcrcnt ca vrcunu| dintrc ci a avut o sarcina sau o aparcnta prolcsic, ci au |asat o
,amprcnta` comuna - ci au promovat intotdcauna si au dat cxcmp|u dc lubirc
Ncconditionata, nitatc si Libcrtatc, si au dat o sansa in |upta contra instiqatori|or |a
cqoism, ura, scpararc, oprcsiunc si sc|avic.
,Conducatorii` din randu| lii|or Lcqii Lui nu| au pus bazc|c si au dctcrminat
constiinta individua|a sau ,nivc|u| spiritua| dc dczvo|tarc`. Astlc|, cci mai umi|i si cci cu
cc| mai mu|t sacriliciu dc sinc dintrc liii Lcqii Lui nu| sunt cci dc cc| mai ,ina|t ranq` si
cci mai putcrnici. Dc-a |unqu| istorici, accstc liintc au avut intotdcauna mu|ta inl|ucnta
pozitiva asupra |umii. liinta carc a lost cunoscuta intr-una dintrc victi|c Sa|c ca lisus,
cstc un cxcc|cnt cxcmp|u a| accstui |ucru. Cunoscut dc ascmcnca si cu a|tc numca dc-a
12
|unqu| istorici, L| a lost Varc|c nostru Vacstru, cc| mai important conducator a| lii|or
Lcqii Lui nu| dc-a |unqu| vcacuri|or. Prin cxcmp|u| sau dc taric, autodiscip|ina, qria si
lubirc Ncconditionata, a raspandit un mcsa in intrcaqa |umc. n mcsa pc carc |-a putut
da intrcqii |umi numai prin sacriliciu| dc sinc u|tim. (Din pacatc, dupa asccnsiunca sa
spiritua|a, oamcni |acomi au inccput sa dcnaturczc cuvintc|c si laptc|c Sa|c, l-au lo|osit
Numc|c si au rccditat unc|c parti a|c invataturi|or Sa|c pcntru a obtinc boqatii |umcsti,
pcntru a capata putcrc si a-si ustilica rautatca., La lc| ca Varc|c Vacstru, insa unu|
dintrc cci mai ,batrani` (unu| dintrc primii si cci mai varstnici conducatori ai lii|or Lcqii
Lui nu|,, a trccut dinco|o sprc p|anu| lizic si a a|cs, dar nu pcntru mu|t timp, sa sc
incarnczc cu noi aici pc Pamant. Prccum pcrioada actua|a, un cic|u a| Pamantu|ui sc
inc|cic, c| cstc aici pcntru a lacc cunoscutc stravcc|i|c invataturi si pcntru a li pub|icatc
pcntru prima data, cstc ca o ,|umanarc |a lcrcastra`, o ca|auza si o spcranta.
Jon Pcnic| (actua|u| conducator a| ordinu|ui nostru,, isi inccpc povcstirca sa in
urmatoru| capito|. Sunt inc|usc in accasta povcstirc ca|atoria sa prin viata lizica, insa in
mu|tc parti sunt prczcntatc ca|atorii|c sa|c spiritua|c. L| isi spunc povcstca intr-un
ascmcnca mod in carc cititoru| sa o poata urma si impartasi, qanduri|c sa|c,
scntimcntc|c si cxpcricntc|c, asa cum si-a inccput studiu| si instruirca carc |-a
translormat dintr-un un ca|uqar novicc intr-un ca|uqar initiat (sau ,prcot`,. Prima
umatatc a accstci carti dcscopcra stravcc|i|c invataturi intr-un lormat a| rc-invatarii si
sc|imbarii sa|c pcrsona|c dc-a |unqu| zi|c|or pctrccutc in manastirc. lar in cca dc-a doua
partc, c| prczinta mcditatii|c noastrc pcrsona|c si cxcrcitii|c cncrqcticc.
13
Capitolul Doi
Cltoria i Soirea !ea
Accasta cartc cstc un bi|ant a| dcscopcriri|or ca|atorici mc|c, si mu|t mai
important, cum am lost condus si dc ascmcnca cum tc poatc conducc pc tinc.
Daca vci qasi unc|c din accstc invataturi sau istorisiri qrcu dc crczut, cu tc intc|cq
pcrlcct. nc|c dintrc cxpcricntc|c mc|c par incrcdibi|c, c|iar cxpcrimcntandu-|c
personal in acc| timp, mi-a lost dcstu| dc qrcu sa |c acccpt. lnsa nu am avut dc a|cs,
pana |a urma |c-am acccptat, atata timp o laci si tu. ln oricc caz, pcntru cci cc intr-
adcvar dorcsc adcvaru| si sunt prcqatiti pcntru c|, i| vor rccunoastc. Pcntru o intuitic
ncincatusata dc cqo si cqoism, cci carc vor avca intotdcauna simtu| adcvaru|ui si
rca|itatii.
ln oricc caz, subicctu| si scopu| accstci carti nu cstc povcstirca mca, istoria
a|tcrnativa sau stranii|c povcstiri prczcntatc aici. Sinccr, accasta nu contcaza, dcci
citcstc cu intcrcs totu|, indilcrcnt ,dc crczi sau nu`, tinc mintc ca cstc abso|ut in ordinc
pcntru noi, c|iar dac nu crczi ceva din accasta povcstirc sau aspcctc ,prccum tcoria`
din accasta cartc. lndilcrcnt daca csti atcnt sau nu |a accasta povcstc, ca cstc dcstu| dc
incrcdibi|a pcntru cci scnsibi|i, accasta cartc cstc adcvarata si sc idcntilica cu adcvarata
ta ,boa|a`, cu prob|cmc|c |umii si |c vindcca pc toatc prin - lubirca A|truista. Accasta
cstc spcranta noastra sinccra pcntru ccca cc dorim sa obtincm dc |a tinc prin accasta
cartc si qasim asta lo|ositor pcntru voiau| vostru pcrsona| prin viata. ln p|us, nu suntcm
intcrcsati in a convinqc pc nimcni dc nimic. liccarc, individua| trcbuic sa aiba proprii|c
sa|c rca|izari.
ntemeierea nelegerii
ln scoa|a, oamcnii au adcsca ncvoic dc c|asc ,prcqatitoarc` inaintc dc a putca
trccc cu adcvarat in a|ta c|asa. Asta pcntru ca uncori cstc ncvoic prima data dc o
intc|cqcrc buna a conccptc|or lundamcnta|c inaintc dc a trccc in a|ta c|asa carc va olcri
cu adcvarat mai mu|ta intc|cqcrc, sau carc iti pcrmitc sa mcrqi mai dcpartc. lnvataturi|c
prczcntatc in accasta cartc sunt ascmanatoarc - au ncvoic dc catcva notiuni
,prcqatitoarc` pcntru intc|cqcrc. Astlc|, accstca sunt ncccsarc pcntru prczcntarca
invataturi|or intr-o spccilica ,ordinc a intc|cqcrii`. lnsa, din cauza accstci ordinii
cronologice, sau ,incadrarii in timp` a cxpcricntc|or mc|c pcrsona|c in manastirc am
pastrat ,o intoarcc inapoi` a ordinii in carc sunt prczcntatc invataturi|c. Sprc cxcmp|u,
in catcva capito|c dc inccput, discutii|c p|asatc aco|o pot li din momcntu| cand cram
ca|uqar supcrior pc cand in capito|c|c dc pc urma, discutii|c dc aco|o pot li din primc|c
mc|c zi|c in manastirc ca si ca|uqar novicc (si mai cxact ca novicc cqoist,. nc|c dintrc
povcstiri pot li dc dupa timpu| cand instruirca mca in manastirc sc tcrminasc iar cu
ca|atorcam prin |umc. Vu|tc dintrc capito|c inc|ud mai mu|t dc o discutic sau cxpcricnta
14
pc carc am avut-o in mai mult de o perioad de timp. Daca iti vci pastra atcntia
asupra subti|itatii convcrsatii|or, vci putca intc|cqc baza sccvcntc|or dc timp in carc au
lost p|asatc. Avand acccasi abordarc mcnta|a pcntru a citi cartca ca liind un ,amcstcc
crono|oqic`, suspansu| o va lacc mu|t mai intcrcsant si distractiv dc citit, dccat mai
dcqraba conluza.
Primii mei pai
Un #opil (eo*inuit &ntr'o +ar (eo*inuit
,Ca|atoria` mca lina|a inccpc cu zccc ani in urma, atunci cand cu avcam l7 ani.
Catrc accasta am lost indrumat cu mu|ti ani inaintc. La lc| ca |ui Da|ai Lama, mi-a lost
dcstinat sa ma intorc in pozitia mca prcccdcnta in ordinu| nostru spiritua|. Sprc
dcoscbirc dc Da|ai Lama, mic nu mi s-a spus dcsprc asta dc mic copi|, nici macar atunci
cand am lost consticnt dc asta. ln timp cc cu nu avuscscm nici un tip dc contact cu
ca|uqari supcriori asa cum a avut Da|ai Lama, am avut totusi supravcq|ctori ,dc ranq
ina|t`. Nccunoscutc mic, cvcnimcntc lara ca cu sa |c pot contro|a, c|c ma prcqatcau si
crau riquroasc cu minc pcntru a ma p|asa intr-o marc avcntura cc avca sa-mi sc|imbc
viata si dcpascau cc|c mai indraznctc visc. Pcntru a simp|ilica, pot spunc ca inqcrii si
slintii au lost indrumatorii mci sccrcti in tincrctc.
Accasta cartc dcscric cu mu|tc dcta|ii pcrioada victii mc|c pctrccuta in manastirc
si olcra amanuntc dcsprc copi|aria mca. Asta pcntru ca pcrioada pctrccuta in manastirc
cstc cca mai importanta, dc asta am lo|osit-o pcntru a prczcnta invataturi|c. Am atins
doar subicctu| copi|arici mc|c in scopu| dc a-ti olcri un scns a ccca cc a inscmnat si cc
am cxpcrimcntat cu, importanta intoarccrii |a manastirc si a|aturarca |a lratii si surori|c
mc|c. nii cititori vor comcnta dcsprc modu| cum mi-am rc|atat cxpcricntc|c copi|arici
si vor spunc ca au avut ci insisi cxpcricntc simi|arc. Astlc|, accstca ii vor auta |a
intc|cqcrca intrcqu|ui proccs dc sc|imbarc spiritua|a.
Am lost un copi| loartc ncobisnuit si scnsibi| (considcrat ,cxtra-scnsibi|`,, cu
abi|itati ncobisnuitc. lnsa atunci cand am lost loartc mic, nu avcam nici un conccpt
dcsprc cxistcnta in accst lc|, dcsprc cc inscamna accasta sau carc cstc ca|ca - cra doar
ccva ,norma|` pcntru minc. Nu avcam nici o idcc dcsprc motivu| accsta in
subconsticntu| mcu |atcnt si dcsprc dcstinu| stabi|it dinaintc, acc|a dc a ma rcintoarcc
intr-o acccasi starc a unci cxistcntc pc carc o parasiscm intr-o viata antcrioara. C|iar si
asa, |a mu|tc dintrc cc|c cc am cxpcrimcntat nu ma astcptam - mu|ti dintrc cci b|anzi
dintrc voi si mu|tc sul|ctc bunc au cxpcrimcntat acc|casi |ucruri dc-a |unqu| copi|arici |or.
Anorma| dc stra|ucitor, cu citcam ziaru| |a varsta dc trci ani si am invatat sa cant
sinqur |a cinci instrumcntc. Nu am spus asta adu|ti|or sau cc|or|a|ti copii pcntru ca asta
nu conta. Nici nu putcam intc|cqc cc inscmna asta, cc inscmna cqoccntrism si
cqoccntric. Si idci|c |or amuzantc - mu|tc dintrc |ucruri|c pc carc |c laccau - parcau sa
nu aiba scns pcntru minc sau mai dcqraba rc|c, cruzimc. Dcci, copi|aria mca a lost
loartc durcroasa si sinquratica (suna lami|iar,.
Cand ma apropiam dc anii ado|csccntci, am lost in continuarc instrainat atunci
cand am lost ,doborat` dc rc|iqia mca. Am lost marc rc|iqios, am avut un numc sonor
insa am vrut in cc|c din urma sa am acccasi criza a crcdintci ca in mu|tc a|tc rc|iqii. Ca
15
si maoritatca oamcni|or, am lost crcscut dc catrc lami|ia mca sa crcd in rc|iqia |or si sa
crcd in conccptu| |or dcsprc Dumnczcu. La lc| ca atunci cand cram loartc tanar iar
timpu| , cxpcricnta m-au lacut sa-mi ,strapunq i|uzia` dcsprc cxistcnta |ui Vos Craciun,
acc|casi motivc au inccput sa sc intamp|c cu crcdinta mca in cxistcnta |ui Dumnczcu.
Doctrina si comportamcntu| |idcri|or si practicanti|or rc|iqici mc|c m-au lacut sa-mi
,arunc` accasta crcdinta. ln mod ccrt cxpcricntc|c pcrsona|c si ,qo|uri|c` din accstc
invataturi si practici m-au lacut in cc|c din urma sa |c parascsc, |c-am |asat si m-au lacut
sa ma simt ,qo|` si c|iar mai mu|t, am lost |asat sinqur. La inccput s-a insta|at numai
,indoia|a` dcsprc crcdinta mca dar in lina|, am parasit-o cu tota|a ncincrcdcrc. Am auns
intr-un oribi| timp intunccat. Cca mai rca partc a lost atunci cand mi-am picrdut
crcdinta in rc|iqia mca. Am picrdut crcdinta in cxistcnta |ui Dumnczcu. Cand am auns
|a l3 ani cram un atcu. Dar totusi m-am intors, mi-am picrdut numai crcdinta in accst
,conccpt` dc Dumnczcu dar nu in Dumnczcu, asa ca am inccput sa invat. lnca nu stiu
cum am lacut asta dar am inccput cu adcvarat sa-mi dczvo|t propria intc|cqcrc a Lui
Dumnczcu.
n"er"area de a #one"ta Piesele unui ,e"-i Pu..le
Privind |a stc|c si obscrvand minunatii|c naturii si victii, am simtit ca aici trebuie
sa lic ccva. Aici cstc ordinc, crcatic noua constanta, simctric si lrumusctc in toatc.
C|iar daca accstca nu au lost lacutc dinaintc dc catrc Dumnczcu, cincva trcbuic sa |c li
lacut, sau poatc ca in spatc|c a tot ar putca li considcrat ,Dumnczcu`. Sau poatc ca
toatc sunt ,Dumnczcu`. Dcci, inaintc dc a aunqc |a varsta dc l4 ani, am dcvcnit un
aqnostic (cincva carc nu crcdc in cxistcnta |ui Dumnczcu dar carc nu a rcnuntat
ncaparat |a a nu crcdc in Dumnczcu,.
Absorbit intr-un paradox, am intc|cs ca accasta lorta cxista pcstc tot dar in acc|asi
timp nu am qasit ALTA rc|iqic carc sa aiba un scns tota|. lar viziunca-tunc| a tcorii|or
crcationistc olcritc dc mu|ti ,oamcni dc stiinta` cvo|utionisti crau dc ascmcnca loartc
dcpartc dc a raspundc |a intrcbari|c mc|c si crau p|inc dc ,qo|uri`. Nimic nu raspundca
cu adcvarat intrcbari|or mc|c dcsprc cxistcnta, accstca ma c|inuiau si nu-mi dadcau nici
pacc. Si accasta nu cra tot, am avut o rca viata dc lami|ic - ar li putut li mai buna. ln
p|us, ma simtcam ascmcnca unui copi| abandonat, parasit intr-un cosu|ct in lata unci
usi, intr-o |umc ciudata.
Am inccput sa caut catcva raspunsuri carc avcau sens pcntru mine. Am dcvcnit
obscdat. Sctca mca cra insatiabi|a - a TRLBlT sa caut adcvaratc|c raspunsuri dcsprc
scnsu| oriqinii si scopu|ui cxistcntci. Am citit oricc cartc carc mi-a cazut in maini dcsprc
stiinta, rc|iqic, li|ozolic, spiritua|itatc si mctalizica. Am ,inccrcat` dilcritc rc|iqii, inc|usiv
dilcritc|c li|ozolii ,Oricnta|c`. Dar |a un momcnt dat, am lost mcrcu dczamaqit dc ccca
cc am qasit. Am qasit ,bucatc|c si picsc` a|c adcvaru|ui aici si ,bucatc|c si picsc` a|c
adcvaru|ui dinco|o, ccva cra intotdcauna qrcsit in intrcqu| ansamb|u rc|iqici sau li|ozolici.
lic |ipsca ccva din invataturi, lic catcva aspcctc a|c invataturi|or nu avcau scns, lic
rc|iqia lacca invataturi|c mu|t mai importantc dccat scopu| din spatc|c accstora, lic
accstca crau prca doqmaticc. Cu toatc accstca, nu m-am oprit din cautarc. Am cautat
intotdcauna sa qascsc sursa pura, adcvaru| consistcnt si adcvaratc|c raspunsuri pcntru
liccarc din intrcbari|c mc|c.
16
La varsta dc l0 ani am lost tcstat si avcam un loartc marc l.. (coclicicntu| dc
intc|iqcnta,, iar |a varsta dc l6 am rcnuntat |a scoa|a (din dilcritc motivc,. Aproximativ
in acc|asi timp am avut arqumcntc so|idc pcntru mama mca, pcntru a tcrmina cu rc|iqia
si rc|atii|c cu accasta (ci nu-i p|acca prictcna mca sau rcspinqcrca mca in ccca cc
privcstc rc|iqia lami|ici,. Asa ca am p|ccat din casa parinti|or mci, am inccput co|cqiu|,
am qasit ccva dc |ucru si |ocuiam in propriu| mcu apartamcnt.
Toatc accstca s-au pctrccut ncastcptat, am lost ncvoit sa stau lata in lata cu
rca|itatca victii in ,adcvarata |umc`. Nu mi-a p|acut cc am vazut si cxpcrimcntat.
Accasta cra |umca in carc ,cainc|c mananca a|t cainc` iar accst |ucru sc poatc vcdca dc
dcpartc, aici crau numai doua tipuri dc caini - cci carc sunt mancati dc cci|a|ti caini si
cainii tc mananca. ,Pcntru toti cci cu scopuri practicc` cxista numai doua cai dc baza in
|cqatura cu ,a lacc traiu|` si cxistcnta in accasta viata. Cu a|tc cuvintc, am rca|izat ca
|umca arc |a baza popu|arca cu doua tipuri dc oamcni, cci cc lo|oscsc si cci sunt lo|ositi.
Oamcnii ,putcrnici` si ,dc succcs` din |umc mcrq inaintc pc accasta ca|c si raman pc
accasta ca|c prin ,batcrca pasu|ui pc |oc` a| cc|or|a|ti - indilcrcnt dc cc anumc accstia
trcbuic sa laca pcntru a pasi in scopu| dc a da inaintc. Astlc|, maoritatca oamcni|or lac
in mod norma| un pas inaintc. lmi p|acc sa-i ascman cu o qramada dc caramizi - noi
suntcm intrcaqa |umc cc sc bazcaza pc asta iar rczu|tatu| cstc loamctca, sulcrinta si
sc|avia pcntru cci mai mu|ti, in timp cc cativa indivizi din c|ita au putcrc co|osa|a si
traicsc intr-o incrcdibi|a opu|cnta si |ux. Dc ascmcnca, cunosc in accst caz so|utii
po|iticc nu prca bunc |a accstc liccarc din prob|cmc, inc|usiv atunci cand ma qandcsc |a
comunism sau capita|ism - din cauza ca prob|cmc|c sunt |a baza naturii umanc si
coruptia parc a li intotdcauna un marc punct dc spriin pcntru ncpasatoru| sistcm
po|itic. C|iar atunci am rca|izat ca raspunsu| |a accasta prob|cma poatc vcni numai prin
sc|imbarca carc ar avca |oc in liccarc pcrsoana dc pc Pamant. Stiam ca sansa pcntru
accasta sc|imbarc cra absurda. lnsa dupa cc m-am maturizat am inccput sa vad
|ucruri|c c|iar mu|t mai c|ar si mu|t mai dc ncsuportat. ln cc|c din urma durcrca mca a
in |cqatura cu accstc |ucruri a dcvcnit cop|csitoarc. Nu mai vroiam sa traicsc in accasta
|umc a ,cainc|ui mancat dc a|t cainc` - nu putcam to|cra idcca dc a-mi trai viata ca unu|
dintrc accsti ,mancatori` sau ca unu| dintrc cci ,mancati`. Am inccput trcptat sa liu
intcrcsat dc qandu| suicidu|ui.
(oua )peran se vete dintr'un Lo" ,e"-i
lntr-o zi, cincva mi-a rccomandat sa citcsc cartca |ui Robcrt Hcin|cin ,Strain intr-
o tara straina`. Lvidcnt, ma putcam opri numai |a tit|u. lnsa aici avcam sa qascsc mu|tc.
Nu am putut sa o |as os. Cu toatc ca cra lictiunc, accasta cartc aqita ccva in adancu|
mcu, ccva intr-adcvar loartc rca| - ccva cc ma obscdasc pana in acc| momcnt. O idcc
cc-mi luscsc p|anta in mintc si |a carc nu ma putuscm opri sa nu ma qandcsc. Accasta
nu cra mai mu|t dccat un simp|u conccpt, cu toatc ca era mai mu|t dc atat. Accsta cra
prczcntat ca un minunat si marct ideal. Lra un simp|u conccpt dcsprc cxistcnta umana
traita imprcuna, in comunitatc, in armonic, ca o marc lami|ic carc impartc totu| si
iubcstc lara nimic in sc|imb, cu qria unu| pcntru cc|a|a|t - a tuturor pcntru cci|a|ti. ,Cc
idca| marct` am qandit in sinca mca. ,Asta cstc. Accsta cstc raspunsu|`. Aceasta cstc
17
ccca cc cautam. Pcntru minc, cc cra rcprczcntat in accasta cartc scicncc-liction scmana
mu|t cu spiritua|itatca rca|a sau cu modu| cum ar trcbui intr-adcvar sa traiasca spiritua|
oamcnii, |a lc| cu cc am putut citi in mu|tc dintrc carti|c intitu|atc a li spiritua|c sau
rc|iqioasc. V-am intristat pcntru ca accasta era numai lictiunc si oamcnii nu sunt cu
adcvarat astlc|. lnsa nu putcam vcdca dc cc undcva in rca|itatc oamcnii nu pot li astlc|.
Asta parca ascmanator cu ccva |a carc ma qandiscm, carc putca li rca| ori carc cvcntua|
putca dcvcni rca|itatc. Asa ca, lictiunc sau nu, accasta mi-a dat spcranta si imbo|du| dc
a continua cu cntuziasm cautarca mca spiritua|a. lnsa dupa un timp, accasta cautarc a
mca a cra zadarnica. Pur si simp|u nu am lost in starc sa qascsc o rc|iqic, o ca|c
spiritua|a, o comunitatc, cu|tu| sau c|iar o pcrsoana carc sa sc potrivcasca idca|u|ui
mcu. lrustrarca mca m-a aruncat intr-o adanca dcznadcdc.
Am crcscut din cc in cc mai dcscuraat iar |a varsta dc l7 ani am rcnuntat in lina|
sa mai caut pc cincva sau ccva carc putca punc cu adcvarat toatc picsc|c accstui marc
puzz|c |a un |oc, oamcnii carc sa traiasca o viata a adcvaru|ui, pacii, armonici si iubiri. Si
cu spcranta mca picrduta, am dccis ca nu mai ramascsc nimic pcntru minc aici. Am
dccis ca viata mca s-a tcrminat. lnsa c|iar inaintc dc a li qata sa o lac, am avut o
cxpcricnta loartc stranic. ln primu| rand nu rczo|vam nimic prin sinucidcrc ci prin
cautarca unui nou mod dc qandirc si viata. Am lost aproapc dc a-mi da scama ca cxista
o ,a trcia ca|c` dc a trai in accasta |umc a caini|or carc mananca a|ti caini (nu doar una
dintrc cc|c doua, ,cainc mancator` sau ,cainc mancat`,. Strania cxpcricnta pc carc am
avut-o, mi-a sc|imbat pcntru totdcauna |ucruri|c in moduri pc carc c|iar nici nu mi |-as
li putut imaqina in acc| timp.
/"easta tre*uie s %ie Era 0,
Cc s-a intamp|at in continuarc a lost #oarte bizar. Ai putca spunc ca accsta cstc
un cxcmp|u scmnilicativ a| conccptu|ui pc carc Junq |a numit ,sincronicitatc`, insa cstc
c|iar mai mu|t dccat atat. Pcntru cci nclami|iarizati cu accst conccpt, sincronicitatca
cstc prccum ,coincidcnta` insa accasta nu cstc dccat ,sansa`. Lstc dc lapt o concxiunc
scmnilicativa cu cc|c|a|tc cvcnimcntc, cvcntua| c|iar posibi|itatca concctarii |a ansamb|u|
tuturor |ucruri|or in nivcrs - Dumnczcu. L-ai putca numi dc ascmcnca ,l|uxu|
nivcrsa|` sau un ,miraco| modcrn`. n cxcmp|u simp|u a| accstui |ucru cstc acc|a dc a
vorbi cu cincva dcsprc un anumc subicct, apoi un cantcc cc vinc dc |a radio si ump|c
convcrsatia pcrlcct, accsta arc probabi| un mcsa scmnilicativ in |cqatura cu subicctu|
convcrsatici.
C|iar inaintc dc a |ua o supradoza dc pasti|c pcntru somn pcntru ,a ma arana
pc minc insumi`, am pornit in vcc|iu| mod dc ,a|unccarc prin cana|` - rasucind butonu|
vcc|iu|ui mcu tc|cvizor a|b - ncqru. Stiu ca poatc suna ciudat sa laci asta atunci cand tc
sinucizi, c|iar nu stiu dc cc am lacut asta in acc| momcnt. V-am qandit ca probabi| din
obisnuinta, probabi| din dcznadcdc, poatc pcntru divcrtismcnt, distractic sau pcntru
conlortu| u|timc|or mc|c minutc dc viata. Dar m-am intors, a|unccarca mca prin tunc|
nu avca nici unu| dintrc accstc motivc. Accsta a lost un ,impu|s` pc carc |-am urmat, un
impu|s dc |a catcva ca|auzc divinc sau protcctoarc carc m-au convins sa lac asta cu
insumi. Oricum, sprc surpriza mca, dupa cc am rasucit butonu| sc|imbatoru|ui dc
cana|c am obscrvat un dcscn cu un ,` carc marca sctarca cana|u|ui TV. Asta au lost
18
intr-adcvar loartc straniu. Aco|o, cu un cana| mai inaintc nu cra niciodata o static dc
tc|cviziunc. Dc lapt, in acc| timp nu cra nici o static ,Hl`. Pcntru a scurta o |unqa
dcscricrc tc|nica, pcntru toti cci mai tincri dintrc voi, o scurta aduccrc amintc in
|cqatura cu primc|c tc|cvizoarc, accstca crau prcvazutc cu sc|cctor dc cana|c pcntru
ll, insa nu crau posturi carc sa cmita pc accstc lrccvcntc in acci ani. Aco|o nu cra
nimic a|tccva dccat imaqinc statica, si ar li putut trccc ani inaintc ca orice spcctaco| dc
tc|cviziunc sa poatc li c|iar cmis pc accstca. Stranictatca intrcqca comp|icatu| incidcnt,
cra dinco|o dc oricc astcptarc. Sc putca sa lic numai ccva dc qcnu| ,lorta supcrioara`,
un tcst dc tc|cviziunc sau ccva dc tipu| unor copii qcnia|i carc laccau q|umc cu undc|c
c|cctromaqncticc. |timc|c posibi|itati au trccut rcpcdc astlc| ca cu am vazut
,spcctaco|u|`.
Pc ccranu| tc|cvizoru|ui mcu cra un om cc arata loartc mu|t cu imaqinca stcrcotip
a Lui ,Dumnczcu`. A lost ca un scurt intcrviu, insa mai mu|t ccva cc scmana cu o
|cctic. Pc masura cc soarta cra |otarata (dclinitiv,, subicctu| |cctici cra in tota|itatc
dcsprc spiritua|itatc, Dumnczcu, univcrs, crcatic si dcsprc cursu| istorici si a mcrs c|iar
dinco|o dc ccca cc cunostcam cu. Lncrqia si patrundcrca sa crau izbitoarc. Oc|ii sai
parcau sa privcasca drcpt prin minc, cxact |a minc, ca si cum c| dc lapt imi vorbca VlL
pcrsona|. Lra ca si Zcus, Vcr|in si Voisc intr-o sinqura liinta, pasca alara din istoric
pana in camcra mca dc zi. Lra imbracat intr-o mantic a|ba, iar din studii|c mc|c, am
rccunoscut ca purta o vcc|c coroana antica a vcc|i|or cscnicni, coroana cc cra purtata
in vcc|ca traditic spiritua|a cc sc numca Varca lratic A|ba dcsprc carc citiscm intr-o
cartc din anu| l920 (a nu sc conlunda cu qrupari|c modcrnc cc sc intitu|caza |a lc|,. L|
vorbca pcrlcct cnq|cza, insa cu un subti| acccnt pc carc nu |-am putut idcntilica si cu o
pronuntic siqura a cuvintc|or, lo|osind sti|u| dc pronuntic mai dcqraba britanic dccat
amcrican.
Am ascu|tat cc a spus si liccarc cuvant a| omu|ui atinqca o coarda in minc - c|
,suna` in minc ,c|opotc|u| intcrior a| adcvaru|ui`. Lra cincva carc cvidcnt cunostca
mu|tc din mici|c mc|c adcvaruri imprastiatc si pc carc cu |c qasiscm - insa c|c crau toatc
conso|idatc intr-o sinqura invatatura Astlc|, am ascu|tat cu rcspcct strania sa ,|cctic` TV
raspunzand mu|tora dintrc intrcbari|c pc carc nu |c puscscm. Lra ca si cum aproapc ca
citca din mintca mca. C|iar si cunoastcrca si conccptc|c sa|c pc carc nu |c auziscm mai
inaintc - mi s-au parut totusi cunoscutc cumva. nota autoru|ui - accasta cartc poatc
avca un clcct simi|ar pcntru tinc, dcpindc dc cinc suntcti si dc nivc|u| cai pc carc ati
auns.
ln continuarc, c| a vorbit dcsprc oriqini|c sa|c. Nu, c| nu cra din spatiu|
cxtratcrcstru sau din ccruri. Cu toatc ca nu cra aproapc dc timpu| prczcnt ci dc
dcpartc, cra totusi uimitor. Spunca ca a lost ca|uqar intr-un vcc|i ordin spiritua| carc in
|imba cnq|cza s-ar putca numi ,liii Lcqii Lui nu|`, insa a lost cunoscut cu mai mu|tc
numc dc-a |unqu| scco|c|or. Accst numc suna ca un c|opot in minc pcntru ca citiscm
catc ccva dcsprc accasta dc |a Ldqar Ca,cc. ln timp cc ascu|ta am lost cuprins dc
scntimcntc dc tota| rcspcct si uimirc, daca accstca sc intamp|au cu adcvarat (probabi| ca
scmanau cu ccva qcn Camcra Ascunsa sau o q|uma aranata,.
Omu| a inccput sa spuna ca dcsccndcnta sa spiritua|a, invataturi|c si practici|c
sa|c, sc traq din Lqiptu| antic si mai inaintc din At|antida. L| spunca ca ordinu| sau nu a
19
lost dcvotat unci sinqurc rc|iqii, doqmc sau serviciului vrcunui |idcr, dc dinaintc sau din
prczcnt, ci mai dcqraba c| a lost dcdicat pcntru a scrvi si cxpcrimcnta dircct pc
Dumnczcu, prin dczvo|tarca si lo|osirca lubirii Ncconditionatc. L| s-a dcdicat dc
ascmcnca pcntru a-i auta pc cci|a|ti sa rca|izczc accsta |ucru (daca ci dorcsc si daca
sunt prcqatiti pcntru accasta,. Astlc|, adcvarata si tota|a |ibcrtatc nu a lost niciodata
conditionata dc viata pc Pamant, ci au invatat cum sa dczvo|tc adcvarata |ibcrtatc a
invataturii si au |uat in considcrarc a|cqcrca |ibcra pcntru a li cu adcvarat slinti. lnsa cc|
mai important pcntru minc, ci crau dcvotati pcntru a trai o viata a daruirii, qriii,
bunatatii, contributici, compasiunii si b|andctii. Asta cra ccca cc cu am cautat intrcaqa
mca viata.
Dcscricri|c victii sa|c cvocau imaqini cc parcau ascmanatoarc in amintiri|c mc|c.
A lost o cxpcricnta ascmanatoarc cu un Dca Vu, c|iar nainte dc a aunqc in |ocu| ,
situatia pc carc o ai intr-o cxpcricnta Dca Vu V-am simtit ca si cum as li lost aco|o
mai inaintc dc a li. Am lost atat dc cntuziasmat incat |itcra|mcntc aproapc ca am trccut
dinco|o. Am dcscopcrit ca nu cxista dc lapt oamcni carc sa li avut in viata toatc accstc
va|ori si idci, nu imi vcnca sa crcd ca cstc adcvarat. Si as li dat totu| pcntru posibi|itatca
ca si a|ti oamcni sa crcada si sa simta cc am simtit cu, c|iar cxista in viata rca|a Poatc
ca asta cra ccca cc in slarsit cautascm intrcaqa mca viata - numai ca rcnuntascm
mereu
Astlc|, in mintca mca a|crqau cmotii si intrcbari, omu| a dat indicatii si instructiuni
pcntru a aunqc |a una dintrc manastiri|c |or - nu mai dcpartc dccat in Tibct Dupa
accca ccranu| tc|cvizoru|ui a dcvcnit din nou static, iar dc atunci nu a mai lost niciodata
ccva dc vazut pc acc| cana| (mai tarziu am al|at ca nu a lost o cmisiunc pcntru pub|ic,
accst |ucru va li cxp|icat intr-un a|t capito|,. Nu am intc|cs cum s-a putut intamp|a accst
|ucru, insa accsta sc|imbat dircctia victii mc|c. Cc| putin am stiut in mod intuitiv un
marc |ucru - asta nu cra o q|uma, o paca|ca|a sau o |a|ucinatic. Cursu| drumu|ui mcu
luscsc stabi|it. ln timp cc abia imp|iniscm l7 ani, cram |otarat sa-mi sc|imb viata
indilcrcnt cc ar li sau incotro ma va ducc. Dc lapt, am lost constr+ns sa lac accst |ucru
asa cum o mo|ic cstc atrasa dc |umina.
[ota autorului! -ulte dintre e*perienele mele, cum ar #i cele de mai sus i
cele pe care le vei citi n cur+nd, sunt #oarte neobinuite. Asta deoarece,
c.iar dac nu tiam atunci, eu am #ost un %nvtor& de rang nalt, un
%preot& sau un %clugr iniiat& al ordinului nostru mona.al. Asta este ceea
ce sunt i cine am #ost n viaa mea anterioar, numai c nu sosise n
aceast via nc momentul s-mi dau seama. u am #ost contient de asta
n acel timp pentru c eram ntr-un scurt %stadiu embrionar&. Acum eram
%c.emat& acas pentru a-mi ndeplini destinul. Aceasta este asemenea
cutrii budd.itilor /ibetani a noii rencarnri a clugrului lor conductor,
ns evident, di#erit n acest ca0.
1e la prima ediie tiprit a acestei cri, oamenii ne-au contactat
dorind s intre ntr-una dintre mnstirile noastre. 2ns mnstirile noastre
au #ost ntotdeauna particulare, destinate pentru cei ce sunt de3a n ordinul
nostru i s-au rencarnat. 4u toate c sunt acceptai c+iva nou-venii printre
20
%capetele clugreti&, aceste acceptri sunt rare iar noii clugri sunt
acceptai numai dup lungi perioade prin care i demonstrea0 pregtirea.
4u toate acestea, oamenii care doresc nlarea i tovria spiritual
au de asemenea o alt alternativ n a#ara mnstirii tradiionale - ei pot s
nceap sau pot s se alture diverselor programe locale ale $egulii de Aur
cu a3utor din partea noii 'rgani0aii a $egulii de Aur (5olden $ule
'rgani0aion - 5$'). Aceste programe o#er unele dintre bene#iciile unei
mnstiri, #r a #i nevoie de deplasare, sc.imbarea serviciului sau a #i
nevoie de un pro#esor. 6n#ormaii despre 5$' i 5olden $ule 7or8boo8
(-anualul $egulii de Aur) sunt disponibile la s#+ritul crii.
4+iva dintre oameni par s #ie obsedai iraional n legtur cu
detaliile despre Atlantida, cltoria mea, viaa mea personal sau locaiile
mnstirilor noastre. -uli oameni sunt curioi bineneles, ns nu
obsedai. 4u toate acestea, din cau0a naturii i scopului acestei cri, nu
e*ist cu adevrat nici un motiv pentru a nu detalia aceste subiecte, at+ta
timp c+t nu e*ist motive, de ce s nu e*iste (detalii). 9ingurul scop al
acestei cri este de a pre0enta n detaliu nvturi spirituale i de a
demonstra cum se #ace sc.imbarea spiritual personal, #olosind
e*perienele mele personale ca e*emplu. 4u toate c noi am ncercat s o
#acem #oarte interesant, acesta nu este o nuvel sau o carte de %poveti&,
este un mare e#ort, timp i bani, pentru a o umple cu poveti care nu sunt
ceva de genul nvturii unei lecii spirituale. 1e asemenea, scopul crii nu
este acela de a #i o biogra#ie a mea (ori a #amiliei mele), a vieii mele
personale, i nici acela de a pre0enta dove0i istorice vec.i sau descoperiri
ar.eologice. E*ist multe alte cri interesante care se concentrea0 pe
istoria antic, civili0aii disprute, sisteme de energie liber, etc. (precum
crile lui 1avid 4.ildress). 2ns aceasta nu este cu adevrat o carte pentru
tine dac nu eti n primul r+nd interesat de ea. Aceast carte a #ost scris
numai pentru aceia care sunt n primul r+nd interesai de adevrurile
spirituale i de nlarea spiritual, nu pentru aceia interesai de detalii
irelevante i goale n loc de cunoatere. Ast#el, numai unele pri ale
%povestirii mele& le conin, sunt cele pe care unii citindu-le ar putea
bene#icia din punct de vedere spiritual.
1e asemenea, v rog s inei minte c aceast carte nu povestete,
aceasta este despre nvtur. 1e asemenea, nu are importan pentru noi
dac tu nu cre0i nimic din aceast istorisire care suntei pe cale s o citii.
2ns poi bene#icia de toate cele pe care viaa i le o#er dac i pstre0i
mintea desc.is i 3udeci totul n mod independent. oi considerm c
oricine ar trebui s-i pun ntrebri n legtur cu validitatea /U/U$'$
nvturilor sau credinelor, ns numai n lumina e#ectelor, dac acestea
sunt bune sau sunt rele. E*aminea0 cu nelepciune i n mod independent
21
valoarea #iecrei nvturi sau #ilo0o#ii, 3udecai-o prin e#ectul pe care l are.
/otul n via trebuie s #ie contemplat i e*aminat din punctul de vedere al
bene#iciilor, lipsei de bene#icii sau al unor poteniale pre3udicii. Un alcoolic
poate s-i spun c e ru s bei. Un prost poate spune o nelepciune. Un
mincinos poate s-i vorbeasc despre adevr. Un copil de trei ani poate s-i
vorbeasc cu cea mai preioas nelepciune pe care a putut s-o cunoasc
vreodat umanitatea, pentru prima dat n istorie. Ar trebui #ie ei luai n
considerare:
Ast#el, v rog s considerai nvturile separat #a de poveste. 4itii-
le cu o minte desc.is, apoi ntreb-te ; 9tau ele n picioare n #aa testului
raionalitii: Al buntii: 4e s-ar nt+mpla dac a tri dup aceste
nvturi: 4e s-ar nt+mpla dac #iecare om din lume ar tri dup acestea:
4e mi spune intuiia: 1U"< A4EEA ar trebui s 3udeci.
"roprietate particular i %= rog nu deran3ai&. 9emnat
Aa cum am menionat la nceput, aceast carte nu este despre orice
#el de mnstire. -nstirea este doar un loc, iar n conte*tul n acestei
cri, aceasta este #olosit ca #undal pentru povestire i discuiile care
pre0int nvturile spirituale.
4ele ale ordinului nostru doresc s rm+n netulburate i anonime,
asta doresc i eu. 'rdinul nostru nu este singurul n acest ca0. 6ndi#erent de
religie, cei ce au decis s devin si.atri, clugrie sau clugri, #ac asta
pentru a se dedica ei nii unei viei spirituale, au ales calea mnstirii
pentru c doresc solitudinea i s #ie ntr-un mediu i0olat, departe de
%lumea e*terioar&, ast#el s-i poat tri i practica religia lor, #r tulburri
i #r distragere a ateniei. Aceasta este partea pentru care #iecare
mnstire > mnstire de maici este #cut i o#er. Ast#el, nici o mnstire
nu ar vrea s atrag atenia printr-o carte ca aceasta, care atrage atenia
asupra ei ; nimic mai mult n ca0ul nostru. Aa cum am menionat la
nceputul crii, avem motive legitime pentru pstrarea secretului pe care l-
am pstrat mii de ani. 2ns mai t+r0iu vei putea citi despre c+teva noi
motive care dovedesc n plus de ce este nevoie de asta. 1e asemenea, aceia
dintre noi care au cltorit i au lucrat n lumea e*terioar, au avut de
asemenea nevoie de intimitate i anonimat n scopul de a-i #ace lucrarea i
a tri ntr-o relativ pace. 2n re0umat, din moment ce dorinele ordinului
nostru sunt de a tri n linite, n solitudine, netulburai i #r neca0uri,
aceast carte a #ost n mod intenionat scris pentru a evita orice re#eriri
care s pot s prime3duiasc solitudinea i intimitatea noastr, inclusiv
amplasarea mnstirilor.,
Prostul %a"e Primii si Pai
22
loartc ncobisnuit insa asta poatc suna ncobisnuit in urcc|i|c catorva oamcni,
sunt aici intr-adcvar ,lortc` pc carc |c poti numi ,|umina si intuncric` (sau bun si rau,,
c|c |ucrcaza undcva in spatc|c sccnci, |a |imita |umii lizicc in carc ni sc parc ca traim. Lu
nu am intc|cs accst |ucru |a momcntu| rcspcctiv in a|t lc| dccat ca pc un conccpt
,intc|cctua|` dc intc|cqcrc, accsta cra dc dcpartc contactu| cu rca|itati|c a ccca cc
inscamna asta. Nccunoscuti pcntru minc, ,ci` cunostcau liccarc miscarc a mca. Atata
timp cat cram q|idat si oarccum protcat dc lortc|c Luminii, cca|a|ta partc inccrca sa ma
in|aturc dc pc ca|c sau sa ma distruqa. Rczu|tatu| dcpindca in cc|c din urma dc a|cqcri|c
pc carc avcam sa |c lac cu.
Primu| mcu ,tcst` si prima mca |upta a lost acca marc rczistcnta pc carc am
intampinat-o din partca lami|ici si prictcni|or mci. Lor nu |c p|acca intrcaqa idcc. Nu au
vrut sa ma |asc si nu |c p|acca idcca dc a ma a|atura a|tora carc qandcau |a lc| ca minc.
2n general, oamcnii tc-ar tinc in qroapa in carc ai cazut dccat sa-ti dca o mana dc
autor pcntru a icsi din ca. Astlc|, accia dintrc noi carc inccarca sa scapc sinquri din
qroapa, adcsca nu numai ca nu primim spriin, obtincm c|iar opusu|. Oamcnii (si uncori
,intamp|arca`, lac tot cc pot pcntru a prcvcni asta si a nc tinc in qroapa.
C|iar daca cu nu |ocuiam acasa atunci cand avcam l6 ani, mama mca a inccrcat
initia| sa ma impicdicc sa p|cc lo|osindu-si ,autoritatca parcnta|a` - rcluzand sa ma |asc
sa p|cc si amcnintandu-ma cu po|itia sau ca ma ducc intr-o institutic pcntru ca cram
minor. Dupa accca, cand si-a dat scama ca asta nu lunctioncaza, a lo|osit un vcc|i truc
din cartca ,trucuri|c mamci` - cc|cbra lraza dc rutina ,m-am saturat, poti sa p|cci
acum`. Vu|ti oamcni sunt in starc a sc imbo|navi sinquri, psi|osomatic sau accidcnta|,
insa ca cra dinco|o dc asta. La studiasc |ipnoza, putcrca mintii, si a|tc|c ascmcnca din
catc imi pot aminti cu. Dcci, ca insasi s-a imbo|navit. Si cu toatc ca nu cra nimic scrios,
cra oarccum o boa|a tcmporara durcroasa (o cruptic dc iritatii carc ii producca mu|ta
durcrc daca nu statca in pat,. Astlc| ca a lo|osit accst |ucru spunand ca am lost cqoist ca
am parasit-o, un ,luqar vinovat` in inccrcarca dc a-mi manipu|a viata si a|cqcri|c mc|c.
lnsa ca ma izqonisc dca alara din casa cu dca un an inaintc pcntru ca cra qc|oasa pc
prictcna mca. Asa ca oricum nu mai traiam a|aturi dc ca, aco|o sc al|au mu|tc rudc si
rc|atii carc sa aiba qria dc ca. lnsa c|iar daca ar li lost totu| mu|t mai scrios, cu a trcbuit
totusi sa p|cc (am al|at mai tarziu dc cc,. Am lost constrans din intcrior sa p|cc, in
polida oricrui obstaco|, ca sa nu mai vorbim cc cc| prin carc ca a inccrcat intcntionat
sa ma manipu|czc si sa ma tina aco|o. Conducatoru| si scntimcntc|c mc|c intcrioarc
crau loartc putcrnicc, simtcam ca vrcau sa mor daca viata mca nu sc sc|imba (probabi|
accsta cra adcvaru|,. Nu a lost cu adcvarat nici o a|cqcrc. Pcntru accia dintrc voi carc
simtiti parcrc rau pcntru mama mca, intrcbati-va daca ca scrvca |uminii, sau c|iar ci
insisi, si u|tcrior intuncricu|ui.
Apoi, cci cc sc numcau atunci prictcnii mci, s-au intors din a li ,buni prictcni`,
cci mai mu|ti au incctat sa mai lic atunci cand, intr-o zi, ,m-au aruncat ca pc o lc|ic dc
cartol prait`. Cc|or mai mu|ti dintrc ci nu |c-au p|acut niciodata prcocupari|c mc|c
spiritua|c iar nou| mcu tc| cra ,cc| mai rau` atata timp cat crau si ci imp|icati. Toti, in
alara dc unu| carc a inccrcat sa-mi vorbcasca dcsprc accst |ucru. Vi-au spus ca as li
ncbun daca as p|cca, ncbun sa rcnunt |a ,tot`, si |a lc| ca mama, au inccrcat a ma lacc
sa ma simt vinovat daca i-as ,parasi`. Li nu dorcau sa iasa alara din qroapa in carc
23
cazuscra, iar cu vroiam. Li vroiau sa raman. Nu stiam accst |ucru atunci, insa vcc|ii mci
prictcni, lara sa stic, crau pionii inconsticnti ai partii intunccatc. Dar, avand in vcdcrc
avantu| si dorinta mca putcrnica, nu au putut sa ma dc-a |a o partc din lata scopu|ui pc
carc mi-| propuscscm. lndcmnu| dc a mcrqc mai dcpartc cra aproapc ccva bio|oqic -
asa cum un somon trcbuic sa inoatc in amontc pcntru a-si dcpunc icrc|c.
Prictcnu| mcu Jo|n a lost sinqura pcrsoana pc carc o cunostcam si carc nu a
inccrcat sa discutc cu minc in |cqatura cu p|ccarca mca. ln accst timp c| nu cra cu
adcvarat un sustinator, dar nici nu s-a opus. L| a spus, ,Vcrqi si la ccca cc ai dc lacut`.
Dc lapt, noi avcam mu|tc in comun in acc| momcnt. L| si cu minc am putut intotdcauna
sa avcm convcrsatii spiritua|c si cram dc acord in |cqatura cu mu|tc |ucruri, cu cxccptia
cazu|ui in carc crau amcnintatc a|cqcri|c din viata sa. Dupa cc nc-am spus ramas bun si
am vorbit dcsprc viata, c| a simtit mai mu|tc si in mu|tc discutii a lost dc acord cu minc.
Dintr-o data c| a dccis, ,Du-tc si la cc ai dc lacut`. lnsa atunci cand a lost c|cmat dc
catrc prictcna sa si a discutat cu ca dcsprc dccizia |ui, ca i-a dat catcva noutati carc |-au
oprit din drum - i-a spus ca cstc insarcinata. lar accst |ucru nu cra o c|cstic
,intamp|atoarc`. La a rccunoscut ca a incctat in mod intcntionat sa mai lo|oscasca
anticonccptiona|c|c (pc carc Jo|n si ca sc intc|cscscra sa |c lo|oscasca,, ,Pcntru ca i|
iubcstc loartc mu|t si dorcstc sa aiba un copi| cu c|`. lic ca a lost adcvarat in acc| timp,
lic ca nu, ca a ramas in mod intcntionat insarcinata cu scopu| dc a-| opri. La i| cunostca
ca cstc un baiat onorabi| si ar lacc ,c|cstii onorabi|c` casatorindu-sc cu c|. lar c| asta a
lacut. Dar carc cstc ,|ucru| onorabi|` atunci cand intinzi in mod intcntionat capcanc
dczonorabi|c Lstc un |ucru sa-ti asumi rcsponsabi|itatca pcntru ccva ncastcptat, dar sa
lic un cvcnimcnt ustilicat, nu sa laci pc victima intr-o ascmcnca situatic dc tradarc. O
lami|ic carc inccpc cu accst tip qrav si scrios dc insc|aciunc, nu poatc dccat sa
slarscasca rau (asa cum au lacut si ci,. Partca intunccata a |ucrat din nou, numai lata dc
c| dc data accasta. L-am slatuit sa nu o ascu|tc insa c| a insistat ca lacc oricum ,un |ucru
bun`. L-am vazut pc Jo|n din nou cativa ani mai tarziu. L| si sotia s-a au avut un divort
urat dupa cc lacuscra doi copii. L| sc simtca mizcrabi| si dcvcnisc un a|coo|ic cu
numcroasc condamnari pcntru conduccrc sub inl|ucnta a|coo|u|ui (in tcxtu| oriqina|,
D..l. - Drivinq ndcr t|c lnl|ucncc ol A|co|o|ic Bcvcraqcs, C|cmica| Substanccs or
Contro||cd Substanccs,. Jo|n a avut in mod ircvocabi| dc picrdut intr-o rascrucc
importanta a victii sa|c iar acum stiu cum s-ar li putut sc|imba in binc viata sa si toatc
cc|c|a|tc. Pcntru minc, accsta a lost un motiv dc intoarccrc inapoi catrc drumu| mcu,
sinqur si cu o noua tristctc.
[ota Autorului! 'ricine pornete pe o adevrat cale spiritual se
con#runt cu o mulime de obstacole i ispite care i #ac s %deraie0e& de la
ea. Acest lucru se nt+mpl n di#erite moduri pentru #iecare individ. ?ine
minte asta dac ai nceput primii ti pai. Aceasta se poate nt+mpla n
multe moduri ; o nou i important o#ert de serviciu, un vec.i iubit la
care nu ai putut niciodat s a3ungi i pe care n s#+rit l suni s-i spui c
vrei s #ii din nou mpreun, maina dumneavoastr s-a de#ectat ; v sun
cunoscut, acestea se pot nt+mpla. 'amenii pot de asemenea s
%rsuceasc& lucrurile. 9-ar putea s i se #i spus c eti un %egoist& care #ace
24
din ndeletnicirile spirituale o prioritate, i de #apt aa este, eti acum de
#apt la nceputul unui drum care duce spre altruism, pentru prima dat n
viaa ta. 'rice te poate abate de la ceea ce vrei cu adevrat s #aci, i de la
obiectivele pe care i le-ai stabilit tu nsui, poate s se nt+mple oric+nd.,
n )%1rit /"as
Pcntru a lacc dintr-o povcstc loartc |unqa una loartc scurta, am auns in Tibct
lo|osind oricc mi|oacc pcntru obtinc accst |ucru, dc |a autostop pana |a carqouri si
cami|c (o intrcaqa povcstc,. Cand am auns |a qranita cu Tibctu|, q|izi carc |ucrcaza
pcntru ordinu| nostru, m-au trccut pcstc qranita si m-au condus |a manastirc. C|ina
comunista invadasc dca iar trupc|c trcbuiau sa lic cvitatc cu oricc.
Vanastirca cra intr-o zona izo|ata a munti|or Hima|a,a si cra considcrata
,intcrzisa`, c|iar si pcntru tibctani. A|tcincva in alara cc|or cc lac partc din ordinu|
nostru nu au ca|cat vrcodata cu picioru| aco|o, pana dc curand, atunci cand nistc
cxp|oratori indrazncti si putcrnici au ,dcscopcrit` in slarsit zona.
ln timp cc nc apropiam catrc dcstinatia noastra, am lost socat sa al|u ca intram
intr-o zona mai ca|da, o zona umcda. Cca mai marc partc a munti|or Hima|a,a sunt
stcrpi, rcci si uscati. lar aici, ma al|am in mi|ocu| accstor qiqanti dc q|cata, inconurat
dc o inl|oritoarc ,rcqiunc ca|da` cu viata vcqcta|a Si cat dc lrumoasa cra.
ln linc, a vcnit ziua cand am auns |a slarsitu| cautari|or mc|c. Dintr-o data mi-am
dat scama ca aco|o cra - |ocu| |a carc inima si sul|ctu| mcu au visat. Lra lrumos si dc o
unicitatc surprinzatoarc. Piramidc, cupo|c si structuri cubicc, crcatc astlc| incat olcrcau
unicitatc artistica si simctrii din a|ta |umc. Nu vazuscm nicaicri ccva ascmanator.
Vazand-o dc |a distanta, am lost uimit, inliorat, spcriat, inspira vcncratic - sutc dc
scntimcntc imi a|crqau prin mintc, ascmanatoarc apc|or din apropicrca unor putcrnicc
cascadc.
Atunci cand m-am apropiat dc manastirc, am obscrvat mu|tc c|adiri mici, toatc
asczatc in uru| si in alara ziduri|or accstcia. Am qasit intcrcsant laptu| ca oamcnii carc
traiau si |ucrau aici nu crau toti imbracati dupa moda tibctana, ci mai dcqraba crau
imbracati dupa moda unor cu|turi dilcritc. ln marc partc, ci crau toti loartc ca|zi si
prictcnosi, mi-au urat bun vcnit cu tot zambctu|.
lmcdiat cc am auns |a intrarca in manastirc am lost intampinat cu bucuric dc
catrc o ca|uqarita prictcnoasa. Am al|at ca ca imi luscsc dcscmnata ca om dc |cqatura,
si initia|, un lc| dc ,q|id dc oricntarc`.
,lntra`, a spus ca. ,Numc|c mcu cstc si a rostit ccva ncintc|iqibi| pcntru minc.`
La a obscrvat dczoricntarca din oc|ii mci si a zambit. ,Asta inscamna ,Stcaua Lstu|ui.`
in |imba cnq|cza`. Trcbuic sa li vazut cum m-am simtit - ca ,unu| porcc|it dc cincva`. La
a privit bincvoitor in oc|ii mci si a zis: ,Spunc-mi doar Anastasia. Accsta cstc vcc|iu|
mcu numc. Parintii mci au lost din Rusia.`
Lram intr-un lc| starc dc vcncratic pcntru ca in slarsit qasiscm ccca cc spcrascm
toata viata mca, asta m-a |asat lara cuvintc. Cu toatc ca ma qandcam sa-i raspund am
ramas tacut.
25
,Asa cum stii, noi tc astcptam pc tinc`, a spus ca. ,lti voi arata imprcurimi|c
inaintc dc a inccpc sa-ti raspund |a oricc intrcbari pc carc |c vci punc.`
,lntrcbari`, am qandit in sinca mca. ,Am dc pus mai mu|tc intrcbari dc dccat
probabi| mi s-ar putca raspundc in viata mca.`
La m-a |uat dc mana si a inccput sa-mi aratc ,imprcurimi|c`.
,Vu|tumcsc .,` in slarsit imi qasiscm o partc din |imba.
Asa cum a spus ca, ci ma astcptau pc minc. Accst |ucru cra cvidcnt din partca
q|izi|or si a a|tor pcrsoanc carc s-au inta|nit cu minc dc-a |unqu| drumu|ui, ci ma
cunostcau dc ascmcnca, si imi cunostcau ca|cndaru| si ca|ca mca. Nu am intc|cs cxact
cum dc cunostcau ci toti accst |ucru dar m-am qandit ca voi al|a mai tarziu. Totusi,
pcntru un momcnt am lost mai mu|t intcrcsat dc rcactii|c pc carc cu |c provocam, sau
nu, cc|or|a|ti ca|uqari din imprcurimi. nii crau in mod c|ar |a |ucru, a|tii practicau ccva
ascmanator tc|nici|or ,oqa, iar a|tii doar statcau si ,astcptau`. Vu|ti dintrc ci sc oprcau
si privcau, in timp cc a|tii parcau sa ma iqnorc. Accst |ucru mi s-a parut ciudat atunci,
asa ca am intrcbat-o dcsprc asta - dcsprc oamcnii carc |ocuicsc in cxtcrioru| manastirii.
,Vci al|a mai tarziu dcsprc oamcnii carc |ocuicsc in apropicrca manastirii, insa
raspunsu| |a intrcbarca ta dcsprc ca|uqarii dc aici din manastirc, cstc doar momcntu|
sosirii ta|c nota autoru|ui - am al|at mai tarziu mai mu|tc dcsprc accst |ucru. Suntcm
toti loartc ocupati, si toti cci pc carc tu ii vczi aici (aratand sprc un qrup carc parca sa
ma iqnorc,, lac nistc cxcrcitii dc mcditatic spccia|a carc ncccsita conccntrarc prolunda,
ci ar trcbui sa inccapa din nou daca s-ar opri acum sau c|iar si-ar picrdc conccntrarca.`
La a zambit si a spus: ,Cu toatc ca am obscrvat pc unii dintrc ci carc si-au picrdut
oricum conccntrarca.`
,Asta din cauza ca cu am produs mai mu|ta tu|burarc dccat ma qandcam` am
spus cu.
,Ai li surprins cata. Vci avca ocazia mai tarziu sa-i cunosti pc toti. lnsa dc cc,
nu-ti voi arata motivc|c dcocamdata`
,Siqur - in timpu| turu|ui. lnsa cu iti spun ca vci aunqc mai dcpartc aici dccat in
Disnc,|and, dcci spcr ca mcrita.`
,Disnc,|and` A spus-o intr-o cnq|cza pcrlccta cu acccnt amcrican, astlc| am
prcsupus ca cra lami|iarizata cu Disnc,|and-u|.
,.Li binc... lti voi spunc dcsprc asta mai tarziu. Probabi| ca oricum nu ma vci
crcdc.`
,O| da, tc voi crcdc,` a spus ca cu un draqut cntuziasm inoccnt.
As putca spunc ca avca ccva loartc q|umct aqatat dc picioru| ci.
,Anastasia, tu vorbcsti cnq|cza pcrlcct.`
,Cci noi carc s-au ina|tat aici sunt dc mai mu|tc |imbi, c|iar si ca|uqari carc nu
sunt dc aici au invatat cc| putin cnq|cza sau spanio|a in p|us lata dc |imba |or matcrna
(daca cstc a|ta lata dc cc|c doua,. Au vcnit aici ca|uqari din toatc parti|c |umii. nii dintrc
ci sunt dc a|tlc| l|ucnti in dilcritc|c |imbi din mu|tc parti a|c |umii, |imbi pc carc |c vorbcsc
l|ucnt, c|iar si pc cc|c vcc|i. Poti invata aici oricc |imba dorcsti.`
,Am dcstu| timp pcntru cnq|cza in accst momcnt. Cat dc mu|tc |imbi vorbcsti
tu`
,Numai saptc |imbi modcrnc.`
26
,O|. numai saptc. dcstu| dc rau,` am spus cu in q|uma. La nu a intc|cs
sarcasmu| mcu si numai a aprobat liind dc acord.
ln timp Anastasia imi vorbca in prima oprirc a turu|ui mcu, cu am inccput sa pun
mu|tc intrcbari dcsprc ar|itcctura.
,lii rabdator, oricum nu poti al|a totu| intr-o sinqura zi. Vci al|a tot ccca cc vrci sa
stii mai tarziu.`
,Cand`
,Nu stiu - mainc, anu| viitor, in urmatoru| dcccniu. Dc catc ori vci avca ncvoic.`
Vistcru| ci, comp|cxitatca, raspunsuri|c uimitoarc, mi-au amintit cat dc scurt a
lost timpu| pctrccut intr-o manastirc Zcn. Acci ca|uqari Zcn cu siquranta iubcsc
intrcbari|c si raspunsuri|c paradoxa|c. Nu stiam asta atunci, insa avcam sa dcscopar
mu|t mai mu|tc paradoxuri aici - si in cc|c din urma vcniscm aici ca sa |c intc|cq.
ln cc|c din urma, radioasa tanara mi-a aratat o camcra in carc un ca|uqar vorbca
unui qrup dc ca|uqari.
,Aco|o sc al|a mu|ti Adcpti carc tc pot auta in dczvo|tarca ta. Dcsiqur, stiu ca
oricinc tc poatc invata ccva - c|iar insasi viata cstc un prolcsor.` La aratand catrc
invatatoru| carc vorbca cc|or|a|ti spusc, ,L| cstc spccia|u| mcu invatator pcrsona|
adcvarat si a lost dc ascmcnca ca un tata pcntru minc, mai a|cs pcntru ca parintii mci
nu mai sunt dc mu|t timp cu noi in accst p|an. L| m-a autat sa ma sc|imb si sa ma
dczvo|t.`
,Cum a autat c| in sc|imbarca ta`
,L| ma auta sa ma vad si sa ma intc|cq mai c|ar, sa pot sc|imba |ucruri|c pc carc
in mod obisnuit nu |c pot vcdca dcsprc minc insumi.`
,Cum lacc c| asta Si cc inscamna un ,invatator adcvarat``
,lti p|acc sa pui mai mu|t dc o sinqura intrcbarc |a un momcnt dat, nu-i asa`
,Sunt cu adcvarat atat dc mu|tc pc carc vrcau sa |c invat.`
,Am intc|cs, vroiam numai sa tc tac|incz. Ar trcbui probabi| sa raspund mai intai
|a cca dc-a doua intrcbarc. Adcptii sau Ca|uqarii lnitiati ca si c| sunt ccca cc noi numim
adcvarati invatatori. Asta pcntru ca ci si-au dcpasit propriu| cqoism si cqoccntrism, au
rca|izat ccca cc noi numim Constiinta nivcrsa|a. Vu|tc si dilcritc traditii spiritua|c au o
dcnumirc propric pcntru a atinqc accasta. nc|c numcsc asta ,Satori`, a|tc|c ,Nirvana`,
a|tc|c ,l|uminarc` iar catcva |a lc| ca noi, sc rclcra |a ca ca |a o ,l|uminarc` sau
,lniticrc`. lnsa oricum i s-ar spunc, ca cstc o translormarc carc crccaza o sc|imbarc
tota|a a punctu|ui |or dc vcdcrc si a modu|ui dc viata. Asta nc ducc |a prima ta intrcbarc.
Din cauza pcrspcctivci |or |arqi dc Constiinta nivcrsa|a, a lubirii |or A|truistc si |ipsci dc
cqoism, aunq astlc| ,sa vada` totu| (inc|usiv oamcnii, loartc obicctiv, pur si in mod c|ar.
Dcci, ci vad |ucruri dcsprc tinc pc carc tu insuti nu |c poti vcdca - sau c|iar |ucruri pc
carc tu |c ai ,b|ocatc` sau ascunsc in intcrioru| tau apoi ti |c arata. Astlc|, ai posibi|itatca
sa |c lo|oscsti ca pc un sct dc ,instrumcntc` pcntru a tc vcdca pc tinc insuti intr-un
mod mai c|ar, pcntru a vcdca |ucruri pc carc dorcsti sa |c modilici si sa |c sc|imbi daca
dorcsti.`
,Numai dupa accca ca|uqarii Adcpti pot li numiti astlc|`
27
,Da. ln mod norma| cxista trci lc|uri dc ca|uqari in ordinu| nostru. Novicii si
batranii carc sunt in cscnta invatacci. Ca|uqari Adcpti sau lnitiati sunt mai mu|t autoarc
pcrsona|c pcntru dczvo|tarc, sau tcrapcuti`.`
,Dc cc lo|ositi tcrmcnu| dc invatator adcvarat`, in |oc dc macstru, invatator,
Guru, sau ccva dc qcnu| asta`
,Pcntru ca accsta cstc mai cxact. Accsta cvita dc ascmcnca ctic|ctc|c carc sunt
dc mu|tc ori asociatc cu cqo-u| sau cu |ipsa dc smcrcnic si in acc|asi timp i| scpara dc
simp|u| invatator. Vu|ti oamcni si |ucruri tc pot invata. lnsa un invatator adcvarat cstc un
anumit tip dc invatator. Accstia sunt ,adcvarati` in scnsu| acuratctci si a| |ipsci dc
distorsiunc. Ca o ,adcvarata` saqcata. ln accst scns, c| cstc ca o adcvarata ,oq|inda`,
cstc cca mai buna mctoda dc a-ti vcdca trupu| si lata, a|tlc| dccat intr-o oq|inda
,contralacuta` cu impcrlcctiuni carc iti distorsioncaza rcl|cctia. Asa cum am spus,
invataturi|c accstora sau invatatura |or dcsprc tinc insuti cstc pura si adcvarata, asta
pcntru ca obicctivitatca obtinuta dc ci nu cstc contaminata dc subicctivism, cqoismu| |or
nu mai cxista. Dcci, mai dcqraba dccat sa sc qandcasca |a ci insisi ca si maoritatca
oamcni|or, ci raman in intcrioru| |or, sau in dclcnsiva. Din cauza constiintci |or a|truistc,
ci nu au nimic pcrsona| dc castiqat sau dc picrdut in rc|atia cu tinc sau dc a pastra o
ca|c obicctiva dcsprc tinc, asa ca |or c|iar |c pasa si sc qandcsc |a tine, au tot
interesul pentru tine i cel mai mare interes pentru toi ceilali. Si ci iti pot
spunc ccca cc vad dintr-o pcrspcctiva mai ,ina|ta`, mai ,|arqa` cu mai mu|ta iubirc -
dac le vei cere autoru| sau opinia.`
lncapcrca undc accst ca|uqar ,adcvarat invatator` vorbca cra |uminata doar dc
|umina unci |umanari asa ca nu i-am putut vcdca lata loartc binc. lnsa atunci cand toata
|umca a mcrs alara pcntru un cxcrcitiu dc cncrqic, |-am vazut loartc c|ar. 'mul acesta
era cel pe care l v0usem la televi0or. Nu stiu cum lacusc asta atunci, insa c| avca
sa dcvina rcpcdc cca mai importanta pcrsoana din viata mca. ln acc|asi timp, o partc
din minc sc bucura, iar o partc sc dadca inapoi. Nu stiu dc cc in acc| momcnt mi-am
dat scama cumva ca ma spcric, ca si cum as li privit moartca in lata. Vai tarziu mi-am
data scama ca accasta cra abi|itatca sa dc a sc conlrunta cu minc si a-mi arata propriu|
mcu cqo (prin minc insumi, putcrnicu| mcu cqo dorca sa-| cvitc,. Din accst motiv as li
lacut oricc pcntru a-| putca cvita un timp. Dar cra aici ccva dcstu| dc putcrnic, c|iar
avcam o oarccarc atractic sprc accst om, ccva cc ma indcmna sa-| intrcb daca ar vrca
sa lic mcntoru| mcu spccia| - invatatoru| mcu pcrsona|.
Nu cunostcam inca numc|c |ui insa avcam curand sa-| aud pc unu| dintrc ca|uqari
numindu-| Zain. V-a |uat cu amctca|a. Vi-am amintit ca imi aparusc intr-un vis, cra in
,a|ta |umc`, una |a carc m-am qandit ca a lost numai in imaqinatia mca cu numai un an
in urma.
Alara in curtc, Zain si pcstc o suta dc oamcni lormascra un ccrc, sc tincau dc
maini cu bratc|c intinsc intrc ci. lnccpuscra sa laca un cxcrcitiu cncrqctic carc sc numca
Lxcrcitiu| Stc|ci. Citiscm dcsprc asta cu cativa ani in urma intr-o cartc loartc vcc|c a|
carci autor avca cc| dc-a| doi|ca numc dc Lcadbcttcr, Lcdbctcr, sau ccva dc qcnu|
accsta. Cartca cra dcsprc ccva cc sc numca Varca lratic A|ba din Tibct si dcscric ccva
ascmanator carc sc numcstc Lxcrcitiu| Stc|ci, cxcrcitiu carc sc lacc in timpu| lcstiva|u|ui
numit ,wcsa|`. Cu toatc accstca, mu|tc dintrc particu|aritati|c cxcrcitiu|ui nu crau
28
mcntionatc in cartc iar povcstiri|c autoru|ui indicau dc ascmcnca ca nu cra acccsibi|
oricui, |a lc| ca oricc mit. Dcci, in timp cc cartca m-a lascinat si m-a atras in mai mu|tc
lc|uri iar dcscricrca sa imi parca lami|ia|a, am uitat-o si nimic nu m-a putut impicdica sa
nu urmarcsc in continuarc cxcrcitiu|. Acum ma trcziscm |a viata cu insumi - cra
rca|itatca.
Anastasia m-a pus in accst marc |ant uman carc lorma ccrcu| si mi-a dat rapid
instructiuni. Apoi accsta a inccput. Am inc|is oc|ii si am simtit o |umina carc a coborat
in capu| mcu. Capu| si trupu| mcu vibra cu accasta cncrqic. Am crczut ca cram probabi|
aproapc ,sa |csin`, dar tot am continuat sa vad l|uctuatii a|bc dc |umina. Vi sc parca ca
cxpcrimcntam un mi|ion dc qanduri si imaqini toatc in acc|asi momcnt dc timp. Atunci
cand am dcsc|is oc|ii, am vazut cncrqia vibrand in toatc |ucruri|c si in toti oamcnii dc
aco|o. Totu| stra|ucca in |umina a|ba cc sc rcvarsa pcstc tot.
La prima vcdcrc, cu nu cram sinquru| carc cxpcrimcnta catcva clcctc a|c accstui
,Lxcrcitiu a| Stc|ci`. n ca|uqar novicc carc sa a|aturasc cxcrcitiu|ui putin mai tarziu,
statca acum sinqur in alara ccrcu|ui. L| ccdasc si sc asczasc aco|o pcntru a rcvcni |a
viata. L-am auzit pc Zain mormaind ccva dc qcnu| unui avcrtismcnt dcsprc cat dc
pcricu|os cra sa stai in alara ccrcu|ui, apoi c| a spus cu vocc tarc ,Cincva si-a parasit
trupu|, c| a lost picrdut, trcbuic sa-| rccupcram`, apoi in catcva c|ipc trupu| novicc|ui a
lost ridicat si c| s-a rcintors in constiinta.
Vai tarziu, Zain sc asczasc in qradina din curtc pcntru o scurta scsiunc dc
,intrcbari , raspunsuri`. Lram inca sub clcctu| vibrant a| cncrqici si vcdcam asta pcstc
tot. Am vrut sa-i spun dcsprc cxpcricnta mca dar in acc|asi timp imi cra tcama sa-i
spun ccva |ui, sau sa-i atraq atcntia asupra mca. Dar totusi am lacut-o. Asta cstc o
povcstc pc carc o sa v-o spun mai tarziu intr-un capito| a| accstci carti.
Dupa accca, Anastasia a inccput sa mcarqa cu minc prin ,zona rczidcntia|a` a
manastirii. Nu stiam |a cc sa ma astcpt. Am studiat a|tc manastiri si c|iar am pctrccut
ccva timp in catcva. ln manastiri sc prcda sau sc lo|osca constant ,ascctismu|` ca un
instrumcnt principal dc ina|tarc spiritua|a, |ocuintc|c ca|uqari|or sunt adcsca numitc
,cc|u|c|c ca|uqari|or` pcntru ca sunt loartc mici - mici ,cc|u|c dintr-o inc|isoarc`,
ascmanatoarc cu cc|c cc sc qascsc intr-o inc|isoarc. Dcsiqur, pcntru ca|uqarii cc au a|cs
accasta ca|c, cc|u|c|c |or sunt o partc a|casa dc buna voic in viata |or, nu o mctoda dc
incarccrarc si pcdcapsa prccum cca a quvcrnu|ui. Dar in oricc caz, cu nu am aqrcat
niciodata idcca dc dormitor dc camin ca sa nu mai vorbim dc cc|u|c. Am invatat mai
tarziu sa rcnunt |a prclcrintc|c pcrsona|c in lavoarca adaptarii si trcccrii, dar nu am
auns inca aco|o. ln drumu| nostru am intrcbat-o pc Anastasia dcsprc lc|u| cum cstc
viata aco|o, cu ncrvozitatc, introvcrtita.
,Dcci, cc avcti aici, cc|u|c pcntru ca|uqari sau dormitoarc`
,Lxccptand aspcctc|c tcmporarc dc lormarc a ca|uqari|or, invatarca
autodiscip|inci si antrcnamcntu| spccia| dc transccndcrc (cu carc am avut c|iar cu dc a
lacc,, cxistcnta noastra cstc dcstu| dc modcsta si c|iar |uxoasa dupa mu|tc standardc -
in comparatic cu a|tc standardc mona|a|c. cc| putin ca rcqu|a qcncra|a.`
,Lstc p|acut sa auzi asta, dar nu ai raspuns cxact |a intrcbarca mca - mai a|cs ca
nu-mi p|ac dormitoarc|c.`
,Li binc, c|c sunt si nu prca sunt dormitoarc. Vci vcdca.`
29
Cand intr-un lina| am auns in zona rczidcntia|a a ca|uqari|or, am lost dcstu| dc
usurat dc ccca cc am vazut, cu toatc ca accstca in mod norma| crau ,stranii`, ca mai
toatc cc|c cc crau aici in uru| mcu.
,Aici sunt dormitoarc|c particu|arc, zonc|c dc |ocuit si dc mcditatic,` a spus ca.
Vi-am cxprimat usurarca catrc Anastasia. ,Trcbuic sa rccunosc ca cstc mu|t mai
lrumos dccat ma astcptam. Cu toatc astca crau dcstu| bizarc.`
Am lost surprins sa qascsc nistc ciudatc incapcri particu|arc in lorma dc laqurc.
Si in timp cc Anastasia imi arata |ocuintc|c, aco|o undc crau |ocuintc mai mici pcntru
ca|uqarii mu|tor a|tc ordinc, dcstu| dc ciudat c|c crau loartc comodc si conlortabi|c - dc
lapt, aco|o nu sc putca vorbi dc intuncric, rccc, racca|a riquroasa a ,cc|u|c|or`
traditiona|c a|c ca|uqari|or. L|c crau lrumos dccoratc, avcau pcrdc|c, pcrnc si covoarc,
ccarsaluri si paturi, o anumita combinatic intrc un a|tar pcrsona| si zona dc dcpozitarc,
cu arzator pcntru tamaic, |umanari carc c|iar |uminau Dar loartc s|ab.
,Accstc camcrc sunt dcstu| dc mici, Anastasia`
,Lstc adcvarat. Dar sunt dc auns pcntru a sta in picioarc, pcntru mcditatic si
dcstu| dc |unqi si dc |atc pcntru a |ocui in c|c. Accstca scrvcsc ambc|or, ca |ocuinta cu
caractcr pcrsona| si pcntru mcditatii|c noastrc so|itarc.`
,C|iar si pcntru cincva dc dimcnsiuni|c mc|c`
,Siqur, si dc lapt c|c sunt dcstu| dc conlortabi|c si comodc. Dc lapt, noi |c
numim ,pantccc` in |oc dc ,camcrc` pcntru ca c|c sunt loartc comodc, c|c sunt un lc|
dc pantccc. (in tcxtu| oriqina| ,womb utcr, pantccc|c mamci`,`
,lnqcnios.`
Pantccc|c avcau un conccpt si un dcsiqn ar|itcctura| inqcnios. L|c crau mai mu|t
nistc incapcri prccum ,laqurii` - dcsiqnu| |or clicicnt ar li putut pcrmitc mu|tora dintrc
c|c sa sc potrivcasca unor dormitoarc dc dimcnsiuni norma|c pcntru mu|ti oamcni din
Statc|c nitc. Dar cc| mai important |ucru, c|c crau conccputc modu|ar - astlc| incat
daca ati avca un partcncr sau o lami|ic, incapcri|c dc tip pantccc ar li putut li concctatc
instantancu si cxtinsc atat cat ar li lost ncccsar. Si dupa cum s-a dovcdit, c|c crau
cxtrcm dc comodc si conlortabi|c, iar cu nu am qasit niciodata ccva |a c|c carc sa
|ipscasca unui spatiu dc |ocuit sau unci incapcri pcntru mcditatic. lnsa cand am intrat
intr-una am avut o a|ta surpriza.
,Dcci, carc dintrc c|c cstc a mca` Am intrcbat cu.
,Novici nu primcsc una imcdiat.`
Vai tarziu am al|at ca accsta nu cra dccat unu| dintrc tcstc|c prin carc trcccau
novicii pcntru sc|imbari|c cc ar li crcat o ina|tarc (spiritua|a, pcrsona|a.
,Dupa toatc accstca voi putca sa dorm` Am spus cu un pic dc surprindcrc si
incordarc.
,Vczi qramada dc roqoini dc aco|o Dupa cc ai trccut dc prima zi, du-tc si ia una
dupa carc poti qasi un |oc pcntru a tc ascza os pc ca.`
lncordarca mca dca sarisc |a un a|t nivc|. Dar imcdiat m-am stapanit. Cc naiba,
dupa catc am trecut prin viata, asta c|iar ca ar putca li un |ux. Ccca cc nu am stiut cu
in acc| momcnt cra laptu| ca cxista un dclicit dc|ibcrat dc roqoini iar cu cram ,primu|
vcnit, primu| scrvit`. Am lost surprins sa dcscopar asta in acca noaptc, atunci cand nu
am putut qasi nici o roqoina. OK, acum cram un cxcursionist nclcricit. Dar in timp am
30
invatat ca cra doar o partc dintr-o scric dc tcstc si tc|nici dc ina|tarc spiritua|a prin carc
toti cci ca minc au trccut pc accasta ca|c iar rccompcnsc|c au lost mu|t mai mari dccat
sacrilicii|c. (Nota: ln cc|c din urma am avut 5 unitati ,pantccc cat sc poatc vcdca cu
oc|ii`,.
Dupa cc mi-a lost rcpartizata incapcrca, ca m-a dus |a bib|iotcca. Am lost uimit.
Lra vasta - cca mai marc c|adirc pc carc am putut-o vcdca.
,Accasta cstc bib|iotcca noastra.`
,Dc undc pot |ua o cartc` Am intrcbat cu. La s-a uitat |a minc zcl|cmitor.
,Nu crcd ca avcm nici o cartc, dar avcm mu|tc, mu|tc a|tc |ucruri pcntru a li
cititc.`
La nu qustasc q|uma mca. Si dc a|tlc| ca nu q|umca dcsprc mu|tc|c a|tc |ucruri cc
putcau li cititc. Tcxtc, su|uri, tab|itc oricc lc|uri dc dcscricri putcau li qasitc aici.
Litcratura ,importanta`, li|ozolic si invataturi rc|iqioasc din dilcritc|c cu|turi a|c |umii
crau |a indcmana mca, inc|usiv dilcritc traduccri anticc si modcrnc in mu|tc |imbi.
Lxistau aco|o c|iar si tcxtc dcsprc cu|turi carc nu avcau o |imba scrisa. Am simtit ca as
putca pctrccc rcstu| victii mc|c numai aici - nu, as li putut pctrccc mai mu|tc victi.
,Dc undc provin toatc accstca`
,L|c au lost adunatc dc-a |unqu| timpu|ui. Avcm dc ascmcnca tcxtc|c oriqina|c a|c
mu|tor invataturi rc|iqioasc, inc|usiv din cc|c bib|icc scrisc dc mana, in lorma |or
oriqina|a.` Lram in rai. La a trcbuit sa ma traqa dc aco|o pcntru a nc continua turu|
nostru.
ln cc|c din urma, Anastasia m-a dus intr-o camcra dc mcditatic rc|ativ mica (in
comparatic cu sa|a pc carc o vazuscm mai dcvrcmc,.
,Aici cstc |ocu| undc ca|uqari batrani prcdau c|asc|or dc ca|uqari novici.`
Ca|uqarii batrani crau cci carc au invatat si s-au ina|tat spiritua| loartc mu|t, dar
carc inca nu au atins starca tota|a dc a|truism sau dc tota|a ,i|uminarc`. lnsa c|iar si
asa, ci avcau mu|tc dc olcrit si crau mu|t mai buni dccat oricc om pc carc |-am inta|nit
vrcodata. Li crau |a lc| dc buni ca nistc ,slinti`, din pcrspcctiva si constiinta mca |a acc|
momcnt.
,Cc lc| dc cursuri prcdau ci`
,Batranii prcdau cursuri dc tc|nici|c mcditatici, principii spiritua|c dc baza si
ap|icatii|c |or, istoric si conduita, asta oarccum |imitat in lunctic dc ,nivc|u| spiritua|
pcrsona|` a| scsiuni|or`. As li vrut sa pctrcc cca mai marc partc a timpu|ui mcu dc
invatarc si sa al|u ,consi|icrc` dc |a ca|uqarii cci batrani pc pcrioada primc|or mc|c |uni
|a manastirc.
lntrarca in accasta camcra dc mcditatic avca o usa loartc mica si am lost ncvoit
sa ma ap|cc pcntru a intra in ca.
,Dc cc cstc atat dc mica usa` Am intrcbat cu. Lra cvidcnt ca asa s-a voit a li
construita si insasi camcra cra |a lc| dc marc prccum o camcra dc zi considcrabi|a.
,Prin construirca unci astlc| dc usi sc ccrc ccva in mod lizic tuturor cc|or cc intra
in incapcrc, ca arc mcnirca sa amintcasca simbo|ic si ca|uqari|or batrani si cc|or tincri sa
lic umi|i si sa aiba rcspcct si compasiunc pcntru tot.`
n curs cra pc ca|c sa inccapa, dcci ca m-a avcrtizat sa stam aco|o si sa inccp
primu| mcu curs.
31
,Lu sunt un ca|uqar acum` Am intrcbat cu.
,Asta dcpindc dc tinc. Accasta cstc o manastirc si numai ca|uqarii stau aici. Lu
prcsupun ca pcntru asta ai vcnit aici. Spcr ca nu am dcpasit |imitc|c cu prcsupuncrca
mca.`
,Nu. Dorcsc sa stau, sa invat si sa ma ina|t spiritua|. Crcd ca sunt numai nistc
oamcni obisnuiti, nu loartc scnsibi|i carc sunt dc acordu| cu oricinc - c|iar si cu un
spa|ator dc masini.`
,Li binc, nu stiu daca tu csti ,spa|ator` dc masini, insa va trcbui intrcbat ca|uqaru|
scl daca poti ramanc. Dc a|tlc|, dca am discutat cu c| dcsprc tinc si a prcsupus ca vci
dori sa intrcbi cu privirc |a ramancrca ta.,` La s-a oprit scurt |a mi|ocu| lrazci ca si
cum aproapc adormisc si mi-a spus ccva cc am prcsupus ca nu trcbuia sa spuna, dar a
spus imcdiat ,si dca si-a cxprimat acordu| pcntru tinc.`
,Dcci, cc lc| dc ca|uqar sunt cu, un studcnt, novicc, batran, lratc sau cc` Am
q|umit cu.
,Novicc. Ai ncvoic dc un invatator pcntru a li uccnic. lar tu trcbuic sa lii un
uccnic pcntru a li un invatator.`
Nu am lost dcstu| dc siqur cc a vrut sa spuna prin asta. La mi sc adrcsasc din
nou in Zcn.
,Tc voi vcdca mai tarziu` Am spus cu.
,Dcsiqur, draqa. Traim imprcuna acum.`
Nu stiu cxact cc a vrut sa inscmnc accst imprcuna, insa m-am qandit ca nu a lost
ccva carc sa inscmnc cc inscamna ,in |umca dc alara`.
,Cand tc voi vcdca din nou Si tc roq sa nu spui, poatc mainc, poatc pcstc un
an.`.`
La mi-a atins umaru| cu draqostc si a zis, ,Asta va li dc indata cc cursu| sc va
tcrmina, OK`
,OK.`
Aco|o in incapcrc crau cam sasc a|ti vorbitori dc |imba cnq|cza, uccnici noi si
rc|ativ noi, dc dilcritc nivc|c. Si astlc| am qustat primu| mcu curs, unu| dintrc mu|tc|c
cursuri.
C|iar daca accstc cursuri nu crau tinutc dc prolcsori ,macstrii i|uminati`, am lost
tota| imprcsionat dc intc|cpciunca, bunatatca si compasiunca accstor batrani ca|uqari
carc |c-au prcdat. Am invatat tot lc|u| dc |ucruri in dilcritc|c cursuri, inc|usiv invataturi
stravcc|i dcsprc rc|iqii|c |umii, mcditatic si tc|nici cncrqcticc, ,oqa, ctc. Dar catcodata
batranii vorbcau spontan dcsprc a|tc |ucruri dccat acc|ca a|c cursu|ui rcspcctiv. lar cand
laccau asta, cram ,izbit` dc ccca cc crcd ca crau abi|itati|c |or psi|icc. Lra ca si cum ar
li citit in mintca mca, ca si cum ar li cu|cs liccarc qand raspunzandu-mi intrcbari|or
ncspusc, qasindu-mi sccrctc|c ascunsc - apoi |c discutau pc toatc dcsc|is cu minc
pcntru a ma c|ibcra dc povcri|c mc|c intcrioarc. Lra un lc| dc tcrapic indirccta. Parca ca
liccarc cuvant cra numai pcntru minc. lnsa nu putcam intc|cqc cum sc intamp|a accst
|ucru numai pcntru minc in timp cc crau aco|o in incapcrc si a|ti novici, in acc|asi timp.
Va intrcbam daca ci avcau acc|asi cxpcricntc. Vai tarziu am al|at ca cc sc intamp|a nu
cra o c|cstic ,psi|ica`, cc| putin asa cum o cunoastcm noi. Nu cstc simp|u dc cxp|icat
(va li cxp|icat in capito|c|c urmatoarc,, insa batranii carc tincau accstc cursuri, printr-o
32
tc|nica dc mcditatic, un lc| dc ,icsirc alara dc pc propria |or ca|c`, daca pot spunc asa,
cu scopu| dc a li cu adcvarat in |cqatura cu noi si a nc ,conducc` ca sa auzim ccca cc
avcam ncvoic. Li nu crau cu adcvarat consticnti in constiinta |or asa cum crcdcam noi
sau dc ccca cc spuncau ci asa cum sc spunc insa clcctu| cra ascmanator.
Pana |a tcrminarca accstui curs cram loartc cpuizat, aproapc sa cad. V-am
inta|nit cu Anastasia |a usa insa cram prca obosit, |a lc| si ca. Asa ca i-am spus noaptc
buna, dar in |oc sa-mi raspunda a ramas tacuta. Cand in cc|c din urma a p|ccat, in |oc
sa-mi spuna ,noaptc buna`, ca a zis ,sa primcsti o buna odi|na`. (Vai tarziu am al|at
motivu| pcntru carc ca nu mi-a spus ,noaptc buna` ci ,sa primcsti o buna odi|na`,
pcntru ca asta cra lraza carc sc lo|osca in acc| |oc, pcntru ca ,noaptc buna` cra doar o
,lraza obisnuita din subconsticntu| mcu`, carc a dcvcnit doar una |ipsita dc scns, mai
dcqraba o ,lraza dc papaqa|`, dccat una cu scmnilicatic sau carc sa aratc qria. Cu a|tc
cuvintc, a spunc ,noaptc buna` arc probabi| oriqinca initia|a in ccva dc qcnu| s ai o
noapte bun, si dc lapt carc ,inscamna` ccca cc spunc. Acum, cu toatc astca, accst
|ucru tocmai a dus |a o lraza prc-conditionata, proqramand subconsticntu| cu o ,lraza
apropiata` carc spunc ccva cuiva carc mcrqc |a cu|carc. Acc|asi |ucru cstc si cu a|tc
cxprcsii comunc cum ar li ,buna dimincata`, ,|a buna vcdcrc`, ,Dumnczcu sa tc
binccuvantczc` si mu|tc a|tc|c. Dcci, in scopu| dc a invata totu| dcsprc propria-mi
constiinta si subconsticnt, trcbuia sa incctcz a ma mai qandi |a accstc c|cstii si sa iau in
ca|cu| oportunitatca dc a nu mai spunc un simp|u ,noaptc buna`, pcntru a auta |a
sparqcrca tiparc|or si crcstcrca qradu|ui mcu dc consticntizarc. Vai avcam inca mu|tc dc
invatat dcsprc mintca mca,.
V-am uitat dupa o roqoina dar nu am putut qasi niciuna. Lram prca obosit
pcntru a intra in panica sau pcntru a intrcba pc cincva undc pot qasi una, astlc| ca am
qasit cc| mai apropiat co|t carc mi-a icsit in ca|c si ,m-am trantit pc podca`. V-am al|at
imcdiat ca intr-un lc| dc |umina.
ln urmatoarca dimincata am lost trczit dc Anastasia cu un zambct vcsc| si o
ccasca dc ccai. Lram inca cxtcnuat si amctit pcntru a sta in picioarc. Sc parca ca numai
inc|iscscm oc|ii mintindu-ma ca am dormit.
,Bca asta,` a spus ca.
,Cc c asta`
,Lstc ccai, prostutu|c. Tc va lacc sa tc simti mai binc.`
Am sorbit putin. Lra qroaznic.
,Cc lc| dc ccai c asta`
,Sc numcstc Vatc. Lstc din Brazi|ia si cstc qrcu dc qasit, asa ca nu-ti intoarcc
nasu| dc |a c| asa dc rcpcdc.`
,Arc qust ca dc sosctc ncspa|atc.`
,Tc va punc pc picioarc.`
,Cu toatc astca, poti qandi ca sunt sosctc ncspa|atc insa asta nu inscamna ca as
vrca sa |c si bcau.` La a ras.
,Curand i| vci aprccia. Lstc sinqura bautura pc carc o avcm acum si carc arc
colcina in ca, iar ca sc parc ca tc va auta sa tc adaptczi cu a|titudinca.`
,Lstc pcrmisa colcina aici` na dintrc spranccnc|c ci s-a ridicat dc surpriza.
33
,Accsta nu cstc un ordin riqid, dc lapt, modcratia in toatc |ucruri|c cstc o piatra
dc tcmc|ic a ordinu|ui.`
,A||||, colcina. Arc un qust putin mai bun, acum ca stiu asta. Sunt doar
cpuizat. Si nu am dormit loartc binc. Nu am putut qasi o roqoina.`
,O, saracutu| dc tinc,` a spus ca adcvarata simpatic.
Nu am vrut sa para un vaict sau s|abiciunc asa ca am raspuns corcspunzator.
,Nu |ipsa sa|tc|ci a lost prob|cma.`
,lntc|cq,` a spus ca batandu-ma cu pa|ma pc qcnunc|i. ,lnca imi amintcsc o
cxcursic cu parintii mci dc aici pana in lndia, atunci cand cram doar o lctita. Vci avca
ncvoic dc cc| putin catcva zi|c pcntru a tc rccupcra. Dc accca tc-am |asat sa dormi atat
dc mu|t si ti-am adus nistc ccai.`
,Sa dorm at+t de mult Sc parc ca Soarc|c tocmai a rasarit.`
,Da. Asta vrcau sa spun. Noi dc obicci nc trczim inaintc dc rasaritu| soarc|ui.`
,Lstc una dintrc rcqu|i|c dc aici`
,Cci mai mu|ti dintrc noi o rcspccta, insa nu toti.`
,Lxista si a|tc rcqu|i dc baza aici`
,Da. Dar stai |inistit. Nu rancsc pc nimcni.`
,Asta c tot Cu siquranta trcbuic sa cxistc mai mu|tc`
,Li binc, da. Dcsiqur. Ai mu|tc dc invatat.`
,Dcci, carc sunt cc|c|a|tc rcqu|i`
,Li binc, prcsupun ca tu imi vci aducc mic ccaiu| in liccarc dimincata,` a q|umit
ca.
,Scrios`
,Nu. Numai daca vrci tu.`
,Nu ma dcrancaza. As li bucuros.`
,Am vrut numai sa tc tac|incz. Am adus dca ccai pcntru minc insumi si pcntru
a|tcincva in liccarc dimincata. Dar iti mu|tumcsc ca tc-ai olcrit. Vcti obtinc in cc|c din
urma |ucruri|c ta|c si un proqram. Cu cxccptia cazu|ui in carc ai un a|tccva dc lacut, noi
obtincm cu autoru| cncrqii|or ina|tc a|c Pamantu|ui, inaintca cc|or dc |a Soarc, laccm
catcva tc|nici dc mcditatic matina|c si ,oqa in particu|ar apoi avcm o inta|nirc dc
dimincata si mcditatic dc qrup. Dupa accca vor vorbi ca|uqarii Adcpti. Toti ca|uqarii au
un lc| dc munca pc carc o lac imprcuru| manastirii. Si vci avca dilcritc tipuri dc
mcditatii dc invatat si dc stapanit, mcditatii pc carc |c vci practica in dilcritc momcntc
a|c zi|ci. Vci pctrccc probabi| o pcrioada a timpu|ui zi|nic citind invataturi|c stravcc|i cc
sc al|a in bib|iotcca. lnsa rutina ta zi|nica ar putca li dilcrita, nu stiu. Asta dcpindc in
principa| dc cc anumc considcra invatatoru| tau pcrsona| ca ai ncvoic. liccarc cstc
dilcrit, astlc| liccarc arc ncvoi dilcritc in scopu| dc a invata si a sc sc|imba. Astlc| ca
rutina ta poatc li loartc dilcrita lata dc a mca.`
,Lu spcr ca nu.` A zambit ca din nou.
,Dcci, carc cstc proqramu| mcu acum`
,Nu stiu.`
,Cc vrci sa spui, cu am crczut ca tu trcbuic sa ma introduci in mcrsu| |ucruri|or
pc aici`
34
,Numai intr-o anumita masura. ln rcst, asa cum am spus, va dcpindc dc
invatatoru| tau pcrsona|.`
,OK, dcci cinc cstc prolcsoru| mcu`
,Nu stiu.`
,Nu stii` Si a dat din cap alirmativ.
Asta a lost un pic cam ridico|. Accst |ucru a inccput sa-mi rcamintcasca
inccrcarca mca dc a obtinc un raspuns dircct dat dc un macstru Zcn, am vrut sa ma
intorc inapoi acasa. Asa ca am inccrcat sa aunq |a c| dintr-un unq|i dilcrit.
lnsa inaintc dc a o putca lacc, ca a vorbit din nou.
,Numai tu poti dccidc cinc va li invatatoru| tau pcrsona| si ii vci ccrc |ui sa lic
invatatoru| tau, daca asta vrci.`
,Li binc, tu vci li`
La a ras si a apoi a zis, ,Lu sunt compctcnta pcntru a li invatatoru| tau. Dar
oricum iti mu|tumcsc, sunt onorata, a lost draqut din partca ta ca ai intrcbat. Ti-am spus
dca carc cstc invatatoru| mcu pcrsona| si pot sa-ti mai spun carc cstc proqramu| mcu
dc baza, asta ar auta` Apoi a zambit.
,'rice poatc li bincvcnit Anastasia. Lsti o ca|uqarita mai in varsta`
,O ca|uqarita... ci binc, toti suntcm |a lc| aici, indilcrcnt daca csti barbat sau
lcmcic, ai putca sa-i numcsti pc toti ca|uqari sau ca|uqaritc sau a|tlc|. Astca sunt doar
cuvintc. Tit|uri si ,ranquri` pcntru o ,pozitic`, nu contcaza. Nu contcaza cu adcvarat
cum apele0i pe cineva, contcaza ccca ce eti - nu crczi ncori ,ctic|ctc|c` auta
pcntru a pastra unc|c |ucruri mai orqanizat in micutu| si prostutu| nostru crcicr, insa
catcodata accstca pot crca diviziuni la|sc ori incorcctc si o vcncrarc la|sa, ncustilicata.
Crcd ca as putca li numita o ca|uqarita in adcvaratu| scns a| cuvantu|ui, cu cxccptia
laptu|ui ca cu nu sunt comp|ct cc|ibatara, |ucru carc uncori sc ccrc unci ca|uqaritc. Dcci
in qcncra|, noi toti nc considcram doar ca|uqari, invatacci sau invatatori, in lunctic dc
capacitati|c si constiintc|c noastrc.`
,Stai - sa rcvcnim o sccunda. ,4omplet@ cc|ibatara Asta inscamna ca csti sau
nu csti.`
,lti voi cxp|ica ccva a|tadata. Oricum, unii dintrc noi atunci cand apc|am o lcmcic
ca|uqarita Adcpt, o numim ,Vama`. Dar asta pcntru ca c|c dcvin un lc| dc ,Vamc
nivcrsa|c` atunci cand aunq |a i|uminarc. Lstc mai mu|t un tcrmcn dc alcctiunc dccat
un tit|u. Asa cum am spus, tit|uri|c nu sunt cu adcvarat importantc. Tu ai putca sa |c
numcsti sora sau ,buna` pcntru a |c arata rcspcct.`
ln urmatoarc|c catcva saptamani am inccput sa dczvo|t dcstu|a ,pasiunc` pcntru
Anastasia. Nu am cunoscut niciodata o lcmcic carc simta atata draqostc pcntru minc si
pcntru ca nc obisnuiscm (in masura unci rc|atii barbat , lcmcic,, m-am qandit ca
alcctiunca ci inscmna ca ,ma p|acc` in scnsu| romantic a| cuvantu|ui. Lu nu m-am
obosit sa inccp a o iubi loartc mu|t, lara a sti ca asta poatc inscmna ca ca vrca ,sa lic
cu minc`. Nu intc|cscscm inca cc inscamna adcvarata lubirc. Si nu am avut constiinta
sa-i raspund |a ca lara poscsivitatc cqoista. Astlc| ca a vcnit ca un soc si o dczamaqirc
pcntru minc atunci cand am al|at ca ca nu cra intcrcsata dc minc ,in accst lc|`. S-a
dovcdit ca dc lapt ca avca dca un partcncr cu carc cra dca intr-o loartc buna si
35
apropiata rc|atic. La cra doar iubitoarc, o pcrsoana qriu|ic (,Doar` o pcrsoana qriu|ic.
l-am spus asta ca si cum totu| dcvcnca comun,.
lcmcia carc cstc cu adcvarat spiritua|a, amabi|a si qriu|ic arc dc obicci o
prob|cma cu barbatu| carc qandcstc dcsprc ca asa cum a lost in cazu| mcu cu Anastasia.
Dc lapt ar dori-o, ca sa liu mai prccis. Nu doar intr-un scns scxua| (cu toatc ca cstc cu
siquranta si accst |ucru imp|icat,, ci si in ,dorinta dc a li in atcntia si alcctiunca ci`.
Dcci, poatc dorcsti sa invcti din qrcsca|a mca si vrci catcva slaturi uti|c. Daca ai
inta|nit vrcodata o astlc| dc lcmcic spccia|a, o lcmcia cu adcvarat spiritua|a, nu lacc
acccasi qrcsca|a. Doar pcntru ca o lcmcic cstc alcctuoasa, buna si qriu|ic cu tinc, asta
nu inscamna ca ca vrca sa lic cu tinc, sa aiba o ,idi|a` sau sa laca scx cu tinc. Asta cstc
va|abi| pcntru toatc lcmci|c, dar in mod spccia| pcntru lcmci|c cu o ina|ta dczvo|tarc
spiritua|a. Acccpta-i doar lubirca pc carc ti-o olcra - cstc minunat sa poti primi o astlc|
dc lubirc - si nu inccrca sa o pastrczi numai pcntru tinc sau sa laci din lcmcic ccntru|
victii ta|c. Accst ro| numai Dumnczcu i| poatc indcp|ini.
Povestea mea de mai nainte2 &n sumar3
Dupa cc au trccut zi|c|c, m-am obisnuit incct cu imprcurimi|c si am inccput sa
acumu|cz cc am putut. Vai tarziu, in cc|c din urma am ,abso|vit`. Acum, asa cum a lost
prolctit in ordinu| nostru cu scco|c in urma, accasta cartc a lost scrisa pcntru a prczcnta
cscnta stravcc|i|or invataturi|or pub|icu|ui, intr-o lorma nca|tcrata, c|ara, intr-un mod
usor dc intc|cs. Odata cu accst |ucru am vrut sa adauq catcva din cxpcricntc|c mc|c
pcrsona|c, atat cc|c pc carc |c-am avut atunci cand cram un tanar invatacc| pc drumu|
catrc sc|imbarc si vrco catcva dintrc cc|c pc carc |c-am avut mai tarziu in viata, dupa cc
am dcvcnit un lnitiat. ln accst mod putcti obtinc catc o partc din ,ambc|c |aturi` - cca a
invatatoru|ui si cca a invatacc|u|ui.
Capitolul "rei
36
Surele i Decendenele
#nvturilor
Incluiv de$iniii ale Lui Du!ne%eu&
'a%ele i Condiii Eeniale
NVTURILE
Pentru tine acetea pot $i Pierdute&
gite au deplaate(
Cutre!ur de P!)nt& noutate au $ante%ie(
Funda!entale& vec*i i i!ple(
Nu contea%(
Acetea SUN" venice& Utile i de Nepreuit
Accasta cartc spunc catcva povcstiri, a|tc|c dccat cca a mca pcrsona|a. Accasta
vorbcstc dcsprc povcstca crcatici, o povcstc din istoria dc mu|t uitata prccum si o
povcstc dcsprc traditia spiritua|a, povcstc carc a dat nastcrc mu|tor |cqcndc. Dar in
primu| rand, cartca dczva|uic cu cxactitatc accstc invataturi, lara dc carc nici una dintrc
accstc povcstiri nu ar li cxistat si nu ar li contat. Astlc| unc|c dintrc accstc povcstiri,
cum ar li accstc invataturi carc sunt parte a istorici stravcc|i, c|c pot li dc ascmcnca
c|ci|c viitoru|ui promis.
Catcva dintrc invataturi|c lii|or Lcqii Lui nu| prczcntatc aici sunt loartc vcc|i
(aproapc din timpu| At|antidci,, iar a|tc|c nu c|iar asa dc dcmu|t. lnvataturi|c lii|or Lcqii
Lui nu| nu au lost niciodata lacutc pub|icc intr-un mod nca|tcrat. Dar unc|c dintrc c|c
sunt sursa mu|tor a|tc invataturi carc au lost lacutc pub|icc. Asa cum probabi| anumitc
|ucruri pc carc |c vcti citi in accasta cartc |c cunoastcti cu siquranta - unc|c dintrc c|c
vor li inlormatii cu totu| noi. A|ti cititori vor putca qasi dcstu| dc mu|tc, iar pcntru a|tii
toatc accstca vor li abso|ut ,noi`. Lvidcnt, in cazu| in carc csti dca un ,i|uminat`, citirca
accstci carti ar li doar o picrdcrc dc timp, pcntru ca scopu| accstcia cstc acc|a dc a-i
37
auta pc toti cci carc nu sunt nistc i|uminati sa dcvina i|uminati. Dcoarccc cuvantu|
i|uminarc arc mu|tc a|tc intc|csuri, ar trcbui probabi| sa-| dclincsc. Noi numim pc cincva
i|uminat daca: l, A avut ,cxpcricnta mortii` (a scparari sinc|ui dc trupu| matcria|,, astlc|
accst |ucru rupand i|uzia scpararii dc intrcq , Dumnczcu, [acest lucru este
asemntor cu o %e*perien n apropierea morii&, ns este ales n mod
deliberat prin antrenament spiritual > ego de desprindere. 1e asemenea, este
mai degrab o e*perien deplin dec+t una %n apropiere& i nu necesit o
moarte aproape #i0ic., 2, A rca|izat si pcrmancntizat intoarccrca intr-o starc dc
abso|uta niunc cu Spiritu| nivcrsa| , Dumnczcu, 3, Traicstc intotdcauna in armonic
cu nivcrsu| si lacc voia |ui Dumnczcu, ca un s|uitor a| |ui Dumnczcu, 4, Traicstc
intotdcauna intr-o starc dc lubirc A|truista. Toatc cc|c dc mai sus sunt unu| si acc|asi
|ucru si sc|imbarca arc |oc in acc|asi timp. Daca nu ai rca|izat inca accstca, c|iar dc
crczi ca |c stii pc toatc, accasta cartc ar putca totusi sa tc autc c|iar daca tocmai ,ai
vcrilicat daca cqou| tau cstc |a usa` si dc lapt aplici invataturi|c mai dcqraba dccat sa |c
pcrmiti a li mai mu|ta ,cunoastcrc` pc carc o scanczi intcrioru| crcicru|ui tau. Dar in
qcncra|, indilcrcnt dc lami|iaritatca ta cu invataturi|c prczcntatc aici, accasta cartc poatc
olcri un lc| dc ,oaza` a partasici si inspiratici pcntru oricine simte n interior ca
bunatatca, compasiunca si ,caractcru| inolcnsiv` (carc nu rancstc pc nimcni si nimic,,
sunt mu|t mai importantc dccat oricc ,crcdinta` dc orice lc|.
4es"endenii
na dintrc primc|c intrcbari pc carc am pus-o unui ca|uqar batran a lost dcsprc
Budd|ism.
,Raqa, dc cc accasta manastirc sc al|a aici, intr-o tara p|ina dc budd|isti si dc
manastiri budd|istc`
,Din mai mu|tc motivc pc carc |c vom discuta in curand.`
,Avcm noi vrco |cqatura cu budd|ismu| in vrcun lc|`
,Buddismu| cstc o iubita ruda a noastra si dc a|tlc| o partc dintrc invataturi sunt
acc|casi. lnsa accst |ucru nu cstc va|abi| doar in cazu| budd|ismu|ui. Suntcm dc
ascmcnca |cqati dc crcstinism, iudaism, is|amism si dc mu|tc, mu|tc a|tc rc|iqii. Cu toatc
ca mu|tc rc|iqii sunt dc ncrccunoscut lata dc oriqini|c |or, aproapc oricarc dintrc c|c
vorbcstc dcsprc n Dumnczcu (indilcrcnt dc numc|c cu carc cstc numit Dumnczcu,, c|c
sunt oarccum concxc.`
,Dc cc cstc asa Vu|ti oamcni considcra accstc rc|iqii in conl|ict, nu o ,inrudirc` si
in mod spccia| budd|ismu| - o ,rc|ativa draqostc``
,lnvataturi|c si mostcnirca lii|or Lcqii Lui nu| sunt dinaintca budd|ismu|ui,
prccum si a tuturor cc|c|a|tc rc|iqii. Toatc accstca isi au oriqini|c dc |a invatatorii si
invataturi|c lii|or Lcqii Lui nu|, ori a|tlc| spus, dc |a cci carc au dcvcnit una cu Spiritu|
nivcrsa| - nu| Dumnczcu, intr-un acc|asi a|t mod. lnsa tinc mintc ca in timp cc vci
putca qasi putin din invataturi|c lii|or aici si aco|o in multe a|tc traditii spiritua|c si
rc|iqii, c|c sunt dc ascmcnca unicc prin c|c insc|c. lnvataturi|c noastrc sunt sursa,
radacini|c mai mu|tor ramuri a|c copacu|ui. lar sprc dcoscbirc dc unc|c dintrc ramuri,
radacini|c sunt inca vii, inca tota| purc si nccoruptc. L|c sunt prccum radacini|c vitci dc
38
vic a|c dilcritc|or varictati dc struquri carc in cc|c din urma sc vor dczvo|ta. lnvataturi|c
pc carc |c vci auzi aici si pc carc |c vci citi aici in bib|iotcca manastirii, sunt oriqina|c si
prczcntatc in lorma pura, prin li|iatic dirccta. Dcsi, tinc mintc ca orice invataturi,
inc|usiv accstca, nu sunt |a lc| dc importantc ca simp|a ap|icarc a lubirii Ncconditionatc,
a bunatatii si compasiunii in viata ta, indilcrcnt dc sursa. Accsta cstc motivu| pcntru
carc mu|tc au mcrs prost - pc carc |-au lacut invatatorii sau |idcrii rc|iqiosi, punctu| cc|
mai important, mu|t mai important dccat punctarca a ccca cc cra cu adcvarat pc primu|
|oc.`
,Dcci, vom invata doar invataturi|c oriqina|c, purc`
,Nu. Cunoastcrca noastra a lost acumu|ata dc-a |unqu| vcacuri|or si iti va li
prcdata si tic. Dc lapt, unc|c dintrc invataturi sunt dinainte dc cxistcnta noastra in
timpu| nostru pc Pamant. lar pc accstca |c vci invata si tu in timp. Dar noi nu
prczcntam aici numai invataturi|c lii|or. Vci invata dc ascmcnca cai|c si crcdintc|c
tuturor rc|iqii|or |umii.`
,Daca avcm sursa pura si oriqina|a aici, pcntru cc mai invatam dcsprc a|tc
rc|iqii`
,lnvataturi|c si cu|turi|c cc|or|a|tc rc|iqii sunt prcdatc cu scopu| dc a arata |cqatura,
unitatca si adcvaru| cc ar putca li qasitc prin divcrsc|c rc|iqii, si pcntru a da invatatori|or
lii|or Lcqii Lui nu| o mai marc abi|itatc dc a intc|cqc si a comunica cu oricinc arc
ncvoic dc c|c - indilcrcnt dc cu|tura sau rc|iqic. Dc ascmcnca, pcntru ca au cxistat si
a|tc manastiri a|c lii|or in dilcritc parti a|c |umii.`
A|tadata, |-am intrcbat dc ascmcnca pc Gabric| dcsprc manastiri|c noastrc si
rc|atia |or cu budd|ismu|.
,Vanastiri|c lii|or, dcsi putinc |a numar, au lost cc|c mai vcc|i dccat a|c mu|tora
dintrc rc|iqii|c |umii, inc|usiv din Tibct. Budd|ismu| cstc o ca|c apartc, c| nu a aparut
dccat |a mii dc ani dupa cc liii si-au stabi|it manastiri|c in ,Lst`. Budd|ismu|, |a lc| ca
maoritatca rc|iqii|or, a lost dc lapt una dintrc dcsccndcntc|c sau ,ramuri|c` lii|or. Accsta
s-a dczvo|tat ca urmarc a clcctc|or si invataturi|or ca|uqari|or Adcpti ai lii|or Lcqii Lui
nu|. Accsti ca|uqari au cutrcicrat rcqiuni|c din accasta zona si au invatat popu|atia
|oca|a, si mai mu|t pc ccca carc traicstc in cc sc numcstc acum Asia si Oricnt. Dilcriti
invatatori din randu| lii|or au ramas adcsca anonimi si niciodata nu au vorbit dcsprc
sursa sccrcta a adcvaratci |or oriqini sau dcsprc casa |or carc a dcvcnit cunoscuta ca
,Budd|ism`. Stiai ca atunci cra cunoscuti mai mu|ti dc un sinqur ,Budd|a``
,Nu. Lu crcdcam ca Budd|a a lost Budd|a, |a lc| cum lisus a lost lisus.`
,Accst |ucru nu cstc asa, atunci au lost mai mu|ti dc unu|, |a lc| cum au cxistat
mai mu|ti Zoroastrii si mai mu|ti St. Gcrmain, si.`
,Dc cc`
,Din dilcritc motivc. Voi cxp|ica vrco catcva a|tadata, insa accsta nu cstc un
subicct important a| discutici noastrc c|iar acum.`
,Lstc motivu| pcntru carc cxista dilcritc traditii budd|istc si c|iar dilcrcntc intrc
invataturi|c |or` Am intrcbat cu.
,Partia|. Dupa cc dilcritii Adcptii au p|ccat, rc|iqii budd|istc dc dilcritc tipuri au
aparut pcstc tot prin Asia si ca rczu|tat s-au modilicat in dilcritc moduri.`
,Cu Zcn-u| cc cstc`
39
,Zcn cstc considcrat adcsca o ramura a budd|ismu|ui si dc ascmcnca cstc
considcrata a li ca|ca ,scurta` catrc i|uminarc. lnsa nu cxista cu adevrat cai scurtc, in
scnsu| ca accstc catcva |ucruri trcbuic sa lic cxpcrimcntatc iar moartca sinc|ui scparat
cstc u|tima carc sa lic conlruntata si dcpasita. Si in timp cc accstca inccpcau sa sc
imp|ctcasca cu budd|ismu|, radacini|c Zcn sc traq dc |a un initiat a| nostru a| carui numc
cra Zand, dcsprc carc lara indoia|a vci citi atunci cand va vcni timpu|, asta pcntru ca tu
sa ai o concxiunc cu Zand pc carc o vci qasi dcstu| dc intcrcsanta si cdilicatoarc.`
[ota autorului! aceast declaraie pare c se re#er la o reincarnare a
Fiinei care a #ost de asemenea cunoscut ca 6isus.,
,Zcn cstc ramura noastra, asa cum cstc budd|ismu|, crcstinismu|, iudaismu| si
is|amu|.`
,Dcci, vrci sa spui ca Budd|a a lost crcstin si lisus a lost budd|ist.`
,Da, dar numai intr-un anumit lc|. Nu iti dai scama Gandcstc-tc |a ccca cc
cunosti dcsprc (cunoastcrc carc cstc |imitata in accst momcnt, victi|c |ui Budd|a si lisus.
Obscrvi ccva carc intra in conl|ict Ori nu obscrvi cxcmp|c|c dc iubirc si compasiunc -
indicatii|c ascmanari|or Dcci, carc crczi tu ca cstc sursa accstor cai pc carc accstca |c
cu|tiva, sursa invataturi|or |or, sursa cxcmp|c|or |or, daca nu acccasi intc|cqcrc sau
acc|asi Dumnczcu`
,Vrci sa spui ca toatc accstca au acccasi sursa`
,Bincintc|cs. Si obscrva ca toatc sunt invataturi|c unci nitati, a nicu|ui
Dumnczcu, numai ca nu sunt acord in ccca cc privcstc numc|c sau amanuntc|c. Si cc
cstc mai important, c|c crcd in Bunu| Dumnczcu, in bunatatca Lui Dumnczcu,
Compasiunca, lubirca Ncconditionata ca liind CALLA victii.`
,Astlc| ca toatc accstca provin din liii Lcqii Lui nu|. Accst lapt arc un scns atat
dc prolund incat acum pot intc|cqc atat dc mu|tc |ucruri pc carc nu |c putcam intc|cqc
inaintc.`
,Si accasta manastirc in mod spccia| cstc casa radacini|or a|tor crcdintc si
invataturi din mai mu|tc motivc.
C|iar daca binc ascunsa in lata dc cci putini carc au putut sa o vada (cci carc
nu laccau partc din ordin,, din ca s-au nascut |cqcndc|c. C|iar lata dc traditii|c
dcsccndcntc si rc|iqii|or. L|c vorbcsc dcsprc un paradis - o sp|cndoarc, o comunitatc
ccrcasca cc a cxistat intrc muntii cci mari. insa accasta prolctcstc ca ,tinutu|
invatatori|or` va li prolanat si distrus. Accst |ucru a inccput. Noi nu mai avcm asa dc
mu|t timp. Accasta nu cstc acum dccat o c|cstiunc dc c+nd, nu dac. Dar asta nu
contcaza. Cc cstc mai important, vasu| sau coninutul vasului`
Natura, sccrctu| si a|tc mctodc pot protca manastirca - pcntru un timp mai |unq
sau mai putin |unq. ln timp cc ncnumaratc manastiri budd|istc au lost distrusc,
manastirca noastra a ramas ncdcscopcrita pcntru un timp mai |unq. Pcntru atat dc mu|t
timp cat a lost ncccsar in marca sc|cma a |ucruri|or.
5 4es"enden n%init
Asa cum am prcsupus ca dca ai intc|cs, atunci cand am inccput sa invat istoria
ordinu|ui am lost uimit. Nu auziscm niciodata dc o ascmcnca rc|iqic, traditic spiritua|a
40
sau cu|tura, cu o astlc| dc dcsccndcnta, o dcsccndcnta pura ori cu o inl|ucnta cxtinsa.
Prcistoria si istoria mu|tor rc|iqii poatc li obscura si continc o marc ,nccunoscuta`
dcsprc trccutu| si adcvaratc|c ci oriqini. lnsa liii au inrcqistrari istoricc carc sc intind dc
|a crcarca victii in nivcrs, pana in prczcnt. lar in timp cc unc|c rc|iqii sau dczvo|tat din
una primitiva, o socictatc iqnoranta si cu o li|iatic into|cranta, sanqcroasa si barbara,
c|iar dc |a inccputu| inrcqistrari|or istorici lii|or pc Pamant, c|c spun ca accasta a lost
una a compasiunii si to|crantci, liintc traind intr-o ina|ta cvo|utic, intr-o civi|izatic
solisticata.
,ndc si cand a inccput totu|`
,Lxista un inccput`
,Vrcau sa spun, cand au inccput liii Lcqii Lui nu|.`
,Pc Pamant`
,. Da.`
,Dcsccndcnta actua|a pc Pamant inccpc in timpu| At|antidci. liii Lcqii Lui nu| a
lost un ,ordin spiritua|` a| cc|or din At|antida carc au trait o viata spiritua|a - cci p|ini dc
compasiunc, bunatatc, inolcnsivitatc si carc au vrut sa sc mcntina nitatca cu
Dumnczcu.`
,Dcci, in accst caz manastirca din Tibct sc incadrcaza in accasta imaqinc`
,Atunci cand At|antida a lost pc punctu| dc distruqcrc lina|a din cauza mari|or
tu|burari, ramuri a| lii|or carc ,au citit scmnc|c`, au mcrs in dilcritc |ocuri dc pc Pamant.
Grupu| principa| a mcrs cu liii marc|ui macstru Tot| in Lqipt pcntru a continua ,marca
|ucrarc` [ota autorului! ,marea lucrare@ se re#er la ceva ce va #i e*plicat mai
t+r0iu,. Dupa mu|ti ani in Lqipt, accasta ramura principa|a a lii|or a mcrs in Tibct.
Accsti liii at|anti ai Lcqii Lui nu|, inc|usiv marc|c macstru, au lost strabunii londatori ai
manastirii noastrc in Tibct.`
,Astlc|, daca marca maoritatc a |ibcrnat aici in accasta manastirc pcntru mu|ti
ani, cum au inl|ucntat ci inccputu| a|tor rc|iqii`
,Totu| prin intcrmcdiu| ,cunoastcrii comunc` a istorici umanitatii, liii Lcqii Lui
nu| au continuat sa mcntina ccntru| |or in Tibct. lnsa unii dintrc invatatori au lacut un
marc sacriliciu parasind pc lratii si surori|c |or din manastirc pcntru a auta oamcnii din
|umca dc alara. Li, cu smcrcnic si draqostc au ca|atorit in intrcaqa |umc pcntru a aducc
|umina in intuncricu| vcacuri|or. lnvataturi|c si inl|ucnta accstor liii au pus bazc|c mai
mu|tor cai, rc|iqii si |cqcndc.`
Toatc accstca au dat un scns mu|tora dintrc |ucruri|c dcsprc rc|iqii, li|ozolii, istoric
si invataturi spiritua|c, scns pc carc niciodata nu i| qasiscm mai inaintc.
Probabi| c|iar nu ai crcdc daca ti-as spunc ca toate rc|iqii|c, cu|turi|c, artc|c si
stiintc|c au lost crcatc avand |a baza accasta ,|umc din alara` undc si-au trait viata
,dcq|izati` invatatorii. Asa ca nu o voi lacc. lnsa tc poti qandi |a asta si vci traqc
proprii|c ta|c conc|uzii.
REDEFINID DUMNEZEU I IUBIRE
ln primu| rand, da-mi voic sa cxp|ic unii tcrmcni importanti - |ucruri|c pc carc |c-
am invatat in primc|c mc|c zi|c |a manastirc, c|c iti vor olcri un cadru dc rclcrinta. Dcci,
41
inaintc dc a ccrccta mai prolund invataturi|c, |aidc sa c|arilicam scnsuri|c pcrcc|i|or dc
cuvintc , conccptc carc vor li lo|ositc mu|t in accasta cartc - Dumnczcu si lubirc, si intr-
un mod dilcrit dccat cstc posibi| sa |c li auzit pana acum. Ambii tcrmcni si conccptc pot
inscmna ccva dilcrit pcntru dilcriti oamcni.
lBlRL
ln primc|c mc|c zi|c si |uni in manastirc, am participat |a cursuri tinutc dc batranii
ca|uqari. lntr-unu| dintrc cursuri|c mc|c dcsprc conceptul i terminologia uman,
carc a lost tinut dc catrc batranu| ca|uqar ,Raqa`, am inccput invataturi|c dcsprc
divcrsc|c tipuri dc cmotii carc aduc oamcnii imprcuna si carc sc numcsc ,iubirc`.
,lubirca poatc inscmna scx (,Spuncm ca nc-am iubit`,. lubirc poatc inscmna
atunci cand va p|acc loartc mu|t ccva (,lmi iubcsc noua masina`,. lubirca poatc inscmna
p|accrca sau ,lioru|` pc carc ti-| da cincva cu carc ai o rc|atic romantica (,O iubcsc pc
Nadia`,. Sau iubirca poatc inscmna compasiunc, bunatatc, qria, daruirc, participarc -
accsta cstc lc|u| dc iubirc carc aducc adcvarata lcricirc, pacc intcrioara. Lstc un lc| dc
iubirc dc carc avcm intr-adcvar cu totii ncvoic si ncccsitatca dc a o olcri - cstc dc
ascmcnca un lc| dc iubirc carc ar lacc |umca un |oc mu|t mai bun. Astlc|, daca dorim sa
nc conccntram pc dczvo|tarca unci astlc| dc iubiri, trcbuic sa o dc|imitam in mod c|ar si
sa-i dam un numc. O vom numi ,lubirc A|truista` pcntru ca asta cstc.`
DVNLZL
Raqa a continuat sa dclincasca divcrsc|c moduri in carc oamcnii din intrcaqa
|umc vad si intc|cq pc Dumnczcu.
,Dumnczcu cstc loartc abstract si dilici| dc intc|cs pcntru ca omu| sa-| poata
patrunda cu mintca sa. Pcntru a paralraza o invatatura vcc|c - ,Cand vorbcsc
Dumnczcu, nu pot vorbi dcsprc LL`. Asta inscamna ca Dumnczcu cstc intr-adevr
imposibi| dc cxp|icat ori dc intc|cs in mod intelectual. lnsa, cu accst conccpt in mintc,
ma voi stradui sa cxp|ic incxp|icabi|u|.
,VARLLL TlP DlN CLR` CONCLPTL DL DVNLZL
Oamcnii dc cc|c mai mu|tc ori au personali0at sau umani0at conccptu| dc
Dumnczcu. lic in mod consticnt, lic in mod inconsticnt, mu|ti oamcni crcd ca
Dumnczcu arc o aparcnta ascmanatoarc cu a omu|ui - un marc om cu barba, par
arqintiu si |unq carc traicstc ,undcva dinco|o` dc ccr, in Rai.`
,Asta m-a dcranat intotdcauna. Dc cc crcd oamcnii ca Dumnczcu cstc asa` am
spus cu.
,Lxista mai mu|tc motivc pcntru carc oamcnii qandcsc dcsprc Dumnczcu astlc|.
Partia|, asta sc datorcaza dilicu|tatii dc a intc|cqc un astlc| dc conccpt inlinit si abstract
prccum cstc Dumnczcu. lnsa din pacatc, catcodata accasta idcc umana dcsprc
Dumnczcu a lost incuraata in mod dc|ibcrat ca: l, Vi|oc dc a castiqa boqatic si putcrc
asupra masc|or, 2, Vi|oc dc a ustilica |ucruri|c crudc sau oribi|c pc carc |c-au lacut
oamcnii (sprc cxcmp|u razboiu|,, 3, Vi|oc dc raspandirc a discriminarii scxua|c, sau, 4,
Toatc cc|c dc mai sus.
Din pacatc, prin accst modc| uman dc conccptua|izarc a Lui Dumnczcu i sc
atribuic dc ascmcnca trasaturi umanc pcrsonilicatc Lui Dumnczcu - unc|c dintrc c|c
liind loartc umanc prccum trasaturi|c pcrsonilicarii ,ncqativc` cum ar li luria, qc|ozia si
42
caractcru| razbunator. Adcptii mu|tor rc|iqii dilcritc au propria |or vcrsiunc dc
pcrsona|izarc a unui Dumnczcu umanizat. nc|c vcrsiuni a|c Lui Dumnczcu au trasaturi
dc pcrsona|itatc simi|arc insa cxista si variantc dilcritc. |tcrior, rcqu|i|c pc carc crcd ca
,LL` |c-a dat oamcni|or pcntru a |c urma sunt uncori simi|arc si catcodata loartc
dilcritc.`
,Cu toatc ca accasta cstc o prob|cma Dc cc nu pot oamcnii sa aiba liccarc
propria sa idcc dcsprc Dumnczcu daca accasta ii lacc lcriciti sau sc incadrcaza in cu|tura
|or` Am intrcbat cu.
,Pot. Accst |ucru cstc bincvcnit. Nu nc pasa noua cc numc dau ci Lui Dumnczcu
sau carc cstc idcca dc Dumnczcu in carc crcd ci. Daca accasta ii auta sa dcvina mai
buni, oamcni buni, accasta cstc sinqura noastra prcocuparc. lnsa qandcstc-tc |a asta.
Oamcnii vor mcrqc c|iar si |a razboi pcntru ca vcrsiunca |or pcrsona|izata a Lui
Dumnczcu cstc dilcrita lata dc a cc|or|a|ti, si dcsiqur, liccarc dintrc parti|c al|atc in
conl|ict va crcdc intotdcauna ca ,Dumnczcu` cstc dc partca |or. lntc|cqcrca univcrsa|itatii
si unicitatca Lui Dumnczcu c|imina accst |ucru si mu|tc a|tc actiuni traqicc. Tu, carc vci
li invatatoru| in dilcritc parti a|c |umii, tc vci conlrunta cu accst |ucru in mod constant si
va trcbui sa intc|cqi dilcritc|c conccptc dc pcrsona|izarc a|c Lui Dumnczcu, pcntru ca sa
|c dczva|ui ca Dumnczcu cstc mai mu|t dccat ccca cc crcd ci.
Vu|tc |ucruri dcsprc variantc|c dc pcrsona|izarc a|c Lui Dumnczcu pur si simp|u
nu au scns. Asta inc|udc ambc|c variantc a|c Lui Dumnczcu carc lacc, si Dumnczcu
carc nu lacc (pcrmitc , nu pcrmitc,. Sprc cxcmp|u, anima|c|c si copii inoccnti sulcra pc
accasta p|ancta. Dc cc Daca csti dc acord cu vcrsiunca umanizata a Lui Dumnczcu, dc
cc L| nu punc capat accstui |ucru Vu|ti oamcni carc au o opinii |imitatc dcsprc
Dumnczcu, pot intc|cqc accst |ucru atunci cand tu |i-| vci cxp|ica, atata timp cat ci vor
avca putin mintca dcsc|isa iar Spiritu| Lui Dumnczcu cstc prczcnt in tinc atunci tu |c
vci cxp|ica asta |or.
Acum |ai sa |uam in considcrarc o a|ta moda|itatc dc umanizarc a Lui
Dumnczcu.
DVNLZL CLL BN
liii Lcqii Lui nu| invata ca Dumnczcu cstc TOTL si inc|udc TOTL. L| cstc
nu|, carc inc|udc mu|tc. L| cstc in noi, in alara noastra, iar noi suntcm parti individua|c
a|c acc|uiasi intrcq. ln timp cc mu|tc rc|iqii au ascmanari in conccptu| idcntitatii Lui
Dumnczcu in scricri|c |or, mu|tc dintrc c|c inca lo|oscsc idcca ca Dumnczcu| lor cstc
dilcrit dc a-| cc|or|a|ti, ca un motiv pcntru razboi sau crima. na dintrc prob|cmc cstc
ca, in timp cc mu|tc rc|iqii invata ca Dumnczcu cstc nu|, cstc totu|, cstc pcstc tot, ctc.,
c|c inca raspandcsc conccptu| dc Dumnczcu ascmcnca omu|ui insa cstc in Ccr si astlc|
adcptii accstor rc|iqii par sa crcada ca Dumnczcu cstc astlc|. Dc ascmcnca, catcodata ci
prcdau invatatura carc spunc ca numai rc|iqia |or cstc cca a nicu|ui Dumnczcu, in |oc
sa spuna ca Dumnczcu LSTL nu|, nitatca a Tot.`
,Dar unc|c rc|iqii nu prcdau accasta invatatura`
,C|iar daca rc|iqia nu raspandcstc conccptu| nui Dumnczcu umanizat, oamcnii
inca mai crcd in accst mod. Voi cxp|ica imcdiat dc cc, dar mai inaintc |ai sa nc uitam |a
consccintc|c qandirii nui Dumnczcu umanizat, indilcrcnt dc cc anumc lac ci. Din
pacatc, idcca dc Dumnczcu umanizat ducc in mod natura| |a Dumnczcu ca
43
individualitate dc mai mu|tc lc|uri. Apoi, o pcrsoana sau o rc|iqic pcrsonilicata a Lui
Dumnczcu poatc da tot lc|u| dc trasaturi pcrsonilicatc, carc lic individua|izcaza lic da o
rc|iqic pc carc o vrca Dumnczcu in scopu| dc a ustilica comportamcntu| uman. lnsa
intrcaqa idcc carc mcrqc impotriva conccptu|ui dc ,Dumnczcu cstc pcstc tot si totu|`,
pcntru ca Dumnczcu cstc qandit ca individ, atunci dc ascmcnca vom avca imprcsia ca
L| cstc separat de noi i de Univers. Dar, daca Dumnczcu cstc nu| carc cstc in
toate si este pretutindeni in acc|asi timp, ctc., El nu poate #i separat de noi sau
de Univers. Astlc| ca, L| nu poatc li o individua|itatc in scnsu| oricarci intcrprctari
obisnuitc a cuvantu|ui (a|ta dccat in cazu| in carc considcri ca totu| cstc nivcrsu|, toatc
c|cmcntc|c sunt nivcrsu| insusi, ca n nivcrs si anumitc scnsuri ca o individua|itatc,.`
,Dcci, Dumnczcu cstc dc ascmcnca o individua|itatc`
,ln anumitc scnsuri. Hai sa contcmp|am |a asta pcntru un momcnt. Noi stim ca
nivcrsu| cstc nu| imcns, probabi| inlinit, ,ccva` carc cstc pcstc tot si totu| - toata
cxistcnta asa cum o stim, ctc. C|iar si trupuri|c noastrc cuprind in c|c ,pral dc stc|c`
- ,matcria|u| nivcrsu|ui`. Nu accasta cstc ratiunca, ca trcbuic de asemenea sa lic nu|
Dumnczcu insusi nivcrsu| lar daca accst |ucru cstc asa, si cxista un lc| dc proicctic,
constiinta si cncrqic carc strabatc intrcq nivcrsu| - toata crcatia - nu ar putca li
,Spiritu| si Constiinta Lui Dumnczcu` Astlc|, constiinta Lui Dumnczcu LSTL constiinta
nivcrsu|ui. Apoi ,Constiinta nivcrsa|a` cstc o constiinta, una si acccasi cu cca a Lui
Dumnczcu. Si astlc|, ,Du|u|` Lui Dumnczcu, lorta dc viata carc cstc toata crcatia, LSTL
Du|u| nivcrsu|ui - ,Du|u| nivcrsa|`. Odinioara toti oamcnii crau consticnti dc
nitatca |or cu Du|u| nivcrsa| si accsta cstc motivu| pcntru carc tc al|i aici - pcntru a-
ti rccastiqa Constiinta nivcrsa|a si nitatca cu Dumnczcu. Apoi, tu vci li dc ascmcnca
|ampa pcntru a-i auta pc cci|a|ti sa-si rccastiqc ca|ca pc carc au picrdut-o.`
Dcci, pcntru c|arilicarc, in marca partc a accstci carti, ,Dumnczcu` va li dcnumit
,Du|u| nivcrsa|` (si uncori ,nu| cnq. T|c Onc`,. Accasta auta |a c|arilicarc atunci
cand vorbim dcsprc Dumnczcu, nu ca sa nc rclcrim |a ,Varc|c Om din Ccr` ca si
conccpt dc Dumnczcu. lnsa c|iar daca lo|osind cuvintc|c ,Du|u| nivcrsa|` c|c vor
auta |a prcvcnirca conluzici cu conccptu| dc Dumnczcu umanizat, tcrmcnu| Dumnczcu
va li inca lo|osit uncori in cuprinsu| intrcqii carti. Cand cstc astlc|, tinc mintc doar ccca
cc inscamna accasta pcntru noi. Sa nc intoarccm |a cursu| mcu cu Raqa.
,Pcntru a rczuma, liii Lcqii Lui nu| invata dcsprc Du|u| nivcrsa| mai dcqraba
dccat sa invctc dcsprc o cntitatc ,individua|a` asa cum stim noi - ca cstc o
,mu|tip|icitatc` carc cstc ,na`. La cuprindc si cstc totul in intrcq nivcrsu|, imprcuna
ca nu|. Lstc ,p|cnitudinca cxistcntci`, cncrqia, cscnta si lorta victii carc cstc pcstc tot si
totu| in nivcrs, inc|usiv in noi, inc|usiv in natura - si inc|usiv in nivcrsu| insusi. lar
accasta arc o constiinta.
Dc ascmcnca, inc|usc ca partc a nui Du| nivcrsa| (si nitatca carc cstc Du|u|
nivcrsa|,, cxista o ,icrar|ic` dc liintc spiritua|c carc cxista pc mai mu|tc nivc|c dilcritc.
Tc poti qandi |a c|c ca liind inqcri, inqcrii qardicni, macstrii ina|tati, adcpti sau slinti carc
au ,trccut`, ctc. liind c|ibcratc dc |imitari|c victii lizicc, c|c cxista in lorma spiritua|a si
actioncaza in acord cu constiinta ca Du| nivcrsa| (,Constiinta nivcrsa|a`,. L|c sunt
partc consticnta Lui nu| si un a|t aspcct a| Du|u|ui nivcrsa|. liintc|c icrar|icc
44
actioncaza in armonic cu Voia Du|u|ui nivcrsa|, ca si cum accstca ar li ,bratc` sau
cxtcnsii a|c accstuia. Totusi, accstca sunt oarccum |cqatc dc noi, si astlc| aproapc dc
noi, si dc ascmcnca, c|c sunt ,|cqaturi catrc` intrcqu| Du| nivcrsa|, c|c pot auta |a
ca|auzirca noastra si pot sa aiba anumitc inl|ucntc in victi|c noastrc.`
,L|c sunt ccca cc noi oamcnii numim ,inqcrii qardicni``
,Da. lnsa accstca sunt numai unc|c dintrc mu|tc|c liintc carc lormcaza |cqatura cu
icrar|ia. Si Du|u| nivcrsa| cstc dc ascmcnca inc|us in accasta marc |cqatura a nitatii.
Atunci cand vci studia in bib|iotcca vcc|i|c tcxtc bib|icc, in unc|c dintrc c|c vci
putca qasi numc|c dc inccput a| Lui Dumnczcu sau poatc ca ar trcbui sa spun ca
Dumnczcu cra mcntionat in unc|c dintrc c|c ca ,L|o|im`. Cuvantu| L|o|im cstc |a
plural si arc ambc|c qcnuri mascu|in si lcminin. Astlc|, accst conccpt inc|udc o icrar|ic
a liintc|or spiritua|c carc dc ascmcnca inc|udc pc Dumnczcu si |asa sa sc intc|caqa ca
Dumnczcu nu cstc o pcrsoana lizica, nici un ,L|`. Dc ascmcnca, accst |ucru |asa |oc
pcntru a inc|udc aici toata crcatia, toatc liintc|c, inc|usiv oamcnii, ca liind partc a Lui
Dumnczcu. Accst L|o|im, conccpt a| Lui Dumnczcu cstc simi|ara cu ccca cc liii Lcqii
Lui nu| din At|antida prcdau dcsprc Du|u| nivcrsa| si cstc posibi| sa va lic dc autor
in munca voastra intr-o zi.`
SRSA Sl SCOPL lNVATATRlLOR
lnvataturi|c din accasta cartc nu au lost crcatc cu scopu| dc a li ,consacratc` ori
,inc|inatc` cuiva, nici pcntru a inl|ucnta pc cititor sa sc inc|inc vrcunci rc|iqii, carti sau
|idcr rc|iqios. Accstc vcc|i invataturi sunt astlc| ,non-conlcsiona|c`, si,sau ,omni-
conlcsiona|c`. L|c nu sunt dc |a, sau pcntru vrco rc|iqic - si nu sunt invataturi
,rc|iqioasc`. Cu toatc accstca c|c invata dcsprc Du|u| nivcrsa|, rc|atia noastra cu L| si
|ocu| nostru in nivcrs.
Spcranta noastra cstc ca pub|icarca accstci carti va putca auta oamcnii in mai
mu|tc lc|uri: sa-si rccastiqc |cqatura cu Du|u| nivcrsa|, sa-si rccapctc |ocu| |or in
,ordinca |ucruri|or` in nivcrs, pcntru a-i c|ibcra din sulcrintc|c crcatc (dc ci insisi si dc
cci|a|ti,, si pcntru a dcvcni lubitori A|truisti, compasiona|i, buni si b|anzi.
lnvataturi|c at|anti|or lii ai Lcqii Lui nu| au lost c|aboratc dc liintc carc crau
,na cu Dumnczcu si nivcrsu|`, ca sa ziccm asa. li poti numi inqcri incarnati, oamcni
|uminati, prosti, macstrii, liii, adcvaratii invatatori, slinti, oricum, - asta nu contcaza.
lndilcrcnt cum ai a|cs sa ii numcsti, ci au avut o ,Constiinta nivcrsa|a` si o
consticntizarc a ccca cc inc|udca taramuri|c ,spiritua|u|c` (in carc patrund si sunt
lundamcntu| tuturor |ucruri|or lizicc in nivcrs,. Accasta constiinta ,ina|ta` sau
,spiritua|izata` |c-a dat o intc|cqcrc mai marc a tot ccca cc cstc viata, inc|usiv pc noi, pc
Dumnczcu si Lcqi|c nivcrsa|c prccum si Adcvaruri|c (nc vom rclcri dc ascmcnca |a
accstc Lcqi si Adcvaruri ca ,Principii nivcrsa|c`,. Asadar, invataturi|c sunt ,rcl|cctii`
a|c accstor mari intc|cqcri, a|c accstor ,Vari imaqini` si Principii nivcrsa|c prczcntc in
c|c. L|c sunt un lc| dc ,laptc dc viata` in nivcrs cu carc cci mai mu|ti dintrc oamcni au
picrdut contactu| si trairca in armonic cu c|c. Dc ascmcnca, accstc Principii nivcrsa|c
sunt aspecte a|c Du|u|ui nivcrsa|. Toatc accstca sunt |ucruri|c carc odinioara crau
cunoscutc si dc carc cram consticnti dc ascmcnca si noi, c|c au lost candva liintc cu o
45
ina|ta constiinta. lnsa toatc accstca au lost intr-un timp in carc natura noastra spiritua|a
cra dominanta si cram intr-o starc dc nitatc cu Du|u| nivcrsa| (accst |ucru va li
cxp|icat mai in dcta|iu intr-un capito| u|tcrior,. Dar acum natura spiritua|a in cci mai
mu|ti dintrc oamcni cstc atat suprimata, consticntizarca |or dcsprc accstc |ucruri cstc
intr-un anumit qrad ,b|ocata`. Cci mai mu|ti oamcni si-au picrdut qradu| dc
consticntizarc at+t de mult, incat nu sunt nici mcar contieni dc laptu| ca sunt
partc a accstui nic nivcrs. lnsa toi oamcnii au inca o anumita consticntizarc a
mostcnirii |or picrdutc si carc cstc adanc ,inqropata` in ci - accasta cstc doar
,adormita` sau a|tlc| spus, cstc ,suprimata`. Accasta cstc una dintrc zonc|c in carc
stravcc|i|c invataturi sunt importantc - pcntru ca c|c nc pot auta sa |c aduccm
,inapoi`.
Cuvintc|c, invataturi|c si convinqcri|c cxprimatc in accasta cartc pot li un
cata|izator pcntru sc|imbarca pozitiva, stimu|ator si consticntizator a| inspiratici
spiritua|c. L|c pot li dc ascmcnca un autor pcntru consticntizarca Principii|or
nivcrsa|c, c|c sunt q|idu| lortc|or lundamcnta|c a| intrcqii crcatii, inc|usiv a| victii
umanc.
liind cxpusi Principii|or nivcrsa|c prin invataturi, accstca pot ,rczona` si trczi
scntimcntc ,picrdutc|c` inqropatc si amintiri|c suprimatc a|c naturii noastrc spiritua|c
suprimatc. Accstc scntimcntc si amintiri sunt adcsca primc|c pcrccputc ca o scurta si
vaqa ,cunoastcrc` sau ,consticntizarc` pcrsona|a (cc| putin accia dintrc voi carc sunt
mai rcccptivi |a ,consticntizarca` naturii |or spiritua|c si a rca|itatii victii,. Lstc prccum o
pcrsoana amnczica cc isi rccapata amintiri|c, un om carc audc si vcdc pc cci apropiati
(cu toatc ca accst |ucru nu cstc atat dc dramatic si cvidcnt,. Si nu cstc ncvoic sa intc|cqi
comp|ct invataturi|c in mod intelectual pcntru a-ti rccupcra ,amnczia spiritua|a` -
doar citcstc-|c si prindc-|c spiritu|, c|c pot avca clcct in continuarc.
lnvataturi|c pot dc ascmcnca actiona ca un cata|izator partia| pcntru ,Vocca ta
lntcrioara` (,vocca` tacuta a Du|u|ui nivcrsa| cstc inca in tinc,. C|iar daca cstc
b|ocata, Vocca ta lntcrioara va rcactiona atunci cand va li cxpusa unui cata|izator bun -
cum sunt accstc adcvaruri spiritua|c a|c nivcrsu|ui. Accstc invataturi o vor stimu|a si
vor obtinc un raspuns pozitiv dc |a ca. Cu toatc accstca, trczirca sau ,dcb|ocarca` Vocii
lntcrioarc nu poatc primi dc |a tine n general un raspuns pozitiv. Totu| dcpindc dc cc
lc| dc pcrsoana csti si ai dcvcnit tu insuti si daca dorcsti ca accasta s nu rm+n
blocat. Astlc| ca, rcactia u|tcrioara poatc li pozitiva, una dc ,bucuric inabusita si sctc
dispcrata` (carc va aducc ,trczirca`, ori, rcactia ar putca li ncqativa si una dc rcpu|sic,
luric si un prolund b|oca. lnsa un |ucru cstc siqur - toti oamcnii vor rcactiona.
Accasta cartc arc potenialul dc a inspira, dc a trczi, dc a |rani pc cc| carc au
citit-o, dc a |c |rani ,ina|ta` constiinta sau ,Constiinta nivcrsa|a` si astlc| propriul lor
simtamant intcrior a| spiritua|itatii. Pcntru unii oamcni ar parca ca accasta Constiinta
nivcrsa|a sc rclcra |a ,Constiinta Lui Dumnczcu`, ,Constiinta Lui Hristos` sau
,l|uminarc`, ctc..
A avca Constiinta nivcrsa|a poatc inscmna mu|tc |ucruri, a|tc|c dccat cxistcnta
constiintci in nu| si in alara constiintci, toatc |ucruri|c din nivcrs, inc|usiv Du|u|
nivcrsa|. Vu|ti dintrc cititori nu vor intc|cqc accstc conccptc abstractc in accst momcnt
46
(si nu vor putca intc|cqc accst |ucru cu adevrat pana cc nu-| vor rca|iza., Tcrmcnu| dc
Constiinta nivcrsa|a va li cxp|icat mai tarziu in accasta cartc insa, din lcricirc, cstc
loartc simp|u si usor dc intc|cs cc inscamna Constiinta nivcrsa|a pcntru noi si pcntru
|umc - in mod indircct. Putcti intc|cqc accst tcrmcn, i| rccunoastcti si aprcciati cat dc
important si dc va|oros cstc - prin obscrvarca e#ectelor sale. Accstca sunt sc|imbari
loartc rca|c, tanqibi|c si carc pot li vazutc in viata unci pcrsoanc a carci constiinta
supcrioara cstc trczita sau carc a atins pc dcp|in Constiinta nivcrsa|a. Accstca sunt
sc|imbari|c ,adcvaratci |umi`, carc sunt in rc|atic cu liccarc pcrsoana dcccnta si sunt
considcratc a li ,bunc`. Carc sunt accstc sc|imbari si cum sc poatc aunqc |a c|c
Avand o trczirc a constiintci asa cum tocmai am vorbit, re0ultatele devin lNTR-
ADLVAR mu|t mai ,spiritua|c`.
Lasa-ma sa trcc pc |a tinc, cstc ccca cc mi-a spus invatatoru| mcu pcrsona|,
ca|uqaru| Adcpt Zain (asa cum in cc|c din urma, cu alcctiunc |-am numit ,Tata` si nc-a
strans mai aproapc,, sa-ti zic cc mi-a spus intr-o zi dcsprc spiritua|itatc.
,Pc masura inccpi sa-ti cxtinzi constiinta dinco|o dc tinc insuti, vci inccpc s-i
dai seama (nu doar sa crczi sau ,sa ai crcdinta`, ca aici cxista mai mu|tc in viata si in
nivcrs dccat poti cuprindc cu oc|ii. Crcatia nu cstc doar intamp|arc. Lxista n Ccva
Varc dinco|o dc toatc accstca. lar accsta patrundc totu|, inc|usiv pc tinc, inc|usiv pc toti
cci|a|ti oamcni, anima|c, viata, c|iar si Pamantu| si nivcrsu|. ln timp cc constiinta ta
nivcrsa|a,Spiritua|a continua sa sc cxtinda, vci inccpc sa intc|cqi concxiunca carc sta
|a baza a mu|tc si tot mai mu|tc, pana cand in cc|c din urma i vei da seama ca cci|a|ti
sunt de #apt partc din tinc iar tu o partc din ci si TOTl sunt unu|. lrati si Surori - cu
totii liii ai nui Dumnczcu nivcrsa|. ln timp cc constiinta ta spiritua|a va crcstc vci
simti si manilcsta dc ascmcnca 6ubirea Altruist, virtuile spirituale a|c ,|umii
rca|c` carc sunt re#lecii a|c lubirii A|truistc - 5ri3a, Auntatea, 4ompasiunea,
1ruirea i 6no#ensivitatea. ACLSTLA sunt |ucruri|c carc SNT cu adcvarat
importantc, scmnc|c ADLVARATLl SPlRlTALlTATl.`
Dcstu| dc ciudat, accasta lunctioncaza in ambc|c dircctii. C|iar in cursu|
dczvo|tarii, constiinta spiritua|a aducc lubirca A|truista si dc ascmcnca, lubirca A|truista
aducc dczvo|tarca constiintci spiritua|c. Dc lapt, unu| dintrc |ucruri|c principale carc
de0volt constiinta spiritua|a cstc mani#estarea lubiri A|truistc pcntru cci|a|ti,
sentimentul dc lubirc A|truista si practicarea bunatatii, qriii, daruirii si caractcru|ui
inolcnsiv. Astlc|, cel mai important |ucru cstc ca invataturi|c au potcntia|u| dc a stimu|a
si a inspira pc cititori, dc a lacc ccca cc cstc ncvoic pcntru a mani#esta n vieile lor
accstc ca|itati cu adcvarat spiritua|c.
Daca o astlc| dc sc|imbarc spiritua|a arc |oc in intcrioru| tau, atunci toatc
pcrsoanc|c carc vin in contact cu tinc sau carc trcc prin viata ta, sc vor simti mai binc
numai pcntru laptu| ca tc-au cunoscut, atunci si c|c avand posibi|itatca dc a sc sc|imba
si dc a dcqaa lubirc A|truista catrc cci|a|ti - iar cci|a|ti catrc a|tii. Asa cum mai mu|tc
va|uri pot misca o piatra, lubirca voastra A|truista va poatc lacc o partc si un vc|icu|
pcntru Du|u| nivcrsa| carc sc misca prin tinc, prin noi si prin toata |umca.
47
CNOASTLRL SPlRlTALA VLRSS BNATATL
As li lacut o trcaba buna pcntru cunoastcrca spiritua|a daca as li citit totu| atunci
cand cram tanar. lnsa am constatat laptu| ca cca mai marc partc a lost mai mu|t un
impcdimcnt pcntru dczvo|tarca mca dccat un autor. ln timpu| primu|ui curs cu batranu|
ca|uqar Lnoc| am avut o sc|ipirc a intc|cpciuni mc|c intc|cctua|c. Asa cum qandcam in
sinca mca |a cat dc mu|t cunosc dca, intr-adcvar as li putut sari pcstc mu|tc dintrc
accstc cursuri, Lnoc| si-a inccput |cctia sa cam in lc|u| accsta:
,Vu|ti oamcni pun prca marc importanta pc propria |or cunoastcrc spiritua|a si
nu sc concentrea0 mai nt+i pc bazc|c simp|ci bunatati, cum ar li sprc cxcmp|u
virtuti|c lubirii A|truistc. Cunoastcrca cstc |ipsita dc scns lara accasta. lo|osind
imaqinatia si vizua|izarca, putcm lacc o ,i|ustratic mcnta|a` carc dcmonstrcaza in mod
c|ar accst |ucru.
Lxista o stravcc|c tc|nica cc va poatc auta |a pcrccptia, intc|cqcrca si
contcmp|arca va|orii si impactu|ui caractcru|ui unci pcrsoanc. Vom lo|osi accasta
tc|nica pcntru a compara va|oarca cunoastcrii in comparatic cu bunatatca. lata cum
lunctioncaza accasta: Ganditi-va |a ca|itati|c si trasaturi|c unci pcrsoanc, apoi imaqinati-
va cum ar li |umca daca ar li popu|ata si condusa dc mi|iardc dc dup|icatc idcnticc cu
acca pcrsoana. Tinc-ti mintc, daca intrcaqa |umc ar li popu|ata dc dup|icatc ,asa si
astlc|`, unc|c dintrc c|c vor li dc ascmcnca in putcrnicc pozitii po|iticc. Lxista o vcc|c
zica|a carc spunc ca, ,Putcrca corupc iar putcrca abso|uta corupc abso|ut`. Avand
putcrca, cxista tcndinta dc a cu|tiva intuncricu| in oamcni. C|iar si o mica scparatic si
cqoism, cstc ccva ascmanator cu canccru| |atcnt carc poatc crcstc nccontro|at atunci
cand cstc a|imcntat dc putcrc. nii oamcni sc comporta binc atunci cand sunt ,tinuti
sub contro|` prin |ipsuri matcria|c, prin |ipsa pozitici |a putcrc si prin constranqcri|c
|cqi|or mora|c a|c socictatii. Astlc| ca, atunci cand iti imaqinczi o |umc p|ina dc ,asa si
astlc|`, trcbuic sa ici in considcrarc cc ar putea deveni ci daca ar aunqc toti in dilcritc
pozitii a|c putcrii - po|itisti, udccatori, conducatori dc mari corporatii, prcscdinti, rcqi si
rcqinc Ai prins idcca lmprcsia dc ansamb|u si imaqinca pc carc o ai dcsprc o |umc
imaqinara popu|ata dc oricc |ucru carc da individua|itatc iti poatc olcri o pcrspcctiva dc
ncprctuit dcsprc accasta.
Dcci, pcntru cunoastcrca noastra si contcmp|arca binc|ui, |aidcti sa nc qandim
carc ar li dilcrcnta intrc doua |umi imaqinarc. ln accst caz, nu cunoastcm pcrsoanc|c
imp|icatc dar putcm uti|iza in continuarc acccasi tc|nica pcntru a nc auta sa intc|cqcm
comparatia. Sa prcsupuncm ca prima dintrc |umi cstc popu|ata dc o sinqura pcrsoana,
p|us o sinqura dub|ura carc arc cca mai marc cunoatere spiritua|a dc pc Pamant.
Tinc mintc laptu| ca in cscnta accasta prima pcrsoana cstc inca cqoista (asa cum cstc
maoritatca |umii,. Astlc| ca, c|c ar putca li draqutc si prictcnoasc atunci cand
|ucruri|c ,mcrq pc ca|ca lor` si atunci cand nu |i sc ccrc nimic. lnsa accstc ,c|onc` nu au
lubirc A|truista, pctrccandu-si timpu| si cncrqia |or pc dobandirca cunostintc|or
spiritua|c, mai dcqraba dccat sa sc conccntrczc pc dczvo|tarca si practicarca bunatatii si
caractcru|ui inolcnsiv mai prcsus dc toatc. Astlc|, |umca lor cstc p|ina dc oamcni carc
nu sunt in mod particu|ar ascmcnca |or, carc nu sunt in mod dclinitiv inolcnsivi, lcriciti,
ctc. si dc ascmcnca, popu|atia nu cstc dclinita prin sacriliciu| dc sinc pcntru a|ta
48
pcrsoana atunci cand cstc ncvoic. Cu toatc accstca, ci toti sunt ,comp|ct cqoisti`,
liccarc pcrsoana qandind dcsprc sinc insusi ca cstc loartc intc|capta si ca ca ,cunoastc
totu|`. Dcci, |umca nr. l traicstc comp|ct in incqa|itati si ncdrcptati dc toatc lc|uri|c, o
|umc in carc copiii mai mor dc loamc inuti|, o |umc in carc inca cxista tortura,
razboaic|c si toatc cc|c|a|tc rautati, prob|cmc si distruqcrc, o |umc carc mcrqc pc ca|ca
|umii in carc ,cainc|c cstc mancat dc a|t cainc`. Stiu ca nici unu| dintrc voi cci carc cititi
accstc randuri nu ati vrca sa traiti intr-o astlc| dc |umc si mu|ti a|ti oamcni nu ar vrca ca
ca sa cxistc (cu toatc ca nu cstc practic acccasi cu |umca cxtcrioara pc carc o avcm
acum,. Dcci, cat dc uti|a cstc marca cunoastcrc spiritua|a dobandita dc unu| sinqur
Pcntru cca dc-a doua |umc imaqinara, |aidcti sa nc qandim cc ar li daca |umca ar
li popu|ata in intrcqimc cu dub|uri a| unci sinqurc pcrsoanc cu ADLVARAT ,buna`.
Cincva cu putina cunoastcrc, insa cu o ,inima buna`. Cincva compasiona|, bun,
inolcnsiv si caruia ii pasa cu adcvarat dc cci|a|ti. Si carc dc ascmcnca arc o atitudinc
dc ,a trai si a |asa sa traiasca`, indilcrcnt dc cc a cc crcd si qandcsc si lac cci|a|ti (atata
timp cat ci nu lac rau oricui a|tcuiva,. Asta nu ccrc prca mu|t, asa cstc Acum, accasta
|umc nu ar li o |umc incredibil dc buna in comparatic cu |umca in carc traicsc oamcnii
in prczcnt Ar li, cvidcnt, o |umc a lrumusctii, un |oc a| lcricirii - o |umc lara loamc,
lara durcrc, lara razboaic, lara sc|avic cconomica sau lizica si lara inca|carca |ibcrtatii.
Dcci, c|iar in ccca cc privcstc aspcctc|c practicc a|c victii dc zi cu zi (si conditia
|umii in qcncra|,, nu cstc cvidcnt ca virtuti|c dc bunatatc si daruirc sunt mu|t mai bunc
(si cu adcvarat ,spiritua|c`, dccat orice a|ta cunoastcrc spiritua|a Si doar imaqinati-va
intrcaqa |umc popu|ata dc liintc lubitoarc A|truistc ,i|uminatc` - accsta ar putca li
paradisu|, Raiu| pc Pamant.
SPlRlTALlTATLA NLCLSlTA VAl VLT DLCAT
CNOASTLRL SPlRlTALA
Toti oamcnii au o anumita cunoatere dcsprc ,Dumnczcu` si dcsprc bunatatc.
Oricinc a lost crcscut cu crcdintc|c si cxcmp|c|c cc|ui cc |c-a dat, c|iar daca accstia au
lost abuzati si cducati ca satanisti sau atci, totusi ci au invatat dcsprc conccptu| dc
Dumnczcu si bunatatc. lnsa c|iar asa cum au crcscut, mu|ti oamcni au in continuarc dc
castiqat prin cunoastcrca accstor |ucruri. nii citcsc carti in |cqatura cu accst |ucru. A|tii
sc a|atura rc|iqii|or si invataturi|or lor spiritua|c si mora|c. Dar aici cstc prob|cma, cxista
mu|ti oamcni carc au o marc cunoatere spiritual, ci ncliind totusi c|iar atat dc
,spiritua|i`. Li nu qandcsc sau sc comporta ca liind o ,constiinta spiritua|a`.`
,Dc cc, Lnoc| Cum poatc cincva sa invctc toatc accstc |ucruri si sa nu sc
sc|imbc cu adcvarat`
,Hai sa lo|osim o ana|oqic in carc ,apa` rcprczinta Constiinta nivcrsa|a, lubirca
A|truista si adcvarata spiritua|itatc. La lc| ca in vcc|ca zica|a carc spunc ca poti ducc o
cami|a |a apa, dar nu o poti lacc sa si bca, |a lc| poti ducc o pcrsoana ,uscata spiritua|`
catrc ,apa` spiritua|a, sa-i dai sa bca din ca, apoi sa spui ,Apa`, dar sa nu poti bca din
ca. Vu|ti oamcni carc au ,cunoastcrc spiritua|a` dca au cunotin dcsprc accasta
,Apa` si stiu laptu| ca ca sc al|a c|iar in intcrioru| |or. Astlc| ca, atunci cand |c vorbcsti
dcsprc ca, ci vor spunc dc obicci ,Stiu` (asta daca ci o au cu adevrat in ci,. Cu
49
siquranta ca ci ,stiu`. Asta cstc prob|cma. Li doar ,stiu`. Li pot auzi cc |c spui dcsprc
apa si |c-o poti arata - insa n-o vor rccunoastc. Li ar putca li c|iar in masura sa
vorbcasca a|tor oamcni dcsprc apa. Li pot c|iar sa tina ,prcdici` dcsprc ca. Totu| pcntru
laptu| ca ci au cunostinta dcsprc ca. lnsa cc au lacut ci cu acc|c cunostintc dcsprc apa
Si-au dczvo|tat propriu| ,cqo spiritua|`. Li sc imprcsioncaza pc ci insisi si pc cci|a|ti cu
accasta cunoastcrc a |or. Sunt totusi uscati spiritua|. Doar pcntru ca au cunostintc
dcsprc apa nu cstc sulicicnt. Li trcbuic cumva sa ,bca` din ca pcntru a li una cu ca, si
simu|tan sa o dca si tuturor cc|or|a|ti. Doar sc|imbu| cunotinelor dcsprc apa cu toti
cci cc sc al|a in mi|ocu| Sa|arci si carc au ncvoic s-o bca nu poatc lacc nimic bun,
dccat daca cxista ap pentru a o mpri.`
Accasta cstc prob|cma cu toata cunoastcrca, inc|usiv cu invataturi|c accstci carti.
lntc|cctua|, putcm numai puncta pur si simp|u laptc|c cvidcntc dcsprc trairca in armonic
cu Lcqca , Principii|c nivcrsa|c. li|ozolia si invataturi|c probabi| ca iti pot spunc cat dc
buna si qriu|ic poatc li o pcrsoana sau cum sa dcvii o pcrsoana buna si atcnta. lnsa
numai ,a sti cum` nu tc poatc lacc o pcrsoana buna si atcnta. Privind prin buna
cunoastcrc spiritua|a, cxista un potcntia| pcntru o adcvarata sc|imbarc spiritua|a, insa
numai ,stiind`, cstc ascmanator cu a li o bib|iotcca umana. C|iar si cca mai importanta
inlormatic cstc una |ipsita dc scns, cxccptand cazu| cand accasta a p|ccat dc |a
cunoastcrca rca|izarii pozitivc - dc a li actionat din intcrioru| tau si in alara ta, pc ca|ca
in carc s-ar lacc o rca|a si bcnclica sc|imbarc in viata ta si in victi|c cc|or|a|ti.
lnvataturi|c lii|or nu cxista pcntru a li o doar o simp|a |ibraric a cunoastcrii. L|c
cxista pcntru a tc auta si a tc indruma pc tinc, pcntru a obtinc sc|imbarca in mod
activ, in liinta lubitoarc A|truista carc cstc na in Toti. ln linc, invatatorii lii|or Lcqii Lui
nu| nu va olcra simp|c cunostintc - autorii accstor invataturi au de asemenea apa dc
impartit cu tinc.
#U(5/60ERE/ / 050! 6 EG5UL )PR0U/L
#(E )U(0 EU?
lntr-o zi (in timpu| primc|or mc|c catcva saptamani |a manastirc,, m-am dus intr-o
mica incapcrc lo|osita dc obicci pcntru mcditatic, pcntru a inccpc un nou curs. lnsa aici
cra un scmn aqatat pc usa si pc carc scria:
,RVATORL CRS LSTL NL SPLClAL,
NVAl PLNTR CATlVA DlNTRL NLlLRlClTl -
ACLSTA LSTL U-A6 ,PLNTR CLl CARL CNOSC TOTL.
(lNTLLLCTALll SPlRlTALl CLl CARL A
,LGOL SPlRlTAL DLZAVANTAJAT`,.
TOTl CLlLALTl N A NLVOlL SA-L RVLZL.`
Am stat aco|o ncdumcrit pcntru o c|ipa qandindu-ma |a asta. ln cc|c din urma,
am auns |a conc|uzia ca accsta trcbuic sa lic un curs spccia| pcntru unii dintrc ca|uqarii
novici. Astlc| ca m-am intors inapoi pcntru a ma indrcpta catrc bib|iotcca. Dc-a |unqu|
drumu|ui, am a|crqat |a Zain. Litcra|mcntc spus. Am a|crqat |a c|. Nu m-am uitat pc
undc mcrq, a|crqam, c| construisc ccva ascmanator un zid din caramida si mcrqand pc
50
a|ta partc a acc|uiasi drum - si cram aproapc sa nc |ovim cap in cap. Dupa cc mi-am
ccrut scuzc, c| m-a intrcbat undc mcrq.
,Nu csti proqramat pcntru a mcrqc |a vrcun curs c|iar acum` A spus c|.
Am inccput sa-i cxp|ic, ,Da.`
,Li binc acesta cstc drumu|.` L| aratand sprc incapcrca carc sc al|a in dircctia
opusa si din carc vcncam cu.
,Nu. Vrcau sa spun ca da. Vrcau sa spun ca am lost, dar cstc un curs dc
vindccarc pcntru novicii dczavantaati spiritua| sau cam asa ccva.`
,Dczavantaati spiritua|`
,Li binc, ccva dc qcnu| accsta.`
,Sunt numai aproximativ l0 mctri dc aici pana aco|o, dc cc nu VLRGl sa citcsti
din nou, poatc imi vci putca cxp|ica mai binc Nu intc|cq.`
Asa ca am sarit inapoi si am citit indicatoru| din nou, mcmorandu-| si rccitandu-|
|ui Zain cuvant cu cuvant.
,Nu crczi ca cstc va|abi| si pcntru tinc` a spus c|.
,Cu siquranta ca nu. Nu crcd ca stiu totu|,` am protcstat cu.
,Atunci dc cc nu tc duci aco|o ca sa invcti ccca cc nu stii`
,Pcntru ca nu cstc dcsprc cunoastcrc, accsta spunc ca cstc pcntru cci carc crcd
dcsprc ci ca ,stiu totu|`.`
,Tu stii totu| dcsprc propriu| cqo spiritua| si dcsprc aroqanta`
,Nu, cu siquranta ca nu.`
,Atunci daca nu csti consticnt dc cqoismu| tau si crczi ca indicatoru| spunc ca nu
ar TRLBl sa participi |a accst curs, tot cc pot sa spun cstc ca intr-o anumita masura
csti unu| dintrc cci carc ,|c cunosc pc toatc`. Lstc adcvarat`
Vai sa lic. A trcbuit sa ma qandcsc |a asta pcntru un momcnt. Asta cra mai
comp|icat dccat un paradox Zcn.
,Crcd ca intc|cqi ca ai ccva dc al|at dc aco|o.`
,Vu|tumcsc pcntru ca m-ati lacut sa rccunosc asta.`
,Lsti bincvcnit.`
Asa ca am participat |a cursu| carc, asa cum s-a dovcdit, a lost probabi| mai
VLT pcntru minc dccat pcntru oricinc a|tcincva dc aco|o.
Si asta sc poatc dc ascmcnca ap|ica si pcntru tinc.
,Tu ai mu|tc cunostintc spiritua|c nu-i asa` mi-a zis Raqa.
,Da. Am studiat dc cand avcam l3 ani,` am spus cu.
,Atunci dc cc csti aici`
,Pai. cu.`
,Ai obtinut i|uminarca`
,Nu. Nu crcd.`
,O|, tu ai sti asta daca ai lacut-o dca. Ai cunoastc asta mu|t mai usor dccat daca
ai sti ca ai lost |ovit dc un lu|qcr. Si dc accca dc al|i aici. Dc asta vii |a accstc cursuri, dc
asta ti-ai a|cs un invatator, pcntru asta csti prcqatit sa citcsti toatc carti|c din bib|iotcca.
Pcntru ca csti inca in cautarca i|uminarii. Daca ai li qasit-o, cu siquranta nu ai li lost in
accst p|an, ori ai li lost unu| dintrc Adcpti si ai li prcdat mai dcqraba cc|or|a|ti dccat sa
citcsti carti - c|iar si tcxtc anticc. Pcntru ca tu ai li atunci cu adcvarat un ,cunoscator a
51
toatc`, din punct dc vcdcrc spiritua| vorbind. Ai avca Constiinta nivcrsa|a. Nu ai li in
|upta cu tinc insuti, ori a|tlc| spus, ccntrat in propria cxistcnta sau in oricc a|tccva
propriu. Ai li doar lubirc A|truista.`
Am inq|itit in scc si am spus ,Am intc|cs.`
5 57)ER,/+E PE(0RU #005R (560R
Lxista in principiu doua tipuri dc cititori ai accstci carti (si cativa carc sunt o
combinatic a cc|or doua tipuri,. Primu| tip dc pcrsoana o citcstc doar pcntru ca accasta
cstc ccva ncobisnuit, insa probabi| ca cstc oarccum intcrcsat dc |cctura. Accst tip
inc|udc pc toti cci lascinati dc civi|izatii|c picrdutc, istoric picrduta si tc|no|oqic
mistcrioasa. lnsa cc|a|a|t tip dc cititor cstc unu| carc sc al|a mai mu|t ,in` cunoastcrca
spiritua|a, studii, practici, abi|itati, ctc. Lstc ccca cc unii ar numi, un ,cautator` spiritua|.
Cc a ramas din accst capito| cstc intr-adcvar adrcsat |or si poatc ca dorcsti sa trcci |a
urmatoru| capito|.
#(E,/ )8 G9(4E/)#8 L/ /)0/3
U( ME)/: PE(0RU #8U0805RUL )PR0U/L
)/U #8U0805RUL #U(5/60ER )PR0U/LE
Aici sc al|a toti accia dintrc voi carc cititi accasta cartc c|iar acum, cci carc ati
adunat cunoastcrc spiritua|a si mctalizica dc mu|ti ani si carc v-ati imp|icat pc dilcritc
,cai` spiritua|c, oricntari sau tc|nici. nii dintrc voi cci carc vcti citi accasta cartc vcti
spunc, ,Da, dca stiu asta,` sau ,Lstc prca mu|t,` ori ,Am auzit dcsprc accstc |ucruri
mai inaintc - dca |c cunosc, asa ca accasta cartc cstc prca s|aba pcntru a o citi`.
Nu vrcau sa tc iqncsc sau sa-ti minima|izcz cunoastcrca sau intc|cpciunca. lnsa
daca tc-ai qandit |a astlc| dc |ucruri, puncti urmatoarc urmatoarca intrcbarc inaintc dc a
citi mai mu|t din accasta cartc cu accst tip dc atitudinc ori inaintc dc a ,cata|oqa accstc
invataturi dcpartc` dc rcstu| cunoastcrii ta|c.
Eti de3a un %iluminat& sau o %4ontiin Universal&: 9unt aici
variate de#iniii, aa c de ce am spune asta ; 1ac ai obinut ceea ce noi
numim iluminare, ai preluat de3a controlul vieii de la propriul tu ego
separat i te-ai predat propriului tu sine nalt i 9piritului Universal. Ai
#cut asta: Ai nlocuit egoismul de 0i cu 0i cu 6ubirea Altruist: 6ar dac nu,
ai %aruncat totul& i i-ai rearan3at prioritile din viaa ta n scopul de a
obine aceste sc.imbri c+t mai repede posibil:
Daca raspunsu| |a intrcbarca dc mai sus cstc nu, atunci urmatoarca intrcbarc cstc,
dc cc Daca cunosti c|ci|c - dc cc nu |c lo|oscsti Daca nu cunosti c|ci|c, poatc ca
undcva in accstc paqini c|c vor zornai pcntru tinc.
Asa cum am spus, nu vrcau sa lic o insu|ta sau sa tc iqncsc, vrcau doar sa aut
pc anumiti cititori carc ar putca bcnclicia dc ccca cc vrcau cu sa spun. Dcci, tc roq sa tii
mintc ca atunci cand voi spunc: Cu toatc ca cxista anumitc cxccptii, daca tu eti de3a
un ,i|uminat`, cstc loartc, loartc putin probabi| ca vci dori sa citcsti c|iar acum accasta
cartc. Probabi| ca nu vci avca ncvoic sau intcrcs pcntru |ccturarca accstci carti, asta
pcntru ca dca ai rca|izat tot ccca cc ai ncvoic. Oprcstc-tc din cautarc. Toti cci carc au
atins i|uminarca, Constiinta nivcrsa|a sau oricum ai vrca s-o numim, in qcncra| nu mai
52
citcsc carti dcsprc invataturi spiritua|c sau li|ozolic dcoarccc c|c nu sunt dc nici un lo|os
pcntru ci - ci nu mai au ncvoic dc nimic a|tccva. lar atunci cand nu avcti ncvoic dc
accstc |ucruri nicidccum nu |c vcti citi intr-o cartc sau in mai mu|tc, va vcti sc|imba
intcrcsu| si o vcti punc dcopartc. (Avcti in continuarc ncvoic dc carti dcsprc insta|atii
sanitarc, insa accst |ucru cstc dc dcpartc un subicct mu|t mai scrios si intcrcsant,.
Accsta nu cstc cazu| unui mcdic ori a|tcincva carc arc ncvoic sa sc pastrczc |a curcnt cu
cc|c mai rcccntc proqrcsc. Siqur, ai putca spunc ca cxista qradc dc i|uminarc si ai putca
citi anumitc |ucruri pcntru a-ti ina|ta qradu| pc carc i| ai. lnsa aici cxista o sinqura
,marc` i|uminarc, ca cstc ascmcnca unui comutator si accsta poatc sa lic ori pornit, ori
oprit. Astlc|, daca ai citit dcsprc accst |ucru si accst ,marc` comutator nu cstc inca in
pozitia pornit, pcntru binc|c tau, tc roq punc dcopartc tot ccca cc stii dca, cc| putin
pcntru o pcrioada dc timp. n |ucru si mai important, tc roq sa puncti dcopartc oricc
cqo pc carc |-ai putca avca si carc ,lacc partc din lc|u| tau dc a li`. Accst |ucru ar putca
prcvcni laptu| dc obtinc o partc ncscmnilicativa ,dintr-o mica picsa sau cam asa ccva`
din ccca cc continc accasta cartc, carc tc-ar putca auta sa dcvii un i|uminat. Citcstc-o
doar cu o mintc dcsc|isa si vczi undc tc va ducc accst |ucru.
C|iar daca csti un i|uminat si ai qasit o cartc carc ,suna intcrcsant` si carc cstc
cu siquranta posibi| sa lic asa, ar trcbui sa-si laci timp pcntru ca. Atunci cand ai auns
un i|uminat, vci li loartc, loartc ocupat autandu-i pc ceilali sa atinqa acccasi |ibcrtatc,
pacc si lubirc A|truista pc carc ai qasit-o tu sau sa urci pc un p|an vibrationa| mai ina|t.
Daca tu stai, atunci tu ,|ucrczi` pcntru Spiritu| nivcrsa|, daca sc poatc spunc asa. lti
a|iniczi vointa cu Vointa nivcrsa|a si astlc| vci dcvcni loartc ocupat lacand mica ta
partc ta din ,Curcntu| nivcrsa|`. Sprc cxcmp|u, in accst momcnt a| victii mc|c, cu nu
citcsc orice carti spiritua|c sau dc li|ozolic. Nu mai am dcmu|t inc|inatia, ca sa nu mai
vorbim dc timp. Am trebuit sa scriu accasta cartc, cu toatc ca asta a lost ca un
,scrviciu` dub|u pcntru minc (in scrviciu| Spiritu|ui nivcrsa|, si din dorinta dc a tc auta
pc tinc. V-am lortat sa scriu in timp cc cram loartc bo|nav, asa ca spcr sa poti obtinc
ccva dc aici carc sa tc autc.
Dcsiqur, asa cum am spus mai dcvrcmc, a lost un timp cand avcam o dorin
disperat si ncvoic dc inlormatic spiritua|a si li|ozolica si am citit tot cc am putut tinc
in maini|c mc|c. Poatc ca csti si tu in accst stadiu dc viata si cvo|utic. Am lost dispcrat
inccrcand sa qascsc catcva raspunsuri - cautand catcva adcvaruri. Am qasit catcva
lranturi dc adcvar insa asta nu a lost dc auns, asa ca am continuat sa citcsc in spcranta
ca voi qasi un adevr consistent de la o singur surs. lar dupa toatc carti|c, in |oc
sa ma uit intr-o cartc, am qasit in sc|imb asta in adcvaratu| mcu invatator pcrsona|. Cc
ironic, nu-i asa Atunci cand citcam cu |acomic pcntru a qasi ccva, aco|o nu cra nimic
ascmanator cu accasta cartc. Nu vrcau sa spun ca ar trcbui sa laci acc|asi |ucru, pcntru
ca tu poti avca o ca|c loartc dilcrita (oamcnii pot avca dilcritc cai indrcptatitc,. lnsa daca
as li avut aceast cartc pc carc o citcsti tu acum, as li avut cc| putin |a slarsitu| ,cartii`
partc dc cautarca mca. Pcntru ca ca ar li raspuns |a intrcbari|c mc|c si toatc picsc|c
adcvaru|ui ar li cazut in acc|asi |oc ca un intrcq. Dar inca o data, poatc ca accstc
invataturi nu sunt ,ccasca dumncavoastra dc ccai` spiritua|, ca sa spun asa, iar accasta
cartc nu va lacc acc|asi |ucru pcntru tinc pc carc |-ar li lacut pcntru minc. Poatc accsta
53
cstc doar unu| dintrc pasii tai dc-a |unqu| drumu|ui dc piatra si arc unc|c |ucruri pc carc
|c vci considcra doar ,bucati` dc adcvar. Sau poatc ca nu csti inca prcqatit pcntru asta.
Sau poatc ca cstc potrivit pcntru ca|ca ta dar iti cstc doar lrica dc sc|imbari|c radica|c
cc s-ar producc in viata ta, asta daca ti-ai pcrmis sa rca|izczi si sa acccpti adcvaru| -
adcvaru| tau. Cu siquranta ca nu pcntru minc o spun. lnsa n orice ca0, da" eti
pregtit s "iteti a"east "arte atun"i pro*a*il &n" mai "aui "eva3 Si daca
da, doar admitc accst |ucru. Cu mu|t timp in urma am dcscopcrit ca|ca qrca pc carc o
p|atcam pcntru a li cqoist, cqoccntric sau ,obraznic` in |cqatura cu ccca tu cunosti dca.
Smcrcnia nu a ucis niciodata pc nimcni, insa trulia da. Smcrcnia iti va da pacc si
,i|uminarc`pcntru mintc mai rcpcdc dccat oricc a|tccva. Va prcvcni ,cqou| spiritua|`.
Asa ca mcrqi mai dcpartc si tinc aproapc cu mintca si inima dcsc|isc.
Spiritua|itatca cstc simp|a. lubirca cstc simp|a. Adcvaru| cstc simp|u. l|uminarca cstc
simp|a. lntr-un lc|, toatc |ucruri|c dc baza sunt cu adcvarat cunoscutc in adancu| nostru,
insa maoritatca oamcni|or nu sunt consticnti dc asta si |c vor suprima. O cartc ca
accasta tc va auta sa-ti rcamintcsti asta si tc va inspira. Daca pana acum nu ai ,auns |a
ca`, poatc ca acum iti va li dc autor. Daca tc qandcsti ca cstc inuti|a, cc pot sa spun
Cat ar putca li dc inutil daca nu ,ai auns` |a ca pana acum Stiu ca trebuie sa aud
anumitc |ucruri iar si iar, pana cand in slarsit am ,auzit asta` si ,am obtinut` intr-adcvar
sc|imbarca.
nii dintrc voi poatc ca stiu dca tot cc au ncvoic pcntru a dcvcni liintc cu
adcvarat mari, carc sa lic o binccuvantarc pcntru toti, insa nu lac ccca cc ar trcbui sa
laca pcntru a rca|iza accst |ucru. Dc cc Carc cstc ,bunu| vostru motiv` Lu |c-am vazut
pc toatc. nii continua sa stca aqatati dc viata pc carc si-au construit-o. Dc |ocuri|c |or
dc munca, dc prictcni, asociati, au copiii. S-au oprit pc un tarm lami|iar. Lxista tot lc|u|
dc scuzc pcntru a cvita adcvarata sc|imbarc. nii oamcni c|iar lo|oscsc cautarca
cunoastcrii spiritua|c ori ,sc|imbu|` dc cunoastcrc sau c|iar cautarca caii spiritua|c ca
pc un mi|oc dc a evita adcvarata sc|imbarc. Nu contcaza scuza qasita. Nu contcaza
daca sc aqata dc o casa, o masina, un prictcn, un iubit, lami|ic, scrviciu, oras ori
a|tccva. Dc ascmcnca, nu contcaza cc lc| dc tcmcri ai. Noi toti vom muri intr-o zi iar o
ascmcnca viata dcvinc irc|cvanta. Dcci, nu contcaza carc cstc motivu| pcntru carc ,nu
mcrqc`, accsta cstc cel mai bun motiv din lume. LTlVA LlNlL cstc accasta -
'ricare ar #i motivul, c| cstc cc| carc tc lacc sa tc intorci dc |a ncccsitatca dc a obtinc
,i|uminarca` si nitatca cu Dumnczcu - i nu este un motiv su%i"ient de *un3
Taina cca mai marc in stravcc|iu| Tarot o rcprczinta ca|ca spiritua|a dc |a inccput
pana |a slarsit. lnccputu| si slarsitu| caii cstc rcprczcntat prin ,Ncbunu|`. Ncbunu| isi
pcrmitc oricc in viata pcntru a-si inccpc ca|atoria sa spiritua|a. L| isi lacc dcsaqa,
privcstc in sus, apoi mcrqc catrc la|ci|c pcrico|u|ui cu incrcdcrc tota|a in Dumnczcu.
Ncbunu| arc motivc|c sa|c ,ascunsc` pcntru a-si qasi propria ca|c. Accsta cstc tipu| dc
atitudinc pc carc trcbuic sa-| avcti. lar a cunoastc cum ar trcbui lacut |ucru| accsta nu
cstc un motiv indcauns dc bun. Cunoastcrca poatc li numai un indicator a| caii, tu eti
cel care trebuie s nceap e#ectiv cltoria.
Amintcstc-ti, ,O s|aba cunoastcrc carc acionea0, arc inlinit mai mu|ta va|oarc
dccat cunoastcrca inactiva`. - Ka||i| Gibran
54
Capitolul Patru
55
#nc o Carte +n Plu,
Buna intrcbarc. Accasta nu poatc li ,doar o cartc in p|us` pcntru tinc. Daca csti
cu adcvarat un cautator a| adcvaru|ui asa cum a lost cu, un cautator carc a putut qasi
doar lraqmcntc si bucati prin carti|c si cai|c pc carc |c-a qasit, am toata spcranta ca
accasta cartc |c va aducc pc toatc imprcuna acum si pcntru tinc. ln oricc caz, daca tu
crczi ca qria, bunatatca si caractcru| inolcnsiv sunt adcvarata spiritua|itatc, ca c|c sunt
totu| (si nu invataturi|c spiritua|c, li|ozolia, doqma, crcdintc|c sau a|ta rc|iqic dc carc
apartincti,, noi iti uram bun vcnit ca si unui prictcn sau iti uram bun vcnit acasa - pcntru
ca noi crcdcm acc|asi |ucru.
/s"ult Esena2 (u doar #uvintele!
lntr-o zi, Zain carc cra invatatoru| mcu pcrsona| dc vrco cativa ani, m-a intrcbat
daca pot vcni sa vorbcsc cu c|.
,Pcnic|, intr-o zi, loartc curand, va trcbui sa parascsti manastirca. lti cstc dcstinat
sa laci mu|tc |ucruri in viata ta, |ucruri importantc.`
,Cc |ucruri, Tata`
,lnvatatorii au dilcritc optiuni in ccca cc privcstc viata |or, cc ar putca lacc in
viata |or, dilcritc|c dircctii. Accstca au lost numitc ,razc` si sc bazcaza pc numaru| 7. Tu
tc poti comuta intrc accstc razc daca vrci. Numai o sinqura raza cstc tota| dcdicata
pcntru a dcvcni un adcvarat invatator. Probabi| vci putca qasi tu o moda|itatc pcntru a
lacc o puntc intrc accstc razc.`
L| a sub|iniat a|cqcri|c pc carc |c-as putca lacc dupa cc voi p|cca si a discutat
dcsprc liccarc ca|c sau ,raza` asa cum au lost numitc, si cc ar prcsupunc liccarc. L| a
vorbit dc ascmcnca dcsprc victi|c antcrioarc si ca as avca si a|tc anumitc ta|cntc dccat
acc|a dc a li un invatator ,spiritua|`, cum ar li cc| muzica|, acc|a dc a scric, dip|omatia,
conducator po|itic si stratcq. L| mi-a vorbit si dcsprc a|tc |ucruri, ca as li lost un marc
scriitor intr-una dintrc victi|c mc|c si ca voi li c|cmat sa scriu curand una dintrc cc|c mai
importantc |ucrari carc a lost scrisa vrcodata. Accasta cra accca dc a prczcnta
invataturi|c lii|or Lcqii Lui nu| |umii, in mod dcsc|is, pub|ic.
,Dc cc` Am intrcbat cu. ,Dc cc accst |ucru nu a lost lacut niciodata inaintc. Dc
cc acum`
,Datorita timpu|ui liu| mcu. Asa cstc scris. Asa cstc prcdcstinat. Trcbuic sa scrii o
cartc carc va dczva|ui cu cxactitatc mu|tc dintrc traditii|c scrisc si ora|c, inaintc dc
slarsitu| mi|cniu|ui.`
,Si dcsprc traditii|c ora|c`
,Da. Lstc timpu|.`
Din primc|c zi|c a|c victii omu|ui pc Pamant, unc|c dintrc invataturi|c lii|or Lcqii
Lui nu| au lost comunicatc numai ora|, dc |a invatator |a uccnic (dc |a ca|uqaru| Adcpt
catrc ca|uqaru| batran,. Au cxistat dilcritc motivc pcntru accasta traditic ora|a.
lnvataturi|c spccia|c au lost impartasitc uccnicu|ui numai atunci cand cra timpu|, cand
cra prcqatit sa |c intc|caqa, cand isi putca da scama dc adcvaru| |or iar accstca laccau
56
,partc din c|`. Dc ascmcnca, conccptc|c spiritua|c, cunoastcrca si antrcnamcntu| pot li
loartc ctcricc, comp|cxc si subti|c. Sprc dcoscbirc dc invataturi|c scrisc, cc|c ora|c au
pcrmis unui invatator ,i|uminat` sa cunoasca instantancu daca nu s-a transmis ori nu s-
a intc|cs corcct ccca cc s-a vorbit in timpu| instruirii. ln accst lc|, daca nu sc intc|cqca o
anumita invatatura importanta, Adcptu| putca s-o corcctczc sau sa astcptc pana cc
constiinta batranu|ui avca sa sc dczvo|tc mai mu|t. Toatc accstca dadcau asiqurarca
batrani|or ca au intc|cs cu cxactitatc toatc aspcctc|c antrcnamcntu|ui spiritua| vita| si ar
putca trccc |a viitoru| batran sau ca|uqar uccnic novicc.
Dar acum mi s-a spus ca din ncccsitatc, cxc|usivitatca anumitor traditii ora|c a
lost rupta.
La manastirc, am lost invatati sa intc|cqcm si sa comunicam cu oamcnii,
indilcrcnt dc cu|tura sau rc|iqic. lnsa prczcntarca pcntru prima data a invataturi|or ora|c
in lorma scrisa, crccaza mu|tc prob|cmc dc comunicarc si intc|cqcrc. Din lcricirc, am
primit un autor spccia| pcntru accasta sarcina. ln mu|tc dintrc intcractiuni|c , cursuri|c
mc|c atat cu batranii cat si cu invatatoru| mcu pcrsona| Zain, mi s-a dat o atcntic
spccia|a pcntru a-mi rctrczi cunoastcrca si compctcntc|c mc|c in privinta prob|cmc|or dc
comunicarc in scris. Prin urmarc, accasta cartc sc straduicstc pcntru o ncobisnuita
,c|aritatc`.
,Cuvintc|c sunt in cc| mai bun caz o loartc |imitata lorma dc comunicarc`,
spunca Zain. ,L|c sunt adcsca si usor dc intc|cs qrcsit. Asta pcntru ca, cuvintc|c sunt
doar simbo|uri, scnsu| |or cstc intcrprctat dc liccarc individ in partc din punctu| propriu
dc vcdcrc. Si punctu| individua| dc vcdcrc variaza loartc neobinuit.
Cand vinc vorba dc comunicarc, cuvintc|c scrisc sunt c|iar mai rc|c. Din momcnt
cc un scriitor nu sc poatc adrcsa liccarui cititor din punctu| sau dc vcdcrc, intcrprctarca
individua|a sau rcactia liccaruia lacc ca acuratctca comunicarii prin citit si scris sa lic
imposibil. C|iar vorbind unci anumitc pcrsoanc lata in lata, cscntia|u| comunicarii
doritc nu sc producc, cu toatc accstca, cstc mu|t mai probabi| sa sc rcuscasca astlc|.
Accasta sc datorcaza laptu|ui ca un invatator sau un orator scnsibi| ,sc poatc acorda` pc
punctu| dc vcdcrc individua| si astlc| sa comunicc in manicra carc olcra cca mai buna
sansa dc a sc rcccptiona comp|ct mcsau| cc sc dorcstc comunicat. Dar c|iar si asa,
comunicarca cstc inca loartc dilici|a. Ti s-a intamp|at vrcodata sa spui, ,Nu asta cstc cc
am vrut sa spun.``
Am intc|cs instantancu. Totu| a auns inapoi |a minc.
,lo|osind cuvantu| ,sinc` sau ,cqo` cstc un bun cxcmp|u pcntru o prob|cma
comuna dc comunicarc cc poatc li corcctata atunci cand sc vorbcstc pcrsona|, ,lata in
lata`. Accstc cuvintc pot inscmna mu|tc pcntru dilcriti oamcni. Lqo-u|, sprc cxcmp|u,
inscmna o trasatura dc pcrsona|itatc ncqativa pcntru unii - dar accsta inscamna si
cscnta dc a li, sau sul|ctu| pcntru unii - c| inscamna putcrca pcrsona|itati pcntru unii,
ctc. ,Sinc|c` poatc inscmna liinta lntcrioara pcntru unii si poatc inscmna cscnta
cqoismu|ui pcntru a|tii. Dcci, comunicarca pcrsona|a cstc dcstu| dc dilici|a, insa atunci
cand cuvintc|c sunt scrisc, nu cxista nici o sansa dc a corccta sau a c|arilica
ncintc|cqcri|c in cazu| in carc cuvintc|c sunt intc|csc qrcsit.`
Dcci, tc roq sa rctii accst aspcct daca nu csti dc acord cu ccca cc citcsti - accasta
poatc sa nu inscmnc c|iar ccca cc parc sa inscmnc.
57
(0REGUL /4E,8R
Zain m-a dus |a bib|iotcca iar aco|o |-am qasit pc Gabric|, un Adcpt cc cra
dcscmnat ca pastrator a| bib|iotccii si cu carc am discutat dcoscbitc|c prob|cmc|c carc
apar cu invataturi|c spiritua|c scrisc.
,ln p|us, lata dc dilicu|tati|c comunicarii in scris, cxista prob|cmc spccia|c cc
imp|ica comunicarca conccptc|or spiritua|c si adcvaruri|or nivcrsa|c. Lstc scris ca, din
cauza dua|itatii p|anu|ui in carc cxistam noi aici pc Pamant, prccum si a |imitari|or
capacitatii noastrc dc a intc|cqc cu adcvarat nitatca inlinita carc cstc nivcrsu|, putcm
aunqc mai aproapc dc u|timu| adcvar doar prin umatatca dc adcvar. Asta inscamna ca,
cc| mai marc adcvar pc carc i| pot cxp|ica pcntru tinc aici, cstc c|iar cc| pcrsona|, carc
cstc doar pc umatatc adcvar. Astlc|, daca vci inccrca sa qascsti cca|a|ta umatatc dc
adcvar, vci qasi un conl|ict intrc c|c si in sustincrca liccarcia dintrc umatati. Dc
cxcmp|u, sc poatc arqumcnta corcct sustincrca ca viitoru| nostru cstc prcdcstinat. Si
poatc li dc ascmcnca corccti arqumcntand ca putcm sc|imba viitoru|. L|c sunt conccptc
tota| opusc si sc parc ca lac pc cc|a|a|t conccpt opus imposibi| sa dc a li adcvarat.
Ascmcnca conccptc opusc adcvaratc sc numcsc paradoxuri. Paradoxuri|c contin sc
parc conl|ictc intrc umatati|c dc adcvar carc sunt adcvaratc in sinc, si in acc|asi timp,
un sinqur adcvar parc sa laca imposibi| ca cc|a|a|t sa lic tot un adcvar, cc| mai marc
adcvar cstc dc lapt cc| rcvc|at atunci cand ambc|c umatati dc adcvar sunt intc|csc ca un
intrcq, cu toatc ca nu cstc ncaparat ncccsar sa aiba un scns atunci cand cstc ana|izat in
mod |oqic. Dcoarccc paradoxuri|c contin adcsca un mai marc adcvar in conl|ictu| |or
intcrior dc umatati dc adcvar, c|c sunt cc| mai apropiat |ucru dc intrcqu| adcvar pc carc
i| putcm transmitc cu intc|cctu|, cu mintca. Totusi, accsta nu poatc li intc|cs intc|cctua|.
n paradox trcbuic sa lic intuitiv ori prins spiritua| si intc|cs.`
,Am intc|cs cc vrci sa spui, cstc simi|ar unui conccpt dintr-o cartc pc carc am
citit-o inaintc dc a aunqc aici. Accasta vorbca dcsprc o tota|a intc|cqcrc a ccva cc cra
,dc intc|cs prin cmpatic`.`
,Lmpatic (cnq. qro|inq dc intc|cs prin cmpatic, Da, cstc ncvoic aici dc un
cuvant bun pcntru a li intc|cs in cnq|cza si prcsupun ca i| putcm lo|osi pc accsta.
Probabi| ca ar trcbui sa aduccm accasta cartc aici in bib|iotcca noastra. Doar putini
oamcni intc|cq prin ,cmpatic`. Pc dc a|ta partc, mu|ti oamcni a|cq sa crcada sau sa sc
conccntrczc numai pc un conccpt dintr-un paradox. Astlc|, ci picrd intrcqu| adcvar.
Sprc cxcmp|u, in ccca cc privcstc viitoru|, ci pot li ori lata|isti ori sa crcada ca viitoru|
cstc tota| ncscris, (ncstabi|it, ncstiut,. Dupa cum stim, nu cstc adcvarat si totusi ambc|c
sunt adcvaratc.`
Zain a cxc|amat: ,Trcbuic sa intc|cqi si sa acccpti un paradox intuitiv,. accsta nu
poatc li intc|cs numai cu intc|cctu|. Astlc|, un Adcpt intc|cqc ca ambc|c conccptc sunt
adcvaratc in acc|asi timp. Dc cxcmp|u, in ccca cc privcstc paradoxu| particu|ar, Gabric|
|-a lo|osit ca pc un cxcmp|u, noi stim simu|tan ccva cc s-a intamp|at abia dupa cc s-a
intamp|at si cra dcstinat sa sc intamp|c - dupa cc totu| s-a intamp|at in perioada in
carc trcbuia. Accasta cstc abso|ut adcvarat, nu Dar mai stim dc ascmcnca ca, prin
|ibcra a|cqcrc a liccaruia sc crccaza viitoru|, perioada. Accasta cstc dc ascmcnca
58
abso|ut adcvarat, nu-i asa liccarc conccpt sc opunc cc|ui|a|t. S-ar parca ca acestea
nu pot #i ambele adevrate, i totui sunt. C|iar daca accstca nu pot li |oqicc,
intuitiv avcm ambc|c crcdintc carc nc pcrmit simu|tan sa intc|cqcm marc|c adcvar
dcsprc cvcnimcntc|c carc ar putca avca |oc in viitor.
ln ccca cc privcstc adcvaru| pur lina|, putcm intr-adcvar ,sa-| obtincm` atunci
cand suntcm in alara trupu|ui, intr-o ina|ta constiinta spiritua|a carc cunoate, si nu
doar prin intc|cqcrca intc|cctua|a.`
#uvintele pot %i 5 Pote" Pietruit
sau (isipuri Mi"toare
Am spus, ,Dcci, cum as putca rcprczcnta ascmcnca paradoxuri si sa prczint in
acc|asi timp si adcvaratc|c invataturi a|c lii|or At|anti ai Lcqii Lui nu|`
Gabric| a raspuns. ,lndilcrcnt dc prob|cmc|c comunicarii in scris, vrcmuri|c o ccr.
Si c|iar daca nu cstc cc| mai bun mod dc a comunica si dc a-i ,imboqati` pc oamcni,
lntaiu| , Du|u| nivcrsa| , Dumnczcu, poate li cxprimat in mai mu|tc moduri, inc|usiv
prin cuvintc. Toti cci cc vor putca intcrprcta intuitiv scnsu| cc sc al|a dinco|o dc cuvintc,
vor li ,aprinsi` si sc va trczi in ci Spiritu| atunci cand vor auzi cuvintc|c adusc inaintca
|or. Stiu ca cu am citit anumitc cuvintc cu inspiratic carc au ,sunat c|opotc|u| adcvaru|ui`
in minc, asa cum avcm noi toti aici.`
( #E FEL 4E LUME / ,RE/ /U )8 0R8E60?
ln conlormitatc cu invataturi|c lii|or At|anti ai Lcqii Lui nu|, Principii|c
nivcrsa|c dictcaza modc|u| |umii in carc traicsti iar crcarca viitoru|ui |umii dcpindc dc
liccarc dintrc noi. Lstc in intrcqimc a|cqcrca ta iar sc|imbarca sta in putcrca ta - totu|
lacand numai sc|imbari|c in tinc insuti.
Gabric| a spus, ,Trcbuic sa inc|uzi accst conccpt in invataturi, Pcnic| - spunc
oamcni|or din |umc accst |ucru: lnaintc dc oricc invatatura sau ca|c cc v-ar putca auta,
trcbuic sa intc|cqi ccva simp|u, dc baza, adcvaru| prc|iminar, sa ici catcva dccizii
importantc.`
Nota autoru|ui: Sc va rcpcta din nou accasta invatatura mai tarziu in cartc, insa
cstc atat dc importanta si o prob|cma atat dc lundamcnta|a, incat am considcrat ca
trcbuic sa lic inc|usa si aici.
,Primu| |ucru pc carc trcbuic sa-| laci cstc sa-ti pui urmatoarca intrcbarc,
qandcstc-tc binc si scrios, apoi la anumitc a|cqcri si anqaamcntc. lata marca, dar
simp|a intrcbarc: ,ln cc lc| dc |umc ai vrca sa traicsti` lndata cc tc-ai dccis, o poti
rca|iza. Aici cstc incrcdibi|a dar adcvarata ,alaccrc` pc carc o avcm in nivcrs: Daca vrci
sa traicsti intr-o |umc buna, atunci la-o sa lic buna. O |umc paradisiaca Atunci va li un
paradis. Asta suna prca simp|u, nu-i asa Lstc minunat dc simp|u, dar asta c|iar
lunctioncaza si sc bazcaza pc principii stiintilicc si Principii nivcrsa|c.`
,Carc principii Gabric| Prcsupun ca vorbim aici dcsprc stiinta maqica`
,Nu suntcm mcrcu intr-un anumit lc| sau a|tlc| Nu cstc crcatia ccca cc cstc
59
Da-mi voic sa-ti prczint un cxcc|cnt cxcmp|u a| accstui principiu vita| dc
important. n cxcmp|u carc a lost lo|osit dc stramosii nostri in varsta si unu| carc lara
nici o indoia|a ca vci dori sa-| lo|oscsti pcntru uccnicii ti intr-o anumita zi.
Ai |ucrat vrcodata in bucataric, da` A intrcbat c| in timp cc sc uita |a minc cu o
privirc prolunda si qrava.
,Da.`
,Ati vazut cum u|ciu| si apa (sau u|ciu| si otctu|, stau scparatc, c|iar daca inccrci
sa |c amcstcci`
,Da, accstca nu sc amcstcca binc, si c|iar daca sc amcstcca nu raman pcntru
mu|t timp amcstccatc.`
,Stii dc cc` Am ridicat din umcri |asandu-| pc c| sa dca rcpcdc o cxp|icatic
importanta asa cum numai c| stia sa o laca. ,Lstc simp|u, pcntru ca c|c au naturi
dilcritc si liccarc ,qravitcaza` in propria natura. Noi nu suntcm dilcriti. Avcm aici ,Lcqi|c
lizicii` carc dictcaza accst |ucru dar in spatc|c |or sunt c|iar si mai mu|tc Lcqi sau
Principii nivcrsa|c primarc. Pc masura atinqcrii unci ina|tc constiintc, vci aunqc sa
intc|cqi ca acc|casi Principii nivcrsa|c carc lac ca u|ciu| si apa sa ramana scparatc si sa-
si qascasca proprii|c nivc|c, sc pot ap|ica dc ascmcnca si |a oamcni, i c|iar |a
,cscnta`, ,spiritu|` sau ,sul|ctu|` |or. liccarc individ in partc, va slarsi n de#initiv in
qcnu| dc |umc din carc lacc partc, imprcuna cu a|tii ascmcnca |ui. Astlc|, daca vrci sa
traicsti intr-o |umc a lubirii A|truistc in carc oamcnii sunt ascmcnca si |c pasa unuia dc
cc|a|a|t, trcbuic doar sa lii pur si simp|u unu| ascmcnca tuturor accstor oamcni - ori sa
tc sc|imbi pcntru a dcvcni unu| ascmcnca |or.`
,Asta cstc mai usor dc zis dccat dc lacut,` Am spus cu.
Zain m-a intrcrupt. ,Pot li inccrcari si nccazuri in timp cc tc sc|imbi in intcrioru|
tau pcntru a dcvcni o pcrsoana mai buna, insa in cc|c din urma va li binc, daca vci vrca
sa laci accst |ucru.`
Gabric| a adauqat, ,Tot ccca cc trcbuic sa laci cstc sa pcrscvcrczi si atunci iti vci
atinqc scopu|. Asta c tot. Doar pcrscvcrcnta.`
,Asta c tot`
Zain a continuat sa-mi dca mai mu|tc dcta|ii a|c accstor principii. ,Lumca
cxtcrioara sc va modilica in lunctic dc modilicari|c pc carc |c vci lacc in intcrioru| tau.
Accst |ucru sc intamp|a intr-o mai mica sau mai marc masura. Sprc cxcmp|u, daca csti
dcpcndcnt dc droquri sau dc a|coo|, dc obicci vci avca prictcni carc sunt |a lc| ca si tinc
si carc au acc|asi ,sti| dc viata`, cc| cc tc insotcstc tc lacc cinc csti si cum csti. (n. tr. -
mai pc romancstc ,spunc-mi cu cinc umb|i ca sa-ti spun cinc csti` , Votivu| pcntru
carc csti dcpcndcnt dc droquri cstc unu| intcrior, pcrsona|. Daca tc vci sc|imba intcrior
nu vci mai li pcntru mu|t timp dcpcndcnt, vci qasi lara nici un clort o a|ta |atura a ta, vci
picrdc sau vci li dcrutat lara vcc|ii tai prictcni si curand vci avca noi prictcni. Lstc dc
ascmcnca probabi| ca situatia cu scrviciu| si casa ta sa sc sc|imbc. Am vazut oamcni
crcscuti in q|ctouri p|inc dc droquri, ura, invidic si crimina|itatc si carc au |asat totu| in
urma pcntru a ducc o viata buna si productiva. Nu pcntru ca au primit un ,conccdiu`
sau pcntru ca au primit nistc card-uri - ci nu au avut nici un lc| dc ,avantac` lata dc
oricinc a|tcincva din q|ctou. Li si-au dcpasit mcdiu| |or iar mcdiu| |or s-a sc|imbat -
60
totu| pcntru ca asta cra in intcrioru| |or prccum si din cauza actiunii , a|cqcrii |or
intcrioarc. Accst |ucru sc intamp|a dc ascmcnca si in modilicari|c spiritua|c. Tu trcbuic
sa ai dca cxpcricnta propric, Pcnic|. Nu qascsti ca actua|ii tai prictcni s-au sc|imbat,
c|iar inaintc dc a vcni tu aici`
,Da, cstc adcvarat.`
,Astcapta pana cand vci parasi manastirca si tc vci inta|ni cu ci din nou. Vci al|a
ca nu mai ai |cqaturi comunc cu oamcni pc carc ii cunosti, iar in curand accstc
pcrsoanc nu mai cxista in viata ta. C|iar si cu oamcnii obisnuiti ai accasta cxpcricnta.
Daca ci isi sc|imba cu adcvarat constiinta, vcc|ii |or prictcni vor icsi din viata |or. Si noi
prictcni cc sunt pc o ca|c sau |a un ,nivc|` simi|ar, vor intra in victi|c |or. Ai putca avca
oarccum inca vcc|ii prictcni in viata ta, insa ci nu vor cxista in viata ta in acc|asi lc|.
Lxcmp|u| cu dcpcndcntii cstc doar unu| cxtrcm - asta sc poatc intamp|a in moduri mu|t
mai subti|c.
Dcsiqur, sc|imbarca lina|a cstc i|uminarca si obtincrca Constiintci nivcrsa|c. Ca
urmarc a acestei cxtrcmc sc|imbari intcrnc, totul sc va sc|imba radical in viata ta.
lar accst |ucru mcrqc dinco|o dc |imitc|c victii ta|c lizicc. Dc ascmcnca, cand vci atinqc
Constiinta nivcrsa|a, nu vci mai li pcntru mu|t timp un prizonicr in p|anu| lizic. Poti
vcni si tc poti ducc. Si atunci cand viata ta lizica s-a tcrminat, poti alege sa tc intorci
pcntru a-i auta pc a|tii sau sa tc ina|ti intr-o cxistcnta spiritua|a paradisiaca. Totu|
dcpindc dc tinc. Oricinc sc poatc ina|ta imcdiat dcasupra tuturor, din mica |ui |umc,
catrc p|anu| nivcrsa| carc cxista in intcrior.`
Si nu crcd ca un astlc| dc |ucru cstc o sarcina imposibi|a pcntru atinqcrca
i|uminarii. lnccpi doar prin a dcvcni o pcrsoana cu adcvarat buna. Amintcstc-ti
cxcmp|c|c |ui Lnoc| dcsprc |umi|c imaqinarc nr. l si nr. 2 din capito|u| antcrior. Daca
vrci sa-ti sc|imbi viata in binc, trcbuic doar sa dcvii pcrsoana dcccnta pc carc a lo|osit-o
Lnoc| in cxcmp|u| sau dcsprc |umca imaqinara nr. 2. Tc poti sc|imba cu siquranta atat
dc mu|t, nu-i asa ca poti Nu suna a li |a indcmana ta sa dcvii o pcrsoana cu adcvarat
buna Cu siquranta ca da. Li binc, daca poti rca|iza accst |ucru, ca sa dcvii un i|uminat
cstc doar |a un pas dcpartarc.
)#5PUL PE(0RU #/RE )U(0 PRE;E(0/0E
(,8+80URLE
Noi prczcntam accstc invataturi cu spcranta ca c|c va vor putca misca si inspira
drumu| vostru (sau tc vor lacc sa continui drumu|, pc ca|ca nitatii cu nivcrsu|, o ca|c
a lubirii A|truistc, indilcrcnt dc conlcsiunca sau a|tc|c dintrc crcdintc ta|c. ln accst scop,
asa cum ai citit, daca nu intc|cqi ccva sau daca nu csti dc acord cu ccva, te rog sa nu lii
dc acord cu asta doar tcmporar - in spccia| in cazu| in carc ,tc oprcstc ccva` sau daca
scntimcntc|c ta|c dc lubirc A|truista par sa dispara. Daca poti, cxtindc punctu| tau dc
vcdcrc cumva - probabi| prin mcditatic sau a|tlc|, daca stii cum, cxamincaza prob|cma
dintr-o starc mai ina|ta. Daca accst |ucru nu cstc posibi|, sau daca nu csti dc acord sau
dorcsti o c|arilicarc, tc roq contactcaza-nc prin cmai| sau in scris si spunc-nc prob|cma
ta in |cqatura cu asta. Acord-ne o sansa sa intc|cqcm punctu| tau dc vcdcrc si
prob|cma ta in |cqatura cu accasta. Asta poatc inscmna a|tccva dccat ti sc parc, sau
61
poatc ca nu - dar in oricc caz, nimicnu poatc li atat dc important incat sa laca ziduri
intrc noi si sa oprcasca l|uxu| lubirii noastrc. Lsti dc acord cu asta
5 #arte2 5 #onse"in<
Accasta cartc cstc impartita in doua parti. Prima partc va continc |a inccput
catcva dintrc cxpcricntc|c mc|c pcrsona|c, |cctii si discutii cu invatatorii |a manastirc. ln
accst lormat, cartca va prczcnta invataturi|c At|antidci (actua|mcntc invataturi|c
spiritua|c pozitivc a|c At|antidci, carc sunt si invataturi|c lii|or At|anti ai Lcqii Lui nu|,.
lnvataturi|c acopcra o |arqa varictatc dc subicctc spiritua|c si mctalizicc. Accasta va
inc|udc dc ascmcnca si traduccri dircctc a|c unor lraqmcntc din divcrsc din tcxtc
stravcc|i.
Un manual de instru"iuni
pentru viaa "a "eteni ai Universului
="are s'au pierdut undeva printr'un sertar>3
lnvataturi|c contin ,rcl|cctii` a|c Du|u|ui nivcrsa|, inc|uzand Lcqi nivcrsa|c si
principii a|c manilcstarii Spiritu|ui si scopu| in viata. L|c pot prin urmarc sa lic lo|ositc
ca un lc| dc ,manua|` pcntru , sau ca ,sc|cma` in rc|atia noastra cu totu|. Accstca pot
li ccva carc sa autc pc cci cc dorcsc sa obtina dircct intoarccrca |a Dumnczcu,
atinqcrca pacii mintii si pcntru a dcvcni cu adcvarat buni, liintc qriu|ii.
A doua partc a cartii olcra instructiuni rca|c in sistcmu| dc instruirc mcnta|a dc zi
cu zi a| lii|or si cxcrcitii cncrqcticc, tc|nici si mcditatii. Scopu| accstui sistcm dc instruirc
cstc dc a auta pc lii in mcntincrca armonici si cc|i|ibru|ui spiritua|, aspcctc|or mcnta|c
si lizicc a|c liintci |or si a-i auta dircct in cxpcricnta nitatii cu Dumnczcu. Accstca vor
li uti|izatc dc ascmcnca pcntru obtincrca din nou a cc|i|ibru|ui si ,concxiunii`, in cazu|
in carc accstca au lost picrdutc. n sistcm ascmanator a lost uti|izat in At|antida si cstc
inca lo|osit si astazi dc liii Lcqii Lui nu| din intrcaqa |umc.
Dc ascmcnca, partca a doua va olcra o minunata si inca uti|izata practic dc
cativa dintrc liii |cqcndarci At|antida, o uimitoarc tc|no|oqic vibrationa|a. Lstc posibi| sa
li auzit ca at|antii crau loartc priccputi in uti|izarca avansata a cu|orii si sunctu|ui pcntru
vindccarc si modilicarca constiintci. Dcsi cstc cvidcnt laptu| ca nu tc putcm invata toatc
dcta|ii|c comp|cxc a|c accstci stiintc aici, cxpcrtii at|anti in tc|no|oqii vibrationa|c din
randuri|c lii|or Lcqii Lui nu| |c-au rca|izat si au continuat sa |c uti|izczc mii dc ani.
Acum, pcntru prima data, o partc din vibratii|c sonorc pcntru ina|tarca constiintci sunt
disponibi|c pcntru pub|ic. Noi am pus vcrsiuni spccilicc a|c accstor vibratii sonorc pc
CD-uri si casctc audio. Atunci cand sunt uti|izatc in mod corcspunzator, conlorm cu
instructiuni|c din partca a doua a accstci carti, c|c pot li dc un rca| autor pcntru a tc
auta |a sc|imbarc si pcntru a-ti imbunatati viata. Scctiunca ,cum sa lo|osim` olcra
instructiuni spccilicc pcntru acccsarca si rcproqramarca subconsticntu|ui mintii ta|c prin
uti|izarca dc vibratii sonorc spccia|c, prin combinarca |or cu instructiuni , q|idarc
vcrba|a, tc|nici dc mcditatic si alirmatii. Noi am vrut sa inc|udcm inrcqistrari|c in pac|ct
cu cartca dar ni s-a spus sa nu o laccm pcntru ca anumitc |ibrarii nu o vor acccpta
astlc|. Astlc| ca, instructiuni|c pcntru comandarca vibratii|or sonorc sunt |a slarsitu|
62
cartii. Partca din spatc a cartii arc dc ascmcnca instructiuni pcntru comandarca unor
inrcqistrari vidco cu invataturi in sti|u| nostru dc Yoqa si cu tc|nici|c noastrc cncrqcticc
stravcc|i.
4e "e o "arte?
Pc |anqa motivc|c pc carc |c-am dat dca, ca|ca noastra czotcrica a lost in mod
dc|ibcrat tinuta rc|ativ nccunoscuta pcntru un anumit timp. lnsa asa cum am mcntionat
mai dcvrcmc, asa cum a lost prolctit - cstc timpu| pcntru a li lacutc pub|icc mu|tc
|ucruri, inc|usiv istoria vcc|c, invataturi|c si prolctii|c dcsprc viitor. Suntcti pc ca|c dc a
citi dcsprc unul dintrc motivc|c pcntru carc accasta cartc a lost pub|icata acum - cxista
dc ascmcnca si un a|t motiv - unu| dintrc ,scmnc|c` prolctitc, ca a vcnit timpu| pcntru
a lacc pub|icc accstc invataturi.
C|iar daca |ocatia manastirii noastrc din Tibct a lost sccrcta, izo|ata si atat dc
binc ascunsa incat nu sc putca vcdca nici pc lotoqralii|c lacutc prin satc|it, cu cativa ani
in urma accasta a lost atacata. Toti ca|uqarii si inqriitorii carc sc al|au in manastirca din
Tibct in acc| momcnt au lost ucisi. Cci carc crau in zona dar nu sc al|au in manastirc in
acc| timp, au supravictuit. Ca|uqari din a|tc |ocuri din intrcaqa |umc au lost dc ascmcnca
atacati si ucisi (voi discuta dcsprc accst subicct in dcta|iu a|tundcva,. Accasta marc
picrdcrc a |umii a trccut ncobscrvata dc maoritatca oamcni|or, dar scmnilicatia si
impactu| va li rcsimtit in cc|c din urma in mai mu|tc lc|uri, si a inccput dca sa lic
rcsimtit pcstc ani.
ln momcntu| cand tu vci citi asta, cu voi li probabi| dca p|ccat. Vi s-a ccrut sa iau
in considcrarc conduccrca clortu|ui dc rcconstruirc a manastirii din Tibct pcntru
ca|uqarii supravictuitori. lnsa cu sunt mu|t prca batran dccat cram atunci cand am lost
aco|o si nu sunt siqur ca trupu| mcu ar putca rczista nici c|iar unci ca|atorii - dar daca
accasta va li voia |ui Dumnczcu, cumva o voi lacc. Dupa atacuri, am dcvcnit unu| dintrc
cci mai batrani invatatori, ,capu|` ordinu|ui nostru, astlc| mi-a lost |asata o marc
rcsponsabi|itatc. Astlc| ca inaintc dc a dccidc, am intrat intr-o prolunda mcditatic si
contcmp|arc pcntru a cauta ca|auzirc. A|cqcrca a lost |asata pc scama mca insa mi-am
amintit discutii|c mc|c cu Zain dc atunci cand cram tanar, atunci cand c| imi spunca ca
voi scric accasta cartc.
,liu|c, cstc scris ca va vcni ziua cand ,tinutu| invatatori|or va li dcsacra|izat`.
Atunci vci sti ca cstc timpu| pcntru a inccpc sa scrii pcntru a lacc pub|icc invataturi|c.
Va inccpc o noua ordinc in |umc atunci. Va li atunci o noua ordinc a intuncricu|ui si o
noua ordinc a |uminii. Tu trcbuic sa initiczi si sa vcstcsti o noua ordinc a |uminii.` Lu
stiu acum ca o noua ordinc a |uminii imp|ica un lc| dc idcc loartc vcc|c. Accasta
imp|ica mu|ti oamcni trcziti si carc sa rccunoasca importanta vita|a a ,Rcqu|ii dc Aur` (si
sa |ucrczc cu adcvarat pcntru a ap|ica accasta in victi|c |or,. Rcqu|a dc Aur (carc cstc in
cscnta doar accca dc a ,li un lubitor A|truist lubcstc dczintcrcsat`,, cstc atat dc
lundamcnta|a si dc simp|a incat a lost adcsca trccuta cu vcdcrca. Da, cstc un conccpt
vcc|i. lnsa ACLASTA LSTL CLA VAl lVPORTANTA lNVATATRA SPlRlTALA
DlN LVL. Dc lapt, accsta cstc miczu| invataturii anticc. Din pacatc, c|iar daca ideea
a lost in uru| nostru dintotdcauna (si mai toata |umca o ,cunoastc`,, ,masc|c` nu s-au
,prins` niciodata |a ca, nu si-au ,dat scama` dc adcvaratu| ci scns si adcvarata
63
scmnilicatic. Astlc|, accasta nu a lost niciodata ap|icata in victi|c maoritatii oamcni|or.
Dcocamdata cstc dc o importanta crucia|a pcntru adcvarata spiritua|itatc a tuturor
oamcni|or, indilcrcnt dc crcdinta sau |ipsa dc crcdinta. C|iar si maoritatca crcstini|or
carc au primit Rcqu|a dc Aur NVAl PRlN PORNCA |ui lisus, nu ,au auns |a ca` si
nici nu au ap|icat-o in viata |or. lnsa Rcqu|a dc Aur a ramas dc-a |unqu| timpu|ui o
minunata ,comoara spiritua|a inqropata` carc astcapta cu rabdarc sa lic qasita si
impartita. Si prccum zambctu|, accasta cstc nivcrsa|a si trccc pcstc toatc baricrc|c
|inqvisticc, cu|tura si rc|iqic - oricc pcrsoana buna dc pc Pamant, indilcrcnt dc crcdinta,
cstc dc acord cu ca si poatc qasi un numitor comun in ca. Astlc|, noi am a|cs numc|c
Go|dcn Ru|c Orqanization (,GRO`, Orqanizatia Rcqu|ii dc Aur ca o ,umbrc|a` pcntru
carc mu|tc proicctc concxc sunt p|anilicatc sau in curs dc dcslasurarc. ,Aqcnda Rcqu|ii
dc Aur` pc carc am scris-o noi cstc un vc|icu| pcrlcct pcntru toti cci carc crcd in
lubirca A|truista iar v|astarc|c ci ar trcbui sa aiba prioritatc in lata oricarci a|tc crcdintc
carc nu cstc crcata pcntru tota|u| sacriliciu ccrut dc mona|ism sau a|ta ascmcnca
,rcnuntarc comp|cta` pcntru un sti| dc viata spiritua|. Cartca olcra un proqram dcta|iat
pcntru imbunatatirca victii si rc|atii|or prin lo|osirca iubirii ncconditionatc si a a|tor
tc|nici. Dc ascmcnca, va spunc cum putcti rca|iza qrupuri pcntru Rcqu|a dc Aur in carc
va putcti inta|ni saptamana| (sau oricand, in scopu| dc a va auta si a va ina|ta unu| pc
cc|a|a|t. (Toti cci carc sunt intcrcsati pcntru a li imp|icati in accasta rctca, sau pcntru a
dcvcni partc a unci asociatii in zona |or, sunt bincvcniti sa nc contactczc,. Rcvcnind |a
prob|cma rcconstructici, dupa o mcditatic contcmp|ativa asupra intrcqii c|cstiuni, a
parut inuti|a rcconstructia in Tibct. Oriundc a|tundcva, dar nu in Tibct. Sc prcvcstca o
noua cra iar scmnc|c crau pcstc tot. O noua ordinc inscmna un nou dcstin, asa ca am
rcluzat a rcconstrui aco|o. Din pacatc, in timp cc dccizia mca cra onorata dc catrc
batrani, cativa ca|uqari tincri au lost cop|csiti dc scntimcntu| ca accst |ucru ar li ina|tator
si s-au |ansat intr-un clort propriu dc rcconstructic. Accst clort a slarsit traqic si s-a
inc|ciat cu mu|tc dcccsc.
Lstc c|ar pcntru minc ca cxista o marc sc|imbarc pcstc oamcnii din intrcaqa
|umc, iar unele dintre cai|c traditiona|c a|c lii|or au trccut. Cu toatc accstca noi
trcbuic sa nc ridicam din vcc|ca ccnusa si sa continuam a pastra vii cc|c mai
importantc invataturi si traditii. Noi vom spriini si invata pc oricinc cum sa lubcasca
A|truist, cu qria, cu bunatatc si dczintcrcsat, vom spriini rcintoarccrca |a nitatca cu
Du|u| nivcrsa|. Si in oricc caz, cscnta va li vic pcntru totdcauna. Poti distruqc tari,
orasc, casc, lami|ii, trupuri umanc, minti, c|iar si |umi intrcqi - dar sul|ctu| si lubirca vor
supravictui intotdcauna si vor mcrqc inaintc.
ln timp cc mu|ti oamcni din accstc zi|c sunt comp|ct ,pc dinalara` in |cqatura cu
natura si Du|u| nivcrsa| , Dumnczcu , nu|, unii au sulcrit dcstu| pcntru ca au
inccput cautarca unui mod dc a icsi alara din intuncric. Au lost intotdcauna invatatori
pcntru a-i auta pc cci carc crau prcqatiti sa qascasca o ca|c dc icsirc, pcntru a qasi
Du|u| nivcrsa| in intcrioru| |or. lnsa accstca sunt vrcmuri ncobisnuitc iar cativa dintrc
invatatori au p|ccat. Astlc|, accasta cartc cstc dc ascmcnca scrisa ca sa lic un autor
prc|iminar, pcntru a auta |a i|uminarca tuturor cc|or cc cauta |umina adcvaru|ui si
lubirca A|truista - si ca o moda|itatc pcntru a maximiza rcsursc|c |uminii si a continua
sa o laca disponibi|a tuturor cc|or carc au ncvoic si sunt prcqatiti. ln capito|u| cu privirc
64
|a mona|ism, vom discuta dcsprc a|tc sc|imbari si p|anuri pcntru a mcntinc activitatca
in dcslasurarc.
65
Capitolul Cinci
-.eligia/ Atlantidei
Religie de dragul Religiei
Asa cum am spus mai dcvrcmc, o partc a lormarii noastrc |a manastirc a lost
accca dc a invata dcsprc dilcritc|c cu|turi si rc|iqii a|c |umii, loartc mu|tc dintrc primc|c
mc|c cursuri ca si ca|uqar novicc liind dcsprc rc|iqii. ln acc| timp, cu cqo-u| mcu tipic
unui tanar, crcdcam ca stiu dca tot ccca cc trcbuic dcsprc accst subicct, dar dc lapt
cram mai dcpartc dc rca|itatc dccat crcdcam. rmatoru| capito| cstc o amintirc a unui
curs tinut dc batranu| Noa| cu privirc |a At|anti, iar mai tarziu, invataturi dcsprc rc|iqic.
,Lxista motivc variatc carc pot sta in spatc|c londarii unci rc|iqii - unc|c bunc dar
cc|c mai mu|tc rc|c. Astlc|, au lost crcatc rc|iqii bunc si rc|iqii rc|c. Lxista rc|iqii carc au
inccput ca si mctodc dc divinatic. nc|c au lost crcatc pcntru a auta oamcnii sa sc
pcrlcctionczc ci insisi spiritua| sau in a|t lc|. A|tc|c au lost spccia| crcatc doar pcntru a
contro|a si a crca putcrc asupra oamcni|or. lnsa cc|c mai mu|tc dintrc rc|iqii au inccput
cu intcntii bunc carc au dcqcncrat in timp in structuri dc putcrc a|c caror principa|a
lunctic a lost accca dc a contro|a oamcnii si a lacc bani.`
,Cum contro|caza c|c oamcnii, a|tlc| dccat prin prcsiunc si inccrcarca dc a
convinqc pc cincva printr-o prcdica`
,L|c pot varia in mctodc|c si lunctii|c |or. Vu|tc dintrc c|c olcra mcmbri|or |or
sa|varca pcrsona|a prin practicarca lundamcntc|or rc|iqioasc (crcdintc, ritua|uri si
doqma,. Astlc|, c|c insinucaza ca nu vci putca qasi pc Dumnczcu ori sa|varca daca nu
urmczi rc|iqia |or in spccia|.
Cc|c mai mu|tc au scopu| dc a ump|c o ncccsitatc cmotiona|a ori psi|o|oqica din
inimi|c si minti|c oamcni|or. ln qcncra|, c|c au liccarc propria ,doqma` - raspunsuri |a
intrcbari spiritua|c dcsprc Dumnczcu, cinc suntcm noi si rcqu|i|c pc carc trcbuic sa |c
urmam in viata.
nc|c rc|iqii contro|caza prin lo|osirca insccuritatii oamcni|or si s-au lormat c|iar
pc baza ncsiqurantci unci socictati iqnorantc. nc|c s-au bazat pc lrica. Lxista lrica dc
iad (rc|iqia ca ,asiqurarca impotriva inccndiu|ui`,. Lxista lrica dc Dumnczcu. Carc.`
,Vai cxact, cc vrci sa spui` am zis cu. (Am lost ncsimtit intrcrupandu-| inaintc
ca c| sa tcrminc dc cxp|icat,.
,Voi aunqc si |a asta. Accasta cstc rc|iqia cc arc |a baza idcca ca cstc ncvoic dc
inc|inarc si scrvitutc pcntru Dumnczcu sau pcntru un lc| dc liinta suprcma, pcntru ca
trebuie dc lapt sa-ti lic #ric dc L|, daca nu - L| cstc atotputcrnic si arc atributc
cmotiona|c ncqativc, va comitc atrocitati atunci cand cstc lurios sau qc|os si pcrmitc
mari sulcrintc si dczastrc pc carc L| |c poatc opri cu usurinta.`
,Dcci Noa|, ccca cc spui tu inscamna ca sc vcncrcaza un lc| dc Dumnczcu carc
nu cstc loartc mu|t dilcrit lata dc o liinta carc ccrc rcspcct, p|ata impozitc|or si taxc|or,
66
un rcqc rau ori un dictator a| unui tinut, carc ar putca vcni si ti-ar ardc co|iba si
campuri|c ori ti-ar putca ucidc lami|ia, vio|a ncvasta, ctc.`.
,Accasta cstc o ana|oqic intcrcsanta si intuitiva. Da, dc lapt accasta cstc cxact
ccca cc au lacut mu|tc rc|iqii si arata cum au lo|osit c|c conccptu| dc Dumnczcu. Dar
sprc dcoscbirc dc un rcqc sau un dictator, oamcni|or |i sc spunc ca cstc o liinta
atotputcrnica, ascmcnca unui cxtratcrcstru rau si putcrnic din spatiu, cu tcndinta dc a
prc|ua contro|u| tuturor oamcni|or dc pc p|ancta Pamant.
Si dcsiqur, urmatoru| pas a| unci ascmcnca rc|iqii cstc impartirca prin abuz a
putcrii |idcri|or sai. Lidcrii rc|iqiosi liind autonumiti dc catrc un ascmcnca Dumnczcu,
vor tortura si c|iar vor ardc oamcni dc vii pcntru ,nccrcdinta` |or sau daca nu sc vor
comporta cxact cum dictcaza ci, ori mai prccis, asa cum rcprczinta ci pc ,Dumnczcu`,
dictandu-|c cum sa traiasca. Vi|ioanc dc oamcni au lost ucisi si torturati ca rczu|tat a|
accstci rc|iqii.`
,Ascmcnca inc|izitici`
,Hai sa spuncm dcocamdata ca dc-a |unqu| timpu|ui, si in dilcritc rc|iqii carc s-au
lo|osit dc Dumnczcu| |or particu|ar sau c|iar dc ,numc|c` dat Dumnczcu|ui |or, ca pc o
scuza pcntru a contro|a, tortura si ucidc. Accsta cstc unu| dintrc motivc|c pcntru carc
noi prclcram sa-| numim mai dcqraba pc Dumnczcu ,Du|u| nivcrsa|`, dccat cumva
carc ar pcrsona|iza sau ar scpara conccptu|.
lnsa au lost si motivc |cqitimc sau sinccrc si inccputuri pcntru rc|iqii.
nc|c au lost lormatc pc baza crcdintci sau idci|or mora|c a|c londatoru|ui rc|iqici.
A|tc|c s-au bazat pc viziuni|c sau intuitii|c unui marc invatator spiritua| (din pacatc,
atunci cand un vizionar londator moarc, dc obicci doqma si ,rc|iqia` prcia totu|,. A|tc|c
olcra un mi|oc mu|t mai dircct pcntru mantuirca pcrsona|a in cadru| doqmci.`
,Cum si dc cc a inccput rc|iqia lii|or Lcqii Lui nu|`
5 Religie "are (u este o Religie
Noa| |ua o pauza si isi manqaic barba pcntru un momcnt.
,ln timp cc liii Lcqii Lui nu| cstc o ,ca|c` spiritua|a si dc ascmcnca un ordin
monastic, crcd ca ai putca spunc ca cstc cumva ascmcnca unci rc|iqii. Dar accasta nu
cstc o rc|iqic din catcva motivc loartc importantc. Pcntru inccput, nici unu| dintrc
motivc|c dc mai sus nu a lost in spatc|c londarii lii|or, nici nu au ucat vrcun ro| in ccca
cc ci au prcdat. Aici nu cxista contro|. Nu cstc nici macar o inccrcarc dc a inl|ucnta,
numai cducatic si rcl|cctarc a adcvaru|ui.
Pcntru a intc|cqc dc cc a lost crcata Lcqca lii|or |ui nu| si carc cstc lundamcntu|
ci, trcbuic sa nc intoarccm |a inccputuri|c victii umanc pc Pamant.`
Ooooo, asta suna ca si cum nc-am indrcpta sprc |ucruri mu|t mai intcrcsantc.
,/e rog continua,` am spus cu.
,Voi continua, |asa-ma doar un momcnt.` ln p|us a continuat ,mcditand
manqaindu-si barba` ca si cum sc prcqatca sa nc spuna o povcstc.
67
#derea
Accasta cartc dcdica un intrcq capito| istorici lii|or Lcqii Lui nu|, dc |a Gcncza
inaintc dc At|antida si pana in prczcnt, tradusa dircct din tcxtc|c anticc si din rapoartc|c
dcscopcriri|or mc|c rcccntc. Dar, in scqmcntu| urmator Noa| doar va dcscric pc scurt
aspcctc|c istorici carc au dus |a crcarca Lcqii lii|or. Ati auzit dc Darwin, ati auzit dc
Gcncza. Acum suntcti pc ca|c dc a auzi o a|ta tcoric, prima carc arc un scns pcntru
minc. ln conlormitatc cu invataturi|c At|antc, Gcncza cstc dc lapt o simp|ilicarc, carc sc
bazcaza pc o a|cqoric s|aba.
,lnrcqistrari|c istoricc inccp cu prcmisa ca cxista O Varc liinta (Dumnczcu ,
Du|u| nivcrsa|, adica Totu|, inc|usiv nivcrsu| insusi. L| sc impartc , mu|tip|ica pc sinc
insusi pcntru a nc crca pc noi, astlc|, istoria noastra inccpc cu noi toti (oamcnii, carc
suntcm partc si suntcm na cu Dumnczcu. lnrcqistrari|c nc dcscriu ca liintc spiritua|c
sau ,anqc|icc`, cu |ibcrtatca dc a ca|atori, dc a crca si a nc bucura dc nivcrs. Pot spunc
ca invataturi|c mcrq dc |a inccputuri|c noastrc pc Pamant, undc am vcnit in doua ctapc
- un ,prim va|` si un a| ,doi|ca va|` dc ,umani` (si scmi-umani, matcria|izati in trupuri
lizicc pc Pamant. ln acc| timp avcam abi|itatca dc a nc modilica instantancu vibratii|c si
a crca instantancu ccca cc nc dorcam, printr-o qandirc simp|a. Accasta a lost ca|ca prin
carc ,am cazut noi insinc` in matcric, in cxistcnta matcria|a pc Pamant. Ca|ca prin carc
a inccput cadcrca noastra din starca anqc|ica si din nitatca cu Dumnczcu.
Probabi| ca ai auzit dcsprc liintc mito|oqicc ca Vinotauru|, Ccntauru|, Sircnc|c,
ctc. Vinotauru| a avut un cap dc taur si un corp uman, Ccntauru| un cap uman si un
trup ca si cc| dc ca|. Lstc posibi| sa li vazut dc ascmcnca picturi|c cu ,zcii` cqiptcni, cu
capctc dc anima|c si trupuri dc oamcni, sau trupuri dc anima|c si capctc umanc
(prccum Slinxu|,. ln rcqiuni|c din Pacilic, dcscnc si scu|pturi anticc dc ,oamcni cu cap
dc pasarc` pot li qasitc pc ambc|c parti a|c occanu|ui. Dc cc crcdcti ca cxista atat dc
mu|tc Vu|tc |cqcndc si mituri au dc lapt |a baza asa ccva iar accstca nu sunt o
cxccptic. Stravcc|i|c invataturi din At|antida arata ca ascmcnca crcaturi au cxistat cu
adcvarat si ca oriqinca |or nu cstc cca |a carc nc-am astcpta - accstca au lost liintc|c
anqc|icc cazutc din ,primu| va|` a| matcria|izarii pc Pamant.`
,lnqcri cazuti Asta scamana cu Lucilcr`
,Li binc, da si nu. Lstc un lc| dc conccptic qrcsita. Accsta cstc un conccpt
a|cqoric pcrsona|izat. Primu| va| dc matcria|izarc a lost o croarc tcribi|a Nota autoru|ui:
accasta va li cxp|icata in dcta|iu in capito|u| dcsprc istoric. liintc|c din primu| va| dc
matcria|izarc crau crcaturi partc umana , partc anima|a. Dc accca, in povcstca |ui
Lucilcr sau a dilcritc|or crcaturi carc au lost numitc ,diavo|i`, dcmoni sau a|tlc|, c|c par a
li incornoratc, cu copitc dcspicatc si coada - dc lapt c|c erau o partc dc capra. Accsta
cstc si motivu| pcntru carc capra a lost asociata cu diavo|u|. lnsa rau| cstc o c|cstiunc
comp|ct dilcrita. Sa nu crcdcti ca rau| nu cxista. Rau| adcvarat sc dcq|izcaza si punc
q|cara pc inoccnti.`
,Dcci, Lucilcr nu a lost rau`
,lnitia|, nu. Povcsti|c pc carc |c-ai auzit au dcvcnit un cump|it amcstcc. C|iar si
bib|ia i| dcscric initia| ca pc un marc inqcr. lnsa aco|o nu a lost nici o ,rcbc|iunc` sau
slidarc impotriva vointci |ui Dumnczcu, pana DPA accasta cadcrc, nu inaintc dc
cadcrc asa cum cstc adcsca dcscris. Accasta a lost doar o qrcsca|a |a inccput. lnccarca
68
sa spui unci pcrsoanc dintr-o sa|a o ascmcnca povcstc si ccrcti-i sa o rcpctc incct a|tcia,
apoi cca|a|ta unci a|tcia si tot asa pana va aunqc din nou |a tinc. ln momcntu| cand vci
auzi povcstca ta oriqina|a, accasta nu va li c|iar asa usor dc rccunoscut. Dc accca
mctodc|c noastrc dc prcdarc sunt asa dc strictc. Noi trebuie sa pastram adcvaru| drcpt
si cocrcnt, iar accst |ucru a lost asiqurat dc stramosii nostri.
Rcvcnind |a prima invatatura dc astazi, au cxistat mai mu|ti ,inqcri cazuti` in alara
dc Lucilcr. Si ci au |uat mu|tc si dilcritc a|tc lormc dc oriqinc anima|a. Pcntru a usura
dcscricrca a ccca cc numim partc umana, liintc|c cu partc anima|a au cazut in vibratia
lizica sau matcric in timpu| ,primu|ui va|` a| matcria|izarii ,umano-anima|c`. Dc indata cc
liintc|c primu|ui va| s-au matcria|izat in trupuri|c |or ,umano-anima|c`, c|c au sulcrit o
marc ,cadcrc` in vibratia |or spiritua|a antcrioara, starca anqc|ica a cxistcntci. L|c au
cxpcrimcntat instantancu aproapc o picrdcrc tota|a a constiintci, a consticntizarii si
intc|iqcntci. ln mai putin dc o c|ipirc a oc|i|or, constiinta dinaintc cu catcva momcntc, a
cuprins intrcqu| nivcrs si cxpcricnta nitatii cu Du|u| nivcrsa| , Dumnczcu practic a
disparut. Noua constiinta |imitata a accstor crcaturi dcmnc dc toata mi|a, |c-au ,prins` in
p|anu| lizic a| Pamantu|ui, undc au trcbuit sa traiasca in iqnoranta, cu intc|iqcnta si
constiinta |or ascmcnca anima|c|or. L|c au lost brusc izo|atc dc nivcrsa| , Constiinta
Dumnczciasca si prinsc in sulcrinta sinquratatii ,scpararii` constiintci. Accasta scpararc
a constiintci a dat nastcrc |a un lc| dc vointa |ibcra scparata carc cra iqnoranta, lo|osind
mai dcqraba cqoismu| dccat armonia cu vointa |ui Dumnczcu. ln cc|c din urma, c|c au
lost prinsc in sc|avic. Rau| cstc proqcnitura cqoismu|ui, dar mai tarziu, un si mai marc
qrad a| rau|ui a vcnit (dcsprc accsta vom discuta mai tarziu,. /ot cqoismu| si rau| a cazut
dc atunci in mod qrcsit pc accsti sarmani nclcriciti ,primu| va| dc umano-anima|c`. li
siqur ca unc|c avcau coarnc, cozi, si copitc dcspicatc - insa accstca crau lo|ositc |a
,catararc` si in divcrsiunc, in scop dc apararc contra cc|or|a|ti inc|usiv a umani|or
norma|i, pcntru a cvita rcsponsabi|itatca adcvaratu|ui rau, adcvaratu| diavo| carc cra
cqoismu| cc traia in liccarc liinta umana carc pastra scpararca constiintci lata dc
nitatca cu Dumnczcu.`
Cci|a|ti ca|uqari novici din c|asa, inc|usiv cu, am raspuns imcdiat cu o rala|a dc
intrcbari.
,Cc vrci sa spui`
,Cum sc poatc una ca asta`
,Cum s-a intamp|at`
,Uurel`, a spus Noa|. ,Catc o sinqura intrcbarc, va roq. Voi raspundc |a toatc
in timp.
Amintiti-va, noi am lost numai du|uri. loartc ,subti|c`, liintc dc ,ina|ta lrccvcnta`
vibrationa|a, lara cxpcricnta in accst taram lizic. Accstc umano-anima|c au coborat
catrc inqrozitoarca |or soarta datorita unci rapidc si nccontro|atc incctiniri a lrccvcntci
|or vibrationa|c, in scopu| dc a matcria|iza cqo-u| |or spiritua| in p|anu| matcria| a|
Pamantu|ui. Accasta a avut |oc intr-o manicra carc |c-a taiat constiinta |or norma|a,
prccum sc|imbarca sca|ci unui radio pc o a|ta zona dc lrccvcnta pc carc nu avcau nimic
dc rcccptionat. ,Radiou| |or intcrn` dc constiinta nu mai cra ,acordat` pc lrccvcnta |ui
Dumnczcu. A lost o matcria|izarc carc a mcrs prca dcpartc, prca adanc, in dcnsitatc,
pc un p|an lizic |cnt dc vibratic. Cand lrccvcntc|c linc au lost ,taiatc`, ci au parasit
69
,|cqatura` cu Dumnczcu si rcstu| crcatici spiritua|c si acca starc dc constiinta a nitatii
cu nivcrsu| - Constiinta Lui Dumnczcu - Du|u| nivcrsa|. Accasta ia |asat pc ci
numai cu ,constiinta dc sinc scparata`, au picrdut contactu| cu ,nitatca Constiintci`
sau ,Constiinta nivcrsa|a`.`
,Atunci dc cc nu nc-am picrdut cu totii, dc cc s-a picrdut |cqatura cu
Dumnczcu`
,Pcntru vrco doua motivc. nii dintrc noi nu au ,cazut`. Cci carc nu au cazut sc
al|au inca in starca |or anqc|ica si privcau cum sc intamp|a toatc accstca cu primu|
dintrc va|uri. Varc|c nostru macstru Nota autoru|ui: Cc| cunoscut mai tarziu ca lisus in
u|tima dintrc victi|c Sa|c pc Pamant, a orqanizat si a condus o misiunc dc sa|varc. Prin
marca |or lubirc si compasiunc, mu|tc dintrc cc|c|a|tc liintc anqc|icc carc nu ,cazuscra`
au dccis sa autc pc cci prinsi in primu| va|, c|iar cu marc|c risc dc a avca acccasi
soarta. Li au dcvcnit ccca cc vom numi ,cc| dc-a| doi|ca va|`.
Cci din cc| dc-a| doi|ca va| stiau ca numai ci pot auta pc cci din primu| va|, daca
si ci sc vor matcria|iza in lormc carc sa |c pcrmita sa |ucrczc cu sul|ctc|c picrdutc
(crcaturi|c umano-anima|c, in propria |or dimcnsiunc si lorma lizica. lar marc|c macstru
si dilcritii inqcri vo|untari stiau ca pcntru a lacc accst |ucru trcbuiau sa-si coboarc
proprii|c vibratii pcntru a cobori in p|anu| lizic iar u|tcrior, intr-o anumita masura, si
nivc|u| |or dc constiinta. Li stiau ca accst |ucru cstc pcricu|os, prccum si laptu| ca
trcbuia sa lic loartc atcnti cum rca|izcaza asta si sa lic atcnti |a modu| prolund cum vin
in matcria lizica ori cum ar putca dc ascmcnca si ci sa lic prinsi in constiinta |imitata |a
lc| ca si umano-anima|c|c. Accstc stravcc|i invataturi at|antc dcscriu cum cc| dc-a|
doi|ca va| a dcvcnit prima contiin controlat prin proicctia sau matcria|izarca
victii ,umanc` modcrnc pc Pamant (sau cum au auns in cc|c din urma sa dcvina
oamcnii modcrni, cum s-au so|idilicat trcptat in p|anu| matcria| din starca |or
spiritua|a ,anqc|ica`,. Primu| uman ascmanator maimutci a lost dc lapt doar o alegere a
cc|ui dc-a| doi|ca va|, ca tip prclcrat dc vc|icu| lizic dup aceea i ca model, pcntru
ca a pcrmis un mai marc contro| si manipu|arc in p|anu| lizic, accsta liind ncccsar
pcntru a auta primu| va|. Din accasta cauza oamcnii dc stiinta nu pot qasi ,vcriqa |ipsa`
- pcntru ca pur si simp|u nu cxista nici una. Dcoarccc nu cxista nici un lc| dc sc|imbari
in cvo|utic, cxistcnta noastra pc Pamant nu imp|ica o cvo|utic dc mi|ioanc dc ani dc |a
maimutc.`
lnca o data, in cazu| in carc nu csti dc acord cu tcoria crcatici olcrita prin
stravcc|i|c invataturi at|antc, cstc OK, nici o ,prob|cma`. Lxista tot lc|u| dc tcorii a|c
crcatici, oamcni sunt lOARTL iritabi|i si aqrcsivi in |cqatura cu asta. Noi nu suntcm.
Oamcnii dc stiinta sc presupune ca ar trcbui sa ramana obiectivi, sa
dovcdcasca #aptele iar daca ci nu pot prczcnta absolut nici o dovad, sc
presupune ca ar trcbui sa-si prczintc idci|c ca si ,tcorii` si nu doar ca pc simp|c
,tcorii`. Dcocamdata, mu|ti prcsupusi ,oamcni dc stiinta`, insinucaza cu netrebnicie
dcsprc %teoria& evoluiei oamcni|or din maimutc ca #iind un FA"/, c|iar si atunci
cand au qo|uri imcnsc, o uriasa ,vcriqa |ipsa` in ,tcoria` |or - ci nu au qasit o
dcsccndcnta dirccta anccstra|a a omu|ui modcrn carc sa concctczc intrcaqa cvo|utic din
maimutc si ,omu| dc qrota`, tipu| dc scmi-maimuta, scmi-uman. lar pc partca opusa a
70
tcorii|or cvo|utionistc, mu|tc dintrc rc|iqii |c urmcaza, liind astlc| in oc bani si putcrc.
Sprc dcoscbirc dc ambc|c catcqorii, noi nu avcm nimic in oc, nimic dc dovcdit, nimic
dc picrdut sau dc castiqat, noi nu laccm bani si castiqam putcrc din invataturi|c pc carc
|c prczcntam. ln timp cc noi avcm un punct dc vcdcrc istoric pcrsona|, inrcqistrari|c
scrisc sunt bincvcnitc pcntru oricinc, sa ,|c acccptc sau sa nu |c acccptc`. Noua c|iar
nu nc pasa daca tu crczi sau nu conccptc|c istoricc sau tcoria crcatici prczcntata in
accasta cartc. ln cazu| in carc ,c|opotc|u| adcvaru|ui a sunat` pcntru tinc, atunci c binc.
Daca nu, atunci totu| cstc |a lc| dc OK. Lstc cvidcnt ca noi nu putcm dovcdi istoria
antica si nici nu simtim ca asta cstc important. Accst |ucru nu cstc important. Noua
intr-adcvar, c|iar nu nc pasa dc oricarc dintrc idci|c, tcorii|c sau conccptc|c intc|cctua|c.
Noua NL PASA dc rca|itatca victii si sulcrintci umanc c|iar ACV. Dc |ucruri|c carc au
cu adcvarat un impact pcntru oricinc traicstc pc Pamant. Dcci, ccca cc dorim noi si dc
ccca cc nc pasa cu adcvarat, cstc pur si simp|u ca toti sa lic buni, qriu|ii, compasiona|i
si inolcnsivi. Ccr cu adcvarat prca mu|t c|iar daca tu crczi ca tc traqi din maimuta Ccr
cu adcvarat prca mu|t cand tc intrcb daca tu crczi ca Dumnczcu tc-a crcat din coasta |ui
Adam Cui ii pasa Nu crcd ca cstc prca mu|t daca intrcb. lndilcrcnt dc ccca cc crczi
sau nu crczi, daca tu crczi sau nu crczi in ccva. Acc|asi |ucru cstc va|abi| si pcntru tot
ccca cc ati citit in accasta cartc - cui ii pasa lii bincvoitor. Hai sa lim intr-adcvar cu
totii prictcni qriu|ii si lami|iari.
#rearea Fiilor Legii Lui Unul
lnaintc ca Noa| sa-si traqa rasul|arca, cu am inccput sa-mi dorcsc a punc o noua
intrcbarc, ,Dcci, a| doi|ca va| dc matcria|izari a inccput ca un lc| dc ,opcratiunc dc
sa|varc` - pcntru sa|varca liintc|or ,umano-anima|c` carc ,cazuscra` in primu| va| Tc roq
spunc mai mu|tc dcsprc cum a lost orqanizat |ucru| accsta si cum dc nu au putut lacc
nimic in |cqatura cu accst |ucru`
,Cum, vom discuta mai tarziu. Va roq numai sa ma |asati sa-mi tcrmin accasta
partc a invataturi|or.
Pcntru a rca|iza accasta ,opcratiunc dc sa|varc`, asa cum ai numit-o tu, doua
|ucruri ar trcbui stabi|itc.
nu, mctodc|c carc ar li trcbuit conccputc pcntru a auta |a RLCASTlGARLA
constiintci spiritua|c si a trczirii nitatii cu Du|u| nivcrsa| a| umano-anima|c|or, si doi,
mctodc|c carc ar li trcbuit conccputc pcntru cc| dc-a| doi|ca va|, pcntru VLNTlNLRLA
constiintci spiritua|c si a trczirii nitatii cu Du|u| nivcrsa|. Ambc|c au lost londatc in
timpu| cc|ui dc-a| doi|ca va|, crcatc drcpt ca|c spiritua|a a lii|or Lcqii Lui nu|, mctodc si
invataturi carc sunt inca lo|ositc si va|abi|c si astazi.
Astlc|, ordinu| spiritua| a| lii|or Lcqii Lui nu| a lost londat cu un scop loartc
spccilic si unic. Si in timp cc accst ordin inc|udca aspcctc a|c cc|or cc vor dcvcni mai
tarziu numcroasc|c ,rc|iqii`, liii Lcqii Lui nu| cra mai dcoscbita dccat oricarc a|ta rc|iqic
carc ar putca aparca vrcodata pc Pamant. Si asa a ramas. Accasta N a lost crcata
pcntru a ump|c ncvoia din inimi|c si minti|c oamcni|or, NlCl pcntru a crca lrica in
inimi|c |or, NlCl una |a carc sa sc inc|inc cincva vrcodata, NlCl sa raspunda |a
intrcbari|c spiritua|c carc au aparut in masc|c iqnorantc spiritua|, NlCl sa contro|czc
accstc masc. La a lost crcata c|iar inaintc ca toatc accstc aspcctc sa cxistc.`
71
,Dcci, liii nu sunt cu adcvarat o rc|iqic, nu in accst scns`
,Nu. Prin mu|tc dclinitii modcrnc, ar putca totusi li considcrata astlc|. lnsa din
nou spun, intrcaqa matcria|izarc a lii|or a lost pcntru sa|varca cc|or ,prinsi` si
rcintoarccrca cc|or din primu| va| catrc starca anqc|ica a cxistcntci si trczirii (Constiintci
nivcrsa|c,. Astlc|, intrcqu| punctu| principa| a| caii spiritua|c a lii|or a lost acc|a dc a
putca intra in p|anu| matcria| in asa lc| incat sa poata auta primu| va|, mcntinand-si in
acc|asi timp propria constiinta si starc anqc|ica astlc| incat ci sa nu poata li prinsi. Daca
as mai putca continua.
5 nou "dere
Ca o a doua misiunc dc sa|varc, accasta a coborat trcptat in matcria si lorma
umana, iar cativa dintrc ci, adcmcniti liind dc dorintc cqoistc s-au intors dc |a ca|ca
spiritua|a a lii|or. Apoi, ci au picrdut constiinta spiritua|a si s-au scparat dc nitatca cu
Dumnczcu. ln cc|c din urma, accasta divizarc a crcat doua qrupuri ,rc|iqioasc` ori
,li|ozolicc` in At|antida cu scopuri si ,po|itici` dilcritc - liii |ui Bc|ia| si liii Lcqii Lui nu|.
liii |ui Bc|ia| imita pc liii Lcqii Lui nu| in mu|tc lc|uri, c|iar si in scnsu| dc a li
,spiritua|i` sau ,rc|iqiosi`. lnsa ,practici|c |or rc|iqioasc` isi bat oc dc adcvarata
spiritua|itatc - prin la|sitatc, qo|iciunc si ascrvirc. Li ar trcbui sa lo|oscasca ,ruqaciunca`
si vizua|izarca pcntru a atinqc ccca cc dorcsc si totusi inc|id oc|ii |a rcpcrcusiuni|c cc
dccurq din obtincrca a ccca cc vor dc |a cci|a|ti. nc|c dintrc cc|c mai popu|arc rc|iqii
din ziua dc astazi sunt dcsccndcntc a|c rc|iqici |ui Bc|ia|. Si apoi mai sunt si socictati|c
sccrctc carc inca mai practica acc|c cai oriqina|c a|c |or.
ln At|antida cc|c mai scmnilicativc controvcrsc crau intrc lii si Bc|ia|icni dcsprc
ccca cc sa laca cu umano-anima|c|c. mano-anima|c|c crau usor dc contro|at prin
putcrca mintii a cc|or din cc| dc-a| doi|ca va| si putca li contro|atc sa laca oricc doar prin
vizua|izarc. lntrucat Bc|ia|icnii s-au intors mu|t dc |a constiinta nitatii cu Dumnczcu in
lavoarca cqoismu|ui, au dorit sa lo|oscasca ,umano-anima|c|c` ca si ,anima|c dc
companic`. Cu toatc accstca, lii inca dorcau sa autc |a intoarccrca umano-anima|c|or in
starca |or ina|ta dc constiinta. Astlc|, lii au dcvcnit ,activisti`, iar obicctivu| |or ca
,miscarc` dc qrup cra inca acc|a dc a c|ibcra pc rudc|c |or prinsc, insa acum ci mai
trcbuiau sa |uptc si cu cci|a|ti din cc| dc-a DOlLLA va|, cci ,picrduti rau`.`
,Dcci Noa|, au castiqat liii in lata Bc|ia|icni|or - nu mai cxista nici un umano-
anima| carc sa mcarqa pc Pamant nu-i asa Au lost cu totii ucisi or au lost sa|vati`
,Voi raspundc imcdiat, dar mai inaintc da-mi voic sa-ti spun ca, pana c|iar si cci
mai buni dintrc liii Lcqii Lui nu|, in cc|c din urma au ccdat intr-o oarccarc masura |a
scpararca dc Spiritu| nivcrsa|. lnsa accasta cstc o a|ta povcstc carc imp|ica a|cqoria |ui
Adam si Lva.
Acum, pcntru a raspundc |a intrcbarca ta, in timp cc o partc din obicctivu| lii|or
a lost in cc|c din urma rca|izat (umano-anima|c|c au lost c|ibcratc din |cqatura |or cu
oriqinca anima|a dupa distruqcrca At|antidci,, c|ibcrarca din intuncric si sc|avic ncliind
pc dcp|in rca|izata. Lupta continua. lnaintc sa trcaca primu|ui va|, rcincarnarca umano-
anima|c|or continua inca pc Pamant in trupuri norma|c - asa cum |c-ai vazut. Daca csti
atcnt, poti vcdca subti|c trasaturi dc oriqinc anima|a, manicrc|c sau aparcnta lacia|a a
mu|tora dintrc oamcnii din |umc. Dar cu umano-anima|c sau lara, anii dc dcmu|t ai
72
|uptci dintrc lii si Bc|ia|icni - |upta impotriva sc|avici continua inca. Accstc zi|c a|c
sc|avici pot avca mu|tc lormc, pot li cc|c traditiona|c, cconomicc, oprcsiuni socio-
po|iticc, pcdcapsa cu inc|isoarca si proqramarca mcnta|a. Lumca cstc in principiu
popu|ata dc cinci qrupuri, liii, Bc|ia|icnii, cci rcincarnati ca ,sul|ctc picrdutc` din primu|
si a| doi|ca va| si i|uminatii. Cci mai mu|ti din primu| si cc| dc-a| doi|ca va| au constiinta
inca scparata dc Du|u| nivcrsa|. Accst |ucru ii lacc o prada usoara pcntru Bc|ia|icni si
dcvin intr-un lc| sau a|tu| pionii sau sc|avii |or. [ota autorului ; 2n ediiile
anterioare ale acestei cri, descrierea Aelialienilor era #cut din vec.ile
nvturi. Acest lucru poate lsa n con#u0ie pe muli dintre oameni cu
privire la cine i ce au #ost ei i modul cum sunt ei privii n timpurile
moderne. Aelialienii nu sunt un #el de creaturi genetice care triesc n
trupuri #i0ice i au supravieuit mii de ani. Asemntori cu noi toi, ei au
continuat s se rencarne0e i s triasc n trupuri umane moderne. 1ar
sunt #oarte ri, i aceia dintre noi care sunt mai sensibili pot simi lucrul
acesta. Acetia pot #i observai uneori c.iar #i0ic sau intuitiv precum o #iin
asemntoare reptilei ori aa cum o numesc vec.ile nvturi, %asemntor
op+rlei&. 2ns, indi#erent dac i poi vedea sau simi tu nsui, i poi
cunoate dup planurile lor. =ia dup via, i pstrea0 modul lor
maniacal pentru putere i planul lor de nrobire i dominare. -uli dintre ei
sunt oamenii care conduc lumea. Ealonul superior sunt adevrata putere
care trage s#orile din spatele scenei. "recum clugrii 6niiai din r+ndul
Fiilor, nivelul nalt din r+ndul Aelialienilor sunt total contieni de cine sunt
i ceea ce #ac ei. Ealonul de mi3loc i de 3os sunt uneori n prim plan sau n
oc.ii publicului, #iind n #uncii politice, militare sau lideri n a#aceri crora
aparent nu le spune nimeni ce s #ac ; ns ei e*ist cu adevrat.
Aineneles, unii dintre lideri sunt numai pioni i nu sunt contieni pe cine
servesc (i oricum nu le pas). Aelialienii sunt de obicei nscui n #amilii
bogate i puternice, care au de3a strmoi Aelialieni iar #amiliile lor i educ
n continuarea tradiiei lor. Ei merg la cele mai bune coli i se bucur de
#raterniti i cluburi cu %drepturi speciale&. 9unt instruii n modul de a
#olosi vi0uali0area i ritualul pentru practicarea magiei lor negre. 1oresc
totdeauna mai muli bani i putere. =or s menin sclavia economic i
sclavia prin munc a minorilor n lume i c.iar mai ru de at+t. =or o stare
de total monitori0are i control al tuturor oamenilor (i au #cut pai mari
n ceea ce privete acest lucru). Ei vor #olosi #ora #i0ic dac e necesar
pentru a domina i controla, dar i programarea mental prin educaie,
media, presiuni sau orice alte mi3loace care au avut un mare succes ; i
prinii lor continu de asemenea propria programare pentru copiii lor.
E*aminai istoria lumii i vei vedea c aceste lupte continu de-a lungul
timpului ; grupuri ntregi de asupritori ai rului ncearc s sub3uge. oi
continum lupta cu ei, iar ei continu lupta cu noi. Aa cum multe dintre
73
progresele tiini#ice vin de la oamenii de tiin rencarnai din Atlantida,
tot aa i setea de putere i control cu orice pre vine din rencarnrile
Aelialienilor. Ei continu s de0volte metode mai so#isticate pentru a ine
populaia sub controlul lor. 1eci, cum i putem identi#ica: 2nc o dat, i poi
simi i c+teodat i poi vedea atunci c+nd priveti n oc.ii lor. 2ns dac
cineva are un plan de control asupra celorlali, este #ie un Aelialian, #ie unul
dintre pionii lor. Ei au gri3 numai de i nii i sunt pregtii s #ac ru
oricui sau c.iar la oricine de pe planet dac acest lucru i a3ut s obin
mai mult putere ; i pot #ace asta tuturor, cu un 0+mbet larg i o str+ngere
cald de m+n (gest care %cumpr& pe muli oameni consider+nd c aceea
este o persoan %drgu&). 2ntreab-te n sinea ta dac acest lucru ar putea
#i adevrat i simte rspunsul vocii tale interioare., oa. a continuat!
Dcci, ,rc|iqia` si munca noastra continua. lar acum, din cauza timpu|ui si situatici,
tu (privind catrc minc,, vci lacc in curand pub|icc invataturi|c lii|or si vci vcsti sosirca
sc|imbari|or spiritua|c.
Tinc mintc, din cauza caractcru|ui unic si puritatii caii spiritua|c a lii|or At|anti,
accasta cstc |a lc| dc va|oroasa astazi cum a lost si atunci. lnvataturi|c si mctodc|c |or
pot auta pc oricinc pcntru a sc rcintoarcc |a Du|u| nivcrsa|, pcntru a atinqc
i|uminarca si a trai in armonic cu Lcqca nivcrsa|a si Vointa nivcrsa|a.`
,Vu|tumcsc Noa|.`
,A lost onoarca mca sa tc aut.` Si cu accasta, c| s-a ap|ccat si mi-a sarutat mana
cu draqostc si rcspcct, |ucru carc ar li lost astcptat sa-| vczi lacut numai pcntru
invatatoru| su ori catrc conducatoru| ordinu|ui. Accst |ucru a lost dcstu| dc socant
pcntru minc, pcntru ca am simtit ca nu cram dcmn dc asa ccva, nu mcritam si nu cra
potrivit pcntru cincva intr-o situatic atat dc umi|a prccum a mca. Dar c| cra onorat ca
ma al|am aco|o in acc| momcnt, nu stiu cc vcdca cu adcvarat in minc (poatc c|iar in
cqou| mcu atunci cand a lacut-o,. Cu toatc accstca, asta s-a intamp|at aco|o, doar
astcpta sa sc manilcstc. [ota autorului! Acum, dup cum a #ace cu studenii
mei i cu alii, a vedea de asemenea cum sunt cu adevrat n interiorul lor
; potenialul lor ; i spri3inul lor. oi ne raportm bine la nivelul lor pre0ent
de contiin. "entru a consolida i a ntri Fiina 6nterioar, n timpul
atacului i #oamei egoistului sine separat, este #uncia i datoria noastr
constant,. Apoi Noa| si-a imprcunat maini|c si a lacut un qcst dc rcspcct spiritua|
catrc cci|a|ti ca|uqari novici din incapcrc, apoi s-a ap|ccat si a p|ccat incct pc mica usa.
#ulturi &n"ru"iate
ln ziua urmatoarc Noa| a discutat mai mu|t dcsprc dilcritc cu|turi si rc|iqii|c ori
traditii|c spiritua|c a|c dilcritc|or cu|turi.
,nc|c dintrc traditii|c spiritua|c sunt atat dc adanc inradacinatc in lorma |or
cu|tura|a incat oamcni|or ,straini` dc acca cu|tura sau tinuturi qascsc loartc dilici|a
adaptarca |a ca. ncori cxista baricrc c|iar in |imbau| si obicciuri|c cu|tura|c carc au
dcvcnit partc a rc|iqici. Sprc cxcmp|u, unc|c cai ncccsita mai dcqraba invatarca sau
74
incantatia in |imbi|c din Japonia ori Lstu| lndici, dccat traduccrca accstor |imbac. Vu|tc
ncccsita cxccutarca sau participarca |a ritua|uri carc sunt unicc pcntru o cu|tura straina,
c|iar daca c|c au cvo|uat in mod spccia| din cauza accstci cu|turi. ln timp cc unc|c cai
au motivc intcmciatc pcntru astlc| dc |ucruri, cc|c mai mu|tc nu |c au iar ccrintc|c |or
sunt |imitatc si adcsca nimic mai mu|t dccat o doqma si o partc a acc|or cu|turi.`
,Lu pot lacc |cqatura |a cc sc rclcra Noa| cu aceasta. Cu un an si ccva in urma
am intrat intr-o manastirc Zcn din Statc nitc pcntru aproximativ 6 |uni. lar ci laccau
aco|o totu| in aponcza si in sti|u| aponcz, si nu au vrut sa-mi cxp|icc traduccrca
incantatii|or aponczc dc aco|o. C|iar si asa, mi-a p|acut o partc din accstca si am |uat
cu siquranta ccva din c|c, insa nu a lost in cc|c din urma ca|ca mca cca corccta.`
,Nu. Accasta cstc o ca|c loartc buna dar in mod c|ar accasta cstc a ta. ln cazu| in
carc nu cxista a|t motiv carc sa ma invctc rabdarca.`
,Cc`
,Doar q|umcam lratc. Ai avut o obscrvatic buna. Tc al|i aici numai pcntru minc,
pcntru a invata catcva |ucruri, asa cum cu ma al|u aici pcntru tinc, pcntru a tc invata
catc ccva. lnsa, in cc|c din urma tu tc al|i aici pcntru |umc, mai mu|t dccat pcntru minc.
Da-mi voic sa mcrq mai dcpartc cu ccca cc spuncam.
Sprc dcoscbirc dc a|tc traditii si rc|iqii, invataturi|c noastrc spiritua|c si li|ozolicc,
|ipsitc dc oricc acccnt pc doqma rc|iqioasa, nu inc|ud si cu|tura. lnvatatorii sunt din toatc
parti|c |umii. lar univcrsa|itatca invataturi|or si mctodc|or usurcaza adaptarca tuturor
indivizi|or din oricc cu|tura, pcntru cci carc au o mintc dcsc|isa si inc|inatii catrc
adcvarata spiritua|itatc. Astlc|, accasta cstc o ca|c usor acccsibi|a si uti|a pcntru oamcnii
dc oriundc daca ci dorcsc sa-i sc lo|oscasca avantac|c.`
Pcntru cincva ca minc carc studiasc antcrior mai mu|tc rc|iqii si cu|turi,
invataturi|c sc incruciscaza pcstc qranitc|c rc|iqioasc carc sunt in aparcnta opozitic cu o
intc|cpciunc unilicatoarc. L|c au lost dc ascmcnca o ,comp|cta` - ump|crc a qo|uri|or
|asatc in studii|c mc|c antcrioarc, o |cqatura cu aspcctc|c adcvaru|ui pc carc |-am qasit in
a|tc cai, intr-un tot cuprinzator.
5 #ale (atural *a.at pe Legile Universale
rmatoru| mcu curs imp|ica modu| cum au aparut invataturi|c at|antc si pc cc
anumc sc bazcaza c|c. L|c au lost prcdatc dc catrc batranu| ca|uqar Zarat|ustra. Cu
mu|t timp in urma ,auziscm zvonuri` ca c| cra oriqinar din Gcrmania. Din ccca cc
obscrvascm |a c| pana atunci, cra un intc|cctua| si un invatat. Vi-a p|acut dc c| si c|iar
mi-a dat voic sa ma imp|ic in catcva cxpcrimcntc vibrationa|c loartc solisticatc pc carc
|c conducca (si carc mi-au lormat bazc|c mc|c dc studii si dczvo|tari vibrationa|c dc mai
tarziu,. Lra un marc cunoscator in matcric si un invatator pcrlcct pcntru accst curs.
,Convinqcri|c si invataturi|c lii|or Lcqii Lui nu| nu au lost, si nu sunt lormatc pc
baza crcdintci. Vaoritatca bazc|or |or vin din At|antida si astlc| pana |a noi, cunoastcrca
noastra, li|ozolii|c si practici|c, sunt pur si simp|u adunatc din ,dovczi|c stiintilicc` a|c
Lcqi|or nivcrsa|c carc quvcrncaza toatc |ucruri|c in nivcrs, inc|usiv uti|izarca mintii si
cncrqici. Accstca sunt doar rczu|tatu| ,obscrvatii|or` lortc|or nivcrsa|c carc sunt
imp|icatc in ap|icatii|c practicc a|c cxistcntci noastrc lizicc si spiritua|c. Astlc|, c|iar si
astazi, intc|cqcrca substantci, c|iar si a vcc|i|or ,convinqcri` nu ncccsita crcdinta, ci mai
75
dcqraba o anumita ca|itatc a ,|oqicii intuitivc`. Dc lapt, ca|ca nu nc indruma sa obtincm
invataturi|c crcdintci, ci in mod dircct LXPLRlLNTA Dumnczcirii si ina|ta constiinta. ln
accst mod noi putcm intr-adcvar cunoate ca accasta cstc adcvarata, mai dcqraba
dccat am lacc-o abordand o oarccarc crcdinta si ,cu spcranta ca nu cstc cu adcvarat
rca`. Nu cxista nici o moda|itatc mai putcrnica dc a-ti sc|imba viata intr-un mod cu
adcvarat bun si dc durata, dccat acc|a dc a e*perimenta in mod dircct Constiinta
nivcrsa|a si astlc|, cxpcricnta si cunoastcrca nitatii cu Du|u| nivcrsa| , Dumnczcu.
lnvataturi|c nc dau ambc|c mctodc, cxtindcrca consticntizarii noastrc si
cxpcricnta dirccta cu Dumnczcu si Constiinta nivcrsa|a, si dc ascmcnca nc cxp|ica
e#ectele Lcqi|or nivcrsa|c in tcrmcni simp|i, c|iar daca Lcqca nsi cstc dilici| dc
intc|cs.`
,|. accasta alirmatic cstc dilici| dc intc|cs.` a spus Novicc|c Viccntc.
,O|. Sprc cxcmp|u, tu nu poti intc|cqc comp|cxitatca |cqii qravitatici cu carc sc
|upta lizicicnii, insa poi intc|cqc cum obscrvatia |ui Ncwton cu maru| carc cadc dintr-un
pom |-a condus pc c| catrc un conccpt stiintilic carc spunc ca ,Ccca cc cadc dc sus va
aunqc totdcauna os`. Corcct`
,Da.`
,Si inca mu|t mai simp|u, cxpcricnta ta cu |cqca qravitatici tc-a invatat dcsprc
clcctc|c ci in viata ta. Sprc cxcmp|u, tu poti iqnora |cqca qravitatici si sa mcrqi pc
marqinca unui ba|con dc |a ctau| 30, dar cat dc mu|ti oamcni iqnora c|iar cca mai
importanta dintrc Lcqi|c nivcrsa|c pcntru ca nu intc|cq cu adcvarat clcctc|c ci dc lapt
Dcci, stravcc|i|c invataturi at|antc nc olcra o ca|c dc intc|cqcrc a clcctc|or Lcqi|or
nivcrsa|c in victi|c noastrc, si astlc|, o moda|itatc dc a bcnclicia dc c|c.`
,Da, acum am intc|cs, insa vrcau sa invat mai mu|tc dcsprc spiritua|itatc, nu
dcsprc lizica.`
,Adevrata spiritua|itatc cstc totusi |cqata dc Lcqi|c nivcrsa|c. Si daca dorcsti
sa ici in considcrarc doar lizica, binc. lnsa accasta abordarc stiintilica nu inscamna ca
drumu| lii|or cstc unu| rccc si c|inic. Nici pc dcpartc. Nicaicri nu vci putca qasi mai mu|t
acccnt pc compasiunc si lubirc. ln sc|imb, bazc|c stiintilicc a|c invataturi|or lac din cai|c
si convinqcri|c lii|or Lcqii Lui nu| unc|c mai simp|c si unicc. Sprc dcoscbirc dc a|tc
ordinc rc|iqioasc, accasta cstc o rc|iqic ,natura|a`, sau mai prccis, o ca|c spiritua|a
natura|a. Lstc natura|a pcntru ca sc bazcaza pc natura - nu doar pc natura accstci
p|anctc, dar si pc natura nivcrsu|ui. La a lost londata pc o intc|cqcrc a modu|ui cum
lunctioncaza nivcrsu| si inccarca sa ap|icc |cqi|c si curcntu| carc i| quvcrncaza |a
conditii|c umanc. Cai|c lii|or i-au asiqurat dczvo|tarca pcntru a avca |ocu| corcspunzator
in marca sc|cma a |ucruri|or. Vai dcqraba, dccat sa incuraczc crcdinta oarba intr-un
Dumnczcu nccunoscut si o doqma, ca incuracaza cunoastcrca si cxpcricnta cu Du|u|
nivcrsa| din tinc insuti si cum sa dcvii na cu L|. Prin accstc ina|tc virtuti, accasta nu
cstc asa dc mu|t o ,rc|iqic`, cstc doar o ,ca|c` dc a li na cu lntrcqu| crcatici si cu
Crcatoru|, cu ambc|c. Nu cstc doar o lizica prin oricc mi|oacc. Accasta nu cstc qradina
ta variata dc rc|iqii, ci arc o minunata simp|itatc in ca.`
6tiina Magi"!
76
lntr-o dimincata m-am dccis sa cxp|orcz putin piramida ccntra|a, doar sa ,vcrilic
pc cxtcrior` accasta ,c|cstic` oarccum incrcdibi|a. Am mcrs pana sus |a una dintrc
incapcri|c dc aco|o, cand dintr-o data am vazut o ciudata |umina carc sc dcp|asa vcnind
din dircctia unui mic tunc|. lnaintc sa ma pot uita in intcrioru| |ui, Zinuru a icsit incct
alara. Lra unu| dintrc lnitiatii manastirii, un ca|uqar Adcpt carc luscsc invatatoru|
pcrsona| a| mu|tora dintrc mu|tii ca|uqari avansati si novici carc |ucrascra cu sistcmc|c
cncrqcticc a|c manastirii. Tinca un lc| dc |antcrna , lar cc raspandca o |umina ciudata.
lnca din prima zi, am auzit in uru| manastirii lo|osindu-sc lraza ,stiinta - maqica`.
ncori accasta sc rclcrca |a tc|no|oqia manastirii, insa catcodata lacca rclcrirc |a
,crcarca` victi|or noastrc pcrsona|c. Dar atunci cand tcrmcnu| cra lo|osit cu rclcrirc |a
tc|no|oqia manastirii, cra adcsca asociat in acc|asi lc| cu numc|c Adcptu|ui Zinuru. Am
vazut dc ascmcnca rclcriri |a ,stiinta - maqic` in tcxtc|c vcc|i din bib|iotcca, dar nu mi sc
cxp|icasc inca in vrcunu| dintrc cursuri|c mc|c, asa ca am dccis sa-| intrcb dcsprc asta
acum cand avcam sansa. Nu stiam daca c| avca timp sau inc|inatia dc a vorbi unui
ca|uqar ca minc, insa am prolitat dc sansa.
,Zinuru, daca ai un momcnt, as putca tc roq sa vorbcsc cu tinc`
,n momcnt, un momcnt. Crcd ca da. Da. Nu. S-a dus acum. lmi parc rau. Dar,
da, voi vorbi oricum acum cu tinc.`
,lmi poti spunc dcsprc accasta ,stiinta - maqica` dcsprc carc tot aud.`
,Nici o prob|cma. S-a spus ca toatc invataturi|c lii|or Lcqii Lui nu| au |a baza
,Stiinta - maqica`. Asta ai auzit`
,Da, crcd ca da.`
,Asa crczi. loartc binc. Li binc, toatc sunt bazatc pc accasta. Da-mi voic sa-ti
cxp|ic istoria ci. Pcntru stramosii nostri, mu|tc din cc|c considcratc ,mistcrc` a|c victii nu
crau conluzc sau comp|cxc, ci doar simp|c c|cstiuni dc ap|icarc a |or intc|cqand Lcqi|c
nivcrsa|c.`
,Tocmai am avut un curs dcsprc asta.`
,Bun, atunci imi vci cconomisi ccva timp. Stramosii nostri at|anti manipu|au cu
usurinta vibratia, lo|osind dc lapt qanduri|c intr-un cadru stiintilic. Dumnczcu si
spiritua|itatca nu crau conccptc vaqi. Du|u| nivcrsa| nu cra nccunoscut pcntru ci, sau
unora dintrc ci, pcntru ca ,icsiscra cumva dc aco|o`. Vaqia si miraco|c|c nu crau doar
ccva cc cxista in basmc|c si parabo|c|c rc|iqioasc in zi|c|c dc dcmu|t. L|c crau |ucrari
stiintilicc a|c lortc|or spiritua|c pc matcria lizica. Spiritua|itatca, ca si matcria|itatca si
viata lizica, toatc crau pur si simp|u bazatc pc laptc|c stiintilicc a|c Lcqi|or nivcrsa|c.
Sprc cxcmp|u, ci intc|cscscra ca lcnomcnu| psi|ic, c|cctricitatca, maqnctismu|,
qravitatia, |umina, sunctu|, spatiu|, timpu| si a|tc|c ascmcnca crau toatc in rc|atic si
aspcctc a|c acc|uiasi |ucru, si toatc urmau Lcqi|c nivcrsa|c. Cu|turi|c barbarc carc
cxistau in uru| nostru, sau carc au intrat in contact cu stramosii nostri, nu au putut sa
intc|caqa accstc |ucruri, astlc| ca ci doar au cata|oqat totu| imprcuna ca liind ,maqic` -
ccva ,oarccum` mistcrios putca sa lic crcat si manuit numai dc catrc zci, diavo|i sau
vraci cu putcri stranii si prin ritua|uri. Dar cc anumc da accasta aparen de maqic.
Daca nu sunt i|uzii sau trucuri insc|atoarc, cc cstc in rca|itatc ,maqic`, a|tccva dccat
crcarca ori modilicarca cncrqici, iar matcria liind compusa din cncrqic Dcci, intr-un
scns loartc rca|ist, mu|t din ccca cc laccm noi cstc maqic, insa accasta sc bazcaza pc
77
stiinta, nu pc supcrstitic. Astlc|, stiinta - maqica cstc innascuta in liii Lcqii Lui nu| |a
intrarca in aproapc dc viata si ,rc|iqic`. Vizua|izarca sprc cxcmp|u, lunctioncaza ca o
maqic. Tu vczi cc sc intamp|a, si asta sc intamp|a. Vizua|izarca cstc lo|osita cu succcs
pcstc tot, dc |a Arcasu| Zcn si pana |a vindccarc - iar toatc accstc |ucruri au aspcct dc
,|ucratura ascmanatoarc maqici`. Acum, da-mi voic sa-ti lac o mica dcmonstratic.` L| a
vrut sa stau in spatc|c sau si sa-| ridic dc |a mi|oc. A lost usor. Apoi a spus, ,Ar trcbui
sa poti lacc acc|asi |ucru din nou, da`
,Dcsiqur,` am spus cu.
,Atunci, la-o.`
Am inccrcat. A lost ca si cum as li inccrcat sa ridic mari qrcutati sau ca si cum ar
li lost |ipit dc pamant. Am rcusit sa-| c|intcsc, insa accst |ucru a ccrut tot clortu| si
putcrca mca, lata dc cum cra dc usor cu numai un momcnt inaintc.
,Cum ai lacut asta`
,Simp|a vizua|izarc si cncrqic. nu| dintrc aspcctc|c ,stiintci - maqicc`. Vci invata
asta in timp. Si daca mi-as li pus cu adcvarat mintca, nu ai li putut sa ma ridici dc|oc.`
,Asta c incrcdibi|.`
,Asta c nimic. ln timp cc stramosii nostri rca|izau accstc |ucruri cu ,instrumcntc|c
|or dc stiinta - maqica`, accasta nu cstc mai mistcrioasa pcntru noi dccat dclccarca unui
ncinitiat. Pcntru noi, lo|osirca mintii pcntru a crca o rca|itatc lizica cstc doar o simp|u
lapt a| stiintci Lcqii nivcrsa|c, si inca una loartc lundamcnta|a. Accasta sc putca ap|ica
dc ascmcnca pcstc tot undc crau liii |a inccputu| zi|c|or pc Pamant, prccum si lo|osirca
piramidc|or |or pcntru a obtinc putcrca vc|icu|c|or si c|adiri|or lara nici o concxiunc
vizibi|a. Toatc pcntru ca intc|cqcau pc Dumnczcu, spiritua|itatca si prob|cmc|c dc zi cu
zi, cstc baza accstci cunoateri carc cstc adevrata maqic, este stiinta, si adevrat
stiinta, este maqic.
Accasta |ampa sprc cxcmp|u, pcntru cc lo|oscstc. La nu arc nici batcrii
ascmanatoarc cu cc|c lo|ositc dc |umca din alara, dar totusi cstc a|imcntata. Dar cum
Dc ccva cc tu nu poti vcdca si nu poti intc|cqc. Lstc ca maqica Crcd ca da. Lstc ca
stiinta Crcd ca da. Vi-am adus amintc, am unc|c rcparatii dc lacut, cram in mi|ocu|
|or.`
,O|, imi parc rau. lti mu|tumcsc pcntru timpu| si invataturi|c ta|c Zinuru.`
,Nu tc qandi |a asta. Lsti bincvcnit. Trcbuic sa avcm mai mu|tc discutii. Si stiu ca
vrci sa cunosti mai mu|tc dcsprc cum anumc lo|osim unc|c dintrc stravcc|i|c tc|no|oqii
pcntru a obtinc putcrca |ucruri|or dc aici. Lc vci putca invata cu usurinta daca dorcsti.
Ai o marc viziunc si intc|cqcrc, asa cum putini au si csti binc vcnit sa discutam.`
,Privcstc asta, vci scapa cqou| mcu din mana cu comcntarii dc qcnu| accsta.`
,Nu mi-as lacc qrii pcntru asta. Zain va asiqura cc| din urma cqo a| tau in pasi dc
dans catrc moartc - c| a vorbit dcsprc o marc rca|izarc in |cqatura cu tinc.`
Am lost miscat intcrior. ,O|, minunat. Asta c ccva dupa carc sa privim cu
ncrabdarc.`
,Lstc, intr-adcvar. Tu vci li mu|t mai intc|cpt, mu|t mai intc|iqcnt, iti vci qasi pacca
si |ocu| ca instrumcnt a| qriii nicu|ui, atata timp cat totu| a lost spus si lacut.`
Am rcp|icat, ,Asta suna mai binc dccat a li in dans cu moartca.`
A ras. ,Nici o dilcrcnta. Vci invata.` Apoi, c| s-a indrcptat in sus catrc un ax.
78
ln rca|itatc, in mod practic si zi dc zi practicand ,stiinta - maqica` a lii|or,
invataturi|c |or dadcau o ,substanta` carc cra ccva rar in a|tc cai. Dcci, in timp cc unc|c
dintrc invataturi|c spiritua|c dcsprc carc vcti citi aici ar putca suna simi|ar cu a|tc
invataturi spiritua|c, rctinc ca accstca cstc posibi| sa sc bazczc pc un cadru loartc dilcrit
dc intc|cqcrc a victii si cxistcntci victii - un cadru loartc real si practic, nu o idcc
,i|uzoric`. lar accst cadru poatc lacc marca dilcrcnta. Astlc|, daca ai citit ccva cc pare
sa lic doar un conccpt rc|iqios ori spiritua|, tinc mintc ca intc|cqand intrcaqa invatatura
accasta poatc li dc ascmcnca doar o lapt a| stiintci - maqicc. lar in maini bunc (sau in
minti curatc in accst caz,, c|c sunt c|ci indispcnsabi|c pcntru intc|cqcrca victii, crcarca
|umii ta|c si trairca in armonic cu nivcrsu|.
dei "omple?e "u un Mesa@ )implu
Dcoarccc ca|ca lii|or cstc asa dc putcrnic bazata pc Lcqca nivcrsa|a si ccca cc
ar putca li numit ,rca|itati|c nivcrsu|ui`, mu|tc dintrc invataturi sunt prin insasi natura
|or dcstu| dc intc|cctua|c si ncccsita conccntrarc iar uncori rccitirca lrazc|or in scopu| dc
a |c intc|cqc. lmi ccr scuzc pcntru accst |ucru, dar aici nu pot sa va aut. Cu toatc
accstca, c|iar daca cxista atat dc mu|tc cunostintc prczcntatc, in practica toatc sunt
scnsibi| cc|i|ibratc. Pcntru ca cscnta accstci cai cstc loartc c|ara si loartc simp|a - cstc
u*irea /ltruist. Oricinc poatc intc|cqc vindccarca si binc|c carc provin din bunatatc,
compasiunc, qria, daruirc si b|andctc. Accstca sunt virtuile lubirii A|truistc - |ucruri|c
carc contcaza cu adcvarat. L|c sunt dc ascmcnca u|timc|c c|ci a|c rcintoarccrii si liintarii
in armonic cu Du|u| nivcrsa|, dc accca liii Lcqii Lui nu| sunt pcntru toatc accstca.
Pcntru minc, dcscopcrirca stravcc|i|or invataturi a ump|ut mu|tc dintrc qo|uri|c
cunoastcrii mc|c. Va dczvo|tam in liccarc zi in carc invatam si mai mu|t, m-am ina|tat
mu|t iar picsc|c cadcau |a |ocu| |or. Atunci cand am qasit accasta ca|c, m-am simtit ca un
om carc cstc aproapc sa moara dc sctc si dcscopcra o oaza in dcscrt. Pcntru a
paralraza un conccpt spiritua| din cartca ,Strain intr-o tara straina`, ,Asa cum am
dcscopcrit cu dc apa, acum iti olcr cu tic apa. Poti sa bci pc saturatc.`
,enind mpotriva #onvingerilor tale Pre"on"epute
Totu| a lost p|acut si roz in viata mca |a manastirc, pana cand au inccput sa apara
inl|ucntc|c propriu|ui mcu ,cqo cu prob|cmc`. L|c au provocat ,turbu|cntc` in ,zboru|`
mcu dc ina|tarc. Voi discuta dcsprc accstca mai tarziu in cartc, insa ca sa |c sintctizcz
pc scurt acum, da-mi voic sa |c pun intr-un lc| si aici. Cu mu|t timp in urma, ca|ca mca
m-a condus catrc rca|izari prin carc sa parascsc convinqcri|c mc|c antcrioarc in staqnari.
Am vrut sa-mi ,lac curat in casa` (sa ridic picsc|c vcc|i|or convinqcri, s-o rcvizuicsc pc
liccarc in partc si sa dccid cc sa ,arunc |a qunoi` si cc sa ,pastrcz` sau sa ,rcpar`,. Am
tcrminat cu un sct dc convinqcri carc crau dcstu| dc dilcritc lata dc a|c maoritatii
oamcni|or. Asa cum ati citit, una dintrc convinqcri|c mc|c cra cca cu privirc |a At|antida
si istoria cxistcntci noastrc. Dar poatc T nu crczi ca un ascmcnca |oc a cxistat
vrcodata - dcci, |aidcti sa spuncm ca nu. Ai citit dca mu|tc |ucruri pc carc poti sau nu
poti sa |c acccpti ori sa |c crczi - si csti pc ca|c sa citcsti si mai mu|tc. Doar pcntru ca
cu crcd accstc |ucruri si |c acccpt ca adcvaratc, nu inscmna ca trcbuic sa crczi si tu |a
79
lc|. Accstca pot li abso|ut ncadcvaratc. Sau c|c nu pot li adcvaratc pcntru tinc, din
pcrspcctiva ta. Sau poatc ca accstca sunt abso|ut adcvaratc. lntr-un anumit lc|, nu
contcaza cu adcvarat, nu-i asa
lndilcrcnt dc caz, daca tu nu crczi toatc accstc ,c|cstii` intc|cctua|c pc carc |c-ai
citit in accasta cartc, nu contcaza pcntru noi - noi stim ca adcvaru| cstc doar pc
umatatc adcvar in cc| mai bun dintrc cazuri. Noi tc lubim. Lu tc lubcsc. Vi-ar p|acca sa
traicsc in pacc cu tinc si tu dc ascmcnca sa ma lubcsti, indilcrcnt dc ccca cc crcdcm
sau nu crcdcm. Atata timp cat noi nu nc olcnsam unu| pc cc|a|a|t si nc autam rcciproc
atunci cand cstc ncvoic, cui ii pasa cc lc| dc ,convinqcri` avcm - rc|iqioasc, po|iticc,
mora|c ori dc a|tlc|. Si cu crcd ca acesta este cel mai important |ucru, pcntru ca
tiu laptu| ca accasta lubirc A|truista cstc ntotdeauna bene#ic. Accasta cstc una
dintrc convinqcri|c mc|c rcinnoita si crcd ca cxista cincva intrc noi carc ar putca li
univcrsa| dc acord cu asta. Lu pot li dc acord. Tu poti Ai putca Lstc ccva cc tc-ar
putca rani Nimic. Cum tc-ar putca auta asta Cu o mu|timc dc |ucruri prccum pacca si
bunatatca. Dcci, daca nu crczi in idci|c continutc in accasta cartc, spcr ca nu va conta
pcntru tinc ca am lacut-o - atata timp cat cu sunt un lubitor, un om carc lacc binc, un
om carc arc qria cc qandcstc, o pcrsoana inolcnsiva. ln mod simi|ar, cc contcaza
pcntru minc in ccca cc tc privcstc nu cstc modu| cum qandcsti sau crczi, din cc rc|iqic
laci partc sau daca csti un atcu, ci modu| cum tc porti tu insuti, conduita ta. Ccca cc
contcaza pcntru minc cstc daca csti sau nu un lubitor, un om carc lacc binc, un om
carc arc qria cc qandcstc, o pcrsoana inolcnsiva. Din pacatc, convinqcri|c unci
pcrsoanc nu au o prca marc inl|ucnta asupra modu|ui cum qandcstc si actioncaza.
Dcci, atata timp cat suntcm pc subicctu| crcdintc|or si rc|iqii|or, |aidcti sa aruncam o
privirc mai atcnta asupra clcctc|or crcdintci.
lntr-o zi ma |uptam cu qanduri|c mc|c. Avcam ,indoic|i` pcntru ca avuscscm
momcntc qrc|c cu cqou| mcu. Nu cra prima data, si accasta nu avca sa lic u|tima data.
lnsa, asa cum scdcam in qradina intrcbari|or dcsprc crcdintc|c mc|c, inccrcand sa |c
sortcz pcntru a da alara catcva dintrc c|c, Anastasia a vcnit si mi-a spus ca ar trcbui sa
mcrq sa-| vad pc Zain, pcntru ca par a li prca suparat. Am acccptat lara traqcrc dc
inima slatu| ci, m-am ridicat incct si am p|ccat sa-| caut. L-am qasit tocmai prcdand unui
qrup dc a|ti novici. lnsa cuvintc|c sa|c sc adrcsau prob|cmc|or si prcocupari|or mc|c. Va
intrcbam daca dc lapt toatc crau orqanizatc in bcncliciu| mcu. Parca dcsiqur absurd si
cqoccntric sa crcd accst |ucru, insa niciodata nu am lost cu adcvarat siqur ca c| ar putca
invata pc cincva ccva in cc| mai bun mod. Aici a lost momcntu| in carc am inccput sa
ascu|t:
,6ndi#erent daca tu cre0i sau nu accst |ucru, convinqcri|c ta|c contro|caza
dcstinu| tau, astlc| incat, accstca trcbuic sa lic atcnt cxaminatc pcntru ccca cc crccaza
c|c in viata ta. Ccca cc qandcsti si crczi alcctcaza loartc mu|t daca tu csti sau nu un
slant, un monstru rau si oricc a|tccva intrc (prccum o ascmcnca pcrsoana sau a uncia
mcdiocra,.`
Va intrcbam dcsprc cc naiba vorbcstc c|, pcntru ca luscscm dca invatat ca ccca
cc crcdcm noi cstc |ipsit dc rc|cvanta. Asa ca am intrcrupt discutia si am intrcbat, ,Cc,
contrcaza intr-adcvar |a cc lc| dc convinqcri nc oprim V-am qandit ca asta nu contcaza
atata timp cat omu| cstc bun, qriu|iu, compasiona| si inolcnsiv.`
80
,lntr-un lc|, accsta cstc un a|t paradox. u contea0 cu adcvarat cc lc| dc
crcdintc arc o pcrsoana, atata timp cat accstca ca si convinqcri olcra acc|c virtuti a|c
lubirii A|truistc pc carc tu tocmai |c-ai mcntionat. lnsa prin convinqcri sc pot obtinc
toatc accstc virtuti, sau virtuti daunatoarc si rc|c. Crcdintc|c au un clcct dominant si
puternic pcntru liccarc aspcct a| victi|or noastrc Oamcnii c|iar ucid pcntru crcdintc|c
|or.` Vom intra mu|t mai in prolunzimca accstui |ucru mai tarziu, dar dcocamdata voi
continua prc|cqcrca |ui Zain, pcntru ca vci li prcqatit curand sa citcsti conccptc
rc|iqioasc carc pot li in conl|ict cu unc|c dintrc cc|c a|c ta|c insuti, si accstca tc pot auta
sa intc|cqcti mai binc sau sa lii mai mu|t cu mintca dcsc|isa.
,Convinqcri|c rc|iqioasc sc bazcaza lrccvcnt pc crcdinta si cc| mai adcsca suntcm
intr-un lc| ,invatati sa crcdcm` dcvrcmc in viata prin convinqcri|c rc|iqioasc si rc|iqia
lami|ici noastrc. A|tc crcdintc sunt dc ascmcnca absorbitc prin cu|turi|c noastrc.
Dc obicci, oamcnii nu sc oprcsc sa qandcasca |a laptu| ca ccva cstc aparent
,inolcnsiv si lara substanta`, ca simp|a noastra ,crcdinta` arc in rca|itatc un marc clcct
asupra victi|or noastrc. Dar c|c o lac - dc lapt, c|c nu au numai un e#ect ngro0itor in
victi|c noastrc, c|c contro|caza dc ascmcnca o marc partc a dcstinu|ui nostru.`
,Cum sc poatc una ca asta, doar o idcc, o crcdinta sa contro|czc dcstinu|
nostru`
,O crcdinta in sinc cstc doar o idcc, ca nu arc substanta rca|a. Dar noi
acionm pe ba0a convinqcri|or noastrc. Aciunile pe care noi le sv+rim sunt
din cau0a credinelor noastre, ele au e#ecte. Bi numai e#ectele, re0ultatele
acestor aciuni sunt |ucruri|c pc carc noi |c vcdcm, |c simtim si |c stapanim. Lstc
loartc important sa rca|izam accst |ucru. Pcntru ca clcctc|c actiuni|or noastrc, ca rczu|tat
a| convinqcri|or noastrc, sunt tocmai lucrurile carc pot li uti|izatc pcntru a dctcrmina
va|oarc buna sau rca a oricarci crcdintc data. Dc cxcmp|u, daca tu csti bun cu minc
pcntru ca asa crczi tu, noi toti suntcm lrati si surori, actiuni|c ta|c bunc sunt ccva rca|,
ccva cc noi amandoi putcm ti ca cstc bun. Actiuni|c bunc trcc pcstc |imba, cu|tura si
oricc vrci tu, ori daca vrci, cu crcd ca c|c sunt adcvaru| spiritua|. Dc ascmcnca, daca tu
vci li ncmi|os cu minc pcntru ca asta cstc crcdinta ta, cu voi sti ca accasta cstc o
crcdinta rca. Accstca sunt dcsiqur cxcmp|c cvidcntc si rczu|tatc|c mu|tora dintrc crcdintc
nu pot li loartc c|ar dcpartaatc. Cu toatc accstca, toate crcdintc|c qcncrcaza proprii|c
|or ,qandiri` si ,actiuni`, bunc sau rc|c.`
,Dcci, cc anumc ar trcbui sa crcdcm pcntru marc|c binc, pcntru noi insinc si
pcntru |umc`
,lubirca Ncconditionata pcntru toatc liintc|c cstc o credin a lii|or Lcqii Lui
nu| si cscnta invataturi|or. Gria pcntru cci|a|ti, compasiunca si bunatatca sunt ca|itati
a|c lubiri A|truistc. Daca am li dc acord ca toatc accstc |ucruri sunt bunc, atunci lubirca
A|truista poatc li lo|osita ca ccva comun ori nivcrsa|, o unitatc dc masura a bunatatii.
Si daca lubirca A|truista cstc rczu|tatu| adcvaratci spiritua|itati, accstc virtuti pot li dc
ascmcnca lo|ositc ca unitatc dc masura a spiritua|itatii. O astlc| dc unitatc dc masura
poatc li lo|osita pcntru a compara manilcstari|c oricarci a|tc crcdintc si compararca
va|orii oricarci a|tc va|ori a oricarci a|tc crcdintc.`
81
,Astlc| ca, noi ar trcbui sa ana|izam si sa comparam clcctc|c convinqcri|or
noastrc`
,Dcsiqur Vaoritatca oamcni|or c|iar nu crcd laptu| ca ci sunt crcati ca un
rczu|tat a| convinqcri|or |or. Dau convinqcri|c ta|c un p|us manilcstarii lubirii A|truistc
sau in|iba manilcstari|c lubirii A|truistc Crcsc c|c luria, ura si rau|, ori aduc ca|mu|,
iubirca si vindccarca lac c|c viata mai buna, ori o lac mai rca lac c|c o |umc mai
buna pcntru cci|a|ti, ori lac o |umc mai rca
Oamcnii sc lo|oscsc dc convinqcri|c |or si sc conduc dup crcdintc|c |or, pcntru
a rani si a ucidc pc toti cci cu convinqcri dilcritc. Accstca pot li dinco|o dc dilcritc|c
convinqcri dcsprc cconomic, rasa, rc|iqic - numcstc-|c si oamcnii vor ucidc pcntru c|c.
Cc ncbunic Dc cc lnvataturi|c lac c|ar laptu| ca vinovatu| principa| cstc scpararca
noastra dc Constiinta nivcrsa|a (si Dumnczcu,. Si indilcrcnt dc invataturi - accst lapt
nu cstc cvidcnt Scparatismu| olcra cc|or mai mu|ti oamcni din |umc ba0ele pcntru
crcdinta |or in i|uzia ca noi suntcm liintc scparatc, nu O sinqura liinta carc sc manilcsta
ca insasi in mai mu|tc lormc. Accstc scparari sporcsc apoi di#erenele i cqoismu|.
Cat dc mu|t rau a lost lacut in numc|c |ui Dumnczcu, a| Tarii sau Tribu|ui Cat dc mu|ta
oroarc si durcrc a lost provocata din cauza ca cincva cra dintr-o ras, naionalitate,
trib sau credin religioas di#erite Vu|t mai mu|ta dccat putcm intc|cqc cu
adcvarat cu crcicrc|c noastrc |imitatc.` L| a tacut pcntru un momcnt. Zain traia asta
loartc intcns iar atunci cand vorbca asa dc intcns, aproapc simtcam cum cram |ovit in
stomac. S-a ridicat si a icsit din camcra, noi toti am ramas asczati si tacuti, miscati,
scuturati putin, am ramas pcntru un timp qandind prolund |a cuvintc|c sa|c.
Oricc pcrsoana carc vrca sa sc ina|tc, sa atinqa i|uminarca sau sa lic cu adcvarat
o pcrsoana buna, trcbuic sa-si rccva|uczc comp|ct convinqcri|c in |umina clcctc|or
tuturor accstor convinqcri pc carc |c arc, dc undc vin c|c si dc cc. Dcci, in capito|u|
dcsprc proqramarca subconsticntu|ui, vom cxp|ora in prolunzimc invataturi|c cu privirc
|a accstc subicctc.
82
Capitolul 0ae
Di$erite Puncte de 1edere2
Contiina Univeral
i
Contiina Separat
Conccptc|c Constiinta nivcrsa|a si constiinta dc sinc scparata sunt ccntru|
invataturi|or lii|or Lcqii Lui nu| si |a c|c nc vom rclcri pc parcursu| accstui capito| a|
cartii. Dcci, vom inccpc cu invataturi|c dcsprc constiinta iar dupa accca vom mcrqc mai
dcpartc.
Aproapc dc liccarc data cand i-am pus |ui Zain o ,intrcbarc prolunda`, c| a lacut
si rclcriri |a anumitc tcxtc stravcc|i pcntru a li cititc in bib|iotcca. L| spunca, ,citcstc
astca in primu| rand, mcditcaza, apoi vino din nou sa vorbcsti cu minc.`
Cand am sosit pcntru prima data |a manastirc, nu am intc|cs cu adcvarat cc
inscamna ,Constiinta nivcrsa|a`. Crcdcam totusi ca intc|cq. Crcdcam ca am intc|cs in
mod c|ar. Siqur, o anumita partc o intc|cqcam intc|cctua|. Dar o intc|cqcam totusi putin.
Vi-am data scama in cc|c din urma ca n-o voi putca intc|cqc niciodata cu adcvarat,
pana cand in slarsit am cxpcrimcntat nitatca cu Spiritu| nivcrsa|. Dc lapt, nu poti
intc|cqc cu adcvarat si pc dcp|in mai mu|t din oricc a|tccva, numai daca ai rca|izat acc|
|ucru. Totusi, ar putca li dc autor pcntru mu|ti dintrc cititori rclcrirca |a intrcbarca si
raspunsu| din scsiunca mca antcrioara cu Zain. Dcci, dc acum inaintc voi prczcnta
mu|tc dintrc invataturi|c lii|or in accst lormat.
Accasta a lost intr-o zi cu |una noua. Lram pc drumu| catrc pantccu| mcu pcntru
a mcdita dupa un curs cpuizant dc |unq. V-am intors dupa un co|t si am dat din
,intamp|arc` dc Zain carc statca aco|o. Dcsiqur, dupa cc |uascm accst curs si in mod
spccia| in accasta zi, mi-a dat voic sa-i pun o intrcbarc sacaitoarc dcsprc Scpararc si
Constiinta nivcrsa|a pc carc avcam dc qand sa inccrc a |c intc|cqc mai binc in
mcditatii|c mc|c. lnsa cu asta nu am rca|izat nimic, nimic bun. Avcam ncvoic dc putin
mai mu|ta sc|imbarc, putin mai mu|ta ,prcqatirc` inaintc dc a intc|cqc cu adcvarat
accst conccpt.
,Pcnic|.`
,Da Tata`
,Cc prob|cmc ai`
83
,Niciuna Tata, totu| cstc binc.`
,Atunci dc cc nu simt ca asa cstc Sunt cu un idiot`
,Siqur ca nu Tata. lmi parc rau. 9unt intr-un momcnt cu adcvarat qrcu pcntru a
intc|cqc Constiinta nivcrsa|a sau carc cstc dilcrcnta intrc propria mca constiinta
Scparata si accasta. Sau c|iar, cc anumc lacc accasta dilcrcnta. Adica, cu sunt o
pcrsoana |a |ocu| ci.`
,Nimcni nu tc-a acuzat astlc|. Dcci, carc cstc punctu| tau dc vcdcrc`
,Crcd ca asta vrcau sa spun - dcci, cc ar li daca as avca Constiinta nivcrsa|a
sau nu, atata timp cat sunt o pcrsoana |a |ocu| ci.`
,Pcntru ca mu|ti oamcni au lost raniti dc catrc oamcnii |a |ocu| |or iar oamcnii |a
|ocu| |or sulcra pcstc tot in |umc.
Dilcrcnta intrc cinc csti si cc anumc laci cu Constiinta nivcrsa|a cstc ca cca
dintrc noaptc si zi. Dc accca, atunci cand in slarsit lTl DAl SLAVA dc Constiinta
nivcrsa|a, accasta cstc, atunci cand in cc|c din urma ai obtinut-o, ccca cc sc numcstc
,|uminarc` sau ,i|uminarc`. Lstc ca si cum un comutator pcntru |umina ar li pus pc
pozitia pornit in viata ta carc luscsc mai inaintc una traita in tota| intuncric. Da-mi
carnctc|u| dc notitc si iti voi scric un tcxt dupa carc sa cauti in bib|iotcca. Citcstc-|,
mcditcaza, apoi vino |a minc in camcra.`
V-am dus |a bib|iotcca si i-am spus |ui Gabric| numc|c tcxtu|ui pc carc i| scriscsc
Zain. L| a tras un su|, |-a pus pc masa si a inccput sa-| dcru|czc pana |a citat. Accsta cra
|ocu| in tcxt pc carc imi spusc sa-| citcsc. Aco|o crau inscrisc cu ccrnca|a a|c|imica
accstc cuvintc:
Cei care Nu tiu c ei sunt Unul,
Nu acioneaz ca Unul.
Cei care nu acioneaz ca Unul,
Nu Creeaz Iubire, ns sufer din lipsa armoniei.
Ceea ce creezi, vei primi.
Fructele aciunilor Tale vor urma zilele tale.
Contiina eparat
Dupa cc am mcditat timp dc o ora, am mcrs in camcra |a Zain. V-a privit ca dc
obicci patrunzator in oc|i si a spus, ,Ar putca li mai usor pcntru tinc sa intc|cqi
Constiinta nivcrsa|a, daca ai intc|cqc mai intai constiinta scparata. Apoi vci putca in
slarsit sa intc|cqi Constiinta nivcrsa|a carc N LXlSTA. Vci li capabi| sa laci o mai
marc ,|cqatura` si sa intc|cqi constiinta scparata - pcntru ca asta cstc ccca cc ai c|iar
acum. Hai sa inccpcm cu unu| dintrc e#ectele lundamcnta|c a|c constiintci scparatc, o
pcrsona|itatc individua|a, scparata, ,punct dc vcdcrc`.`
84
PUNCTUL DE VEDERE
Cu totii am auzit lrazc dc qcnu|, ,Dc undc stau cu.`, sau ,Vcrqi o mi|a in pantolii
mci...`, ctc.. Accstca sunt toatc rclcriri comunc |a a avca punctc dc vcdcrc scparatc si
dilcritc.
n ,punct dc vcdcrc` pcrsona| poatc inscmna doua |ucruri: l, L| poatc inscmna
ccca cc spunc |itcra|mcntc - ,punctu|` din carc ,vcdc` o pcrsoana |ucruri|c. 2, L| poatc
inscmna opinia unci pcrsoanc. Opinia unci pcrsoanc cstc o combinatic intrc punctu| nr.
l i convinqcri|c proqramatc a|c pcrsoanci.
Haidc mai intai sa privim indcaproapc punctu| nr. l, aspcctu| ,punctu|ui`.
Cc|c mai mu|tc dintrc pcrsoanc au punctc dc vcdcrc |imitatc dictatc dc insusi
laptu| ca c|c sunt individua|itati separate. liccarc vcdc |ucruri|c din dilcritc |ocuri, din
dilcritc punctc, |itcra|mcntc spus. Si vad numai din ,|ocu|` |or individua| scparat. Avcm
aici atat dc mu|tc ,|ocuri` dilcritc catc sunt si pcrsoanc|c carc pot vcdca din |ocu| in carc
sc al|a. Prob|cma cstc ca, vazand numai dintr-un sinqur ,|oc` nu sc poatc vcdca
,intrcaqa imaqinc` sau ,imaqinca cca marc`.
METAFRICA MAIN A VIEII
lata o a|cqoric mcdiocra cc va putca auta |a i|ustrarca accstui punct, lo|osind o
imaqinc dc rclcrinta modcrna si cu carc suntcti lami|iarizati. Hai sa prcsupuncm ca
cxista o masina c|asica intr-o parcarc. Vasina cstc rau avariata pc una dintrc parti, insa
arata ca noua pc cca|a|ta partc. Doi oamcni carc trcc prin parcarc mcrq pc |anqa
masina, unu| pc o partc, cc|a|a|t pc cca|a|ta partc a masinii. Punctu| dc vcdcrc a| uncia
dintrc pcrsoanc cstc rau, a| cc|ci|a|tc cstc bun. Asa cum mcrq ci, liccarc pc catc o partc
a masinii, liccarc arc udccata sa si isi lormcaza ,c|ar` o convinqcrc so|ida dcsprc
conditia masinii. Din cauza punctc|or |or dc vcdcrc |imitatc, ci au liccarc convinqcri tota|
dilcritc dcsprc masina. Convinqcrca liccarcia dintrc pcrsoanc cstc in opozitic si in
contradictic cu a cc|ci|a|tc. nu| considcra ca masina cstc una c|asica intr-o starc
impccabi|a si cstc loartc va|oroasa. Pcntru cca|a|ta pcrsoana, masina cstc intr-o starc
proasta si nu ar putca spunc daca accasta a lost una c|asica - pcntru accsta arata doar
ca o masina vcc|c rab|aqita. Si asta cstc ccca a cc considcra pcrsoana - o masina
vcc|c rab|aqita. Ambc|c pcrsoanc au drcptatc, din punctu| |or dc vcdcrc. Totusi, daca ai
putca vcdca masina dc undcva dc sus Nota autoru|ui: vczi imaqinca, din punctu|
nostru dc vcdcrc, ambc|c pcrsoanc au tota|a drcptatc i totusi ambc|c sc insca|a. Cum
pot sa aiba amandoi drcptatc, cand liccarc dintrc punctc|c |or dc vcdcrc par sa lic
qrcsitc unu| lata dc a| cc|ui|a|t, imposibi| sa lic adcvaratc Si cum pot li amandoua
qrcsitc cand cstc cvidcnt ca ambc|c sunt corcctc pcntru liccarc din punctc|c |or dc
vcdcrc Dc lapt, atunci cand acceptm simultan doua contradictii, adcvaruri,
convinqcri, avcm dc lapt un si mai marc adcvar in |cqatura cu masina. Accasta situatic
in carc avcm doua adcvaruri, liccarc dintrc c|c parand imposibi| pcntru ca cca|a|ta
situatic sa lic adcvarata, cstc un lc| dc paradox brut. n paradox cstc cc| mai apropiat
|ucru pc carc i| poti obtinc dcsprc adcvar, sau dcsprc intrcqu| adcvar pc accst p|an a|
Pamantu|ui paradox cc a lost cxp|icat in a|ta partc a accstci carti. Accst cxcmp|u nc
85
arata cum putcm vcdca intrcqu| adcvar daca privim mai dc sus si dc dinco|o dc punctu|
dc vcdcrc individua|. 1oar atunci putcm vcdca imaqinca ,dc ansamb|u`.`
Din punctu| nostru dc vcdcrc dc sus in |cqatura cu imaqinca dc mai inaintc, noi
am combinat punctc|c dc vcdcrc, putcm vcdca in acc|asi timp ca masina cstc una
c|asica si ar li ncvoic dc mult munc pcntru a o punc |a punct. Si in timp cc putcm
vcdca avaria, vcdcm dc ascmcnca ca este una c|asica si nu doar o vcc|itura pc carc am
dat-o dcopartc.
M/RLE PU(#0E 4E ,E4ERE
Zain a continuat, ,Dcsiqur, accst cxcmp|u nu cstc unu| prin carc am putca vcdca
ccva cu Constiinta nivcrsa|a - a vcdca dintr-o ,|atura nivcrsa|a` a punctu|ui dc
vcdcrc. lnsa asa cum a|cqoria cu masina avariata dcmonstrcaza un anumit lc| s|ab un
punct dc vcdcrc, cstc totusi un cxcmp|u bun pcntru a nc pcrmitc o mai buna pcrccptic
a rca|itatii, pcntru a vcdca mai mu|t adcvaru|. n punct dc vcdcrc mai |arq nc poatc
auta sa-i intc|cqcm mai binc pc cci|a|ti, sa intc|cqcm mai binc |umca, si in cc|c din urma
intrcqu| nivcrs din uru| nostru. ln cazu| in carc punctu| nostru dc vcdcrc cstc dcstu| dc
|arq, c| nc va pcrmitc sa intc|cqcm mai binc si alte punctc dc vcdcrc - atunci putcm
comunica sau intcractiona mai usor cu cci|a|ti iar ci vor putca comunica mai usor cu
noi. Sprc cxcmp|u, |a lc| prccum in cazu| oamcni|or carc privcsc masina, punctu| dc
vcdcrc a| liccarui individ carc citcstc tcxtc|c stravcc|i, ori a|ta cartc, va li dilcrit, ci |c vor
pcrccpc in dilcritc moduri, ci vor pcrccpc dilcrit lata dc cc cstc in rca|itatc si a|tlc| dccat
a lost dcstinat sa lic pcrccput.`
,Dcci, atunci cand as scrisc o cartc carc sa dczva|uic traditii|c ora|c a|c lii|or,
accasta nu ar li pcrccputa corcct dc liccarc`
,Adcvarat. Din punctu| |arq dc vcdcrc a| cititoru|ui, cci mai mu|ti vor pcrccpc
ccca cc scric cu adcvarat (in anumitc |imitc,. Dar totusi, accasta va alccta subconsticntu|
si liinta intcrioara a liccaruia dintrc cititori. Accasta poatc alccta constiinta tuturor cc|or
cu un tcrcn lcrti| pcntru scmintc. Oricum, mcrqc in ambc|c scnsuri.
#el mai larg pun"t de vedere
Atunci cand vorbim dcsprc starca unci pcrsoanc, dcsprc ,constiinta` sa, vorbim
in cscnta dcsprc starca sa dc ,consticntizarc` a |umii din ur. Si ca atarc, constiinta unci
86
pcrsoanc cstc |cqata in mod dircct dc modu| dc vizua|izarc, dc intcrprctarc, dc
intc|cqcrc si intcractiunc cu oricinc si oricc din uru| sau.
n punct dc vcdcrc pcrsona| cstc alcctat dc starca dc ,constiinta` si dc
convinqcri|c ,proqramatc`. Convinqcri|c si proqramarca sunt in mod norma|
sincronizatc cu nivc|u| dc constiinta a| unci pcrsoanc. Cu toatc accstca, constiinta cstc
dominanta si daca cxista o trcccrc dc |a o starc mai ina|ta sau mai oasa, noua constiinta
poatc modilica si suprascric convinqcri|c si proqramari|c unci pcrsoanc pcntru a
corcspundc nou|ui nivc| dc constiinta.`
,lmi parc rau Tata, catcva dintrc accstc |ucruri inca imi scapa.`
,lntc|cq, insa va vcni o zi in carc tu iti vci aminti accstc cuvintc si |c vci intc|cqc
pc dcp|in.`
,Tc roq sa cxp|ici mai mu|tc dcsprc constiinta Scparata ca sa pot intc|cqc mai
binc.`
#ontiina de )ine )eparat
,liccarc liinta umana cstc in mod cvidcnt o individua|itatc ,dc sinc`. lar cci mai
mu|ti dintrc oamcni sunt ,consticnti` dc laptu| ca ci sunt individua|itati, considcra ca
sinc|c |or cstc scparat dc cc| a| cc|or|a|ti oamcni si dc oricc a|tccva din nivcrs. Astlc|,
oamcnii au in qcncra| o ,constiinta dc sinc scparata` si isi traicsc victi|c |or bazandu-sc
pc accasta constiinta.`
,Dcci, cstc o constiinta ,dc sinc` carc crccaza constiinta scparata`
,Da.`
,Si accasta modilica punctu| dc vcdcrc.`
,Da. ln ccca cc privcstc un punct dc vcdcrc, cci carc au constiinta dc sinc
scparata, inscamna ca au un punct dc vcdcrc |imitat in a vcdca |ucruri|c dintr-un
sinqur ,punct` - din ,punctu|` in carc ,sc al|a` scparati. Accst |ucru poatc inscmna ca
vcdcm din punctu| dc vcdcrc lizic actua| carc cstc |imitat numai |a |ocu| in carc sc al|a
pcrsoana, |a lc| ca in a|cqoria cu masina. Sau poatc inscmna dc ascmcnca ca vcdcm
|ucruri|c din punctu| dc vcdcrc |imitat dc convinqcri|c si proqramarca pcrsona|a. ln oricc
caz, punctu| dc vcdcrc cstc loartc |imitat iar pcrspcctiva cstc ,rcstransa` atunci cand
pcrsoana sc al|a in constiinta dc sinc scparata. Lxista dilcritc qradc dc ,rcstranqcrc` a
mintii, dar c|iar si cc| mai |arq punct dc vcdcrc a| unci pcrsoanc cu constiinta dc sinc
scparata, trcbuic sa lic |imitat si incomp|ct dcoarccc accasta viziunc se a#l totui intr-
un sinqur |oc, numai dintr-un sinc scparat. Astlc|, accsta cstc un punct dc vcdcrc carc
va li |imitat in intc|cqcrc. lar daca o pcrsoana arc o astlc| dc intc|cqcrc |imitata, cc lc| dc
qanduri sunt |imitatc |a accasta Si daca qandirca, pcrccptia si intc|cqcrca sunt |imitatc
astlc|, cc lc| dc actiuni va avca lata dc cci|a|ti si lata dc |umca din uru| ci Pcntru
raspunsu| |a accasta intrcbarc, privcstc doar |a |umca inconuratoarc.`
,Vrci sa spui ca accst |ucru crccaza prob|cmc|c din |umc`
,/oate prob|cmc|c apar din accasta.`
,Cum`
,Constiinta dc sinc scparata, din cauza |imitari|or ci si mcnta|itati|or inqustc,
,cutii|c` pcrccptii|or |umii intr-o sinqura ,bucata` sunt cxtcnsii a|c sinc|ui scparat. Totu| in
imcdiata ta |umc scparata dcvinc o cxtcnsic a ta, a sinc|ui tau scparat. Dc cxcmp|u, aici
87
cstc vccinu| tu, carticru| tu, tara ta, statu| tu, partca ta dc |umc (si in lunctic dc
statutu| tau socio-cconomic, posibi|a ta cc|ipa,. Dcoarccc sinc|c scparat sc rclcra |a
accstc cxtcnsii a|c sinc|ui, cci mai mu|ti dintrc oamcni isi spriina tara |or numai pcntru
laptu| ca cstc tara lor. Siqur, ci pot vcni cu ,motivc|c` pcntru carc tara |or cstc cca mai
buna sau cca mai importanta. lnsa prob|cma cstc ca cci mai mu|ti oamcni crcd ca tara
|or ,Lstc`, ,cca mai buna`, cca ,mai importanta`, cca ,mai drcapta`, indilcrcnt dc motivu|
pcntru carc crcd sau nu ca cstc asa. Si astlc|, |or |c pasa mai putin dc a|tc tari si dc toti
oamcnii din cc|c|a|tc tari. lar daca toatc tari|c sunt cc|c mai bunc, cinc arc drcptatc L|c
nu pot li toate in rcqu|a. Accst lcnomcn cstc c|iar mai rau atunci cand vinc vorba dc
rc|iqia |or. Vu|ti oamcni considcra ca rc|iqia lor cstc sinqura rc|iqic drcapta si numai ca
cstc cca carc poatc olcri mantuirca pcntru oricinc a|tcincva. Cci mai mu|ti dintrc accsti
oamcni urasc dc lapt a|tc rc|iqii si pc practicantii |or. Atunci cand cxista mai mu|tc rc|iqii
carc sc dcc|ara a li numai ca ,SlNGRA` cca drcapta, aparc intrcbarca cstc indrcptatita
si in acc|asi timp qrcsita, di|cma dc a a|cqc pc cca buna sau conlruntarca cu a|cqcrca
cc|ci ,qrcsitc` (nu a cc|ci carc ducc in Rai ci pc cca carc ducc in iad, ctc.,. Dar sa
rcvcnim |a idcca tuturor cc|or carc qandcsc dcsprc tara |or ca cstc cca mai buna, sa
|uam in considcrarc asta: cc tara a intrat in |upta lara sa aiba pc ,Dumnczcu dc partca
ci` ln cc| dc-a| Doi|ca Razboi Vondia|, toatc parti|c crcdcau ca Dumnczcu cra dc
partca |or, inc|usiv nazistii. Cc tara inccpc un razboi qandindu-sc ca accst |ucru cstc
qrcsit Toatc accstc pcrccptii si crcdintc isi au radacina in scpararca sinc|ui si tcritorii|c
pc carc ci |c considcra cxtcnsii a|c |or insisi.
Cci mai mu|ti nu isi lavorizcaza doar tara lor, dar si TOATL cxtcnsii|c sinc|ui |or
scparat - ci isi lavorizcaza propria lor rasa, isi lavorizcaza qrupu| lor ctnic, lavorizcaza
scoa|a lor, cc|ipa lor |oca|a, partidu| lor po|itic, ctc., ctc. lnsa cativa dintrc oamcnii dc
va|oarc au inccput sa-si cxtinda propria constiinta pcntru a inc|udc o ,imaqinc dc
ansamb|u`. Sa |uam sprc cxcmp|u pc toti cci carc au inccput sa dcvina consticnti dc
mcdiu| inconurator, carc sunt ,cco|oqisti activi`. Toti cci carc au rca|izat si au intc|cs
importanta cc dccurqc din cc|i|ibru| naturii pc Pamant. Li stiu ca sa|varca ba|cnc|or si a
paduri|or sau a a|tor |ucruri aparcnt ncscmnilicativc, cum ar li pasari|c mici, pcstc|c sau
lcriqi|c, pot modilica scrios viata in moduri pc carc oamcnii nici nu |c banuicsc. Vu|ti
dintrc cci carc sunt cu adcvarat consticnti dc mcdiu, au dcpasit o anumita partc a
constiintci |or scparatc si o partc a cqoccntrismu|ui si cqoismu|ui |or. Astlc|, mcntincrca
intcqritatii mcdiu|ui inconurator cstc mu|t mai important pcntru ci dccat laci|itati|c sau
inconvcnicntc|c (rccic|arca, uti|izarca cncrqici, ctc., ctc., imp|icatc. Lxista o povcstc
dcsprc un ,om a| muntc|ui` din Statc|c nitc numit ,Grizz|, Adams` carc sc rclcra |a
accst |ucru. Atunci cand un castor lacc un diq pc parau| dc |anqa cabana |ui c| sc muta
si isi construicstc mai dcqraba o noua cabana dccat sa dcranczc barau| construit dc
castor. Vorbim dcsprc un inconvcnicnt Si indilcrcnt dc crczi sau nu, accst |ucru cstc
totusi o |imitarc a constiintci - dar totusi cc minunata cxpansiunc a constiintci. A avca
rcspcctu| pcntru tot cc cstc viu si dc ascmcnca dc a li capabi| sa vczi importanta si
potcntia|u| clcct asupra victi ba|cnc|or, mici|or pcsti si aparcntci ncscmnilicativc lcriqi,
accasta cstc ina|ta constiinta. lnsa si accst |ucru cstc inca dcpartc dc Constiinta
88
nivcrsa|a si clorturi|c catorva oamcni pot li o tota|a picrdcrc dc timp, sau c|iar
daunatoarc lara accstca.`
L| a privit so|cmn in os si a lacut o scurta pauza. A privit trist, scntimcntc|c sa|c
dc tristctc au auns in mintca si constiinta mca si ccva carc a socat scnsibi|itatca mca in
urma cu cativa ani a rcvcnit. Astlc| ca, am impartasit accstc scntimcntc cu c|.
,Rasci umanc abia ca ii pasa dc oamcni, cc sa mai vorbim dcsprc p|antc si
anima|c. lmi amintcsc odata cand am vazut o stirc dcsprc 600.000 dc oamcni carc au
murit intr-un cutrcmur dc Pamant. Accasta cra in L.A. Timcs. Tc-ai astcpta ca un astlc|
dc dczastru sa lic pc prima paqina. Si apoi sa urmczc un artico| |unq. lnsa a lost doar
un sinqur paraqral mic, cu aproapc 40 dc cuvintc, ascuns |a paqina 9. Sinquru| motiv
pcntru carc cra asa cra acc|a ca, cutrcmuru| avuscsc |oc in C|ina. C|iar si atunci am
lost socat. Va putcti imaqina cum ar li tratat accst artico| moartca a 600.000 dc
lrancczi Lnq|czi Amcricani` (Dcsiqur, accsta sc intamp|asc intr-o pcrioada cand
Statc|c nitc crau un dusman a| C|inci. Povcstca acum ar li o marc noutatc, nu din a|t
motiv dccat acc|a ca cci 600.000 dc c|inczi ar li putut li consumatori ai produsc|or
amcricanc,.
,Nclcricirc liu|c, insa adcvarat. lar cci cu o constiinta dc sinc scparata vor apara
punctu| |or dc vcdcrc cu o |oqica stramba. nii oamcni vor spunc ,Si cc daca, cu crcd
ca tara mca cstc cca mai importanta. Lstc binc sa ai mandric nationa|a. Asta nu
sc|imba nimic in a|ta tara, auta doar pcntru a li mai binc.` Daca tu nu crczi ca o astlc|
dc atitudinc nu arc nici un clcct in a|tc tari, ia in considcrarc atrocitati|c pc carc |c-a
comis o tara asupra a|tci tari. Sau laptu| ca o anumita tara va sta si va pcrmitc sa sc
intamp|c asta cctatcni|or unci tari, dar nu va pcrmitc accst |ucru in a|ta. lmaqincaza-ti
so|dati invadatori lo|osind in mod norma| baionctc|c pc strada, pcntru a scoatc alara
copi|asii din pantccu| mamci |or insarcinata, in scop dc qcnocid. Asta sc intamp|a. Dar
atata timp cat asta sc intamp|a numai in unc|c tari, cc|or|a|tc nu |c pasa, nimanui nu-i
pasa. Asa stau |ucruri|c, accstca nu sunt aproapc niciodata raportatc in stiri|c mass-
mcdia din |umc. Cc daca asta sc intamp|a in C|icaqo Anq|ia, lranta, Vcxic Crcdcti
ca noi nu am auzit dcsprc asta Daca TOATL biscrici|c din Varca Britanic ar li distrusc
dc armatc|c invadatoarc si prcotii torturati, asta nu ar aunqc |a stiri Asta nu ar aunqc
numai |a stiri, dar mu|tc tari ar trimitc trupc aco|o pcntru a opri imcdiat accst |ucru.
Cum cstc cu mandria nationa|a Carc mandric nationa|a Totu| dcpindc dc ccca cc
considcra constiinta noastra scparata ca ,cxtcnsii` sau in |cqatura cu sinc|c sau
ancorarca in sinc.
nii oamcni au inccput sa-si dcpascasca accasta ,mandric nationa|a`. Din nou
spun, accst |ucru cstc bun, dar nu cstc dc auns. Dcci, putini sunt accia carc au cu
adcvarat scntimcntu| lami|ici q|oba|c, insa cxista unii carc o lac. C|iar si constiinta
mcdiu|ui inconurator si umanitarismu|ui cstc inca una |imitata, o sinqura pcrsoana ar
putca producc dczastrc tcribi|c actionand dintr-o pcrccptic |imitata, c|iar daca intcntia
ci a lost doar pcntru a auta.
Toatc accstc cxtindcri a|c constiintci sunt pasii catrc o constiinta in cxpansiunc si
qria, Constiinta nivcrsa|a. lnsa accstca sunt inca toatc variantc a|c constiintci dc sinc
scparata - |imitata dc loartc mu|tc constranqcri, in u|tima instanta qrcsitc, asupritoarc si
89
distructivc. O|, cat dc mu|tc |acrimi s-au varsat dupa cc |ucruri|c au mcrs prost si cc
ccou arc striqatu| ,Dar cu doar am inccrcat sa aut`.
Dc lapt, toatc |ucruri|c din nivcrs sunt in cscnta lacutc din acccasi ,c|cstic` si
sunt tota| intcrdcpcndcntc si concctatc. Astlc|, noi nu putcm li cu adcvarat scparati dc
rcstu| nivcrsu|ui, noi putcm li numai o ,partc apartc` a intrcqu|ui. lnsa putcm g+ndi ca
suntcm scparati. Putcm crede ca suntcm scparati. Si putcm aciona dupa accca ca si
cum am li scparati.
Avand o constiinta dc sinc scparata nu inscamna ca csti cu adcvarat scparat, asta
nu inscamna sa ai ,i|uzia` tota|a a scpararii dc oricinc si oricc a|tccva din nivcrs. Atunci
cand o pcrsoana crcdc cu adcvarat ca ca cstc scparata, sc conccntrcaza in mod natura|
pc ca insisi. lar atunci cand cincva crcdc ca cstc scparat si isi conccntrcaza atcntia si
cncrqia sa pc propriu| ,sinc`, in mod natura| cstc condus catrc cqoism. Accst |ucru cstc
loartc important liu| mcu, acorda-i o atcntic dcoscbita. Accasta cstc o VARL prob|cma.
Cca mai Varc prob|cma dintrc toatc prob|cmc|c. O RLALA prob|cma. Asa stupid si
simp|u cum parc, cstc ccva scrios - pur si simplu egoismul este rdcina tuturor
problemelor i ,relelor@ care e*ist pe "m+nt. Accasta cstc una dintrc cc|c mai
mari, cc|c mai importantc invataturi dc intc|cs, asa ca spun cc am mai spus - cqoismu|
cstc radacina tuturor prob|cmc|or si ,rc|c|or` carc cxista pc Pamant.`
,O|, Lqoismu| cstc radacina tuturor prob|cmc|or si ,rautati|or` carc cxista pc
Pamant.`
,Bun. Si din nou, cc anumc lacc ca cqoismu| sa cxistc`
,|.`
,ln cazu| in carc nu ar cxista o ascmcnca constiinta scparata cum au oamcnii,
oricinc ar pcrccpc pc ceilali alt#el dec+t modc|u| ,noi si ci` si ,cu impotriva |umii`.
Cand sc intamp|a accst |ucru, carc in mod natural trebuie sa vina cu
scpararca, vor cxista in mod norma| tcntatii dc a obtinc, dc a |ua dc |a cci|a|ti si dc a
pastra cci|a|ti ccca cc ai tu. Accst |ucru cstc pcrlcct natura| si propriu| nostru mod dc
|oqica dclormata. lar in cazu| in carc toatc sunt asa, |c poti parasi Aco|o undc cxista
scpararca si cqoismu|, aco|o va li ccarta, discordia, ncdrcptatca, lurtu| dc |a cci|a|ti,
ranirca a|tor liintc, a crcaturi|or, mcdiu|ui inconurator, ctc. Astlc|, atunci cand cincva
vorbcstc ccva dcsprc prob|cmc|c |umii ca liind din cauza partidc|or po|iticc, |acomici,
bani|or, razboiu|ui, poltci, vanitatii, ncq|icntci sau oricarui motiv, cc ai dc spus`
,Ca accstca sunt numai consccintc. Radacina tuturor prob|cmc|or, tuturor
rautati|or, tuturor sulcrintc|or cstc cqoismu|.`
,Si dc cc cxista cqoismu| si toatc accstc rautati`
,Pcntru ca accsta cstc rczu|tatu| natura| a| constiintci dc sinc scparata - a|
qandirii scparatc lata dc nivcrs si a| tuturor |ucruri|or carc cxista.`
,Si atunci carc cstc sinquru| |cac pcntru rautatc, sulcrinta si toatc prob|cmc|c`
,Rcnuntarca |a constiinta scparata si cqoism prin rccastiqarca constiintci nitatii
noastrc cu totu|. Constiinta nivcrsa|a.`
,Si cum sc poatc rccastiqa Constiinta nivcrsa|a`
,Prin lubirc A|truista, sacriliciu dc sinc, qria, daruirc, vazand i|uzii|c constiintci
scparatc cc |c purtam in noi, in mintca noastra si oprindu-|c.`
90
,Tc roq sa nu |asi invataturi|c carc sustin nitatca sa lic qrcsit intc|csc, ca si cum
accstca ar sustinc ,o sinqura rc|iqic sau quvcrnarc mondia|a`, ca atunci cand unitatca si
pacca sunt pusc in ap|icarc dc catrc |cqi sau doqmc umanc. Nimic nu ar putca li mai
dcpartc dccat ccca cc am vrca sa transmitcm. Suntcm in primu| rand sustinatorii
|ibcrtatii si |ibcrtatii dc a a|cqc. Vorbcsc dcsprc o ca|c interioar dc a li, o constiinta
carc inc|udc scnsibi|itatca, compasiunca si |ibcrtatca - qria pcntru toti oamcnii,
crcaturi|c, pcntru intrcaqa crcatic, |a lc| dc mu|t cum o laci tu cu tinc insuti.`
,Vrci sa spui ca toatc quvcrnari|c sunt rc|c`
,Nu. Doar incomp|ctc si ca nu vor rczo|va vrcodata toatc prob|cmc|c sau ca
|ucrcaza in mod corcspunzator, cxccptand cazu| cand oamcnii sc sc|imba ci insisi din
intcrior. Dcsiqur, unc|c quvcrnc sunt lormatc dintr-un qrup dc c|ita, doar pcntru a-si
cxcrcita putcrca pcstc oamcni. Dar uncori quvcrnc|c sunt lormatc pcntru a administra si
a asiqura drcptatca pcntru toatc liintc|c scparatc pc carc |c contro|caza, insa nu sub
lorma unci quvcrnari carc poatc intr-adcvar sa ,|ucrczc` atunci cand cxista constiintc
scparatc. Dc cc Pcntru ca oamcnii carc asiqura quvcrnarca au acccasi constiinta
scparata, iar atunci cand aunq |a putcrc vcti putca vcdca cc| mai rau cqoism si atunci ci
pot apc|a |a cqoismu| popu|atici pcntru a obtinc ccca cc dorcsc. Cand tc oprcsti sa
qandcsti |a accstc |ucruri, cstc usor dc intc|cs dc cc liii invata ca numai atunci cand toti
oamcnii vor avca Constiinta nivcrsa|a si pcstc tot cstc initiata quvcrnarca din si prin
Du|u| nivcrsa|, va li atunci pcstc tot pacc si armonic si c|ibcrarca din tirania dc pe
"m+nt.`
,Dc cc spui asta in accst mod - pe "m+nt.`
,Pcntru ca cxista mu|t mai mu|t, iar Pamantu| cstc doar un lir dc pral in cadru|
unci incrcdibi| dc mari sc|cmc a |ucruri|or. ln cxtcrioru| Pamantu|ui, lunctii|c intrcqu|ui
nivcrs sunt intr-o minunata, ordonata si armonioasa curqcrc. Pc Pamant, oamcnii cu o
constiinta dc sinc scparata sunt sinqurii carc pascsc in alara curqcrii naturii si
nivcrsu|ui. lar rczu|tatu| accstora cstc |ipsa armonici, discontinuitatca si distruqcrca.
Dc accca, invataturi|c lii|or Lcqii Lui nu| promovcaza atinqcrca ,Constiintci
nivcrsa|c` prin oricc mi|oacc carc lunctioncaza pcntru tinc.`
Noi vom arata invataturi|c lii|or, modu| cum umanitatca a atins constiinta dc sinc
scparata in capito|u| dcsprc istoria stravcc|c, prccum si particu|aritati|c liccarci
individua|itati cu ,cqo dc sinc scparat`, mai tarziu intr-un capito| ,scparat`, dar mai
inaintc, |aidc sa vcdcm cc inscamna Constiinta nivcrsa|a.
Contiina Univeral
,Tc roq spunc-mi mai mu|tc din invataturi|c dcsprc Constiinta nivcrsa|a,
i|uminarc si atinqcrca ci.`
,Constiinta nivcrsa|a cstc atinsa atunci cand o pcrsoana arc o e*perien de
durat in carc poatc vcdca trcccrca prin i|uzia dc scpararc si picrdcrca constiintci
scparatc dc sinc. Constiinta accstcia ,luzioncaza` apoi cu nivcrsu| - dc accca va
cxpcrimcnta liintarca ca liind na cu nivcrsu|. Accst |ucru cstc adcsca rczu|tatu|
trcccrii constiintci psi|icc printr-o ,cxpcricnta dc moartc`, indusa prin mcditatic si a|tc
91
aspcctc a|c caii spiritua|c Nota autoru|ui: accstca sunt cxp|icatc intr-un a|t capito|. l|uzia
dc scpararc sc dizo|va in qradu| dc consticntizarc a nitatii. lar cu dizo|varca i|uzici dc
scpararc, scpararca dc sinc ,parc` sa moara si sa sc produca o ,rcnastcrc`. Constiinta
dc sinc scparata cstc dcpasita si translormata. Constiinta dominanta dcvinc un Sinc
lntcrior, o partc a noastra carc cstc Du|u| nivcrsa| - prin urmarc avcm ,Constiinta
nivcrsa|a`. Cand accasta cstc cxpcrimcntata in mod corcspunzator, o pcrsoana nu va
mai li niciodata acccasi si niciodata nu va mai ,vcdca |ucruri|c` |a lc| si din nou. Din acc|
momcnt, toatc |ucruri|c sunt intc|csc in |umina ,imaqinii dc ansamb|u`, in |umina liintarii
ca liind na cu Du|u| nivcrsa| (Dumnczcu,. Astlc| cqoismu| dcvinc un |ucru dc
domcniu| trccutu|ui. Accst |ucru cstc dc ascmcnca numit rca|izarca ,i|uminarii`, avand in
p|us a|tc catcva dcnumiri.
Dilcrcnta dintrc a avca o constiinta dc sinc scparata sau a avca Constiinta
nivcrsa|a cstc asa cum am spus mai inaintc, ascmcnca dilcrcntci dintrc zi si noaptc.
Sa |uam in considcrarc din nou un cco|oqist carc si-a cxtins a sa,ci constiinta dc sinc
scparata in carc a inc|us prcocuparca pcntru cco|oqic. Accst |ucru cstc bun. Si daca a li
consticnt dc l|uxu| si cc|i|ibru| naturii "m+ntului cstc binc, imaqinati-va importanta
dc a li cu adcvarat consticnt dc l|uxu| si cc|i|ibru|ui tuturor |ucruri|or - a intrcqu|ui
nivcrs Si daca a li prcocupat dc viata tuturor oamcni|or dc pc Pamant cstc binc, cum
cstc dcdicarca si qria pcntru toata viata din intrcqu| nivcrs O pcrsoana carc a atins
Constiinta nivcrsa|a a dcpasit constiinta scparata dc sinc, ca va vcdca inlinit mai mu|t
si va intc|cqc inlinit mai mu|t. lmaqinati-va posibi|itatca dc a ,vcdca` dinaintc rczu|tatu|
mu|tora dintrc actiuni|c voastrc - sau sa putcti sau sa nu putcti ,vcdca` rczu|tatu|
capacitatii dc a cunoastc daca putcti lacc ccva carc va li cu adcvarat dc autor pana |a
urma sau carc poatc li rau in cc|c din urma. Sau lo|osind din nou a|cqoria cu masina
c|asica, imaqinati-va ca vcdcti una dintrc parti|c masinii, nu vcti prcsupunc ca si cca|a|ta
partc cstc |a lc| Ati dori sa putcti li capabi| a simi toatc parti|c accstcia`
,Ar li incrcdibi| Tata.`
,Da Asta cstc mai nimic. Cc ar li daca ai avca cu adevrat o contienti0are
a liintari ca liind na cu totul - c|iar si cu Dumnczcu, c|iar si cu toatc cc|c|a|tc sinc-uri
scparatc Cum ai vcdca |ucruri|c atunci Si cum i-ai trata pc toti si totu| Daca
CNOSTl abso|ut oricc pcrsoana carc arc dc-a lacc cu tinc ca eti de #apt tu, numai
ca intr-o lorma dilcrita, cum tc vci trata pc tinc insuti (pc cci|a|ti, Lxista aici vrc-un
motiv pcntru carc tc-ai lura pc tinc insuti Tc-ar rani sinqur Lxista vrcun motiv pcntru
carc ai li un tiran cu tinc insuti`
,Nu ar avca nici un scns, nu ar li aici nici un motiv pcntru carc sa crczi ca cstc
adcvarat.`
,Prccis. O liinta cu Constiinta nivcrsa|a lubcstc pc toti cqoistii si cstc (n
necesitatea curentului Universal) darnic, amabi|, p|in dc compasiunc, qriu|iu,
cunoscator si inolcnsiv (asta nu inscamna incapabi| dc a sc apara in mod inoccnt,. Dc
cc Lstc pcntru ca pcrsoana a citit ccva carc |-a lacut sa lic astlc| A studiat pcntru a li
in accst lc| S-a antrcnat pcntru a li astlc| Nu. Poatc ca astlc| dc |ucruri au pictruit
ca|ca catrc rca|izarca accstci constiintc, insa odata auns aco|o, e*ist dc lapt oricc a|ta
92
ca|c simp|a carc nu contcaza pcntru cincva cu Constiinta nivcrsa|a. Pur si simp|u
accasta cstc rca|itatca |or - cstc doar norma|itatc.
Lstc ascmcnca pcntru toti oamcnii cu oricc nivc| dc constiinta. O pcrsoana in
rcqu|a nu cstc doar in inccrcarca dc a li o pcrsoana norma|a, mora|a sau carc sa
rcspcctc |cqca. Lstc ccva cc vinc oarccum natura|, dcpindc dc cca anumc a avut dc
lacut dc-a |unqu| victii. lar accstc pcrsoanc pot si sc vor abatc dc |a marc|c cqoism carc
cstc dat intr-o anumita situatic. liccarc sc manilcsta doar |a nivc|u| proprici constiintc -
iar maoritatca sc muta intr-un anumit intcrva|, osci|and in qradc dilcritc intrc cqoism si
a|truism, sc|imbandu-sc |a dilcritc|c momcntc a|c victii |or si in lunctic dc circumstantc
in carc sunt pusi.
Lstc |a lc| dc natura| pcntru o pcrsoana cu Constiinta nivcrsa|a sa sc daruiasca
tota|, ca si pcntru o pcrsoana cu constiinta scparata sc lic cqoista. O pcrsoana cu
constiinta dc sinc scparata cstc conccntrata intcrior, dc accca ca cstc intr-un qcn dc
,vid cncrqctic`, o qaura ncaqra cc inccarca mcrcu sa obtina cncrqic. lnsa o pcrsoana cu
Constiinta nivcrsa|a cstc conccntrata pc cxtcrior si dc accca ca cstc ascmcnca unui
lar dc cncrqic, un Soarc carc olcra totdcauna cncrqic.`
,Astlc|, accasta patrunzatoarc i|uzic a scpararii si atinqcrca Constiintci nivcrsa|c
cstc raspunsu| |a intrcbari|c intrcqii |umi.`
,Daca toti ar avca Constiinta nivcrsa|a, nu ar mai li ncvoic dc accst lc| dc
quvcrnc pc carc |c avcm acum, pcntru ca totu| ar li quvcrnat ca nu|, din intcrioru|
liccaruia. lmaqinati-va o |umc in carc #iecare cstc constiincios, qriu|iu si rcsponsabi|. Si
cazu| in carc nimcni nu ar li lortat prin amcnintarca cu inc|isoarca sau moartca ori
c|iar cu oricc lc| dc convinqcrc. Nu ar li ncvoic dc rc|iqii pcntru a inccrca si inl|ucnta
oamcnii din punct dc vcdcrc mora|. Nu ar li ncvoic dc po|itic, armatc, quvcrnarc, ctc.,
pcntru ca lubirca A|truista si scrvirca nivcrsa|a a Binc|ui cstc lixata in liccarc liinta -
cc paradis Noi nu am putca niciodata rca|iza asta pc Pamant, dar inca odata spun, am
putca totusi. lnsa cxista p|anuri a|c cxistcntci, a|tc|c dccat p|anu| lizic dc pc Pamant,
p|anuri in carc numai liintc|c cu Constiinta nivcrsa|a pot intra. Paradisu| dca cxista.
)"-im*rile Personale
Lxista dc ascmcnca maorc sc|imbari psi|o|oqicc pcrsona|c carc vin prin
atinqcrca Constiintci nivcrsa|c. ,Scriozitatca` si scmnilicatia accstor |ucruri pc carc |c
considcra loartc importantc, tc vor sc|imba. 4+t dc importanta cstc ,intr-un lc| sau
a|tu|`, va li privit acum intr-o |umina mu|t mai buna iar adevrata ci importanta va li
dctcrminata atunci. Lucruri carc mai inaintc tc-au suparat ori au lost dc dorit pcntru
tinc, isi pot picrdc impactu| |or, pcntru ca c|c pa|csc in importanta atunci cand sunt
privitc in contcxtu| contienti0rii tuturor lucrurilor. Sprc cxcmp|u, cum poatc sa
tc supcrc loartc mu|t o |artic aruncata dc un baictci in dosu| tulisu|ui, in timp cc tu csti
ntr-adevr si n mod constant in ,contact` mcnta| cu catcva |ucruri prccum
loamctca carc cstc in |umc, laptu| ca o a|ta spccic cstc pc ca|c dc disparitic in timp cc
|c citcsti ca tit|uri dc ziar, viziunca a ccca cc sc intamp|a atunci cand sc sc|imba po|ii,
cum cstc viata atunci cand ai constiinta |avci dc pc Saturn, si asa mai dcpartc.
93
Dc ascmcnca, printr-o astlc| dc sc|imbarc radica|a a constiintci, unc|c dintrc
|ucruri|c pc carc |c avcai dinaintc ,acordatc` sau pc carc |c-ai qasit p|acutc, sc pot
sc|imba dramatic, in masura in carc |c cxpcrimcntczi. Sprc cxcmp|u, cum ar putca un
mcci dc lotba| sa lic loartc intcrcsant atunci cand compctitia, concurcnta cstc |ipsita dc
scns pcntru tinc, pcntru ca tu tii laptu| ca suntcm toti nu|, tu tii ca noi suntcm
Dumnczcu Si mai rau, tu tii ca ,ocu|` cstc actua|mcntc conso|idarca scpararii, si
osti|itatii Tot ccca cc vczi din punctu| tau dc vcdcrc nivcrsa|, cstc o adunatura dc ,noi`
carc nu intc|cqc cinc suntcm, atacand ci insusi pc unii dintrc noi carc pot invinqc
simtindu-sc astlc| supcriori, iar cci|a|ti cativa dintrc ,noi` pot picrdc simtindu-sc
qroaznic.`
,Cc vrci sa spui prin |ucruri|c carc nc-au lost dinaintc acordatc si carc au dc
ascmcnca |cqatura cu sc|imbarca`
,Poti pastra accstc lrumoasc l|ori tot aco|o. Crczi ca nici una dintrc c|c nu cstc
mai lrumoasa ca cca|a|ta. Cand |c privcsc stiu ca nu pot inl|ori din nou. L|c s-ar putca
imbo|navi. L|c ar putca disparca. Lu as putca orbi. Lu |c aprccicz cu mu|t mai mu|t
pcntru ca am |uat cunostinta dc accstc |ucruri. lar cand cu nu |c voi mai vcdca, c|c au
murit, cu nu |c voi p|anqc stiind laptu| ca c|c traicsc a|tundcva, pcntru ca tot cc cstc viu
traicstc mai dcpartc. Accsta cstc un paradox. Atunci cand ai Constiinta nivcrsa|a ici
totu| mu|t mai in scrios. Nimic nu poatc li niciodata cu adcvarat distrus sau crcat. l sc
poatc sc|imba doar lorma. Pcntru ca totu| cstc nu|. itc un a|t cxcmp|u. Tc iubcsc.
Sunt intr-adcvar consticnt dc liccarc momcnt pc carc cu nu-| voi putca vcdca inca odata
pc Pamant. Ai putca muri in noaptca asta. As putca avca un accidcnt atunci cand voi
parasi accasta camcra si sa lic imposibi| sa comunic cu tinc sau c|iar sa-ti stranq mana.
Dcci, cu tc aprccicz cu mu|t mai mu|t, viata dc ascmcnca si mai mu|t si prctuicsc
cxistcnta noastra aici, c|iar acum. Si astlc| cu ma comport dilcrit. lar daca as li lost
intr-o |upta cu tinc si as li spus |ucruri uratc sau tc-as li ranit in vrcun lc|, stiu ca nu as
putca obtinc vrco sansa dc a indrcpta |ucruri|c sau c|iar dc a-mi ccrc scuzc si ca ar
putca li un mod dc a punc capat rc|atici noastrc aici si acum. C|iar daca nu am lost
consticnt ca suntcm o partc a unuia din cc|a|a|t si c|iar daca tu nu csti cu adcvarat
consticnt dc asta, nu as putca lacc nimic pcntru durcrca nici unuia, stiind ca asta cstc
situatia. Accasta poatc li u|tima noastra sansa dc a li imprcuna in accst lc|, sau pcntru o
|unqa pcrioada dc timp. Si in acc|asi timp nu contcaza, pcntru ca suntcm toti doar
nu|, intcractionand, sc|imbandu-nc lorma, vcnind inauntru si p|ccand alara. Sinquru|
|ucru carc contcaza cu adcvarat cstc ca accia dintrc voi carc qandcsc, crcd si traicsc ca
liind scparati, au dc sulcrit. O sulcrinta inuti|a. Si o simt pcntru tinc, si vrcau sa tc aut.
Asta cstc totu|, cu sunt cu adcvarat aici pcntru accst |ucru.`
,Crcd ca am intc|cs. Dar cum putcm cunoastc cu adcvarat accstc |ucruri si sa
vcdcm si accstc |ucruri paradoxa|c. Cum |c putcm pastra pc toatc in constiinta noastra
si sa lim consticnti dc c|c in acc|asi timp - si constant tot timpu|`
#lu.irea de )us
,Sc intamp|a pur si simp|u atunci cand sinc|c vostru scparat rcnunta |a i|uzic -
cand c| rcnunta |a i|uzia cxistcntci sa|c artilicia|c, cxistcnta crcata dc c| insusi. Si cxista
qradc a|c accstui |ucru. Apropiindu-tc dc atinqcrca Constiintci nivcrsa|c punctu| tau dc
94
vcdcrc sc va |arqi si vci dcvcni mu|t mai intuitiv ,vazand` imaqinca in ansamb|u, sau
intrcaqa situatic. Atinqcrca Constiintci nivcrsa|c cstc dcstu| dc dramatica, si nu poti li
autat, insa vczi toatc accstc |ucruri si csti consticnt dc c|c. Cu toatc ca o pcrsoana carc
a atins Constiinta nivcrsa|a poatc vcdca ,imaqinca dc ansamb|u` in cca mai marc
masura posibi|a pc Pamant, ca nu poatc vcdca tot in timp cc sc al|a inca in trup. n
punct comp|ct atotcuprinzator dc vcdcrc nu cstc cu adcvarat posibi| atunci cand nc
al|am intr-un trupu| lizic. Putcm rca|iza accst |ucru in mcditatic prolunda, insa cand nc
intoarccm din nou comp|ct in p|anu| lizic, putcm rctinc numai esena a ccca cc am
intc|cs in starca ,u|timu|ui punct dc vcdcrc`. Accsta cstc motivu| pcntru carc liii invata
ca ,a icsi dc pc propria noastra ca|c` si a nc pcrmitc sa lim noi insinc un instrumcnt a|
Du|u|ui nivcrsa| (Dumnczcu,, cstc cca mai marc intc|cpciunc. Accasta sc rca|izcaza dc
ascmcnca simu|tan cu Constiinta nivcrsa|a - accasta vinc |a pac|ct.
Atunci cand noi dcvcnim accst instrumcnt a| Du|u|ui nivcrsa| suntcm
totdcauna ,vcq|cati dc sus` dc catrc cci ina|tati ai nostri, rudc|c noastrc icrar|icc, q|idati
atunci cand cstc ncccsar. Accasta nu cstc dc lapt ,mcdiumnitatc` sau c|annc|inq nota
cditurii: vczi invataturi|c dcsprc c|annc|inq din capito|u| ,lnvatatori si L|cvi`. Lstc in
continuarc numai propria voastra liinta Launtrica rcsponsabi|a ori in poscsia trupu|ui si
constiintci noastrc.`
,Dcci, cum suntcm noi q|idati`
,liinta noastra Launtrica cstc na cu Du|u| nivcrsa| iar atunci cand ii pcrmitcm
sa ,vina alara si sa prcia contro|u| pcntru noi`, dcvcnim o vcriqa activa in |antu| liintc|or
Constiintci nivcrsa|c. Ca partc a accstui |ant, suntcm condusi dc miscarca intrcqu|ui
|ant si in acc|asi timp am dcvcnit o vcriqa a |antu|ui. ln timp cc suntcm inca Pamantcsti
si suntcm incatusati dc |imitari|c p|anu|ui lizic, cci|a|ti din |antu| nostru (supcriorii nostri
icrar|ici,, nu sunt atat dc |imitati. Li au o prca marc qria a|truista pcntru toata viata, ci
sunt intr-o starc ina|ta dc constiinta a nitatii cu nivcrsu| lata dc cum suntcm noi pc
Pamant si au o viziunc inlinita. Si prccum NL, noi putcm primi indrumarc dc |a
accstc a|tc vcriqi a|c |antu|ui, accstc lrumoasc liintc carc au o ncmarqinita |ibcrtatc a
punctu|ui dc vcdcrc. Li stiu totdcauna cc cstc bun, c|iar daca nu ,parc` sa lic asa pcntru
noi (din punctu| nostru inqust dc vcdcrc,. Noi laccm asta prin intcrmcdiu |or acum.
Accasta a lost o scsiunc obositoarc iar cu trcbuic sa ma odi|ncsc.`
,lti mu|tumcsc Tata. Vai binc tc odi|ncsti.`
95
Capitolul 0apte
Itoria Fiilor Legii Lui Unul
3de la +nceput p)n +n anul 45567
4e "e storie?
Lu |a scoa|a nu am indraqit niciodata istoria. lntorcandu-ma inapoi, imi aduc
amintc dc ca partia|, pcntru ca a lost scrisa si prczcntata intr-un mod p|ictisitor. Dar
asta nu a lost tot. Datc|c cvcnimcntc|or s-au axat mai mu|t pc povcstirca accstora. ln
p|us, dcscricrca cvcnimcntc|or avca dc mu|tc ori omisiuni importantc sau ,comp|ctari`
carc crau simp|c minciuni sau ,co|oraturi` pcntru a sc potrivi in proqramu| cuiva carc
vroia sa nc laca pc noi sa invatam si sa crcdcm. Lxista o vcc|c zica|a carc spunc ca
,Cci carc castiqa razboiu| scriu istoria` iar accasta zica|a nu cstc dccat umatatca.
Copi| liind, lormarca mca rc|iqioasa a lost incarcata cu prob|cmc ascmanatoarc.
Si nu am putut obtinc ccca cc am considcrat a li ,cinstit`, ,va|abi|` sau ,|oqic` |a
raspunsuri|c intrcbari|or mc|c. Dar, intr-un lina| mi-am qasit o sursa istorica nca|tcrata si
mu|t mai intcrcsanta si dc anvcrqura dccat oricarc a|ta. La inc|udca si istoria sccu|ara a
|umii si istoria rc|iqioasa a mu|tora dintrc crcdintc|c rc|iqioasc. lnsa in ccca cc privcstc
unc|c aspcctc a|c istorici, avcam dc trccut inca un mic b|oc pana |a scoa|a mca dc zi cu
zi.
Lra cvidcnt un punct va|abi| pcntru a invata adcvarata istoric dc oricc lc|, cc|
putin in scnsu| ca ,Cc| cc nu invata din trccut cstc condamnat sa i| rcpctc.` Am dorit
intotdcauna sa invat dcsprc istoric iar in lina| am avut o sansa dc a invata. Dar cu toatc
accstca, in acc| timp cram inca copi|u| rcbc|, sacaitor cu minc insumi, undcva in dosu|
mintii mc|c (din cauza proqramarii mc|c qrcsitc,, spuncam. ,Cc rost arc` Dupa toatc
accstca spuncam, ,lii aici, acum`, accsta a lost moto-u| mcu o pcrioada dc timp. Dcci,
c|iar daca parc ridico|, |-am intrcbat pc Zain dc cc nu am avut niciodata curau| sa o
spun prolcsori|or mci din |iccu, numai ca dc accasta data in ccca cc privcstc istoria
lii|or dc |a timpu| crcatici, am lacut-o - ,Carc cstc punctu| dc inccput`
Accasta a lost rcp|ica sa. ,Pcntru a cunoastc ca|ca |ui nu|, cc cstc nivcrsu| -
cum lunctioncaza - imuabi|c|c Lcqi si lunctii|c din spatc|c cxistcntci, cunoastcrca si
invataturi|c au lost intotdcauna lundamcnta|c pcntru toti liii Lcqii Lui nu|. C|iar si
acum, accasta cunoastcrc poatc li dc autor pcntru cci carc cauta sa sc rcintoarca |a
nu|, |a constiinta nivcrsa|a, |a ca|ca dc a trai in armonic cu l|uxu| nivcrsu|ui. ln
accst scop, ar trcbui intc|cs cum accasta |umc asa cum o cunoastcm noi, a dcvcnit astlc|
96
- sa cunoastcm modu| cum a inccput totu|. Dc cc Rcintoarccrc. Ascmcnca drumcti|or
carc s-a ratacit dc |a ca|ca |or, daca ar putca dctcrmina incotro sc indrcapta, undc sc
al|a si dc undc au vcnit, atunci ci pot sa-si rcqascasca drumu|. Daca au o |arta sc vor
dcscurca cu atat mai binc. Astlc|, am intc|cqc mai binc cum nc-am picrdut cxistcnta
noastra spiritua|a, scpararca lata dc nu| si cum am dcvcnit captivi aici pc Pamant, cu
atat mai binc, cunostintc|c noastrc nc-ar auta sa obtincm |ibcrtatca in lata capcanc|or si
sa nc rcintoarccm |a sursa noastra spiritua|a.`
Dcocamdata, pcntru accasta ca|atoric, noi va olcrim un lc| dc |arta. Accasta
|arta cstc o povcstc - si o istoric. Scrisa inaintc dc a sc li crcat liii Lcqii Lui nu|, dc |a
inccputu| primc|or zi|c a|c victii pc Pamant. Accasta povcstc cstc acccasi dc |a primii
nostri stramosi spiritua|i dc-a |unqu| timpu|ui, dc |a inccputuri|c noastrc pc Pamant.
Adcptii au dat-o mai dcpartc uccnici|or |or, ctc., ctc., au crcat un |ant prin istoric, o
li|iatic a cunostintc|or carc nc concctcaza dircct cu Sursa nivcrsa|a. Ti-o olcr aici, asa
cum mi-a lost data si mic, asa cum mi-a lost data mai inaintc mic dc catrc invatatoru|
mcu spiritua| si asa cum i-a lost data mai inaintc |ui - cu o trcc acum catrc tinc, o
|cqatura dcsc|isa in posibi|u| tau |ant.
PRE!I"TRIA
Am cditat intru-catva urmatoarca povcstc, adaptand-o intr-o oarccarc masura |a
tcrmino|oqia si structura |imbii cnq|czc modcrnc doar pcntru a-i usura intc|cqcrca. Cu
toatc accstca, invataturi|c sunt intactc si loartc aproapc dc traduccrca oriqina|a. C|iar si
asa, nu vci li capabi| cu adcvarat sau sa-ti dai seama pc dcp|in dc scnsu| istorici
noastrc si a scpararii lata dc nitatc pana cand nu vci li c|ibcrat dc ob|iqatiuni|c ta|c
pamantcsti, prccum si dc |imitari|c crcicru|ui si constiintci ta|c. lnsa cc poti lacc a|tccva
dccat sa munccsti |a ccca cc tc-ai apucat sa laci Bucura-tc.
Cunoatete cu adevrat pe tine nsui i vei cunoate
adevrata poveste. Cunoatete pe tine nsui pe deantre!ul i
vei cunoate ntre!ul adevr.
Toi sunt Unul. Nu mai e"ist altul. # fost dintotdeauna i
va rm$ne totdeauna acelai.
%dinioar noi am e"perimentat numai Unitatea. Fiind %
sin!ur fiin, nu pri divizate ori separate. Nu a fost niciodat
nici &timp', nici &spaiu', nimic altceva dec$t Noi.
C$nd eti numai Unul, eti numai tu, nimic &altceva' care s
interacioneze. (n scopul de a e"perimenta interaciunea ) de a
e"perimenta fiinarea cu cineva &cu altcineva', de a e"perimenta
&*ocul', Unul divizat pe sine nsi, dublarea Unicului, aceasta
creeaz mai muli de Unul, mai multe Fiine n Una. O partc din
accasta a lost ccca cc stiinta modcrna numcstc ,biq banq`.
97
Cel +int$i nc e"ist ) acum n mai multe pri care
suntem noi ) capabili de a &pretinde' a fi altul dec$t Unul, fiind
totui Unul n contiin armonioas.
,rin -ibraie a fost fcut ) divizarea, multiplicarea i
e"pansiunea .ui Unul. ,ui n micare, vibraii prin Univers. +e
aici a plecat divizarea, multiplicarea, crearea de noi aspecte ale
vibraiei prin nuane i v$rfuri ale armoniei, interaciuni ale
refleciilor vibratorii. Crearea multor lucruri noi i de asemenea
iniierea &timpului' i &spaiului'.
Fiecare dintre noi suntem entiti ai .ui Unul, ntre!ire a
.ui Unul ) ntuneric, lumin, stele, planete ) toate macrocosm al
.ui Unul. (n &adunri', &!rupuri', N%I /UNT01 n toate direciile.
N%I 02I/T31 n ntre!ul UNI-04/, am strbtut N%I
(N5IN0 ca i contiine, ca i fiine, ceea ce nu poate fi descris
sau neles prin prezenta contiin pm$nteasc. -oi ncerca
totui o descriere c$t de bine pot.
0"istena noastr a fost 6at$t de aproape c$t poi nele!e
n prezenta contiin7 ca e"isten a spiritului ) ener!iei )
luminii, !rupuri de stele, sisteme &solare', !rupuri care sunt
fundaia frecvenei vibratorii n crearea planului fizic al
materiei, aparene i forme de trupuri n acest plan. Neataate,
c8iar cur!$nd prin curentul Universal al .ui Unul am fost noi,
bucur$ndune toi de minuniile noi noastre creaii.
Contiina noastr separat i semiseparat este nc
precum Unul, ntrea!a creaie a Universului, ea nea permis s
e"perimentm noi i diferite lucruri. (ns prin aceast nou
creaie am a*uns n &planul material'. #cesta au fost tr$mul n
care e"ista cel mai &dens' sau &lent' spectru de vibraii. /unt mai
multe &planuri materiale' prin Univers, ,m$ntul fiind doar unul
dintre ele.
,ovestea pe care o spun este numai despre manifestarea n
tr$mul pm$ntesc. (ns e"ist alii dintre noi care se manifest
n planuri materiale din alte sisteme solare. Unii sunt acum ntr
o nalt contiin, sunt fiine nrudite din alte lumi. +ar e"ist
i alte c$teva lumi n care e"ist e!oism i &rutate'.
C$nd noi am venit pe lume, pe acest ,m$nt, nu aveam nici
o comparaie, nici o e"perien a ceva asemntor, nu ne
ateptam la ceea ce ar putea fi. ,rimul !rup dintre noi a venit
98
pentru a descoperi acest &plan material', a descoperit cu team
noile senzaii oferite de acesta. #cest prim !rup sau prim val de
suflete a venit s se materializeze, el a fost primul care a
intrat n spectrul vibraional al &materiei', n timpspaiul
,m$ntului. 0i au e"perimentat cu o oarecare plcere &*ocul' de
aici, ei nii sau proiectat profund n materie, n !$ndulform
nota cditurii: lo|osind qandu| pcntru a crca un trup care a fost cel mai
/TI1U.#NT, cel 1#I /0N9#:I%N#. ) cel al creaiilor n
tr$mul animal. (n crearea acestor trupuri asortate cu aspecte
ale diferitelor animale i care au fost adesea combinate pentru a
realiza ceea ce credeau c ar fi un foarte de dorit amestec )
Cap de pasre ; trup uman, trup de cal ; cap de om, cap de
capr ; trup uman, coad de pete ; tors uman ) i multe, multe
alte variante. Nota autoru|ui - accstca au inccput sa lic cunoscutc mu|t mai tarziu
in mito|oqia qrcaca si romana sub mai mu|tc dcnumiri - ccntauri, minotauri, sircnc, ctc.
+in pcate, aceste rude apropiate ale noastre, nu au avut cum s
tie c ndat ce sau &stabilit' n formele lor materiale devenind
aceste creaturi, i vor pierde toat contientizarea, toat
contiina despre cele mai multe lucruri de dincolo de noile lor
trupuri i mediul lor apropiat. 0i au devenit captivi n aceste
forme. Cele apte pori 6c8a<ras7 fiind nc8ise, tinduse astfel
contactul lor cu ntre!ul spectru vibraional i cu toate
percepiile i interaciunile, baz$nduse numai pe vibraii limitate
au putut simi numai prin cinci simuri vibraionale. #ceste cinci
&simuri' au putut monitoriza numai foarte limitate benzi de
frecven din ntre!ul spectru vibraional Universal ) i c8iar s
au concentrat numai pe acele vibraii relevante pentru planul
material al e"istenei, ls$nd aceste &umanoanimale' fr nici
un sim al planurilor spirituale ale e"istenei. +esprii de
contiina .ui Unul, i astfel de nsi Univers, umanoanimalele
e"perimentau contiina animal, dar fiinele care populau
aceste forme nefiind animale ci cu ori!ini i contiine an!elice.
Combinaia de contiin care era menit s fie o form
superioar, amestecat cu contiin animal, era un foarte
nearmonios i distru!tor amestec. 0i i pierduser puritatea
contiinei animale, precum i puritatea contiinei spirituale.
#stfel c acesta a fost un nou tip de contiin care era strin
tr$mului animal. #ceast nou contiin era &contiin
99
separat', era o natur fi" concentrat i de polaritate invers
n comparaie cu contiina .ui Unul. Inteli!ena era de asemenea
redus la umanoanimale, fiind asemntoare cu inteli!ena
anumitor tipuri de animale care fuseser &modelate' mai nainte,
ns din nou spun, aceasta fusese !rav afectat prin efectele
ne!ative ale contiinei separate. #stfel au fost umanoanimalele
&blocate' n acest plan limitat ) n forme limitate, cu inteli!en
limitat, ntro nou contiin limitat. 0le nu se &ncadrau'
nicieri ) nu se aflau n tr$murile spirituale i nici nu se aflau
n natura ,m$ntului. #stfel, prezena lor n planul
,m$ntului a fost de asemenea perturbator i poluant pentru
ciclului naturii.
#ceia dintre noi care nu se proiectaser ei nii n materie,
erau destul de contieni de soarta !rea i destinul care se
abtuse asupra rudelor noastre. +in punct de vedere al naturii,
al strii eterice a e"istenei, eram nc % /IN=U43 1INT0, %
/IN=U43 FIIN:3. -z$nd o parte dintre noi nc8ii n ceva
asemntor nc8isorii, ca umanoanimale care deveniser captive
n ea, a fost foarte dureros ) la urma urmei, creaturile
asemntoare nou erau &surorile i fraii' notri iar nenorocirea
lor a fost i !8inionul nostru. (n terminolo!ia unora, ele ar putea
fi numite primii &n!eri czui' dar care nu au czut cu intenie
ci n virtutea i!noranei n cel mai pur mod. Noi am deci si
salvm ) indiferent de c$t ar costa. 5tiam c am fi putut s o
facem doar dac am fi e"istat pe acelai plan vibraional ca i
ei, deci neam proiectat noi nine n forme care s triasc n
tr$murile ,m$ntului ) 1am.
Condui de marea fiin care a devenit cunoscut ca #miliaus
#tlantul, iar mai apoi ca Tot8 i n cele din urm foarte
cunoscut ca Iisus, cel deal doilea val al nostru a nceput s
intre n planurile ,m$ntului ) 1am. /tteam cu !ri* ca
fiine libere ale planurilor de vibraie *oas sau &puternic'
ancorai n aceast stare, ne proiectam noi nine n planul
material cu trupuri de !$nduriform ce erau semieterice )
materiale, ns nu conteaz. #stfel, eram n msur s activm
n toate frecvenele vibraionale ale spectrului Universal, n voie
) fr s intrm sau s ieim n ; din spectrul limitat al
planului material. (ns cel mai important lucru, eram foarte
100
ateni la meninerea contiinei Unitii, pentru a nu cdea n
acelai destin ca i umanoanimalele.
1anifestarea a fost realizat cu mai mult sau mai puin
succes, iar noi am devenit subiect pentru condiiile vibratorii care
afecteaz acest tr$m, am vzut reprezentarea numerolo!ic a
planurilor fizice > i ? apr$nd n multe aspecte ale
manifestrii noastre. /pre e"emplu, la nceput au fost ? rase, iar
mai t$rziu > se"e, fiecare av$nd ? elemente 6> picioare, > m$ini, @
cap7, cu > oc8i, > urec8i, > picioare, > sau mai multe or!ane, etc. i
? de!ete la m$ini i la picioare.
(n ciuda precauiilor i marilor noastre eforturi, c$iva
dintre noi nu sau descurcat la fel de bine precum ceilali,
pierz$nd mult contiin i devenind mult mai ri dec$t ceilali.
Cei ce sau manifestat n #tlantida l$n! #milius sau
descurcat cel mai bine ) ns pentru cei mai muli dintre ei acest
lucru nu avea s dureze prea mult.
,$n n acel timp, noi eram fiine &comple"e', macrocosm al
.ui Unul. Trupurile noastre nu erau cum sunt acum.
Componentele noastre de masculin i feminin nu erau nc
separate ) ca fiine comple"e aveam fiecare un trup care
coninea ambele &se"e', altfel dec$t avem acum trupurile de
brbat i femeie. #tunci &se"ele' erau doar elemente de interior i
e"terior, pri ce se revrsau i ptrundeau ntrea!a noastr
fiin. #cestea erau !rupuri de &suflete perec8e' aa cum sunt ele
denumite acum. Fiecare fiin comple" avea un numr diferit de
pri 6un numr diferit de &suflete perec8e'7 ) fiecare fiind parte
a fiinei n sine, ns complet, precum o fiin complet. 0ram
asemenea unor fiine (N C#40 planetele orbiteaz n *urul unei
stele, ori asemenea atomilor materiei n care elementele cu
polariti diferite 6brbat i femeie7 sunt atrase una ctre
cealalt, fiecare !sind un loc n care s e"iste armonios
mpreun cu ntre!ul, ca o sin!ur entitate, o sin!ur fiin. Ca
fiine comple"e de acest fel, e"istam ntro stare de &Iubire
#ltruist' ) un curent constant, revrs$nd ; oferind pe deplin
ener!iile noastre de via ctre fiecare element al nostru nine,
n noi nine i primind n noi nine ) i dinafar 6n relaia
noastr cu Unul, asemenea fiecrei fiine compozit &orbit$nd' i
101
cre$nd n ultim instan c8iar mai mult, fiina compozit a .ui
Unul7.
#cum, pentru prima dat, UNII dintre noi au nceput s se
separe n ei nii, manifest$nduse n trupuri individuale ce
reprezentau elemente de polaritate. Trupuri cu polariti opuse
au venit atunci n e"isten 6&se"' masculin i feminin7.
1unca de eliberare a umanoanimalelor ncepuse. #ceasta
a fost struitoare i comple", dar sa procedat bine ) la
nceput. +in pcate, contaminarea separrii ncepuse strecur$ndu
se ncet n interior. #m nceput uor, &!ust$nd' multe din lucrurile
care prinseser instantaneu umanoanimalele.
+iviziunile au nceput s se strecoare ntre #tlani, peste
opiniile i dorinele lor. Urmtorul simptom al dezinte!rrii
noastre a venit asupra noastr, iar aceast boal a dobor$t n
cele din urm #tlantida. C8iar n aceast stare nalt de
manifestare 6care neam !$ndit c ne va ine n si!uran de
pierderea contiinei care afectase umanoanimalele7, unii dintre
noi au cedat n faa senzaiilor materiale. #semenea unor
dependeni de dro!uri n faa unei surse nelimitate de dro!uri, am
nceput s ne n!ropm n tot mai multe dintre indul!enele
acestui plan p$n c$nd am nceput s ne pierdem n el ) p$n
neam necat n el. (n frenezia dependenei noastre de senzaiile
fizice, am i!norat toate msurile de precauie i circumspecie.
Cur$nd, !$ndurile i aciunile noastre au fost &colectate' n
lucrurile lumii materiale care ne ncon*uraA ntrindune n
!$ndulform, fc$ndune de asemenea parte a acesteia. (n
acelai timp, contiina noastr a alunecat i am pierdut treptat
contiina .ui Unul ced$nd n calea noii contiine predominant
a &separrii'. Contiina predominant a &separrii' era strin
pentru noi, o total i nou e"perien. Iar n timpul acestei noi
contiine au aprut noi emoii ) unele plcute iar altele
dureroase. C8estii noi i ciudate cum ar fi lcomia, invidia, pofta,
tulburarea, frica, dorina.
Unii dintre noi care erau mai puternici sau strduit s
menin o aparent contiin a Unitii mpreun cu noua
contiin, fiind capabili s e"perimenteze emoii fr a fi
condui de ctre acestea. #stfel erau Fiii .e!ii .ui Unul.
102
+ar unii au pierdut or au ales s suprime n mod deliberat
c8iar i cea mai mic licrire a contientizrii .ui Unul. #ceste
fiine sau pierdut i au fost prinse n aceast separare. (n afara
contiinei Unitii, ei au nceput s fie lsai n voia valului, s
fie aruncai ncolo i ncoace de atacul emoional violent iar n
final s devin devotai puterii personale i plcerii n acest
plan fizic. #ceste fiine au devenit cunoscute ca Fiii lui Belial
6c8iar dac acestea erau de se" feminin7.
.uai seama la aceste vec8i avertismente i profeii despre
BelialieniC &#semenea op$rlei sunt ei ) nu n aparenta descriere
fizic, ci n forma spiritului, n inim ) n suflet. Feriiv c8iar
acum de neamul vostru de op$rle, pentru c ei conduc lumea, cu
lcomie, fr compasiune, menin$nd n acelai timp o ,aparenD
de buntate i nepri8nire. ,recum B34B#TU. 6i Femeia7 mer!
aceti Fiii ai lui Belial pe ,m$nt. Ceteni model. .ideri de
succes care sunt invidiai de cei neiniiai 6necunosctori7. (n timp
ce unii par dez!usttori i ciudai pentru oc8i, privete nu pentru
a vedea ur$enia Belialienilor cu proprii ti oc8i, pentru c unii
dintre ei sunt frumoi la vedere. -09I cu oc8ii ti ceea ce NU se
poate vedea, #+0-34#TU. lor aspect asemenea op$rlei. -ezi
#+0-34#T# lor natur numai dac vei putea vedea cu oc8iul
interior, ori n strful!erarea de la colul oc8iului.'.
C$nd aceast divizare a venit n oamenii #tlantidei, multe
lucruri au mers prost i a nceput tulburarea. ,entru a activa n
mod armonios, fiinele au nevoie de omniprezen ) viziunea lor
T40BUI0 s includ ,ntrea!aD ima!ine. +ar atunci c$nd ,ateniaD
este fi"at i contrat n polaritatea invers a separrii, tot
ceea a ce este vzut ca ,34:I ale ntre!ii ima!ini ) toate acele
pri nu sunt filtrate n afar prin iluziile contiinei separate.
#ceasta este o viziune limitat n cel mai bun caz, este adesea o
lentil distorsionat de emoii. Fr contientizarea &ntre!ii'
ima!ini i orientarea dup o for coordonatoare, aciunile cu
ceilali devin necoordonate. ,entru a nele!e mai bine acest
lucru, ima!inaiv c$t de bine ar putea funciona n ziua de
astzi trupul vostru dac fiecare aspect nu a avut !radul de
contientizare a ceea ce ali membrii au ncercat s fac, sau
dac fiecare membru a ncercat s fac lucruri diferite pentru
cellalt ) nelucr$nd pentru mult timp mpreun ca unul. #cum,
103
ima!inaiv n continuare ) ima!inaiv lipsa de coordonare a
oc8ilor votri, a urec8ilor, de!etelor, limba i !ura care lucreaz
mpreun ca o ec8ip. #cum, ia n considerare 8aosul i eventual
distru!erea care ar aprea dac fiecare celul din trupul vostru
ar funciona fr nici o for unitar conductoare care s le
pstreze pe acestea coordonate cu ntre!ul 6de fapt, acesta este
&cancerul'7. -edei, aceasta a devenit problema vieilor noastre
ndat ce unii iau pierdut contiina .ui Unul. #semenea
activiti necoordonate i independente devin o evoluie lo!ic
atunci c$nd o astfel de separare se produce i c$nd unul a
plecat fr s contientizeze separarea.
#stfel au a*uns s fie cele dou !rupuri sociopolitice
#tlante, cu diferene foarte esenialeC Fiii au a*uns s aib o
contiin i a separrii i a Unitii. Belialienii au respins
complet contiina Unicitii i au meninut numai o contiin a
separrii. +iferenele de opinii ntre cele dou !rupuri au fost
mari i multe 6incluz$nd i &problemele de mediu'7, ns nimic nu
era mai mare dec$t o problema de moral a modului n care ar
putea fi tratate umanoanimalele. Cei din .e!ea .ui Unul i
amintesc nc faptul c iniial am venit n acest plan doar
pentru a a*uta la eliberarea umanoanimalelor din robia
materiei, continu$nd s ncerce eliberarea frailor notri prini.
+e asemenea, i amintesc modalitile create 6cunoscute
iniiailor7 pentru a a*uta la meninerea contiinei Unitii,
astfel nu am pierdut niciodat din vedere obiectivul nostru. (ns
Belialienii au dorit s foloseasc umanoanimalele pentru
propriul lor confort i propriile lor plceri. +eoarece, noi cei din
cel deal doilea val aveam o contiin mai mare dec$t cea a
umanoanimalelor i puteam ntro oarecare msur s
acionm pe planuri mai nalte, aveam puteri spirituale ale
munii i psi8olo!ice care fceau uoar controlarea umano
animalelor. Fiii au refuzat s foloseasc abilitile lor pentru
controlul umanoanimalelor n timp ce Belialienii savurau
plcerea i doreau si utilizeze ca sclavi.
% alt mare diviziune n opinia dintre Fii i Belialieni a fost
aceea despre &mediul ncon*urtor' aa cum este denumit acum.
Belialienii foloseau metode pentru !enerarea ener!iei 6cum ar fi
104
ener!ia electric7, metode ce erau periculoase i distructive pentru
,m$nt.
#stfel a nceput un mare conflict ntre Fii i Belialieni la
nceputurile #tlantidei. Un conflict ntre lumin i ntuneric, ntre
e!oism i Iubire #ltruist. Iar acest conflict a fost, i a continuat
dea lun!ul istoriei, acesta continu p$n astzi.
,ofta de putere a Belianilor i lipsa rspunderii sau
contientizarea pentru ec8ilibrul naturii, au dus la distru!erea
#tlantidei. #ceasta sa datorat n mare parte folosirii abuzive a
centralelor lor ener!etice.
C$nd n sf$rit au avut loc distru!erile finale, 1arele
1aestru Tot8 nea condus pe noi ctre inutul E8em, pentru a
completa 1area .ucrare de transformare a umanoanimalelor.
,recum zeii eram noi pentru oamenii din E8em, iar ei !$ndeau c
umanoanimalele ar fi zeii.
5i aa sa nt$mplat. Umanoanimalele au fost aduse la un
nivel uman, pentru ai ale!e de atunci calea lor. Cu toate
acestea, au e"istat efecte reziduale. Nu ai vzut oameni care
arat mai mult precum porcii ori caprele, sau precum un fel de
animalF #cetia au fost ele.
(ns c8iar dac nu mai e"istau umanoanimalele, Belialienii
nu iau pierdut !ustul lor pentru sclavie. #stfel, marele conflict
cu Belialienii era departe de a se fi terminat, i nc mai
continu cu Fiii .e!ii .ui Unul precum faruri care lumineaz
calea Iubirii #ltruiste, a*ut$nd pe cei pierdui si !seasc
calea ctre cas, ctre motenirea lor spiritual a .ui Unul, s
!seasc libertatea ) n timp ce Fii lui Belial 6i pionii lor7
de!8izai fac tot posibilul pentru ai menine decadena i
puterea, de a menine sclavia 6fie ea direct sau prin mi*loacele
de e"isten i controlul social7. 0i caut s distru! pe toi cei
care .umineaz n aceast lume a ntunericului. Toi cei care nu
lucreaz n mod activ pentru .umin sunt de diferite !rade, pioni
ai (ntunericului Belialian.
PRGRE"E RECENTE
DE LA NCEPUTURI
Cc|c cc urmcaza sunt dintr-o parcurqcrc a ccca cc a lost adauqat mai tarziu |a
traduccrca povcstirii dc mai sus. lnsa, ccca cc cstc in mod dcoscbit intcrcsant |a
105
accasta, cstc laptu| ca sc dcc|ara a li scrisc dc acc|asi autor (liinta carc a lost Varc|c
Vacstru Tot|, numai c ntr-o via di#erit. Accsta a lost dc ascmcnca cunoscut ca
Josil (liu| |ui lacob,, sau lisus intr-o anumita incarnarc mai tarziu.
Asa cum sunt simbo|izatc in accasta imaqinc lortc|c intuncricu|ui si |uminii,
in acc|asi timp si in opozitic, c|c sunt in miscarc in cadru| Lui nu|. ln cc|i|ibru, accasta
cstc starca adccvata a |ucruri|or in nivcrs. Cu toatc accstca, pc p|anu| Pamantu|ui,
lortc|c intuncricu|ui si |uminii nu lunctioncaza in accst mod. L|c nu sunt in armonic in
cadru| Lui nu|. Cci ai intuncricu|ui prcdomina in marc masura si inccarca sa c|iminc
|umina. Li |upta |a ncslarsit impotriva lubirii si pacii, pc dc o partc, cu ura si vio|cnta pc
dc a|ta partc. Aici nu cxista cc|i|ibru, dar accst cc|i|ibru poatc li crcat dc tinc. Accasta
cstc Lcqca nivcrsa|a, Lcqca Lui nu| si in cc|c din urma ca va prcdomina.
Candva in viitor vor cxista unii carc vor prctindc ca cstc totuna, ca nu cxista
corcct sau qrcsit, ca nu cxista bun sau rau. lnsa, c|iar daca avcm aici un c|cmcnt dc
adcvar - oricum suntcm cu totii nu| si prin urmarc nimic din accstca nu contcaza cu
adevrat, cxista totusi un aspcct important - |ipsa dc constiinta a unora creea0
sulcrinta si creea0 dizarmonic in vibratii|c lntrcqu|ui. Atunci cand sulcri nu vci dori un
rcmcdiu, nu vci dori autor pcntru a opri sulcrinta Daca ai sulcrit inutil din cauza
i|uzici dc bun , rau, corcct , qrcsit, nu ai vrca sa scapi dc accasta sulcrinta si sa
primcsti spriin pcntru qasirca unui rcmcdiu A|tlc| nu cxista nici un rcmcdiu, corect:
u este corect: u i pas de su#erina #railor i surorilor tale:
Asa cum tocmai ati auzit, in zi|c|c dc dcmu|t, urmasii At|antidci s-au impartit in
urmasii ai lntuncricu|ui si urmasi ai Luminii. Cci carc au urmat ca|ca Luminii au lost
cunoscuti intrc ci insisi si catrc cci|a|ti At|anti ca ,liii Lcqii Lui nu|` (asa cum sc poatc
traducc aproximativ,. Dc |a inccput intuncricu| a lost in crcstcrc in At|antida, iar in lina|,
asa cum tocmai ai auzit, urmari|c accstuia au auns |a noi. Cum laradc|cqi|c impotriva
Lcqii Lui nu| (principii|c ncsc|imbatc a|c ,Lcqii` asa cum LSTL ca|ca ci, si impotriva a
toatc cc tin dc natura Pamantu|ui (si carc sunt in armonic cu Lcqca Lui nu|,, au lost
pcstc tot. Vari rautati si dczcc|i|ibrc natura|c au lost lacutc Pamantu|ui dc catrc adcptii
intuncricu|ui. n pi|on a| Lcqii Lui nu| cstc |cqca ,cauzci si clcctu|ui`. Astlc|, accstc
actiuni au dus |a cadcrca lizica a At|antidci.
Cc|c mai mari dintrc accstc dczcc|i|ibrc natura|c au lost crcatc prin qauri|c uriasc
lacutc in scoarta Pamantu|ui, pana |a nivc|c|c dc |ava a|c Pamantu|ui. Bc|ia|icnii lo|oscau
lorta lizica qrosicra din intcrioru| Pamantu|ui pcntru a-si qcncra putcrca |or. Li lo|oscau
razc|c dc |umina conccntrata Nota autoru|ui: ascmanatoarc |ascrc|or pcntru a da qauri
mari in Pamant. Cc a ramas din accstca poatc li inca vazut in mu|tc |ocuri. Nota
autoru|ui: in mod spccia| in l|orida, in Caraibc si ,Gaura A|bastra` din Bc|izc. Crcand
prin ccntra|c|c |or cncrqcticc ccva ascmanator unci scrii dc vu|cani artilicia|i, a rczu|tat o
marc instabi|itatc si pcrturbatii scismicc. C|iar daca au lost avcrtizati dc consccintc,
Bc|ia|icnii au pcrsistat in accasta activitatc, pana cand accasta a cauzat sc|imbari|c
Pamantu|ui, distruqcrca At|antidci si a Bc|ia|icni|or din acca vrcmc.
lnaintc dc distruqcrca lina|a a At|antidci, carc a lost cunoscuta dinaintc,
cunoscand scmnc|c, noi cci ai Luminii, am mcrs in mu|tc a|tc parti a|c Pamantu|ui cu
scopu| dc a continua munca noastra. Pc masura cc trccca timpu|, au lost crcatc
106
,ramilicatii`. Cativa dintrc cci|a|ti oamcni dc pc Pamant au invatat dc |a noi ca|ca Lcqii
Lui nu|, ,ramilicatii|c` ,ramilicatii|or` au mcrs mai dcpartc. Cc|c mai mu|tc dintrc
traditii|c spiritua|c si rc|iqii|c cunoscutc in |umc isi au dcsccndcnta din noi. Dcsi mu|tc
sunt qrcu dc rccunoscut dc |a oriqini, c|c sunt rc|ativ mai apropiatc sau mai indcpartatc.
Totusi, conluzia a crcscut mu|t. nc|c dintrc c|c s-au distantat atat dc mu|t si s-au
indcpartat dc inccputuri|c |or, incat acum sunt adcvaratc instrumcntc a|c rau|ui, in timp
cc a|tc|c au ramas rc|ativ adcvaratc in sursa |or si inca scrvcsc Luminii.
Asa cum s-a spus mai dcvrcmc, in timpu| cxodu|ui At|ant, mu|ti dintrc noi |-au
urmat pc T|ot| pronuntat ,Tot|` catrc tinutu| K|cm, numit acum Lqipt. Aco|o, c| a
construit Varca Piramida si a|tc tcmp|c si |ocuri a|c vindccarii, in scopu| comp|ctarii
muncii noastrc, initiind intc|cpciunca si i|uminand pc iqnoranti. Lucrarca dc c|ibcrarc a
umano-anima|c|or a continuat aco|o.
,Stiinta modcrna` prcsupunc ca accstc mari piramidc au lost construitc dc loartc
mu|ti muncitori, in mu|ti ani, cu scopu| dc a li mormintc. Cu toatc accstca, |ipsiti dc
oricc laptc rca|c din acc| timp, accsti oamcni dc stiinta lormu|caza mari ipotczc iar
conc|uzii|c |or sunt cu adcvarat ncstiintilicc. Accstc mari structuri au lost dc lapt
construitc dc T|ot|, uti|izand lortc|c contro|atc dc c| cu autoru| tc|no|oqici avansatc dc
|a bordu| navci sa|c acricnc Nota autoru|ui: n aparat dc transport obisnuit in zi|c|c
At|antidci. Accstc lortc vibratorii pot sc|imba dcnsitatca mo|ccu|ara astlc| incat pictrc|c
mari pot li lacutc sa p|utcasca in acr, |a lc| cum |cmnu| p|utcstc pc apa.
Ccntra|c|c qcncratoarc construitc dc lii crau in armonic cu natura, intr-un
putcrnic contrast cu mctodc|c Bc|ia|icni|or. Gcncratoarc|c crau simp|c piramidc, accstca
co|cctau intr-un mod inolcnsiv cncrqia prczcnta in aura Pamantu|ui o lrccvcnta a
campu|ui c|cctromaqnctic - campu| carc lacc acu| buso|ci sa indicc Nordu|. Piramidc|c
qcncratoarc lo|oscau numai crista|u| si cupru| carc sc al|a in varlu| |or, combinat cu un
marc co|cctor a| impu|suri|or condcnsator carc sc al|a in piramida. Accst |ucru
pcrmitca transmisia putcrii catrc oricc a|ta c|adirc, sau vc|icu|, inc|usiv navc|or
acropurtatc cum cra cca a |ui T|ot|.
Varca Piramida in sinc, a lost un qcncrator c|cctric mai mu|tc dcsprc accasta pot
li qasitc in capito|u| dcsprc mctalizica si un ccntru dc initicrc spiritua|a in ctapa lina|a
pcntru liii Lcqii Lui nu|. Varca sa|a cra odata captusita cu p|aci pictatc cc i|ustrau
ctapc|c dczvo|tarii spiritua|c si initicrca carc mai tarziu au dcvcnit Arcanc|c Vaorc in
Tarot. mano-anima|c|c crau tratatc in a|tc piramidc - in dilcritc |ocuri dc vindccarc si
ina|tarc a constiintci, si carc au lost construitc in accasta zona. L|c au lost atunci
c|ibcratc din robic, astlc| ca crau capabi|c sa-si qascasca propria |ibcrtatc, propria ca|c
dc a sc intoarcc |a nu|. lnsa acum, accasta nu cra dccat una dintrc mu|tc|c rcincarnari
a|c umano-anima|c|or carc sc picrduscra dc nitatc, sc al|a aici mu|t mai mu|ti - c|iar si
cativa dintrc cci carc au autat |a sa|varca umano-anima|c|or.
Nava |ui T|ot| ramanc ascunsa sub Slinx. Accasta poatc li inca qasita si uti|izata
dc catrc initiati, atunci cand va vcni timpu| va li ncccsar. lntrc Slinx si Piramida cxista
inqropata o camcra in carc sunt continutc inrcqistrari a|c istorici noastrc dc |a inccput,
pana in anu| 200l (cunoscuta ca Sa|a lnrcqistrari|or,. Accstca, prccum si dub|uri|c
inrcqistrari|or din Yucatan ori din adancu| occanu|ui, vor li qasitc c|iar inaintc dc mari|c
107
sc|imbari carc vor sc|imba din nou axa Pamantu|ui. A sc vcdca nota autoru|ui dc |a
paqina ll0.
ln cc|c din urma, munca noastra in Lqipt cra comp|cta, noi parasindu-| pcntru
|ocu| nostru dc rctraqcrc, pcntru crcarca ccntrc|or dc rcluqiu a|c lii|or. Accst |ucru a lost
lacut in asa lc| incat |umina sa supravictuiasca, c|iar si in intuncric ca a continuat sa sc
dczvo|tc in |umc. Lra cunoscut laptu| ca, daca numaru| nostru ramanca cc| putin dc o
mic, ncvoi|c cc|or carc cautau |umina pc Pamant, avcau sa lic rcspcctatc intotdcauna.
Vacstru| T|ot|, consticnt totdcauna dc intuncricu| din cc in cc mai marc cc avca sa lic,
si stiind cum cuvantu| scris poatc li contro|at si corupt dc catrc cci |acomi si dc
ncqustorii dc putcrc, a pus c|ci|c cunoastcrii (a|c caii initiati|or spiritua|i pcntru
intoarccrca |a nu|, in imaqini|c dc pc p|aci. Asa cum am mcntionat mai dcvrcmc,
accstca crau pc primc|c carti dc Tarot si crau rcp|ici dc pc imaqini|c a|iniatc pc |o|u| cc|
marc a| Varii Piramidc a lniticrii. T|ot| stia ca imaqini|c ar li mu|t mai dilici| dc
sc|imbat dc catrc corupti si mu|t mai dilici| dc intc|cs pcntru ci. L| stia dc ascmcnca ca
cci cc sc al|a pc ca|ca asccnsiunii catrc nu|, ar putca vcdca si intc|cqc candva
scmnilicatia si sccrctc|c |or. Pcntru siquranta accstor c|ci, c| a adauqat mai mu|tc p|aci
|a arcanc|c maorc, crcand un sistcm comp|ct dc divinizarc. L| a prcdat mctoda dc
divinizarc tuturor cc|or din tinutu| Lqiptu|ui carc parascau accst |oc pcntru a|tc tinuturi
Nota autoru|ui: Ratacitorii Lqiptcni (L-Gipt-ians, carc au lost cunoscuti mai tarziu ca
,G,pt-sics` (tiqani,. Stia ca accsti cqiptcni lo|oscau contracost accst sistcm dc divinatic
pcntru a dczva|ui viitoru| cc|or|a|ti, stia ca |acomia in sinc ar li asiqurat laptu| ca
cqiptcnii vor ducc mai dcpartc pastrarca imaqini|or cat mai mu|t timp posibi| iar accasta
cunoastcrc ar li pastrata in mu|tc si dilcritc tinuturi.
Am parasit apoi Lqiptu| si am auns in mu|tc tinuturi, inc|usiv in cc|c cunoscutc in
acc| timp ca Om, Oz si ccca cc ramascsc din Vu Nota autoru|ui: ccca cc cstc acum
Tibctu|, Luropa, anumitc parti din cc|c doua Amcrici, Asia, ctc.. Cci|a|ti At|anti carc nu
au auns in Lqipt, mcrscscra dca in a|tc tinuturi, cativa dintrc ci liind dintrc cci ai Lui
nu| iar unii ai |ui Bc|ia|.
Catcva dintrc noi|c tinuturi au lost numitc a|c lii|or nui sinqur zcu, Varca lratic
a Luminii sau Varca lratic A|ba. nii au dcvcnit cunoscuti ca maqi, maqicicnii si
ac|imistii. Vu|ti dintrc lii uti|izau |cqcndc|c si aspcctu| insc|ator pcntru a pastra putcrca
po|itica, prin intcrlcrcnta cu ci ,ciudatc|c` |or cai. Conducatorii iqnoranti crau prca
lcriciti numai pcntru ca |i sc pcrmitca sa-si urmczc practici|c |or ,sinistrc` dc a|c|imic,
atata timp cat accstca putcau ducc |a rczu|tatu| dcscopcririi unci mctodc dc a-i lacc
boqati prin sc|imbarca mcta|u|ui obisnuit in aur. nii dintrc lii au lost cunoscuti ca mari
invatatori spiritua|i, qanditori si crcatori in dilcritc|c lormc a|c artc|or. Vu|ti au dus mai
dcpartc comunitati|c si manastiri|c pcntru continuarca |ucrarii Lui nu|. ln accstc |ocuri,
invatatorii Lui nu| traiau intr-o lorma pura si cxtinsa, raspandind cc|c cc au dcvcnit in
cc|c din urma bazc|c a|tor li|ozolii si cai spiritua|c divcrqcntc. O ramura a maqi|or a
lormat comunitatca din uru| cc|ui dc-a| 5 scco| inaintc dc Hristos, carc in cc|c din urma
a lost cunoscuta ca Lscniana. Scopu| accstci comunitati cra unu| cu spccilic: acc|a dc a
trai o viata strict spiritua|a, cat mai pura si discip|inata posibi|, cu scopu| dc a crca
qcncratii dc urmasi carc ar putca li constiintc si mai ina|tc, cu scopu| dc a asiqura in cc|c
din urma trupu| lizic pcntru incarnarca lina|a a liintci carc a lost macstru| T|ot| si
108
sul|ctu| Sau pcrcc|c. ln accasta din urma incarnarc a lost cunoscut in trup dc barbat ca
lisus. Acccasi liinta avand mai mu|t dc douazcci si patru dc incarnari, inccpand cu una
in At|antida carc a dcvcnit baza povcstii |ui Adam si Lva, si carc a lost spusa in scricri|c
sacrc a|c dilcritc|or rc|iqii (mai mu|tc dcsprc accst |ucru intr-un capito| u|tcrior,. L| aparc
dc ascmcnca si in a|tc |ocuri din accstc scripturi, insa u|timu| sau aspcct lizic a lost ca
lisus in ccca cc a dcvcnit cunoscut ca Nou| Tcstamcnt (carc a lost scris dc lapt in marc
partc dc L| insusi, cu toatc ca in cca mai marc partc a lost la|silicat,. Acum, L| cxista in
p|anuri ina|tc, intr-o cxistcnta pc carc noi nu o putcm intc|cqc cu crcicru| nostru
Pamantcsc.
[9#+ritul notei adiionale. 2napoi la mai multe in#ormaii legate de mine,
din propriile mele e*periene i cele ale altor Adepi i adevrai nvtori.,
EVENIMENTE APRAPE RECENTE
A cxistat o comunitatc dc At|anti carc nu a trait in At|antida in timpu| marii
distruqcri. Traind intr-o tota|a izo|arc dc |umca cxtcrioara pana in urma cu catcva zcci
dc ani, accsti oamcni au ramas pc |inic qcnctica pur din At|antida. Dcscricrca nu am
inc|us-o aici pcntru o scric dc motivc - c|c nu sunt potrivitc pcntru subicctu| accstci
carti si sunt prca dcpartc dc a putca li cxp|icatc in mod corcspunzator aici.
Avand un trup dintr-o |inic qcnctica pura at|anta cstc lascinant, insa nu cu
adcvarat important. n trup cstc doar un vc|icu| lizic. Ca|uqarii adcpti, lnitiatii lii|or
Lcqii Lui nu|, c|iar daca nu sunt din |inia qcnctica a lii|or Lcqii Lui nu| At|anti, sunt
inca tota| din |inic pura ,in conlormitatc cu` Lcqca Lui nu| prin spirit si Constiinta
nivcrsa|a. Accasta cstc ccca cc contcaza cu adcvarat.
TIMPUL PREZENT
I PRFEIILE
5 &nel"iune &ntune"at
nii dintrc oamcni au lost rcccnt paca|iti dc cadcrca divizari|or po|iticc si dc
aparcntc|c sc|imbari in lormc|c dc quvcrnarc din intrcaqa |umc, qandind ca accstca nc
vor ducc catrc o noua cra a pacii si unitatii. Dar sa lim cu qria, pcntru ca accstca sunt o
marc i|uzic rca|izata dc catrc cci intunccati si aparcntc|c dc inccput a ccca cc cstc cu
adcvarat inccrcarca lina|a dc acapararc a intrcqii |umi dc catrc lortc|c intuncricu|ui.
Noua cra a pacii si unitatii nu poatc li rca|izata prin quvcrnari. ln timp cc cra i|uminarii
cstc aproapc, dar nu cstc inca aici - dcci ai qria - cstc una la|sa, una negativ ,noua
cra` este |a usa ta. Prolctii|c mu|tor cu|turi divcrsc din intrcaqa |umc coincid in ccca cc
privcstc ca va li ncvoic prima data dc vcnirca intuncricu|ui in putcrca dcp|ina a ,Anti-
Hristu|ui` ca sa spuncm asa, si a unui putcrnic sistcm a| Anti-Luminii, inaintc dc a li aici
o cra a pacii, armonici si ,Constiintci Hristicc`. Prolctii|c lii|or spun dc ascmcnca accst
|ucru, dar sa mcrqcm cu un pas mai dcpartc alirmand ca accasta cstc cu noi acum iar
,bu|qarc|c dc zapada` a inccput sa sc rostoqo|casca. Vczi inccputuri|c accstcia, si |c vci
vcdca pc dcp|in in viitoru| loartc apropiat. Suntcm aproapc dc a vcdca tirania,
oprcsiunca si contro|u| , inrobirca |a o scara lara prcccdcnt. O mana dc autor va li
109
olcrita unci |umi in prabusirc, o |umc dispcrata din punct dc vcdcrc cconomic, o |umc
dominata dc crima - o mana carc tc va intampina si va avca qria dc tinc - si carc tc va
lacc un scrvitor a| partii intunccatc daca o vci apuca.
ln u|timii ani, Tibctu| a lost sistcmatic ,rapit`. Vii si mii dc manastiri Budd|istc
au lost in mod dc|ibcrat distrusc. liintc iubitoarc a|c Luminii au lost torturatc si ucisc.
Distruqcrca cu|turii si poporu|ui Tibctan cstc in p|ina dcslasurarc. Lumca nu a actionat
pcntru a opri accstc cvidcntc orori. Nici macar nu au lost dcscopcritc dc catrc mcdia.
Dc cc
Dcqradarca continua a ccosistcmc|or si sistcmc|or bio|oqicc a|c Pamantu|ui vor
aducc mai aproapc catastrola q|oba|a intr-o mu|timc dc lc|uri, dcocamdata quvcrnc|c
|umii ncoprind imcdiat mu|tc|c cauzc cunoscutc a|c accstui dczastru q|oba| lara |imitc.
Crimc|c din ura si stranii|c ucidcri dc copii sunt in crcstcrc in intrcaqa |umc. Lvidcnt,
ccva cstc loartc qrcsit si varictatca idci|or si abordari|or popu|arc sc ocupa dc asta doar
pcntru a lacc un marc spcctaco| in timp cc |ucruri|c continua sa sc inrautatcasca. Nu
cxista a|tc so|utii dccat cca spiritua|a. Cci mai mu|ti oamcni crcd ca cxista dc lapt dilcritc
,parti` po|iticc cu abordari dilcritc, opusc una cc|ci|a|tc. lnsa, daca intr-adcvar cxista
dilcrcntc po|iticc, dc cc rczu|tatu| cstc intotdcauna acc|asi liccarc dintrc oamcnii nc-
i|uminati, cqoisti sunt contro|ati, sau nu sunt Accst |ucru variaza numai in lunctic dc
qradu| dc cqoism si in lunctic dc qradu| dc intunccarc.
Rca|itatca cstc ca |ucruri|c sunt dinco|o dc a li so|utii po|iticc. Nu sunt dc lapt nici
so|utii|c mi|itarc. Dar sunt aici so|utii|c sul|ctu|ui. Nc putcm sc|imba noi insinc pcntru a
li cincva carc nu contribuic |a rautati. Si nc putcm qasi |ibcrtatca noastra lntcrioara,
sa|varca lntcrioara, carc in mod automat nc lacc partc a so|utici.
Sc spunc ca intotdcauna cc| mai intuncric cstc inaintc dc ivirca zori|or. Lstc din
nou timpu| marc|ui intuncric. Vaoritatca cc|or din At|antida s-au intors din nou. Si
acc|casi qrcsc|i cqoistc s-au lacut din nou. |timc|c zi|c a|c At|antidci sunt cu noi inca o
data si astlc| accstca inabusc |umina (po|aritatca pozitiva - pozitivitatca, si cxtind
intuncricu| (po|aritatca ncqativa - ncqativitatca,. rmatoarca rc|atarc cstc doar una
dintrc indicatii in accst scns.
ln liccarc |una mai, liii Lcqii Lui nu| participa |a un qrup dc mcditatic numit
,wcsa|` (wcc-soc|,. lnitiatii Lcqii Lui nu| intra cu totii intr-o prolunda starc dc transa
ascmanatoarc mcditatici carc nc apropic pc toti |ao|a|ta si carc nc introducc pc
taramuri|c Du|u|ui nivcrsa|. Lxista mai mu|tc motivc pcntru accasta. nu| dintrc c|c
cstc acc|a a| unui momcnt dc ,pauza` pcntru durcrca si tristctca constanta dc a trai in
trupuri lizicc, in accasta |umc a sulcrintci si sul|ctc|or picrdutc. wcsa| nc ducca
odinioara cc| mai aproapc dc o ,luqa in vacanta`. |timc|c zi|c a|c mcditatii|or wcsa| |a
inccputu| si slarsitu| divcrsc|or momcntc. Vcditatii|c sunt dc ascmcnca o putcrnica
comuniunc cc cstc cxpcrimcntata simu|tan dc catrc liii Lcqii Lui nu| din intrcaqa
|umc, indilcrcnt dc undc sunt ci. Vcditatii|c wcsa| crccaza un mcnta| cmotiona| si o
,|cqatura` spiritua|a carc nc innoicstc si nc |caqa pc noi toti. Nc impartc cncrqia,
scntimcntc|c, inlormatia si o tcmporara imbinarc ca O sinqura liinta cu mai mu|tc latctc.
Pcntru a rca|iza accst |ucru, mcditatii|c sunt loartc prolundc, astlc| incat nc lac sa nc
parasim trupuri|c noastrc lizicc si sa nc a|aturam in taramuri|c ,astra|c` sau ,spiritua|c`.
Au lost totdcauna o sarbatoarc a bucurici, un timp a| ,participarii` cu un qrad dc
110
intimitatc si iubirc pc carc cci mai mu|ti dintrc voi nu-| pot intc|cqc in accst momcnt.
Accstc zi|c sunt dc ascmcnca un momcnt a| tristctii.
ln anu| l990, in timpu| ccrcmonia|u|ui wcsa|, am lost contactati dc ccca cc am
putca numi ,aqcntii modcrni ai lii|or |ui Bc|ia|`. lntr-o sinqura noaptc dc wcsa|,
,cc|ipc dc soc` au |ovit si ucis invatatorii ordinu|ui nostru. Accst |ucru a lost p|anilicat si
cxccutat in timpi stabi|iti cu prccizic, simu|tan |a nivc| intcrnationa|. Noi nu nc-am putut
apara cu totii |a timp pcntru ca cram intr-o prolunda starc ascmanatoarc transci dc
mcditatii wcsa|. Au lost ucisi sutc in intrcaqa |umc. nii dintrc noi au supravictuit
pcntru ca cram intr-o mai marc starc dc a|crta sau pcntru ca avcam aproapc ca|uqari
novici carc au rcusit sa-i oprcasca pc atacatori. Acca noaptc intunccoasa a lost doar
inccputu| unor atacuri ocaziona|c carc continua pana in ziua dc astazi. Accst |ucru nu s-
a mai intamp|at inaintc. lnsa toti cci carc scrvcsc intuncricu|ui au dcvcnit actua|mcntc
cqoccntrici loartc orbiti, ci iqnorand imp|icatii|c |cqii |armicc (a cauzci si clcctu|ui,. Au
,trccut pcstc |imita` si au rupt ccca cc ar putca li numit vcc|i|c ,|cqi si anqaamcntc
nivcrsa|c`, a inccput o noua cra a atacuri|or lizicc, psi|o|oqicc si psi|icc. C|iar si
manastirca noastra izo|ata in Tibct a lost o tinta.
nii dintrc voi nu sunt consticnti catc sutc dc manastiri Budd|istc au lost atacatc,
distrusc si lo|ositc ca tintc mi|itarc. lnsa atacu| manastirii noastrc a lost mu|t dilcrit si nu
a lost condus dc lortc mi|itarc asa cum tc-ai putca astcpta (mai mu|tc dcsprc accst |ucru
mai tarziu,.
ln timpu| ccrcmonici wcsa|, atunci cand mu|ti dintrc noi crau adunati aco|o,
manastirca si toti cci carc sc al|au aco|o, inc|usiv Gabric|, au lost pur si simp|u stcrsi lizic
dc catrc lortc|c mi|itarc lo|osind armamcnt ,|i-tcc|` (ina|ta tc|no|oqic,.
Toti cci carc s-au adunat aco|o pcntru wcsa|, au lost pcntru noi picrduti din
p|anu| lizic. Lxista cativa supravictuitori in intrcaqa |umc acum, mai putini dc l000.
Accia dintrc noi carc raman sunt putini si numai asta cstc ccca cc putcm lacc liccarc. Si
nu cstc prca mu|t. [ota autorului! Acesta a #ost un eveniment #oarte trist, dar
eu sunt consternat cum unii dintre cititori i e*prim marele regret c
mnstirea i biblioteca au #ost distruse, n loc s-i regrete pe toi clugrii i
nvtorii care au #ost ucii acolo. 4.iar dac mnstirea a #ost
remarcabil, unic i strvec.e, v rog s reinei c ea era doar un loc, doar
cldiriC -area pierdere a #ost cea a celor care au #ost ngri3itorii su#letelor
voastre, cei care au #cut mnstirea ceea ce a #ost, cei care au #ost viaa i
su#letul mnstirii ; cei #r de care nu ar #i ED69/A/ o mnstire. 2nc
au0im oameni care spun %nu a #ost nimic de salvat din bibliotec:&. u. Bi
da, asemenea distrugerii bibliotecii din Ale*andria, distrugerea bibliotecii
noastre a #ost o mare pierdere, ns c+t de mare n comparaie cu pierderea
nvtorilor:: "rin comparaie pierderea mnstirii a #ost nimic. Eaidei s
presupunem c un mare t+mplar nva despre toate abilitile sale, tot ceea
ce cunoate, l nva pe ucenicul lui i ucenicul devine la r+ndul su un
mare t+mplar, unul care #ace acelai lucru, iar i iar. 4e este mai important,
marele t+mplar sau modul de a construi pe care l-a predat: -arele t+mplar
sau crile pe care le-a citit el despre %construirea casei& atunci c+nd era
111
t+nr: Bi c.iar dac ai vrea cu adevrat s nvei pentru a a3unge un mare
t+mplar tu nsui, cum poi nva cel mai bine ; de la un mare t+mplar sau
dintr-o carte despre t+mplrie: 2nvturile sunt scrise n acea carte. 1ar ei
sunt nvtorii care triesc n iluminare. 1eci, dac vrei cu adevrat s devii
un mare nvtor iluminat, cum poi nva cel mai bine ; de la un
nvtor iluminat sau dintr-o carte despre cum poi #i un nvtor: Bi ce
este mai important pentru nvare, de0voltare i atingerea nelepciunii
spirituale i iluminrii ; cldirile strvec.i #r de nvtor ; sau un
nvtor care nu are construcii strvec.i:
1e asemenea, aa cum am menionat mai devreme, aceasta nu este o
carte despre ar.eologie strvec.e, nu este despre o mnstire ; relatarea
despre mnstire este un %#undal& lipsit de importan. Eai s #olosim o
analogie. "entru un moment, cred c o carte este ca o etap (pentru o pies
de teatru cu un mesa3). -esa3ul este mult mai important dec+t piesa i ceea
ce dorete scriitorul ei ca cititorul s re-%in&. "iesa n sine este mai puin
important. 9cenele i %costumele& pentru di#eritele scene sunt c.iar mai
puin importante ; de #apt, ele sunt complet lipsite de importan n
comparaie cu mesa3ul. -nstirea este doar unul dintre %costume&. Un
%costum& poate #i distrus, dar piesa se 3oac pentru mesa3ul pe care l o#er.
e-am e*primat de3a c nu contea0 pentru noi dac e*ist sau nu
cineva care s cread ceva din ceea ce conine aceast carte ; istorie
strvec.e, Atlantida, 9ala 2nregistrrilor, orice altceva, ca s nu mai vorbim
despre %etapa& sau %ordinea& implicat. 2nc odat, scopul crii este U64,
acela de a pre0enta nvturile despre realitatea spiritual a vieii, modul
cum v putei sc.imba personal, napoierea la Unitatea cu 1umne0eu i
cum putem avea un e#ect po0itiv asupra celorlali i asupra lumii. 'ricare
din aceste nvturi are un e#ect logic i intuitiv i sunt sau nu sunt
considerate valabile i importante.
Apoi, unii dintre cititori au ntrebat cum de mnstirea a rmas
nedescoperit, c.iar i de ctre /ibetani. Aici sunt c+teva motive. 2n primul
r+nd, la /ibetani 0ona era considerat inter0is. Ei nu ar #i mers acolo, i nu
ar #i a3utat pe oricine altcineva s ncerce s a3ung acolo. 1e #apt, ei ar #i
#cut tot ce ar #i putut pentru a-l mpiedica. 1e asemenea, p+n la apariia
inva0iei 4.ine0e, /ibetul era %nc.is& celor din e*terior. Apoi, pentru
e*ploratori, alii dec+t cei /ibetani, ar #i #ost #oarte di#icil de a3uns acolo n
siguran. Este documentat #aptul c unii e*ploratori au ncercat s a3ung
n 0on prin intermediul cilor alternative din ultimul secol, dar s-au oprit i
s-au ntors napoi c.iar nainte de a3unge acolo. E*ist mai multe motive
pentru asta, ele includ in#luena ierar.ic i c+mpurile de #or care slbesc
re0istena organismului. 2ns c.iar dac tu cre0i sau nu n ast#el de lucruri,
#aptele sunt documentate, e*ploratorii s-au ntors de #iecare dat napoi
112
(poi decide singur care sunt motivele). 1esigur, 0ona nu mai este prote3at
aa cum era odinioar, ns rm+ne totui #oarte i0olat i #oarte di#icil de
a3uns la ea. 2n s#+rit, ea era ascuns pentru a #i v0ut de satelii. $ecent,
un cititor ne-a trimis o copie de pe un articol de 0iar despre o descoperire
uimitoare. 2n iarna anului FGGG, la un an dup ce aceast carte a #ost
publicat pentru prima dat, e*ploratori de la ational 5eograp.ic au
intrat n 0ona general a mnstirii noastre. Ei au #ost primii care nu #ceau
parte dintre Fii i care au reuit asta consider+nd c este o descoperire
uimitoare. /itlu care putea #i citit era %9.angri-la 1iscovered& (sau ceva de
genul acesta). "rintre altele, acesta descria o vale cu clim lu*uriant
subtropical n EimalaHa, #oarte ascuns de un #enomen natural i care
niciodat nu putea #i v0ut, nici c.iar n #otogra#iile sateliilor de spiona3 (a
se vedea site-ul nostru pentru detalii). Ei au #ost de asemenea stupe#iai la
vederea #lorei i #aunei. Un paradis al copacilor, #erigilor i animalelor
legendare, toate ascunse departe de civili0aie i n con#ormitate cu aceasta,
de orice contact uman anterior. /e-ai atepta ca o asemenea descoperire s
obin o acoperire media decent, nu-i aa: 2ns ceea ce ar #i #ost
descoperirea secolului (sau cel puin a ultimilor 0ece ani) abia dac a obinut
o oarecare atenie din partea tuturor. 1e #apt, articolul era #oarte greu de
gsit iar ational 5eograp.ic nu a rspuns ntrebrilor noastre repetate (ne-
am g+ndit c ar #i #rumos dac am avea c+teva po0e). Apoi recent, s.oI-ul
E*plorers /= de la ational 5eograp.ic a di#u0at o poveste despre
e*pediie ; dar o poveste care a #ost %tiat&, ca s 0icem aa, ls+nd numai
descoperirea de ctre e*pediii a cascadelor din apropiere. imic nu a #ost
spus despre %marea& descoperire a vii cu vegetaie lu*uriant subtropical.
1e ce: Eu pot doar s g.icesc. "robabil s-a constatat c ceva din ceea ce a
#ost gsit nu se %potrivete& i ar putea 0gudui starea de #apt: 9au c.iar ceva
mult mai serios: 'ri poate c s-au g+ndit c descoperirea ar putea #i numai
o %eap& pentru toi cei care privesc la %1iscoverH 4.annel& i "A9:
1e asemenea, un cititor a cerut coordonatele precise, poate c ec.ipe
de cercetare ar putea #i trimise pentru a #ace publice uimitoarele descoperiri
i poate c cineva va pro#ita de acestea. 2nainte de a intra n amnunte,
permitei-mi numai s menione0 c noi pre#erm ca acestea s nu #ie #cute
publice pentru c acolo n acea 0on nc mai e*ist clugri care ar su#eri
consecine grave ca re0ultat al acestora. 1ar, c.iar pun+nd deoparte acest
#apt, o ast#el de revelaie tiini#ic nu va #i #cut niciodat. "entru nceput,
s considerm acest e*emplu (acesta este n realitate unul dintre sutele de
e*emple de reprimare a descoperirilor ar.eologice care %nu se potrivesc&
strii de #apt). Edgar 4aHce a dat locaia speci#ic a legendarei %9li a
2nregistrrilor& din Egipt. Egiptul este liber i de departe o ar mult mai
accesibil n comparaie cu /ibetul ; din punct de vedere politic i geogra#ic.
113
4aHce punctea0 literalmente unde se a#l camera nregistrrilor, ea este
locali0at ntre -area "iramid i 9#in*, ele se a#l c.iar n a#ara marelui
ora. El a dat c.iar i direciile speci#ice de acces ctre pasa3ul care duce la
nregistrri (prin unul dintre picioarele 9#in*ului). 4.iar cu toate aceste
speci#icaii disponibile care permit ca relatarea lui 4aHce s #ie sau s nu #ie
dovedit, care este di#erena: 4e ec.ipe de cercetare tiini#ic sunt capabile
s descopere sau s dovedeasc (sau s in#irme, ce contea0) e*istena ei, i
cu ce re0ultat: 1 guvernul din Egipt (sau din 4.ina) permisiunea cuiva s
#ac ceva, s ncerce s le gseasc: u. Bi pentru a #i descoperite (acestea
care au #ost considerate secrete), nu e*ist practic nici o ans ca adevrul
s poat #i #cut vreodat public. 1e #apt, cunosc un productor de #ilm
(%$0boiul 9telelor&, etc.) care a #ost n Egipt i a #cut un documentar
despre misterele 9#in*ului pentru o mare reea de televi0iune. 2n timpul
#ilmrilor, ei au des#urat o scanare a subsolului n cutarea de ncperi
ascunse i au gsit o camer subteran e*act unde a spus 4aHce c este
locali0at 9ala 2nregistrrilor. Acest om a ncercat tot ce era posibil pentru a
obine acordul legal de a ncepe e*cavarea ar.eologic a ncperii i a #cut-
o public. El a conclu0ionat c pentru a obine o ast#el de permisiune, era
%mai di#icil dec+t aceea de a avea acces la /re0oreria aional a 9tatelor
Unite pentru a obine c.eile de la Fort Jno*&. 'amenii de tiin se lovesc
de acelai 0id ; n mod evident sau nu. Ast#el, c.iar i cunosc+nd precis
%coordonatele& pentru orice #el de descoperire ar.eologic special sau
ruine, descoperirea nu se poate #ace public. 4u toate acestea, se pot #ace
probleme serioase celor implicai sau 0onelor implicate ; de asemenea i
clugrilor notri. 2n orice ca0, nu cred c cineva i poate satis#ace
curio0itatea tiini#ic sau de orice alt natur, mai ales n acest ca0, n mod
special atunci c+nd nu ar #ace oricum nici un bine. 4omunitatea ar.eologic
nu dorete nici un #el de in#ormaii din a#ar, ceva de genul %st+ncilor care
stric ambarcaiunea& iar mnstirea noastr se ncadrea0 n aceast
categorie. Ei nu vor di#u0a tiri despre o asemenea descoperire n r+ndul
comunitii tiini#ice iar media nu va discuta acest subiect. Aa c.iar mai
mult n ca0ul vec.ii noastre mnstiri, n mod sigur #orele guvernamentale
nu doresc s apar nici o dovad n ceea ce privete #orele militare care au
#ost implicate n distrugerea ei. u pot spune cine a #ost din cau0a
problemelor suplimentare pe care l-ar provoca, ns v pot spune c nu este
vorba despre 4.ine0i. 2nc odat, media nu ar discuta aceast poveste c.iar
dac cineva le-ar aduce dovada absolut a vec.ilor construcii, i > sau
dovada cine > cum > de ce a avut loc distrugerea.
' alt relatare #oarte important a dori s #ac aici. Aceast carte #ace
disponibil in#ormaia pentru public despre ncperea secret a
nregistrrilor ngropate n Egipt, n apropiere de 9#in*. Acestea sunt
114
menionate n lecturile lui 4aHce n ceea ce se numete 9ala 2nregistrrilor,
ast#el c m voi re#eri la ele cu aceast denumire. -uli oameni au
interpretat greit lecturile lui 4aHce, n sensul c 9ala 2nregistrrilor va #i
desc.is i descoperit publicului. 1oar cercetarea amnunit i nelegerea
aplicat vor arta c aceasta poate #i desc.is numai de ctre un 6niiat al
Legii Lui Unul precum i #aptul c acestea au #ost puse acolo de noi, pentru
u0ul propriu ntr-o anumit perioad a viitorului. 1A4< vor #i vreodat
desc.ise de noi, tot noi vom decide dac vor #i de0vluite publicului. 6at
de0vluirea ;
2n timpul c+nd aceste nregistrri au #ost plasate acolo, noi nu tiam
e*act c+t de di#erit va #i alegerea liber, care ar #i e#ectul sau sc.imbarea
viitorului (n anumite limite). oi nu eram siguri n ce msur, dac este
ca0ul, aceste nregistrri ar putea #i scoase la supra#a i > sau #cute
publice. ici nu eram siguri n ce msur genealogia ordinului nostru ar
putea #i pstrat. 2ns acum viitorul este cu noi ; noi suntem n cele din
urm n timpurile pre0ente. Bi am a3uns n perioada n care descoperirea
9lii 2nregistrrilor (i mult mai important, coninutul i %mesa3ul& acesteia)
ar putea #i #cute publice, ne con#runtm cu realitatea timpurilor noastre.
4ursul principal al revelaiilor publice este #oarte, #oarte, #oarte puin
probabil. Acestea ar putea discredita cariere, ar aduce suprri, ar rsturna
teorii i credine ale multor oameni i organi0aii de pe ntreg pm+ntul. "e
de alt parte, revelaia public a %mesa3ului& nregistrrilor, prin comparaie
cu aceast carte este ceva minor, pentru c n primul r+nd muli oameni nu
vor cumpra cartea iar muli nu o vor lua n serios c.iar dac ea este.
Ar #i o mare %nucire& pentru cetenii lumii o descoperire ar.eologic
ce pre0int istoria, mesa3ul spiritual i nvturile care sunt aici n aceast
carte. -uli oameni ar au0i despre aceasta, iar publicul larg ar #i nevoit s o
ia n serios. 1ar acest lucru nu se va nt+mpla din cau0a modului n care
stau lucrurile n lume. %"uterile care e*ist& nu au de g+nd s anune
descoperirea dove0ilor ar.eologice ale teoriilor alternative ale creaiei i
nvturile precum cele cuprinse n aceast carte (sau n 9ala
2nregistrrilor), pentru c acestea ar sc.imba radical starea lucrurilor, vieile
noastre i ale lor. 1a, e*ist o slab ans pentru acest lucru care de alt#el
cumva a %trecut&, ns FGGK a #ost timpul revelaiei. 1e aceea, aceast
cartea a aprut n perioada lui @GK. Altceva dec+t accesarea direct a
nregistrrilor psi.ice %este aceast& carte. Aceasta de0vluie coninutul i
mesa3ul esenial al 9lii 2nregistrrilor ntr-o #orm condensat. Aceasta
acoper practic esenialul 9lii 2nregistrrilor ; preistoria speciei noastre,
sc.imbrile care s-au produs i nc se produc cu noi, natura Lui 1umne0eu
i a Universului, locul nostru n toate acestea i cum putem obine din nou
libertatea (ntoarcerea la starea noastr spiritual, starea angelic i napoi
115
la trirea n armonie cu Unitatea, cu 9piritul Universal). Aceast ultim
parte este cea mai important. 1e #apt, aceste c.ei ale naturii voastre
spirituale i cum pot #i revendicate ele, sunt -'/6=UL pentru e*istena
noastr ca ordin spiritual i pentru aceast carte. 2nregistrrile nu au #ost
puse acolo pentru a #i descoperite n viitor ca i curio0iti #ascinante, nici
ca arte#acte ar.eologice, nici ca dove0i ale e*istenei Atlantidei (sau ca
bibliotec ori mnstire). Ast#el, aici este %alarma& ceasului vostru
detepttor care este oprit. Amintii-v despre motenirea voastr
spiritual, cum s o rec+tigai i #aptul c acesta este timp istoric, timpul
marilor sc.imbri a nceput. Aceast carte este mplinirea scopului i
destinului. Aceia dintre voi care au cu adevrat oc.i s vad i urec.i s
aud vor recunoate i vor obine ceea ce au nevoie din ea.,
Acum, din cauza asasinarii invatatori|or nostri si a distruqcrii manastirii principa|c,
cxista o prob|cma supraso|icitanta in abi|itatca noastra dc a auta pc toti cci carc au
ncvoic dc autor, pcntru c|ibcrarca |or insisi dc scpararca dc sinc si rcintoarccrca |a
nitatca cu Dumnczcu. Lxista o marc ncvoic dc noi va|uri, dc a|tii carc sa atinqa
Constiinta nivcrsa|a, astlc| incat accstia sa ni sc poata a|atura in autarca lrati|or si
surori|or |or. Accsta cstc unu| dintrc motivc|c accstci carti.
O marc partc din ccca cc cu am scris aici nu a mai lost niciodata lacut pub|ic
inaintc, insa din cauza |ipsci invatatori|or prccum si pcrioadc|or dc sc|imbari carc sunt
pcstc |umc, accstc scricri sunt rca|izatc acum. Accst |ucru sc lacc in principa| prin: l,
Atinqcrca unui numar cat mai marc a| cc|or carc ar putca cvo|ua pana |a un punct undc
ar dcvcni norma| dc acum contactu| cu un invatator, 2, Prin trcccrca patrimoniu|ui
nostru - a mostcnirii voastrc, 3, Pcntru vrco cativa dintrc voi cci ratacitori carc au urcc|i
sa auda si pot li autati dc accstca. laccm accst |ucru pcntru ca timpu| cstc atat dc scurt
si rcsursc|c atat dc |imitatc. Asa cum am spus mai dcvrcmc, cic|u| a dcvcnit un ccrc
comp|ct iar oprcsiunca si rcvo|ta carc a |ovit At|antida cu mu|t timp in urma a inccput sa
vizitczc din nou Pamantu|.
Daca ai inca dc |ucrat pcntru spiritua|itatca ta insuti, tc roq qrabcstc-tc, pcntru ca
timpu| cstc loartc, loartc scurt. Daca simti ncvoia si dorcsti autor si indrumarc
pcrsona|a, qascstc-ti un invatator c|iar acum. Roaqa-tc pcntru indrumarc si autor daca
ai ncvoic. Daca nu, la ccca a cc trcbuic sa laci, dar la-o acum. lar atunci cand munca
pcntru tinc insuti cstc comp|cta, ai si mai mu|tc dc lacut, pcntru ca mu|ti a|tii au ncvoic
dc autoru| tau. lnsa daca nu ai comp|ctat cc avcai dc |ucru pcntru tinc insuti curand,
atunci poatc trccc loartc mu|t timp inaintc dc a aparca o noua sansa pcntru a continua.
Suntcm |a slarsitu| unci crc iar timpu| rcco|tci cstc |a indcmana. Pamantu| sc curata c|
insusi dc ,virusu|` (liinta umana, carc |-a inlcctat si i-a lacut rau. C|iar daca tc-ai
sc|imbat astlc| incat sa nu laci partc din accasta boa|a, accsta arc lcbra, trcmura, sc
curata si nu tc va |asa ncaparat ncatins. Lstc loartc dilici|a o rcincarnarc sau c|iar nici
una atunci cand cxista putinc vc|icu|c lizicc pcntru ca du|u| tau sa poata intra. C|iar si
prin aparitia unci noi crc dc umani i|uminati tu vci li intr-o |unqa astcptarc. Daca nu vci
trccc pcstc sinc|c scparat a|c |armci ta|c inaintc dc a vcni nccazuri|c, si daca nu ti-ai
indcp|init ob|iqatii|c |armicc inaintc dc parasirca actua|u|ui trup, vci li intr-o astcptarc
116
ncdorita, o starc a cxistcntci ncdorita pcntru loartc, loartc mu|t timp inaintc dc a ti sc
ivi din nou oportunitatca cxistcntci (in trup,. lnsa daca traicsti asa cum spun Budd|istii,
,cu intrcaqa atcntic a mintii`, vci putca atinqc tota|a |ibcrtatc si paradisu|. Totu| dcpindc
dc tinc.
Punc-ti urmatoarca intrcbarc si qandcstc-tc |a cu adcvarat |a accasta: Cc lc| dc
|umc iti dorcsti ln cc lc| dc |umc ai vrca sa traicsti Ai vrca sa traicsti intr-o |umc p|ina
dc bunatatc, a oamcni|or qriu|ii - a pacii, armonici si crcativitatii Poti trai. lnsa trcbuic
sa ai un anumit lc| dc a li pcntru a trai in mod natura| intr-o astlc| dc |umc. Asa cum am
spus, Pamantu| cstc in prczcnt intr-o conditic dc dizarmonic. 2ntreab-te de ce este
lumea n acest #el: 1ac ai urmri orice problem p+n la rdcinile ei, vei
constata c aceasta este re0ultatul egoismului, care este la r+ndul su
urmarea contiinei separate, mai degrab dec+t a contiinei colective.
Lqoismu| in principa|, qanduri|c si actiuni|c dc toatc lc|uri|c - ura, razboaic|c, loamctca,
|acomia, saracia, tortura, ctc., nu sunt intamp|ari ncobisnuitc si ciudatc, c|c sunt doar
,norma|itatc` in viata dc zi cu zi. Si zi|nic continua sa sc inrautatcasca. Daca nu-ti p|ac
accstc |ucruri, cauta sa idcntilici adcvaratu| inamic. Accst inamic, cqoismu| pro|ilcrat
prin scpararc, sc al|a in liccarc dintrc noi. Noi nu putcm sc|imba pc nimcni dccat pc
noi insinc. Daca vrcm sa sc laca o sc|imbarc cu privirc |a toatc accstca, aici cstc
singurul |oc din carc putcm inccpc. Daruicstc-tc Cc|ui nivcrsa| - Lui ,Dumnczcu`.
lntoarcc-tc catrc Constiinta nivcrsa|a asa cum poti tu, la-o cat dc rcpcdc poti.
Votivc|c cqoistc carc conduc activitati|c ncqativc si distructivc dc pc Pamant nu
ar putca cxista daca oamcnii ar avca constiinta nitatii, nu| cu liccarc dintrc cci|a|ti si
cu nivcrsu| insusi. Totusi, accasta constiinta nu cxista iar acum clcctc|c mintii umanc
inqustc actioncaza asupra naturii insasi, s-a crcat un dczcc|i|ibru apasator pc Pamant.
Pcntru rcstabi|irca cc|i|ibru|ui, Pamantu| si nivcrsu| insusi vor producc in curand
sc|imbari din carc vor rczu|ta mari dcvastari a|c tuturor lormc|or dc viata, inc|usiv a|c
victii umanc. Accstca au inccput dca. Natura cstc cauza mari|or sc|imbari. Disparitia
spccii|or cstc rapida ca o rac|cta. Dca au aparut noi p|aqi pcntru umanitatc si pcntru
cc|c|a|tc lormc dc viata. loamctca si |ipsa adaposturi|or cstc in crcstcrc. Dc cc
manitatca a dcvcnit un ,parazit cauzator dc bo|i` pcntru accasta p|ancta si
pcntru cc|c|a|tc lormc dc viata. Cc lac propriile noastre organisme atunci cand sunt
inlcctatc Avcm lrisoanc, nc crcstc tcmpcratura, trcmuram, vomitam si cxpcctoram,
toatc accstca pcntru a intcnsilica c|iminarca toxinc|or si a crca un mcdiu carc va ucidc
inlcctia asociata cu qcrmcnii. Spccii intrcqi, mu|tc spccii dc p|antc si viata anima|a sunt
pc ca|c dc disparitic zi|nic dc pc accasta p|ancta, accasta sc datorcaza in mod direct
,inlcctici` produsa dc oamcni. Pamantu| cstc o liinta, ca rcactioncaza |a lc| cum
rcactioncaza trupu| nostru |a o inlcctic. Poti vcdca dca primc|c scmnc - crcstcri si
scadcri a|c tcmpcraturii in dilcritc zonc dc uscat si occanc (draqutu| numc ,L| Nio`
cstc doar unu| dintrc mu|tc|c astlc| dc clcctc,, sunt aici inundatii cxtrcmc , scccta |a
cxtrcm, mu|tc si mu|tc cruptii si cutrcmurc dc pamant. Ccca cc inccpc sa sc produca in
accst |oc nu cstc cu nimic dcoscbit dc ccca cc sc intamp|a in proprii|c noastrc trupuri
pcntru a sc vindcca c|c insc|c dc boa|a. Dcsc|idcti-va oc|ii daca dca nu i-ati dcsc|is
117
lntorcandu-ma |a convcrsatia mca cu Gabric| cu mu|t timp in urma, dupa cc mi-a
spus toatc accstc |ucruri carc vor vcni intr-o anumita zi si carc mai apoi vor trccc (mu|tc
dintrc c|c liind dca trccutc acum,, i-am pus o intrcbarc importanta,
,Dcci, cum putcm trai intr-o |umc paradisiac`
,Putcm lacc accst |ucru prin c|iminarca din noi insinc a partii carc nc lacc
cqoisti, o |umc distructiva. Accst |ucru sc rca|izcaza prin nlocuirea partii noastrc
cqoistc carc contribuic |a intunccarc, rasturnarca propriu|ui nostru tron dc comanda si
in|ocuirca accstcia cu partca din noi insinc carc cstc daruirca, qria, bunatatca si
caractcru| inolcnsiv. Hai sa |asam domnia nitatii lntcrioarc sa lic Rcqc|c actiuni|or si
qanduri|or noastrc. Crcati-va voi insiva din nou, ca liintc incapabi|c dc a lacc rau si dc a
trai o viata a lubirii A|truistc.
Totu| cstc vibratic, inc|usiv constiinta voastra. Accasta cstc Lcqc nivcrsa|a, acca
vibratic carc va cauta si isi va qasi propriu| nivc|. Amintcstc-ti convcrsatia noastra dcsprc
cum u|ciu| si otctu| au vibratii mo|ccu|arc dilcritc, naturi dilcritc. Asa cum u|ciu| va
mcrqc totdcauna catrc u|ci, otctu| va mcrqc totdcauna catrc otct, c|iar daca accstca
sunt ruptc (vibratii|c |cqaturi|or mo|ccu|arc, si amcstccatc pcntru un anumit timp, tot |a
lc|, indilcrcnt carc cstc vibratia constiintci voastrc, vcti aunqc pana |a lina| in acc| p|an
vibrationa| a| cxistcntci. Vci aunqc pana |a urma aco|o undc apartii, aco|o din cc laci
partc, numai prin virtutca a ccca cc csti - ccca cc tc lacc pc tinc insuti sa iti dctcrmini
propria dcstinatic. Aco|o undc cstc inima ta, aco|o vci li si tu dc ascmcnca.
Construicstc-ti propriu| cuib undc ai vrca sa traicsti. Daca traicsti o viata in lubirc
A|truista, cum ai trai oricarc a|t mod pcntru a tc a|atura cc|or|a|ti carc dca traicsc
ascmcnca si sa traicsti cu ci intr-o |umc a lubirii si a |uminii Daca traicsti o viata
cqoista, vci putca li unu| dintrc ci Vci li numai printrc cci ascmcnca tic.
Pcntru a ca|atori, pcntru a mcrqc oriundc, prima data trcbuic sa p|cci dc aco|o dc
undc tc al|i, iar in cazu| in carc ci au lacut-o nu vor putca mcrqc nicaicri. Pcntru a
continua in ccca cc ai ncvoic, continua sa mcrqi dc aco|o dc undc tc al|i. Vcrqand mai
dcpartc in constiinta lubirii si |uminii, |asa dcopartc sinc|c ncqativ - a| cqoismu|ui. Da,
moartca si rcnastcrca din sinc|c scparat ncqativ poatc li durcroasa. Dc mu|tc ori
ina|tarca cstc insotita dc durcrc. lnsa accsta cstc prctu| ,bi|ctu|ui catrc paradis` pcntru
oricinc.`
Accsta a lost marc pcntru minc, mai mu|t dccat mcritam. Lstc si prctu| pcntru
tinc
118
Capitolul Opt
Iu8irea
ln timpu| primci mc|c saptamani |a manastirc, am participat |a un curs prcdat dc
catrc batranu| ca|uqar C|arc, in carc am invatat dcsprc importanta lundamcnta|a a
invataturi|or lii|or. Accstca avcau o baza minunata si, asa cum pun prob|cma, sunt
,simp|c`.
,lnvataturi|c lii|or Lcqii Lui nu| sunt loartc simp|c si au doua aspcctc dc baza,
c|c sc rclcra |a un ,lundamcnt` si |a o ,cscnta`. Fundamentul dc baza a| invataturi|or
cstc accsta: toatc liintc|c, toatc |ucruri|c, sunt na iar sulcrinta cstc rczu|tatu| uitarii dc
catrc oamcni a accstui |ucru, si laptu| ca nu actioncaza ca nu|. Astlc|, toatc prob|cmc|c
dc pc Pamant ar inccta sa mai cxistc odata cu rca|izarca constiintci nivcrsa|c. Dcci,
rupcrca i|uzici scpararii si rcvcnirca |a constiinta in nitatc ar trcbui sa lic obicctivu|
nostru daca vrcm sa cxistam intr-o |umc pozitiva si armonioasa. lar constranqcri|c
invataturi|or in e*periena personal a nitatii cu nivcrsu| prin oricc tip dc
mcditatic sau mctoda dc initicrc spiritua|a carc sa lunctionczc pcntru tinc - nu trcbuic
|uata ca pc o crcdinta sau ca pc o cartc intc|cctua|a sau dc |cctura.`
Lram inca ncsiqur si avcam dc mu|t timp in minc qustu| dc ,sosctc licrtc` a|
ccaiu|ui carc ma auta cu putina calcina. Totusi, cram inca in ,intc|cqcrca` a cc|ci mai
mari dintrc parti.
,Dar, in timp cc #undamentul invataturi|or cstc nitatca, esena invataturi|or
cstc lubirca A|truista. Ambc|c sunt considcratc cc|c mai importantc mi|oacc pcntru a
atinqc Constiinta nivcrsa|a si rczu|tatu| lina|. Si in slarsit sc ustilica dcsiqur importanta
|or in accst caz.`
Avcam dca o idcc dcsprc cc inscamna lubirca A|truista si cat dc qrca si
durcroasa ar putca li accasta. Dc lapt, cartca pc carc am mcntionat-o mai dcvrcmc,
,Strain intr-o tara straina`, ,conccptua|izcaza` sau a|tlc| spus, ,dczvo|ta` cu adcvarat
accasta idcc pcntru minc. Dar in acc| momcnt cra inca doar o idcc |a carc nu m-am
qandit cat cra dc marcata si cu adcvarat p|acuta. lnaintc dc aunqc |a manastirc am
inccrcat sa ap|ic accasta starc a ,|ipsci dc qc|ozic` pc prictcna mca. Am lost un prost
idca|ist, un modc| dc ,lubarct |ipsit dc cqoism`, accsta a lost qcstu| in oc|ii prictcnci
mc|c. l-am spus ca ar putca avca dc a lacc si cu a|ti barbati, atata timp cat accstia crau
baicti buni si dc ascmcnca sa ii cunoasca si sa-i iubcasca. lnsa cand ca avut o rc|atic cu
prictcnu| mcu cc| mai bun, c|iar daca ma qandcam ca cra una ,dcsc|isa` si cu stiam
dcsprc ca acccptand-o din cauza noi|or mc|c ,principii` intc|cctua|c, accasta marc
bcstic carc cra cqoismu| s-a intors impotriva mca insumi. Am trccut prin iad dar m-am
contro|at si am tratat accst |ucru cu un OK. Nimcni nu a lost ranit, in alara dc cmotii|c
si cqou| mcu. Dar laptu| ca incidcntu| avuscsc |oc cu doi ani mai inaintc, toatc crau
119
,istoric antica` pcntru minc si punctu| mcu dc vcdcrc tincrcsc. Dar acum cra mai mu|t
dccat prictcna in cauza. Dcvcniscm un ca|uqar si inscmna ca rcnuntascm |a toatc
dorintc|c si poscsiuni|c cqoistc. C|iar daca nu cram intr-un ordin dc cc|ibatari. Nu ma
mai putcam astcpta ca cincva sa-mi ,apartina` si sa lic ,a mca`. V-am anqaat in
sarcina dc a invata sa lubcsc pc toti oamcnii, indilcrcnt daca ci imi intorccau iubirca
inapoi sau nu. Si am avut mu|tc dc invatat dcsprc cc inscamna accst |ucru.
Acum pcntru un timp, c|iar cand cram in manastirc, avcam o ,s|abiciunc`
pcntru Anastasia. Am crczut ca o iubcam - eram ,in draqostc cu ca`. Dar in rca|itatca
|ucruri|or, in masura in carc o cxpcrimcntam, cram pc ca|c sa dczvo|t invidic, qc|ozic si
dorinta dc poscsiunc. lnsa din ccca cc invatascm dca, stiam ca nu cstc ccca ar trcbui
sa lic ori poatc c|iar cvcntua|, sa mcarqa mana in mana cu adevrata 1ragoste.
Lvidcnt, in timp cc intc|cqcam asta in mod intc|cctua|, nu intc|cqcam inca in rca|itatc
viata mca - nu nelegeam inca adevrata 6ubire - lubirca A|truista. Adcvarata mca
intc|cqcrc a iubirii cra accca cand avcam rc|atii. lami|ic, prictcni si lcmcic. Crcdcam ca
accasta cra practic a|truism si iubirc adcvarata. lnsa m-am trczit in |cqatura cu asta - si a
lost mai mu|t dc o trczirc (discutata in capito|u| dcsprc sul|ctu| pcrcc|c,.
Apoi mai cra aco|o dc ascmcnca prob|cma dc a iubi pc Dumnczcu si lubirca Lui
Dumnczcu. Copi| liind, am lost invatat ca Dumnczcu nc iubcstc. lnsa o partc din minc
dcvcnisc atcu din cauza conditici oribi|c si a sulcrintci din |umc. Daca Dumnczcu nc
iubcstc, cum sc pot intamp|a ascmcnca |ucruri tcribi|c, mai a|cs in ccca cc privcstc
copiii ncvinovati si anima|c|c
ln cc|c din urma am mcrs |a Zain, cu toatc ca asta avca sa-mi crcczc prob|cmc,
iar c| a inccput sa-mi dc-a o |unqa |ista cu tcxtc pc carc sa |c caut in bib|iotcca.
&1ai presus de Toate, Iubirea'

+umnezeu nu este Iubitor
+umnezeu nu este Neiubitor
+umnezeu este Iubirea
%fer Iubire i -ei %feri pe +umnezeu
%fer Iubire i -ei %bine pe +umnezeu

Unul Universal este Iubirea

Caut Unitatea cu %rice ,re.
=sind Unitatea, ai !sit pe +umnezeu.
=sind Unitatea, teai !sit pe tine nsui.
=sind Unitatea, ai !sit #devrata Iubire.
Trind ca Unul, este Iubire Necondiionat pentru Tot
Trind ca Unul, este Iubire Necondiionat pentru tine nsui.
120
,entru a !si Unitatea, Iubete Necondiionat pe ceilali,
(nainte de tine nsui.

#devrata Iubire este cea Necondiionat.
#devrata Iubire este cea care %fer.
#devrata Iubire cur!e la fel ca apele,
#dp$nd pe toi cei care vor bea din ea.
#devrata Iubire este ca /telele.
#devrata Iubire este ca /oarele ) ea strlucete
peste cei ri precum i peste cei drepi.
#devrata Iubire nu caut nimic n sc8imb.
#devrata Iubire nul /tric pe +oritor.
+orinele #devratei Iubiri sunt numai scopul #devratei Iubiri.
#devrata Iubire este ,uternic n +reptate.
#devrata Iubire este Indi!nat n faa #m!irii.
#devrata Iubire este Buntate.
#devrata Iubire este Compasiune.
#devrata Iubire este =ri*.
#devrata Iubire este Creaie.

,entru a deveni un #devrat Iubitor,
=sete pe cineva care Iubete cu #devrat.
=oletete tu (nsui i las Iubirea lui s te umple.
#poi, nu pstra pentru tine nsui Iubirea pe care ai !sito.
+o mai departe,
#stfel o vei avea pentru totdeauna.

Iubirea #ltruist este Calea 0c8ilibrului 9ilnic.

Ima!ineazi o lume
,lin de oameni care Iubesc cu T%:II #ltruist )
Care ar face orice pentru oricine, fr a atepta IubireF
Cu toii ar primi Iubire.
Ima!ineazi o lume
,lin de oameni n care cu T%:II sar iubi pe ei nii )
fr a primi IubireF
Nu ar primi Iubire.
121

/imte Iubirea #ltruist

+ac, =$ndurile Tale
Nu /unt (nsoite
+e /imul Iubirii #ltruiste,
Cum Te ,oi =$ndi c ele sunt CorecteF
,reau s tiu "e este u*irea
L-am qasit pc Zain intorcandu-sc dc |a mica piramida, ,rcluqiu a| ca|uqari|or
Adcpti` carc sc al|a |a slarsitu| unci |unqi potcci cc urca din manastirc catrc un dca|. L-
am inta|nit pc o portiunc a potccii, apoi am ratacit prin minunata qradina vcrdc dupa
carc am discutat.
,Asadar, ai lost pana sus |a mica piramida, nu-i asa Tata`
,Cum dc ai stiut` a zis c| pc un ton sarcastic.
,Cc sc intamp|a aco|o`
,Nc tinc dcpartc dc tincrii ca|uqari carc nc aqascaza constant cu prca mu|tc
intrcbari.`
,Nu, scrios. Lstc doar un c|ub a| q|orilicarii mcmbri|or sau a| trandavc|ii
invatatori|or, dar lara bauturi, socia|izarc sau distractic`
,Ai li surprins.`
,Pctrcccri sa|baticc, nu-i asa`
,Ai ccva scrios sa ma intrcbi, sau doar vrci sa ma nccacsti cu inccrcari|c ta|c
umoristicc`
,O|. Dcci tu nu aprcciczi q|umc|c mc|c. Dar inca nu ai auzit dcsprc cat dc qrca
cstc accasta munca.`
,Si voi auzi c|iar acum daca a|tlc| nu am dc a|cs.`
,lmi parc rau. Crcd ca lac q|umc prca mu|tc catcodata cand am ccva mu|t prca
scrios in mintca mca.`
,Lstc ccva norma|. moru| nc usurcaza povcri|c si nc usurcaza sau nc dcviaza
catcva dintrc clcctc|c ncqativitatii sau durcrii din victi|c noastrc. Dar nu q|umi dcsprc
ccva cc trcbuic sa invcti pcntru ca accst |ucru tindc sa ncutra|izczc clcctu| invatarii.`
,Trcbuic sa lac ccva, am ncvoic dc autoru| tau. Am o prob|cma cu intc|cqcrca
lubirii, Tata. ncori crcd ca lubcsc, a|tcori vad ca nu trcbuic sa liu cu adcvarat lubitor.
Stiu ca cstc ncccsar pcntru atinqcrca i|uminarii si pcntru a dcvcni na cu Dumnczcu,
dcci am ncvoic dc o intc|cqcrc mai buna. Am citit tcxtc|c si c|c m-au autat. Dar nu m-
au sc|imbat, asa ca stiu dcstu| ca sa-mi dau scama dc laptu| cu nu cunosc inca siqur cc
cstc lubirca. Cc pot lacc pcntru a sti cu adcvarat`
,Adcvarata lubirc cstc qria lara a tc qandi |a tinc insuti. Gria pcntru toti oamcnii,
qria |a lc| dc mu|ta pcntru un strain ca si pcntru draqa ta mama, sotic, copi|, ctc.
Pc masura cc inccpi sa intc|cqi lubirca A|truista si nitatca, laptu| ca accstca
sunt |cqatc imprcuna |a lc| ca cc|c doua latctc a|c unci moncdc, si pc carc |c voi cxp|ica
122
mai binc imcdiat, dar in primu| rand |ai sa rczo|vam conluzia ta printr-un proccs dc
c|iminarc si sa discutam dcsprc ccca cc oamcnii numcsc dc obicci iubirc.
lubirca cstc probabi| cuvantu| cc| mai mu|t lo|osit in mod abuziv pc Pamant. nii
oamcni considcra a sti dcsprc lubirc ca cstc compasiunc, daruirc, qria, cu|tivarc. lar a|tii
c|iar stiu asta. lnsa cuv+ntul lubirc si c|iar conccptu| dc lubirc, sunt in qcncra| lo|ositc
dc lapt pcntru a dcscric ccva dcstu| dc dilcrit, ccva actua|mcntc cqoist si |ipsit dc iubirc,
dc accca avcm ascmcnca durcri in ccca cc privcstc dilcrcnticrca tcrmino|oqici.`
,Tcrmino|oqia`
,Tcrmino|oqia, dcscricrca. Accasta cstc importanta pcntru ca poatc inscmna
mu|t mai mu|tc |ucruri dccat oricc a|t cuvant din oricc |imba. Dc cxcmp|u, iubirca cstc
adcsca lo|osita pcntru a dcscric ccva carc va olcra p|accrc cqoista, scpararc dc
sinc. ,6ubesc inq|ctata`. Cc inscamna asta lnscamna ca scnzatii|c pc carc |c obtii
mancand inq|ctata iti olcra tic insuti o marc p|accrc. ,l| iubcsc cu adcvarat pc Sam`. Cc
inscamna asta Pcntru ca cc|c mai mu|tc rc|atii sc bazcaza pc accasta scpararc dc
sinc, ,iubirc` oricntata pc cqoism, in accst contcxt inscamna ca Sam iti olcra p|accrc,
dcci ai astlc| o rc|atic cu Sam carc iti olcra tic p|accrc. Astlc|, cqoistu| sinc scparat i|
dorete pc Sam, vrca sa-| aib pc Sam, vrca sa-| posede pc Sam. Tu spui ca-|
lBLSTl pc Sam. Grcsit. Tu nu i| lubcsti cu adcvarat pc Sam in scnsu| qriii pcntru c|,
daruirii, sacriliciu|ui dc sinc in mod a|truist, asa cum o mama buna isi lubcstc copi|u| ci.
Aici nu poatc li imp|icat un c|cmcnt a| accstui tip dc lubirc, cstc totdcauna o putcrnica
umbrirc ccntrata pc sinc, un lc| dc iubirc cqoista. Ccca cc sc numcstc iubirc in accst
cxcmp|u cu Sam, cstc doar norma|u|, tipicu|, poscsiunca rcciproca, atasarc rcciproca, o
rc|atic ,olcr si primcsc`. liccarc pcrsoana sc astcapta sa primcasca iar cca|a|ta sa olcrc,
pcntru a sc mcntinc rc|atia. Vczi tu, cxista o sinqura partc pc amandoua dintrc parti
Dcci, ai doua trcnuri pc acccasi |inic, c|c sc indrcapta sprc o cvcntua|a co|iziunc
lronta|a. Accsta cstc qcnu| dc rc|atic pc carc o au si pc carc sc astcapta sa o aiba cci
mai mu|ti dintrc oamcni. Astlc| dc iubirc cqoista bazata pc o conditic a po|aritatii
ncqativc - cstc ,ca|ca` dc a primi. Accsta cstc totdcauna ,absorbantu|` dc cncrqic. Accst
|ucru cstc cxact opusu| conditici po|aritatii pozitivc - ,ca|ca` dc a li cc| cc olcra. ,Ca|ca`
dc a li cc| cc olcra, ccca carc poatc li dc ascmcnca numita lubirca A|truista.
Accsta cstc un prcccpt dc baza a| lii|or in scopu| atinqcrii constiintci nivcrsa|c
iar pcntru intc|cqcrca comp|cta a nivcrsu|ui si a |ocu|ui nostru in c| trcbuic sa lubcsti
Dczintcrcsat. Dcci, cstc important a sc rccunoastc si a sc lacc dilcrcnta intrc lubirca
A|truista si iubirca in mod cqoist, poscsiv.`
,Da, crcd ca am intc|cs totu|. lti amintcsti probabi| povcstca pc carc ti-am spus-o
dcsprc prictcna mca. Si inccrcarca mca dc a o iubi sulicicnt, astlc| incat sa-i dau
|ibcrtatca sa p|ccc si sa nu liu qc|os. Si am crczut ca asta laccam in acc| momcnt. Astlc|
ca sunt tota| dc acord cu importanta rccunoastcrii si dilcrcnticrii dintrc lubirca A|truista
si cca cqoista. Vrcau sa rca|izcz lubirca A|truista si constiinta nivcrsa|a. Dar cum stiu
cu adcvarat carc cstc, carc si cand simt iubirca cqoista sau lubirca A|truista Dca m-am
paca|it odata.`
,lnccpc prin a-ti contcmp|a motivc|c pcntru a darui sau pcntru a iubi. Cu a|tc
cuvintc, atunci cand csti un ,darnic`, cc lc| dc pcrsona|itatc vci picrdc sau vci castiqa
prin , din accasta daruirc Lxista vrcun motiv cqoist pcntru toatc cc|c imp|icatc Daca
123
da, contamincaza c| daruirca si lubirca carc ar putca cxista aici. Cand csti un ,iubitor`,
cc ai vrca sa obtii inapoi dc |a cc| pc carc i| ,iubcsti` Sprc cxcmp|u, daca daruicsti un
cadou cc|ui pc carc i| iubcsti, nu tc astcpti sa obtii rccunostinta si alcctiunc mai mu|ta
Votivc|c cqoistc sunt cc|c carc sc al|a in spatc|c daruirii si iubirii in cazu| a ccca a cc
poatc li numita o rc|atic ,norma|a`. Dcscori, c|iar atunci cand oamcnii daruicsc cc|ui
iubit, cxista un motiv subti| pcntru a obtinc ccva inapoi. Pcntru ca atunci cand daruicsti
cc|ui iubit, a|imcntczi ncvoi|c si dorintc|c, p|accri|c |ui, ii ,daruicsti` asa cum ti-ar p|acca
tic sa ti sc daruiasca - pcntru ca ai dorinta ori scntimcntu| dc a-i darui cc dorcstc - si
noi stim asta. Astlc| T vci obtinc un raspuns, o rcactic din partca |ui. Accasta |a modu|
idca|, modu| cum |ucrcaza o rc|atic norma|a, dar nu cstc intotdcauna accst caz. Lxista
dc ascmcnca o astcptarc a rcciprocitatii carc in cc|c din urma nu cstc inta|nita
niciodata.`
,Dar cu nu am avut niciodata vrco motivatic cqoista atunci cand m-am olcrit dc a
o |asa pc prictcna mca sa laca accst |ucru.`
,Asa credeai tu, avcai insa si tu un ascmcnca motiv cqoist.`
,Nu. Carc`
,Tu tc-ai qandit sa laci asta, ca nu crcd ca tc-ar li |asat sa laci asta`
,Li binc da, accasta ar putca li o prcsupuncrc. Dar cu nu am lacut-o din cauza
asta. C|iar am vrut sa traicsc o lubirc adcvarata, si sa daruicsc lubirc, am vrut ca ca sa
lic lcricita.`
,Vad in oc|ii tai ca spui adcvaru|, liu|c. ln accst mod ai invatat dca |cctia
motivatici si daruiri. Dar inca nu ti-ai dcpasit cqoismu|. Si aici cra prob|cma.`
,Da.`
,Si ma tcm ca ai inca mu|tc dc dcpasit inaintc.`
,Lu spcr ca nu.`
Nu avcam nici o idcc cc sulcrintc avcam dc indurat inaintc dc a dcpasi cqoismu|
mcu in |cqatura cu lcmci|c, dc a dcvcni in cc|c din urma un lubitor A|truist si dc a qasi
adcvarata lubirc. Dar accsta cstc un subicct pcntru mai tarziu in accasta cartc.
Convcrsatia noastra a dccurs mai dcpartc.
/devrata u*ire
,lubirc ,adcvarata`, cxista asa ccva,`
,Vrci sa spui, in scnsu| unci rc|atii` Ncdandu-mi timp pcntru a raspundc, a spus.
,Nu contcaza. ln ambc|c cazuri raspunsu| cstc acc|asi. Ccca cc as putca numi lubirc
adcvarata cstc pur si simp|u lubirca A|truista. lubirca A|truista radiaza catrc toi, lara
nici o cxccptic, atat dc putcrnic incat dcpascstc sinc|c vostru scparat si LSTL lubirca
Lui Dumnczcu carc curqc prin tinc catrc cci|a|ti. Tu poti dcvcni rccipicntu| carc
,cana|izcaza` Du|u| nivcrsa| (#iind dc ascmcnca in acc|asi timp Du|u| nivcrsa|,.
Accasta sc olcra tuturor acc|ora carc o pot primi. Lstc ascmcnca unui Soarc carc da
ca|dura, |umina si viata tuturor, in toatc dircctii|c in acc|asi timp. Daca iubirca ta nu cstc
una carc olcra tuturor si-i iubcstc totul, atunci ca sc bazcaza pc iubirc cqoista. Daca
tc conlrunti cu qc|ozia si poscsivitatca, atunci ca cstc o iubirc bazata pc cqoism, nu
lubirc adcvarata, nu lubirc pura, nu lubirc A|truista.`
124
,Atunci, practic nimcni nu lubcstc cu adcvarat, ori nu cxpcrimcntcaza primirca
adcvaratci lubiri.`
,Din pacatc accsta cstc adcvaru|. Lxista catcva situatii in carc maoritatca oamcni|or
cxpcrimcntcaza lubirca A|truista pura si bucuria a|truista cc vinc dc |a accasta. Cu toatc
accstca, sc intamp|a in anumitc moduri din timp in timp. Vamc|c au cca mai marc
oportunitatca pcntru accst |ucru din cauza naturii rc|atici cu copiii |or. Vamc|c nu sc
astcapta |a ,ccva in sc|imb`, nu astcapta sa lic o iubirc rcciproca din partca tincri|or |or
copii, asa cum cstc dc astcptat intr-o rc|atic norma|a. Toti cci cc sc astcapta |a
rccunostinta din partca tincri|or |or copii vor avca o cxpcricnta dczamaqitoarc pcntru ca
in mod norma| copii nu sunt inca dczvo|tati, c|iar daca ,aparcnta asa o arata` intr-o
astlc| aprccicrc a varstci |or dc tincri. Cc|c mai mu|tc dintrc mamc vor qasi bucuric doar
stiind laptu| ca au lacut ccva bun pcntru copi|u| |or, sau pcntru ca si-au lacut copi|u|
lcricit. nii parinti, atat mamc|c cat si tatii, au cxpcrimcntat scntimcntu| dc bucuric
atunci cand au olcrit din toata inima, atunci cand au dat un cadou copi|u|ui |or ,dc
Craciun`, rat|cr t|an lrom Vom or Dad (t|us not getting crcdit` lor t|c qilt,. Dc
ascmcnca, cc|c mai mu|tc dintrc mamc ar li dispusc sa moara pcntru copi|u| |or. Pc dc
o partc accasta cstc qcnctica umana dar pc dc a|ta partc cstc lubirc A|truista. O mama
cstc in general lcricita atunci cand copi|u| ci a crcscut si a qasit un partcncr si o rc|atic
p|acuta, in |oc sa lic qc|oasa. Lxista dcsiqur si cxccptii dc |a accasta. O astlc| dc
cxccptic carc poatc ducc |a putcrnicc scntimcntc dc qc|ozic si antipatic lata dc
pcrcc|ca copi|u|ui carc a crcscut, cstc atunci cand nu cxista o |arma imp|icata in
|cqatura din trccut dintrc mama si copi|. Daca mama intr-o viata din trccut a lost in
rc|atii dc antipatic, dc p|accrc sau imp|icata intr-o rc|atic romantica cu pcrsoana carc
cstc acum copi|u| ci, atunci pot li prob|cmc. Ori daca mamci nu ia p|acut sau a lost
qc|oasa pc nou| copi| pcrcc|c intr-o viata trccuta, atunci va li discordic.`
,Dcci nu cxista iubirc rcciproca atunci cand lubcsti Dczintcrcsat`
,Nu asta cstc cc am spus cu. Poatc li, insa nu ar trebui sa lic. Daca simti ncvoia
dc rcciprocitatc, nu csti un pur iubitor Dczintcrcsat. Daruind lubirc A|truista inca|zcsti
inima, bcncliciczi dc ccca cc ai daruit si dc ascmcnca si cc| cc a primit. lubirca A|truista
cstc o rccompcnsa cc sc intoarcc inapoi. Du|u| nivcrsa| cstc lubirc. Noi suntcm
ascmcnca robinctc|or iar Du|u| nivcrsa| cstc ascmcnca apci. Cand i| dcsc|izi si |asi
apa sa curqa catrc toti, csti in mod constant patruns dc apa carc trccc. lnsa daca i| vci
inc|idc si vci vrca sa pastrczi apa doar pcntru tinc insuti, ca nu va mai curqc prin tinc si
vci li qo|it.`
,Asta cstc ccca cc lac maoritatca oamcni|or.`
,Da. Si oamcni sunt astlc| qoi pcntru ca nu |asa sa curqa lubirca |or, si dupa carc
inccp sa cautc in dilcritc dircctii ccva carc sa ,ii ump|c`. ln cazu| in carc nu va li o
divcrsiunc in rc|atia |or, daca nu sunt iubitori si daca nu daruicsc iubirc in rc|atii|c |or, asa
cum sc intamp|a cvcntua| mcrcu, ci vor lacc a|tc |ucruri. C|iar daca stau imprcuna cu
cincva, ci trcbuic sa cautc divcrsiuni pcntru a ump|c qo|u| provocat din |ipsa dc iubirc si
|ipsa |ui Dumnczcu in inimi|c si victi|c |or. Li ,qandcsc` cu dispcrarc, mcntin in mod
constant crcicru| ocupat astlc| incat sa nu lic consticnti dc qo|iciunca |or. rmarcsc
p|accri si amuzamcntc cqoistc dc toatc lc|uri|c. Vcrq din abatcrc in abatcrc - prin
a|imcntc, ocuri, imbracamintc, li|mc, TV, sporturi, pctrcccri, c|uburi dc socia|izarc,
125
pasiuni, iubiri, cumparaturi, masini, du|ciuri, numcstc-|c tu. Dar in accst caz nu cxista
nici o pacc si niciodata o satislactic adcvarata si dc durata - ci numai o ,lixatic`
tcmporara. Si prccum unui dcpcndcnt dc droquri carc arc ncvoic dc o ,lixatic`, accst
|ucru dcvinc si mai mu|t o ncccsitatc , dorinta. lnsa niciodata p|accrca nu durcaza iar
scntimcntu| nu cstc niciodata acc|asi cu cc| dat dc bucuria dc a darui si in cc|c din urma
concctarca |a Du|u| nivcrsa| carc sc lacc prin daruirc. Accstia |c parascsc din nou cu
accasta qo|iciunc si ncvoic dc a qasi oricc a|ta distractic.`
,Li sunt intr-adcvar in cautarca lubirii, in cautarca in|ocuirii lubirii si lac totu|
pcntru accst |ucru, insa pcntru ccca cc au ci ncvoic cu adcvarat sa qascasca - ca
trcbuic daruita.`
,O|, m-am prins acum dc cc ai pus-o in accst lc|,` si a zambit lortat.
,Cc vrci sa spui` am spus asta in timp cc c| a c|atinat din cap indcpartandu-sc.
Am lost conluz in |cqatura cu ccca cc lacusc c| atunci, insa mai tarziu cand am dcvcnit
mu|t mai matur din punct dc vcdcrc spiritua| mi-am dat scama ca sc intamp|asc din
cauza tonu|ui rcl|cctat dc uriasu| mcu cqo si pcntru ca nu ascu|tascm dcstu| dc binc.
Astlc|, doar am ramas aco|o pcntru un momcnt, un pic socat, surprins dc laptu|
ca Zain p|ccasc c|iar din mi|ocu| unci convcrsatii. P|ccasc mu|t prca rcpcdc. Lra dca |a
umatatca drumu|ui cc cobora inapoi catrc manastirc. Daca nu as li a|crqat dupa c|, ar li
auns dca inauntru si ar li p|ccat a|tundcva c|iar inaintc ca cu sa li auns |a poarta.
,Tata Tata Astcapta`
Totusi c| a continuat sa mcarqa. Cand in slarsit |-am prins din urma, c| nu s-a
oprit.
,Lu nu am tcrminat,` am spus qalaind. (din cauza |ipsci dc oxiqcn dc |a acca
a|titudinc,.
,Lu da.`
,lnsa cu vrcau doar sa tc intrcb catcva |ucruri in p|us` Atunci c| a ridicat din
umcri.
Vai tarziu, in acccasi zi, |-am qasit din nou si |-am intrcbat daca poatc vorbi mai
mu|t cu minc.
,Pot sa tc dcrancz acum cu catcva intrcbari` Am spus cu.
L| a zambit intr-un anumit mod si a spus ,OK`. Astlc| ca am inccput sa ,|anscz`
catcva intrcbari.
,Dcci, ar trcbui sa caut numai sa lubcsc pc cci|a|ti si sa nu astcpt iubirc`
,Nu ma intc|cqc qrcsit, aici nu cstc nimic n neregul cu primirca iubirii,
pastrcaza iubirca. Dc lapt, a primi lubirc Dczintcrcsata cstc minunat. Lstc va|abi| doar
atunci cand o#eri iubirc condiionat sub prctcxtu| iubirii, cu scopu| dc a obtinc ccva
pcntru tinc insuti, accst |ucru cstc qrcsit. Accasta cstc o prob|cma scrioasa in |umc.`
,Lu am auzit ca trcbuic mai intai sa tc iubcsti pc tinc insuti. Numai atunci poti sa
iubcsti pc cci|a|ti. lnsa accst |ucru parc a li in contradictic cu invataturi|c lii|or.` L| s-a
oprit din mcrs si m-a privit intcns. V-a privit atat dc intcns un anumit timp, inaintc ca
cu sa-mi dau scama cu adcvarat incat acum m-a spcriat putin.
,Nu cstc nimic in ncrcqu|a cu iubirca ta pcntru tinc insuti - cu e*cepia cazu|ui
cand cxista un rationamcnt pcntru laptu| dc a li cqoist, cum cstc adcsca cazu|. lnsa poti
li cu adcvarat un lubitor A|truist pcntru tinc insuti. Dc lapt, cstc incvitabi| daca csti un
126
lubitor A|truist cu toti. Pcntru ca atunci cand lubcsti A|truist, tu iubcsti TOTL si asta tc
include si pc tinc nsui. lar atunci cand lubcsti Dczintcrcsat, tc vci simti atat dc binc
incat nu poti cvita sa tc iubcsti pc tinc insuti. Dar nu tc vci simti cu adcvarat
imprcsionat dc tinc insuti atunci cand tc iubcsti pc tinc insuti - sinele tau s-ar putca
simti binc temporar, insa nu vci avca o imprcsic buna dcsprc tinc nsui. Si daca nu
csti imprcsionat dc tinc insuti, cum tc poti iubi cu adcvarat pc tinc insuti Si cum ar
putca o inima p|ina dc cqoism sa-si qascasca in acc|asi timp c|iar camcra iubirii sa|c
adevrate in acc|asi timp Astlc| ca accst |ucru cstc invcrs - ccca cc sc ,spunc`
dcsprc iubirca dc sinc. Acum amintc-ti accasta - in |ocu| ,iubiri dc sinc in primu| rand`,
lubirca A|truista pcntru cci|a|ti pc primu| |oc si atunci tc vci iubi tu insuti cu adcvarat si
in mod automat. Nu vci putca mcrqc pc o ca|c qrcsita in accst lc|. Cca|a|ta varianta cstc
cc| mai adcsca doar un truc intc|iqcnt a| cqoistu|ui sinc scparat pcntru a lacc spccu|atii
pc tcma cqoismu|ui.`
,OK. lmi voi aminti mcrcu asta. Rcvcnind |a rc|atii, ai atins subicctu| a ccca cc
sunt scmnc|c cqoismu|ui sau lubirca A|truista intr-o rc|atic, insa poti sa-mi spui mai
mu|tc in mod spccia| dcsprc accst |ucru, cc imi poti spunc dcsprc rc|atia in carc poti li
un iubitor cqoist`
,Dca tc-am invatat dcsprc asta mai dcvrcmc.`
,Stiu, spcram doar |a o mai buna c|arilicarc. lmi parc rau daca sunt qrcu dc cap.`
,Binc. OK. lar accsta cstc un |ucru loartc important dc invatat.
na dintrc moda|itati|c in carc poti idcntilica iubirca cqoista cstc, asa cum am
mcntionat mai dcvrcmc, atunci cand laci o autocxaminarc a motivc|or ta|c si cand
qascsti ca actiuni|c sau scntimcntc|c ta|c dc ,iubirc` cxista pcntru a obtinc ccva, un lc|
dc cncrqic sau atcntic din partca ,cc|ui iubit`. Accasta cstc ccca cc maoritatca
oamcni|or numcsc iubirc.
Lxista aici o lraza comuna carc olcra un bun cxcmp|u. Probabi| ca accasta va
auta |a c|arilicarc. ,lti voi inapoia imprumutu| daca si tu mi-| vci inapoia mic.` Ai mai
auzit asta, da` Am aprobat dand din cap. ,Accst tip dc draqostc cstc unu|
condiional. Accst tip olcra numai dac sc obtinc ccca cc sc dorcstc. Accasta cstc
baza pc carc sunt construitc cc|c mai mu|tc dintrc rc|atii, acordu| comun pcntru a olcri
liccaruia dintrc cci|a|ti. Aici tu trcbuic sa li auzit asta mai inaintc, ,trcbuic sa olcri ca sa
primcsti`. Nu. ,Olcra si iar olcra`, asa trcbuic sa lic ca totu| sa mcarqa, daca ,olcri si
primcsti` cc sc intamp|a atunci cand ambc|c parti simt ca trcbuic sa primcasca in acc|asi
timp, qandindu-sc ca cellalt trcbuic sa lic olcrtantu| Si asta sc intamp|a tot timpu|.
Ascmcnca rc|atii nu durcaza, c|c sc dczintcqrcaza si sunt p|inc dc tu|burarc pcntru ca
liccarc insusi dorcstc si sc tcmc, iar atunci cand nu obtinc ccca cc-si dorcstc ori sc
conlrunta cu tcmcri|c si antipatii|c sa|c apar prob|cmc|c. Atunci cand oamcnii intra in
rc|atii dc qcnu| accsta, totu| cstc parlum si trandaliri pcntru o pcrioada (lcnomcnu|
,pcrioadci |unii dc micrc`, din cauza sinc|ui carc absoarbe #iecare atat dc mu|ta
cncrqic, atat dc mu|ta automu|tumirc. lnsa dupa o vrcmc, unu| dintrc partcncrii din
rc|atic ccdcaza imcdiat si nu mai olcra la #el de mult pe c+t dorete cellalt -
atunci inccpc ncqativitatca in sti|u| bu|qarc|ui dc zapada, intr-un cic|u binc cunoscut.
nu| dintrc partcncri sc simtc dcsconsidcrat si spunc sau lacc ccva pcntru a-| rani pc
127
cc|a|a|t. Apoi, cc|a|a|t in mod rcciproc ii intoarcc olcnsc|c. Accasta ncqativitatc sc
bazcaza pc putcrc si impu|s dc liccarc data cand mcrqc dc |a unu| |a cc|a|a|t. Rc|atia cstc
dctcriorata. ncori stricaciuni|c nu pot li niciodata rcparatc iar accst |ucru dcvinc doar
un a|t cui batut in sicriu| unui cvcntua| dcccs a| rc|atici. Accsta poatc li un a|t lc| dc
rc|atic bazata pc cqoism - clcctu| Lcqii nivcrsa|c cstc va|abi| si in accst caz. Numai in
lubirca A|truista sc qascstc pacca, atat pcntru cc| cc olcra cat si pcntru cc| cc primcstc.
Dcsiqur, cc| mai marc scmn dc avcrtizarc a| iubirii cqoistc cstc qc|ozia. lubirca
cqoista cstc dc ascmcnca posesiv si astlc| proqcnitura ci trcbuic sa lic cca mai oribi|a
si distructiva dintrc cmotii|c carc cxista, gelo0ia. lubirca cqoista poatc aducc numai
ncvativitatc iar in cc|c din urma slarsitu|. Cat dc mu|ti au lost raniti, sau c|iar ucisi dc
catrc cci carc sc prcsupunc ca ,iubcau`, pcntru ca ,ci,c|c, cci carc iubcau asa dc mu|t
nu au putut sa-i piarda pc accstia`. Cc ba|cqa dc lac Cc marc dcccptic Accsta cstc
cqoism pur, nu lubirc adcvarata. Daca ai lubirc adcvarata pcntru cincva sau ccva,
lubcstc Dczintcrcsat daca vrci ca obicctu| lubirii ta|c sa lic |ibcr si lcricit, indilcrcnt dc
consccintc|c carc sc vor raslranqc asupra ta. Atunci cand iubirca ta sc bazcaza pc
cqoism, ai mu|ta qria |a ccca cc iti dorcsti si intr-adcvar va li #oarte mica qria ta
pcntru ,cc| iubit`.`
ln accst momcnt nu mai stiam cu adcvarat cc a|tccva sa-| mai intrcb. L|
raspunscsc |a toatc intrcbari|c mc|c iar a|tc intrcbari noi dcsprc rc|atii nu imi vcncau in
mintc pcntru viitor - urmatoarca data am avut dc-a lacc cu mu|tc si scrioasc prob|cmc
dc rc|atic, pc accstca |c voi discuta mai tarziu in cartc. lnsa accsta parc un capito|
corcspunzator pcntru a dczva|ui mai mu|tc dcsprc invataturi|c lii|or in qcncra|, dcsprc
cmotii|c si virtuti|c carc sunt intcqra| |cqatc dc lubirca Adcvarata. Dcci, |aidcti sa
ca|atorim intr-un a|t timp, cativa ani mai tarziu, atunci cand citcam unui qrup dc novici
in marca sa|a dc mcditatic dcsprc invataturi|c lii|or cu privirc |a ca|itati|c practicc a|c
lubirii A|truistc.
Calitile Adevratei Lu!i a Iu8irii Altruite
,lubirca A|truista cstc cc| mai important mod de a #i carc cxista aici.`
,Dc cc` a zis novicc|c Yuscl.
,Lxccptand oamcnii carc sunt putcrnic intrati in intuncric, practic oricinc poatc li
dc acord ca bunatatca, compasiunca, daruirca, crcativitatca sunt |ucruri bunc. Astlc|,
aceste |ucruri sunt mult mai semni#icative dccat orice crcdinta, orice invatatura,
orice ,intc|cpciunc`, orice cunoastcrc.`
,C|iar mai importantc dccat stravcc|i|c tcxtc si invataturi|c lii|or`
,Vu|t mai importantc. Daca intc|cqi accst |ucru, nici c|iar invataturi|c nu |c vci
intc|cqc, pcntru ca c|c dcsprc asta vorbcsc. Accstc ca|itati sunt virtuti carc |a randu| |or
sunt rczu|tatu| lubirii A|truistc si a| nitatii cu Dumnczcu, nu-i asa`
,Da.`
,Asta a lost o intrcbarc rctorica Yuscl.` Pcntru un momcnt m-am intrcbat daca
am avut o astlc| durcrc ca novicc.
128
,Noi numim accstc trasaturi dc baza virtuti sau ca|itati spiritua|c iar c|c sunt
rczu|tatu| lircsc a| adcvaratci dczvo|tari ,spiritua|c`. Daca accstc ca|itati nu sunt
rczu|tatu| ,dczvo|tarii` voastrc, atunci dczvo|tarca nu cstc cu adevrat spiritua|a.`
,Dc cc` Din nou un dc cc.
,Pcntru ca adcvarata dczvo|tarc spiritua|a tc muta dcpartc dc |umca scpararii si
cqoccntrismu|ui si tc apropic dc Constiinta nivcrsa|a si dc nitatc. O astlc| dc
sc|imbarc in constiinta poatc avca ca rczu|tat doar qria pcntru tot si toti - pcntru ca tu
ti-ai dat scama ca toatc liintc|c sunt tu, totu| cstc Du| nivcrsa|. Dc cxcmp|u, cstc
posibi| sa li vazut oamcni carc sc prctind a li ,slinti`, sau ,cosmici`, carc mcditcaza sau
sc roaqa, sau oamcni carc au mari cunostintc mctalizicc or si-au dczvo|tat abi|itati si
ccca cc sc c|cama putcri prin dilcritc proqramc sau doctrinc. lndilcrcnt cum ar li c|c,
daca accstca nu ii lac pc ci mu|t mai qriu|ii si compasiona|i, accasta nu cstc dczvo|tarc
spiritua|a.
#ompasiunea
Compasiunca cstc cca mai marc dintrc toatc accstc virtuti carc sunt partc a
lubirii A|truistc. Compasiunca inscamna sensibilitate pcntru cci|a|ti, gri3 pcntru
cci|a|ti. O pcrsoana lara compasiunc cstc cu adcvarat qoa|a si rccc. Cu toatc accstca,
cxista un |ucru carc dczcc|i|ibrcaza ba|anta compasiunii. Daca norii iti acopcra
compasiunca din mintc si iti dictcaza actiuni|c, poti lacc mu|tc qrcsc|i si sa slarscsti prin
a-ti lacc rau tic insuti si cc|or dc carc iti pasa. lnsa accasta cstc una dintrc prob|cmc|c pc
carc |c au cativa dintrc oamcni. Lstc mai binc sa ai prca mu|ta compasiunc dccat sa nu
ai dc auns. Dar |a lc| ca toatc cmotii|c, ca nu ar trcbui sa va cop|cscasca si sa va prcia
contro|u|. Lmotii|c ar trcbui sa lic ,antcnc|c` - scnzorii carc nc dcsc|id sprc constiinta
dcp|ina si prin carc sa sc obtina inlormatia dc |a accasta - dar noi nu suntcm sulicicnt
dc cxtraordinari, astlc| incat accasta sa nu nc contro|czc.`
u*irea (e"ondiionat
,Rcspcctabi|c Pcnic|, cstc lubirca A|truista ascmcnca cu iubirca ncconditionata`
,loartc buna intrcbarc Yuscl. Crcd ca ai putca spunc ca lubirca A|truista cstc un
tip dc iubirc ncconditionata. lnsa daca vci intcrprcta |itcra| cuvintc|c ,iubirc
ncconditionata` inscamna ca da, cstc ascmcnca, sau cstc un suport pcntru cincva,
indi#erent de aciunile lui, nu contcaza carc. Daca vom lo|osi dclinitia iubirii
ncconditionatc, atunci ccca cc numim noi lubirc A|truista cstc dilcrita intr-un mod
important. lubirca A|truista nu inscamna a darui iubirc oricui o dorete sau a suporta
pc oricine i toate aciunile. lubirca ncconditionata cstc dc accst lc| poatc li
daunatoarc pcntru cc| pc carc i| iubcsti. 6ubind Altruist pc cincva poate inscmna ca
vci avca totdeauna qria dc c|, ca totdcauna iti pasa dc ccca cc cstc cc| mai binc
pcntru c|, indilcrcnt dc ccca cc lacc sau a|cqc accsta. lnsa aici pot li stabi|itc conditii a|c
intcractiunii sau suportu|ui.`
,Cc conditii ar trcbui sa lic stabi|itc`
129
,Nu cstc c|iar o c|cstiunc dc rcqu|a lixa. Oricinc cstc dilcrit. liccarc arc ncvoi
dilcritc. Lxista unc|c |ucruri carc sunt ascmanatoarc, insa liccarc individ arc |ucruri
dilcritc carc ar trcbui sa-i lic pcrmisc sau sa nu ii lic pcrmisc.`
,Dcci, cum laci tu sa stii undc traqi |inic, undc sa olcri si undc sa nu olcri`
,lubind pc cincva in mod a|truist, in mod automat vci olcri iubirc cc|ui cc cu
,intrcaqa |ui liinta` arc ncvoic dc accasta. lnsa accasta nu cstc doar |rana pcntru ccca
cc dorcstc si pcntru dorintc|c sa|c. Dc lapt, lubirca A|truista poatc li rcluzata dc cc| cc
nu dorcstc sa lic iubit. Dar, indilcrcnt dc cc anumc arc ncvoic o pcrsoana, daca
daruicstc, si , sau rcluza, ambc|c sunt rca|izatc, lNDllLRLNT carc sunt consccintc|c
pcntru tinc. C|iar daca inscamna ca pcrsoana tc va uri sau sc va |upta cu tinc, tu
trcbuic sa laci ccca cc cstc cc| mai binc pcntru ca.
Sprc cxcmp|u, sa |uam in considcrarc modu| dc dczvo|tarca a| lii|or. Sa privim
ap|icarca lubirii A|truistc, iubirca ncconditionata si iubirca ,obisnuita` (dc sinc, in accst
sccnariu. Lxista momcntc cand nu poti olcri unui copi| ccca cc isi dorcstc, dcoarccc
accsta nu cstc cc| mai bun |ucru pcntru c| si in intcrcsu| |ui. Copiii si-ar putca dori ccva
cc i-ar putca rani c|iar pc ci insisi sau ar rani pc cincva sau a|tccva. lnsa atunci cand
lubirca A|truista nu cstc prczcnta, un copi| parc sa lic ,cc| caruia i sc olcra` atunci cand
c| insista sau intr-un acccs dc luric a| cqou|ui. Dar olcrindu-i, c|iar daca nu cxista nici
un rau lizic carc sa rczu|tc dc aici, sc poatc sa crca ccca cc in mod norma| sc
numcstc ,raslat`. Tcrmcnu| ,raslatat` cstc doar un culcmism pcntru o pcrsoana a| carci
cqoism cstc in mod constant ump|ut cu ,daruri` si ,binc |ranit`, in sinc|c carcia crcstc
putcrca si dorinta dc mai mu|t si astcptarca a si mai mu|t. ln cazu| copii|or, ci dcvin ccca
cc oamcnii numcsc ,mici monstrii` iar in cazu| adu|ti|or, ci dcvin ccca cc dcnumim
cqoisti ,tica|osi (cr|s,` sau ,curvc (bitc|cs,`. Copi| sau adu|t, o pcrsoana |a carc cqoismu|
cstc dc ncto|crat dcvinc dilici|a, o pcrsoana carcia ii |ipscstc po|itctca si draqostca
pcntru cci|a|ti - iar tu nu dorcsti sa lii unu| dintrc cci cc sc a|imcntcaza cu astlc| dc
|ucruri, nu-i asa`
,Nu.`
,Asta a lost din nou o intrcbarc rctorica Yuscl. Arc cincva dc pus vrco intrcbarc`
,Va,a, simt ca tu ai dc pus o intrcbarc`
,Da.`
,O|. Am intc|cs, cc anumc vrci sa stii. Ati vazut oamcni carc dc cc|c mai mu|tc
ori sunt abuzivi cu copiii |or, uncori loartc abuzivi. Dar accst |ucru nu inscamna ca noi
ar trcbui sa ccdam in lata |or. Dimpotriva.
Vczi, aici avcm acccasi lata a moncdci ca atunci cand cincva cstc indu|qcnt cu
sinc insusi. Din momcnt cc sc lacc o indu|qcnta pcntru o pcrsoana carc cstc dc lapt
cqoista, cc|c|a|tc aspcctc a|c cqoismu|ui inccp dc ascmcnca sa apara. ncori, in |oc
sa ,ccdczi` in lata unui copi|, asa cum lac unii dintrc parinti (accasta nu cstc lubirc
A|truista,, mai dcqraba tratcaza copi|u| cu luric si c|iar cu vio|cnta, carc dc ascmcnca
pcntru viitor va crca o proqramarc proasta, un comportamcnt rau si un ,monstru`.`
,Dar dc cc unora sa olcrim iar a|tora nu`
,Pcntru dilcritc trasaturi a|c cqou|ui. Lcnca nu cstc o iubirc indcstu|atoarc pcntru
a aborda ncqativitatca, ctc. Dc catc ori ai vazut un parintc spunand unui copi| sa nu
laca ccva iar copi|u| i| iqnora. Copi|u| i| iqnora STllND ca poatc oricum s-o laca. Apoi
130
parintc|c spunc nu din nou. lnca nu cxista rczu|tatc. ln cc|c din urma parintc|c sc supara
si va striqa |a copi| sau i| va |ovi. Cc va invata copi|u| Doua |ucruri, in primu| rand
accsta poatc li ca un oc dc noroc pcntru a vcdca cat dc dcpartc poatc aunqc cu ccva
anumc, c| stiind ca parintc|c nu va lacc cu adcvarat ccca cc spunc, ori cc| mai adcsca
va |asa |a spatc amcnintari|c |ui. lar in cc| dc-a| doi|ca rand, atunci cand parintc|c ,|-a
picrdut` in cc|c din urma, toti copiii vor sti ca ci au inccput atacu|, ura, iar cu cat accasta
cstc mai marc si mai putcrnica, cu atat cstc mai binc si astlc| s-ar putca lacc drcptatc.
Toatc accstca sunt |cctii loartc rc|c. Pc dc a|ta partc, un parintc cu lubirc A|truista va
olcri |a un momcnt dat instructiuni iubitoarc si va dcmonstra atunci accasta rcqu|a
abso|uta, carc daca nu va li ascu|tata, va urma o discip|inarc din iubirc. Siqur, cstc
ncvoic dc mu|ta munca, dc o consccvcnta dc otc| si va trcbui uncori sa laci |ucruri
ncp|acutc, atat pcntru voi insiva cat si pcntru copi| - cum ar li acc|a dc a tinc copi|u|
dcpartc dc ccva cc ii p|acc, ,ascundcrca` acc|ci p|accri sau izo|arca prin trimitcrca in
camcra |or - dar intotdcauna cu lubirc si bunatatc. Numai asa adcvarata lubirc va da
rczu|tatc bunc. Si va da rczu|tatc rcmarcabi|c. ln cc|c din urma copi|u| nu-si va ,tcsta`
|imitc|c sa|c iar lina|u| va li unu| lcricit, liind c| insusi mu|t mai iubitor.
Accst |ucru sc poatc ap|ica dc ascmcnca si in rc|atii. Daca vci to|cra
comportamcntu| daunator sau ncp|acut intr-un cup|u sau o prictcnic, c|iar si pcntru
,iubirca ncconditionata` sau pcntru ca rc|atia ta sc bazcaza pc motivc cqoistc, atunci ai
o rc|atic mizcrabi|a. Si in cc|c din urma ,o vci picrdc` si vci obtinc ncqativism si luric, sc
va crca c|iar mai mu|t dccat un dczastru. lnsa daca lubcsti A|truist, vci putca li capabi|
c|iar sa auti pc cincva sa-si dcpascasca prob|cmc|c sale in doua lc|uri, ncto|crand
comportamcntu| rau si olcrind iubirc si olcrind in acc|asi timp o dircctic pozitiva.`
/m nevoie s tiu "e este u*irea Am nevoie de tine s
mi ari!
Pana acum importanta lubirii A|truistc trcbuia sa lic c|ara. Dar cum stim cu
adevrat carc cstc lubirc A|truista Am avut mici cxcmp|c in capito|c|c antcrioarc
dcsprc modu| in carc unii parinti pot avca ,qustu|` unci mici bucurii a lubirii A|truistc,
prin cadou| anonim olcrit copii|or |or sub prctcxtu| cadouri|or dc |a Vos Craciun. lnsa
c|iar daca accst ,qust` cstc aproapc nimic in comparatic cu cxpcricnta comp|cta dc a li
lubitor A|truist tota|, liind un amcstcc dc pacc a mintii, mc|anco|ia si lcricirca insotcstc
accst ,qust`. Nici macar accasta nu nc da un qust dcsprc cum cstc sa lii un 6ubitor
A|truist comp|ct.
ln anii mci dc mai tarziu, am discutat asta cu Zain.
,Tata, nu stiu daca iti amintcsti, insa cu un an sau mai mu|ti in urma, am discutat
dcsprc cum am putca sti atunci cand cincva cstc cqoist sau iubitor A|truist.`
,Nu. Nu imi amintcsc. Dar stiu ca acum tu spui intotdcauna adcvaru| Pcnic|. Dc
cc ai ncvoic`
,Am discutat in marc partc dcsprc ccca cc inscamna iubirca mca cqoista. lnsa nu
dcstu| dcsprc lubirca A|truista. Am vazut sc|imbari in modu| in carc tratcz oamcnii cu
mai mu|ta lubirc, si dc ascmcnca vad rczu|tatc|c accstci iubiri - sc poatc lacc astlc| o
dilcrcnta. Am momcntc dc lubirc A|truista. Si atunci cand ma qandcsc |a cxpcricntc|c
131
mc|c pcrsona|c cu invatatorii Adcpti dc aici, imi imaqincz ca dilcrcnta sc va lacc in minc
daca voi deveni totdcauna pc dcp|in un lubitor A|truist. lar tu mi-ai mai spus ca va vcni
curand timpu| pcntru a va parasi. Lvidcnt, nu pot, sau nu voi putca sa va parascsc pana
nu voi rca|iza accasta lubirc A|truista ca o starc pcrmancnta. Dcci, ai putca sa-mi spui
mai mu|tc din ccca cc am ncvoic sa stiu`
,Pcnic|, vci sti tot ccca cc trcbuic sa stii atunci cand va vcni timpu| tau. Dar
dcsiqur, voi raspundc |a intrcbarca ta. Stii, astcpt ca ncrabdarc importantc|c discutii a|c
noastrc carc urmcaza in accstc zi|c.`
,Si cu dc ascmcnca. Tc iubcsc mai mu|t dccat ma qandcam ca ar li vrcodata
posibi|.`
Nc-am imbratisat pcntru un momcnt, apoi a spus.
,laptu| cstc ca, mu|ti oamcni nu au cxpcrimcntat niciodat lubirca A|truista
pura, lic ca olcrita sau primita. Si cum ar putca cincva sa sc astcptc c|iar sa cunoasca
cc cstc asta in alara cazu|ui cand cincva ii lubcstc pc ei in mod a|truist Cum ai putca
dcscric cu|ori|c unci pcrsoanc carc s-a nascut oarba, sau carc nu distinqc cu|ori|c Si
cum ai putca dcscric cu|ori|c pcntru a|tcincva, daca tu insuti tc-ai nascut orb si nu ai
cxpcrimcntat niciodata cu|oarca pcntru tinc insuti Accst |ucru ar putca li c|iar mu|t
mai dilici|. lubirca A|truista cstc ccva cc poti olcri ,orbu|ui a|truist` a| oamcni|or, ccva
carc vor sa |c lic dcscris - si c|iar mai mu|t, astlc| vci arta tu pcntru ci, daca ci nu au
cxpcrimcntat accasta pcntru ci insisi. ln viitor, dupa cc tu vci li un i|uminat si vci p|cca
dc aici, atunci cand tc vci inta|ni cu oamcnii, va li aproapc intotdcauna pcntru prima
oara cand inta|ncsc pc cincva carc ii lubcstc cu adcvarat. lar tu vci li adcsca un strain
pcntru ci. Accst |ucru va li ntotdeauna o binccuvantarc pcntru ci, c|iar daca ci stiu
sau nu cc sc intamp|a. Accasta va li mu|t mai puternic dccat cuvintc|c ta|c, (c|iar
daca ambc|c vor li in armonic, cuvintc|c ta|c si actiuni|c ta|c,. Dcoarccc cxpcricnta dc a
li lubitor A|truist imp|ica scntimcntc cuiva pcntru a|tcincva, cstc posibi| ccva subti|, ccva
cc nu ai mai simtit inaintc. Accasta imp|ica dc ascmcnca o bunatatca spiritua|a
intcrioara, o cunoastcrc si a vcdca dc lapt un cxcmp|u in ca|ca si actiuni|c din viata
cuiva atunci cand accstca sunt Constiinta nivcrsa|a. Vaoritatca oamcni|or nu pot lubi
A|truist pana cand nu au avut ci insisi mai inaintc cxpcricnta dc a li lubiti in mod
A|truist.
Prca putini au avut cxpcricnta impactu|ui dc a trai in prczcnta unci liintc lubitoarc
A|truista comp|cta. lnsa accst |ucru nu cstc o intamp|arc. Asta sc datorcaza laptu|ui ca
ci nu au lost dispusi sa o cxpcrimcntczc in sinc|c |or - ci nu au dorit sa sc daruiasca
Du|u|ui nivcrsa| din intcrioru| |or. Cand o pcrsoana cstc prcqatita pcntru a inccpc sa
sc sc|imbc, pcntru a inccpc sa lubcasca A|truist, dczintcrcsat, atunci ca va inta|ni pc
cincva carc o va lubi A|truist. Vci inta|ni astlc| dc oamcni tot timpu|. Oamcni carc sunt
prcqatiti sa sc sc|imbc. Oamcni carc s-au ruqat ori au spcrat cu dispcrarc pcntru accst
lc| dc raspunsuri sau indrumari in viata |or. Accst |ucru iti va li dat c|iar lara sa inccrci
sau lara sa laci ccva.
Lxpcrimcntarca dc a li lubit dc o liinta cu totu| lubitoarc A|truista cstc o marc
binccuvantarc, iar accst |ucru poatc aprindc scantcia lubirii A|truistc in ,cc| iubit` (daca
cxista dcsc|idcrc catrc sc|imbarc si daruirc dc sinc,. lubirca A|truista poatc li raspandita
132
in accst lc|. Nota autoru|ui: Adcsca, prima dintrc cxpcricntc|c lubirii A|truistc cstc cca
pcrsona|a a unui adcvarat invatator. Vom discuta mai mu|tc dcsprc accasta intr-un
capito| u|tcrior.
Dar sa stii ca aici va li o marc durcrc. Pcntru ca dc cc|c mai mu|tc ori cci carora
|c-ai dcsc|is inima ta cca marc si ai dcvcnit tu insuti vu|ncrabi| prin lubirca ta, tc vor
rani. Dca stii, accsta cstc prctu| pcntru ca csti s|uitoru| iubitor a| Du|u|ui nivcrsa|.
Apoi, aici sc al|a toti cci cc sunt putcrnici spiritua|, sau cci cc sc ascund dc |umina
din ci sau c|iar si lratii intuncricu|ui. Dcpindc dc scvcritatca opozitici |or lata dc |umina,
ci vor putca qasi prczcnta ta, lubirca ta A|truista, usor dcrananta, pana catrc cxtrcm dc
cncrvanta, pana |a un motiv dc luric, manic, ura si c|iar vio|cnta si crima. Ai vazut-o in
istoria tuturor rudc|or noastrc. Priviti cc au lacut ci Varc|ui Vacstru, cu toatc ca L| isi
p|anilicasc sa raspandcasca cuvantu| lubirii A|truistc si nitatca cu Dumnczcu.`
#ealalt Fa a Monedei
Vai dcvrcmc ai citit ca lubirca A|truista si nitatca sunt ascmcnca cc|or doua
latctc a|c acc|ciasi moncdc. lubirc A|truista cstc ceea ce #ace o persoan carc tie ca
ca cstc na cu Dumnczcu, cu Spiritu| nivcrsa|. lubirca A|truista cstc ca|ca dc curqcrc
a curcntu|ui nivcrsu|ui, ca|ca |ui nu|. lubirca A|truista cstc ca|ca dc a li in armonic cu
nivcrsu| si un instrumcnt carc lacc voia Du|u|ui nivcrsa|. lubirca A|truista cstc atat
re0ultatul #inal a| rupcrii i|uzici noastrc dc scpararc, cat si un mod dc a atinqc
nitatca.
u*irea /ltruist %a"e =ie Meditaia
ln timp cc in partca a doua a accstci carti poti qasi in dcta|iu o |ista concisa a
tc|nici|or dc mcditatic spccilicc a|c lii|or, conccptc|c prczcntatc aici nu sunt doar
li|ozolic si doqma stravcc|c. L|c sunt dc ascmcnca, o ,tc|nica` intr-un scns ina|tator.
n mod dc a trai, un sti| dc viata spccia|. n sti| dc viata nivcrsa|. A trai o viata cu o
atitudinc dc lubirc A|truista este o ,tc|nica` a sti|u|ui dc viata nivcrsa|. lar accasta
cstc cscnta in toatc invataturi|c lii|or.
lntr-una din discutii|c mc|c cu Zain, c| m-a invatat dcsprc accst conccpt. lntr-o zi
|-am intrcbat dcsprc mcditatic spunandu-i ca am avut mu|tc datorii dc indcp|init si nu
am putut qasi timp pcntru mcditatii|c mc|c. Dcsiqur, accst |ucru nu cra adcvarat. Am
lost doar |cncs. Asta cstc ccca cc a trcbuit c| sa-mi spuna:
,lubirca A|truista cstc ca|ca ctcrna dc mcditatic zi|nica. Accasta sc intindc pc 24
dc orc a|c zi|c, in liccarc zi. C|iar orc|c ta|c dc somn, visc|c ta|c, pot li o mcditatic. As
dclini aici mcditatia ca liind un mi|oc, un cc|i|ibru pcrlcct intrc lnlinit si linit,
manilcstarc a Du|u|ui nivcrsa| (lnlinitu|, in p|anu| lizic (linitu|,. Vcditatia a lost adcsca
considcrata un proccs dc |inistirc a mintii, daca nu c|iar intrcqu| accstcia. Doar o mintc
|inistita poatc li rc|axata, conccntrata sau discip|inata. Accasta va construi in mintca ta
un putcrnic instrumcnt pcntru Du|u| nivcrsa|, insa cxista conditii prc|iminarc pcntru
adcvarata mcditatic. Vintca trcbuic sa lic in continuarc pcntru tinc un cana| pcntru
Du|, dar numai cu o mintc |inistita, a|inarca tcnsiuni|or, ctc., lara o luzionarc cu cc| mai
ina|t idca| pc carc i| poti conccpc si ap|ica, accasta manilcstarc pcntru cc cstc La cc
133
cstc buna oricc crcdinta sau mctoda dc ,proqrcs` daca accasta nu lacc viata mai buna,
mai p|acuta, mai lrumoasa Daca viata ta nu radiaza accstc |ucruri, atunci viata ta cstc
ca un Soarc carc nu stra|uccstc. Posibi|itatca dc a proqrcsa, a darui si a lubi A|truist cstc
aici in liccarc momcnt. lntrcaqa ta viata poatc li o mcditatic constanta, mcditatic in
actiunc, un curcnt in armonic cu l|uxu| nivcrsa|. Accsta cstc cantccu| victii, arta dc a
trai, cstc intotdcauna, pcntru totdcauna, acum. Pcntru ca atunci cand cincva atinqc cu
adcvarat Constiinta nivcrsa|a, totu| cstc ,a|tlc|`, liccarc qand, liccarc actiunc rcl|ccta
accasta Constiinta nivcrsa|a. Lstc o sc|imbarc dc |a o viata a dorintci si lricii |a o viata
a daruirii si incrcdcrii.
Pcntru a-ti da un oarccarc cxcmp|u a| aspcctc|or carc pot radia din nou in viata
ta, cxista o loartc incomp|cta |ista a doar catorva tipuri dc activitati dc zi cu zi carc pot
li o partc constanta a mcditatici ta|c, a sti|u|ui tau dc viata nivcrsa|. Cand abordczi
|ucruri|c in accst lc|, c|iar si bana|itati|c dcvin o lrumoasa lorma dc arta carc curqc,
inc|usiv: Rc|atii|c cu cci|a|ti, Vcrsu| , a|crqatu| , miscarca, Scxu|, Condusu| masinii,
Curatcnia, Spa|atu| vasc|or Nota autoru|ui: Am avut catcva bunc mcditatii in timp cc
spa|am vasc - va voi spunc dcsprc c|c mai tarziu, Rcspiratia, Dcsc|idcrca , inc|idcrca
unci usi, Astcptarca, A lacc ccva rcpcdc si totusi lara qraba, Vancatu|, Ciop|itu|
|cmnu|ui, Scrisu|, Dcscnatu|, Cantatu|, Compozitia, Vorbitu|, Sapatu|, Scmanatu|, Oricc
si Totu|. Dcci, spunc-mi, nu ai timp pcntru mcditatic`
lnca o data, cscnta a toatc cstc manilcstarca in si prin Du|u| nivcrsa|, vc|icu|u|
lizic (trupu| si mintca insc|c, prin cxistcnta intr-o viata a lubirii A|truistc. Vci auzi
ascmcnca |ucruri mcrcu si mcrcu, si in mu|tc lc|uri, pc tot parcursu| accstor paqini. Nu
cstc un simp|u cxccs, c|c sunt rcpctatc pcntru a |asa imprcsia ca totu| sc intoarcc inapoi
catrc acc|asi |ucru. Accst conccpt cstc tot ccca cc ai ncvoic pcntru a RLALiza ca totu|
rcvinc in acc|asi |oc, accasta cstc c|cia macstru|ui, c|cia carc dcsc|idc oricc usa.
/ta"urile Fantomelor &n (oapte
ln anii cc au urmat dupa cc am p|ccat din manastirc am lacut o marc ca|atoric. ln
accasta pcrioada dc timp am vizitat manastiri|c si comunitati|c spiritua|c a|c catorva
rc|iqii si cai dilcritc. Am ramas catcva saptamani intr-una dintrc accstc comunitati
spiritua|c carc isi crcasc o ca|c unica pcntru mcmbrii sai, pcntru a cxpcrimcnta lubirca
A|truista ci laccau cadouri cc|or|a|ti mcmbri. Li au numit accst |ucru ,lantoma` si iata
cum lunctioncaza ca: sa spuncm ca cincva lacc o praitura, o |aina sau oricc a|tccva, o
va olcri a|tcuiva din comunitatc. ln |oc sa o olcrc pur si simp|u, ori sa o impac|ctczc cu
un mic bi|ctc| din carc sa sc stic dc |a cinc cstc cadou|, ci sc luriscaza in mi|ocu| noptii
cu un bi|ct carc spunc ca cstc dc |a lantoma. Vctoda |or asiqura anonimatu| cc|ui carc
olcra, astlc| dcvinc castiqator pcrsona| numai cc| cc olcra, cstc bucuria dc a lacc ccva
lrumos pcntru a|tcincva, bucuria dc a darui, bucuria lubirii A|truistc. Accasta asiqura ca
olcrta sc lacc din motivc corcctc, dczintcrcsat, si prin urmarc nu a|imcntcaza cqou|,
scpararca dc sinc. Putcti inccrca ccva dc qcnu| ,lantomci` daruind - accst |ucru nu
cstc numai ccva bun pcntru tinc, cstc si distractiv.
134
Capitolul Nou
Sinele Separat
Am discutat dca o partc din accstc invataturi in a|tc capito|c. lnsa, c|iar daca
prin catcva dintrc cc|c scrisc in accst capito| sunt un pic cxccsiv, c|c olcra o mai marc
c|arilicarc si a|tc inlormatii din stravcc|i|c invataturi at|antc.
n /p Fier*inte?
Asta s-a intamp|at in cc| dc-a| doi|ca an a| mcu si rca|izascm o |cqatura prolunda
cu invatatoru| mcu Zain. Dar, in accst momcnt a| cvo|utici si invataturii mc|c, c| putca
inca sa ma zdruncinc cu adcvarat si sa ma aruncc intr-o buc|a atunci cand ar li vrut
(ccca cc a si lacut din cand in cand ca partc a proccsu|ui dc a auta |a sc|imbarca si
dczvo|tarca mca,. Lvidcnt, c| |otara cc considcra ca am ncvoic pcntru a sc|imba ccva
in minc insumi, sau dc a intc|cqc ccva cc nu cra cu adcvarat o ,rca|izarc`, dcoarccc
intr-o zi c| m-a oprit in drumu| sprc bazinu| cu apa licrbintc si a spus dcstu| dc aspru si
tarc in ,modu| sau prolund`:
+i'ai pus vreodat a"east &ntre*are despre viaa ta sau a lumii &n generalA 24e "e at1t de
mult su%erin i distrugere?B!
,|. Lram doar pc ca|ca mca.` Avca un loc intcns in oc|i. Am czitat pcntru
un momcnt, inccrcand sa qandcsc |a cc urma sa spun sau sa nu spun, apoi am dccis ca
cstc mai binc doar sa raspund simp|u |a intrcbarca sa. Am |uptat cu trccutu| liind socat
pcntru un momcnt, astlc| ca m-am putut qandi |a intrcbarca sa inaintc dc a raspundc.
Statcam aco|o in timp cc c| astcpta raspunsu| mcu. Apoi, intr-un lina| m-a c|cmat alara
dupa catcva sccundc carc paruscra ani.
,Da. Dcsiqur, Tata. V-am intrcbat adcsca, c|iar si atunci cand cram tanar si
mcrcu am lost ncdumcrit. Apoi, intr-o zi crcd ca intr-un lc| am rcnuntat, qandind |a asta
nu putcam lacc oricum nimic.`
denti%i"1nd "u Pre"i.ie Pro*lema este Primul Pas #tre Gsirea unei )oluii3!
,Dcci carc cstc prob|cma`
)inele )eparat E)0E PR57LEM/3!
135
Apoi c| a mcrs alara ca si cum ar li spus numai, ,Zorii diminctii, da,` ca si cum
noi am li trccut pc strazi|c din Dub|in.
Li binc, mai tarziu in acca zi, |-am ,urmarit`. L-am astcptat pana cand a auns c|
insusi pc drumu| sprc bazin iar atunci cand timpu| cra pcrlcct m-am rcpczit. L-am oprit
si |-am intrcbat,
,Dcci,` am spus, ,Carc cstc prob|cma`
,Nici o prob|cma.`
,Nu. Ai spus ca sinc|c scparat cstc prob|cma.`
,Da.`
,Li binc, nu poti doar sa-mi spui asta si sa ma |asi asa.`
,Ba da, pot.`
,Dar dc cc ai lacut asta, dc cc ai spus-o si m-ai |asat in suspans Lstc o prob|cma
cu minc`
,Dcsiqur.`
,Li binc`
,OK. Tu crczi ca m-ai prins. Sunt tinta. Acum tc vom primi inapoi. lnaintc dc a
mcrqc |a bib|iotcca, intrcaba-| pc Gabric| dcsprc cartca traduccrii in cnq|cza a
/abletelor lui Amiliaus. Ridic-o in lata |ui, tinc-o in mana ta si |as-o sa cada vazand
undc sc va dcsc|idc. Citcstc paqini|c dcsc|isc cand a cazut. Apoi la |a lc| cu 4artea
lui Loroaster i Lend. Apoi, acc|asi |ucru cu traduccrca cartii 9ulurilor =ec.iului
/estament al Aibliei, acc|asi |ucru cu 9ulurile Joranului si oului /estament
emodi#icat. Citcstc paqini|c |a liccarc cadcrc. Apoi citcstc dc ascmcnca urmatoarc|c
tcxtc.`
L| a continuat sa-mi dca |ista dc |cctura cu tcxtc|c ascmcnca pcntru o |una. lata
catcva dintrc cc|c mai scmnilicativc c|cmcntc:
/inele /piritual
#pare pentru a Fi
Ca Unul ce se divide pe sine nsui.
#stfel creat, ca o Infinit
multitudine a .ui Unul
0ste Totui %
Contiin a Unitii 4mase
Contiina de /ine /eparat
#pare pentru a Fi
Ca un /ine /eparat
Ce sa mutat profund n 1ateria ,m$ntului
-ibraie /czut n +ensitate i Fra!mentare
Cu ,olarizare n 1asculin i Feminin.
136
%poziii ce se 4espin!.
,ozitivul ce a pierdut 4eceptivitatea.
4eceptivitatea care a prsit ,ozitivul.
,olaritatea ndreptat !reit, Flu" risipit Gaotic.
/eparat de Contiina .ui Unul,
Calea a fost ,ierdut.

/inele /eparat
#re 0"isten Numai n /eparare.
/epararea este o iluzie,
pentru care /inele /eparat .ucreaz s o 1enin.
1intea 1aimuei slu*ete la inerea departe de pacea
care dezvluie .umina #devrului i Unitii.
(n iluzia /eparrii
de Unul, #8ura 1azda,
/inele /eparat crede i se comport
n moduri care nu sunt n armonia
flu"ului .ui Unul.
#stfel lipsa armoniei produce suferin,
at$t /inelui /eparat,
c$t i celorlali.

/inele /eparat
/e ntoarce ctre /ine nsui n loc s mear!
ctre Cel Fr de (nceput,
n loc s :in calea ctre Cel ce %fer,
Cel din care sa Nscut /epararea.

#tunci a*un!e s fie
0=%I/TU. /ine /eparat
1aestrul 0!oismului,
,ionul (ntunericului.

0!oismul )
4dcina tuturor relelor,
Toat i!norana,
Toate rutile,
137
Toat durerea i suferina.
.comia, Ura, =elozia, Invidia, -anitatea i ,ofta,
+up adevratul lor nume, fiecare dintre ele se numete )
0!oism.
Furtul, Brutalitatea, 4zboiul i Foametea )
Nu 0"ist fr 0!oism.

0!oismul i /epararea de /ine
0ste o creatur
a propriului su plan.
0ste +ispreuitorul Iubirii
Cel ce %colete .umina
Temtorul de #devr.
0!oistul /ine /eparat
Triete mpotrivinduse .ui Unul
-iaa sa este o 1inciun
0l supravieuiete numai n iluzie
0l Triete numai pentru ai servi siei i maetrilor si )
ntunericului i
.orzilor ntunericului.
0l savureaz i!norana.
Cu a sa privire pierdut i autocentrat,
0l este %rb.
0!oistul /ine /eparat
0ste Nebun.
(n!rozit de moarte )
asta accelereaz i mai mult a sa prbuire.
-rea s evite suferina,
dar de cele mai multe ori o creeaz.
-rea si ndeplineasc fiecare dorin,
ns cel mai adesea mpiedic realizarea ei.
/e sufoc sin!ur cu propriile dorine oarbe,
i i distru!e propria sa surs de via.
0!oistul /ine /eparat
138
Controlorul 1inii
i +eformatorul #devrului
0l poate evita pe +umnezeu prin Cutarea .ui +umnezeu
0l poate evita Iubirea, cut$nd Iubirea.

0!oistul Tu /ine /eparat
0ste cel mai teribil +emon
+ac l vei -edea vreodat,
Trec$nd peste propriai +ominare
#tunci vei fi tu .iber
0!oistul Tu /ine /eparat
Te va speria pe Tine
#tunci c$nd l vei privi n %c8i
/alutl cu Iubire #devrat
5i atunci el va 1uri

+in cenua 1orm$ntului su
#semenea /oarelui el va 4sri
Nscut din nou, nemaifiind /eparat
,entru a servi #devratului tu /ine
5i -oinei .ui Unul.
Ca un slu*itor,
(ntrun loc corespunztor,
0l =sete ,acea i Fericirea.
#stfel fac 1arii +umani,
+evin #liai,
Ca Unul.

Unul
+evenit +oi
+oi devenit Trei
+in +oi se nasc ,atru
i (ncep mai 1uli
(nuntru i n #far
+esprire (ntre i (mpotriv
%!linzi pe Toate ,rile
139
+ivizare n Interior i 0"terior
Iar i iar
#stfel este /inele I!norant

,entru a Fi (ntre! +in Nou
,entru a Fi acas +in Nou
Numai (nv$nd cu Trud
(ntoarcere Numai /$n!er$nd din inima

# Fi (ntre!i cu Unul +in Nou
0ste Cel mai 1are :el.
1arele 1unte l putem urca
prin -oina noastr.
,entru cei ce +ein ,uterea asupra
,ropriului 0!oist /ine /eparat,
0i se vor (ntoarce
5i vor Fi Unul (ntre!.
Unul (ntre! folosete ,uterea Iubirii,
/acrificiul ,ropriului 0!oist /ine /eparat,
5i o Face pentru a +rui.
Cei ce i =sesc +in Nou ,ropriul /ine /piritual.
Cei ce 1er! pentru Totdeauna
Cu ,acea (ntre!ului,
5i n a .or (ntre!ime,
/unt o Binecuv$ntare pentru Toi.
#are este Pro*lema?
Zain nu si-ar li putut lacc mai c|ar punctu| sau dc vcdcrc dccat batandu-ma |a cap
cu tcxtc|c anticc a|c |ui nu| dc pc vcc|i|c tab|ctc dc cupru sau piatra. lnsa cu simtcam
ca inccrca sa ma laca sa-mi sau scama dc ccva |a carc inca nu aunscscm, cu toatc
accstc invataturi dcsprc sinc|c scparat. V-am qandit si mi-am data scama dc asta. Dar
probabi| ca nu aunscscm sa ,|c am` cu adcvarat. Va simtcam dc parca ma al|am in
apa licrbintc si nu stiam dc cc, si nu cra p|acuta apa licrbintc dc |a bazin.
V-am dus catrc intrarca camcrc|or sa|c si am stat aco|o timid pcntru o c|ipa. lmi
cra tcama. Dcsiqur, in mod ncustilicat, insa niciodata nu stiam cc va li pana |a slarsit,
asa ca imi cra tcama. Dc cc, c|iar ca nu stiam. ln cc|c din urma am batut |a usa si
astcptam ccca cc crcascm in mintca mca, raspunsu| dc carc ma tcmcam si dcsc|idcrca
usii. Sul|ctu| sau pcrcc|c, Vi|ra, a raspuns |a usa.
,L| tc astcpta Pcnic|. Va li aici intr-un momcnt. Sc va intoarcc si va li prcqatit
pcntru tinc.`
140
,Pot p|cca si sa rcvin mai tarziu.` ln mintca mca mi-am incrucisat dcqctc|c
spcrand ca ca va li dc acord.
,Vu|tumcsc. Dar nu, nu va li ncccsar, ar trcbui sa lic aici intr-un momcnt.` Da,
un momcnt carc durcaza cat curatarca carici unci masc|c. Doar ,un momcnt`.
Vi|ra cra minunata, in intcrior si in cxtcrior. O lcmcic du|cc, b|anda si qriu|ic. La
a lost intr-o constanta si marc durcrc dc |a o tumoarc canccroasa pc carc o avca in
crcstcrc dinaintc dc a aunqc |a manastirc, dar a lost dintotdcauna atat dc du|cc si buna.
Anii au trccut si usa s-a dcsc|is din nou iar ca mi-a lacut scmn sa intru in camcra
pc carc din carc tocmai p|ccasc mcrqand |a bucataric.
Camcrc|c |ui Zain crau ascmcnca unci sccnc din ,Nopti Arabc` sau cam asa
ccva. L|c ma aduccau intotdcauna cumva aproapc dc a avca o amintirc a unci victi
antcrioarc. Lrau aco|o brocarturi, brodcrii dc matasc, silon artistic drapat in intrcaqa
camcra, accstca dc ascmcnca acopcrcau pcrctii si atarnau dc tavan. Nu cra cu adcvarat
ccva opu|cnt, toatc accstca crau matcria|c natura|c, cumparatc icltin si usor dc aranat
dc oricinc avca oarccarc simt pcntru dccoratiuni intcrioarc - ccva cam din uru| anu|ui
600 i. Hr. Oricum, accstca dadcau un scntimcnt dc dcstu|a opu|cnta. Pcrnc pcntru
sczut crau pcstc tot si cam o umatatc dc duzina dc covorasc pcntru dormit a|iniatc
|anqa un pcrctc. L| avca un sinqur scaun pc carc sc ascza in mod norma| si numai
lorma| ,invatand` sau |ccturand. Astazi c| cra asczat in scaunu| sau.
,Cc mai lacc ca` Am intrcbat cu dcsprc canccru| |ui Vi|ra.
,Binc. La nu a mancat nimic dccat manqo timp dc 3 saptamani si nu ii p|acc sa
|c mai vada. lnsa accstca ii vor vindcca ci canccru| in timp cc o vor si cncrqiza.`
Lram dcstu| dc aqitat si inccrcam sa spun ccva intcrcsant.
,Suntcm norocosi ca avcm proprii nostri pomi.`
,Accsta nu cstc noroc. Nu iti dai scama ca ci sc al|a aici pcntru un motiv`
O baictc, cc prostii spui, am qandit cu in sinca mca. Am sc|imbat qrcsca|a mca
qroso|ana inccrcand sa rccupcrcz orbccairca pc carc tocmai o avuscscm ca si cum nu
mai cra nimic dc spus.
,La parc sa lic in toanc bunc.`
,La stic cum |ucrcaza accstca si acum nu va mai li mu|t.`
Nu putcam sta mai mu|t. Am inccrcat sa liu dircct.
,Tata, carc cstc prob|cma Cu minc, vrcau sa spun Dc cc m-ai pus pc minc sa
citcsc toatc accstc tcxtc dcsprc sinc|c scparat.`
,Pcntru ca avcai ncvoic.`
,Li binc, am intc|cs asta, dar crcd ca am al|at principa|u|.`
,Ai un cqo urias Pcnic|. Tu g+ndeti dcsprc tinc ca csti umi|, tu g+ndeti ca ai
pacc intcrioara, tu g+ndeti dcsprc tinc ca csti bun si nu rancsti pc cci|a|ti, dar in
rca|itatc tic iti |ipscsc toatc accstca. Tu g+ndeti dcsprc tinc ca ai obtinut principa|u|,
dar nu cstc adcvarat.`
Prin cuvintc|c sa|c am lost rastiqnit pc pcrctc. Nu stiam cc sa mai spun, sa mai
qandcsc sau sa lac. A lost loartc suparator, ca sa spun asa cc| putin, sa crcd ca nu am
lost ccca cc crcdcam ca am lost totdcauna. Si laptu| ca nu am rca|izat ccca cc crcdcam
ca am rca|izat. Vintca mca parca sc invartca iar c| a continuat.
141
,Nu ca un cqo urias cstc ccva rau. Accsta cstc dc lapt intr-un lc| bun. Lstc doar
ncvoic sa lic in s|uba |ui Dumnczcu. n cqo marc, mu|ta putcrc, un prolcsor adcvarat
trcbuic sa autc pc cci|a|ti. Vci li intr-o zi lnitiat, vci dcvcni un Adcpt si vci inccpc sa lii
un marc invatator asa cum ai lost si in trccut, cu o marc putcrc carc insotcstc accst
|ucru. lnsa numai dup va|orilicarca cqou|ui tau si cand va s|ui Lui Dumnczcu, nu
cqoistu|ui tau sinc scparat.
Privcstc |a |umc. Accasta cstc o rcl|cctarc a prob|cmci in tinc, in oricinc. Lqoistu|
sinc scparat. Noi am putca sa traim in paradis - intr-o lrumoasa si armonioasa |umc a
pacii, lcricirii si crcativitatii. Si tu ai putca li lcricit - si p|in dc scntimcntc dc pacc si
armonic. Dar cxista in mod cvidcnt o prob|cma. O prob|cma scrioasa. ln |umc si in
tinc. Poatc ca vci putca sa rca|izczi asta mai usor in intcrioru| tau daca vci vcdca binc|c
din |umc mai inaintc, in pcrspcctiva.`
Am sc|itat doar un scmn cu capu|.
,la in considcrarc starca |umii cunoscutc, trccutu| si prczcntu|. Omcnirca a
invcntat |ucruri uimitoarc. Nu cstc asa`
Am aprobat cu capu|.
,Dar mu|tc dintrc accstc minuni par sa lic daunatoarc pcntru Pamant si |ocuitorii
sai. lar daca stai si tc qandcsti |a asta, ,marc|c avantac` au lost datc dc invcntarca
,noutati|or si minunatii|or` pentru a rni pc cci|a|ti. Si oamcnii au lacut intotdcauna
cc| mai marc rau carc sc poatc lacc cu mi|oacc|c si armamcntu| disponibi|c. Nu ai vazut
accst |ucru in |cctii|c voastrc dc istoric`
Am aprobat.
,Dar in trccut ci nu avcau tc|no|oqia pc carc o avcm noi astazi. Li pur si simp|u
nu crau capabili sa produca accst lc| dc distruqcrc in masa pc carc o pcrmit mi|oacc|c
modcrnc. Acum noi putcm distruqc oamcnii si mcdiu| intrcqii p|anctc. Stramosii barbari
ai catorva socictati umanc ar li lacut acc|asi |ucru, daca ar li avut sansa. C|iar si cu
mi|oacc brutc ci au lacut |ucruri atrocc |a o scara marc - inc|usiv qcnocidu| a rasc
intrcqi. Vartorii inc|izitici au ars sutc si mii dc victi, dupa cc au lost torturati, ca sa nu
mai vorbim dc vicioasc|c razboaic si inrobirca dc tari intrcqi. Si privcstc cc sc intamp|a
c|iar acum.`
ln lina| m-am rc|axat. Si am inccput sa ascu|t si sa aud. L| avca drcptatc, ca dc
obicci. lnc|usiv dcsprc modu| in carc oamcni dc astazi sunt in cscnta nu mu|t dilcriti lata
dc stramosii |or, c|iar daca ci cred ca sunt. (aici cred ca s-a qandit din nou, c|
rclcrindu-sc cu asta |a minc,. Toatc actc|c dc vio|cnta, distruqcri|c si ,|ipsa omcnici` au
avut dc trccut mai mu|t in i|cqa|itatc, au dcvcnit mai contro|atc, mass-mcdia mai
contro|ata. V-am qandit |a minc insumi, nu dc mu|t, tata| mcu a |uptat in Cc| Dc-a|
Doi|ca Razboi Vondia|, atunci cand Hit|cr purta acc| razboi dc distruqcrc in masa si
crudu| qcnocid. Accasta cra o marc noutatc. A mcrs si s-a lacut, nu-i asa Accst lc| dc
|ucruri sc mai intamp|a in |umc, nu-i asa Grcsit. Voartca c ccva qrcsit. Zain avca
drcptatc. Atrocitati simi|arc inca sc intamp|a, dar c|c sunt practic iqnoratc dc catrc toatc
tari|c si socictati|c din |umc (iti poti imaqina un copi|as dc 9 |uni taiat si scos alara din
pantccc|c mamci sa|c cu baioncta dc catrc un imputit dc so|dat - pcntru ca ci nu dorcsc
sa continuc pc ca|ca noastra,. Oamcnii din intrcaqa |umc sc al|a inca in cotidianu|
inabusit a| unci sc|avii clcctivc. Vari|c putcri a|c |umii sunt in curs dc dczintcqrarc
142
cconomica si socia|a. Crima si ura sunt dc lapt in crcstcrc si crcsc zi|nic. Si daca tu crczi
ca tortura cstc trccatoarc, sau ca nu a tinut pasu| cu tc|no|oqia, vcrilica numai |a
Amncst, lntcrnationa|.
Asa cum a spus Zain. Omcnirca modcrna arc capacitatca unica dc tota|a
ani|i|arc. Armc avansatc dc toatc tipuri|c, inc|usiv bio|oqicc, c|imicc, nuc|carc si
dispozitivc cu lascicu| dc particu|c, pcrmit un razboi carc sa lic |a proportii cum nu a
lost vrcodata in trccut si au capacitatca dc a distruqc mu|t mai mu|t dccat viata umana -
accsta ar putca distruqc cca mai marc partc a victii dc pc Pamant. L| avca drcptatc, ci
nu au dczvo|tat niciodata o arma carc nu va li uti|izata.
lnsa razboiu| dircct cu a|ti oamcni nu cstc numai sinquru| mi|oc pc carc i| au
oamcni acum pcntru a rca|iza ani|i|arca tota|a. manitatca a dus dc ascmcnca un scurt
razboi cu anima|c|c, au c|iminat spccii intrcqi pcntru prolitu| dircct sau ca clcct sccundar
a| a|tor initiativc. Li au pornit dc ascmcnca un razboi contra naturii, c|iminarca mari|or
paduri, distruqcrca occanc|or si ucidcrca crcaturi|or |ui, crcarca dc qauri in atmoslcra
lortand in cc|c din urma disparitia unor spccii intr-un ritm incrcdibi| - crcd ca u|tima
data cand am auzit asta cra ccva dc qcnu| lS0 dc spccii pc zi (dcpindc dc statistici|c pc
carc |c uti|izati,. Dczcc|i|ibrc|c crcatc dc oamcni alcctcaza totu| pc Pamant. Acum cxista
noi bo|i mutantc, sc|imbari|c c|imaticc au inccput sa modilicc mcdiu| prin inundatii|c si
scccta carc va provoca in curand loamctc, vrcmca va lacc totu| mai dilici|, catrc
imposibi| dc obtinut produsc a|imcntarc.
Oamcnii dc stiinta au dcscopcrit acum ca mu|tc anima|c, inc|usiv cativa pcsti, sc
nasc lara nici un scx, mascu|in sau lcminin. Accasta inscamna ca c|c vor li u|tima
qcncratic pcntru mu|tc spccii. Numaru| dc spcrmatozoizi ai barbati|or au scazut cu 40
dc |a Cc| Dc-a| Doi|ca Razboi Vondia| pana acum. Cat dc mu|t timp vor mai li capabi|i
oamcnii sa sc rcproduca
Vu|ti oamcni traicsc cu ncqarca accstor rca|itati durc a|c |umii din cauza lricii |or.
Si din cauza accstci tcmcri, ci au imbratisat crcdintc spiritua|c ncrca|istc dc qcnu| ,Daca
nu tc vci qandi sau nu vci crcdc in |ucruri rc|c accstca nu sc pot intamp|a, nu |c vci
,pcrmitc`, c|c nu sc vor intamp|a`. Ganduri|c pot alccta |ucruri|c. lnsa daca accst |ucru
ar li adcvarat, cum va cxp|icati ca un copi| sc imbo|navcstc qasind ccva otravitor sub
c|iuvcta dc |a bucataric Copi|u| nu arc qanduri ori crcdintc dcsprc c| intr-un anumc lc|
sau in a|tu|. lar daca un adu|t nu cstc prin prcama, accsta sc va imbo|navi si c|iar va
putca muri. Ccva |a carc sa tc qandcsti.
Dar cu am dat-o ca pc o povcstc, c|iar daca cstc in rc|atic cu un punct important
dc vcdcrc.
Asa ca |aidcti sa nc intoarccm inapoi in timp, sa nc intoarccm |a minc cand
,transpiram` in camcrc|c |ui Zain.
lnca ma minunam si ma qandcam |a minc insumi, ,Dar cc arc dc a lacc accst
|ucru cu minc Lu nu am contribuit |a vrcuna dintrc accstc atrocitati.` Am spus-o
dinaintc oarccum in apararca mca.
,Dcsiqur, sunt dc acord cu tinc Tata, dar carc cstc prob|cma cu minc Lu nu as
lacc niciodata ascmcnca |ucruri.`
,Toatc accstca |a scara |arqa, dczastrc, dczcc|i|ibrc si stricaciuni, nu provin
din ,modu| dc viata` a| dc|lini|or, ursi|or, inscctc|or, scrpi|or, ctc. Doar oamcnii sunt in
143
alara contactu|ui cu natura |ucruri|or. Acum oamcnii au capacitatea dc a punc capat
tuturor lormc|or dc viata pc carc |c cunoastcm, ci lac accst |ucru, c|iar in masura in
carc accstca ar cauza propria |or cxtinctic. Lstc putin cam cxaqcrat, nu crczi n pic dc
orbirc Dc cc ar li in mod norma| un act non-suicida| a| oamcni|or in accst lc| Lsti om,
sau nu csti, Pcnic|`
,Traicsc intr-un trup uman Tata, da, dar.`
,Dar tc al|i inca aici. Accstca inca tc contro|caza.
Oamcnii nu trebuie sa lic crcatorii tuturor accstor prob|cmc, accstci p|aqi carc
alcctcaza Pamantu|. Dcci, pcntru cc |c avcm Dc cc continua c|c sa cxistc Dc cc sc
comporta ci intr-un mod atat dc cxtrcm incat ar putca c|iar sa produca propria |or
cxtinctic Lstc o prob|cma dc bani Lacomia cstc prob|cma Lstc prob|cma dc ura
Lstc qc|ozia prob|cma`
,Li binc, da, dar.`
,Tu initia| ai raspuns ca da, dcci accsta cstc raspunsu| - carc cstc cauza urii,
|acomici, qc|ozici, ctc. Astlc| dc dorintc si cmotii ncqativc si distructivc sunt ,virtuti|c`
cqoismu|ui, ca sa spuncm asa. Si accstca sunt cauzatc prin laptu| dc a avca un sinc
,scparat`. 9inele separat este orb, egoismul este n a#ara controlului, el c.iar
nu consider c i creea0 propria distrugere. Dar dc cc Cc spun invataturi|c
lii|or At|anti dcsprc accstc |ucruri Cum |c putcm sc|imba si cum |c putcm opri`
Pro*leme Personale
Vintca mca a lost si rcvcnisc |a toatc accstca. Cc putcam sa spun Cc putcam sa
lac lntrcbari|c ump|cau mintca mca dcsprc accstc |ucruri.
,li rabdator Pcnic|, toatc intrcbari|c ta|c vor avca raspuns in timp.
Pana acum am vorbit dcsprc mari|c prob|cmc a|c |umii |a o scara marc, dar
qandcstc-tc. Toatc accstc |ucruri sunt cauzatc dc oamcni individua|. Cc inscamna asta
L|c sunt in intcrior, c|c sunt clcctu| natura| a| cqoismu|ui. Daca accstca sunt o prob|cma
intcrna a liccarui om, atunci |c poti vcdca in liccarc mica viata, cstc adcvarat`
,Asta arc scns.`
,Dcci, |ai sa privim |a nivc| individua| acum, dcoarccc accstca sunt sinqura sursa
a mari|or prob|cmc.
Cci mai mu|ti oamcni au partca |or dc prob|cmc ,pcrsona|c`. Li sunt
microcosmosuri ai prob|cmc|or |umii.
Victi|c unora dintrc oamcni sunt in mod constant ump|utc cu discordic si durcrc
si nu pot scapa dc sulcrinta. A|tii sunt capabi|i sa-si ump|c minti|c |or si zi|c|c victii |or cu
distractii - divcrtismcnt, munca ori a|tccva, pcntru a-si crca o i|uzic carc sa lic ca o
,q|azura carc acopcra` durcrca prob|cmc|or |or. nii sc imp|ica in ,ocuri dc-a razboiu|`
prin sporturi compctitivc. Dar in cc| mai bun caz, accst mod dc viata numai intarzic
durcrca si sulcrinta pc carc si-au crcat-o in proprii|c |or victi, si aproapc intotdcauna
accstc |ucruri lac c|iar mai mu|t rau. Viata sc tinc aqatata dcasupra |or, |c pcrlorcaza
i|uzii|c si |c nivc|caza cu durcrc din cand in cand.
Acum, sa-ti spun carc c prob|cma cu tinc liu|c. Ai prob|cmc in viata pcrsona|a`
144
Am avut rcpcdc dc intors o q|uma |a accasta intrcbarc, doar ca am pastrat-o in
mancca. Crcd ca nu-mi mai cra dc mu|t lrica sau sa ma simt amcnintat dc accasta
inta|nirc cu Zain.
,Nu po|iticicnii tin discursuri` am spus cu.
,Da. Crcd ca da. Dar sa ramancm |a accst subicct` a rcp|icat c|. Crcd ca c| nu a
qustat q|uma ori ca a lost numai pcntru minc cc| mai probabi|.
,ldcca cstc accasta - problemele personale provin din acelai loc cu
problemele lumii. Cc putcm noi lacc in |cqatura cu asta Atacand prob|cmc|c |or -
asta nu va lunctiona niciodata pcntru mu|t timp. ln primu| rand trcbuic sa dcscopcrim
rdcina cau0ei si s-o eradicm. Vodu| dc a qasi o so|utic pcntru prob|cma cstc
intr-adcvar acc|a dc a idcntilica sursa prob|cmci. Prima noastra sarcina cstc accca dc a
obtinc o intc|cqcrc c|ara a tuturor cc|or cc au crcat accstc tcribi|c prob|cmc pc Pamant.
Pcntru a intc|cqc cauza tuturor prob|cmc|or noastrc, trcbuic sa nc intoarccm |a
inccputuri. Sa laccm drumu| inapoi.`
5riginea Universului i )inele )eparat
Ca o noua dovada in spriinu| tcorici ,biq banq`, dcscopcriri|c stiintilicc modcrnc
au lundamcntat ccca cc liii cunostcau inca dc |a inccputu| victii pc Pamant - anumc ca,
nivcrsu| a inccput din Unul sinqur si ca toata crcatia provinc din El, si intr-adcvar asa
cstc, 2nt+iul s-a cxtins in intrcq spatiu| crcand stc|c|c, p|anctc|c si toatc lormc|c dc
viata. Zain a aparut cu un vcc|i dcscn pcntru a dcmonstra accasta stravcc|c cunoastcrc
si a inccput sa-mi cxp|icc.
,O ,manda|a` cstc o picsa rotunda dc ,arta` qcomctrica, crcata pcntru
simbo|ismu| ci spiritua| si uti|izata uncori pcntru mcditatic.` L| a spus. ,lnsa accasta cstc
mai mu|t dccat arta. Lstc o rcprczcntarc qralica, o rcprczcntarc spiritua|a a |ui nu|, un
simbo| a| cxpansiunii si nitatii nivcrsu|ui, in mai mu|tc parti.
Dcsiqnu| o manda|a consta intr-o mu|titudinc dc lormc interconectate
individual si carc ics dintr-,O` sinqura sursa ccntra|a. O manda|a cstc o buna
rcprczcntarc a noastra, noi cci carc am dcvcnit individualiti scparatc, rm+n+nd
totusi ca Unul, n Sinqur Du| nivcrsa|, Dumnczcu. Accst conccpt sau principiu
spiritua| cstc uncori rcprczcntat simbo|ic prccum un copac - mai mu|tc parti c|asticc
indcpartatc dc o sursa ccntra|a.`
145
4in"olo de Rd"ini
Am intc|cs mai binc o scric dc |ucruri atunci cand am privit si am contcmp|at
accst dcscn.
,lnvataturi|c vcc|i a|c lii|or vorbcsc dcsprc un timp cand noi cram doar liintc
Spiritua|c sau ,Anqc|icc`. lo|osind manda|a pcntru a rcprczcnta accst |ucru, noi am
putca li inc|c|c intcrioarc a|c manda|ci iar accstca sunt individua|c, probabi| dcpartc dc
sursa, dar inca intcrconcctatc intrc c|c, inca NL. lnsa atunci cand am vrut sa nc
,manilcstam` (matcria|izam, pc Pamant, am avut dc-a lacc cu cadru| spcctru|ui dc
lrccvcntc vibrationa|c a|c victii lizicc pc Pamant, carc cra un p|an mu|t mai |cnt si un
p|an mai dcns vibrationa| dccat p|anu| dc |umina prin carc noi nc-am qandit in acc|
momcnt ca am putca cxista. Natura spcctru|ui dc viata lizica dc pc Pamant arc o
mu|titudinc dc lormc individua|c, mu|t mai c|aboratc dccat am putca c|iar sa o
dcscnam printr-o manda|a. Accasta imp|ica dc ascmcnca o separare di.otomic
(divizarca unui sinqur |ucru in 2 parti cu po|aritati in opozitic,. Vu|tc dintrc |ucruri|c carc
cxista pc accst p|an a| Pamantu|ui rcl|ccta accasta scpararc di|otomica, sprc cxcmp|u:
tcmpcratura cstc una constanta, dar ca sc manilcsta pcntru noi ca liind aparcnt cu
po|aritati opusc - ,licrbintc` si ,rccc`, Lumina si c|cctricitatca imp|ica incarcari po|arc in
opozitic, una pozitiva si a|ta ncqativa, Lxista o marc varictatc dc spccii dc anima|c,
liccarc cu ,po|aritati opusc` scxc|c (mascu|in si lcminin,. lntr-un lc| sau a|tu|, cxista doua
parti si po|aritati in opozitic aproapc |a oricc. Astlc|, manilcstarca noastra pc Pamant
ncccsita lormc individua|c prccum si scpararc di|otomica - carc pcntru noi a inscmnat
ccva important (si pc carc o voi cxp|ica imcdiat,.`
,Dar po|aritati|c nu sunt oricum Lcqc nivcrsa|a Dc cc intrarca in p|anu|
Pamantu|ui lacc o dilcrcnta, sau dc cc cstc translormata intr-o prob|cma`
,Po|aritati|c din alara accstui p|an sunt in armonic, concctatc, curq ca si nu|.
Astlc|, c|c sunt na, nu scparatc - c|c dcvin po|aritati atunci cand sunt scparatc dc
concxiunca |or carc cstc un l|ux carc nu sc tcrmina niciodata si intr-o sinqura dircctic.
Asa cum am spus, |a intrarca in accasta |umc matcria|a, noi avcm ncvoic sa nc
manilcstam in lormc individua|c si in vibratic oasa pcntru a nc potrivi cu mcdiu|.
Ascmcnca vapori|or dc apa a|c caror mo|ccu|c trcbuic sa vibrczc |cnt si os pcntru a
dcvcni q|cata, noi ,am coborat` vibratia noastra - nc-am incctinit vibratia pana cand
nc-am atins obicctivu|. Si asa cum nc-am manilcstat lizic, |a cca mai marc adancimc a
intcqrarii in p|anu| lizic, constiinta noastra a inccput sa dcvina mu|t, mu|t mai |imitata
lata dc nivcrsa|, scpararca lata dc nu| a lost si mai marc. Dc ascmcnca, accst |ucru a
crcat o si mai marc scpararc intrc noi insinc. Si o po|arizarc scparata, lara o concxiunc
drcapta in acord cu dircctia l|uxu|ui. Stii cc sc intamp|a daca vci atinqc po|aritati|c
dilcritc a|c unci batcrii sau daca vci atinqc lirc|c rctc|ci c|cctricc unu| dc cc|a|a|t`
,Li binc, stiu pcntru ca am lacut-o, si crcd ca nu lunctioncaza, sau aparc o
scantcic, si c|iar ai putca provoca cxp|ozii si inccndii.`
,Oamcnii traicsc in accst lc|. Atunci cand intram in accst p|an a| dua|itati|or si
opozitii|or po|arc, nc-am sc|imbat loartc mu|t dc |a lorma noastra ,Spiritua|a` dc
dinaintc. Nu mai suntcm liintc anqc|icc cu l|uxuri dc cncrqic dc sinc statatoarc.
L|cmcntc|c noastrc intcrnc dc mascu|in si lcminin au lost odata comp|ct intcqratc, c|c
146
nu crau c|iar un conccpt dc mascu|in si lcminin. lnsa cu manilcstarca in p|anu| lizic,
accstc c|cmcntc di|otomicc s-au impartit in ,mascu|in` si ,lcminin`, parti po|arc in
opozitic (acum in ,sul|ctc pcrcc|c`,. ln cc|c din urma, asa cum nc-am manilcstat
prolund in accst p|an matcria| di|otomic, am dcvcnit liintc scparatc lizic in mascu|in si
lcminin. Di|otomia alcctcaza liccarc liinta mascu|ina si lcminina c|iar mai mu|t si in
mai mu|tc lc|uri. Vintca noastra dc dinaintc intcqrata, cu |oqica , intc|cctu| si intuitia ,
cmotii|c lunctioncaza ca una in nu| sinqur, a dcvcnit cmislcra stanqa si drcapta a unui
crcicr carc a divizat |oqica si intuitia. Vinti|c accstor cntitati mascu|inc si lcmininc a
auns sa lic dominatc dc oricarc dintrc accstca, |oqica , intc|cctu| ori intuitia , cmotia.
Dcqcncrarca , scadcrca vibratici si constiintci a avut |oc in continuarc, mascu|inu| a
dcvcnit in qcncra| oricntat mai mu|t pc |oqic , intc|cctua| iar lcmininu| mai mu|t oricntat
pc intuitic , cmotic. Loqica si intuitia nu au lunctionat pcntru mu|t timp in cc|i|ibru, ca
si unu| in nu|. Cc|c doua umatati sunt mai dcqraba in opozitic dccat in l|ux. Accsta
cstc unu| dintrc motivc|c pcntru carc barbatii si lcmci|c nu sc intc|cq unu| pc cc|a|a|t si
adcsca sunt in contradictic.
Marea Ruptur
Accasta scadcrc a vibratici si scpararca dc nu| a mcrs prca dcpartc. Sprc
cxcmp|u, qandcstc-tc |a nivcrs ca |a un sinqur marc contincnt inconurat dc o ccata
dcnsa si intunccata. Noi suntcm nistc tinuturi pc accst contincnt. Daca am li o
pcninsu|a, am putca intindc o ca|c dc icsirc dc pc contincnt si am li inconurati dc ccata
intunccata, dar atata timp cat inca mai avcm o mica partc dc tinut concctata cu
pcninsu|a noastra sprc contincnt, noi laccm partc din contincnt si avcm toata viata dc
pc contincnt. Dar daca nc-am scparat tota|, am dcvcnit o insu|a. O mica insu|a, comp|ct
sinqura, nici macar avand posibi|itatca dc a vcdca ca cxista si a|tccva in alara dc noi
insinc si totu| cstc ccata intunccata.
Sau, |aidcti sa lo|osim rcprczcntarca manda|ci din nou. Ganditi-va |a parti|c
loartc indcpartatc in alara a|c manda|ci, carc sunt dc lapt scparatc. L|c au picrdut
concxiunca. L|c picrd Constiinta |or nivcrsa|a, dupa carc pacca |or, constiinta dc sinc,
coordonarca si oricntarca. L|c nu mai sunt in ,l|uxu|` |ucruri|or. L|c au picrdut dc
ascmcnca armonia si pacca cu cc|c|a|tc parti carc s-au scparat.
)inele2 Reversul Polaritii
Dupa scpararca dc nu|, sinc|c scparat si-a intors atcntia sa catrc sinc insasi.
Dcoarccc atcntia sinc|ui scparat cstc dircctionata catrc sinc insasi, atcntia cstc
147
dircctionata sprc intcrior dccat sa lic sprc cxtcrior - si dircctia cncrqici mcnta|c cstc dc
ascmcnca sprc intcrior (po|aritatc ,ncqativa` , vacuum , acapararc, dccat sa lic sprc
cxtcrior (po|aritatc ,pozitiva` , rcvarsarc , daruirc,. Accstca i| pun pc c| in alara
armonici Curcntu|ui si Ordinii nivcrsa|c.
Accasta dircctic intcrioara da in mod natura| nastcrc unui mod dc a li - unui
cqoist. Lqoismu| cstc o ,ca|c` virtua|a - o moda|itatc dc ,a li`. Accasta cstc ca|ca dc a
li ,prinsi`. Lstc ca|ca curcntu|ui intcrior, curcntu|ui ncqativ, ccva ascmanator unci ,qauri
ncqrc` (a carci qravitatic cstc asa dc marc incat absoarbc tot in ca insasi, c|iar si
|umina,.
Astlc| nc-am scparat sinquri in noi insinc.`
,Si din asta toatc prob|cmc|c noastrc si oriqinca prob|cmc|or |umii`
,Lxamincaza numai accst |ucru si vczi pcntru tinc insuti. ln acordarca atcntici si
cncrqici catrc insasi sinc|c nostru, nc intoarccm dc |a ca|ca dc a li rcccptivi |a sursa cc
rcvarsa Constiinta nivcrsa|a si mcntincm o constiinta a sinc|ui scparat. Auto-
indu|qcnta cstc pur si simp|u rczu|tatu| natura|, ordinca natura|a a |ucruri|or indata cc
sinc|c scparat s-a stabi|it in propria-si constiinta iar loca|izarca si atcntia individua|a
a|imcntcaza constiinta. Accsta si-a picrdut qradu| dc consticntizarc a |cqaturii cu natura
sa spiritua|a si astlc| cu Spiritu| nivcrsa| si Constiinta nivcrsa|a.`
,lntc|cq. Dar dc cc cstc atat dc qrcu pcntru oamcni sa vada si sa sc sc|imbc`
,A vcdca cstc un |ucru. A sc|imba cstc a|tccva. Astlc|, dcvcnind ,rupti` dc Du|u|
nivcrsa|, sursa crcatici, umanitatca a dcvcnit intr-un lc| ,oarba`. Nu mai cstc
consticnta dc mu|t ca suntcm cu TOTll NL, oamcnii actioncaza ca o po|aritatc
ncqativa - sc uita sa ia si sa obtina mai dcqraba dccat sa olcrc (asa cum cstc ca|ca
po|aritatii pozitivc,. Li ,privcsc in alara numaru|ui N` dccat sa-si ,lubcasca aproapc|c`
si pc lratii si surori|c |or. Accst mod ncqativ si cqoist dc a li crccaza mu|ta ncqativitatc,
durcrc si sulcrinta pcntru toti, inclusiv pentru sinele separat.`
,Dc cc a mcrs asa dc rau, mai cxact cum s-au intamp|at toatc accstca`
,Din momcnt cc toata matcria, toatc ,c|cstii|c` din nivcrs sunt in rca|itatc na
si Acccasi ,c|cstic` nimic nu poatc li cu adcvarat scparat dc nicitatca nivcrsu|ui, doar
oamcnii au dcvcnit qradua| scparati dc nicitatc pe c+t este i contienti0area lor,
contiina lor, asta a #ost i cau0a. Lstc ca si cum liccarc sinc individua| ar li
inconurat dc pcrcti cu oq|inzi. liccarc sinc in partc vrca sa sc vada c| insusi prima data
si pcstc tot c| s-ar vcdca a li primu| in rcl|cctia oq|inzii sinc|ui scparat. Accst |ucru a dat
nastcrc |a o i|uzic, o crcdinta, crcdinta ca ci sunt liccarc cu adcvarat dilcriti, asta a dat
nastcrc |a un nou tip dc idcntitatc, idcntitatca tota|ci scparari a sinc|ui. Accasta
constiinta umana inca mai cxista si astazi.`
,Dcci, ccca cc imi spui cstc prob|cma mca, cc anumc am cu dc lacut acum in
|cqatura cu asta`
,Oarc accasta nu cxista dccat |a tinc Asta crczi tu Tu crczi dcsprc tinc ca csti
un sinc scparat
ldcntitatca scparata norma|a a lost consticntizarca primar a propriu|ui sinc. Cu
toatc accstca, ca traicstc intr-o camcra p|ina dc oq|inzi. Lstc conccntrata pc sinc insasi.
Atcntia sa cstc pc sinc insasi. Prin urmarc, cstc auto-ccntrata. liccarc sinc arc dc lapt
imprcsia ca c| cstc ccntru| nivcrsu|ui. Tu nu o ai ln mod norma| oamcnii nu vor
148
admitc accst |ucru, insa nu cstc ccca cc tu poti vcdca, cc poti simti si poti crcdc o
rcl|cctic in oq|inda a propriu|ui tau sinc - nu csti tu totdcauna in rc|atic cu tot ccca cc ti
sc intamp|a in ur si cu modul n care acestea te a#ectea0 pe tine: Lstc norma|
asa daca nu ai Constiinta nivcrsa|a. Accst |ucru c|iar alcctcaza modu| in carc cxisti ca
mcmbru a| accstci manastiri.`
,Nu intc|cq. Am lacut cu ccva qrcsit`
,Dcsiqur, cum ar putca li a|tlc| in modu| cum csti tu in prczcnt cu constiinta ta
|imitata Dar cu am intc|cs asta. Nu asta cstc prob|cma acum, asta nu cstc o imaqinc dc
ansamb|u pc carc o am dcsprc tinc n primul r+nd, tu inca nu rca|izczi asta.
Gandcstc-tc pcntru un momcnt cc lc| dc prob|cmc ar cxista daca ai li mcmbru| unci
cc|ipc dc lotba|, carc nu ar avca prca mu|ta ,constiinta dc cc|ipa` (constiinta dc ,qrup`,.
Nu ar li coordonarc, nici oricntarc dc |a o sursa ccntra|a, nici c|iar oricc lc| dc
consticntizarc din partca cc|or|a|ti ucatori si cc au dc qand sa laca liccarc in oc. lar
daca ci nu ar li c|iar in armonic cu cc|ipa |or in qcncra|, si catcodata ci ar uca c|iar si
pcntru cc|ipa advcrsa Si mai adauqa dupa asta si lactoru| cqoism - liccarc ucator
considcrandu-sc pc sinc cc| mai important ucator din |umc, sprc carc sc indrcapta toata
atcntia, cu nici un motiv rca| dc inqriorarc pcntru laptu| ca cc|ipa advcrsa ar putca
castiqa Sau cc ar li daca mcmbrii unci orc|cstrc nu ar li consticnti dc ccca cc canta
cci|a|ti si c|iar nu |c-ar pasa Punc-ti accst lc| dc prob|cmc dar |a un nivc| mu|t mai
marc, o cc|ipa atat dc marc incat cuprindc intrcqu| nivcrs - asta iti olcra doar o idcc
dcsprc cat dc marc rau cstc o ascmcnca |ipsa dc Constiinta nivcrsa|a.
C|iar |a o scara mai mica, ia in considcrarc cc s-ar putca intamp|a daca doar
maini|c si picioarc|c ar q|ida, coordona si consticntiza intrcqu| vostru trup. Apoi, daca
c|c ar |ua propria |or idcntitatc dczvo|tandu-si propriu| sinc scparat. Cum ar li sa ai
accstc |ucruri, ca o inccrcarc dc a-ti punc o manusa intr-o mana in timpu| unci visco| dc
zapada, dar ncpasandu-ti cc sc va intamp|a cu cca|a|ta. Si cu picioarc|c trcbuind sa
laccm acc|asi |ucru in acc|asi timp Cc |aos lnca odata, numai privcstc in ur |a conditia
|umii pcntru a vcdca cc |aos cstc aici.`
,Dcci, accstca sunt catcva dintrc prob|cmc|c pc carc |c am sau am lacut ccva
qrcsit ori am prob|cmc cu privirc |a asta`
,Da si N Oprcstc-tc din a pcrsista in accst auto-ccntrism si ascu|ta. Da, cstc
vorba dcsprc tinc. Nu, nu cstc vorba dcsprc tinc. lcsi alara din propriu| tau sinc si vci
vcdca cscnta Tu traicsti intr-o i|uzic Pcnic|.
Grava lu.ie
Accasta sc aqravcaza in mintca ta. Asta c loartc important. liii At|anti ai Lcqii
Lui nu| invata ca problemele lumii, problemele noastre personale i toate
aciunile care creea0 problemele, vin din propria noastr ilu0ie c suntem
separai de Unul, vin din egoismul care re0ult din aceast ilu0ie.
5+ndete-te la asta "eniel, ar li cxistat razboaic daca am li stiut ca suntcm
nu|, daca tot cc am li putut lacc cra sa |uptam si sa nc provocam rani noi insinc`
,Nu.`
149
,Lxact, pcntru ca cstc cvidcnt ca nu tc-ai rani pc tinc insuti, nu ai purta razboi cu
tinc insuti Ar li aici asuprirc`
,Nici un lc|. Pcntru ca cstc cvidcnt ca nu tc-ai asupri pc tinc insuti`
,Ar li aici manic Gc|ozic lurt loamctc ra rasia|a`
,Nu. Asta nu ar avca scns. Asta nu arc scns.`
,Gandcstc-tc |a toatc prob|cmc|c pc carc cu |c-am mcntionat. Cc cstc in spatc|c
liccarcia dintrc c|c Oamcnii, da, dar cc cstc n spatele prob|cmci carc producc
actiuni|c |or Tu stii dca, dar va trcbui sa invcti masc|c intr-o zi. Nu ii |asa pc ci sa lic
prinsi in i|uzii|c dc supralata. Nu ii |asa pc ci sa crcada ca prob|cma cstc ,|acomia` -
carc anumc cstc sursa |acomici Egoismul. Nu ii |asa pc ci sa crcada ca prob|cma cstc
ura - carc cstc sursa urii Egoismul. "roclam asta pentru ca toi s vad.
Spunc-|c asta in cartca ta, si in inta|niri|c ta|c. Auta-i pc ci in mod c|ar si in slarsit vor
intc|cqc carc cstc adcvarata prob|cma, adcvaratu| inamic, adcvarata sursa a tuturor
,rc|c|or` dc pc Pamant, accasta cstc pur si simp|u cqoismu|, omu| carc actioncaza
cqoist.
Si cstc ncvoic ca liccarc pcrsoana sa sc sc|imbc pc sinc insasi, nu |umca.
Accasta cstc sinqura moda|itatca dc a sc|imba |umca. liccarc dintrc noi cstc o
persoan egoist, care acionea0 n mod egoist. Noi suntcm prin urmarc
propriu| nostru inamic.
Si mcrqand mai dcpartc catrc radacina prob|cmci - cc cstc in spatc|c cqoismu|ui
5+ndirea c tu eti separat #a de oricine altcineva. Astlc| a inccput, ,cautarca
in alara numaru|ui nu`. lar atunci cand ai o intrcaqa |umc p|ina dc oamcni carc privcsc
in alara numaru|ui nu, vci putca vcdca rczu|tatc|c - urmarcstc numai stiri|c.`
4ormind "u nami"ul nostru
Asa cum spun vcc|i|c invataturi at|antc, si cum dc a|tlc| Zain mi-a impartasit
intcns |a c| acasa, in scopu| dc a cradica pcrmancnt accst monstru cqoist carc cstc o
pacostc pcntru noi toti si pcntru |umc, trcbuic sa aunqcm |a rdcina |ui.
Daca vrci sa distruqi pcrmancnt o p|anta si sa tc asiquri ca nu va crcstc din nou,
cstc ncvoic sa-i distruqi radacini|c. La radacina cqoismu|ui nostru cstc ilu0ia noastra ca
nu suntcm cu totii nu|, cu Toatc |ucruri|c, Toata viata, intrcqu| nivcrs, iar credina
din subconsticntu| nostru cstc accca ca accasta i|uzic cstc rca|itatca. Accasta crcdinta a
crcat o noua idcntitatc si sustinc cxistcnta unci noi idcntitati scparatc (carc cstc in mod
norma| cqoism,, in accstc minciuni consta inamicu|. Dar accasta crcdinta a noastra cstc
o minciuna, i|uzia nu cstc rca|itatc. Lstc ca si cum toti am li adormiti si astlc| am picrdut
contactu| cu rca|itatca, cu adcvarata |umc ,trcaza` carc sc al|a in uru| trupu|ui nostru
adormit. Suntcm liccarc adormiti imprcuna cu dusmanu| pc carc noi |-am crcat -
ramanand inconsticnti, pcrmitand dusmanu|ui nostru sa stca |a comanda carmci navci
victii noastrc - ca si intr-un vis, noi nu avcm nici un contro| asupra accstcia. lntrc timp,
sinc|c nostru spiritua|, partc din noi carc cstc na cu Du|u| nivcrsa|, cstc ,incuiat
dcasupra intr-o cc|u|a a navci` si cstc c|iar lortat sa mcarqa dc-a |unqu| ca|atorici si cu
mu|t baqa a|aturi. Accst |ucru cstc ccva cc liccarc dintrc noi trcbuic sa-i laca lata, sa lic
in a|crta cu privirc |a accsta, in liccarc momcnt a| tuturor zi|c|or noastrc pc Pamant.
150
lnsa nu poti |upta cu propriu| sinc cqoist in mod dircct, c| cstc numai cc| cc olcra
cncrqic.
Cc lac liii At|anti ai Lcqii Lui nu|, cc spun invataturi|c dcsprc cc trcbuic sa
laccm in |cqatura cu asta, daca vrcm sa sc|imbam |ucruri|c Li spun ca sinqura
moda|itatc dc a sc|imba |ucruri|c si dc a rcvcni in armonia cu nu|, cstc accca dc a-|
n#ometa pc cqoistu| sinc scparat, dc a-i opri cncrqia - dc a-i opri a|imcntarca, dc a
nu-i mai da ,atcntic`, si in sc|imb, sa |ranim liinta lntcrioara, Du|u| din noi. Accst
|ucru ncccsita autor. Varc|c mcu autor a lost in primu| rand Zain si intc|cqcrca |ui cu
privirc |a minc combinata cu intc|cpciunca sa. Si numai in cc| dc-a| doi|ca rand, vcc|i|c
invataturi.
,Dcci, trcbuic sa liu mai putin auto-ccntrat`
Zain numai a suspinat. Apoi dupa catcva c|ipc, a spus. ,Ai ncvoic dc mai mu|t
autor, ai ncvoic sa-ti lo|oscsti rcsursc|c pc carc |c ai |a indcmana pcntru a-ti vcdca mai
mu|t propriu| sinc, pcntru a-ti cunoastc mai binc sinc|c si sa mcditczi asupra accstor
prob|cmc.`
Vai mu|tc dcsprc accst |ucru mai tarziu. Dar in cc|c din urma ,m-am prins`. Lu
nu m-am uitat indcauns dupa propriu| mcu cqoism, am cvitat |ucruri|c dc carc avcam
ncvoic pcntru a ,sparqc` acc|c imaqini in oq|inda a|c sinc|ui si carc ma inconurau in
tota|itatc in camcra victii mc|c. Astlc|, mi-am vazut proprii|c imaqini in oq|inda, toatc
rcl|cxii|c din cca dintai in |oc sa vad rca|itatca pur obicctiva. Nu-mi cunostcam propriu|
sinc. lar accasta, asa cum a lacut-o cu toti adcvaratii invatatori, imi rcl|ccta propriu|
sine interior, nc|asandu-ma sa scap din propria-mi i|uzic. L| (Zain, mi-a rcamintit pur
si simp|u asta, si m-a autat sa ma ocup dc ccca cc am ncvoic in scopu| mcu dc a-mi da
scama propria-mi continua auto-i|uzic.
#unoate'te pe 0ine nsui
Sinc|c scparat cstc o c|cstic loartc intc|iqcnta. Si arc capacitatca unui
supcrcomputcr. L| arc crcicru| tau |a dispozitia sa. L| arc toatc cunostintc|c pc carc |c ai
tu. Toata intc|iqcnta si vic|cnia pc carc |c ai tu. L| poatc minti si c|iar tc poatc ducc in
conluzic (omu| s-a insc|at sinqur tot timpu|,. Accsta arc contro| asupra a tot ccca cc ai tu
contro|. La lc| ca S|cr|oc| Ho|mcs, tu trcbuic sa anticipczi liccarc pas a| |ui Voriart,
daca vrci sa-| bati cu proprii|c sa|c armc. Lvidcnt, cunoscand comp|cxitatca si moduri|c
dc opcrarc a|c propriu|ui sinc, accsta arc o c|cic pcntru mu|tc c|cstii. Trcbuic sa tc
cunosti pc tinc insuti pcntru a-ti transccndc propriu| sinc si a-ti rccapata constiinta
nivcrsa|a. lar daca iti intc|cqi cu adcvarat propriu| sinc, atunci vci putca cunoastc si
sinc|c tuturor cc|or|a|ti, pcntru ca toi sunt asemenea, ci au un comportamcnt
ascmanator. Dc cxcmp|u, cum poti nelege tu mania a|tuia daca nu ti-o intc|cqi pc a ta
insuti lar atunci cand ii vci cunoastc si ii vci intc|cqc pc toti, atunci vci intc|cqc cu
adcvarat |umca. Accasta intc|cqcrc a cc|or|a|ti va pcrmitc o puntc pcstc qo|u| carc lacc
scparatia si ii va auta pc ci sa atinqa constiinta nivcrsa|a.
Atunci cand tc cunosti cu adcvarat pc tinc insuti iti vczi propriu| cqoism, i|
dcpascsti si dcvii o pcrsoana carc iubcstc dczintcrcsat, atunci vci intc|cqc c|ar cqoismu|
151
din cci|a|ti si lubirca A|truista din cci|a|ti. Vci vcdca ambc|c aspcctc simu|tan, ca pc un
intrcq.
Cum sa tc cunosti pc dcp|in si sa tc dcpascsti pc tinc insuti, accstca vor li
abordatc in capito|u| dcsprc rc|atia invatator , c|cv. C|iar acum avcm ncvoic sa
discutam mai mu|tc dcsprc c|cmcntc|c dc baza a ccca cc cstc propriu| sinc scparat si
cum nc alcctcaza accsta victi|c noastrc, astlc| incat sa-| putcm intc|cqc in tota|itatc.
)"ala #ontiinei
liccarc pcrsoana arc potcntia|u| dc a li si cqoista si o lubitoarc A|truista.
lmaqinati-va ca cxista un instrumcnt cu ,sca|a` carc indica in partca stanqa cqoismu|
(ncqativitatca, si in partca drcapta lubirca A|truista (pozitivitatca,. Constiinta voastra
cstc acu| indicator dc pc accst instrumcnt. Cci mai mu|ti oamcni actioncaza cqoist in
cca mai marc partc a timpu|ui iar uncori a|truist, astlc| ca acu| va avca anumitc sa|turi.
lnsa oricinc arc un ,status quo` a| lc|u|ui scurt undc va ramanc acu| cca mai marc partc
a timpu|ui. Accasta |ocatic ,mcdic` a acu|ui indicator rcprczinta nivc|u| qcncra| a| starii
|or dc constiinta.
C Fa"e un ntreg
Astlc|, daca scpararca dc nu| nu producc dcstu|c prob|cmc dc una sinqura,
sinc|c scparat cstc in continuarc scparat in c| insusi. lar cca mai s|aba constiinta
individua|a cstc cca mai marc dintrc prob|cmc|c scpararii intcrioarc.
Lstc posibi| sa li obscrvat cum numcrc|c si o anumita qcomctric matcmatica par
a tcsc lirc pc tot parcursu| victii iar accasta cstc oarccum scmnilicativa pcntru mu|tc
|ucruri. Accasta arc dc-a lacc cu natura vibratoric a cxistcntci si cstc discutata mai mu|t
intr-un manuscris mai tarziu, carc a lost ap|icat dc ascmcnca invataturi|or carc urmcaza.
ln oricc caz, aici sunt cvidcntc catcva laptc stiintilicc prccum si unc|c invataturi dcsprc
natura noastra dua|a si trip|a.
nc|c aspcctc a| sinc|ui nostru sunt divizatc in 2 parti. Lxista o impartirc
cqoism , a|truism dcsprc carc tocmai am vorbit. O impartirc: mascu|in , lcminin. O
impartirc: |oqica , intuitic. O impartirc: intc|cct , cmotic. O impartirc: pozitiv , ncqativ.
Si 2 parti carc sunt adcsca in conl|ict unc|c cu cc|c|a|tc. nii oamcni, indilcrcnt dc scx,
sunt mu|t mai pc partca ,drcapta a crcicru|ui`, iar cci|a|ti mu|t mai pc partca ,stanqa a
crcicru|ui`. lnsa unc|c aspcctc a|c sinc|ui nostru sunt divizatc in 3 parti si suntcm pc ca|c
dc a |c discuta.
Toata Crcatia in sinc arc un caractcr trip|u, o natura trip|a. ln natura trcimii
putcm sa vcdcm dc ascmcnca dub|a di|otomic a p|anu|ui matcria|. Accstc naturi pot li
privitc si qanditc in mu|tc moduri dilcritc. lnsa cxista aici un conccpt lundamcnta|:
Prima caractcristica cstc Lumina, po|aritatca pozitiva , Cca dc-a Doua caractcristica
cstc lntuncricu|, po|aritatca ncqativa - , Cca dc-a Trcia caractcristica este
interaciunea ori relaia dintrc intuncric si |umina ca un intrcq.
Trcimca a lost rcprczcntata dc dilcritc rc|iqii in dilcritc moduri. Yin si Yanq -
intcractiunca dintrc intuncric si |umina incadratc intr-un Ccrc. Tata|, liu| si Slantu| Du|,
ctc. Patru cstc rcprczcntat in mai mu|tc lc|uri, ascmcnca crucii, tctraqramaton-u|, cc|
152
mai vcc|i numc a| Lui Dumnczcu, c| indica dcsccndcnta |ui trci si inccputu| unui nou
cic|u a| crcatici. Accstc |ucruri vor li discutatc in prolunzimc intr-un capito| mai tarziu.
Din momcnt cc suntcm cu adcvarat partc a Lui nu|, a lntrcqii Crcatii, liccarc
dintrc noi arc o ascmcnca natura trip|a. Accasta natura umana trip|a sc manilcsta in
mai mu|tc lc|uri. Lscnta naturii vibratorii trip|c a manilcstarii noastrc umanc cstc cca
spiritua|a, mcnta|a si lizica. Putcti vcdca dc ascmcnca accst |ucru in natura constiintci
noastrc, in ccca cc sc c|cama mintca sub-consticnta, ,constiinta` mcnta|a si constiinta
mintii nivcrsa|c. Lc|i|ibru| si coordonarca naturii trip|c a lost si cstc inca picrduta
pcntru cci mai mu|ti dintrc oamcni. Di|otomia cc|or doua p|anuri cstc natura
dominanta a cxistcntci noastrc matcria|c pc Pamant. C|iar daca uncori c|c sc rclcra |a
spiritua|, toatc sunt in rc|atic cu mcnta|u| si lizicu|. Dc ascmcnca, c|iar daca vrco catcva
dintrc c|c sc rclcra |a constiinta nivcrsa|a, toatc sc raportcaza |a subconsticnt si |a
mintca consticnta. Daca am li asa cum ar trcbui sa lim, liinta noastra lntcrioara ar li
coordonatoru| accstor ,parti` a|c sinc|ui nostru iar accstca ar lunctiona prccum un
ansamb|u comp|ct. Si in mod norma| Du|u| nivcrsa| ar li q|idu| intrcqu|ui proccs,
mcntincrca in armonic a cxistcntci noastrc in propriu| sinc si in armonia cu nu|. lnsa
din cauza rupturii constiintci noastrc dc Du|u| nivcrsa| si pcntru ca nu suntcm in
|cqatura cu liinta noastra lntcrioara, nc al|am intr-o mizcrabi|a nccoordonarc intcrioara.
Lvidcnt ca avcm ncvoic dc o rc-coordonarc a tuturor accstor ,lraqmcntc` a|c
sinc|ui. Vom rca|iza accst |ucru ca pc o ,partc a unui clcct` natura| a| transccndcrii
cqou|ui prin dczvo|tarca si cu|tivarca lubirii A|truistc pcntru cci|a|ti. Proccsu| cstc dc
ascmcnca autat prin dilcritc tc|nici si cxcrcitii (dcscrisc mai tarziu in cartc, carc
coordoncaza subconsticntu|, consticntu| si nivcrsa|u|. Pc toti cci cc vor rca|iza
rcunilicarca cu Du|u| nivcrsa| ii astcapta paradisu|.
#onstruind o Lume (ou
Asa cum am sub|iniat mai dcvrcmc, atunci cand ai o |umc p|ina dc oamcni cqoisti
carora |c pasa mai mu|t dc ci insisi dccat dc cci|a|ti, ai o |umc ascmanatoarc cu cca dc
astazi. lnsa pc partca stra|ucitoarc a |ucruri|or - iti poti imaqina cum ar li daca noi TOTl
am avca qria mai mu|t NL DL CLLALALT dccat dc noi insinc Contcmp|a accst
|ucru pcntru un timp. Asta cstc ccca cc invata si pcntru carc |ucrcaza liii. Vcc|i|c
invataturi at|antc proc|ama dc ascmcnca ca toti cci cc dorcsc sa autc |a sc|imbarca
|umii intr-una mai buna, trcbuic mai intai sa sc sc|imbc pc ci insisi, sa sc translormc in
liintc carc lubcsc A|truist. Li primcsc o l|acara, ccva dc lc|u| accsta, in linc, |umina unui
loc.
Stravcc|i|c invataturi a|c lii|or at|anti spun ca dc vrci sa traicsti intr-o |umc a
oamcni|or iubitori, sa lii o pcrsoana iubitoarc. Li invata dc ascmcnca ca una dintrc
moda|itati|c dc a rca|iza accst |ucru cstc sa pui pc cci|a|ti inaintca ta insuti, sa iubcsti pc
cci|a|ti in primu| rand, sa-i considcri pc cci|a|ti inaintc, sa olcri mai inaintc cc|or|a|ti.
Lxista unii carc sunt impotriva idcii dc a|truism pcntru cci|a|ti, nu cci|a|ti in primu|
rand. Li spun ca trcbuic sa tc iubcsti in primul r+nd pe tine nsui in |oc sa-i iubcsti
pc cci|a|ti. lnsa asa cum mi-a spus Zain cu mu|t timp in urma, ana|izcaza rczu|tatc|c
cc|or doua li|ozolii cu o mintc dcsc|isa si raspunsu| va dcvcni c|ar. Sunt muli carc au
avut succcs in iubirca in primu| rand a propriu|ui sinc, insa ci nu au trccut niciodata cu
153
adcvarat |a qria pcntru oricinc a|tcincva - ci doar si-au a|imcntat mai dcpartc propriu|
cqo. Li continua sa-si lic proprii contribuabi|i catrc o |umc ncqativa. Pc dc a|ta partc,
toi cci carc au imbratisat in primu| rand qria pcntru ceilali s-au iubit de asemenea
ntotdeauna pc ci insisi. Gandcstc-tc |a asta, daca ii iubcsti pc ceilali in primu| rand,
si dcvii o liinta lubitoarc A|truista, cstc posibi| sa nu tc simti binc tu insuti - s nu te
iubeti pc tinc insuti Nu. Aici nu cxista nici o alt ca|c, nu poatc cxista iubirc dc sinc
dupa accca Tu tc-ai iubi pc tinc insuti in mod automat si tc-ai simti binc cu tinc insuti,
pentru ca lubirca ta Ncconditionata cstc un marc autor pcntru toti, inclusiv pcntru
tinc insuti. Accsta cstc dc ascmcnca sinquru| mod prin carc poti sa tc lubcsti
Ncconditionat pc tinc insuti iar lubirca Ncconditionata cstc cu adcvarat cca mai ,rca|a`
iubirc. Lxista aici o Lcqca a Lui nu| in actiunc. Dati-mi voic sa rcitcrcz anccdota cu
,robinctu|` pcntru a i|ustra accst |ucru. lnccrcati sa vizua|izati accst |ucru - noi suntcm
ascmcnca unui om carc dorcstc si arc ncvoic dc apa (lubirca, - suntcm nistc vcnti|c,
,robinctc` concctatc |a o sursa dc apa. Cand |asam ctu| dc apa sa curqa |ibcr, c| curqc
|ibcr in cxtcrior, c| dc ascmcnca curqand in noi si prin noi. lnsa daca vom inccrca sa
stapanim apa noastra oprind-o, ncdand-o m-ai dcpartc prin noi, nc|asand sa mai trcaca
ctu| dc apa am oprit sursa noastra, ca nu va mai trccc prin noi. Accasta cstc
adevrata iubirc dc sinc - nu in primu| rand - nici in cc| sccund - asta cstc simu|tan -
doar o#erind, vom dob+ndi.
ln |cqatura cu accasta cxista o parabo|a intr-un pcrqamcnt pc carc |-am qasit intr-
o bib|iotcca, un pcrqamcnt scris in primu| scco| dupa Hristos dc catrc o sccta timpuric a
Crcstinismu|ui din Grccia. Judccand dupa invatatura povcstii, accasta sccta parc sa lic
cu ,adcvarat` Crcstina - adica, oamcni carc au urmat invataturi|c |ui lisus (si cxcmp|u|
victii |ui lisus,, ca vorbcstc dcsprc lubirca A|truista mai dcqraba dccat dcsprc pur si
simp|u a urma si a pros|avi pc lisus. Povcstca lo|oscstc o lantczic a|cqorica izbitoarc
pcntru a i|ustra in mod c|ar o dilcrcnta lundamcnta|a intrc o |umc cu oamcni carc au in
primu| rand qria |or insisi, si o |umc in carc oamcnii mai intai daruicsc:
0ra un om care a murit i a fost dus la cer de ctre n!eri.
(n!erii iau zisC &Noi te vom duce n cer dar mai nt$i i vom
arta iadul.'
#poi n!erii lau dus ntrun loc unde era un castron mare,
at$t de mare era nc$t prea s fie un lac. Castronul era plin
cu o m$ncare cald i !ustoas. +e *urmpre*urul acestui
castron erau oameni. %ameni slabi, nem$ncai i mizerabili. #ceti
oameni aveau lin!uri cu care s mn$nce tocana i lin!urile erau
destul de lun!i ca s a*un! la tocan 6apro"imativ H,? m7. 0ra
totui o problem, dup ce adunau tocana n lin!ur, ei nu puteau
s o duc la !ur pentru c lin!ura era prea lun!. #stfel c
toi aceti oameni erau patetici, sufereau i !emeau n a!onie
ncerc$nd n zadar s mn$nce din m$ncarea ce se afla n faa
lor ) ns de!eaba. #poi n!erii lau luat pe om la cer. /pre
154
surprinderea sa, el a vzut aceeai scenI #colo se afla un
castron uria asemntor castronului cu tocan, ncon*urat de
oameni care aveau lin!uri lun!i de trei metri i *umtate. Totui,
ceva era diferit aici ) toi aceti oameni erau z$mbitori, fericii
i preau sntoiI
&+e ceF Care este diferena aici, aceti oameni sunt fericii i
bine 8rniiF', a zis omul ctre n!eri.
0i au rspuns, &Nu ai oc8i ca s veziF'. %mul a privit cu mai
mult atenie i a observat cum o persoan aduna tocan n
lin!ur i o ducea la !ur altuia. #poi altul aduna tocana i i
ddea celuilalt.
(n!erii au z$mbit i au zis, &#ici oamenii i dau s mn$nce
unul celuilalt. #ici sunt oamenii care au nvat calea Iubirii.'
nii dintrc voi sunt dc acord cu idcca cxprimata in parabo|a si ar dori sa traiasca
in accst lc|, insa va al|ati practic sub scmnu| intrcbarii daca laccti ccva dc qcnu| accsta.
Nu cstc rczonabi| sa crcd ccva dc qcnu|: ,Dar daca as darui totu| cc|or|a|ti, cu voi li cu
siquranta in avantau| dc a nu avca nimic.` ln cazu| in carc asta cstc di|cma din inima ta,
aici cxista o ca|c. Poatc ca parc prca idca|ist sau ncpractic pcntru tinc c|iar acum, insa
oprcstc-ti qandirca cqoista. Si intr-un lc|, ai putca avca drcptatc. Lstc o idcc proasta ca
sa tc sc|imbi tu insuti intr-o liinta carc daruicstc si traicstc pcntru cci|a|ti, lara dcoscbirc.
Daruind oamcni|or cqoisti poatc inscmna uncori pcntru oamcnii carc daruicsc, a lacc
mai mu|t rau dccat binc. Lxista o mu|timc dc oamcni carc vor dcvcni cqoisti ,|uand` si
nu cstc ncvoic sa lic |a discrctic cci cc olcra, ci lc|u| cum olcra. Dar e*ist in accst caz
modaliti in uru| lc|u|ui cum trcbuic lacut accst |ucru, atunci cand va al|ati intr-o laza
dc tranzitic si dc invatarc. Accasta cstc partca a ccca cc sc poatc numi ,pcrioada
mona|a|a` din viata voastra, si , sau victuirca intr-o manastirc , comunitatc spiritua|a,
dcsprc asta cstc vorba (va li discutat mai mu|t intr-un capito| mai tarziu,.
155
Capitolul 9ece
Li8era Alegere&
Legea Univeral a Cau%ei i E$ectului
i
0coala Pro$eilor
lntr-o dimincata am avut scntimcntu| unci ,parcri dc rau in |cqatura cu minc
insumi` iar u|tcrior, un dor dc vcc|ii mci prictcni. Am a|crqat |a Anastasia si i-am spus
dcsprc prictcnu| carc a a|cs sa sc casatorcasca cu prictcna sa carc cra insarcinata,
accsta liind motivu| pcntru carc nu sc al|a aco|o.
Am mcrs in cc|u|a mca si am inccput sa mcditcz. Cu mintca ratacita si scapata dc
sub contro|, atunci cand ,inccrcam` sa mcditcz, am inccput sa ma qandcsc |a prictcnu|
mcu, |a a|cqcri|c mc|c si daca intr-adcvar cu mi-am a|cs accst sti| dc viata. Sau daca cra
doar dcstinu|, ca|ca ,liind dca stabi|ita`, si in lond, nici unu| dintrc noi nu arc dc a|cs. ln
accst punct mi-am |asat mintca sa scapc dc idcca si qandu| |a ,dcstin` si |ibcrtatca dc a
a|cqcrc. lnsa urmatoru| pas avca sa lic qandu| |a laptu| dc cc nu am putut li doar un
avocat, asa cum a vrut mama mca sa liu. Dcsiqur ar li lost mai usor. lar intr-un an as li
condus un Vcrccdcs sau un Porsc|c. Accstca ar li putut li qanduri dcstu|, dar c|c sc
intamp|a atunci cand nu |c poti contro|a.
Lra |a amiaza, in acccasi zi in carc aunscscm |a punctu| mcu ,tcrmina| dc
cpuizarc`. Si cum cram prcqatit sa liu ,sa| mat` si sa traq un pui dc somn, am inccput
din nou sa cantarcsc toatc cvcnimcntc|c stranii din viata mca, si |a modu| cum parc sa
|ucrczc dcstinu|. V-am qandit ca probabi| nimcni nu arc dc lacut vrco a|cqcrc. Poatc ca
totu| cstc prcdcstinat. Stiam ca cstc dcstinu| mcu sa liu aco|o undc sunt - nu avcam nici
o indoia|a in mintca mca in |cqatura cu accst |ucru. Tocmai atunci am auzit o vocc alara
dinco|o dc cortina incapcrii mc|c. Lra Zain carc vorbca cu un a|t ca|uqar novicc (si
probabi| mic in acc|asi timp, in mod indircct,.
,Libcra A|cqcrc cstc cca mai importanta mostcnirc pc carc o avcm dc |a Du|u|
nivcrsa|. Suntcm in mod constant prczcnti in a|cqcri|c din viata noastra, ,drumuri
bilurcatc` carc mcrq in dilcritc |ocuri. Libcra A|cqcrc nc pcrmitc noua sa a|cqcm.
Accasta abi|itatc dc a a|cqc nc olcra putcrca dc a nc ducc viata in oricc dircctic dorim
noi, si prin urmarc, sa laccm aproapc oricc nc dorim cu viata noastra si cu crcarca unci
156
victi viitoarc. Dar cstc |a |ibcra noastra a|cqcrc dc a nu avca in primu| rand prob|cmc in
scpararca lata dc Dumnczcu. Acum, cc| mai important si uti|izat in mod corcspunzator
|ucru, cstc cc| cc nc da noua posibi|itatca dc a icsi din qroapa pc carc noi insinc nc-am
sapat-o si sa nc intoarccm |a nitatca cu Dumnczcu.`
Ciudata potrivirc. Crcd ca cra dcstinu|. Nu, cum putca sa lic aici dcstinu| daca
a|cqcri|c |ibcrc nc sc|imba viitoru|, dcstinu| nostru
rmatoarca dimincata Zain mi-a spus ca manastirca noastra a mai lost numita si
,Scoa|a Prolcti|or` si va li un timp pcntru minc cand voi inccpc studii particu|arc si
antrcnamcnt in vcc|i|c mctodc at|antc si carc crccaza anumitc abi|itati prolcticc -
prolunda conccntrarc si contcmp|arc, rca|izarca cauzci si clcctu|ui, a|cqcrca |ibcra si
dcstinu|. L| avca dca prcqatita pcntru minc |ista dc |cctura. Vai tarziu am citit catcva
dintrc invataturi|c stravcc|i|or tcxtc:
Copil ,rost
Nu tii c tu Cule!i Ceea ce /emeniF
Ce vei face astzi
(n viaa ta i a tuturor celorlaliF
Te 4o!iF
Nu 5tii c #i .ibertatea de a #le!eF

# Fi un ,rost ,entru +umnezeu
(nseamn a fi un #devrat Fiu al .e!ii .ui Unul

(nva cile .e!ii Universale,
ale Cauzei i 0fectului.
#a cum rupem .e!ea,
.a fel ne vom pierde .ibertatea.
4ecunoatei .ibertatea de a #le!e
+i seama de .ibertatea de a #le!e
Cunoatei .ibertatea de a #le!e
Folosetei .ibertatea de a #le!e
(n #rmonie cu -oia Universal
i fi .iber
(n Fiecare 1oment a*un!em la o alt
4scruce de +rum
(n Fiecare 1oment ne #le!em
+rumul Nostru, +estinul Nostru
157

Fiecare #ciune creeaz 4eaciune
# #le!e s nu acionezi, este o aciune cu o 4eaciune
+ac vei ale!e s nu slu*eti n mod activ .umina
#i ales s slu*eti n mod activ (ntunericul
+ac ai ales s nu slu*eti n mod activ
+u8ul Universal
#i ales s slu*eti n mod activ
0!oistul /ine /eparat
/inele /eparat Colectiv, i 4ul.

Nu #i de #les
+ar dac #le!i,
#le!e Bine
(ntre (ntuneric i .umin
(ntre +umnezeu i Cel 4u
(ntre a +rui i a ,rimi
(ntre Iubire i Ur
(ntre 0!oism i #ltruism

Unde eti tu
Unde ai Fost
Unde vei Fi Tu
#sta i afecteaz #le!ere Ta

Fiecare 4scruce
0ste o Cale
,entru a /lu*i .ui +umnezeu
/au pentru a 1er!e cu +umnezeu
=$ndetete la asta, Te poi ascunde +e +umnezeuF
=$ndetete la asta, ,oi Fu!i de Tine (nsuiF
=$ndetete la asta, +umnezeu nu este Unul i ToiF
=$ndete.

Contiina noastr este 4ezultatul
,ropriei noastre #le!eri
Unde te afli tu
158
0ste .ocul unde ai sosit
Unde -ei mer!e
0ste decis de modul cum eti

Noi Clim -oina
(n Focurile /uferinei Noastre
Noi ne Temperm -oina
(n #pele +isciplinei

#tunci C$nd Cineva i pune n #plicare .ibera #le!ere
,entru a obine 0liberarea de /inele /eparat,
/inele Cauzeaz +urere
Cel care #le!e Calea 0!oismului
-a =si +urerea i /uferina iar acestea l vor urmri pe el
0T04N
Cel ce ale!e Calea #ltruismului
-a =si +urere i /uferin, ns acestea sunt
% Furtun Trectoare

Neintervenind n .ibera #le!ere a Celorlali
.a fel nici ei nu vor interveni n a ta.
Intervino Numai n .ibera #le!ere a Celor
Care Intervin n .ibera #le!ere a Celorlali.

.ibera #le!ere +irecioneaz 1intea.
1intea Creeaz 4ealitatea,
,e Toate ,lanurile.
Toate .ucruri -in mai (nainte
+in 1inte.

,rin .iber #le!ere Ne #le!em +estinul.
#vem destinat a #le!e
+estinul nil #le!em n mod .iber.
)"-i.o%renia )piritual
159
Citind vcc|i|c tcxtc, accstca au si autat dar au crcat si noi intrcbari si conluzic.
Astlc| ca i-am ccrut |ui Zain c|arilicarca.
,Noi avcm ambc|c, un cqo sinc scparat cat si o liinta lntcrioara carc cstc na cu
Du|u| nivcrsa|. ln accst scns, liccarc om arc o lc| dc ,dub|a pcrsona|itatc`. Suntcm cu
totii un lc| dc ccca cc s-ar putca numi ,sc|izolrcnici` prin accstc dupa |aturi a|c noastrc,
accstc doua pcrsona|itati carc traicsc in noi. Si c|c sunt in tota|a opozitic. Libcra a|cqcrc
dictcaza carc dintrc accstc doua parti va avca |oc in viata noastra |a un momcnt dat.`
,Stiu cc vrci sa spui dcsprc cc|c doua parti din noi. lar uncori |upta intcrioara
cstc dcoscbit dc qrca.`
,lntr-adcvar asa cstc Pcnic|. Lupta accasta nu cstc nimic a|tccva dccat razboiu|
dintrc binc si rau. Nu pot cxista |uptc mai qrc|c. Prin |ibcra noastra a|cqcrc putcm
dccidc cinc castiqa bata|ii|c, si in cc|c din urma, razboiu|.
ncori avcm qanduri si scntimcntc carc vin dintr-una dintrc parti, a|tcori din
cca|a|ta. Ai vazut vrcodata vcc|i|c dcscnc animatc din cincmatoqralc, dcscnc|c in carc
diavo|u| cstc asczat pc unu| dintrc umcri iar inqcru| pc cc|a|a|t - ambii soptind |a urcc|ca
noastra, inccrcand sa nc inl|ucntczc intr-un lc| sau a|tu|. Apoi, in cc|c din urma unu|
dintrc ci icsc ,victorios`. Li binc, cum poatc li unu| dintrc ci castiqator`
,ln noi una dintrc parti cstc mai putcrnica dccat cca|a|ta`
,Da, in qcncra|. lnsa nu cstc asa. Nu accsta cstc motivu| pcntru carc una dintrc
parti o invinqc pc cca|a|ta, cstc doar partca carc ar putca avca o vocc sau o inl|ucnta
mai putcrnicc.
na dintrc parti arc mai mu|tc victorii dccat cca|a|ta pur si simp|u pcntru ca nc-
am lo|osit dc a|cqcrca |ibcra pcntru a sc|ccta cu carc partc vom mcrqc - carc partc va
imprumuta mintca noastra, atcntia noastra, qanduri|c noastrc - si in cc|c din urma, cc
partc vom imprumuta pcntru actiuni|c noastrc. Libcra a|cqcrc cstc sinquru| |ucru carc
nc olcra posibi|itatca, putcrca dc a selecta intrc sinc|c nostru ncqativ si Dumnczcu. lar
rczu|tatc|c a|cqcri|or noastrc nc sc|imba intotdcauna viata noastra si pc a cc|or|a|ti.`
,Dar sc parc ca |a unii dintrc oamcni partca rca cstc mai putcrnica ori partca
buna cstc mai putcrnica - si inl|ucnta cstc atat dc putcrnica incat nu cstc doar o
c|cstiunc dc sc|cctic din partca |ibcrci a|cqcri.`
,Lxcc|cnta pcrccptic. liccarc pcrsoana arc un nivc| dilcrit dc constiinta. Stii,
liccarc individ arc un nivc| dilcrit pcntru a olcri sau pcntru a li cqoist. nii sunt mai
ina|ti (invatand mai mu|t prin intcrmcdiu| Du|u|ui nivcrsa|,, a|tii mai s|abi (invatand mai
mu|t prin intcrmcdiu| cqoismu|ui,. lnsa cc anumc lacc constiinta ccca cc cstc ca`
,Libcra A|cqcrc`
,Accasta cstc rczu|tatu| si lo|osirca acumu|arii accstcia.
Astlc|, |umca cstc p|ina dc o varictatc a ccca cc sc c|cama ,buni si rai `, oamcni
dc toatc lc|uri|c si dc toatc qradc|c. Dc cxcmp|u, unii oamcni sunt doar ,nu loartc
draquti` (in |atura |or rca, iar a|tii sunt cu adcvarat rai - vio|atorii, crimina|ii, ctc. (mu|t
mai adanciti in |atura rca,. Constiinta |or cstc un rczu|tat a| lo|osirii proprici |or a|cqcri
|ibcrc dc-a |unqu| timpu|ui. Sprc cxcmp|u, cincva carc a a|cs mai mu|t cqoismu| dc-a
|unqu| timpu|ui va avca o constiinta mai oasa dccat cincva carc a a|cs mai mu|t lubirca
Ncconditionata. Astlc|, liccarc individ si-a construit mai putcrnic o partc dccat pc
cca|a|ta. Totusi, c|iar si in cc| mai rau caz, cxista inca o scantcic divina a constiintci
160
nivcrsa|c inqropata adanc in ci, iar in cci mai buni dintrc oamcni, cxccptand pc cci
i|uminati, nu cxista inca scmintc|c cqoismu|ui. Astlc|, cu toti sc pot inca dcsparti |a un
momcnt dat dc standardu| |or si sa laca dilcrcnta a|cqcrii, sa-si sc|imbc propria
constiinta si astlc| c|iar viata din uru| |or. Doar ap|icand |ibcra a|cqcrc, catc un pas |a
un momcnt dat. Construind o noua viata, punand piatra pcstc piatra |a constructic. Nu
csti si tu in proccsu| ina|tarii constiintci ta|c prin lo|osirca proprici a|cqcri |ibcrc, trccand
pcstc proprii|c ta|c obicciuri si constiinta din trccut`
Li*era /legere i )u%erina
,Da. Sunt. Si vad rczu|tatc|c. Dar Tata, uncori cstc atat dc qrcu sa lac si sa
raman |a a|cqcrca corccta. Lstc atat dc qrcu incat cstc durcros. ncori ma simt dc parca
as li aproapc sa mor.`
,Daca tc qandcsti astlc| |a asta Pcnic|, csti c|ibcrat dc durcrc inaintc sa inccpi
lo|osirca a|cqcrii ta|c |ibcrc pcntru a dcvcni o pcrsoana mai buna Oamcnii carc nu au
dcvcnit liintc lubitoarc A|truistc tota|, ci sunt totdcauna in durcrc, totdcauna intr-o
tu|burarc intcrioara. Li au o ncimpacarc, o tu|burarc ncp|acuta in ci, in |cqatura cu
accasta inccarca in mod constant sa-si ascunda cmotii|c dc carc sunt distrasi. Li inccarca
mcrcu sa sc abata dc |a accst |ucru prin qanduri cqoistc si divcrsiuni (discutand cu
prictcnii, dcvcnind obscdati dc munca pc carc o lac, mancand, lacand cumparaturi, scx,
alaccri, privind |a TV, ucand sau privind un sport, ocuri, rcvistc, ctc., ctc., c|iar si prin
bautura si droquri,. Li lac toatc accstc |ucruri qandind ca luq dc partca carc cstc
Dumnczcu| din ci. lnsa, |a lc| cum nu poti sa luqi dc tinc insuti, nu cxista cu adcvarat
aici nici o dcpartarc dc Dumnczcu. Nu cxista nici un lc| dc pacc lara unitatca cu
Dumnczcu. Lxista aici o constanta apasarc si nu odi|na pcntru cci carc inccarca sa stca
dcpartc dc Dumnczcu.
Dupa cum tocmai am discutat, oricinc arc accasta spiritua|itatc, ,dub|a
pcrsona|itatc` compusa a Lqou|ui (|atura ,diavo|u|ui` lo|osind tcrmcnii Crcstini, si Du|u|
nivcrsa| (|atura Lui Hristos,. Dc ascmcnca, am discutat dcsprc cum uncori avcm
qanduri si scntimcntc carc provin dintr-una din parti iar catcodata din cca|a|ta. lar unc|c
dintrc accstc scntimcntc sunt durcroasc.`
,Dar c|c sc vor tcrmina vrcodata`
,Suntcm mcrcu lata in lata cu a a|cqc intrc cc|c doua parti a|c noastrc, intrc a li
cqoisti (a dori si a acapara,, sau a li a|truisti (a li qriu|ii si darnici,. Vom dcscopcri ca
a|cqand a li cqoisti, vom crca o noua |arma carc va provoca sulcrinta. ln |ipsa dorintci
dc a lacc Voia Lui Dumnczcu si a nc scpara dc Dumnczcu vom crca durcrc,
sinquratatc, qo|iciunc, un c|in carc nc va roadc prolund. Spiritu| din noi cstc o partc a
noastra carc pare a #i cel ce nc da durcrca. ,Constiinta` parc a li cca carc nc da noua
durcrca. lnsa, pur si simp|u accasta durcrc cstc in rca|itatc cca carc provinc din cqo, din
sinc|c scparat carc sc al|a in inccrcarca dc a rczista curqcrii natura|c a lortc|or Du|u|ui
nivcrsa|. ncori oamcnii sc qandcsc ca prin a|cqcrca dc a luqi dc Dumnczcu si a sc
inqropa adanc in cqoism, in viata matcria|a, ci pot scapa dc durcrc. Dar nu vor putca
niciodata. Vocca lntcrioara poatc obtinc inabusirca si poatc auzi cu qrcu, insa durcrca si
alcctiunca cstc mcrcu aco|o.`
,Dcci accstca nu sc vor tcrmina niciodata, indilcrcnt cc ai lacc`
161
,Da. Dar |asa-ma sa tcrmin. Poatc inca tc qandcsti |a laptu| ca sulcrind durcri
noi, trccand prin tu|burari, accstca tc vor conducc intr-o zi catrc i|uminarc. lnsa
qandcstc-tc |a trccutu| tau cu mintca dcsc|isa. Amintete-i cc cra ascmanator in viata
ta atunci cand tc ascundcai dc |umina. Amintcstc-ti durcrca victii ta|c risipita in intuncric
si dispcrarc. Cu cat tc ascundcai mai mu|t dc |umina si cu cat dc alundai mai mu|t in
cqoismu| tau, cu atat mai rau crai prins in durcrc spiritua|a. Ai lost capabi| tu insuti sa tc
laci c|iar prccum un ,amortit` si un dctasat, c|iar si prin droquri si a|coo| avcai inca o
durcrc putcrnica si sumbrc scntimcntc dc inuti|itatc si picrdcrc. Asta nu poatc li
niciodata a|tlc| atunci cand iti a|cqi ca|ca in mod cqoist - vci avca intotdcauna durcrca si
vci consuma in mod constant cncrqic, totdcauna o zbatcrc pcntru a b|oca pc Dumnczcu
in alara. Nu vci putca li niciodata lcricit si nu vci avca pacc. Poti spcra cc| mu|t |a o ca|c
a cqoismu|ui, a p|accrii tcmporarc, ccca cc numcsti tu ,o scoatcrc din incurcatura`. lar
p|accrca dc a icsi din incurcatura tcmporar nu tc va satislacc pc dcp|in, ca tc va |asa
intotdcauna sa-ti dorcsti si mai mu|t. lar ccca cc cstc si mai rau, cstc laptu| ca va trcbui
sa p|atcsti pcntru a icsi din incurcatura tcmporara cu o masura cqa|a si opusa. Si carc
anumc cstc opusu| p|accrii Si dcasupra a tot ccca cc cstc durcrc, viata pastrata dc tinc
in ,aqrcsivitatc` cu rczu|tatc|c ,|armci` ta|c. Accasta sc intamp|a numai o sinqura data,
dar cstc durcros atunci cand sc intamp|a. Stii cc vrcau sa spun - qandcstc-tc |a cc|c mai
rc|c momcntc a|c victii ta|c, orc|c ta|c cc|c mai intunccatc, rani|c victii ta|c, nivc|c|c ta|c,
cum ai lost inqcnunc|cat dc durcri|c ta|c. Dc cc crczi ca s-au intamp|at c|c Cum ti-a
lost viata, vrcau sa spun Cc iti cra Dumnczcu, vrcau sa spun Si atunci cand ai lost
|ovit dc o ascmcnca durcrc, nu tc lorta accasta sa lii introspcctiv Sa tc intrcbi dcsprc
viata ta sau dcsprc cxistcnta in sinc Cc| putin pcntru un momcnt`
,Da. Dc accca am cautat raspunsuri spiritua|c dcsprc viata, am cautat pc
Dumnczcu si pacca mintii. lnsa accasta durcrc a mca dcvinc din cc in cc mai rca acum
cand ma al|u intr-o dczvo|tarc spiritua|a si sunt indrcptatit sa ma qandcsc |a viata mca.
Nu ar trcbui sa lic mai usoara durcrca`
,Lstc o a|tlc| dc durcrc, dintr-o sursa dilcrita. Vczi tu, in primu| rand sulcrinta cstc
cca carc aducc cci mai mu|ti oamcni catrc ca|ca spiritua|a. Li rca|izcaza in cc|c din urma
ca sinqura ca|c dc a tcrmina cu accst lc| dc sulcrinta pc carc o cxpcrimcntcaza, cstc
intoarccrca catrc Dumnczcu - dc a rcnunta |a cqoism - dc a li buni, qriu|ii, darnici,
lubitori A|truisti. Dar indata cc inccpc cu adcvarat proccsu| crcstcrii spiritua|c, ci qascsc
asta ca pc o cxpcricnta importanta a durcrii sinelui, a egoului |or. Vai dcqraba dccat
o tanirc a spiritu|ui si o durcrc in rc|atic cu proprii|c voastrc crcatii ncqativc - |arma
voastra - pcntru ca accsta nu-si poatc obtinc ca|ca sa, sinc|c impinqc catrc supararc.
Accasta inccpc sa produca nascociri prin carc cmotii|c va dau durcrca. Durcrca
cxtrcma. Asa cum ai spus, catcodata accstca tc lac sa tc simti ca csti aproapc sa mori,
asa dc rc|c dcvin. Asta pcntru ca propriu| tau sinc scparat cstc lata in lata cu un anumit
lc| dc moartc. Si cu cat vci aunqc mai aproapc dc ucidcrca propriu|ui cqo sinc scparat,
cu atat mai mu|t c| iti va da durcrc - iasa alara sa|batic, ascmcnca unui anima| inco|tit
carc sc |upta pcntru supravictuirc (dc lapt asta cstc,.`
,Dcci, dupa cum sc dovcdcstc, ai dc-a lacc intr-un lc| sau a|tu| cu durcrca -
indilcrcnt cum traicsti, intr-o viata cqoista sau in una A|truista. Astlc|, dc cc nu mcrqc
numai prin ca|ca cqoista` Zain a sarit |a mai mu|tc nivc|c a|c intcnsitatii cuvintc|or.
162
,Pcntru ca cxista o dilcrcnta dc o importanta loartc marc. Hai sa prcsupuncm ca
a|cqi ccca cc olcra ca|ca cqoista, in scopu| dc a tc raslata tu insuti i dc a cvita ccca cc
vinc din a|cqcrca dc a mcrqc pc ca|ca lubirii A|truistc inapoi catrc Dumnczcu. Daca vci
a|cqc asta, vei #i pentru totdeauna n su#erin - in mai mu|tc lc|uri
Vci simti TOTDLANA nccrutatoru| c|in in adancu| sul|ctu|ui tau. C|iar daca nu
vci lacc nimic dccat a|cqcri ncqativc si ncacaparand nimic dccat ncqativc|c ,rascruci dc
drum`, accstca sunt imposibil s mai bloc.e0e mcrcu si complet inqcru| dc pc
umaru| tau carc iti provoaca durcrca cc tc roadc. Pcntru ca atata timp cat csti in viata,
ai un sul|ct - ai un Du| si o liinta lntcrioara carc |ocuicstc in tinc. Trcbuic sa ai in tinc
scantcia Du|u|ui carc tc animcaza, a|tlc| trupu| tau moarc. A|tlc|, vci avca VLRL
accasta durcrc.
Si nu vci avca doar o ,durcrc spiritua|a` ci si o ,durcrc a constiintci`, eti
n3ung.iat nc i de durerea pe care i-o provoci singur - si nu cstc numai o
durcrc usoara Crczi ca ai scapat dc durcrca proprii|or cmotii, dc ncsiquranta, dc
|acomic, dc manic si qc|ozic, atunci cand ai a|cs ca|ca intunccata a cqoismu|ui N Tu
stii ca cc|c mai cqoistc orc a|c ta|c iti aduc cca mai marc durcrc. Accsta cstc timpu| tau
intunccat, timpu| cand simti tcribi|u| c|in cmotiona| a| qc|ozici, a| manici sau c|iar a|
urii. Ca|ca cqoismu|ui cstc cca carc creea0 dc lapt qc|ozia, cea care construiete
qc|ozia si toatc cc|c|a|tc sulcrintc si cmotii inuti|c. Sprc cxcmp|u, qc|ozia nu cstc a|tccva
dccat unu| dintrc tcntacu|c|c cqoismu|ui. Poscsivitatca cstc cqoism si cstc insotita dc
scntimcntc tcribi|c dc ncsiquranta si qc|ozic - si indilcrcnt ca un copi| tipa ,asta c a
mca` atunci cand sc rclcra |a ucaria |ui, c| nu vrca sa o imparta, un copi| mai marc carc
tipa ca nu vrca sa imparta u|tima poscsic, o liinta umana, un amant sau o amanta, totu|
cstc ascmanator. Daca tc qandcsti sa luqi dc durcrca pc carc ti-ai provocat-o sinqur prin
a|cqcrca caii cqoismu|ui, qandcstc-tc inca o data - tot ccca cc primcsti cstc un raslat dc
sinc carc cstc nccontro|abi| Privcstc numai in uru| tau, privcstc rc|atii|c ,norma|c` pc
carc |c au oamcnii Li sunt cuprinsi dc tu|burarc si durcrc cump|ita. Oamcnii in proprii|c
|or rc|atii dc baza ,norma|c` sc amaqcsc in mod constant unu| pc cc|a|a|t, sc rancsc
cmotiona| unu| pc cc|a|a|t, sc rancsc lizic unu| pc cc|a|a|t si c|iar sc ucid unu| pc cc|a|a|t
- toatc sunt scntimcntc dc durcrc inqrozitoarc
Si vci avca dc ascmcnca durcrca si sulcrinta din propria |arma ncqativa cc sc
intoarcc inapoi |a tinc. Si toatc vor li simtitc din qrcu pcntru ca nu ti-ai dczvo|tat
capacitatca dc a dcpasi tu insuti toatc accstca - cstc c|iar opusu|, ai a|cs sa lii pc dcp|in
inradacinat in tinc insuti - ai a|cs sa p|utcsti intr-o marc a poscsivitatii, qc|ozici, |acomici,
poltci, urii si manici.
ln PLS, a|cqcrca caii cqoismu|ui pastrcaza crcarca |armci ncqativc, cca carc va
continua s se ntoarc inapoi pcntru a-ti provoca si mai mult durere i
su#erin.`
,Dcci, inca o data, suntcm cu totii dcstinati pcntru a sulcri indilcrcnt dc ccca cc
laccm`
,Da si nu. Tipu| tau dc sulcrinta i| cxpcrimcntczi acum, c| va disparca atunci cand
vci aunqc |a slarsitu| caii ta|c si vci dcvcni un i|uminat. Si tc-ai c|ibcrat dca tu insuti dc
durcrca pc carc ai avut-o in trccut, cca carc tc lacca sa-ti dorcsti sinucidcrca, asa cstc`
163
,Da. Nici o indoia|a cu privirc |a asta.`
,Daca a|cqi ca|ca |uminii pcntru a cvita sulcrinta si durcrca carc vin dc |a viata
cqoista si scpararca dc Dumnczcu, nu vci mai avca mu|ta durcrc spiritua|a ori o durcrc a
constiintci sau durcrca nccontro|abi|a a propriu|ui sinc nccontro|at. Asta c tot pcntru
tinc. Siqur, vci avca dc trait in durcrca pc carc ti-o provoci tu insuti acum, dc lapt mai
mu|ta durcrc pcntru un anumit timp. Accasta cstc pcntru tinc ,durcrca dczvo|tarii`. Si
poatc inc|udc c|iar si qc|ozia si luria. lNSA ACLASTA LSTL NVAl TLVORARA -
VLl picrdc in cc|c din urma diavo|u| dc pc umaru| tau. Si sprc dcoscbirc dc rczu|tatc|c
a|cqcrii caii cqoismu|ui, durcrca va inccta in cc|c din urma. Si nu iti vci mai crca o
|arma ncqativa. =ei putea reali0a acest lucru numai #c+nd alegerile corecte i
atept+nd. Apoi, nu vci mai mcrqc pcntru mu|t timp pc ca|ca pc carc ti-ai a|cs-o tu
insuti, ca|ca crcata dc tinc insuti, cca a trairii pcntru totdcauna in sulcrinta. lti vci
sc|imba propriu| dcstin. Cu timpu| pacca va li cu tinc - c|ibcrarca dc durcrca proprii|or
cmotii (prccum ura, mania, qc|ozia, va li a ta in timp - tot ceea ce vei avea de #cut
este s continui #olosirea alegerii tale libere pcntru a continua sa mcrqi pc ca|ca
|uminii. Pastrcaza rcdircctionarca mintii ta|c catrc qandu| dc iubirc, daruirc, qandirca
qriu|ic. Pastrcaza amintirca rccompcnsc|or s|uirii Lui Dumnczcu - lubirca, siquranta
lina|a, pacca, lcricirca, bucuria dc a darui si dc a vcdca ina|tarca cc|or|a|ti, dc a-i c|ibcra
pc ci din in|antuirca sc|avici intuncricu|ui cqoismu|ui si proprici |or durcri. Tu stii ca
accstc scntimcntc cxista - uncori |c-ai simtit - toatc acc|c momcntc cand ai avut doar un
pic dc lubirc A|truista - sau probabi| accsta cstc timpu| cand ai mcrs si tc-ai prcdat Lui
Dumnczcu un pic mai mu|t. lmaqincaza-ti numai bucuria si pacca dc a iubi total.
Accasta nu in mod rctoric. 6maginea0-i-o. Vizua|izcaz-o.`
,Nu sunt siqur ca am intc|cs Tata. Nu am nici o indoia|a cu privirc |a a|cqcrca
mca. Nu am czitat in convinqcrca mca. Nu cxista nici o ca|c carc sa ma duca vrcodata
dcpartc dc ca|ca lubirii A|truistc, cra doar laptu| ca acca durcrc cra asa dc rca incat...`
,Tu crczi ca cu nu intc|cq`
,lmi parc rau, am uitat. Stiu ca intc|cqi mai binc dccat minc. (Apoi, am lacut o
alirmatic pozitiva dcsprc minc insumi - Voi cxp|ica lo|osirca accstci alirmatii mai tarziu
intr-un capito|.,`
,Amintcstc-ti, am mcrs pc acccasi ca|c pc carc mcrqi tu acum. Asa cum au mcrs
si mu|ti a|tii inaintca mca. O cunosc binc. Stiu asta mai binc dccat tinc. Si asa cum am
spus, durcrca ta sc va tcrmina prin i|uminarc.`
,Vu|tumcsc Lui Dumnczcu.`
,Lu dc ascmcnca.`
,lnca nu tc-ai conlruntat lata in lata cu rau| durcri propriu|ui sinc, cc| carc va
p|cca dc |a tinc pcntru a-si prcvcni picrdcrca contro|u|ui lina| si pcntru a impicdica
i|uminarca ta, dcci li prcqatit.`
,Va pot dcscurca acum cu c|, acum stiu ca mcrqc catrc lina|.`
,Nu tc cu|ca pc |auri Pcnic|. Lsti inca binc. Nu lii prca siqur pc tinc insuti, iti vci
intindc capcana tu insuti. Pana cand nu ai atins Constiinta nivcrsa|a, cxista
intotdcauna sansa dc a tc ducc dcpartc dc |umina. lii prcqatit si nu tc baza pc
scntimcntu| dc incrcdcrc. Simtc-tc ob|iqat si alirma-ti ob|iqatia zi|nic. Gandcstc pozitiv,
164
qandcstc |a binc dar lii viqi|cnt, nu tc comp|acc, nu tc conccntra prca mu|t pc durcrca
ta, nu li atat dc incrczator. Daca nu csti viqi|cnt, propriu| tau cqo, sinc|c scparat sc va
lurisa in spatc|c tau atunci cand nici nu i| astcpti si atunci cand crczi ca csti o liinta mu|t
mai spiritua|a, accst |ucru sc va intoarcc in avantau| |ui si va prc|ua contro|u|. Lqou|
spiritua| cstc cc| mai marc, unu| dintrc cc|c mai mari pcrico|c dc pc ca|c.`
Toti cci cc cititi accstc randuri, ati cxpcrimcntat cc| putin catcva dintrc cc|c
dcsprc carc vorbcstc Zain in randuri|c dc mai sus. nii dintrc voi poatc au inccrcat o
ca|c spiritua|a, au inta|nit durcrca si apoi au rczistat pc ca|c.
Ai trait mai inaintc in durcrc si intuncric iar acum traicsti in apropicrca |uminii si
lubirii, dar tc al|i inca in durcrc si intuncric. Dc cc ln scopu| dc a inccpc proccsu| carc
tc va c|ibcra in cc|c din urma dc durcrca cqou|ui si sinc|ui scparat, trcbuic sa tc
anga3e0i pe deplin pc o ca|c a lubirii A|truistc si sa tc straduicsti prin a|cqcrc |ibcra,
cu CONVlNGLRL constanta, c|iar si in lata durcrii sinc|ui carc tc va |ovi. Daca nu o vci
lacc, vci continua sa cziti intrc inapoi si inaintc - vci obtinc durcrca carc va vcni din
ambc|c parti. Pc dc o partc vcti obtinc o oarccarc durcrc, apoi pc dc cca|a|ta, cc|c|a|tc.
Nu vci obtinc mai mult durcrc in tota| in mintca ta, doar o vci pastra-o pc cca carc
vinc din dilcritc parti si doar o vci pastra mcrcu si mcrcu - si nu vci lacc vrcun proqrcs
pcntru a inc|cia dclinitiv cu durcrca. Accsta poatc dcvcni un cic|u lara dc slarsit. Lstc
un truc a| sinc|ui ncqativ si tc poatc tinc ca sc|av a| |ui, un sc|av ar lortc|or intuncricu|ui
si intr-un ccrc a| durcrii lara dc slarsit si pcntru totdcauna - toatc accstca in timp cc tu
qandcsti ca cc| putin ai inccrcat sau inccrci sa mcrqi pc ca|ca spiritua|a, numai ca
accasta inccrcarc a lost prca qrca ori prca durcroasa. Dcsc|idc-ti oc|ii si mintca si
privcstc accstc |ucruri in mod obicctiv. Accst |ucru cstc mu|t mai durcros dccat sa N
mcrqi pc ca|ca spiritua|a. Lu stiu accst |ucru. Lu |-am vazut din ambc|c parti. Poti vcdca
dc ascmcnca un bun cxcmp|u a| accstui |ucru intr-una dintrc povcsti|c dcsprc lisus carc
au ramas in Bib|ic. Si in scripturi|c mu|tor a|tor rc|iqii. Povcstca sulcrintci intcrioarc a
Lui lisus in qradina, inaintca arcstarii Sa|c, accasta dcmonstrcaza ca lisus invatasc
accasta |cctic binc manilcstandu-si CONVlNGLRLA c|iar si in circumstantc|c cc|c mai
qrc|c. Asa cum lisus cra in astcptarca condamnari Sa|c, L| contcmp|caza tcribi|c|c
inccrcari si tu|burari, stic ca va sulcri in viitoru| apropiat - cxccptand a|cqcrca sa dc a
,sc|imba cursu|`. Timpu| trccca iar uccnicii Sai nu ii olcrcau nici un manqaicrc sau
spriin. C|iar daca L| |c-a ccrut sa stca trci si sa mcditczc cu L| in acca noaptc, ci au
dormit iar lisus a p|ccat sinqur cu aqonia Sa. lisus comunica cu Du|u| nivcrsa| si a
intrcbat daca ,accasta cupa` va ,trccc` dc |a c| - dar numai dac aceasta ar #i de la
1u.ul Universal. Cupa cstc simbo|u| rcccptivitatii iar in accst caz ca simbo|izcaza
rcccptivitatca Sa catrc voia Lui Dumnczcu. Si in accst caz, asta inscamna ca toata
sulcrinta pc carc L| o va inta|ni, lo|oscstc vointci Sa|c |ibcrc dc a urma vointci Lui
Dumnczcu. C|iar daca lisus a intrcbat daca L| ar putca sa lic c|ibcrat dc rcccptivitatc in
accst caz si sa lic c|ibcrat dc soarta tcribi|a carc i| astcpta, L| lNCLDL si ,dar laca-sc
Voia Ta, nu a mca`. Cu toatc ca nimcni nu-si dorcstc sa sulcrc sau sa astcptc
cxpcricnta durcrii carc poatc sa insotcasca datoria |ui, inta|nirca cu propria-si |arma, cci
intc|cpti carc stiu cu adcvarat ca daca nu nc a|inicm cu vointa Lui Dumnczcu si nu
laccm voia Lui Dumnczcu, sulcrinta si rcpcrcusiuni|c dc mai tarziu sunt mu|t mai
165
durcroasc si nu sc vor slarsi niciodata. Adcvarata lcricirc si |ibcrtatc sc qascstc numai in
a|inicrca vointci noastrc cu Vointa nivcrsa|a.
Conc|uzic: daca vrci ca durcrca sa incctczc, trcbuic sa tc dccizi pcntru a apuca pc
ca|ca lubirii, nccontand cc inta|ncsti si ccca cc ai ncvoic pcntru a dori sc|imbarca, ai
ncvoic dc meninerea convingerii ta|c pcntru a-ti rca|iza obicctivu| pc carc ti |-ai
propus candva. Dupa carc urmcaza sa |c ap|ici simp|u si in mod constant, prin toatc
instrumcntc|c pc carc |c ai |a dispozitic.
Li*era /legere a #elorlali
Vai tarziu, intr-o a|ta zi, Russo, unu| dintrc cci|a|ti ca|uqari Adcpti, a dczva|uit mai
mu|tc invataturi dcsprc |ibcra a|cqcrc, inc|usiv dcsprc unc|c dintrc comp|icatc|c rc|atii cu
cci|a|ti.
,Prob|cma A|cqcrii Libcrc lacc partc din primc|c doua |ibcrtati a|c lii|or Lcqii Lui
nu|. ln primu| rand, onorarca a|cqcrii |ibcrc a cc|or|a|ti cstc considcrata VlTALA si
abso|uta. Prima data cand ar trcbui sa intcrlcrczi cu |ibcra a|cqcrc a unci a|tc pcrsoanc
cstc atunci cand cca|a|ta pcrsoana cstc in conl|ict cu propria sa vointa in |cqatura cu
oricinc a|tcincva. Cu a|tc cuvintc, daca cincva cstc lortat dc catrc a|tcincva sa laca ccva
impotriva vointci sa|c, noi putcm intcrvcni lara a ,rupc' Lcqca nivcrsa|a. lnsa atunci
cand accasta imp|ica o inca|carc a a|cqcrii |ibcrc a oricui a|tcincva cstc o situatic loartc
dilcrita. Lcqca nivcrsa|a nc impunc sa nu intcrlcram cu a|cqcrca |ibcra a cc|or|a|ti,
indilcrcnt daca considcram ca actiuni|c |or sunt qrcsitc. C|iar dc considcram ca accstca
sunt daunatoarc pcntru ci insisi - ar trcbui sa onoram intotdcauna drcptu| |or dc a lacc
ccca cc lac. C|iar daca STlV cu siquranta ca cstc ccva qrcsit sau pcrsoana ar putca li
ranita, altceva dec+t atenionrile ctre ei despre e#ectele pe care le provoac,
N suntcm indrcptatiti sa intcrlcram cu |ibcrtatca |or.
Li*era (oastr /legere
n a|t principiu cstc recunoaterea si #olosirea a|cqcrii noastrc |ibcrc. T Al
LlBLRTATLA DL A ALLGL. Accst |ucru parc simp|u si cvidcnt, insa accsta nu cstc cu
adevrat acccptat dc maoritatca oamcni|or. Atunci cand i dai seama cu adcvarat ca
ai |ibcrtatca dc a a|cqc, accasta tc imputcrniccstc in tota|itatc. Dar, dc ascmcnca, accst
|ucru tc lacc rcsponsabi| si iti da rcsponsabi|itati. Dandu-ti scama dc propria-ti a|cqcrc
|ibcra, accasta iti va da rcsponsabi|itatca dc a li principa|u| crcator a| victii ta|c. Dandu-ti
scama dc propria-ti a|cqcrc |ibcra iti dai rcsponsabi|itatca a|cqcrii intrc putcri|c |uminii si
intuncricu|ui - intrc cqoism si lubirc A|truista - intrc sinc|c tau scparat si Dumnczcu.
Dcoarccc maoritatca oamcni|or nu dorcsc cu adcvarat sa-si asumc rcsponsabi|itatca
pcntru ccca cc sc intamp|a cu viata |or, ci nu vor dori sa acccptc cu adcvarat idcca ca
au |ibcrtatca dc a a|cqc. Totusi, ci inca lo|oscsc tot timpu| propria a|cqcrc |ibcra pcntru
a lacc sc|cctii - c|iar daca prcsupuncm ca o lac ,subconsticnt`. Si bincintc|cs, a |ua
accst ,subconsticnt` ca pc o ca|c dc a a|cqc, accasta sc va tcrmina aproapc intotdcauna
cu a|cqcrca dc a li in lavoarca intuncricu|ui, a cqoismu|ui.`
Poi Merge pe 4rumul "tre 5riunde
166
i Eti 5riunde2 i'ai luat 4rumul
ln urmatoarca zi am inccput sa al|am mai mu|tc dcsprc cum sa lo|osim a|cqcrca
|ibcra si Lcqca nivcrsa|a, crcarca dilcritc|or dcstinc si paradoxu| accstora.
,Avand |ibcrtatca dc a a|cqc inscamna ca ai posibi|itatca dc a a|cqc dircctia in
carc vci mcrqc pc ca|ca carc iti spunc dinaintc ACV. Prin a|cqcrca dircctici ta|c, T
a|cqi cxpcricntc|c din viata ta. Accasta cstc intcractiunca a|cqcrii |ibcrc cu Lcqca
nivcrsa|a a Cauzci si Llcctu|ui.
Ti-ai spus vrcodata tic insuti ,cu nu am lacut nimic pcntru a mcrita accst |ucru`,
sau ,Dc cc mi sc intamp|a asta mic` A tc tava|i in auto-compatimirc cu ascmcnca
atitudini nu cstc doar ncconstructiv, cstc c|iar distructiv. Gandind ca oricinc a|tcincva
sau oricc a|tccva cstc rcsponsabi| pcntru cxpcricntc|c ta|c cstc un truc a| sinc|ui scparat
- o cvitarc a proprii|or rcsponsabi|itati. Tu nu csti niciodata cu adevrat o ,victima` a
circumstantc|or. ndc tc al|i c|iar acum, cstc undc ai auns prin clcctc|c actiuni|or ta|c.
)untem "u toii Fermieri #osmi"i
Totu| cstc supus Lcqii nivcrsa|c a cauzci si clcctu|ui. Vci cu|cqc ccca cc scmcni.
O p|anta pc carc o vci uda si o vci |rani va crcstc, accasta nu va muri. Privcstc binc |a
istoria accstci p|anctc si vci putca vcdca lunctionarca accstci |cqi in toatc |ucruri|c.
Cuvantu| ,Karma' cstc adcsca lo|osit pcntru a dcscric e#ectele ,produsc` dc cau0ele
carc au lost initiatc. Dc cxcmp|u, laptuirca unui omor poatc li numit |arma pcntru
ucidcrca cuiva. ncori |arma cstc mu|t mai subti|a sau comp|cxa dccat asta, sprc
cxcmp|u, a li sarac poatc li o |arma pcntru inccndicrca unui sat. Toti cci carc au lost
instruiti pcntru a li prolcti si sunt una cu Constiinta nivcrsa|a, au rca|izat pc dcp|in si
au intc|cs |cqca |armci, si dc ascmcnca cunosc dcta|ii cu privirc |a accstc |ucruri daca
au ncvoic dc c|c (daca cstc ncccsar in l|uxu| Vointci nivcrsa|c,.
Atunci cand tu pcrsona| vrci si iti dorcsti sa ai propria atcntic, csti conccntrat si
cu toata putcrca pc propriu| cqo sinc scparat, pc qanduri|c si actiunca accstci constiintc
scparatc. Atunci cand o cntitatc actioncaza astlc|, accasta actioncaza intr-un mod cqoist
si intr-o cauza ncqativa carc cstc pusa in actiunc, rcactiunca aducand clcctc|c ncqativc
a|c accstcia. La lc| cand o cntitatc actioncaza pc ca|ca lubirii A|truistc, cstc adusa o
cauza pozitiva si rczu|ta clcctc|c pozitivc.
Cc ai crcat tu in viata ta si in victi|c cc|or|a|ti
Cand ai initiat cauzc ncqativc, ai putca spunc ca ai acumu|at |arma ncqativa.
Cand ai obtinut o cxpcricnta ncqativa carc vinc in viata ta, o ,rasp|ata` |armica, poti
spunc ca aici ii cstc |ocu|. ln acc|asi lc| cu pozitivu| - clcctu| pozitiv, |arma pozitiva
acumu|caza ,rasp|ata` |armica pozitiva.`
Trcbuic sa intcrvin aici in |cqatura cu accasta Karma carc cstc adcsca intc|casa
qrcsit dc catrc oamcnii carc nu au intc|cs-o sau carc intr-adcvar nu au studiat-o. Cunosc
o doamna carc insista cu vc|cmcnta ca ca arc o |arma buna, ca crcdc si poatc
,dovcdi` accst |ucru, sc bazcaza pc laptu| ca ca conducc un Cadi||ac nou si arc 2 casc.
Dupa spusc|c ci, laptu| ca a mcrs |a un c|irurq in liccarc zi timp dc mai mu|ti ani din
cauza unui accidcnt pc carc ca |-a avut cu Cadi||ac-u|, ,nu arc nimic dc-a lacc cu |arma
ci`. La cra dc ascmcnca o lcmcic loartc cqoista, o lcmcic carc cauta sa rancasca pc
167
oricinc nu ii olcrca ccca cc isi dorca. Avand boqatic si viata usoara nu cstc indicatoru|
unci |armc bunc.
Dc ascmcnca, doar pcntru ca ti sc intamp|a ccva inqrozitor nu inscamna ca ai o
,|arma rca`, sau ca cvcnimcntu| cstc ncaparat o ,rasp|ata` |armica pcntru o |ucru
ncqativ pc carc |-ai lacut. Dcstu| dc ciudat, |arma nu cstc sinquru| |ucru carc poatc li in
spatc|c unui cvcnimcnt aparcnt ncqativ sau pozitiv. Ncqativitatca cauta dupa pozitivitatc
asa ca c|c sc pot ncutra|iza una pc cca|a|ta. Privcstc victi|c unor mari liintc a|c istorici -
slintii si invatatorii, sprc cxcmp|u. Poti spunc ca din cauza pcrsccutici, torturii si ucidcrii
|or, asta inscamna ca ci au avut o |arma rca Nu. Nici ca |i s-a intamp|at asta pcntru ca
au ,avut qanduri ncqativc iar accstca |c-au atras catrc ci`. laptu| cstc ca, natura |or
loartc pozitiva a atras sprc ci un ascmcnca raspuns ncqativ, pcntru ca accasta |umc
cstc condusa dc ncqativc|c cqo-uri a|c sinc|ui scparat. Cc|c mai mari liintc au avut dc
sulcrit cc| mai mu|t. Accst |ucru aparc pcntru ca Du|u| nivcrsa| ca|cstc cc|c mai bunc
instrumcntc a|c sa|c in loc. Pcntru a paralraza o vcc|c zica|a, ,Dumnczcu cadc cc| mai
qrcu pc toti cci pc carc ii dorcstc cc| mai mu|t`.
Conc|uzionand in ccca cc privcstc invataturi|c asiqurati-va ca toatc actiuni|c sunt
o acumu|arc dc |arma buna, accasta cstc: trcbuic sa tc prcdai Du|u|ui nivcrsa| si sa
urmczi indrumarca Vointci nivcrsa|c. Vai mu|tc dcsprc accst |ucru mai tarziu.
Dcci, cc ar trcbui sa laccm in |cqatura cu cxpcricntc|c ,rc|c` pc carc |c avcm in
viata noastra si pcntru carc nu suntcm ,slinti` lnvataturi|c spun ca atunci cand o
cxpcricnta ,rca` cstc dc lapt ,rasp|ata` unci |armc ncqativc in viata ta (carc ia lorma
unci cvcnimcnt rau sau o provocarc,, ti sc olcra o sansa dc a invata din qrcsc|i. Asa
cum mi-a spus si Zain, ,Carc cstc rc-actiunca ta (a|cqcrca ta, in carc cxisti in si carc
vinc in viata ta ACV`
Li8era Alegere i :intea
Mintea este Lu"rtorul "are
#onstruiete ,ieile noastre
Zain mi-a spus ca pot participa |a o scric spccia|a dc |ccturi in |cqatura cu noi|c
mc|c studii si mi |c-a rccomandat cu insistcnta. Accst |ucru a lost dcstu| dc onorabi|,
pcntru ca c|c avcau sa lic acordatc dc catrc Vic|ic|, iar |a accstca participau numai
ca|uqarii vcncrabi|i. Vic|ic| cra loartc batran (dupa spusc|c |ui Zain, batran, mu|t mai
batran dc l00 dc ani,, insa arata dc aproximativ 65 dc ani. Nu crcd ca cra cincva carc
sa stic cu adcvarat cat dc batran cra. lnsa spccu|atii|c mcrqcau dcstu| dc sa|batic.
lnvataturi|c stravcc|i indicau laptu| ca printr-o combinatic a dictci, prin mcditatic si
tc|nici cncrqcticc, viata ar putca li intinsa prccum o banda dc cauciuc, accasta durata a
victii ar putca li dc S00, 900 dc ani sau c|iar mai mu|t, accasta cra nu numai posibi|
dar ar putca li si norma|a. C|iar Bib|ia modcrna indica o mcdic dc viata carc a lost
loartc |unqa pcntru mu|tc dintrc pcrsonac|c Vcc|iu|ui Tcstamcnt. lar acum, in u|timii
ani, oamcnii dc stiinta prctind ca accst |ucru cstc o ,noua posibi|itatc` printr-o dicta
usta, sup|imcntc si orqanizarca strcsu|ui. lnsa cu am obtinut ccva in p|us in |cqatura cu
168
accasta. Ca si conducator a| manastirii, Vic|ic| cra mai mu|t dccat un ,ca|uqar adcpt`
(Daca am li lost Cato|ici, c| ar li lost un Papa a| nostru. Daca am li lost Budd|isti, c| ar
li lost Varc|c nostru Lama,. lndilcrcnt dc aspcctu| sau tincrcsc, c| cra loartc obosit si
bo|nav cronic, astlc| ca, accstc scsiuni au lost un marc clort pcntru c|. Datorita pozitici
sa|c in cadru| ordinu|ui si a sanatatii sa|c, cu |-am vazut loartc rar. Dar, c|iar daca c|
avca mari durcri si cra atat dc batran si dc obosit, in catcva dintrc intcractiuni|c pc carc
|c-a avut cu noi, c| cra inca loartc bun si qriu|iu si parca sa aiba o alcctiunc spccia|a
pcntru minc.
ln timpu| accstci |ccturi, c| a prczcntat unc|c dintrc invataturi|c lii|or At|anti
dcsprc aspcctc|c mintii, scpararii si vointci |ibcrc.
,Astlc| cum cu sunt siqur ca toti dintrc cci dc aici ati auzit totu| mai inaintc, liinta
noastra arc proprictati dc dua|itatc si trinitatc. na dintrc accstca cstc accca ca suntcm
o combinatic dc spiritua|, mcnta| si aspcctc lizicc cu un domcniu mcnta| dominat dc un
crcicr carc cstc divizat in doua loartc dilcritc si adcsca opusc moduri dc a privi |ucruri|c.
Domcniu| mcnta| cstc inl|ucntat dc cc|c|a|tc doua aspcctc din cc|c trci a|c naturii noastrc
- domcniu| lizic pc dc o partc si cc| spiritua| pc cca|a|ta - iar mcnta|u| carc cstc intcrca|at
intrc c|c. Pc partca lizica a domcniu|ui mcnta| avcm ccca cc invataturi|c numcsc sinc -
trup - mintc. Sinc|c - trupu| - mintca tin numai dc |ucruri|c intc|cctua|c intr-un mod
non-abstract, scparat, |oqic, |itcra|, divizat, po|arizat. ln cscnta, sinc|c - trupu| - mintca,
totu| cstc in mod c|ar cata|oqat in doua diviziuni distinctc - |ucruri|c sunt lic da, lic nu,
sau -, ncqru sau a|b, ctc. Nota autoru|ui: ascmanator loartc mu|t unui ca|cu|ator
modcrn. Pc partca spiritua|a a domcniu|ui mcnta| avcm nitatca - intcqrarca - mintca
carc quvcrncaza |ucruri|c intuitiv, ca un intrcq, pcrmitandu-nc sa intc|cqcm |ucruri|c
abstractc. lunctii|c ,vointci` noastc intrc cc|c doua, prccum un pi|ot sau capitanu| unui
navc, nc pcrmit sa actionam, sau sa qandim, in oricc dircctic, sa lo|osim unu| dintrc
aspcctc|c domcniu|ui mcnta|, lic pc ambc|c. Libcra a|cqcrc cstc nastcrca noastra, cstc o
mostcnirc a noastra - cstc v|astaru| Tata|ui (lnlinitu|ui, si Vamci (linitu|ui,.`
rmatoarca |ui discutic a lost dcsprc importanta vita|a a qandirii simp|c.
,Ganduri|c sunt b|ocuri construitc dc cxpcricnta lizica. Va roq sa contcmp|ati in
p|inatatca prolunzimii accst rcmarcabi| conccpt: TOT CLLA CL OAVLNll A lACT
SA CRLAT, VlNL lN PRlVL RAND DlN DOVLNlL VLNTAL. liccarc |ucru
poatc li qandit dc tinc lnccrcati sa qanditi c|iar |a un sinqur |ucru, carc a lost primu|
|ucru inaintc dc intrarca in cxistcnta. O constructic ln primu| rand cincva a conccput
idcca unci constructii, dupa accca cincva a dorit o constructic, atunci au aparut dcta|ii|c
dcsprc cum ar putca sa lic, dupa carc au aparut dcta|ii|c cum ar trcbui sa lic construita.
Fiecare lucru la care te poi g+ndi nu este de la natur, acesta a #ost prima
dat iniiat n minte. u lua acest lucru cu uurin, simplist. /rebuie s-i
dai seama de el, s-l nelegi, i nu numai intelectual. Atunci cand tc qandcsti |a
asta parc o adcvarata maqic. Cincva doar a qandit o c|adirc si intr-un timp rc|ativ mic
accasta a lost aco|o. Lstc maqic, doar o lorma mai |cnta dc rcactic, pcntru ca cstc
vorba dcsprc un domcniu dc vibratic mai |cnt. /rebuie de asemenea s-i dai sama
de acest lucru.
DL ASLVLNLA, TRLBlL SA-Tl DAl SLAVA CA ORlNDL Al LOCl PRlN
GANDRlLL TALL, ACLL LOC VA DLVLNl RLALlTATL llZlCA. Gandcstc-tc |a ccva
169
nascut pcntru prima data. Apoi qandcstc din nou, qandu| i| a|imcntcaza. Lstc partc a
proccsu|ui dc a aducc oricc qand sau idcc |a rca|izarc. Vai intai ai samanta p|antata
mcnta|. Apoi, daca o vci uda (prin qandu| indrcptat catrc ca din cand in cand,, accasta
va crcstc. Daca nu vci vcq|ca asupra p|antci ta|c, accasta va muri. Accst |ucru
lunctioncaza in lavoarca noastra si impotriva noastra, in lunctic dc lc|u| p|antci noastrc
si dc discip|ina mintii noastrc.
Daca avcti scmintc ncqativc, cum ar li cc|c p|antatc prin qanduri , cmotii
ncqativc cum cstc qc|ozia, sinc|c scparat va lo|osi proqramarca cmotii|or pcntru a
translorma constant qanduri|c ta|c in accstc scmintc. Accst |ucru va olcri o a|imcntarc
constanta. Astlc|, accstca vor producc lructc ncqativc. Cc poti lacc pcntru a opri
scmintc|c ncqativc sau p|antc|c carc prospcra in tinc Poti numai sa |c ,inlomctczi` prin
lo|osirca autodiscip|inci si contro|u|ui qanduri|or ta|c - rcdircctionandu-ti qanduri|c catrc
pozitiv dc liccarc data cand aparc qandu| ncqativ.
Din pacatc, atunci cand lructc|c pozitivc sunt in crcstcrc pcntru tinc, nu ai
avanta in lata partii ncqativc.`
,Cc vrci sa spui prin avanta` a intrcbat batranu| ca|uqar P,t|aqoras.
,Am vrut sa spun doar asta. Latura ncqativa arc avantau| ca sinc|c scparat
lo|oscstc proqramarca si putcrnicc|c cmotii prccum qc|ozia. Accasta ,in|ata` |itcra|mcntc
atcntia si qanduri|c voastrc, indcmnandu-va catrc inqriirca scmintc|or ncqativc. Accasta
partc arc dc ascmcnca ,obicciu|` dc a proqrama subconsticntu| si qanduri|c in mod
automat, actiuni|c si staruinta, in mod ncqativ. Pcntru a obtinc scmintc pozitivc carc sa
crcasca, trcbuic in primu| rand sa dcpascsti cmotii|c ncqativc, proqramarca, ctc., avand
in p|us ncvoic dc a |ucra pcntru crcarca dc noi obicciuri, o noua proqramarc. Atunci
cand p|antczi scmintc|c pozitivc a|c virtutii, cum ar li acc|ca prin a dcvcni o pcrsoana
mu|t mai compasiona|a, toatc vor dcvcni mai roditoarc - insa numai dac disciplina
ta nsi veg.ea0 mental i regulat plantele. Amintcstc-ti si ai in vcdcrc accst
|ucru, nu numai lara bcncliciu| proqramarii pozitivc pc carc o ai dca, ci mai dcqraba
pcntru a avca o rcproqramarc impotriva proqramarii ncqativc. Astlc| ca dc mu|tc ori, a
lacc proqrcsc mcnta|c pozitivc cstc mu|t mai dilici| dccat doar a li in starc dc a nu lacc
nimic si a astcpta ca partca ncqativa ,sa scapc minqca`. Trcbuic sa prcici cu adcvarat
contro|u| asupra ,domcniu|ui` pcntru a-| sc|imba in pozitiv.`
,Cum sc poatc dcpasi ccva atat dc dilcrcntiat Vic|ic|` Am spus cu. ,Parc a li o
sarcina |crcu|cana, carc cstc atat dc dilici|a incat parc a li practic imposibi|a.`
,Accasta nu cstc ,imposibi|a`, cu nu as li si nu as sta astazi aici daca ar li asa. Cu
siquranta cstc qrca. Dar numai pcntru ca cstc qrca, nu cstc un motiv pcntru a rcnunta
sau pcntru a nu o lacc. lar accasta poatc li lacuta mai usor prin antrcnamcntu| adccvat
a| modu|ui dc qandirc. Lstc o c|cstiunc dc a dczvo|ta un obicci simp|u - mai dcqraba
dccat un mod constant dc anqaarc intr-o |upta. Dc lapt, nu trcbuic sa tc anqaczi intr-o
|upta, o |upta pc carc o voi cxp|ica imcdiat. Daca iti lo|oscsti vointa pcntru a tc
autodiscip|ina si pcntru a-ti contro|a qanduri|c, poi redireciona g+ndurile tale ori
dc catc ori proqramarca sau cmotii|c inccarca sa tc cuprinda prin a|imcntarca cu
scmintc ncqativc. Daca oprcsti a|imcntarca si tcndinta p|antc|or ta|c ncqativc ele vor
muri n cele din urm. Asta cstc totu| in |cqatura cu accst |ucru. Dar nu poi lupta
170
direct cu rul sau cu g+ndurile i sentimentele negative. Vci picrdc |upta pcntru
ca insasi natura |uptci ncccsita dirccta imp|icarc a cncrqici qanduri|or ta|c in |upta.
Lncrqia qanduri|or ta|c cstc apoi a|imcntata dc asta, o sustinc, c|iar asa cand ti sc parc
ca ,|upti` cu ca. Sinqura moda|itatc dc a castiqa cstc dc a inlomcta ncqativitatca - prin
laptu| dc a nu qandi ncqativ sau c|iar dc a qandi |a toatc accstca - si prin rca|izarca dc
proqrcsc catrc pozitiv. Pcntru ca atunci cand pozitivitatca crcstc, ca acaparcaza tot
spatiu| si nu va mai |asa ncqativitatca sa prinda radacini. La lc| ca |a qradinarit, daca
p|antc|c sunt dintr-o spccic buna si |c vci mcntinc sanatoasc, p|antc|c ncqativc nu vor
crcstc. O pcrsoana p|ina dc lubirc A|truista nu arc qanduri cqoistc pcntru a |upta
impotriva |or. Aici nu cstc pur si simp|u nici o incapcrc pcntru ca accstca sa cxistc, si
nici un lc| dc so| pcntru ca c|c sa prinda radacini. lntr-un ascmcnca mod mintca lacc
sa ,crcasca` sau sa sc ,dczvo|tc` toatc |ucruri|c in viata.`
Li*era /legere este /dministratorul
#onstru"iei ,ieilor noastre
Lra aco|o un novicc carc sc ,ratacisc` in incapcrc candva in timpu| unci prc|cqcri.
Nu i| mai vazuscm inaintc si nu ii cunostcam numc|c. Lra dcstu| dc dcsc|is si rc|axat iar
Vic|ic| parca sa nu aiba nici o prob|cma in |cqatura cu prczcnta sa. Din scnin,
indraznctu| novicc a sarit cu o intrcbarc.
,Cum nc putcm asiqura ca ccca cc ,dczvo|tam` sau ,construim` in viata cstc
intotdcauna un |ucru ust si c| va qcncra rczu|tatc ustc`
Buna intrcbarc, am qandit cu in sinca mca.
,Atata timp cat mintca cstc constructorul, ca nc va li conductorul
activitati|or mcnta|c (un lc| dc scl in constructii,. lti poti impartasi vointa oricarui sinc
scparat a| tau sau liintci lntcrioarc. Poti avca qanduri pozitivc sau qanduri ncqativc. Poti
li distructiv sau constructiv. lnsa numai prin lo|osirca vointci ta|c in armonic cu Vointa
nivcrsa|a poti obtinc o pacc durabi|a, una carc aducc cc|i|ibru, nitatca cu spiritua|u|,
mcnta|u| si lizicu|.`
,nivcrsu| arc o vointa` a intrcbat ncdumcrit novicc|c.
,Da, nivcrsu| cstc un lc| dc liinta, nu in scnsu| pc carc i| intc|cqi tu acum, insa
da, c| arc o vointa. L| arc dc ascmcnca o constiinta si o curqcrc. L| continua sa
lunctionczc intr-o incrcdibi|a sincronizarc si armonic. Numai oamenii au icsit din pasu|
accstuia.`
,Cum poti sti carc cstc voia sau constiinta accstuia`
,Prin dilcritc cai tincrc novicc. Vci invata mai mu|tc |a a|tc cursuri, liu|c. Accasta
cstc dc lapt o scsiunc pcntru c|cvi mu|t mai avansati, insa poti ramanc si tu. Poatc ca
oricinc a invatat mai mu|tc prin prczcnta ta inoccnta.
Constiinta nivcrsa|a poatc li dcscrisa aproapc ca o consticntizarc carc sc al|a in
liccarc liinta. Accasta consticntizarc cstc imprcqnata sau ,dinaintc construita in` mintc
iar atunci cand cstc trczita prin lo|osirca spiritua|a a vointci, pcrsoana isi da scama dc
nitatca sa cu Du|u| nivcrsa|. Accst ,modc| imprimat` cstc ccva ca un instinct,
ascmcnca cum nou-nascutu| tie de3a cum sa qascasca un san si cum sa suqa. Cu toatc
ca asta cstc mu|t mai solisticat dccat simp|u| instinct anima|ic ascmanator instinctu|ui, c|
171
cstc dca aco|o in tinc. Lstc ncvoic doar dc un stimu| corcct ca accsta sa iasa |a
supralata. Lstc ascmcnca Constiintci nivcrsa|c. Daca dorcsti trczirca modc|u|ui
imprimat in aceast constiinta, cstc ncvoic doar dc un stimu| corcct. lar in accst caz,
stimu|u| corcct cstc ap|icat dc |ibcra a|cqcrc, n mod altruist. Cand constiinta ta s-a
ina|tat sulicicnt inccpand sa ia dccizii |ibcr, a|truistc, vci dcc|ansa o rcactic si vci inccpc
instinctiv sa dcscopcri o noua constiinta - Constiinta ta nivcrsa|a.`
,Rcvcnind |a conccptu| dc baza a| a|cqcrii |ibcrc Vic|ic|, dc cc avcm o ascmcnca
prob|cma cu lo|osirca a|cqcrii |ibcrc in armonic cu vointa |ui Dumnczcu` am intrcbat
cu.
,liinta lntcrioara cc sc al|a in liccarc dintrc noi cstc partc a Du|u|ui nivcrsa|,
rcprczinta vointa nivcrsa|a si dorinta ci cstc ca noi sa o urmam. Din pacatc, atunci
cand maoritatca oamcni|or lo|oscsc sau qandcsc dcsprc a|cqcrca |or |ibcra (c|iar si in
cazu| in carc considcra dcsprc ca ca cstc totu|,, ci sc lo|oscsc dc ca si o considcra un
mi|oc dc a lacc oricc lNSA prin vointa nivcrsa|a. Li sc qandcsc |a asta ca |a un mi|oc
dc a lacc ccva indilcrcnt dc ccca cc dorcstc sinc|c |or scparat - indilcrcnt dc vointa
nivcrsa|a (vointa Lui Dumnczcu,. Si a lacc ccca cc vrca sinc|c scparat cstc dc obicci
opusu| vointci nivcrsa|c. Sinc|ui scparat nu-i p|acc ,s|uirca` Lui Dumnczcu - sinc|c
scparat vcdc asta ca pc un sacriliciu dc sinc. Dcci, cci mai mu|ti dintrc oamcni iqnora
vointa nivcrsa|a, vor lo|osi propria a|cqcrc |ibcra pcntru a-si scrvi |or insisi iar p|ata
prctu|ui cstc rczu|tatu| |armic.`
,Carc cstc.`
,Carc cstc, pcntru scopu| discutici noastrc dc aici, ca putcm pastra dczi|uzia si nc
vom pastra sulcrinta. lnsa am qasi in cc|c din urma ca, numai prin accasta vointa a
Du|u|ui nivcrsa|, prin trairca in armonic cu vointa nivcrsa|a, putcm trai in lcricirc si
pacc. ln cc|c din urma, in timp, unii dintrc noi vor inccpc sa-si dca scama ca adcvarata
noastra vointa este vointa Du|u|ui nivcrsa| si numai prin a|ipirca |a accasta nc vom
,intoarcc in paradis`. Atunci cand nc vom sincroniza vointa cu vointa nivcrsa|a, vom
actiona numai pc cai|c cc duc sprc |arma pozitiva.`
,Dcci, practic trcbuic doar sa lii o pcrsoana buna,` a spus novicc|c.
,ln dclinitiv, da. lnsa accasta cstc o prob|cma comp|cxa iar tu ai simp|ilicat-o.
Actionand in moduri carc crccaza |arma pozitiva, accasta actiunc nu poatc avca
intotdcauna aspectul dc a lacc ccva bun. Si lacand ccva carc parc a li bun nu poatc
crca intotdcauna |arma pozitiva, accasta ar putca crca c|iar |arma ncqativa. Sprc
cxcmp|u, ai putca dccidc ca a li caritabi| cstc binc, ca olcrind bani cc|or saraci cstc un
|ucru bun. Accst |ucru in qcncra| cstc bun. lnsa |uati in considcrarc accst |ucru. Hai sa
prcsupuncm ca inta|ncsti un om sarac cu|cat pc strada in lriq si carc arc mana intinsa
catrc tinc ccrandu-ti incct nistc bani pcntru a-| auta. Ai dc lacut nistc a|cqcri. Cum poti
sa stii carc cstc cc| mai bun |ucru. Daca urmczi o ca|c a mi|ci, cstc posibi| sa-i dai o
marc suma dc bani, qandindu-tc ca laci ccca cc trcbuic. Dar sunt aici mu|tc |ucruri pc
carc tu insuti nu |c poti cunoastc, ai ncvoic dc indrumarca nivcrsa|a pcntru a lacc cu
adcvarat ccca cc trcbuic. Siqur, c| ar putca lo|osi bani pcntru a-si cumpara |ainc mai
qroasc, un adapost, mi|oacc dc trai si pcntru un trai mai lcricit dupa accca. Dar dc
ascmcnca, c| ar putca lo|osi banii pcntru a-si cumpara droquri sau a|coo| si sa
slarscasca in apatic, sa sc rancasca sau sa ucida c|iar pc oricinc a|tcincva. Pc dc a|ta
172
partc, poatc ca accst om cstc ,sctat` psi|o|oqic numai astlc| - si daca nu i-ai olcri nimic,
tipand |a c| si insu|tandu-| - probabi| ca c| si-ar spunc in sinca |ui ,Li, asta c V-am
saturat dc accasta dcqradarc umana` si va icsi sinqur din qroapa pc carc c| sinqur si-a
sapat-o, din munca dc curatator dc ba|cqa dc Ya|, continuand apoi sa-si
imbunatatcasca conditia sa si in cc|c din urma sa traiasca lcricit. Astlc|, in timp cc vci
striqa |a c|, accsta nu va parca un |ucru bun pcntru cincva carc tocmai tc-a vazut
striqand |a accst sarman om, asta va parca ca tu csti un om crud si lara inima, nu ca
laci ccva bun.
nc|c dintrc accstc |ucruri pot li cunoscutc dc o liinta i|uminata, instruita pcntru
prolctic, asa cum vci li tu. lnsa a|tc |ucruri pot li cunoscutc numai in nivc|uri|c
supcrioarc a|c constiintci, in alara |imitc|or cxistcntci noastrc lizicc.`
,Cc vrci sa spui` a zis novicc|c in qraba.
,Lxista o icrar|ic dc liintc carc sc al|a dinco|o dc constiinta noastra, carc au
parasit p|anu| lizic a| Pamantu|ui sau carc nu au lacut partc niciodata din c|, toatc sunt
din Sursa Du|u|ui nivcrsa| - accstca inc|ud lnqcrii, liintc|c i|uminatc si slintii, unc|c
dintrc c|c liind stramosii nostri si a|tc Vari liintc. L|c vad si intc|cq accstc |ucruri mai
binc dccat noi pcntru ca starca |or dc constiinta cstc ina|ta si sc al|a aco|o pcntru a nc
indruma pc noi atunci cand nc daruim domcnii|c noastrc Vointci nivcrsa|c. Numai
astlc| putcm lacc in mod corcspunzator a|cqcri|c, ca cca din cxcmp|u| dc mai sus, daca
vom |asa liinta noastra lntcrioara cu a Sa ,Constiinta nivcrsa|a`, sa nc lic q|idata
intuitiv.`
Novicc|c a vorbit din nou, ,Cum putcm aunqc |a o astlc| dc starc, in carc sa
putcm li q|idati astlc|`
,Smcrcnia si lubirca A|truista iti vor aducc nitatca cu totu|. Nu cstc nimic carc
sa tc poata tinc dcpartc dc nitatca cu nivcrsu| dccat sinc|c tau scparat. Numai prin
lubirc A|truista vointa ta poatc li una cu Cc| lnlinit. Si prin accasta vci dcvcni o
binccuvantarc pcntru toti cci carc vin in contact cu tinc, pcntru ca ci vor vcni in contact
cu adcvaru|, cu cscnta proprici |or liintc, lntaiu| Du| nivcrsa|.`
0coala Pro$eilor
Zain a intrat in incapcrc pcntru a-| in|ocui pc Vic|ic| si pcntru a tinc inca un curs
dcsprc invataturi|c at|antc in ccca cc privcstc prolctia. Vic|ic| dca lacu-sc prca mu|t
pcntru acca zi. Zain |-a sarutat pc obraz iar c| a parasit incapcrca, cu m-am inc|inat in
lata |ui in scmn dc rcspcct si aprccicrc pcntru timpu| si clortu| sau lacut pcntru noi.
Accsta nu a lost doar un qcst ori a|tccva |a carc sc astcpta cincva. Nu crau lacutc oricc
lc|uri dc qcsturi ,din rcl|cx` in manastirca noastra. lnsa accsta a vcnit sinccr din inima
mca, in mod spontan. Atunci cand nc-am inta|nit alara, purtand-si aproapc dc umatatc
din qrcutatca sa pc un baston, c| s-a oprit, m-a privit adanc in oc|i zambind si
incuviintand din cap in scmn dc rccunoastcrc si rccunostinta umi|a pcntru qcstu| mcu.
Accasta a lost u|tima data cand avcam sa-| mai vad.
Primc|c cuvintc a|c |ui Zain m-au adus imcdiat inapoi catrc qanduri|c mc|c dc
inccput dcsprc dcstin (cu carc am inccput accst capito|,.
173
,Aici sunt cci cc crcd tota| in soarta. Li spun ca toatc |ucruri|c sunt prcdcstinatc si
noi nu |c putcm sc|imba. A|tii crcd ca nu cxista ascmcnca |ucruri prccum dcstinu| si
toatc accstca - tota|itatca |ucruri|or pc carc |c laccm noi in rca|itatca noastra. liii invata
ca accstc doua conccptc sunt un paradox si ambc|c sunt adcvaratc. Paradoxu| cstc
accsta: avcm |ibcrtatca dc a a|cqc si dc a nc modc|a viitoru| prin a|cqcri|c noastrc, insa
totu| cstc prcdcstinat printr-un l|ux dclinit , p|an nivcrsa| , tipar. lmposibi|, dar
adcvarat.
Oamcnii sunt ambc|c, na cu Du|u| nivcrsa|, si o rcprczcntarc in ,miniatura` a
Du|u|ui nivcrsa|. Astlc|, avcm mi|oacc|c si initiativa dc a nc asuma rcsponsabi|itatca
in ocu| ro|u|ui activ a| crcatici. Daca ai lost prin oras, travcrsand strada cincva spunc,
,lcrcstc, vinc o masina`, tu vci spunc, ,Li binc, daca prcsupun ca va trccc pcstc minc,
asa a lost sa lic.` Tu vci mcrqc orbcstc atunci cand travcrsczi strada Vci spunc ca nu a
lost un Dumnczcu carc sa-ti spuna sa lii atcnt |a masini Aproapc oricinc cstc dc acord
ca, daca cincva va avcrtizcaza dcsprc masina carc poatc sa trcaca pcstc voi, va vcti lcri
dc ca. Cu toatc ca dc mu|tc ori au auzit dcsprc oamcni carc prcvcniti dinaintc dcsprc
dczastru, ci spun, ,Daca ccva cstc mcnit sa sc intamp|c, sc va intamp|a`. Li sunt oamcni
carc nu crcd in dcstin, c|iar daca nu au dcc|arat-o. Dcsiqur, comcntariu| |or a lost
adcvarat in partc, insa accsta a lost ,rationa|izat` dc catrc pcrsoana pana |a punctu| dc
dczcc|i|ibru. C|iar pana |a punctu| mortii. Sprc cxcmp|u, am cunoscut oamcni
avcrtizati sa inccapa sa sc mutc din |ocuinta |or, carora |c-a lost spus ca un cutrcmur dc
pamant ii va distruqc daca nu sc vor muta. Li au lost avcrtizati dc catrc ca|uqari cu
rcputatii dc loartc marc acuratctc in astlc| dc prolctic. lnsa avcrtismcntc|c nu |c-au lost
|uatc in considcrarc. C|iar daca oamcnii ar sti ca ci si lami|ia |or ar putca li ucisi sau cc|
putin raniti si ar picrdc totu|, ci i-ar iqnora.`
,Dc cc`
,Pcntru ca dorinta |or cqoista dc a nu-si parasi |ocu| |or, anumitc poscsiuni sau
cncrqia consumata pcntru a sc muta, ctc., dcpascstc intuitia |or in nivcrsa|.`
Accst |ucru cstc trist, dar adcvarat. Rcccnt, in accstc vrcmuri, am inta|nit mu|ti
oamcni carc au lost avcrtizati dcsprc divcrsc cvcnimcntc carc s-ar putca intamp|a in
cazu| in carc ci nu ar actiona dilcrit. Lu am lacut-o prccum Zain, c|iar si avcrtizari|c
dcsprc un dcvastator cutrcmur dc pamant au lost iqnoratc. Sunt oamcni carc nu au
condus NlClODATA lara sa-si puna ccntura dc siquranta, cu toatc ca ci continua sa
traiasca intr-o zona in carc c|iar si oamcnii dc stiinta au spus ca un cutrcmur dc pamant
dczastruos sc va producc cu siquranta si ar putca |ovi in oricc momcnt. Totusi, oamcnii
continua sa stca aco|o, lo|osind rationamcntc i|oqicc ca, ,Daca cstc ccva mcnit sa sc
intamp|c, sc va intamp|a`. lnsa asa cum spunca Zain, accstora nu |c poti spunc dcsprc
masina carc i-ar putca |ovi. Ca tot vorbim dc Zain, |aidcti sa nc intoarccm |a prc|cqcrca
sa:
,Pc dc a|ta partc a moncdci, ai vazut oamcni carc considcra ca ci crccaza totul
in victi|c |or si nu ii poatc alccta nimic a|tccva. Li crcd accst |ucru pcntru a cxc|udc
Lcqca nivcrsa|a a Cauzci si Llcctu|ui. nii c|iar crcd ca crucilicarca |ui lisus a lost
rczu|tatu| ,datorat |or insisi` din cauza qandirii |or ncqativc. Lu vrcau sa |c spun |or ca
nu vor avca canccr daca nu vor acccpta idcca. Considcr ca accsta cstc motivu| carc a
ucis-o pc Vadamc Curic - mai dcqraba qandirca ncqativa, dccat radiatii|c. nii vor
174
mcrqc c|iar pana atat dc dcpartc incat sa spuna ca ci nu vor muri daca rcluza sa
crcada ca asa va li. Totusi, inca nu s-a dovcdit ca lic asa. nii spun ca nu ai ncvoic dc
mancarc pcntru a-ti mcntinc corpu| lizic. Totusi, inca nu s-a dovcdit ca ar li asa. Daca tu
crczi cu adcvarat in accst mod a| oamcni|or dc a lacc dcc|aratii, ai putca sta in mi|ocu|
drumu|ui, pc o autostrada undc conduc solcri orbi, bucurandu-tc dc cina ta. Ai putca
mcrqc |a un pisto|ar in mi|ocu| unui maqazin, sa-i ici arma si s-o arunci dcpartc, pcntru
ca tu ai ,stabi|it` ca nu poti li aqrcsat, ca tu nu poti li impuscat. Si ai putca stabi|i c|iar
ca tc dcrancaza scmnc|c dc stop pc strada, ca nu cstc ncvoic dc c|c, pcntru ca daca ai
avca ,stabi|it` un accidcnt pcntru tinc, accsta nu va avca |oc. Totusi, nu vad ascmcnca
oamcni carc sa prctinda astlc| dc convinqcri, si carc sa laca astlc| dc |ucruri. Dc cc nu
cstc asa Pcntru ca ci stiu laptu| ca in rca|itatc, in intcrioru| |or, ca asta nu cstc in
totalitate adcvarat. Ca |ucruri|c sc nt+mpl oamcni|or, ca c|c nu sunt atrasc dc ci
insisi. Dar daca ai obscrvat, am spus ca asta nu cstc in totalitate adcvarat. Pcntru ca
cstc partia| adcvarat. Lucruri|c sc intamp|a uncori pcrsoanc|or carc |c-au #cut s #ie
atrase mcnta| catrc ci. Si in cca mai marc partc, noi nc crcam proprii|c noastrc
rca|itati, proprii|c noastrc victi. Lstc ncvoic dc o marc intc|cqcrc, dc o ina|ta constiinta,
pcntru a intc|cqc pc dcp|in astlc| dc paradoxuri, nu a crcdc intr-o moda|itatc
dczcc|i|ibrata, intr-un lc| sau a|tu|.
liii intc|cq pc dcp|in si prcdau Lcqca nivcrsa|a a Cauzci si Llcctu|ui in toata
sp|cndoarca ci paradoxa|a. Accasta |cqc dictcaza rczu|tatc|c carc vor dctcrmina o
actiunc sau un qrup dc actiuni. lntc|cqcrca accstci |cqi cstc modu| cum un prolct
dctcrmina cc |ucruri sc al|a dinco|o dc punctu| lara intoarccrc, si carc sunt astlc|
,dcstinatc` a sc producc indilcrcnt dc cc oricc a|tccva sc intamp|a. lnsotitoru|
cunoastcrii catrc accstc intc|cqcri cstc subti|a a|cqcrc |ibcra.
Cum sc citcsc si sc uti|izcaza rcvc|atii|c Cauzci si Llcctu|ui, proicctii|c a|cqcrii
|ibcrc, accst |ucru lost prcdat c|ar dc catrc lii inca din primc|c zi|c a|c At|antidci. Accsta
cstc motivu| pcntru carc uncori am lost numiti Scoa|a Prolcti|or.`
,ndc cstc Scoa|a Prolcti|or` a spus novicc|c carc sc al|a inca prin imprcurimi.
Zain s-a uitat |a c| zcl|cmitor, apoi a intrcbat, ,Cinc csti tu`
lnaintc ca tanaru| novicc sa poata raspundc, Zain a continuat. ,O|, nu contcaza.
Privcstc in uru| tau tincrc. Dcsc|idc-ti urcc|i|c. Lsti n Scoa|a Prolcti|or. Accasta cstc
doar o partc din prcqatirca tota|a primita dc |a vcncrabi|ii ca|uqari ai manastirii noastrc,
sau cstc data pcrsona| novici|or sau avansati|or dc catrc lnitiatii dintrc liii Lcqii Lui nu|
carc nu |ocuicsc intr-o manastirc.`
,Dcci, cum am putca invata si intc|cqc subti|itati|c a|cqcrii |ibcrc si intcractiunca
ci cu Cauza si Llcctu|`
,Contcmp|ati accst |ucru. Lxista o buna ana|oqic pcntru a contcmp|a acum:
Cauza si Llcctu| lunctioncaza prccum va|uri|c dintr-un |ac. Aruncand o piatra si
obscrvand ccrcuri|c conccntricc carc sc propaqa din punctu| undc piatra a intrat in |ac.
Vu|ti oamcni isi dau scama numai dc piatra carc a lost aruncata in |ac, ci ncacordand
atcntic |a ccca cc sc intamp|a cu ,va|uri|c`. C|iar si cci carc obscrva va|uri|c initia|c, dc
obicci nu obscrva cc cstc dinco|o dc c|c. lnsa daca privcsti va|uri|c atcnt si |c urmczi
traicctoria, vci obscrva ca c|c aunq |a ma|, apoi aruncand o piatra mai marc ca va lacc
175
va|uri noi. Dupa carc, noi|c va|uri pot intcractiona cu va|uri|c initia|c sau pot qcncra mai
mu|tc va|uri rcl|cctatc dc c|c insc|c. Lvcnimcntc|c din viata omu|ui sunt loartc
ascmanatoarc cu accstc va|uri. O actiunc stabi|cstc o intrcaqa scric dc a|tc actiuni in
miscarc. Proprii|c noastrc va|uri intcractioncaza cu va|uri|c a|tor oamcni.
Accstc actiuni pot li loartc minutioasc dc comp|icatc. Sprc cxcmp|u, |ai sa
privim din nou |a cxcmp|u| cu ccrsctoru| dc pc strada, cc| pc carc |-am lo|osit mai
dcvrcmc. Am spus ca unu| dintrc sccnarii ar li acc|a in carc i-ai darui |ui bani, c| si-ar
cumpara |ainc mai qroasc, si-ar lacc o viata noua, ctc., si ar trai lcricit in cc|c din urma.
Vinunat. Accsta parc a li in cc|c din urma un rczu|tat pozitiv, corcct Dar |aidc sa
urmam in continuarc va|uri|c. Carc ar li noua sa viata daca noi am lacut un tip spccia|
dc stic|a cc i| lacc imun |a sc|imbari|c dc ca|dura si lriq, si carc u|tcrior a dat
posibi|itatca oamcni|or dc stiinta sa dcscopcrc un nou produs c|imic pcntru a ucidc
inscctc|c p|antc|or din lcrmc, in scopu| dc a auta |a |ranirca mai mu|tor oamcni. Dar in
sc|imb, c|imica|c|c au avut o rcactic nccunoscuta carc au dat nastcrc unui proccs
nccunoscut carc a crcat sc|imbari a|c vrcmii sau activitatii so|arc si carc au inccput sa
distruqa p|antc|c pcntru a|imcntatic ori au crcat noi bo|i Vu|tc ascmcnca |ucruri sc al|a
in vcc|i|c prolctii, si in mu|tc, mu|tc a|tc|c. Si aici vor li nistc asa-numiti oamcni
,inoccnti` carc lac partc din accasta cvo|utic. Sau intr-un a|t sccnariu cu omu| sarac dc
pc strada - cc s-ar intamp|a cu c| daca tu |-ai autat si c| a trait dupa accca lcricit, a avut
copii iar unu| dintrc copii a auns avocat, un avocat carc s-a dovcdit a li urmatoru| Hit|cr.
A|tcrarca cauzci si clcctu|ui cstc o c|cstiunc loartc comp|icata, cu imp|icatii loartc
scrioasc. Din pacatc, oricinc o modilica in mod constant c|iar si prin toatc |ucruri|c pc
carc |c lacc zi dc zi in viata, accstca liind modilicarca qanduri|or si modu|ui dc qandirc si
actiunc din ,orbu|` punct dc vcdcrc a| sinc|ui scparat.
Prolctia poatc li invatata. ti|izand discip|ina si conccntrarca, tc|nici|c dc
contcmp|arc pot li lo|ositc pcntru a urmari si intcrprcta comp|cxc|c ,undc` tipar a|c
cauzci si clcctu|ui. Accstc tc|nici pcrmit urmarirca cvcnimcntc|or pcntru a li vazutc
partia| sau uncori in tota|itatc pana |a rczu|tatu| lina|. Dar, ascmcnca sco|ii dc mcdicina,
nu cxista o conditic dinaintc stabi|ita pcntru a ,li admis in scoa|a prolcti|or`. Trcbuic dc
ascmcnca sa-ti dcpascsti punctu| |imitat dc vcdcrc a| sinc|ui scparat.`
,Atunci poti cunoastc toatc |ucruri|c carc sc vor intamp|a in viitor lnc|usiv
propria-ti viata Si asta nu cstc din nou soarta, nu a|cqcrc |ibcra`
,Ambc|c. Nu uitati ca cstc un paradox. Dar stiu dc ascmcnca ca: cxista doua
domcnii a|c prolctici. Primu| cstc prcdictia cvcnimcntc|or prcdcstinatc. Cc| dc-a| doi|ca
cstc prcdictia cvcnimcntc|or carc pot li dctcrminatc in p|us prin imp|icarca a|cqcrii |ibcrc
a uncia sau mai mu|tor pcrsoanc.
Rczu|tatu| unci situatii cc imp|ica a|cqcrca |ibcra cstc dilici| dc prcvazut cel mai
bine - pcntru ca nu vci sti niciodata cu siquranta cc ar putca a|cqc o pcrsoana -
pentru c ca arc |ibcra a|cqcrc. O astlc| dc prolctic imp|ica a|cqcrca |ibcra carc dcvinc
ccca cc ar putca li |uat in considcrarc prin tcrmcnu| din ocuri|c dc noroc, ,cota`
pariu|ui. Sau prin tcrmcnu| stiintilic dc ,lactor dc probabi|itatc`. Sprc cxcmp|u, atunci
cand cstc vorba dcsprc a|cqcrca |ibcra nu vci li in masura sa prcvczi ,cutarc si cutarc`
|ucru cc sc va intamp|a cu siguran, insa csti in masura sa stabi|csti laptu| ca cxista o
probabi|itatc dc S5 ca sa sc intamp|c, o probabi|itatc dc 45 sa sc intamp|c intr-un
176
anumit lc|, 30 probabi|itatc sa sc intamp|c in a|t lc|, ctc. Prcdictia unci a|cqcri prin
a|cqcrca |ibcra dcvinc usor dc apc|at, si cu mai mu|ta acuratctc daca cxista aici lactorii
carc lac o pcrsoana ,s|aba` intr-un lc| sau a|tu|. Sprc cxcmp|u, sa spuncm ca Jac| va
inta|ni mainc in timp cc conducc un autostopist c|incz si doriti sa lic prczis daca Jac| va
opri sa i| ia sau nu pc autostopist. Hai sa spuncm dc ascmcnca ca noi stim laptu| ca
Jac| nu cstc inc|inat sa ia autostopisti si in mod norma| nu o lacc - dar a mai lacut-o
mai inaintc in rarc ocazii. Lxista aici o ,tcndinta` carc lacc mai mu|t ca probabi| laptu| ca
c| nu va |ua autostopistu|. Putcm spunc ca poatc cxista 5 pana |a l0 probabi|itatc ca
c| s-o laca, avand in vcdcrc a|ti lactori pc carc ii cunoastcm. lnsa daca vci combina
aceast tendin cu o putcrnica tcndinta, cum ar li laptu| pc carc i| cunoastcm dcsprc
Jac|, acc|a ca urastc c|inczii, cstc aproapc siqur ca c| nu va |ua autostopistu| c|incz. Cu
toatc accstca, c| ar putca s-o laca.`
au Si accst cxcmp|u nu a lost nimic - o c|cstic dc primu| nivc| in scoa|a
prolctici.
,Apoi, cxista situatii si cvcnimcntc carc nu imp|ica a|cqcri|c vointci |ibcrc si c|c
pot li vazutc si prczisc cu siquranta. Cum cstc cazu| cu Sc|imbari|c Pamantu|ui.
Oamcnii au cauzat un astlc| dc dczcc|i|ibru ca rczu|tat a| a|cqcri|or |or |ibcrc din trccut,
anumitc |ucruri sc intamp|a in intcrioru| Pamantu|ui, c|iar daca toatc liintc|c vor a|cqc
prin vointa |or |ibcra sa inccrcc rcpararca stricaciuni|or. Din pacatc, asta sc al|a dinco|o
dc punctu| lara intoarccrc si cstc doar o c|cstiunc dc timp inaintc ca va|uri|c din |ac sa-
si tcrminc trascu| |or. lnsa nu uitati, nc putcm sc|imba inca proprii|c victi si clcctc|c
accstor |ucruri carc sc al|a dinco|o dc punctu| lara intoarccrc, accsta poatc li modilicat
in dilcritc moduri.
nc|c prolctii imp|ica un amcstcc a| cvcnimcntc|or prcdcstinatc si a| a|cqcri|or
|ibcrc. Accstc tipuri dc |ucruri sunt loartc comp|cxc. nc|c aspcctc cu privirc |a rczu|tat
vor li siqurc, insa vor li aici variatii a|c rczu|tatu|ui carc sunt inl|ucntatc dc a|cqcri|c |ibcrc
imp|icatc iar accstc variatii sunt ncsiqurc.
Din nou, sinqura ca|c dc a cunoastc cu siquranta ca poti lacc prcviziuni corcctc si
a|cqcri|c corcctc asociatc accstora, cstc accca dc a tc darui Vointci nivcrsa|c. Astlc|,
daca vci trai intr-o starc dc lubirc A|truista mcrcu, liind astlc| in acord cu Du|u|
nivcrsa|, vci vcdca si mu|t mai dcpartc si mu|t mai c|ar, in masura prolctici in cauza, Sl
vci li sub indrumarca si dircctia icrar|ici si Vointci nivcrsa|c. Astlc|, toatc dccizii|c ta|c
vor li |a lc| dc bunc cat cstc posibi| sa lic, si vor li ,corcctc`, indilcrcnt daca tu vci putca
vcdca sau nu rczu|tatu| accstora sau carc cstc rczu|tatu| aparcnt.`
,Daca traicsc in accst mod Tata, atunci sc pot intamp|a dc ascmcnca |ucruri
miracu|oasc`
,Lucruri miracu|oasc sc intamp|a intotdcauna. Numai ca oamcnii nu sunt
consticnti dc c|c. Dar pcntru a raspundc |a intrcbarca voastra spccilica mu|t mai dircct,
atunci cand ai dcvcnit un instrumcnt a| Vointci nivcrsa|c, icrar|ia va lacc uncori
anumitc |ucruri prin tinc sau in uru| tau. ncori vci li consticnt dc accst |oc. A|tcori
|ucruri|c sc vor intamp|a prin tinc si tu nici macar nu vci li consticnt dc asta, sau vci li
consticnt doar dc anumitc c|cmcntc.`
Lxista un bun cxcmp|u a| accstui |ucru in capito|u| dcsprc vizua|izarc si alirmatii.
Lstc o povcstc dcsprc o cxpcricnta pc carc am avut-o cu un dca|cr auto, carc ar li putut
177
avca ca rczu|tat ccva qrav daca icrar|ia nu ar li intcrvcnit si nu m-as li supus Vointci
nivcrsa|c. Dc lapt, daca dorcsti ai putca sari |a acc| capito| si sa citcsti cxcmp|u| acum,
dupa carc sa tc intorci |a accst capito|. Sau poti citi dcsprc un cxcmp|u dilcrit acum, in
urmatoarca scctiunc.
/"el Mare 4istri*uitor din #er
Ccca cc urmcaza cstc dc ascmcnca un cxcmp|u, unu| dintrc mii|c pc carc as
putca sa ti |c dau, cum Du|u| nivcrsa| arancaza cvcnimcntc|c prin intcrmcdiu|
icrar|ici. Accst cxcmp|u dat arata cum a lost sc|imbata o viata si cum va|uri|c cauzci si
clcctu|ui arancaza |cqaturi|c |armicc. Dc lapt, pcntru ca accsta cstc un cxcmp|u scurt,
c| nu arata cu adcvarat amp|oarca sc|imbari|or carc au |oc in rca|itatc, insa iti va da o
idcc dcsprc ,marca imaqinc` imp|icata.
rmatoarca povcstirc s-a intamp|at dupa un an dc |a p|ccarca mca din manastirc.
Dupa atinqcrca lniticrii lina|c, a i|uminarii, am inccput mai usor sau mai qrcu munca
mca - cca dc Adcpt, un adcvarat invatator. Dar a lost ncvoic dc minc in a|tc |ocuri,
dcci, |a varsta dc 2l dc ani am p|ccat dc |a manastirc si mi-am inccput ,munca`. Cc| cc
ma ,anqaasc` cra Du|u| nivcrsa| (lara cc|ipc, dar avcam o marc ,uniunc`,. Atunci,
ca si acum, am ratacit prin mu|tc parti a|c |umii, urmand dircctia si indrumarca Vointci
nivcrsa|c. Nu avcam nimic, dccat vcsmintc|c mc|c ca|uqarcsti. Nu avcam casa. Nu
avcam masina. Nici a|tc |ainc. Nu avcam bani. Nu am ccrsit niciodata, nu am ccrut
vrcodata ccva. Cu toatc astca, niciodata nu am rabdat dc loamc, niciodata nu am avut
ncvoic dc o ca|atoric, niciodata nu mi-a |ipsit un adapost sau un |oc dc dormit si am
avut intotdcauna, indilcrcnt dc cati bani cra ncvoic pcntru asta. Cand Dumnczcu cstc
anqaatoru| vostru si viata voastra cstc cu adcvarat dcdicata s|uirii cc|or|a|ti in |oc sa lic
dcdicata pcntru supravictuirca ,sinc|ui`, ascmcnca |ucruri nu mai sunt o prob|cma.
Dumnczcu cstc adcvaratu| distribuitor a| tuturor |ucruri|or si olcra tuturor umi|i|or sai
scrvitori tot ccca cc au ncvoic zi dc zi (insa totu| poatc vcni dintr-o varictatc ,norma|a`
sau ,ciudata` dc sursc,. Adcsca, accstca crau olcritc dc ,straini` cu carc doar m-am
inta|nit, carc trcccau prin ccva intcns in victi|c |or si carc cautau asistcnta noastra , a
mca. nii dintrc ci avcau ncvoic doar dc un umar pc carc sa p|anqa. Ascmcnca oamcni
s-au ruqat intotdcauna cu dispcrarc ori au striqat pc Dumnczcu pcntru autor si
indrumarc |a un momcnt dat in victi|c |or, inaintc dc a nc inta|ni pc noi. Catcodata,
|ucruri uimitoarc s-au intamp|at in uru| mcu si prin minc atunci cand Du|u| nivcrsa|
m-a lo|osit ca instrumcnt a| Vointci Sa|c. rmatoarca povcstc cstc doar una dintrc
mu|tc|c ascmanatoarc.
lntr-o zi mcrqcam catrc orasu| Las Vcqas, Ncvada. Am intrat pc usa unci c|adiri
undc sc al|au birouri si am auzit ccva cc suna ca o trupa dc muzica. Am simtit ca
trcbuic sa ma oprcsc si sa privcsc dc |a usa. Astlc| ca m-am uitat inauntru, am vazut pc
cincva pc carc i| cunostcam dc |a scoa|a undc am lost cand cram copi|. L| a lost odata
,cc| mai bun prictcn` a| mcu. Lra intr-o trupa dc roc| carc avca un succcs in crcstcrc si
rcpctau aco|o. Spatiu| cra inc|iriat dc catrc manaqcru| |or in mod spccia| pcntru
rcpctitii. Vcc|iu| mcu prictcn a lost loartc surprins sa ma vada, socat dc vcsmintc|c
mc|c ca|uqarcsti si dc modu| in carc ,ccva indclinibi| cra dilcrit |a minc` (a|tccva dccat
aparcntc|c cvidcntc,. ln timp cc nc sa|utam inca unu| pc cc|a|a|t, manaqcru| sau a vcnit
178
si ia inmanat cccu| cu p|ata pcntru u|timu| |or spcctaco|. Cu cccu| in mana, si-a imbracat
ac|cta si mi-a zis, ,As vrca cu adcvarat sa ma vizitczi acum, dar trcbuic sa a|crq pana |a
cazinou ca sa-mi incascz cccu|. Dcsiqur, csti bincvcnit sa mcrqi cu minc daca vrci.` l-am
spus ca c binc si am p|ccat |a drum. Am dcscopcrit curand ca prictcnu| mcu dcvcnisc
un impatimit a| ocuri|or dc noroc.
Am mcrs |a cazinou, si-a incasat cccu| si apoi a mcrs dircct catrc mcsc|c dc oc.
Vu|ti dintrc voi nu sunt lami|iarizati cu sindromu| dcpcndcntci, in mod spccia| cc| a|
ocuri|or dc noroc. Dar cstc un |ucru trist si ciudat pcntru martori. A adu|mccat
,mirosu|` si a lost atat dc conccntrat si prcocupat dc lixatia sa pcntru oc incat cu
putcam loartc binc sa nu liu aco|o, c|iar nu cram aco|o. Pcntru c|, cu aproapc ca nu
cxistam in acc| momcnt.
Cazinou| avca o atmoslcra stranic (mai stranic dccat norma|u|,. luscsc inc|is
atunci cand aco|o avuscsc |oc o ,qrcva a dca|cri|or` iar cci carc sc al|au acum aco|o
crau sparqatorii dc qrcva sau ,raiosii`. Am mcrs pana |a masa dc ,b|ac|ac|` si nc-am
asczat. Dca|cru| m-a privit si a zambit dczaqrcabi|. Cu o osti|itatc nu loartc subti|a, c|
mi-a spus ca nu pot sta a|aturi dc prictcnu| mcu daca nu oc. Prictcnu| mcu a pus 2
do|ari pc spotu| din lata mca. Dca|cru| a spus, ,Binc. Acum, prcsupuncm ca nu trcbuic
sa vorbim dcsprc Scx, Rc|iqic sau Po|itica - cu am dc qand sa vorbcsc dcsprc toatc
trci.` Apoi s-a uitat din nou |a minc si a zis, ,Arati ca un lc| dc Rabin ciudat sau cam asa
ccva.` Lram ca o spcrictoarc pcntru patronu| unui cazinou din Las Vcqas - purtam o
roba dc ca|uqar, sanda|c si avcam barba si paru| |unqi, carc nu mai luscscra taiatc dc
mu|ti ani. ln timp cc impartca carti|c, dca|cru| a inccput un ,atac vcrba|` |a adrcsa mca,
insu|tandu-ma cu intrcbari dcsprc minc si crcdintc|c mc|c. Dcsi, dcstu| dc intcrcsant,
toatc accstc ,anc|ctc` osti|c a|c sa|c crau intrcbari spiritua|c va|abi|c, daca ati iqnora
insu|tc|c in carc crau invc|itc. lnsu|tc|c pot sa lic uncori numai o dclcnsiva a sinc|ui
scparat (numit catcodata cqo,. ln acc| momcnt a| victii mc|c nimic nu ma putca olcnsa.
L| nu a qasit nici o tinta pc carc cqou| sau cu saqcti insu|tatoarc sa o atinqa, dcci |c-a
distribuit undcva in alara mca, aco|o undc crau raspunsuri|c intrcbari|or sa|c. Raspunsuri
olcritc cu ca|m si iubirc. Tot timpu| sc intamp|a asa ccva undc avcm ,ocuri dc noroc`,
dar din momcnt cc a|tc lortc crau imp|icatc (icrar|ia si Vointa nivcrsa|a,, cu nu
luscscm niciodata |a ocuri dc noroc, cu doar castiqam - liccarc mana.
Lu c|iar nu daduscm atcntic |a nimic, dccat intrcbari|or si raspunsuri|or. Accst
cazinou particu|ar uca cu carti|c pc lata si dca|cru| isi asuma rcsponsabi|itatca dc a uca
in modu| standard - oprirc |a l7 sau pcstc, tinca o cartc sau nici una, daca c| nu
scmna|a a|tlc|. Dcci c| imi impartca carti|c in accst lc|. Dar cu nu stiam sa oc. Lu doar
raspundcam intrcbari|or sa|c si iqnoram carti|c mc|c. Lu nu am lacut nimic cu cc| 2
do|ari initia|i, cu doar dub|am |a liccarc mana castiqatoarc. Accasta masa a lost lo|osita
|a ccca cc sc numcstc pac|ct dc carti cu 4 potcoavc. La ca sc lo|oscau 4 pac|ctc dc
carti carc sa dadcau inaintc dc un nou amcstcc. Pana in momcntu| cand sc tcrminascra,
cu nu am picrdut nici O mana iar cci 2 do|ari in ctoanc dcvcniscra un muntc dc ctoanc
carc va|ora mii. Accst |ucru cra doar %un balon n mintea dealerului&. Dar in
acc|asi timp, in timpu| castiqu|ui miracu|os, noi am discutat dc toatc, dc |a crcarca
stratu|ui dc ozon si pana |a sc|imbari|c carc vin pc Pamant. Si toatc raspunsuri|c mc|c
crau ,c|opotc|u| adcvaru|ui carc suna in liinta sa intcrioara`.
179
Dca|cru| a inccput sa trcmurc. Sansc|c ca cincva sa castiqc doar, si sa castiqc
liccarc mana |a 4 pac|ctc dc carti crau astronomicc, practic imposibi|, si nimcni nu stia
accst |ucru mai binc dccat un dca|cr. ,Vibratia` mca, ca|mu| si raspunsu| |a intrcbari|c
sa|c au rczonat in ccntru| liintci |ui. Combinand toatc accstca cu aspcctu| mcu (ccca cc
oamcnii in qcncra| considcrau ca scmana cu cca a |ui lisus,, a lost prca mu|t pcntru c|.
L| a lost rctras dc catrc supcrvizoru| sau si un a|t dca|cr a prc|uat masa |ui. Toti banii au
lost picrduti |a prima mana cu nou| dca|cr. Pcntru minc, castiqu| a lost in mod c|ar in
bcnclicu| dca|cru|ui, prictcnu|ui mcu si catorva a|tor oamcni carc sc al|au |a masa. Dar
trcmuratoru| dca|cr dc dinaintc a vcnit |a bar inaintca noastra si a tras pc ,ncrasul|atc`
un scotc| simp|u si cat dc rcpcdc a putut c|. Catcva minutc mai tarziu am simtit pc
cincva in spatc|c mcu. V-am intors si aco|o sc al|a dca|cru| carc vcnca catrc minc ca un
Zombic, cu o mana ridicata si aqitand-o. A vcnit |a minc si mi-a atins umaru|, ca si cum
pcntru a vcdca daca poatc, doar putca, ca si cum cu nu as li lost in rca|itatc aco|o sau
cram dc lapt o i|uzic carc vcnca din stic|a dc scotc|. lnsa din pacatc pcntru c|, cram
rca|. L| s-a intors, a mcrs |a bar si a continuat sa bca. Accst incidcnt a avut un impact
dramatic asupra mca si dc ascmcnca asupra dcpcndcntci dc ocuri dc noroc a
prictcnu|ui mcu. Dar asta cstc o a|ta povcstc, nu pcntru accasta cartc.
Dupa mai mu|ti ani am vizitat o lcrma cco|oqica dintr-o comunitatc rura|a din
partca ccntra|a si dc sud a Statc|or nitc. n vccin prictcnos si loartc lcricit a vcnit in
vizita si nu dupa mu|t timp c| nc-a spus uimitoarca povcstc a victii sa|c. Sc parc ca accst
draqut om a lost dca|cr dc b|ac|ac| in Las Vcqas si din anumitc ,motivc nccunoscutc`
avuscsc o cadcrc ncrvoasa in timpu| unci qrcvc si isi picrdusc comp|ct mcmoria si
proqramarca mcnta|a. Cadcrca ncrvoasa i| |asasc qo| ca pc un copi| si a trcbuit sa lic
comp|ct rccducat, toatc accstca lacandu-sc intr-un pat a| unui spita| psi|iatric. L| sc
,rcproqramasc` dc unu| sinqur si cu autoru| psi|iatri|or. Avuscsc practic o vcdcrc
lrcudiana a |umii si nu crcdca in sincronicitatc ori in ascmcnca |ucruri - inca (dar asta
cstc a|ta povcstc,. Cu noua sa pcrspcctiva asupra |umii, c| cra scmi-rctras, inqriind
lcricit dc cainii sai |a mica sa casuta intr-o |oca|itatc rura|a, intr-o padurc. Lstc ncvoic sa-
ti spun cinc cra accst spccia| cx-dca|cr dc b|ac|ac|
180
Capitolul Unpre%ece
Progra!area Su8contientului
i Credinele
Rcinta|nirca mca cu dca|cru| din Las Vcqas (pc carc i| vom numi Bob, mi-a
amintit dc inccputu| instruirii mc|c |a manastirc in |cqatura cu crcdintc|c, proqramarca si
putcrca convinqcri|or.
Bob nu isi amintca dc minc ori dc o marc partc a victii sa|c dc mai inaintc, insa
asta nu contcaza. L| a avut dc lapt o rccducarc a mintii |ui, o rcproqramarc a
convinqcri|or sa|c si a modu|ui dc qandirc, a lost rcproqramat dc a|tii in spira|u|
psi|iatric. Din cauza |a ccca cc a lost cxpus, a ccca cc ia lost prcdat, c| avca putcrnicc
scntimcntc si convinqcri bazatc pc tcorii|c laimosu|ui ,Tata a| psi|iatrici`, Siqmund
lrcud. Si astlc|, in cca mai marc partc c| vcdca |umca prin ,stic|a co|orata lrcudiana`.
Bob cra rc|axat, avca o viata usoara, si cra acum un om bun si b|and, a| carui
sinqur ,viciu` cra dcpcndcnta dc mcciuri|c dc lotba| dc |a TV. L| nu crcdca cu adcvarat
in Dumnczcu. Ca si cci|a|ti dintrc lii, cu crcd ca bunatatca si compasiunca sunt mu|t
mai importantc dccat crcdintc|c sa|c. Pcntru c|, compasiunca nu a lost dccat un conccpt
intc|cctua|. Si-a qasit o s|uba dc paznic in tura dc noaptc |a un pcnitcnciar, astlc| ca in
accst mod c| putca aducc un pic dc bunatatc si bucuric pcntru unii dintrc dctinuti. L|
lacca pcntru oamcni cioco|ata ca|da, uca sa| sau tab|c cu ci, vorbca cu ci dcsprc
prob|cmc|c |or, ctc. Pc dc cca|a|ta partc, mu|ti dintrc paznicii dc aco|o ii tratau pc
prizonicri cu racca|a carc mcrqca pana |a sadism.
Din cauza proqramarii |ui Bob, c| considcra ca abso|ut tot cc sc intamp|a in victi|c
oamcni|or cstc in tota|itatc dictat dc subconsticnt (ccca cc in partc si intr-o oarccarc
masura cstc adcvarat, insa lara a cxtindc prca mu|t, lara a|tc picsc a|c ocu|ui dc puzz|c
si inc|udcrca macar 2 din victi|c noastrc ca liind contro|atc dc a|cqcri|c |ibcrc, ,|ipscstc
dc aici aproapc un |i|omctru`,. Dcci, pcntru c| prizonicrii nu inscmnau nimic dccat
pioni ai propriu|ui subconsticnt. Dc ascmcnca, Bob nu crcdca in ,Sincronicitatc` (carc
cra tcoria ,psi|iatru|ui` riva| a| |ui lrcud, Car| Junq, carc sc parc ca avca mai mu|ta
intc|cqcrc a nivcrsa|itatii cvcnimcntc|or in viata omu|ui,.
Dcsiqur, punctu| dc vcdcrc a| |ui Bob ncccsita ncincrcdcrca ca oamcnii ar avca
toata |ibcrtatca dc vointa. ln mintca |ui, totu| cra in tota|itatc dictat dc subconsticnt. L|
crcdca, sau a crczut, ca nici macar o sinqura actiunc nu cra a|casa in mod |ibcr,
qcncrata, sau ,intamp|atoarc` (carc ar putca li dc ascmcnca numita ,coincidcnta` sau
,sincronizarc`, in oricc caz - pcntru c| totu| cra in tota|itatc qcncrat dc subconsticnt.
Din accst motiv, intr-un mod ciudat, c| cra un lata|ist carc considcra ca totu| cra
prcdcstinat, insa nu prcdcstinat prin ccva mctalizic sau spiritua|. Victi|c oamcni|or ar li
181
in tota|itatc dcstinatc prin mintca subconsticnta si nu ar li nimic cc sc-ar putca lacc in
accst scns, c|iar daca ci considcra ca au qandirc noua sau o qandirc |ibcra, cstc doar
subconsticntu| carc qcncrcaza viata. Lstc adcvarat ca aproapc 9S din qanduri|c si
cmotii|c liccaruia sunt dictatc dc subconsticnt, dar inca o data spun, 2 lacc toata
dilcrcnta din |umc.
Oricum, |cqatura |armica dintrc noi, cca carc a inccput cu c| ca dca|cr |a masa dc
b|ac|ac| (2l , nu s-a tcrminat inca. lar c| a dcvcnit in cc|c din urma un bun prictcn si
un bun qospodar. Prin combinarca intcractiuni|or noastrc, a convcrsatii|or noastrc si a
cvcnimcntc|or carc au rczu|tat, Bob cu o usoara invidic a inccput sa intc|caqa ca cxista
aici si a|tc putcri carc |ucrcaza in nivcrs, a|tc|c dccat cc|c din mintca subconsticnta. L|
a auns sa intc|caqa ca cxista a|cqcri|c |ibcrc pc carc oamcnii |c lac, indilcrcnt dc
inl|ucnta si contro|u| subconsticntu|ui. Dar in acc|asi timp, dcstu| dc ciudat, c| nu avca
nici macar un indiciu cu privirc |a cat dc putcrnica cstc in rca|itatc mintca subconsticnta.
Dcsiqur, a cxistat un timp cand nici cu nu am intc|cs accst |ucru. lntorcandu-ma
inapoi, atunci cand cram ca|uqar |a manastirc, una dintrc sc|imbari|c mc|c lina|c a lost
accca a tuturor proqramari|or si convinqcri|or mc|c. Am avut atat dc mu|tc prob|cmc,
mai a|cs atunci cand cram in crcstcrc, cand cram un copi|. Oricinc arc o ,proqramarc`
dc accst lc|. lndilcrcnt dc cu|tura in carc suntcm crcscuti, avcm dc a lacc cu un lc| dc
,spa|arc a crcicru|ui` dc |a nastcrc, o spa|arc a crcicru|ui din partca socictatii, a lami|ici,
a prictcni|or, ctc. si nc crcam noi insinc o anumita proqramarc, prin proprii|c noastrc
cxpcricntc orbcsti.
Stravcc|i|c invataturi a|c lii|or At|anti in ccca cc privcstc proqramarca mintii
subconsticntc si structurii crcdintci cstc dcstu| dc unica si loartc prolunda. L|c acopcra
toatc aspcctc|c |cqatc dc accst subicct, printrc carc: clcctc|c convinqcri|or noastrc, cum
,|ucrcaza` convinqcri|c, si ana|izarca convinqcri|or si proqramarii. Apoi, c|c mcrq un
pas mai dcpartc si invata cum sa-ti sc|imbi propriu| proqram in timp cc iti laci o ana|iza
propric si csti prcqatit sa laci a|cqcri |ibcrc prin a|tc convinqcri si a|ta proqramarc.
La un anumit momcnt dat, aproapc catrc slarsitu| lormarii mc|c, m-am
imbo|navit loartc rau din cauza unci inlcctii |a prostata. ln cc|c din urma am mcrs |a
Zain si i-am ccrut slatu| in |cqatura cu vindccarca. Va astcptam |a rcmcdii din p|antc si
rcqimuri pcntru vindccarc. Dar in |oc dc asta, mi s-a spus ca prob|cma isi arc sursa intr-
o anumita masura in constiinta, in proqramarca ncqativa, in ,b|ocac|c` subconsticntu|ui
si mi-a rccomandat rcpcdc sa contcmp|cz, sa studicz in qand accasta prob|cma, apoi sa
vorbcsc cu c| din nou.
Prob|cmc|c cu prostata avcau |cqatura cu b|ocac|c scxua|c cu carc luscscm
crcscut. Dar accstca crau intr-adcvar o ,partc a prob|cmci` - mu|t mai important cra
insa laptu| ca cram pc ca|c sa inccp a invata , a rca|iza cu adcvarat (dc ncvoic,
invataturi|c dcsprc importanta vita|a a crcdintc|or si |ucru| cu nivc|c|c mcnta|u|ui. ln
continuarc sunt cxtrasc din dilcritc tcxtc dcsprc accst subicct:
1intea este (ntreit
Una dintre cele Trei -ieuiete +incolo de /uprafa.
#ceasta ,oate Fi un tovar de a*utor
182
care 4ealizeaz Cele mai 1ree /arcini
/au care ne pune piedici la Fiecare ,as.
#ceasta trebuie s Te ndrume spre ceva #semntor =rdinii
(nlocuind /eminele +istru!erii
5i #pa /eminelor -ieii

Credina este 1area C8eie
Ctre ,uterile Controlate de 1inte
Ceea ce Crezi Tu
0ste 4ealitate
(n 4e!atele 1inii
Tr$murile 1inii
/unt 4ealitatea
,entru aceia care o 0"perimenteaz

1asele Cred
Ceea ce #lii le %fer .or,
Corect sau =reit, #devrat sau Fals.
(neleptul (i d /eama de #cest .ucru i 0ste ,recaut,
5i Gotr$t pentru a Testa i a +escoperi.

/c8imbarea -ine Numai la cei /inceri.
Puterea #redinei
La inccputu| accstci carti noi mcntionam cum crcdinta poatc li o atat dc
putcrnica lorta incat accasta poatc cauza razboi, crima, paquba, poatc construi mari
tcmp|c, ctc. Tocmai am mcntionat cum proprii|c mc|c crcdintc mi-au crcat prob|cmc|c
dc prostata. Avcm toatc dilcritc|c (si mu|tc|c, aspcctc|c a|c proprici noastrc proqramari
carc sunt mici prob|cmc si unicc in noi insinc. lnsa cxista aici mu|tc |ucruri carc au un
impact dramatic asupra victii noastrc sau c|iar a modu|ui lundamcnta| dc contro| in
tota|itatca |ui. Crcdintc|c pcrsona|c au un clcct radica| in viata ta, in viitoru| tau - iar
sc|imbarca |or tota|a sta in putcrca ta.
#redina i Puterile Minii
lnaintc dc zi|c|c mc|c |a manastirc am lrccvcntat cursuri|c unci univcrsitati (Pcntru
a scurta o povcstc |unqa, am picat |a cxamcnu| pcntru |iccu, am lost cxmatricu|at, s-a
prcsupus ca avcam l.. unui qcniu si am auns in sc|imb |a o lacu|tatc,. La una din
orc|c mc|c, prolcsoru| a lacut o dcmonstratic dc |ipnoza. Am lost martor atunci cand
183
oamcnii au lost atat dc binc ,|ipnotizati` incat atunci cand |i sc spunca ca pc mana |or
sc al|a o tiqara aprinsa aparca imcdiat arsura (c|iar daca numai o tiqara ncaprinsa |c
atinqca mana,.
Dar asa cum anii au trccut prin viata mca, am lost martor |a mu|t mai mu|tc, |a
|ucruri uimitoarc si ciudatc. Crcdcti sau nu - asta c|iar ca nu contcaza pcntru minc.
Am vazut obicctc miscatc cu qandu|. Am vazut |uptc cu maini|c qoa|c undc trupu|
nici macar nu cra atins. Am vazut trupuri aruncatc prccum nistc papusi dc catrc cncrqii
invizibi|c pcntru oc|iu| ,norma|` a| omu|ui. Am vazut om cu taicturi prca rc|c pcntru ca
sanqc|c sa sc poata opri ,qandindu-ma ca asta c prca dc tot`. Am vazut oamcni carc si-
a oprit inima si rcspiratia lara sa moara. Am vazut ca|uqari in Hima|a,a carc statcau in
zapada, in conditii dc lriq cxtrcm liind inlasurati in paturi umcdc, cu paturi inq|ctatc in
uru| |or. Dupa mai mu|tc straturi dc paturi ap|icatc, ca|uqari vizua|izau o ca|dura carc
vcnca din ci insisi si radia in alara. Paturi|c sunt dczq|ctatc si un ccrc dc zapada topita
aparc in uru| |or. Gradu| |or dc rca|izarc mcnta|a cstc dctcrminat prin masurarca
dimcnsiunii ccrcu|ui din uru| |or. Si am vazut mu|t mai mu|tc.
,Dcmonstratii|c dc |ipnoza` din co|cqiu au lost dcstu| dc mistcrioasc si
rcmarcabi|c, insa dupa cc am lost martoru| ca|uqari|or carc topcau q|cata |-am intrcbat
pc Zain cum sc lac astlc| dc |ucruri. Dupa cc mi-a dat sa citcsc ccca cc sc numcstc
,Tratatu| Tibctan a| Ca|durii Psi|icc`, c| a inccput sa-mi prcdca toatc dcta|ii|c dcsprc
putcrca mintii. L| a inccput cu urmatoarca discutic:
,Convinqcri|c ta|c dcsprc contro|u| si clcctc|c incrcdibi|c|or putcri a|c mintii,
dictcaza sau inl|ucntcaza mu|tc |ucruri din viata ta:
. A|cqcri|c ta|c, si prin asta, cursu| victii ta|c si ccca cc crczi in viata ta,
. Capacitatca dc a invata si dc a ap|ica ccca cc cunosti,
. Sanatatca ta (indilcrcnt daca sulcri dc vrco boa|a sau nu,,
. Capacitatca dc a atraqc sau a risipi lorta lntcrioara,
Aspcctc|c cncrqici lortci lntcrioarc sunt ,Lncrqia nivcrsa|a a Victii`, Accasta
cstc o cncrqic |cqatura dintrc lizic si spiritua|. Accasta curqc prin toatc |ucruri|c, prin tot
viu|, si poatc li consticnt sau subconsticnt manipu|ata prin mintc. Accasta poatc
vindcca si poatc distruqc. Acccasi cncrqic mai cstc numita si ,C|i`, ,Ki`, sau ,Rci|i` in
unc|c cu|turi.` nota: tc|nici|c cncrqcticc a|c CLO (C|i|drcn ol Law ol Onc, liii Lcqii
Lui nu| sunt sursa tuturor cc|or|a|tc - mu|t mai comp|ctc , avansatc dccat ccca cc sc
numcstc Rci|i sau C|i.
,Am invatat un pic dcsprc Ki din antrcnamcntc|c dc artc martia|c pc carc |c-am
lacut atunci cand cram ado|csccnt.`
,Dar in accst scns cstc cu adcvarat o cncrqic minora. Vu|t mai important,
convinqcri|c ta|c alcctcaza capacitatca dc a curqc prin tinc, a o |asa sa curqa prin tinc
ca ultim putcrc - Putcrca Spiritu|ui nivcrsa|.`
#redina2 Puterile Mini i #unoaterea
,Poatc li accasta putcrc invatata prin cunoastcrc, intc|cctua| sau prin prcqatirc
intuitiva`
,lo|osindu-ti mintca pcntru inl|ucnta trupu| (sau c|cmcntc|c, ncccsita un
lundamcnt putcrnic, o baza dc inlormatic si cunostintc (,radacini`,. Vai mu|ta priccpcrc
184
dcsprc tc|nici|c mcnta|c si mai mu|ta intc|cqcrc a motivc|or dc cc (si cum, |ucrcaza
accasta, vor li clcctiv mu|t mai bunc pcntru tinc. Dc ascmcnca, mai mu|ta cunoastcrc
dcsprc modu| cum lunctioncaza mai binc trupu| tau ( din punct dc vcdrc psi|o|oqic sau
bio|oqic,. Accstc |ucruri sunt va|abi|c in spccia| pcntru toatc acc|c domcnii dc
lunctionarc carc sc rclcra |a modilicari|c sau controa|c|c pc carc dorcsti sa |c
cxpcrimcntczi pc trupu| tau (sau in mintca ta,.
Nu cstc cu adcvarat necesar a avca o oarccarc intc|cqcrc a unora dintrc lunctii|c
lizio|oqicc. Dupa toatc accstca, mintca subconsticnta arc o marc pcrlormanta, putcrc si
lunctii comp|cxc dcstu| dc automaticc si lara nici un autor din partca noastra. lnsa mai
mu|ta cunoastcrc din partca unci pcrsoanc dcsprc cum |ucrcaza bio|oqia s-a intcrna, va
olcri o mai buna si clicicnta manipu|arc a trupu|ui. Si cstc rc|ativ usor a obtinc o
intc|cqcrc dc baza a lunctii|or psi|o|oqicc a|c trupu|ui.`
,O|, nici o prob|cma, voi mcrqc doar sa citcsc ,Anatomia |ui Gra,` dcscara sau
sa studicz pc da Vinci, sau si mai binc, ma voi intoarcc in Statc si voi dczqropa nistc
cadavrc carc ma vor auta in autopsii|c mc|c.`
,Sau poatc ar trcbui sa lii un actor dc comcdic si sa mcrqi |a s|ow-u| |ui Ld
Su||ivan, Pcnic|. Am tcrminat noi cu sarcasmu|` a spus c| zambind. Am dat din cap
alirmativ, dc ascmcnca zambind.
PresupunereaA 5 #-eie pentru Puterea #redinei
,A|tccva dccat laptu| dc a dczqropa cadavrc. (zambind cu supcrioritatc, pcntru
cunoastcrca dirccta, partca dc a avca un bun #undament a| cunoastcrii, cstc
intc|cqcrca modu|ui cum |ucrcaza crcdinta. na dintrc putcrnicc|c c|ci a lc|u|ui cum
|ucrcaza crcdinta cstc ,prcsupuncrca`. lunctii|c prcsupuncrii sunt prccum un cata|izator
si nc olcra un mi|oc dc a clcctua sc|imbari cnormc, inc|usiv sc|imbari in trupuri|c
noastrc lizicc. Atunci cand presupunem ccva, subcontientul nostru accept
aceste presupuneri ca pe #apte mplinite iar accstca inccp sa sc manilcstc in
orqanism.
lo|osirca ipotczci nu ncccsita nimic dc qcnu| ,crcdintci oarbc`, ci mai dcqraba sc
bazcaza pc laptc carc sunt binc stabi|itc. Vczi tu, crcdinta ta in ,putcrca prcsupuncrii` va
provcni din zonc|c accstui lundamcnt. Baza inlormatii|or pc carc ti |c aduc aici pcntru
invatarc, dc |a invatatori, din studiu| tau, din tcxtc|c stravcc|i si din practici|c si
ap|icatii|c ta|c, sunt toatc din laptc|c pc carc ai ncvoic sa |c cunosti dcsprc modu| in
carc mintca poatc modilica lizio|oqicu| in mod spcctacu|os. ln cscnta, crcdinta ta in
putcrca dc convinqcrc va li rczu|tatu| si sumaru| tuturor cc|or|a|tc inlormatii continutc in
lundamcntarca ta.`
Pcntru a tc auta pc tinc cititoru| accstci carti, pc parcursu| unor |inii
ascmanatoarc, va vom olcri catcva cxcmp|c a|c clcctc|or mintii lizicc (din divcrsc studii
si ccrcctari,, prccum si ,cum si carc sunt` prob|cmc|c unor astlc| dc cvcnimcntc.
Mintea i 0rupul2 &n #utarea Unitii
liii At|antidci au stiut intotdcauna dcsprc clcctc|c mintii asupra p|anu|ui matcria|,
inc|usiv asupra trupu|ui lizic, si au lo|osit accasta cunoastcrc in ap|icatii|c practicc.
185
Acum, studii stiintilicc rcccntc dcmonstrcaza in mai mu|tc lc|uri clcctc|c mintii asupra
trupu|ui.
ln primu| rand, noi|c ccrcctari indica un procent #oarte ridicat a| imbo|naviri|or
carc pot avca ca oriqinc mintca si cmotii|c. Dc lapt, ,dcc|ansatoru|` mcnta| si cmotiona|
cstc cc| imp|icat |a maoritatca oamcni|or carc sulcra dc un spcctru |arq dc bo|i astazi.
Daca o pcrsoana poatc aunqc sa sc imbo|navcasca psi|osomatic, atunci nu poatc ca
urmand acccasi ca|c psi|osomatica sa dcvina o pcrsoana sanatoasa (sau sa pastrczc
u|tcrior sc|imbari|c crcatc psi|osomatic in trup, Principa|u| |ucru dc tinut mintc (si carc
a lost dcmonstrat prin numcroasc studii si ccrcctari stiintilicc, cstc acc|a ca
VODlllCARlLL PSHlHOLOGlCL CRLAZA VODlllCARlLL llZlCL. Cu a|tc cuvintc,
mintca voastra inl|ucntcaza trupu| vostru.
5 (ou ,i.iune
Cu toatc ca punctu| dc vcdcrc prcdominant in scoa|a dc mcdicina cstc inca
tcndinta catrc ,clcctu| lizic in trup`, (in |oc dc a acccpta pc dcp|in ramilicatii|c punctu|ui
dc vcdcrc a| ,clcctu|ui mcnta| asupra trupu|ui`,, |ucruri|c s-au sc|imbat (si sunt inca in
sc|imbarc - uncori cu o anumita razbunarc,. Din cc in cc mai mu|tc taramuri scparatc
inccp sa lic |uatc in considcrarc imprcuna. C|imicu|, |ormonii, impu|suri|c c|cctricc,
ctc., inccp sa lic privitc in |umina clcctu|ui |or asupra mintii si cmotii|or. Dar cstc posibi|
ccva c|iar mu|t mai important, mintca si cmotii|c sunt privitc in |umina clcctu|ui |or
asupra c|imicu|ui, |ormoni|or, impu|suri|or c|cctricc . si mu|t mai mu|t. Llcctu| mintii
asupra trupu|ui poatc li aproapc uimitor atunci cand iti dai scama dc accst |ucru pcntru
prima data. Accasta parc dc nccrczut |a un momcnt dat insa asta cstc, un adcvarat
muntc a| cxpcricntc|or pcrsona|c atcsta accstc laptc. Putcrca mintii asupra trupu|ui cstc
intr-adcvar o rca|itatc.
E%e"tul Pla"e*o
Cci mai mu|ti dintrc voi suntcti lami|iarizati cu tcrmcnu| ,p|accbo`. n p|accbo
cstc o substanta inactiva (prccum o pasti|a din za|ar, carc arc un clcctu| unui
mcdicamcnt adcvarat - o pasti|a pc carc o pcrsoana o inq|itc crczand ca cstc rca|a.
Accasta isi producc clcctu| pcntru ca pcrsoanci carcia i s-a administrat un p|accbo i s-a
spus ca cstc un mcdicamcnt iar accasta doar prcsupunc ca asa cstc. Aici avcm din nou
dc a lacc cu prcsupuncrca si crcdinta.
Aparc aici o c|cstiunc dcsprc suqcstibi|itatca pacicntu|ui. Contrar mitu|ui obisnuit
ca oamcnii cu un qrad marc dc suqcstibi|itatc au o intc|iqcnta rcdusa, adcvaru| cstc ca
accstia au o intc|iqcnta mai marc, si cu atat mai mari pot li bcnclicii|c din uti|izarca unui
p|accbo atata timp cat sc prcsupunc ca cstc aco|o.
Atunci cand un mcdic lo|oscstc ,suqcstia` pcntru ,prosti` un pacicnt sa
prcsupuna ca accst p|accbo cstc in rca|itatc un mcdicamcnt bun, nu contcaza cat dc
intcnsa sau c|aborata cstc accasta suqcstic. Adcsca, accstuia nu-i trcbuic mai mu|t
pcntru a qcncra o crcdinta. n simp|u zambct din partca mcdicu|ui poatc li |a lc| dc
clicacc prccum 4S dc orc dc indoctrinarc intcnsa a pacicntu|ui dcsprc clicacitatca acc|ui
p|accbo. Asta dcpindc doar dc ccca cc crcdc pacicntu| dcsprc cat dc clicicnt poatc li cu
186
adcvarat. Accasta cstc dc obicci dcstu| dc substantia|a, pcntru ca maoritatca oamcni|or
au o marc crcdinta (din nou lactoru| crcdinta, in mcdicii |or. ln cazu| in carc doctoru|
prcscric un mcdicamcnt sau un tratamcnt pcntru ci, atunci accsta trcbuic sa lic bun si
sa mcritc. Astlc| crcdinta in mcdic sc traducc in prcsupuncrca , incrcdcrca in
clicacitatca tratamcntu|ui. Vintca urmcaza comanda crcdintci si dc lapt lacc modilicari
lizicc in orqanism pcntru a sc potrivi presupuselor clcctc a|c mcdicamcntu|ui pc carc
individua|u| |-a acccptat atunci cand |a |uat.
Zain a spus aproapc acc|asi |ucru.
,Lstc posibi| sa li auzit dcsprc un doctor carc prcscric o ,pasti|a din za|ar` lara ca
pacicntu| sa stic accst |ucru, cu rczu|tatc si clcctc bcnclicc asupra sanatatii pacicntu|ui.
n doctor poatc prcscric o pasti|a dc za|ar pcntru a cvita sa dc-a pacicntu|ui ccca cc
parc a li doar o ,ncmu|tumirc`, un mcdicamcnt putcrnic cc ar putca avca clcctc
sccundarc. lnsa mu|t mai important, accsta poatc li prcscris in cazu| cand nu cxista
mcdicamcntc sau tratamcntc disponibi|c in prczcnt, iar mcdicu| nu vrca ca pacicntu| sa
simta ca nu cxista nici o spcranta. lmportant aici cstc laptu| ca, in mu|tc cazuri,
pacicntii carc au |uat un p|accbo au rcduccri rcmarcabi|c sau rccupcrari in simptomc|c
lizicc. lar unc|c dintrc accstc cazuri sc al|a printrc cc|c carc nu au un tratamcnt
cunoscut.`
ln sumar, putcrca unui p|accbo sc al|a in mintca individu|ui carc i| uti|izcaza.
Accasta cstc putcrca crcdintci, anticipatia, spcranta sau prcmisa carc nc olcra un astlc|
dc lcnomcn uimitor cum cstc clcctu| p|accbo.
Presupunerea 4istru"tiv D E%e"tele unui Pla"e*o (egativ
Llcctc|c bcnclicc a|c unui p|accbo vin din prczumtii|c pozitivc. lnsa |a lc| dc
putcrnicc sunt si prczumtii|c ncqativc. Ccca cc am punctat mai dcvrcmc dcsprc clcctu|
p|accbo in tratarca lizicu|ui sc poatc ap|ica dc ascmcnca si catrc partca ncqativa. Cat dc
mu|ti oamcni au primit tratamcnt lizic lara sa aiba rczu|tatc pozitivc (sau carc au avut
rczu|tatc pozitivc mai s|abc,, pcntru ca scntimcntc|c sau astcptari|c |or au lost ncqativc
rmatoru| studiu olcra un cxcmp|u a| dilcritc|or tipuri dc clcctc carc provin din
prcsupuncri|c ncqativc:
n p|accbo a lost in|ocuit cu un mcdicamcnt numit Vcp|cncsin. Atunci cand s-a
administrat un p|accbo in |oc dc Vcp|cncsin, accsta a produs acc|casi rcactii ncqativc
|a pacicntii carc |uau ci insisi un mcdicamcnt adcvarat. Simptomc|c cum ar li qrcata,
pa|pitatii |a inima, durcri abdomina|c, acumu|arca dc |ic|id in so|duri, amctc|i, cruptii
cutanatc si soc anali|actic au aparut ca urmarc a administrarii unui p|accbo.
Am constatat ca cci mai mu|ti dintrc oamcni au un simt intuitiv a| adcvaratu|ui
mod cum am putca sa nc alcctam noi insinc mcnta|u|. Ti-ai lacut-o sinqur, indilcrcnt ca
a lost pozitiv sau ncqativ ori dc un anumit qrad sau a|tu|.
Probabi| iti poti aminti pc cincva carc a trccut prin rcactii dc strcs mcnta| cronic
,ncrvozitatc crcata dc c| insusi.` Vazand asta poatc ca ai qandit in sinca ta ,lsi va lacc
sinqur rau daca va mcrqc inaintc in accst lc|.` Si probabi| a lacut-o. Dcsiqur, un astlc| dc
lcnomcn cxista dc ascmcnca si |a modu| pozitiv.
187
,oina 6o*olanilor nteligeni2
i rog s'i Ridi"e M1inile
rmatoru| cxcmp|u cstc unu| carc nu sc poatc ap|ica dircct |a tipuri|c dc
lcnomcnc dc atribuirc pc carc |c-am discutat pana acum, insa accsta dcmonstrcaza
unc|c rczu|tatc lascinantc, scrioasc si ambitioasc. Accsta dcmonstrcaza cum crcdinta
unci pcrsoanc poatc avca nu numai un clcct substantia| asupra sa, dar dc ascmcnca si
asupra a|tor pcrsoanc din uru| ci. Lxpcrimcntc|c carc au lost condusc dc catrc Dr. R.
Roscnt|a| imp|ica doua qrupuri dc sobo|ani carc au lost cronomctratc in proqrcsu| |or
printr-un |abirint. Studcntii avansati carc participau |a cxpcrimcntc i-au spus Dr.
Roscnt|a| ca un qrup dc sobo|ani crau loartc ,intc|iqcnti` si a parcurs |abirintu| loartc
rapid, in timp cc a|t qrup a lost dcstu| dc |cncs si mu|t mai |cnt. ln rca|itatc, mai inaintc
cc|c doua qrupuri luscscra in cscnta idcnticc ca intc|iqcnta si pcrlormanta |a timp. lnsa
studcntii au prcsupus , au crczut ca unu| dintrc qrupuri a lost mai bun dccat cc|a|a|t. lar
convingerea lor sc.imbase de #apt per#ormana obolanilor. Grupu| dc
sobo|ani carc s-a prcsupus a li ,supcrior`, cra scmnilicativ mai bun dccat qrupu|
,tampit`. Lvidcnt, si , sau ccva din qandirca studcnti|or a participat |a accst |ucru,
avand clcctc scmnilicativc asupra rczu|tatc|or cxpcrimcntu|ui. Studii simi|arc clcctuatc
cu cadrc|c didacticc din sco|i au spus ca unii dintrc copii sunt cxccptiona| dc stra|ucitori
or cxccptiona| dc p|ictisiti, acc|casi ca rczu|tatc|c din cxpcrimcntc|c cu sobo|ani a|c Dr.
Roscnt|a|. Accst tip dc clcct cstc un motiv bun pcntru cxpcrimcntc stiintilicc lacutc
dupa modc|u| in ,dub|u orb`, c|iar in cazu| in carc ccrcctatorii nu stiu carc cstc
subicctu|, astlc| incat sa nu poata li inl|ucntat rczu|tatu| studii|or prin propria |or
supozitic.
)u*"ontientul
Lxista acum cativa psi|o|oqi carc spun ca maoritatca activitati|or coqnitivc sc
dcslasoara in alara domcniu|ui mintii coqnitivc. Asa cum am mcntionat mai dcvrcmc,
cativa spun ca mai mu|t dc 9S dintrc actiuni|c, qanduri|c si impu|suri|c noastrc
cmotiona|c provin din subconsticnt. Accstc ,noi dovczi` corcspund stravcc|i|or
invataturi a|c lii|or At|anti dcsprc carc am mcntionat dc ascmcnca mai dcvrcmc.
Atunci cand inccpi sa privcsti ccrcctarca din toatc domcnii|c, atat din mcdicina
cat si din psi|o|oqic, |ucruri|c dcvinc c|iar mu|t mai intcrcsantc. Vacstrii si invatatorii
spiritua|i cunosc dc mu|t timp clcctc|c prolundc a|c subconsticntu|ui si putcrca mintii.
Dar inca o data, ccrcctarca mcdica|a in domcniu| clcctc|or |ipnozci dcmonstrcaza cum
prin comanda mcnta|a sc poatc b|oca durcrca, sc pot b|oca vasc|c sanquinc pcntru a
contro|a sanqcrarca, ctc.
Dc ascmcnca, s-a dcmonstrat ca in timpu| unci opcratii in carc pacicntu| cstc
ancstcziat, ccca a cc audc c| ii poatc alccta qanduri|c si actiuni|c, iar accstca |a randu|
|or ii pot alccta sanatatca. Sprc cxcmp|u, subconsticntu| unui pacicnt va acccpta si va
proccsa ccca cc va spunc doctoru| dcsprc laptu| ca accsta nu va supravictui sau daca
opcratia a lost un marc succcs si pacicntu| sc va rclacc. Acum, cu toatc cc|c mai rcccntc
dovczi din domcniu| psi|o|oqici, stiinta modcrna a rca|izat ca mintca subconsticnta cstc
188
o lorta |a carc nu sc qandca nimcni mai inaintc, carc contro|caza mu|tc dintrc aspcctc|c
victi|or noastrc, inc|usiv scntimcntc|c, qanduri|c, actiuni|c si dccizii|c.
7io'#omputerul
A|tc|c dccat cxcmp|c|c dc prcsupuncri si convinqcri dcsprc carc tocmai am
discutat, cum am auns noi sa crcdcm in toatc |ucruri|c in carc crcdcm - in toatc
convinqcri|c carc sunt imp|icatc in ccca cc laccm noi, carc nc lac ccca cc suntcm
Dcoarccc o marc partc din cinc suntcm noi si ccca cc suntcm noi, cstc o insumarc a
convinqcri|or noastrc - accst |ucru inscamna siqur ca ar trcbui sa cunoastcm ceea ce
crcdcm si ccca cc laccm
A doua zi, dupa cc am contcmp|at comcntarii|c |ui Zain dcsprc prob|cmc|c mc|c
dc prostata ca liind |cqatc dc subconsticntu| mcu, am avut o ,sc|ipirc` in carc am intc|cs
ca cra vorba dcsprc convinqcri|c mc|c si |-am intrcbat mai mu|tc |ucruri dcsprc cum si
dc cc crcdcm noi ccca cc crcdcm.
,nc|c dintrc crcdintc sunt produsc prin cxpcricntc|c noastrc dircctc. Dar in
primu| rand, avcm ,proqramatc` mu|tc dintrc convinqcri|c noastrc prin cu|tura noastra,
dc lami|ia noastra, dc prictcnii si prolcsorii pc carc i-am avut pc tot parcursu| victii
noastrc. nc|c dintrc accstc proqramari au lost lormatc prin antrcnamcnt. A|tc dintrc
proqramari au lost lacutc loartc subti|, prin ,osmoza` - doar prin cxistcnta intrc oamcni
si prin comportamcntu| accstora.
Subconsticntu| sc ascamana mu|t cu acc|c noi dispozitivc c|cctronicc dc ca|cu|.
Vintca noastra arc o mcmoric dc stocarc prin carc nc aduccm amintc dc toatc
cxpcricntc|c din trccut. La cstc dc ascmcnca proqramabi|a (si cstc proqramata prin
cxpcricntc|c noastrc, in mod spccia| dc g+ndurile noastre despre e*perienele
noastre,. Vcdiocritatca umana, |ipsa dc cunoastcrc si intc|cqcrca accstui |ucru, a tc
|asa proqramat dc cci|a|ti - pana |a lactorii cxtcriori si in alara contro|u|ui |or. Cu a|tc
cuvintc, crearea acestui lucru (programarea minii subconiente) determin o
cantitate substanial a ceea ce cred oamenii, sentimente, emoii i #i0ic -
care sunt lsate la voia nt+mplriiC C|iar si mai rau, accst |ucru nc-a |asat prada
cqoismu|ui si manipu|atori|or intunccati ai |umii. Dar accstca nu sunt sinqurc|c sursc
carc nc pot proqrama. Proqramarca liccaruia cstc lacuta cu ,datc` carc provin din toatc
tipuri|c dc sursc. Proqramarca noastra sc modilica sau sc crccaza din cxpcricntc|c
noastrc cu pradatorii si manipu|atorii |umii, ,turma umana dc oi` a |umii, |cqi|c umanc,
|cqi|c socia|c ncscrisc (lic c|c invatatc in mod dircct sau indircct, ,capatatc` prin
obscrvarca comportamcntu|ui cc|or|a|ti,, proprii|c noastrc qanduri consticntc ncq|iatc,
ctc. Noi c|iar obscrvand |cqi|c nivcrsa|c, ascmcnca cu ccca cc vcdcm a li rczu|tatc|c
Lcqii Cauzci si Llcctu|ui (baqand mana in loc si vazand ca accsta ardc, si
conccptua|izarca prolunda, crccaza si modilica proqramarca.
Ccca cc nu nc contro|caza ,din cxtcrior` cstc dc o importanta vital. Avcm o
mintc plin dc proqramari intc|cctua|c pc umatatc adcvaratc carc constituic tcmc|ia
adcvaruri|or noastrc Si nu noi nc-am lacut proqramarca lar accstc convinqcri cu carc
nu noi nc-am proqramat, ne dictea0 aciunile noastre bune i releC
4onvingerile altcuiva sunt e*ecutate n mintea voastr i ast#el ele v
189
conduc viaaC Ccca cc in cscnta inscamna ca altcineva v controlea0 viaaC
Gandcstc cc vrca sa inscmnc asta Pcnic| Toti oamcnii din intrcaqa |umc sunt dc lapt
roboti carc cxccuta o proqramarc conccputa in mod dc|ibcrat dc a|tii sau carc cstc
crcata |a intamp|arc, insa dc obicci cstc un amcstcc din ambc|c. A intc|cqc comp|cta
scmnilicatic a accstui |ucru cstc dc o imcnsa importanta. lndata cc am lacut-o, dcvinc
c|ar laptu| ca trcbuic sa nc ana|izam toatc convinqcri|c si scntimcntc|c noastrc in
|cqatura cu accstc |ucruri, pc cat posibi| dintr-o ina|ta starc dc constiinta, apoi s ne
reprogramm noi nine.`
Rcmarci|c |ui Zain crau socantc, dc spcriat, insa atat dc cvidcntc si adcvaratc.
Vroiam sa ma rcproqramcz pc minc insumi si vroiam sa o lac rcpcdc. Dar cum Dc cc
avcam ncvoic pcntru a-mi sc|imba proqramarca si cc anumc cra binc sa pastrcz Am
rcspirat prolund si |-am intrcbat.
Gsirea i /nali.area Programrii ,oastre
,Rcproqramarca pcntru noi insinc poatc li lacuta in catcva moduri Nota
autoru|ui: accstca vor li discutatc mai tarziu. Dar in primu| rand trcbuic sa stim ce
anume sa sc|imbam in proqramarca noastra.
Lxista dilcritc moduri dc a dcvcni consticnti dc ccca cc dorim sa sc|imbam.
nc|c |ucruri sunt cvidcntc, cc|c cum ar li dicta ori lumatu| sau |ucruri dc qcnu| accsta.
lnsa din pacatc, cc|c mai mu|tc dintrc ,rc|c|c obicciuri` a|c noastrc sunt proqramari|c
ncqativc a|c subconsticntu|ui carc isi au oriqinca in a#ara contiinei noastre.
Vcditatia poatc auta. ln mod spccia|, mcditatia contcmp|ativa (contcmp|arca,. O
starc mai cxtinsa si consticnta a mintii crccaza mcditatia, o pcrsoana poatc sa-si
contcmp|c si sa cxaminczc mai binc crcdinta, scntimcntc|c si qanduri|c carc provin din
accasta, in |cqatura cu tot lc|u| dc prob|cmc. O astlc| dc contcmp|arc poatc dc
ascmcnca sa tc autc |a dctcrminarca daca o convinqcrc cstc una spccia|a, daca un
scntimcnt sau un qand cstc pozitiv,constructiv si daca accsta ar trcbui sa ramana in
cadru| proqramarii, sau daca c| cstc ncqativ,distructiv atunci ar trcbui sa lic c|iminat sau
in|ocuit.
Rczu|tatc|c catorva dintrc proqramari|c noastrc ncqativc sunt adcsca sub|iniatc dc
catrc prictcni sau rudc. lnsa maoritatca oamcni|or iqnora accstc critici din partca
cc|or|a|ti. Si din pacatc, catcodata critica cstc olcrita cu ca|dura unui arqumcnt carc o
lacc c|iar si mai dilici| dc acccptat. Dcci, c|iar daca cincva iti poatc olcri o critica p|ina
dc adcvar si va|abi|a, pcntru ca sinc|c scparat mcrqc intr-un putcrnic ,mod dclcnsiv` in
ascmcnca situatii, mccanismc|c dc baza a|c cqou|ui sunt in mod norma| inlrantc,
dcvcnind c|iar consticnt dc prob|cmc|c tale. Sprc cxcmp|u, cu sunt siqur ca in timpu|
unui astlc| dc arqumcnt pc carc vi |a dat cincva, tu ai spus ccva dc qcnu|, ,Tu csti
intotdcauna atat dc ,asa si astlc|`` (Sau i-ati spus a|tccva in timpu| arqumcntarii sa|c,.
Asta nu sc intamp|a dc obicci pcntru ca cqou|, sinc|c scparat cstc prcqatit dinaintc
pcntru apararc, nu-i asa 6ndi#erent daca ccca cc sc spunc cstc va|abi| sau nu. lar
uncori cstc va|abi|, a|tcori nu cstc. Cand cincva tc critica, uncori accsta doar isi
proicctcaza propriile sa|c prob|cmc si inccarca sa |c translcrc catrc tinc, sau accstca
sunt partia| adcvaratc insa amcstccatc cu proprii|c sa|c punctc dc vcdcrc ori sunt
190
a|tcratc si dcnaturatc dc luric, invidic sau oricc a|tccva. lnsa dc mu|tc ori c|c pot
dczva|ui cu adcvarat o prob|cma rca|a pc carc o ai - ccva cc tu ai dori sa sc|imbi dc
crczi dcsprc asta ca iti olcra o sansa. Dar prob|cma cstc, c|iar si atunci cand accstca
sunt o rcl|cctarc a proprii|or tale prob|cmc, in cazu| in carc critica cstc contaminata
pcntru ca arc propriile |or prob|cmc amcstccatc in ca - accasta nu cstc o oq|indirc
clar a prob|cmc|or ta|c. Si atunci accasta va lacc mu|t mai dilici| pcntru sinc|c tau
scparat si pcntru adcvaratu| vostru sinc intcrior sa acccptc adcvaru| din ca, sau c|iar sa
vada carc partc cstc adcvarata si carc nu cstc. Dcci, indrcptarca propric prin autor din
alara, din oq|indirc si din opinii criticc cstc ca si inccrcarca dc a tc barbicri sau a tc
,radc in cap`, lo|osind o loartc murdara, o cxtrcm dc dclormata oq|inda ,dc casa`, una
carc dcnaturcaza adcvarata ta rcl|cctic. lnsa dcsiqur, accst |ucru sc poatc lacc. C|iar si
pcntru a tc vcdca tu insuti c|ar in lata tuturor, prin accstc critici ncc|arc, distorsionatc,
criticismu| contaminat, tu trcbuic mai intai sa-ti dcpascsti propriu| mccanism dc apararc
a| ,sinc|ui`. lar daca nu csti |a un nivc| dc constiinta in carc sa lii c|ibcrat dc propriu| tau
mccanism dc apararc a| sinc|ui scparat si a| cqou|ui, cum crczi ca poti li c|iar in masura
a-ti vedea prob|cmc|c dc proqramarc ncqativa, ca sa nu mai vorbim dc oportunitatca
dc a |c sc|imba`
5glind2 5glind de Perete2
#are este #ea mai 7un Programare dintre 0oate?
lntcractionand cu cci|a|ti oamcni carc au inc|inatii ascmanatoarc cu a|c ta|c
(prictcni, inccpatori, c|cvi, ctc.,, accasta tc poatc auta pc ca|ca ta - in mod spccia| daca
ai o atitudinc smcrita. lnsa dc mu|tc ori poti a|crqa catrc acc|casi prob|cmc pc carc |c-
am mcntionat mai dcvrcmc. ln cc|c din urma, intcractiunca cu un ,invatator adcvarat`
(oricc liinta i|uminata carc sc al|a in trup lizic, asa cum cra Zain,, cstc cc| mai bun mod
dc a qasi si dc a ana|iza dclcctc|c proqramarii ta|c, sinqura moda|itatc dc indrumarc din
alara si dc a dispunc dc cc|c mai subti|c si prolundc dclcctc inradacinatc in tinc.
Vom intra mai mu|t in dcta|iu dcsprc accstca in capito|u| dcsprc invatatori, insa
dcocamdata putcm arunca o scurta privirc asupra modu|ui in carc c|c sc ap|ica pc
,trascu| cxtcrn`, vazand si sc|imband proqramarca ncqativa, in modu| dc ap|icarc a
ccca cc tocmai ati citit.
n adcvarat invatator cstc ascmcnca unci oq|inzi c|arc i ascmcnca unui cxorcist.
Astlc|, nu cxista nimcni mai capabi| dc a-ti qasi dclcctc|c, cincva carc sa |c aduca pana
|a tinc, carc sa tc lortczc sa |c vczi (asa cum oq|inda ,tc lortcaza` sa-ti vczi propriu| sinc
lizic atunci cand tc privcsti in ca,, carc dup aceea sa tc autc sa ti |c sc|imbi. Sprc
dcoscbirc dc a|ti oamcni, un invatator adcvarat cstc o oq|inda clar - c| nu arc parcri
dcsprc cqo si nici o proqramarc ncqativa propric |ui insusi, ci una carc ar putca carc sa-
ti olcrc o imaqinc c|ara a proprici ta|c parcri si a proqramarii ncqativc. Dc ascmcnca, c|
nu arc nici un lc| dc dorinta dccat accca dc a ,castiqa |upta`, sau accca dc a nu o lacc
sa ,lic qrcsita`, asa cum cci mai mu|ti oamcni o lac. Vai inaintc dc toatc, c| nu sc
anqacaza in discutii - arqumcntc, lara arqumcntc. Dcci, toatc critici|c sc lac strict in
mcdiu| carc arata dclcctc|c ta|c, pcntru a tc auta in dczvo|tarca si indrcptarca propric.
Si daca ai a|cs un invatator adcvarat pcntru a tc auta in sc|imbarc, prin insasi laptu| ca
191
ai a|cs un invatator sa tc autc vci avca probabi| mu|t rcspcct pcntru ccca cc iti spunc,
liind astlc| mu|t mai rcccptiv |a ccca cc iti dczva|uic dcsprc tinc insuti, liind astlc| mu|t
mai usor sa vczi si sa laci sc|imbari|c.
Dar inccarca sa tii mintc, atata timp cat accasta cstc una dintrc moda|itati|c prin
carc un adcvarat invatator iti auta, accsta nu cstc un |ucru p|acut pcntru c|. Atunci cand
un adcvarat invatator iti arata ccca cc trcbuic sa vczi dcsprc tinc insuti, dc cc|c mai
mu|tc ori accasta nu cstc o ,imaqinc p|acuta`. Pcntru ca dc lapt cci mai mu|ti dintrc
oamcni crcd, traicsc, simt si qandcsc cu sinc|c |or scparat, atunci orice critica cstc
vazuta ca o amcnintarc, dcci un atac, si prin urmarc vinc apararca carc cstc c|cmata sa
intrc in actiunc. C|iar si critica lacuta cu qria din partca unui adcvarat invatator iubitor,
cca pc carc ai ccrut-o in mod dc|ibcrat pcntru a tc a3uta, cstc vazuta si simtita dc tinc
(dc propriu| tau sinc scparat, ca liind un atac pcrsona|. Sinc|c vostru scparat si cqoist
intc|cqc inccrcarca liintci lntcrioarc dc a prc|ua contro|u| asupra |ui, accsta cstc un atac
asupra |ui. Astlc|, ccca cc iti arata un adcvarat invatator dcsprc tinc insuti dcc|anscaza
un raspuns iar sinc|c scparat va raspundc cu un atac pcntru a sc apara pc sinc. Daca
vci pcrmitc sa sc intamp|c accst |ucru, c|iar si pc p|anu| intcrior, accsta va impicdica
proccsu| vostru dc sc|imbarc si i| va rani pc adcvaratu| invatator. Si c|iar daca iti vci
,tinc qura`, adcvaratu| tau invatator va simti oricum animozitatc din partca ta. lar
adcvaratii invatatori sunt prin insasi natura |or inqaduitori, cci mai iubitori si cc|c mai
scnsibi|c liintc dc pc Pamant. Dcci, accasta ii va durca mai mu|t pc ci dccat atunci cand
ai rani o pcrsoana oarccarc. Lu stiu |ucru| accsta. Lu am sulcrit dc mu|tc ori. Zain a
p|ccat acum dc pc accst p|an Pamantcsc si rcqrct prolund unc|c dintrc raspunsuri|c si
scntimcntc|c mc|c lata dc c|. Stiu ca c| intc|cqc si a intc|cs c|iar si atunci, dar totusi, c|
nu mcrita nici o durcrc in p|us si nu cra ncvoic sa lac accst |ucru atat dc qrcu. Sau
poatc ca am lacut-o, dar in rctrospcctiva, as li putut li mai modcst, mai rcccptiv si ar li
lost mai usor pcntru c|. n adcvarat invatator nu lacc nimic dccat sa-ti aratc |ucru|
ncqativ pc carc tu |-ai crcat si |-ai cu|tivat. Totusi, ci dcvin tinta principa|a din partca
ncqativitatii c|cvu|ui - pur si simp|u pcntru ca sinc|c scparat c| c|cvu|ui sc vcdc
amcnintat dc c| insusi. Dcci, daca vci avca vrcodata vrcun invatator adcvarat carc tc
iubcstc si isi sacrilica viata pcntru a tc auta, amintcstc-ti ca atunci cand ,tu` tc simti
atacat, invatatoru| lacc asta pentru c c| tc iubcstc si tu i-ai cerut sa laca accst |ucru
durcros, accasta ,munca murdara`. Cand tu rcactionczi ncqativ |a adcvaru| cxpus tic
insuti, accst |ucru cstc #oarte durcros pcntru cincva cu nivc|u| dc constiinta a| unui
adcvarat invatator. Totusi c| primcstc asta - o suporta provocandu-i durcrc - atat dc
marc cstc draqostca |ui pcntru tinc.
G1ndurileA #ldiri nvi.i*ile
7lo"uri ale Realitii (oastre Fi.i"e
lndilcrcnt dc proccnta, mintca subconsticnta inl|ucntcaza lara indoia|a si intr-o
marc masura victi|c noastrc. Dc ascmcnca, ceea ce g+ndim n mod contient, lic
ca accstc qanduri sunt din sursc consticntc ori subconsticntc, arc o mare |cqatura cu
dctcrminismu| a ccca cc laccm noi insinc i ceea ce crem pentru noi nine n
via.
192
Astlc|, cxista practic doua domcnii a|c proccsu|ui dc qandirc dc carc trcbuic sa
lim loartc consticnti: qanduri|c proqramu|ui bio-computcru|ui nostru subconsticnt
(ascmcnca cc|or dcscrisc mai sus, si intcrrc|atia qanduri|or consticntc carc construicsc
propria noastra rca|itatc lizica.
Asa cum am aratat mai dcvrcmc, liccarc qand omcncsc dc pc Pamant a lost mai
inaintc ,un qand`. 1oar un simp|u qand. Tu nu i| putcai atinqc, nu i| putcai qusta, nu i|
putcai mirosi si nu i| putcai vcdca. Cu toatc accstca, qandu| cstc cc| mai putcrnic atribut
uman pc Pamant. Nici o liinta umana nu a lacut vrcodata ccva lara sa nu li avut mai
inaintc un qand-conccptic, urmat dc o scric intrcaqa dc qanduri ncccsarc pcntru ca
accasta sa dcvina o rca|itatc in |umca lizica. imitor cum poatc parca accst |ucru atunci
cand tc oprcsti si tc qandcsti cu adcvarat |a accasta, adcvaru| cstc ca tot ccca cc T ai
#cut vreodat in ntreaga ta via, a lost rczu|tatu| unui qand. lar accst |ucru cstc
doar o picatura intr-o qa|cata in comparatic cu intrcqu| potcntia| a| putcrii mintii. Atunci
cand ici in considcrarc toatc accstca, nu cstc loartc qrcu dc intc|cs ca noi TRLBlL sa
lim loartc sc|cctivi in ccca cc privcstc g+ndurile care alearg in uru| capctc|or
noastrc.
Dc ascmcnca, dupa cum sc mcntioncaza intr-un capito| antcrior, qanduri|c sunt
,pictrc|c dc tcmc|ic` a aproapc tot cc nc ncon3oar in victi|c noastrc, mintca cstc un
lc| dc ,muncitor in constructii` carc zidcstc ,pictrc|c dc tcmc|ic` si carc va li ,sclu|
constructici`. Si c|iar daca suntcm cu totii trccuti prin dilcritc maini in ocu| victii,
modu| cum ucam noi in accstc maini alcctcaza modu| cum dccurqc ocu|, si cvcntua|
modu| cum vor icsi rczu|tatc|c. lar ceea ce g+ndim noi dctcrmina modu| in carc
dccurqc ocu|. Odata in p|us, intrcaqa noastra viata cstc in marc masura rczu|tatu|
atitudini|or noastrc mcnta|c, qanduri|or si actiuni|or noastrc rczu|tantc.
4ominaia 7io'#omputeruluiA
nvi.i*ilul #onstru"tor de G1nduri!
lnapoi |a discutia mca antcrioara cu Zain.
,Dar Tata, cu siquranta aici cstc mai mu|t dc sc|imbat dccat numai
rcproqramarca crcdintc|or si mintii noastrc subconsticntc. Adica, mi-am studiat
subconsticntu| c|iar inaintc dc a vcni aici si ii cunosc putcrca, dar cc|c mai mu|tc din
cc|c cc |c laccm zi dc zi sunt lacutc in mod consticnt, nu-i asa`
,Da, in mod c|ar, dar totusi nu. Si sa nu-mi spui mic Tata S|ir|c,.`
,Cc`
,Asta a lost o q|uma liu|c.`
,O|.`
,Voi invataccii . suntcti intotdcauna atat dc scriosi. Cu siquranta aici cstc mai
mu|t dccat subconsticntu|. Tu trcbuic sa lii atcnt |a qanduri|c ta|c consticntc si sa |c
rcdircctionczi daca cstc ncvoic. Dar nu numai sa laccm ccca cc cstc ncvoic pcntru a li
atcnti |a qandiri|c din mintca consticnta, trcbuic dc ascmcnca sa lim consticnti dc laptu|
ca mu|tc dintrc qanduri apar |a supralata din mintca subconsticnta, c|iar lara ca noi sa
|c obscrvam. Sa nc asiquram ca c|c sunt qanduri consticntc, dar carc sc al|a intr-o ,zona
qri` dc carc nu suntcm consticnti sau pc carc mintca nca|crtata nu |c obscrva in mod
193
consticnt. Subconsticntu| cstc loartc putcrnic si nc inl|ucntcaza in mod constant viata
dandu-nc, ,rcactii impu|sivc` si un l|ux continuu dc qanduri. Accstc impu|suri si qanduri
pot inc|udc cmotii putcrnicc (p|accrc, antipatic, ura, lrica, ctc., carc dca lormcaza
dccizii si udccati, idci si actiuni lizicc dc toatc tipuri|c. n ,acccs dc luric` cstc doar un
e*emplu dintrc accstc impu|suri cmotiona|c dc supralata. Dar indilcrcnt dc qanduri|c
sau cmotii|c, acestea trec+nd neobservate n contiin, n contient, si odata
aunsc aco|o nc trczim intr-o starc dc qandirc sau cu scnzatia qanduri|or si cmotii|or carc
vin din proqramarca noastra, c|iar lara ca sa stim accst |ucru. L|c |itcra|mcntc ,prcia`
proccsc|c noastrc dc qandirc si pot li loartc distructivc in victi|c noastrc.
Ascmcnca qanduri pot vcni din proqramarca subconsticnta care nu are nimic
de a #ace cu o persoan care crede c asta este ceva normal, sau daca
|ucruri|c ,sunt qanditc` in mod consticnt. Totusi, oamcnii cxpcrimcntcaza accstc qanduri
si scntimcntc |a lc| ca in cazu| in carc acestea ar #i alese n mod contient din
propric qandirc si convinqcrc. Si pcntru ca oamcnii crcd ca accstc qanduri sunt
proprii|c |or qanduri, ci sunt adcsca in dclcnsiva si lo|oscsc ,trucuri mcnta|c cvazivc`
(ra|aturi, asa cum sunt c|c numit in mod obisnuit, in cazu| in carc anumitc amcnintari
sunt in rca|itatc adusc prin accstc qanduri si idci din subconsticnt, in |umina prin carc
sunt cxaminatc qanduri|c consticntc. Dc cxcmp|u, atunci cand cuvintc|c sau actiuni|c
cuiva sunt dc lapt doar din ocu| proqramarii subconsticntu|ui propriu carc da pc
dinalara, iar cuvintc|c sau actiuni|c nu au nici o cxp|icatic |oqica, cc sc intamp|a daca iti
pun o intrcbarc ana|itica dcsprc ce anumc spunc sau lacc ,cutarc sau cutarc` Cc lc| dc
raspuns ai tu`
,Crcd ca ccva dc qcnu| ,Nu stiu.``
,Poti lacc mai mu|t dc atat Pcnic|. Dc catc ori ai intrcbat pc cincva ccva dc
qcnu|, ,Dc cc csti in accst lc|` si raspunsu| a lost ccva dc qcnu|, ,Accsta cstc doar lc|u|
dc pcrsoana carc sunt cu`, sau ,Accsta cstc doar lc|u| cum ma simt cu` sau ,Asta cstc
doar ccca cc crcd cu.` sau ,Accsta cstc doar lc|u| cum am lost crcscut cu.` ln masura in
carc accstca sunt dc intcrcs, aici cstc slarsitu| discutici. Accsti oamcni nu dorcsc sa sc
conlruntc cu motivc|c pentru care simt, crcd sau sunt in accst lc|. Li au stampi|a pusa
dinaintc - ,Sinc|c scparat cstc |a |ucru - nu dcranati`. Oricc a|tccva in p|us in ccca cc
privcstc un ,dc cc asa`, pot primi inapoi doar o rcactic dc luric lara |oqica. Accstc
dcc|aratii insotcsc adcsca un comportamcnt carc nu poatc li cxp|icat |oqic sau consticnt
si sunt olcritc ca rationamcntc pcntru catcva tipuri dc comportamcnt ncqativ sau
pcntru rcluzu| dc a ,qandi si dc dcsc|idcrc a mintii`.`
,lar mu|tora dintrc noi |c-au lost inocu|atc dc catrc parintii carc raspundcau
adcsca |a intrcbari|c noastrc atunci cand crau copii prin, ,doar asa`.`
,Lstc drcpt. Oricum, tu stii dc cc maru| cadc pc pamant`
,Din a|ta cauza dccat qravitatia`
,Da.`
,Pcntru ca sunt coaptc`
,Nu. Dc aia (doar asa,.` Zain cra intr-o starc dc spirit ncobisnuita si daca nu |-as li
cunoscut mai binc, as li crczut ca isi pcrmitca o anumita starc dc spirit.
,O|, nu,` am qandit in sinca mca, ,asta cstc o capcana`
194
L| m-a privit cu asprimc si apoi a spus, ,Spunc noaptc buna Gracc,.`
,Noaptc buna Gracc,. Tata, poti li scrios pcntru un momcnt ca sa pot tcrmina
inccrcarca dc a prindc intrcqu| |ucru carc-mi scapa`
,Asa dintr-o data`
,Tata, tc roq, inca mai am dc lacut orc dc mcditatii.`
,Da. loartc binc. Lstc mai binc asa` Si a lacut o lata scrioasa.
,Da.`
,OK. Acum, undc ramascscm, Pcnic|. A|, da. ln timpu| qanduri|or qcncratc dc
subconsticnt dcsprc carc discutam, cxista dc ascmcnca actiuni lizicc qcncratc dc
subconsticnt. Si c|iar dinco|o dc raspunsuri|c lizicc automatc, cxista actiuni lizicc carc
rczu|ta din ccca cc qandcsti.`
,Cc`
,Gandcstc-tc numai |a |ucru| accsta.`
Reglarea 4ire"iei #orespun.toare de G1ndire
,Dcci, c|iar daca am vrca sa qandim in mod consticnt iar accst mod sa lic intr-
un anumc lc|, nu am putca noi sa dorim sau sa laccm asta in subconsticnt`
,Li binc, tu cc crczi`
,Tata.`
,lnca odata, o marc partc din qanduri|c si actiuni|c noastrc consticntc, dc lapt
cea mai mare parte din ccca cc noi avcm ncvoic pcntru a li in proprii|c noastrc
qanduri si actiuni consticntc, sunt actua|mcntc din zonc|c subconsticntu|ui. Dc accca
cstc atat dc important pcntru noi sa intc|cqcm si sa uti|izam in mod corcspunzator
proccsu| prin carc sc crccaza cxpcricntc|c noastrc lizicc. Din momcnt cc suntcm in
mod constant manipu|ati prin propria noastra proqramarc, daca accasta nu cstc in
ordinc, ca va crca mu|tc prob|cmc in victi|c noastrc lizicc. Dc lapt prin proqramarca
subconsticntu|ui |ucruri|c nu stau c|iar asa consticnt pcntru tinc, c|c pot |ucra comp|ct
incrucisat cu dorintc|c ta|c consticntc, qanduri|c si obicctivc|c ncqand oricc proqrcs pc
carc tc astcpti sa-| laci.`
,Dcci, carc cstc primu| |ucru pc carc ar trcbui sa-| lac pcntru a sc|imba ccca cc
parc a li sc|avic in proqramarca subconsticntu|ui mcu`
,Pcntru a tc c|ibcra dc o astlc| dc sc|avic trcbuic mai intai sa tc dccizi daca
doreti cu adevrat sa tc sc|imbi. Nu poti avca doar o activitatc intc|cctua|a b|anda,
ccva dc qcnu|, ,Lu crcd ca ar trcbui sa ma sc|imb`. Daca nu doreti cu adcvarat o
sc|imbarc dispcrata si csti doar un prctcndcnt sau pur si simp|u ,crczi` ca ar trebui sa
tc sc|imbi, atunci csti doar o rotita cc sc invartc in ocu| inccrcarii dc sc|imbarc.`
,Vrci sa spui ca cu asta lac`
,Nu, aici nu cstc vorba doar dcsprc tinc. Accstca sunt invataturi pcntru intrcaqa
|umc Pcnic|, pcntru toata |umca. lncctcaza cu qandirca atat dc paranoica dcsprc tinc
insuti si doar ascu|ta, a|tlc| picrzi umatatc din intrcq.
rmcaza apoi ncccsitatca dc a obtinc acccs catrc mintca ta subconsticnta si
rcproqramarca ta insuti cu o noua proqramarc pozitiva si constructiva. Accst |ucru iti
195
rcda contro|u|, iti pcrmitc sa dccizi cc vrci sa qandcsti si cc anumc dorcsti in viata, mai
dcqraba dccat sa pcrmita ,proqramu|ui` sa dccida pentru tinc.`
Programarea
,Dcci, cu cc anumc sa ma rcproqramcz pc minc insumi ln mod spccia| |uand in
considcrarc paradoxu| adcvaru|ui`
,Stravcc|i|c invataturi a|c lii|or at|anti dcc|ara ca accasta cstc abso|ut ncccsara
pcntru a vizua|iza si mcntinc propriu| nostru proqram, starca constiintci nivcrsa|c, in
scopu| dc a mcntinc nitatca cu Du|u| nivcrsa| in timp cc traim pc Pamant. Accst
|ucru a lost conccput inca din cc|c mai vcc|i timpuri a|c cadcrii pcntru a nc ca|auzi
constiinta, dar accstca inca sc ap|ica.`
,Dcci, ori loartc prolunda mcditatic contcmp|ativa, ori i|uminarc`
,Da. l|uminarca cstc intr-adcvar cca mai buna ca|c dc a sc intamp|a - dc a obtinc
o noua proqramarc dc |a Dumnczcu, dc |a icrar|ic. ln |oc dc asta, primcstc
rccomandari|c dc |a un Adcpt, un adcvarat invatator carc a obtinut-o pcntru tinc dc |a
icrar|ic si vczi daca Vocca ta lntcrioara iti spunc ca arc drcptatc.`
,C|iar si dupa cc nc-am curatat dc vcc|ca noastra proqramarc, cum nc putcm
pastra dcpartc dc o noua proqramarc ncqativa`
,Din nou, buna intrcbarc Pc |anqa ana|iza si rcproqramarca tuturor crcdintc|or
noastrc cstc ncvoic dc a inccrca sa prcvcnim noi proqramari lara a|cqcrca noastra
consticnta. Dcci in cc|c din urma, trcbuic sa laccm ana|iza si rcproqramarca intr-un
proccs continuu.`
,Cc lc| dc mcditatic ma va auta mai mu|t |a asta`
,Oricc tc|nica dc mcditatic cc lunctioncaza binc pcntru tinc cstc buna. Asa cum
stii, invataturi|c prczinta o varictatc dc tc|nici dc mcditatic spccilicc si instrumcntc
pcntru constiinta, carc nc pot auta sa mcrqcm mai dcpartc dccat |imitc|c norma|c a|c
constiintci, si in cc|c din urma cxpcrimcntarca dirccta a nitatii cu Constiinta
nivcrsa|a. Toatc accstca va pot auta pc toti sa va rcproqramati pc voi insiva.` Nota
autoru|ui: lnstructiuni|c pcntru accstc stravcc|ii tc|nici cncrqcticc si dc mcditatic sunt
prczcntatc in dcta|iu in cca dc-a doua umatatc a accstci carti. nii probabi| |c
cunoastcti dca din cauza cc|or|a|tc rc|iqii carc sc traq din cca a lii|or. lnsa accstca dc
aici sunt in lorma oriqina|a. Lxista dc ascmcnca dilcritc |imbac carc pot li uti|izatc
pcntru a vorbi mintii voastrc. Vom discuta accstc |ucruri in capito|u| dcsprc vizua|izarc si
alirmatii.
Zain a continuat. ,lntr-o zi, in curand, vci li capabi| sa-ti uti|izczi dibacii|c,
cunoastcrca si abi|itati|c pc carc |c-ai dczvo|tat dc-a |unqu| victi|or ta|c, pcntru a pcrmitc
Du|u|ui nivcrsa| sa |ucrczc prin tinc, in asa lc| incat sa rccrcczi una dintrc cc|c mai
bunc tc|nici vibrationa|c at|antc pcntru a-i auta pc cci|a|ti sa sc rcproqramczc ci insisi.
Tc|no|oqia pcntru a lacc accst |ucru si a|tc |ucruri o vci lo|osi pcntru a aducc |umina
pcstc o |umc in continua intunccarc, va li disponibi|a in curand, din nou - prima data in
nivcrsitati din Rusia si Statc|c nitc. Vci qasi aco|o ccca cc ai ncvoic pcntru
instrumcntc|c vibrationa|c. Am anticipat asta in visc|c mc|c, ca va li ncvoic dc ccva
pcntru unu| dintrc |ucruri|c pc carc |c vci lacc in viitor, va li qasit intr-una dintrc vcc|i|c
masini qcrmanc si intr-una dintrc vcc|i|c masini amcricanc.` o a|ta povcstc carc nu
cstc pcntru accasta cartc.
196
,OK. Tu q|umcsti din nou, nu-i asa`
,Nu. Cand m-ai cunoscut tu pc minc sa liu cat dc cat scrios Nimic dc spus Vci
vcdca. Pana in acc| momcnt din viitor nu vci avca ncvoic dc instrumcntc|c vibrationa|c
at|antc pcntru rcproqramarca ta insuti, pcntru ca vci avca dca rcproqramarca lacuta dc
tinc insuti. lnsa pcntru cci|a|ti accasta va li o marc binccuvantarc.`
Un (ou nstrument )trve"-i
Tot ccca cc mi-a spus Zain a vcnit si a trccut. C|iar si dcsprc parti|c dc masini
vcc|i dc carc avcam ncvoic.
Suntcm norocosi ca avcm din nou unu| dintrc cc|c mai putcrnicc instrumcntc
pcntru rcproqramarc |a dispozitia noastra. nu| a|c carui radacini sunt din At|antida.
Tc|no|oqia At|anta a lost dcstu| dc avansata in comparatic cu a noastra. Au lost
dczvo|tatc mu|tc mctodc pcntru vindccarc si pcntru ina|tarca constiintci carc imp|icau
tc|no|oqic bazata pc intc|cqcrca Lcqi|or nivcrsa|c si a|c vibratici. Cu|oarca, sunctu| si
aspcctc|c o|lactivc a|c vibratici au lost uti|izatc pcntru a acccsa si stimu|a trupu| si
mintca. Din lcricirc, unu| dintrc instrumcntc|c carc lo|oscstc sunctu| a lost rcusit din nou
prin avansarca in stiintc|c dc baza a|c c|cctronici. L| uti|izcaza lormc dc unda si
lrccvcntc a|c sunctu|ui loartc spccilicc, carc nu au lost posibi|c a li lacutc in timpuri|c
modcrnc pana |a invcntarca c|cctronii capabi|c a qcncra lrccvcnta si lorma dc unda
spccilica.
lnstrumcntu|ui dc ina|tarc a constiintci rczu|tat si dc carc vorbcsc, lo|oscstc undc|c
pcntru a cuprindc intrcaqa mintc si a sc pcrmitc acccsu| si rcproqramarca mintii
subconsticntc. Accstc ,Sunctc Vibrationa|c At|antc` au lost inrcqistratc si in timpu|
rca|izarii accstci carti, c|c au lost copiatc pcntru accia dintrc dvs. carc dorcsc sa |c
lo|oscasca, c|c sc al|a pc cascta si , sau pc CD. Astlc|, c|c sunt loartc putcrnicc, icltinc
si usor dc uti|izat (pcntru mai mu|tc inlormatii a sc vcdca scctiunca mcditatii|or prccum
si partc din spatc a cartii pcntru instructiuni|c dc comanda,. Pc |anqa laptu| ca sc
pcrmitc rcproqramarca (inca o data, putcti citi lc|u| cum va putcti modilica voi insiva
pcntru a va sc|imba proqramarca in cca dc-a doua umatatc a cartii,, lunctii|c vibratii|or
sunt intcqratc in trci aspcctc a|c liintci: consticnt, subconsticnt si constiinta nivcrsa|a -
sau domcnii|c lizic, mcnta| si spiritua|.
)ta*ilirea 5*ie"tivului &n )u*"ontient
Dc ascmcnca, dcmn dc |uat in considcrarc dc catrc dvs. cstc accst |ucru: atunci
cand in mintca subconsticnta cstc proqramat un obiectiv, c| qcncrcaza automat qandu|
si compctcntc|c dc inl|ucnta, toatc |ucrand pcntru tinc in mod constant si cu
pcrscvcrcnta, dircctionandu-va catrc indcp|inirca accstui obicctiv. (Accst |ucru va li
discutat in continuarc, in capito|u| dcsprc Obicctivc si ldca|uri., Combinand un idca| sau
un obicctiv cu rcproqramarca voastra, accst |ucru cstc loartc putcrnic.
n a|t aspcct a| mintii subconsticntc si carc cstc dc intcrcs pcntru noi, cstc zona
dc contro| a sistcmu|ui ncrvos autonom. Vai mu|tc dcsprc asta mai tarziu.
197
/prarea mpotriva Programrii (edorite
Din pacatc, |ipsa dc lami|iarizarc cu lunctionarca si proqramabi|itatca mintii
noastrc subconsticntc nu a crcat prob|cmc numai in victi|c noastrc cmotiona|c si
pcrsona|c, dar mai important cstc laptu| ca nc-a |asat prada mu|tor pcrsoanc si
orqanizatii carc nc-au lacut sa vcdcm |ucruri|c asa cum vor c|c. Cci mai mu|ti dintrc noi
c|iar nu stiu cand s-a intamp|at asta, avcm un sct comp|ct dc motivc rationa|c pcntru a
nc lacc sa crcdcm asta sau a|tccva. lar liii |ui Bc|ia| si s|uitorii |or stiu cum sa |c
lo|oscasca si lo|oscsc ascmcnca mctodc dc inl|ucnta. Dc lapt, o marc partc din ccca cc
qandcsti tu si din ccca cc crczi tu, arc prca putin dc-a lacc cu proccsc|c dc qandirc
indcpcndcntc si crcatoarc. Stiu ca asta suna incrcdibi| si inspaimantator, insa cstc dcstu|
dc adcvarat.
C|iar si ccca cc ar putca li considcrat |umcsc sau dc mica importanta, cum ar li
pub|icitatca pcntru a vindc anumitc produsc, accstca lo|oscsc tc|nici psi|o|oqicc,
lo|oscsc subconsticntu| si manipu|arca sub|imina|a.
/s"ult Mu.i"a
lnaintc dc a mcrqc mai dcpartc, as dori sa atinq subicctu| putcrii muzicii, in mod
spccia| pcntru ca accasta cstc in |cqatura cu proqramarca ncdorita.
S-a spus ca muzica ar li cc| mai apropiat |ucru dc |imbau| |ui Dumnczcu. La a
lost lo|osita in ritua|uri inca dc |a inccputu| timpu|ui. Biscrica cato|ica lo|oscstc muzica dc
Bac| pcntru a-i inspira pc cnoriasi. Am citit ca Bo|cro-u| |ui Ravc| arc dc lapt |a baza o
picsa din muzica samanica alricana uti|izata pcntru a stimu|a sau a dcsc|idc c|a|rc|c.
Sc spunc ca pub|icu| dc |a prima auditic a picsci a lost bu|vcrsat pcntru ca nu a rcusit sa
ap|audc toata |umca. l5 minutc mai tarziu, c| (Ravc|, statca dcprimat pc un |o| din
spatc|c sa|ii dc conccrtc si a auzit brusc pub|icu| ac|amand si ap|audand. Spcctatorii au
aparcnt atat dc miscati, atat dc socati, dc lcrmccati sau in rcvcric, incat |c-a |uat ccva
timp pcntru ,a icsi din accasta` si a raspundc. ln prima umatatc a suitci 2, Dap|ins
Lt C||oc a |ui Ravc| cstc ccva ascmanator unci rcprczcntatii muzica|c a ina|tarii |ui
Kunda|ini urmata dc cxtaz - cstc incrcdibi| dc lrumoasa. Vuzica arc cu siquranta
putcrca dc a tc lacc sa simti putcrnic toatc tipuri|c dc cmotii, dc |a cxtazu| atinqcrii |ui
Dumnczcu pana |a dcprcsic si sinquratatc si pana |a scntimcntc dc polta sau vio|cnta.
Vuzica instrumcnta|a buna sau muzica |irica poatc li in sinc o mcditatic minunata. Dar
cxista mu|t mai mu|t aici dccat sc poatc vcdca cu oc|iu| (sau auzi cu urcc|ca,.
C|iar inaintc dc a vcni |a manastirc, intorcandu-ma inapoi |a studiu| rc|iqii|or
a|tcrnativc si cai|or spiritua|c ca ado|csccnt, am studiat dc ascmcnca psi|o|oqia si am
invatat anumitc |ucruri dcsprc mintca subconsticnta si proqramarca sub|imina|a. Atunci,
|a un momcnt dat am auns dc ascmcnca sa rca|izcz ca aici cra un marc ,razboi` carc sc
dadca intrc lortc|c intuncricu|ui si |uminii, c|iar aco|o |a radio si pc inrcqistrari. Si
nimcni, nici c|iar cu pcrsona| in acc| timp nu obscrvascm asta. Si am crczut ca arc cc|
putin un oarccarc clcct asupra ascu|tatori|or prin intcrmcdiu| subconsticntu|ui.
Lu nu vorbcsc dcsprc prcsupusa proqramarc sub|imina|a ,mascata din umbra`.
Nu pot spunc ca am auzit totu|, dar c|ipuri|c ,mastii din umbra` pc carc |c-am auzit,
198
oamcnii carc sustin ca sunt mcsac satanicc, accstca ar putca |a lc| dc usor sa lic
indcmnuri |a stari dc cbrictatc, cuvintc iqnitoarc dcsprc mizcrii|c |or. lntrucat lc|u| in
carc eu vorbcsc dcsprc accstca cstc ccva cu totu| dilcrit, accstca crau loartc c|arc si
dcsc|isc, ostcntativc.
Va rclcr |a vcrsuri|c carc au lost (si carc mai sunt inca, c|iar aco|o ,dcasupra`,
l|uturatc in lata oamcni|or (sau in urcc|i si crcicr in accst caz,. Am obscrvat mai mu|ti
oamcni, ci nu ascu|tau cu adcvarat, sau nu dadcau atcntic cu adcvarat vcrsuri|or unui
cantcc. Si mi s-a parut ca din accasta cauza ci obtincau inlormatia ,sub|imina|`, doar in
virtutca iqnorarii vcrsuri|or.
Atunci au lost lacutc studii psi|o|oqicc in |cqatura cu accst qcn dc |ucruri. Dar ca
dc obicci, nu a cxistat un conscns intrc oamcnii dc stiinta, iar unc|c dintrc studii au lost
sccrctc, clcctuatc doar in scopuri pub|icitarc. Studii|c carc au lost disponibi|c, unc|c
sustinutc iar a|tc|c cu arqumcntc impotriva, avcau tcorii carc crau in |cqatura cu
conc|uzia mca. Dcci, cc poti lacc lti sunt comp|ctatc in propria mintc. Asta cstc ccca
cc am lacut si cu.
Din proprii|c mc|c obscrvatii si studii am auns |a conc|uzia ca puini oamcni
acorda atcntic vcrsuri|or, mu|tc dintrc c|c oco|ind li|tru| mintii |or consticntc norma|c iar
mccanismc|c dc apararc intra dircct in mintca |or subconsticnta. Studii|c mc|c in
domcniu| |ipnozci au aratat cum stau |ucruri|c, ca ,a|unccarca` din mintca consticnta si
a nu putca li consticnt dc rcvcnirc va li ,stocat si inrcqistrat` in subconsticnt, in mod
constant - ca si cum ar lacc partc din sistcmu| dc supravcq|crc pcrsona| uman. Am
auzit dcsprc un incidcnt in carc po|itia a lo|osit |ipnoza pcntru a obtinc numaru| dc
inmatricu|arc a| unci masini lo|ositc intr-un al. lnlormatia a lost stocata in subconsticntu|
unui om si a lost vazuta numai dc c| cu vcdcrca sa pcrilcrica, c| nu a privit niciodata
dircct p|acuta cu numaru| dc inmatricu|arc. Dar carc cstc prob|cma, accst sistcm dc
supravcq|crc pcrsona| - mintca subconsticnta - nu cstc doar un inrcqistrator. L| arc
inl|ucnta asupra mu|tor aspcctc a|c victii noastrc - asupra cmotii|or, crcdintc|or,
pcrsona|itatii, ctc.
ln oricc caz, cu dupa cc am studiat vcrsuri|c cantccc|or am qasit mu|tc |ucruri
intcrcsantc. Dcsiqur, unc|c dintrc c|c crau numai cantccc usoarc oricntatc c|c insc|c pc
iubirc, insa catcva crau in mod c|ar oricntatc pc ncqativism - auto-distructivc, catrc
cxtcriorizarc si cmana rautati dc tot lc|u|. Totusi, accstca nu au lost niciodata obscrvatc
sau dc carc sa sc p|anqa pub|icu| dupa un anumit timp. A|tc cantccc sunt pozitivc,
ina|tatoarc si au vcrsuri cu adcvarat spiritua|c. Dc lapt, mic mi sc parc ca in cazu| in
carc sunt ina|tatoarc, oricc lc| dc liintc cu constiinta mai putin ina|ta dorcsc sa comunicc
iar accasta alcctcaza minti|c masc|or, cstc un mcdiu pcrlcct pcntru c|c. nc|c dintrc
vcrsuri sunt atat dc spiritua|c, incat cincva ar li aproapc dc conc|uzia ca acc| compozitor
cstc un i|uminat si arc o ina|ta cunoastcrc spiritua|a. Dupa accca, mai tarziu in viata, am
avut dc-a lacc cu mu|ti muzicicni a|c caror vcrsuri crau izbitor dc ascmanatoarc cu
slintcnia si spiritua|u|. Am dcscopcrit ca unii crau doar oamcni cu constiinta mcdiocra,
unii poatc cu putin pcstc mcdiocra, a|tii poatc pcstc mcdic iar unii dintrc ci crau nistc
smuciti. Cc au toti accstia in comun, ci liind ,droqati`, sub inl|ucnta droquri|or
|a|ucinoqcnc in timp cc muzica cstc ascmcnca unci tc|nici dc mcditatic, ci vor intra
intr-un lc| dc starc dc transa liind ,condusi` dc accstc vcrsuri incrcdibi|c. Pc partca
199
intunccata sc intamp|a acc|asi |ucru, numai ca muzicicnii sunt in dclinitiv sub nivc|u|
mcdiu dc constiinta.
Sa nu ma intc|cqcti qrcsit, cu nu p|cdcz pcntru nici un lc| dc ccnzura, a|ta in alara
dc ,ccnzura pcrsona|a`. O |cctic - asiqura-tc ca intc|cqcti vcrsuri|c muzicii pc carc o
ascu|ti, citcstc paqina cu vcrsuri|c daca c ncvoic. Apoi, a|cqc cc anumc dorcsti sa
ascu|ti, cunoastc cc anumc cstc accca cc ascu|ti, tu csti cc| carc pcrmitc accstcia sa
intrc in consticntu| si subconsticntu| tau si asta poatc avca clcctc.
Acum dcsprc a|tc aspcctc mai prolundc a|c proqramarii.
Cum i Dai Seama Dac Ai Avut Creierul Splat
ncori aud cuvintc|c ,crcicr spa|at` aruncatc asa intr-o doara, dc obicci in
rclcrinta |a cu|tc|c rc|iqioasc, tactici|c po|iticc sau in captivitatca dc vrcun lc|. Ascmcnca
vorbc ma lac intotdcauna sa ma oprcsc si sa qandcsc in sinca mca, ,Spa|arc a crcicru|ui
de ce anume Pcntru cc` Accasta ,spa|arc a crcicru|ui` cstc in mod uzua| doar o
spa|arc a unui anumit cadru mcnta| proqramat si in|ocuirca cu un a|t cadru mcnta|
proqramat. Va roq sa nu ma intc|cqcti qrcsit, cu nu ma rclcr |a vrco ca|c dc apararc
impotriva manipu|arii mcnta|c dc catrc cu|tc|c rc|iqioasc, a miscari|or po|iticc,
quvcrnamcnta|c, a vanzatori|or dc automobi|c sau a oricaror indivizi , orqanizatii carc
lo|oscsc ccca cc inscamna inca|carca sacrci |ibcrtati mcnta|c sau a |ibcru|ui arbitru.
Punctu| mcu dc vcdcrc in |cqatura cu asta, cu toatc ca noi toi suntem de3a cu
%creierele splate& (si asta cstc inca in dcslasurarc,, cstc acc|a ca proqramarca nu nc-
am a|cs-o in mod vo|untar sau prin a|cqcrc consticnta.
Si dc undc anumc primim noi toti in mod invo|untar proqramarca Cu|tc|c.
Socant, nu-i asa Dar cstc adcvarat. Acum |aidc-ti sa inccrcam sa o spuncm din nou,
numai ca dc data accasta lara a uti|iza vrco abrcvicrc.
Si cum am primit noi toti proqramarca noastra in mod invo|untar, dc undc Din
cu|tura noastra. Nu cstc dc-a drcptu| socant Totusi, |a lc| dc adcvarat.
laptu| cstc ca, indilcrcnt dc cinc sau cc anumc tc-a proqramat invo|untar, inca sc
aunqc |a asta - nu iti a|cqi propria proqramarc sau convinqcri. lar accst |ucru vinc cu
prob|cmc scrioasc, in alara cazu|ui in carc ai lost proqramat invo|untar dc catrc o liinta
i|uminata - iar liintc|c i|uminatc nu lac accst |ucru cc|or|a|ti.
Dcstu| dc intcrcsant, cuvantu| ,cu|t` cstc doar abrcvicrca cuvantu|ui ,cu|tura`.
lnsa accsta cstc in mod dc|ibcrat lo|osit in mod dclaimator, atatator si in mod ncqativ.
Lstc mai qrcu sa ,dcmonizczi` un qrup dc oamcni pc carc ii numim cu|tura, dccat un
qrup dc oamcni pc carc i| numcsti cu|t. Astlc| ca atunci cand noi cci|a|ti sau mcdia,
vorbim dcsprc un qrup unic cu particu|aritati spccia|c, un trib sau rc|iqic, i| vom numi
cu|tura atunci cand dorim sa-| prczcntam intr-o |umina pozitiva, sau i| vom numi cu|t
atunci cand dorim prczcntarca |ui intr-o |umina ncqativa si pcntru a cvoca lrica si
avcrsiunca. Totu| dcpindc dc ccca cc anumc simtim noi in |cqatura cu accsta, sau dc
ccca cc anumc dorim sa simta a|tcincva in |cqatura cu accsta.
"rogramarea involuntar, cum ar li cca primita prin cu|tura noastra si
,robotii` ci (crcditatca noastra cu|tura|a proqramata,, imp|ica inccrcarca dc a inca|ca
propria noastra a|cqcrc |ibcra - |a lc| dc mu|t ca si rcproqramarca invo|untara.
200
Proqramarca noastra cu|tura|a si crcditara nu nc inca|ca |a lc| dc mu|t libera alegere
prccum adcvaratu| tip c|asic mi|itar dc ,spa|arc a crcicru|ui`, insa, cu toatc astca,
oamcnii nu au nici o idcc dcsprc inl|ucnta substanial i aproape total a accstcia
in victi|c |or. Nimcni nu isi da scama c+t de puin |ibcra a|cqcrc prin vointa |ibcra a
lacut (si arc dc lacut, prin actua|u| mod dc a a|cqc in proprii|c noastrc victi.
lnaintc dc a mcrqc mai dcpartc, va roq sa intc|cqcti ca accasta zona intrcaqa dc
discutii imp|ica paradoxuri comp|cxc. Sunt pc ca|c sa ma conccntrcz asupra discutici
numai a unui sinqur aspcct a| paradoxu|ui - cum si undc ai auns, si cat dc putcrnica
cstc proqramarca invo|untara carc iti alcctcaza viata. lnsa ar trcbui sa tincm cont dc
laptu| ca cxista aici ccva in |cqatura cu qcnctica (rcproduccrca, si in spatc|c a toatc
accstca cstc |arma nota: prin carc sul|ctu| tau cxista, ca sa spuncm asa. Dc cc anumc
ai ncvoic pcntru cxpcricnta victii si dc cc. Dc cc tc-ai nascut cu o anumita qcnctica,
intr-o anumita cu|tura si dc cc ai lost cducat intr-un anumit mod. Am vazut mu|ti copii
nou-nascuti |a carc putcai vcdca imcdiat aspcctc |cqatc dc ,cinc anumc sunt ci` si cc lc|
dc pcrsona|itatc vor avca. Accsta cstc in marc partc ,spiritu|`, ,sul|ctu|` |or. Astlc|,
tinand cont dc toatc accstca, |aidc sa nc conccntram pc proqramarca cu|tura|a (sa nc
amintim, cstc doar umatatc din intrcqu| adcvar,.
Proqramarca carc vinc prin cu|tura, lami|ia si co|cqii nostri carc nc alcctcaza
putcrnic victi|c. Accasta arc o mai marc inl|ucnta in timpu| tincrctii unci pcrsoanc si
scadc catrc un anumit qrad in uru| varstci dc 7 ani, apoi cstc mai marc in ur dc l4 ani
iar apoi scadc in mod substantia| cand ,sul|ctc|c` |or au ,atins` comp|ct varsta dc
aproapc 2l dc ani si pcrsoana isi rccapata comp|ct nivc|u| dc constiinta din trccut. ln
accst punct ci pot inccpc cu adcvarat sa laca mai mu|tc modilicari dc |ibcra a|cqcrc in
victi|c |or - sa si |c cxtinda printr-o ina|tarc a constiintci sau sa dcqcncrczc. Sprc
cxcmp|u, cum cstc crcscut un copi| intr-o lami|ic budd|ista, in cu|tura budd|ista, ca
liind budd|ist atunci cand va crcstc marc ln mod simi|ar, cum cstc un copi| |ut|cran,
sau un copi| musu|man sau unu| cvrcu, dc ascmcnca crcscut in crcdintc|c si cu|tura
proprii|or |or lami|ii, cstc loartc probabi| sa crcasca avand acc|casi crcdintc Dc cc cstc
abuzat un copi| dc o mama si sotic a| carci tata probabi| a abuzat-o pc ca, liind crcscuta
si traind in acc|asi lc| Proqramarca oaca un ro| cscntia|. Oamcnii sunt cu totii
proqramati dc catrc lami|ii|c |or, prictcnii |or, scoa|a, prolcsorii, stiri|c din mass-mcdia,
carti|c si rcvistc|c |or - numiti-|c voi. Gandcstc-tc, daca 9S din tot ccca cc qandcsti,
crczi, si ccca cc laci tu, cstc din mintca ta subconsticnta si daca ai lost proqramat dc
catrc a|tcincva, carc sunt inl|ucntc|c principa|c carc iti contro|caza dcstinu| si viata Lstc
zquduitor sa tc qandcsti |a asta, nu-i asa Asa cum am scris, cxista un nou scria| dc
comcdic (sitcom, carc tocmai a avut prcmicra si carc imp|ica ciocnirca cu|turii (cu|tu|ui,
unui sot carc a lost crcscut ca un mancator dc carnc, boqat, conscrvator, un avocat a|
quvcrnu|ui lcdcra|. Sotia sa cstc o vcqctariana carc a lost crcscuta ca un |ippic |ibcra| si
radica| carc prcda ,oqa si protcstcaza impotriva quvcrnu|ui. Accst |ucru lacc din c| o
marc comcdic, insa lacc dc ascmcnca un punct dc vcdcrc cscntia|. Daca toti parintii
accstor copii ar li lost invcrsati, cducatia si proqramarca |or liind invcrsata, ro|uri|c |or ar
li lost cxact opusu| a ccca cc sunt. Sotia ar li lost un conscrvator avocat a| quvcrnu|ui iar
sotu| ar li lost un loartc atraqator tip |ippic. (lnca o data, cxc|uzand conccptu| ca
accstia sunt dca ccca cc sunt, c|c sunt ,sul|ctc intc|cptc` si doar ,|armic` nascutc in
201
situatii|c lami|ia|c rcspcctivc pcntru a |i sc pcrmitc sa sc intoarca in cxistcnta pc carc ci
dca o au in ci insisi, in p|anu| |or intcrn.,
Poti spunc ca accasta situatic cstc cu adcvarat li|trata, ana|izata si contro|ata prin
proqramarca pc carc o primcsti in intrcaqa viata, cca carc iti dczvo|ta convinqcri|c si
comportamcntu| Crcicru| unui copi| nou-nascut arc si c| o mica proqramarc, dar nu
prca mu|ta. Poti numi |itcra|mcntc accst |ucru ,spa|arc a crcicru|ui` atunci cand accsta
inccpc sa lic proqramat. lnsa proqramarca cstc proqramarc, indilcrcnt ca cstc pcntru
prima data sau cstc o ,rc` proqramarc (,spa|arc a crcicru|ui`, cu datc vcc|i.
Oricinc a lost proqramat. Oricinc a avut crcicru| spa|at. Tu ai lost proqramat si ai
avut crcicru| spa|at. Poatc ca nu stii accst |ucru sau nu i| acccpti, insa ai lost. Si csti sub
contro|u| accstci proqramari c|iar acum. Si in cca mai marc partc a intrcqii ta|c victi ai
avut dc-a lacc cu asta. Tu c|iar rcactionczi |a ccca cc citcsti in accasta cartc, c|iar in
accst momcnt, rcactic bazata partia| pc proqramarca ta.
C|iar si atunci cand proqramarca cstc modilicata dc a|cqcrca propric, pcrsona|a,
pcrsoana obisnuita nu arc un critcriu dc ana|iza sau dc proqramarc a proprici minti,
astlc| ca, cc| mai adcsca, pcrsoana va acccpta proqramarca carc vinc din partca a|tor
oamcni. ncori iti acccpti proqramarca carc vinc dc |a o a|ta pcrsoana proqramata
inconsticnt, carc cstc doar in trcccrc prin proqramarca ta. ,Am vazut una si a|ta astazi
si ci au spus...` iar tu numai crczandu-| iti vci modilica proqramarca adauqand si asta.
Sau, ,Am citit in ziar asta...` si tu vci acccpta asta ca pc un lapt, modilicandu-ti
proqramarca. Dar si mai rau, csti dc ascmcnca proqramat dc catrc oamcni carc neleg
cu adcvarat proqramarca si o lo|oscsc pcntru a tc manipu|a. Astlc|, practic ,spa|arca
crcicru|ui` in scnsu| dc ,rcproqramarc` sc pctrccc in mod vo|untar in liccarc zi dc catrc
a|tcincva caruia ii pcrmitcm sa nc modilicc proqramarca.
Cand o pcrsoana isi lacc sc|imbari in convinqcri|c sau proqramarca sa din cauza
intrarii dintr-o sursa cxtcrna, cum ar li ,spa|arca crcicru|ui`, accasta cstc doar un
,proqram` sc|imbat inconsticnt cu un a|t ,proqram`. Cu a|tc cuvintc, accasta isi
sc|imba inconsticnt o bucata din rcsturi|c mcnacrc pc carc |c-a a|cs si dc carc nu stic
ca c| insusi si-a a|cs-o, pcntru o a|ta bucata din rcsturi|c pc carc nu a|cqc sa |c aiba si nu
stic dc accasta a|cqcrc a sa. Accst |ucru ni sc intamp|a tot timpu|. Si prob|cma cstc
accasta proqramarc inconsticnta carc arc o imens putere i control asupra victii si
dcstinu|ui nostru. la sprc cxcmp|u povcsti|c dc |a stiri. Daca c|c arata catcva imaqini cu
bombc carc cad si spun ca accstca au lost a|c unuia sau a|c a|tuia dintrc qrupuri|c
tcroristc iar tu acccpti asta lara o cxpcricnta dirccta, proqramarca ta a lost modilicata -
intr-un mod scrios, cvcntua| c|iar prin crcarca dc scntimcntc dc luric si ura in tinc si
umbrirca udccatii corcctc. Astlc| sunt inccputc si prc|unqitc razboaic|c. Astlc| sunt
vandutc produsc|c. ln accst lc| sunt manipu|atc voturi|c. Astlc| sunt contro|atc victi|c. ln
accstc timpuri modcrnc, mu|tc dintrc convinqcri|c ta|c sunt lormatc prin cxpuncrca |a
mass-mcdia. Ai putca crcdc comp|ct ca mainc suntcm atacati dc catrc rusi cu armc
nuc|carc, ai li qata sa-ti sacrilici viata si viata copi|u|ui tau, ai li qata sa mcrqi |a razboi -
iar accstca ar putca li inlormatii comp|ct la|sc - proqramarca ta liind pur si simp|u
modilicata intr-o mica masura, toata bazandu-sc pc ,povcsti|c` dc |a stiri|c pc carc tu |c
acccpti in proqramarca ta. Diluzarca pc posturi|c dc radio a picsci ,war ol wor|ds` a |ui
Orson wc||s cstc un bun cxcmp|u in accst scns. Accasta a lost o dramatizarc radio dc
202
lictiunc dcsprc marticni carc invadcaza Pamantu| si toatc |ucruri|c. Numai ca, accasta a
lost lacuta dupa modc|u| stiri|or. Oamcnii au intrat in panica in toata tara. Nici o
pcrsoana nu a vazut in rca|itatc nici o nava martiana, nici trupc, nici |upta, nimic. Crcd
ca unii oamcni au murit dc inlarct miocardic si dc a|tc |ucruri |cqatc dc panica. Oamcnii
au icsti alara cu armc|c si s-au indrcptat catrc |inii|c lrontu|ui. Oamcnii au crczut accasta
cmisiunc radio pc scara marc, c|iar daca cra lictiunc tota|a si cra dc dcpartc o povcstc
dc lictiunc.
Ai putca li manipu|at pcntru a crcdc ca musu|manii sunt buni sau ca sunt rai si
cruzi - lara sa cunosti vrcodata un musu|man sau c|iar sa auzi dcsprc cxpcricnta cu
vrcunu| in mod c|ar dc |a vrcun prictcn dc incrcdcrc. Acc|asi |ucru cu cvrcii sau crcstinii
sau ,cutarc si cutarc` dintrc cci carc apartin cu|tc|or sau oricc a|tccva. Ai putca simi o
tota|a sustincrc pcntru incarccrarca sau c|iar pcntru ucidcrca unui om dcsprc carc ti s-a
spus ca a comis o crima, c|iar daca accst |ucru cstc tota| la|s si totu| sc bazcaza pc
povcsti. Asta sc intamp|a tot timpu|. Poti trimitc bani pcntru |rana copii|or carc sulcra
dc loamc, ncstiind ca accsti bani sunt doar o qarnitura pcntru buzunarc|c unui dircctor
qras, simtindu-tc intr-adcvar binc in sinca ta. Daca nu ai qria si nu iti ici intrcaqa
rcsponsabi|itatc pcntru proqramarca ta insuti, a|tcincva o va lacc (lNTOTDLANA,. lar
crcdintc|c si |umca in carc traicsti tu mcnta| ar putca li nimic, doar labricata in scopu| dc
a li contro|at. Pc dc a|ta partc, cstc dilici| dc a ,spa|a crcicru|` sau dc a proqrama o
pcrsoana carc sc priccpc binc |a proprii|c proccsc mcnta|c (cc| putin cu tc|nici|c si
proccsc|c carc sunt in mod obisnuit numitc spa|arc a crcicru|ui. Cu toatc accstca,
b|ocau| spa|arii crcicru|ui - mctodc|c loartc solisticatc, divcrsc|c tc|nici psi|o|oqicc,
tortura psi|ica, privarca dc somn, droquri|c si manipu|arca c|cctronica sau c|irurqica|a a
crcicru|ui poatc sc|imba pc aproapc oricinc - cartca ,l9S4` olcra un bun cxcmp|u a|c
accstci intcnsc manipu|ari si spa|ari a crcicru|ui,. lnsa pcntru a atinqc adcvarata
indcpcndcnta a mintii si |ibcru|ui arbitru, o pcrsoana trcbuic sa consticntizczc dc|ibcrat,
sa-si ana|izczc convinqcri|c si sa-si a|caqa propria proqramarc.
Ca si in cazuri|c pc carc doar |c-am citat, spa|arca crcicru|ui poatc li un tcrmcn
lo|osit pcntru a intc|cqc cum cincva poatc li cu adcvarat proqramat invo|untar,
impotriva vointci |ui. Dar spa|arca crcicru|ui cstc adcsca lo|osita ca un cuvant urat
pcntru modilicari|c dc proqramarc cu carc nu suntcm dc acord. Sprc cxcmp|u, cc sc
intamp|a atunci cand un adu|t isi sc|imba rc|iqia, partidu| po|itic sau oricc a|ta crcdinta
Sa prcsupuncm ca pcrsoana si-a sc|imbat rc|iqia. Dc vci considcra ca sc|imbarca a lost
comp|ct vo|untara si nu contcaza noua |ui a|cqcrc, vci spunc ,c| s-a convcrtit`. lnsa,
daca nu iti p|acc noua rc|iqic a pcrsoanci sau oamcnii asociati accstcia sau oricc a|tccva,
s-ar putca sa spui ca ia lost ,spa|at crcicru|` - indilcrcnt daca pcrsoana a a|cs sa laca
accstc sc|imbari sau nu. lisus a lost considcrat in timpu| sau un adcpt a| unui cu|t si un
manipu|ator, iar cci cc l| urmau au lost considcrati adcptii Sai. Primii crcstini au lost
considcrati un cu|t pcntru loartc mu|t timp. Primc|c biscrici protcstantc au inccput ca si
un cu|t, cu un |idcr dc cu|t. Vormonii au sulcrit dc ascmcnca acccasi ,ctic|ctarc` si
pcrsccutic u|tcrioara. ,Cu|tc|c rc|iqioasc` curopcnc au luqit in Statc|c nitc pcntru a
scapa dc pcrsccutic iar mu|tc dintrc c|c sunt acum considcratc mari rc|iqii. Dc mu|tc ori
sinqura dilcrcnta intrc un ,cu|t` si o rc|iqic cstc laptu| cat dc marc cstc ca si cat timp a
rcusit sa supravictuiasca atacuri|or socictatii atunci cand cra considcrata un ,cu|t`. Lstc
203
din pacatc prca usor pcntru oamcni sa uitc si sa |c |ipscasca intc|cqcrca si to|cranta
pcntru rc|iqii|c a|tora. C|iar si unc|c dintrc mari|c rc|iqii inca ataca a|tc mari rc|iqii din
cauza convinqcri|or |or.
Din pacatc, cuvantu| ,spa|arc a crcicru|ui` cstc catcodata lo|osit ca o ,acopcrirc
ncqativa` sau prccum o ,rationa|izarc`, indilcrcnt dc crcdinta sau atitudinca a|casa in
mod vo|untar dc o pcrsoana. Accst |ucru aparc adcsca atunci cand o pcrsoana detest
proqramarca voluntar a unci a|tc pcrsoanc, pc carc accasta a a|cs-o pcntru ca insasi.
Cand cincva sustinc o a|ta pcrsoana carcia ia lost spa|at crcicru|, cum ar li in cazu| a
ccva numit cu|t rc|iqios, poatc dupa accca s-o ustilicc c|iar prin rapirc si cu adevrat
o spa|arc a crcicru|ui pcrsoanci - pcntru a sc potrivi propriu|ui mod dc qandirc. Accst
|ucru cstc cc| mai adcsca uti|izat in cazu| pcrsoanc|or carc si-au sc|imbat rc|iqia, mai
a|cs intr-una ncconvcntiona|a sau cxtrcm dc ncaqrcata. Rudc|c accstci pcrsoanc sau cci
din rc|iqia ci antcrioara pot sustinc ca arc ,crcicru| spa|at` prin noua rc|iqic. Sprc
cxcmp|u, mama mca a dcc|arat ca cu avcam crcicru| spa|at atunci cand m-am intors din
Tibct. Lvidcnt sc|imbari|c mc|c crau loartc radica|c, ca avca un bun suport pcntru
accasta alirmatic in lata tuturor prictcni|or, rudc|or si oricui a|tcuiva carc ascu|ta
povcstca ci. Si a inccrcat sa ma ,dcproqramczc` - sa-mi spc|c crcicru|, intorcandu-ma
inapoi catrc modu| ci dc qandirc. lnsa accst |ucru nu a avut nici un clcct asupra mca,
pcntru ca numai eu devenisem rcsponsabi| dc proqramarca mca, pcntru ca
dcvcniscm un Adcpt. Nu mai cra nimic dc ,dcproqramat` |a minc. lar motivc|c ci rca|c
nu crau pcntru ca cu as li avut crcicru| spa|at. La doar lo|osca spa|arca crcicru|ui ca pc
o ratiunc pcntru a-mi cxp|ica mic ccca cc numca ,stranii|c` a|cqcri in viata. Adcvaratu|
motiv pcntru carc lacca asta imp|ica rcspinqcrca dc catrc minc a rc|iqici lami|ici, nu
crcdinta, qandirca si comportamcntu| pc carc i| avca ca (si laptu| cum qandca ca ca ar
trcbui sa lic,, incapacitatca dc a trai ccca cc ca considcra o viata norma|a (carc cra
accca dc a dcvcni un doctor sau un avocat dc succcs,, si in mod ciudat, rcspinqcrca
pcrsona|a si qc|ozia.
O a|ta situatic comuna in carc vci putca auzi striqand dcsprc ,spa|arca crcicru|ui`
cstc in cazuri|c dc custodic a unui copi|, undc copi|u| cstc in lavoarca unuia dintrc
parinti si intors impotriva cc|ui|a|t - parintc|c rcspins liind cc| mai adcsca b|amat dc
cc|a|a|t parintc pcntru ,spa|arca crcicru|ui` copi|u|ui si intoarccrca |ui impotriva sa. lnca
o data, in ambc|c cazuri, accst |ucru poatc li adcvarat sau doar un ,rcpros`. lnsa dc
undc vinc tcrmcnu| dc spa|arc a crcicru|ui, undc isi arc oriqinca si cc inscamna c| cu
adcvarat, cstc ccva cu totu| dcoscbit.
Tcrmcnu| vinc cu adcvarat din mctodc|c ascunsc carc lo|oscsc lorta pcntru a
modilica proqramarca sub privarc dc |ibcrtatc cxtrcma, tota| invo|untara. Dilcritc|c
mctodc ,modcrnc` dc spa|arc lortata a crcicru|ui au lost invcntatc in timpu| cc|ui dc-a|
Doi|ca Razboi Vondia| dc spioni si mi|itari pcntru a contro|a mintca popu|atici. Dcstu|
dc ciudat, ascmcnca mctodc ca cc|c din timpu| cc|ui dc a| Doi|ca Razboi Vondia| sunt
intrcbuintatc prin ccca cc sc numcstc ,dcproqramari prin cu|t`, insa cu nu am auzit
niciodata dc vrcun cu|t carc sa lo|oscasca ascmcnca mctodc oribi|c pcntru a supunc sau
pcntru a opri mintca cuiva sa qandcasca intr-un anumit mod. n ,cu|t` poatc lo|osi
putcrca sau inl|ucnta inqcnioasa si mctodc dc manipu|arc, dar oricum cu nc-auzind
vrcodata dc asta, accstca sunt intr-adcvar u|tima a|cqcrc |ibcra carc sc pcrmitc. Daca
204
accstia ar lacc-o, atunci ar putca li inc|isi, |a lc| cum au lost mu|ti dintrc
dcproqramatori. Cu toatc accstca, un ,dcproqamator` mcntinc in qcncra| cu adcvarat o
lorta scvcra pcntru spa|arca crcicru|ui, in mod obisnuit p|asand sau inrcqimcntand
oamcni sa rapcasca o pcrsoana si , sau |uand prizonicri cu lorta intr-un lc| sau a|tu|,
cauzcaza o tota|a cadcrc cmotiona|a , mcnta|a, astlc| accst |ucru putand insul|a
proqramarca |or, sau in mod tipic a parinti|or carc i-au anqaat ca sa obtina ccca cc
dorcsc. C|iar tcrmcnu| dc ,dcproqramator` cstc o dcccptic. Accstia sunt nistc ,rc-
proqramatori` - in traditia lortarii, torturii cmotiona|c, c|asicci spa|ari dc crcicrc. Li
lo|oscsc dilcritc mctodc dc spa|arc a crcicru|ui, toatc in timp cc pcrsoana inccpc sa lic
virtua| stapanita, sau |itcra|, prizonicra proprici lami|ii, prictcni|or, comp|ici|or sau
batausi|or cu ,ccntura ncaqra` anqaati. Accst |ucru poatc li lacut rc|ativ usor. Dar sc
intamp|a rar. Catcodata accst |ucru imp|ica inconurarca victimci dc doisprczccc sau mai
mu|ti oamcni carc tipa in mod constant |a ca, atacandu-i s|abiciuni|c mcnta|c si
cmotiona|c, convinqcri|c ci, iar cand in lina| sc producc o tota|a ,cadcrc ncrvoasa` ci
ump|u mintca victimci cu ,ccca cc cstc corcct si adcvarat` sa crcada accasta (cu oricc
dorcstc spa|atoru| dc crcicrc ca accasta sa crcada,. Accst |ucru poatc dura orc sau zi|c,
in timp cc ,dcproqramatorii` sc odi|ncsc pc rand, prizonicru| ncautorat cstc privat dc
somn sau dc qanduri|c sa|c |ibcrc. ncori ci |caqa pcrsoana dczbracata pc un scaun,
rcluzand sa o |asc sa doarma, sa-i dc apa sau mancarc. Lu nu am auzit niciodata pc
nimcni c|iar numai sa prctinda ca astlc| dc |ucruri radica|c au avut |oc in cadru|
,cu|tc|or` rc|iqioasc. Asa cum am spus, ascmcnca comportamcnt ar ducc |a arcstarc si
inc|isoarc. Au lost in accstc cazuri intc|cqcri pcntru sinucidcrc, dar inca o data, in ccca
cc privcstc ana|iza, oamcnii vo|untar au a|cs sa laca accst |ucru (cu posibi|a cxccptic a
|ui Joncs,, astlc| ca nu contcaza cat dc ciudat cstc accst |ucru, in cazu| in carc ci sc a|cq
lara o adevrat spa|arc a crcicru|ui a avut cc| putin dc lacut o anume a|cqcrc. lnsa
,dcproqramatorii` nu |asa abso|ut nici o alegere. Vanipu|arca psi|icu|ui, indilcrcnt ca
cstc lacuta dc catrc un cu|t, mass-mcdia sau dc catrc aqcntu| vanzari|or dc masini, cstc
qrcsita - nu lacc doar o qrcsca|a. lar rczu|tatc|c unci ascmcnca manipu|ari pot li
dcvastator dc dilcritc - cum ar li cca carc sc tcrmina cu masina pc carc tu nu
intcntionczi niciodata sa o cumpcri, sau sa spriini un razboi carc nu arc nici un
lundamcnt rca|, sau sinucidcrca. Dar accsta cstc intrcqu| mcu punct dc vcdcrc. Accsta
cstc motivu| pcntru carc anumitc parti din invataturi|c stravcc|i si anumitc parti din
accasta cartc cxista, pcntru - a tc invata pc tinc cum sa prcici contro|u| proprici ta|c
proqramari si pcntru a prcvcni manipu|arca mintii ta|c dc catrc cci|a|ti. lnsa
dcproqramari|c sunt printrc cc|c mai qravc |ucruri - c|c dc obicci sunt o ,|inic
incrucisata` si o ustilicarc dinco|o dc simp|a manipu|arc a mintii ta|c. Si in timp cc unii
dintrc ,dcproqramatori` din lcricirc sunt arcstati si incarccrati, sunt prca mu|tc prcmisc
pcntru munca |or murdara si a mcrqc cu ca mai dcpartc, pcntru ca ci ataca in qcncra|
rc|iqii|c ncpopu|arc. Hai sa inccrcc cincva ,dcproqramarca` unui cato|ic pcntru ca
accstia au nistc moda|itati ,ciudatc` prccum acc|ca prin carc considcra ca mananca din
carnca si sanqc|c |ui lisus in timpu| impartasanici - sau ,dcproqramarca` unui
pcnticosta| pcntru ca vorbcstc in mai mu|tc |imbi sau a unui cvrcu pcntru ca sc c|cstc in
lata unui zid si rcluza sa manancc carnc dc porc, ctc. ctc., si sa vcdcm cat dc dcpartc
poatc mcrqc dcproqramatoru| inaintc sa lic incarccrat. lnca o data, accasta dimcnsiunc
205
a rc|iqici carc dctcrmina sau nu tcrmcnu| dc ,cu|t` sc ap|ica si tot ccca cc aducc
prcudiciu si ma|tratarc si carc mcrqc imprcuna cu accst prcudiciu.
lar daca ar li sa vorbcsti dcsprc slarsitu| traqcdici, dcproqramatorii |asa in urma
|or victi dcvastatc. Am studiat accst |ucru |a co|cqiu si am cunoscut pcrsona| 6 pcrsoanc
cc au lost ,dcproqramatc` (a|tc|c dccat cc|c 2 inccrcari csuatc clcctuatc pc minc,. na
dintrc accstc pcrsoanc a lost unu| dintrc novicii mci. Cci|a|ti crau dc |a dilcritc biscrici
crcstinc mici (,cu|tc`, daca a|cqcti sa |c numitii asa, dc un anumit tip sau a|tu|. Cu totii
au lost mai inaintc oamcni loartc in rcqu|a. nu| a lost batut pana |a moartc dc catrc
,dcproqramatoru|` sau, un tcmniccr cu ccntura ncaqra, doi au slarsit prin a sc sinucidc
in catcva |uni dc |a inccpcrca ,lixarii` dc catrc ,dcproqramator`, unu| a slarsit cu
scc|c|c mcnta|c pcrmancntc, unu| a dcvcnit ,dcproqramator` c| insusi iar cc|a|a|t a lacut
ccca a cc a lost rcproqramat sa laca - si-a ,sc|imbat dircctia` in viata. ln accst u|tim
caz, pcrsoana ,a a|cs` sa-si austczc viata pcntru a trai una pc carc nu si-a dorit-o
niciodata cu adcvarat. O viata carc nu i-a pcrmis sa-si imp|incasca intrcqu| potcntia|
spiritua| atat dc binc cum ar li dorit prin proqramarca oriqina|a, adcvaru| |ui, a|cqcrca
|ibcra pc carc ar li dorit-o. Accasta |asa dc ascmcnca cicatrici uratc, |cziuni cmotiona|c
si a|c crcicru|ui, inc|usiv b|ocac mcnta|c, picrdcri dc mcmoric si bo|i lizicc ncobisnuitc.
Ai putca spunc ca accst |ucru cra unu| |armic. lnsa maoritatca oamcni|or carc au lost
cumva proqramati prin ,|arma` |or - accasta cstc o rcl|cctic si o partc a |armci |or. lar
in timp cc o ,dcproqramarc` sau o spa|arc a crcicru|ui poatc dc ascmcnca sa lic
|armica, ca poatc sa lic si un atac din partca lortc|or intunccatc carc vin din ,alara
a|bastru|ui`, |asandu-va practic in imposibi|itatca dc a va imp|ini propria |arma si a va
comp|cta dcstinu| oriqina|.
lndilcrcnt ca o sc|imbarc prin proqramarc cstc comp|ct vo|untara sau intrucatva
manipu|ata (cum sunt in cca mai marc partc cc|c a|c liccarcia dintrc rc|iqii, partidc
po|iticc sau a cc|or carc inccrca sa vanda ccva,, ori cstc dc lapt lortata, apare acelai
re0ultat - proqramarca cstc modilicata. Astlc|, accasta cstc u|tima |inic, cstc cca pc
carc trcbuic sa nc conccntram cu adcvarat.
Din cauza tuturor |ucruri|or mcntionatc pc parcursu| intrcqu|ui capito|, stravcc|i|c
invataturi at|antc a|c lii|or acopcra toatc aspcctc|c ,proqramarii`. Accstca inc|ud
invataturi dcsprc cum sa tc c|ibcrczi tu insuti dc proqramarca ncdorita, cvitarca spa|arii
crcicru|ui si cum sa o contro|czi, prccum si rcproqramarca consticnta a proprici minti.
ln scopu| dc a va modilica imprcsionabi|itatca |a manipu|arc si a va conso|ida
indcpcndcnta in qandirc, trcbuic sa-ti dai scama mai inaintc dc laptc|c si imp|icatii|c
|cqatc dc asta. Apoi, apc|and |a un invatator, prin mcditatic, auto-|ipnoza, dilcritc
tc|nici vibrationa|c, biolccdbac| sau a|tc mi|oacc pcntru acccsarca stari|or modilicatc,
va putcti scta rccva|uarca intrcqu| continut a| mintii, sursa cc|or mai mu|tc dintrc
scntimcntc si qanduri. Dc ascmcnca, poatc doriti sa uti|izati inrcqistrarca dc pc cascta
cu sunctc vibrationa|c at|antc. Atunci vcti li in slarsit in siquranta in lata spa|ari crcicru|ui
si c|iar in lata tcmuti|or - vanzatori dc masini.
206
Un G1nd de Final
n lapt important: N CONTLAZA CAT DL BlNL lOLOSLSTl PROPRlL
PROGRAV AL SBCONSTlLNTLl TA, ACLSTA N VA ACCLPTA
PROGRAVARLA NVAl DACA DORLSTl C ADLVARAT SCHlVBARLA.
Dcci, prcia contro|u| victii ta|c pc ambc|c nivc|c, cc| a| consticntu|ui si pc cc| a|
subconsticntu|ui. Nu crcd ca ccva anumc din ccca cc ai cxpcrimcntat ai cxpcrimcntat
cu adcvarat tu insuti sau o pcrsoana in carc ai cu adcvarat incrcdcrc si cstc obicctiv
pcrsona| cunoscut si cxpcrimcntat. Nu |asa pc nimcni si nimic sa tc proqramczc, in
alara dc tinc insuti. Tu iti dccizi convinqcri|c ta|c - nu comunicatc|c dc prcsa, carti|c,
anunturi|c, proprictarii si contro|orii dc mcdia, conducatorii, rc|iqii|c, dcpartamcntu|
proprictari|or dc maqazinc, vanzatoru| dc masini, anqaatii statii|or dc bcnzina, prictcnii,
rudc|c, partcncrii, accasta cartc, un invatator, - sau oricinc a|tcincva - in alara dc tinc.
Bi amintete-i, buntatea i 6ubirea Altruist pentru tot i pentru oricine
sunt singurele lucruri cu adevrat importante. 1ac ceva nu include aceste
lucruri ; ai gri3C
As dori sa adauq in lina| o dcc|aratic cu privirc |a cu|turi. nu| dintrc cci mai buni
,oc|i dcsc|isi`, cxpcricnta cuiva, accasta poatc sa nc aratc cat dc mu|t suntcm
proqramati, accasta cstc cxpcricnta dilcritc|or cu|turi. Nu doar vacantc aici si aco|o, ci
cxpcricnta adcvarata in dilcritc|c cu|turi a|c |umii, atat cat a lost posibi|. Acc|casi liintc
umanc, carc pot avca crcdintc radica| dilcritc, si dilcritc moduri dc viata, o pcrsoana
carc nu a cxpcrimcntat asta nu poatc intc|cqc cu adcvarat. Poti avca asta in intc|cctu|
tau dcsiqur, si poti privi o ca|atoric, dar nu vci ,obtinc` cu adcvarat asta pana nu ai
lacut-o. Cci mai mu|ti dintrc cci carc citcsc accstc cuvintc ar li socati sa vada un bcbc|us
condamnat pc viata pcntru ca s-a nascut lctita. lnsa astca sunt doar zqaricturi dc
supralata. lar cu|tura dvs. cstc |a lc| dc inqrozitoarc si socanta pcntru minc. Cand va vcti
trczi cu totii si vcti prc|ua contro|u| proqramarii, cand va vcti rcproqrama pc voi insiva in
|umina adcvaru|ui, bunatatii si Constiintci nivcrsa|c Cand vcti inccta ucidcrca tuturor
cc|or cc aduc idci noi Poatc in curand, pcntru ca nivcrsu|, accasta p|ancta, vor
sc|imba aici |ucruri|c in mod radica| din cauza a ccca cc au lacut oamcnii, iar accasta
sc|imbarc sc apropic, indilcrcnt ca suntcm sau nu prcqatiti.
207
Capitolul Doipre%ece
Calea 3Cile7
lntr-o dimincata, m-am trczit si am inccput sa-mi scriu visc|c asa cum laccam dc
obicci si dc mu|t timp. lnsa visc|c mc|c zabovcau. Lram inca in starca ,dintrc` somn si
trczirc. Am visat si mi-am amintit dcsprc dilcritc|c cu|turi si oamcni carc imi luscscra
martori pc drumu| mcu catrc manastirc. Li crau cu totii loartc dilcriti. Si cu totii crau
loartc ,b|ocati in` modc|c|c si crcdintc|c victii |or in particu|ar, in cadru| |or particu|ar dc
cu|t-ura - unc|c liind probabi| invatatc, sc|imbatc si cu|tivatc, a|tc|c mcrqcau numai in
oricc dircctii|c dar in ccrcuri.
lnaintc dc a icsi din pantccu| mcu (cnq. m, womb pantccu| mcu, rclcrirc |a
acc|c mici incapcri ascmanatoarc laqurc|ui,, am notat ccva si am baqat sub roqoina.
Accasta cra o |ista pcntru |cctura dc |a Zain.
Noi ne Crem Calea
Ctre /epararea Noastr
Fa de Unul Infinit
Calea de Ieire este Calea de (ntoarcere.
Calea de (ntoarcere.
Trebuie s o ,arcur!em prin ,ropriile 0"cremente.
Noi #m Creat Toate %bstacolele.
Toate Trebuie s Fie (nt$lnite
#stfel ne urmm +rumul ctre Cas.

Calea 0ste.

,entru a 4eveni .a Unul
0ste 1oartea /inelui /eparat.
% 1are .upt aceasta Fiind ,urtat
+urere 1are aceasta -a ,roduce.
Numai Cei Care #u (nvat
1area +urere
1inciunile n /epararea fa de Unul
208
-or #le!e Calea /piritual
0"ist 1ulte Ci #ici
Toate Cile /pirituale
+uc ctre Unul.
Cu C$t mai #proape Te (ntorci,
Cu #t$t Te -ei 4ecunoate
#devratul Tu /ine
#devrata Ta Familie
-ei 4ecunoate
Faa Unui /trin

Nu Judeca +rumul Celuilalt.
(nva s (nele!i
C Nu ,oi (nele!e
Calea Celuilalt.
Judec +rumul Celuilalt
Numai pentru a Judeca i a +etermina
,ropria Ta Cale.
Nu Condamna Niciodat ,e Cellalt.
Condamni Numai #ciunile.

Calea Ne ,oart ,e Noi ,rin
9idurile Focului ce ne #rde pe Noi de +eparte
+ini #scuii /f$ie Carnea Noastr +e 1ult
#tunci 0u de ce nu /unt -tmatF

Calea este (mpre*muit cu Capcane
Florile -$ntului ne Conduc pe Noi
Cu ,arfumul .or +ulce
/pinii #scuii n ,iciorul Nostru
Noroiul Ne Tra!e n Jos
(nainte i (napoi
,ietre /lbite i Czute.
1er!i pe Urmele Tuturor Celor
Care au =sit Calea (naintea Ta

209
Uoar sau +ificil 0"periena .ui Unul
(n Timpul 1ersului ,e Calea ctre Unitate
0ste direct determinat de !radul
/mereniei 5i Iubirii #ltruiste a .or

+urerea i ,lcerea
/unt Balansri ale #rcului unui ,endul.
Ctre !radul Balansrii ,endulului n ,lcere
#cesta se va Balansa n acelai !rad al +urerii
1ulte Ci sunt ,rezente ele (nsele
C ar +uce ctre ,lcere.
Cu .ibera #le!ere, noi #le!em
Nu #le!e ,lcerea i nu vei Crea +urere.
Nu #le!e ,lcerea i +urerea nu te va #le!e pe tine.
#ccept 1icile ,lceri care -in la Tine.
/uport +urerea care ar putea -eni la Tine
/ufer cu (ndelun! 4bdare.

%mule, #scultm pe 1ine.
(ntoarcete +in (ntunericul Nopii.
(ntoarcete ctre Iubirea .uminii.
5tiu c 1intea Ta
Urmeaz +irecia Ta
(ntoarcete +e .a =$ndurile
Care te Conduc ctre 4tcire
(ntoarcete ctre =$ndurile
+ruirii i .uminii
0le te +uc pe tine ctre Unitate
Nu ctre (ntunericul Nopii.
Nu Cuta Calea Cea 1are
(n ,utere i =lorie.
% -ei =si n ,raful de la ,icioarele Tale.
Cu Capul #plecat n 4e!ret i /merenie,
Trebuie s te 4o!i Cu Toat Inima
210
Cere atunci .ui Unu Universal s Te (ndrume pe Tine,
Cu Inima care este ,re!tit
s /lu*easc Totul #rat aceasta.
4oa!te ca Tu s Fii ca Unul.
4oa!te .ui Unul
Trimite ctre Unul ceea ce este al .ui Unul
,entru ai arta :ie .umina
5i ai Ilumina :ie /ufletul.

Caut mai (nt$i pe +umnezeu
5i Toate Celelalte -or -eni .a Tine.

Ca s 1er!i pe Calea Ta
/i Fie ntotdeauna 4u!ciunea Ta
Ctre /piritul UniversalC
&Facse -oia Ta, Nu a 1ea,
(n 1ine i ,rin 1ine'
Am p|ccat dc |a bib|iotcca si am coborat pc potcca cc ducca catrc bazinu|
licrbintc. Asa cum privcam in os |a picioarc pc potcca, accasta m-a izbit. Vcrqcam pc
calea mca. Ca|ca mca spiritua|a. ln cc|c din urma o qasiscm si mcrqcam cu adcvarat
pc ca. Am avut un momcnt dc culoric, mi-am dat scama, o surprinzator dc putcrnica
cncrqic Kunda|ini m-a invadat (o lorta a cvo|utici spiritua|c carc sc|imba dc lapt
aspcctc|c trupu|ui lizic si spiritua| si carc tc dczvo|ta - accasta va li cxp|icata mu|t mai
tarziu in cartc pcntru toti accia dintrc voi carc nu sunt lami|iarizati cu accst tcrmcn,.
Atunci cand am rcvcnit, am dccis ca ar trcbui sa cobor catrc bazinu| cu apa
licrbintc pcntru a transpira, din momcnt cc o ascmcnca cxpcricnta Kunda|ini
dcc|anscaza ,c|iminarca` toxinc|or purilicand astlc| trupu|. Baia licrbintc ma auta
intrucatva |a rc|axarc intr-un mod cat mai p|acut si usor. ln p|us, am vrut sa contcmp|cz
mai binc |a tot ccca cc citiscm. Si dc ascmcnca am vrut sa contcmp|cz si sa-mi
cxamincz visc|c si qanduri|c dc dimincata. Am qasit dca |a bazin, sprc surprindcrca
mca, nu pc a|tcincva dccat pc invatatoru| mcu pcrsona|, Zain.
,A|, tu ai lost din nou ,sarutat dc Dumnczcu`, da` a spus c|, rclcrindu-sc |a
cxpcricnta Kunda|ini.
,Vai mu|t ca si cum as li lost vio|at si batut. Nu, imi parc rau, nu ar trcbui sa
q|umcsc dcsprc asta in accst lc|, cstc o minunata binccuvantarc si o cxpcricnta
ccrcasca, c|iar daca cstc durcroasa uncori. Da, am lost sarutat.`
,loartc binc, loartc binc.`
Am a|unccat in bazinu| carc parca prca incins in comparatic cu trupu| mcu
scnsibi|izat.
211
,Tata, dc cc cxista atat dc mu|tc cu|turi dilcritc si atat dc mu|tc moduri dc viata
Si dc cc cxista unii oamcni carc i| cauta cu adcvarat pc Dumnczcu, a|tii doar prctind ca
o lac iar a|tii sunt in mod c|ar dczintcrcsati`
,Prca mu|tc intrcbari pcntru un raspuns simp|u. Si am vcnit aici in accasta
dimincata doar pcntru proprii|c mc|c contcmp|ari si pcntru a ma bucura dc proprictati|c
apci.`
,lmi parc rau ca tc dcrancz.`
,Nici o prob|cma liu|c, oricum cram aproapc qata sa ics alara. Ai invatat dca
mu|tc dintrc motivc|c carc stau in spatc|c scparari|or. Dcci, crcd ca adcvarata intrcbarc
din mintca ta cstc in principa| dcsprc ,cai|c` oamcni|or si dilcritc|c cu|turi, nu-i asa`
,Da, cc| putin o partc.`
,Oriundc nc al|am, oriundc nc ducc ca|atoria noastra prin viata, accca cstc ,ca|ca
noastra`. ln accst scns, oricine sc al|a pc ca|ca |ui. lnsa nu oricinc sc al|a pc ccca cc
am putca numi o ,ca|c spiritua|a`. O ca|c spiritua|a cstc atunci cand dircctia caii noastrc
cstc una carc poatc ducc in cc|c din urma in dircctia Du|u|ui, mai dcqraba dccat una
carc sa duca sprc matcria|itatc, carc nc conducc mai dcqraba catrc lubirca A|truista
dccat sprc cqoism, carc nc ducc sprc Constiinta nivcrsa|a dccat una dc scpararc a
constiintci.`
#el mai /desea #alea (oastr ne du"e "tre
6"oala Loviturilor 4ure!
,Astlc|, oamcnii invata numai atunci cand sc al|a pc ca|ca |or spiritua|a`
,Lc cstc data intotdcauna oportunitatea dc a invata, indilcrcnt dc tipu| caii.
Karma cstc crcata in mod constant iar viata mcntinc inccrcarca dc a nc invata ccva prin
inzcstrarca noastra cu proprii|c noastrc |cctii auto-crcatc - cc|c carc cxp|odcaza
dinaintca noastra.
lnvatatura obtinuta in accst mod a lost numita ,scoa|a |ovituri|or durc`. lnsa atata
timp cat oricinc sulcra curc|c|c si saqcti|c cxpcricntc|or victii, maoritatca oamcni|or
iqnora accstc |cctii carc nc sunt prczcntatc in mod constant. Lstc rcqrctabi| atunci cand
accstc |cctii sunt iqnoratc, pcntru ca sulcrinta nc poatc provoca sa lim introspcctivi si sa
tincm scama dc aspcctc|c qrc|c, sa privim in prolunzimc |a acc| ,dc cc` a| cxpcricntc|or
victii noastrc.
Dupa cc am sulcrit dcstu| nc dcsc|idcm oc|ii, nc dam scama ca avcm ncvoic dc
sc|imbarc. ln accasta consta va|oarca durcrii. Asa cum ai invatat dca, dcpasindu-nc
sinc|c nostru scparat si rcnuntand |a cqoismu| nostru prca durcros - cstc ca si cum nc-
am ,crucilica` pc noi insinc. Vaoritatca oamcni|or nu vor a|cqc ca|ca spiritua|a pana in
momcntu| cand isi vor da scama ca durcrca cstc rczu|tatu| trairii cqoistc, dcpasindu-si
astlc| durcrca prin urmarca caii spiritua|c. Dar asa cum am spus, din cand in cand, omu|
cstc |ovit dc cxpcricnta victii ncp|acutc, a sulcrintci, si atunci va li introspcctiv. Asta sc
intamp|a atunci cand ci isi dau scama ca poatc li mu|t mai usor, ca mcrita sa a|caqa
ca|ca spiritua|a.`
,Lstc accasta singurul mod pcntru cincva carc a a|cs in lina| o ca|c spiritua|a`
212
,Nu. Accasta nu a lost modu| tau cu adcvarat. Constiinta si dcstinu| tau a a|cs
pcntru tinc. Aici sunt dc ascmcnca si a|ti lactori carc pot inl|ucnta omu| sa o ia pc ca|ca
spiritua|a.
ln timpu| momcntc|or dc introspcctic |a carc sc aunqc prin sulcrinta, oamcnii
sunt mai consticnti dc laptu| ca durcrca constanta aducc lramantari|c carc cxista in |ipsa
pacii intcrioarc. Accasta |c amintcstc |or pc p|an intcrior sau in subconsticnt dcsprc
accst marc lapt, ca sulcrinta cstc cauzata dc mcntincrca scpararii si dc cqoismu| care
nu va avea s#+rit niciodat, daca nu sc intorc catrc nitatca cu Du|u| nivcrsa|. Si
laptu| ca accstia nu vor putca li niciodata cu adcvarat lcriciti ca si sinc scparat si cqoist.
Niciodata. Poti avca tcmporar ,punctc in carc sa laci compromisuri`, insa accsta cstc
adcvaru|. Pc dc a|ta partc, durcrca ,crucilicarii` sinc|ui scparat si a cqou|ui este doar
temporar. lar atunci cand ai tcrminat, vci avca pacca intcrioara si numai accasta cstc
adcvarata lcricirc, numai accasta cstc lcricirca carc nu tc va mai parasi niciodata. Atunci
cand omu| a sulcrit dcstu|a durcrc produsa dc c| insusi, in cc|c din urma isi va da scama
dc accst |ucru. Cand iti dai scama in cc|c din urma dc accst |ucru si ai dccis sa laci
,drumu| dc intoarccrc`, abia atunci inccpc adcvarata ca|atoric spiritua|a. Accsta cstc
punctu| in carc liccarc dintrc noi isi inccpc adcvarata |ui ,ca|c spiritua|a`.`
Cuvintc|c sa|c mi-au amintit dc toatc rc|iqii|c si cai|c spiritua|c dilcritc pc carc |c
inccrcascm si |c studiascm inaintc dc a o qasi pc accasta dc acum.
,Cc vrci sa spui mai cxact prin accstc ,adcvaratc` cai spiritua|c nc|c dintrc c|c
sunt la|sc Si dc cc sunt atat dc mu|tc si loartc dilcritc cai spiritua|c si cu|turi`
n #utarea /r-etipului
,O|. din nou cu intrcbari mu|tip|c si dimincata asa dcvrcmc.`
Asta a sunat |a c| ca |a un rabin si nici macar nu cra cvrcu - ci binc, crcd ca cra
un lc| dc cvrcu in scnsu| vcc|i dar, dc ascmcnca, toatc cc|c|a|tc rc|iqii crau in c| ca una
sinqura.
,Da-mi voic sa inccp cu u|tima ta intrcbarc ca si cum ar li prima. Aici nu cxista
asa dc mu|tc ,cai spccilicc` carc sa mcarqa inapoi catrc Sursa liintci noastrc asa cum
cxista individua|itati|c. Nu poatc li nici o a|ta ca|c. liccarc cntitatc cstc ccca cc cstc si
cstc practic ccca cc cstc din cauza cai|or si cxpcricntc|or scparatc pc carc liccarc |c-a
avut (si |c crccaza, in sosirca |or in accst punct din timp si spatiu. Dc ascmcnca, liccarc
cntitatc arc modu| propriu dc intoarccrc sau dc a ,pasii inapoi` din acc| punct. Hai sa
lo|osim o a|cqoric. Hai sa spuncm ca cxista aici accst ,muntc a| victii`. Pc toatc parti|c
accstui muntc ina|t sunt potcci, mi|ioanc dc potcci. Accstc potcci au lost crcatc dc
oamcnii carc au p|ccat dc sus, din punctu| carc cstc nitatca si Du|u| nivcrsa|. Si
toatc accstc potcci sunt sinuoasc si coboara pc muntc in os, c|c sunt scpararca si
matcria|itatca in dilcritc|c |or moduri dc a li. Pc liccarc dintrc accstc potcci cstc catc o
pcrsoana. Accsti oamcni sc al|a liccarc in dilcritc |ocuri pc cai|c |or. nii dintrc ci sunt
os |a baza muntc|ui iar a|tii sunt aproapc dc varl. nora dintrc ci nu |c pasa ca trcbuic
sa urcc pc muntc iar a|tii nu vor s-o laca pcntru ca nu si-au dat scama ca trcbuic sa
aunqa in varl pcntru a qasi nitatca si pacca. Pcntru a aunqc in varl, liccarc arc un
trascu dilcrit - potcci|c liind lacutc dc ci insisi inccpand dc |a varl. Nu contcaza cu
213
adcvarat ca|ca pc carc sc al|a pcrsoana, toatc ducand intr-un lina| inapoi in varl. ln
masura in carc nc apropicm dc varl, catcva dintrc potcci convcrq una cu cca|a|ta. Noi
mcrqcm imprcuna cu sul|ctc|c noastrc pcrcc|c si cu sul|ctc|c noastrc dc qrup.`
,Am intc|cs, ,sul|ctc pcrcc|c`, dar cc sunt qrupuri|c dc sul|ctc`
,Grupuri|c dc sul|ctc sunt cc|c|a|tc liintc carc sunt din ,lami|ia noastra spiritua|a`,
cci carc au lost aproapc dc noi in starca noastra dc cxistcnta antcrioara sau carc au
cvo|uat aproapc dc noi dintr-un anumit motiv sau din a|tu|. Asa cum urcam mai
dcpartc, avcm ncvoic dc o dczvo|tarc in apropicrca qrupu|ui nostru dc sul|ctc, dar in
mod spccia| dc sul|ctc|c noastrc pcrcc|c. Pcntru ca unii sunt aproapc in punctu| dc sus,
avcm ncvoic dc unirc si sa lim din nou ca nu|, ca o sinqura liinta cu c|cmcntc dc qcn
lcminin si mascu|in (daca cxista,, mai dcqraba dccat ca scparatc si in opozitic, barbati si
lcmci.
ln oricc caz, cu cat aunqcm loartc aproapc dc punctu| dc sus dcscopcrim ca noi
si cci|a|ti carc au auns loartc aproapc dc acc| punct dc sus, suntcm mu|t mai
ascmanatori. Asta pcntru ca aco|o sunt ,ar|ctipuri` - ,modc|c` pcntru anumitc liintc carc
sunt ascmcnca si dc un ina|t nivc| dc constiinta. Dupa toatc accstca, cu cat aunqcm
mai aproapc sa dcvcnim nu|, am dcvcnit astlc| mai mu|t nu|, am dcvcnit mu|t mai
ascmanatori. Din momcnt cc probabi| ca tu nu ai vazut inca accst |ucru, vci vcdca. Si
cstc posibi| sa li cxpcrimcntat ccva ascmanator - probabi| ca ai obscrvat vrcodata
ascmanari stranii si putcrnicc, lizicc sau dc a|t lc|, intrc anumiti oamcni carc nu au nici o
|cqatura`
,Da, am obscrvat. Am citit dc ascmcnca dcsprc ar|ctipuri si am vazut anumitc
cxcmp|c a|c accstora.`
Putinu| pc carc i| cunosc in accst momcnt va |otari cat dc mu|t voi vcdca.
Vaoritatca oamcni|or nu aunq |a accasta cxpcricnta dc lapt, accst |ucru cstc dircct si
socant, insa cu am avut-o, din cauza caii mc|c si datorii|or mc|c spiritua|c. ln timpu|
primi|or mci 3 ani dc ca|atoric dupa cc am parasit manastirca am |ucrat in partc |a
aduccrca oamcni|or pc accst ,varl dc muntc a|cqoric`, dar ci sunt inca surprinsi unu| dc
cc|a|a|t, dc apropicrca unuia dc cc|a|a|t. Timpu| a condus si a apropiat mai mu|t
intc|cqcrca dilcritc|or crcdintc, practici si cai carc dcvcniscra ncccsarc. Am lost martoru|
unor intrcqi comunitati spiritua|c ai caror mcmbrii crau idcntici, sau aproapc idcntici,
,dub|uri`. Ca si cum crau cu totii qcmcni mu|tip|i sau c|onc dc dilcriti oamcni cu cai
dilcritc |a un nivc| simi|ar a| constiintci. Accstc ,c|onc lizicc` avcau toatc acc|asi nivc| dc
constiinta carc cra practic ascmanator, insa avcau mcdii dilcritc, dilcritc tipuri dc
dczvo|tarc spiritua|a si oarccum crcdintc dilcritc. lar accst |ucru nu cra un ciudat
cxpcrimcnt stiintilic, accasta cra pur si simp|u o manilcstarc a proprici noastrc
manilcstari pc Pamant. Am inta|nit c|iar si o dub|ura a |ui Zain, insa ca avca paru|
ncqru si nu b|ond.
:ude" =numai> pentru 0ine nsui
,Acum, pcntru cca dc-a doua si pana |a u|tima intrcbarc, dcsprc cai|c la|sc. nii
oamcni au auns |a conc|uzia ca drumu| |or cstc cc| corcct, crcd ca din momcnt cc au
auns pc ca|ca carc cstc corccta pcntru ci, accasta inscamna ca cstc SlNGRA ca|c
corccta si nu mai cxista a|tc|c. Li considcra ca toatc cc|c|a|tc cai sunt ,la|sc` or ,cai cc sc
214
picrd`. lnsa accst |ucru nu poatc li adcvarat. Hai sa lo|osim din nou a|cqoria cu
,muntc|c`. nii oamcni crcd ca nu trcbuic sa lic pc acccasi ca|c cu cci|a|ti, pur si simp|u
pcntru ca ei nu ii vd pc cci|a|ti pc cai|c lor, si cum urca in sus pc muntc. Li nu isi dau
scama ca si cci|a|ti sc catara pc proprii|c |or carari, pc dilcritc parti a|c muntc|ui. Astlc|
ca au o udccata la|sa - pcntru ca ci nu isi dau scama ca nu-i pot vedea pc cci|a|ti
oamcni, pur si simp|u pcntru ca nu ii pot vcdca din punctul lor de vedere. Si nu isi
dau scama dc asta pcntru ca ci nu-i pot vcdca pc cci|a|ti oamcni, dar asta nu inscamna
ca ci nu sc catara pc muntc pc proprii|c |or carari.
lac un pas in alara a|cqorici noastrc cu muntc|c pcntru un momcnt si inccrc sa
cxp|ic accasta in a|t lc| - ar li cam asa: mu|ti oamcni nu pot acccpta cai|c cc|or|a|ti
pcntru ca nu pot intc|cqc punctul lor de vedere. Li nu-si pot da scama ca si ca|ca
a|tci pcrsoanc poatc sa duca dc ascmcnca inapoi catrc Dumnczcu. lntorcandu-nc din
nou |a a|cqoria cu muntc|c, oamcnii carc au auns aproapc dc varl (ccca cc inscamna ca
asta a costat mu|t mai mu|t in constiinta |or,, au un punct dc vcdcrc mai marc. Partca
dc sus a muntc|ui a dcvcnit mai inqusta, ia apropiat, i-a apropiat unu| dc cc|a|a|t si sunt
mai usor dc vazut mai mu|tc parti a|c muntc|ui in acc|asi timp - si dc vazut cai|c
cc|or|a|ti carc dc ascmcnca convcrq catrc varl. Dc prca mu|tc ori vcdcm indivizi pc o
anumita ca|c a |or, a caror atitudinc |asa sa sc intc|caqa ca numai accca cstc calea iar
toti cci|a|ti nu sunt pc cale. Accst |ucru rcl|ccta oasa |or pozitic pc muntc - qradu| si
|ipsa |or dc constiinta.`
,Astlc|, nu cxista numai o ca|c spiritua|a adcvarata.`
,Da si nu. Cum pot sa lac accst |ucru mai c|ar dc intc|cs Nici o ca|c nu cstc o
ca|c spccia|a pcntru cincva, intr-un anumit |oc si intr-un anumit timp a| constiintci, c|iar
daca accasta poatc li o cale spccia|a pcntru individu| carc sc al|a pc ca. Cu toatc
accstca, vinc un timp cand toti trcbuic sa trcaca dinco|o dc scparari|c |or, dc sinc|c |or
scparat, pcntru a aunqc in varlu| muntc|ui, aco|o undc Toti sunt nu|, accstia sunt cci
dc pc urma pasi pc oricc ca|c spiritua|a adcvarata - accasta cstc ccca cc noi numim
ca|ca, ca|ca lubirii A|truistc. Pcntru a aunqc in varl, toti trcbuic sa urcc consticnt pas cu
pas pc muntc, indilcrcnt daca tc al|i |a inccput sau oriundc pc ca|ca ,spccia|a` pc carc ai
apucat-o.`
,Dcci, nu trcbuic sa-i udccam pc toti cci|a|ti.`
,Cu anumitc cxccptii carc sunt ncccsarc. Noi dc lapt nu trcbuic sa-i udccam pc
cci|a|ti, in alara cazu|ui cand accasta udccata lacc sc|imbari in cursu| proprici noastrc
cai, in accst caz trebuie sa udccam. Dc cxcmp|u, cstc posibi| sa udcci pc cincva,
indilcrcnt cinc, dcsprc carc sa qandcsti ca ,liind |cqat dc c|` cstc rau sau nu, din cauza
inl|ucntci pc carc o poatc avca asupra ta. A|tlc|, cum ti-ai dccidc propria ca|c Sau ai
putca udcca in scopu| dc a invata din qrcsc|i|c cc|or|a|ti, in |oc sa |c laci tu insuti. lntr-o
socictatc po|itica votata, oamcnii trcbuic sa udccc caractcru| cc|ui pc carc i| votcaza
pcntru a lacc cca mai buna a|cqcrc in mcrsu| unci tari. Li, pcntru a aunqc |a conc|uzia
ca o pcrsoana cstc ,asa sau in a|t lc|`, o pcrsoana rca, si nu ar trcbui sa lic imprastiatc
accstc |ucruri - prin accasta udccam pc cincva, nu-i asa`
,Da.`
,Si cstc accst |ucru qrcsit`
215
,Nu. Siqur ca nu.`
,Lxista aici mai mu|tc udccati pc carc trcbuic sa |c laccm in viata. lnsa
maoritatca oamcni|or nu doar udcca, ci condamna. Si cxista o marc dilcrcnta intrc a
udcca si a condamna. Condamnarca cstc o udccata lara lubirc A|truista. Lstc o
udccata cc tindc catrc rcscntimcnt, osti|itatc, ura, manic si cstc daunatoarc atat pcntru
pcrsoana carc condamnata cat si pcntru pcrsoana condamnata. Judccand, cstc dcstu|
pcntru a |ua |otarari si a actiona pozitiv. Nu cstc ncvoic sa lii cc| cc condamna pc
cincva pcntru ca a lacut ccva ,rau`. lar unc|c |ucruri nu pot li rc|c, c|c sunt doar |ucruri
carc nu pot li in rcqu|a pcntru tinc - va trcbui sa laci dcoscbirca asta. lnsa pot cxista
momcntc cand ai ncvoic sa ,udcci` ccva anumc carc cstc ,rau`, astlc| incat nu vci lacc
acc|asi |ucru. Vu|tc |ucruri sunt ncccsarc pc mu|tc|c cai pc carc mcrq oamcnii si carc
trcbuic sa-si invctc |cctii|c |or sau sa-si p|atcasca |arma |or, accst |ucru nu cstc dc
condamnat dc catrc noi. Dc ascmcnca, noi nu trcbuic sa intcrlcram aici, a|tlc| vom
sulcri noi sau cci|a|ti.`
,Astlc|, atunci cand dccidcti ca va p|acc sau va disp|acc cincva, i| vcti udcca sau i|
vcti condamna`
,Poti lacc ambc|c. Vaoritatca oamcni|or pun accstc |ucruri cu carc s-au inta|nit
sau pc carc |c stiu, intr-una din accstc doua catcqorii. Oamcnii sc ,p|ac` si oamcnii ,nu
sc p|ac`. Accst |ucru cstc dcstu| dc ascmanator cu impartirca oamcni|or in catcqorii|c
,bun` si ,rau`. lnsa pcntru acc|c situatii in carc nu ai ncvoic dc a disccrnc propria ca|c
prin udccarca cuiva si dc a dccidc ramilicatii|c asocicrii cu cci|a|ti, nu cxista un a| mod
in carc accstia ar putca li priviti. Vai dcqraba dccat a nc conccntra asupra unci
pcrsoanc dc ca|itatc asa-numita ,buna` sau ,rca`, p|acuta sau ncp|acuta, ar trcbui sa ii
vcdcm ,lntrcqu|` Nota autoru|ui: |a lc| ca in cxcmp|u| cu masina dcscris intr-un capito|
antcrior, carc avca una dintrc parti buna si una dctcriorata.. ln scopu| dc a s|ui Du|u|ui
nivcrsa| si a nc auta apropiatii, nu ar trcbui sa ncq|iam cc|c|a|tc aspcctc a|c naturii
pcrsoanci si sa nc conccntram doar pc bun sau rau.
Lxista dc ascmcnca aici cu totu| a|tccva sa |uam in considcrarc, ccva carc va
poatc ducc in croarc in udccarca caractcru|ui unci pcrsoanc, daca nu priviti dintr-o
pcrspcctiva mai |arqa. Daca vczi pcrsoanc|c cu o pcrccptic |imitata, poti vcdca pc
cincva in timpu| unci zi|c in carc natura |or buna sau rca cstc putcrnic cxpusa. A|tcincva
ar putca vcdca acccasi pcrsoana, in timpu| acc|ciasi zi|c, intr-o natura opusa acc|cia
prin carc ai pcrccput-o tu. Astlc|, oamcnii ar putca prea dc mu|tc ori ca liind
pcrsoanc bunc sau rc|c, numai in lunctic dc punctu| dc vcdcrc a| tau (sau dc timpu|
obscrvatici,. lnca odata, privind ambc|c lctc cstc sinqura moda|itatc dc a cunoastc cu
adcvarat natura rca|a a pcrsoanci. Si trcbuic sa avcm o draqostc nc|imitata pcntru toata
|umca, lara cxccptic, |a lc| cum Soarc|c stra|uccstc pcstc toti lara cxccptic, tot timpu|, in
toatc dircctii|c.
Acum, daca tu ai li un adcvarat invatator, cc tc-ai lacc totusi cu un uccnic carc tc-
ar intrcba dcsprc critica, ai un |oc dc munca |a carc mcrqi si trcbuic sa cauti accst |ucru,
sa sub|iniczi dclcctc|c din caractcru| uccnicu|ui tot timpu|, ncliindu-ti pcrmis sa ai
anumitc ,stari`. lnsa accasta cstc datoria ta intr-o ascmcnca situatic - asta cstc ccca cc ti
sc ccrc sa laci pcntru c| pcntru a-| putca corccta si a-| putca ina|ta catrc |umina, in
216
vcsnica noastra cautarc a pcrlcctiunii. Dar trcbuic dc ascmcnca sa intc|cqi si potcntia|u|
sau.`
,Dcci, ca|ca poatc li durcroasa si umi|itoarc pcntru uccnic`
,Tu cc crczi`
Am zambit. ,Lvidcnt. Cc c|cstic prostcasca am spus.`
,Nu inca, nu ai lost lata in lata cu mari|c ta|c inccrcari.`
Am mai auzit asta inaintc. Asta m-a spcriat prccum o ,ba|cqa dc iac`.
,Nu ma tcm. Adu-|c in discutic.`
,Siqur.` V-a privit din nou cu acca privirc a |ui.
#r1ndu'ne "tre #ru"i%i"area (oastr
Asa cum am spus mai dcvrcmc, ca|ca pc carc sc al|a o pcrsoana cc cstc cu
adcvarat anqaata in transccndcrca sinc|ui sau scparat si rcintoarccrca |a Constiinta
nivcrsa|a, poatc li uncori durcroasa. Cu toatc accstca, sinc|c tau scparat iti imprcsoara
viata cu i|uzii si proqramarc carc sustin scpararca si cqoismu|. Accst |ucru a crcat o
,la|sa pcrsoana` carc va cstc propric, carc arc i|uzia proprici sa|c victi - o i|uzic rca|a
carc cstc vic si traicstc. Pcntru a li iarasi na cu Du|u| nivcrsa|, accst |ucru prcsupunc
,ucidcrca` accstci liintc la|sc si toatc i|uzii|c sinc|ui scparat si a|c proqramarii. Accst
|ucru doarc ACLSTA (sinc|c scparat, va |upta ACLSTA va |upta pcntru supravictuirc
Si ai lost comp|ct paca|it crczand ca ACLSTA csti tu Dcci, accst |ucru cstc ascmanator
cu sinucidcrca N cstc o sarcina simp|a, si nici una lara durcrc.
Accasta cstc ca|ca ,purtarii crucii` a purilicarii ,prin loc`. Odata, un poct is|amic
a spus cam astlc|: ,Asa cum |cmnu| uscat ia loc, tot asa adcvaru| va vcni |a tinc`. Cat dc
adcvarat. Daca vci indura accasta purilicarc prin loc si cu rabdarc, cu intc|cqcrc si
smcrcnic, vci aunqc sa iti dai scama dc cscnta naturii ta|c , liinta Launtrica , sul|ctu| ,
nitatca cu Du|u| nivcrsa|. Dc cc Pcntru ca sul|ctu| cstc indestructibil, iar atunci
cand toatc cc|c|a|tc sunt curatatc si arsc dcpartc dc sulcrinta cxpcricntci ta|c, aco|o va li
sul|ctu| stra|ucind ascmcnca Soarc|ui carc aparc din nori.
F"1nd "ru"i%i"area amu.ant
=sau "el puin mai uoar>
Sc spunc ca accasta Ca|c cstc acopcrita cu tulc dc trandalir. l|ori carc sa nc
atraqa si sa nc olcrc p|accrc, insa atasamcntu| lata dc accasta p|accrc cstc in accst caz
unu| pcricu|os. lnccrcati sa |uati un trandalir, spini accstuia va vor intcpa si va vor cauza
sulcrinta. Ati mai auzit accst |ucru: ,Draqostca cstc un trandalir pc carc daca nu-|
cu|cqi binc, va crcstc numai cand cstc aqatat. Cu mana p|ina dc spini vci sti ca |-ai
picrdut. lti vci picrdc draqostca atunci cand vci spunc cuvantu| ,a| mcu`.` loartc
adcvarat.
lata o vcstc buna: dc-a |unqu| accstci cai prcsarata cu tulc dc trandalir, sc qascsc
urmc |asatc dc cci mari carc au mcrs pc ca inaintca noastra. Daca suntcm siquri ca am
mcrs numai pc urmc|c |or, vom cvita mu|tc dintrc capcanc, prccum si durcroasc|c
qrcsc|i carc apar dc-a |unqu| drumu|ui.
217
)merenia i u*irea /ltruist2 o Povar Uoar
Lstc mai usor a ca|atori pc ca|ca ta prin umi|inta si lubirc A|truista. Gradu| tau
mai marc dc smcrcnic va lacc mai usoara si mai scurta ca|ca inapoi. lna|tarca spiritua|a
poatc li cxpcrimcntata prccum o tortura aqonizanta pc carc trcbuic sa o induri sau
prccum o cxpcricnta dc invatarc a i|uminarii pc carc o dorcsti si o savurczi. Totu|
dcpindc dc tinc si dc atitudinca ta. n novicc dintrc uccnicii mci, unu| dintrc cci carc au
invatat cc| mai rapid, a invatat loartc rcpcdc numai pcntru ca cra umi|. L| cra un strain
tota|, traind prccum un om carc discutasc cu viata. Vorbcam dcsprc cc ar li capabi| sa
laca pcntru |umc daca si-ar urma ca|ca sa spiritua|a. L| doar ascu|ta. Cand cram prcqatit
dc p|ccarc si ma prcqatcam sa-mi inca|t sanda|c|c, c| s-a ap|ccat si m-a inca|tat cu c|c.
n simp|u qcst, dar un qcst dc smcrcnic carc indica adcvarata sa marctic. Accst |ucru
vcstca potcntia|u| carc cra in accst stra|ucitor novicc. L| mi-a amintit dc un tcxt pc carc
i| citiscm in |cqatura cu smcrcnia, un tcxt din timpu| u|timci victi a marc|ui macstru
T|ot| (in timpu| cscnicni|or a lost cunoscut ca lisus,. Accst tcxt cra un arqumcnt in
|cqatura cu disputa dintrc uccnicii |ui lisus. ln acca zona si in acc| timp, cxista obicciu|
dc a-ti spa|a picioarc|c atunci cand intrai intr-o casa, pcntru a |asa murdaria alara si a
mcntinc podcaua curata. Lra o traditic, o onoarc si un act smcrcnic din partca
stapanu|ui casci, accca dc a-ti c| spa|a picioarc|c. lnsa uccnicii |ui lisus, mu|t mai
prcocupati dc cqou| |or, dc sinc|c |or scparat si dc statutul |or printrc cci|a|ti uccnici,
au rcluzat sa-si spc|c picioarc|c unu| cc|ui|a|t. Astlc|, cu prolunda tristctc pcntru |ipsa |or
dc smcrcnic si pcntru cqoismu| |or, lisus a lacut accst |ucru, aratand accasta adcvarata
spiritua|itatc, adcvarata marctic a cc|ui imbracat in smcrcnic. Actiuni|c Sa|c cxcmp|ilica
smcrcnia, c|iar mai mu|t dccat cuvintc|c Sa|c - ,Cc| carc ar li cc| mai marc, ar li
s|uitoru| tuturor`, iar ,Cc| cc ar li cc| dintai, va li cc| din urma`.
#ut1nd Pl"erea /dus de )u%letul Pere"-e
,Tata`, am intrcbat cu, ,Sunt inqriorat, suparat, si imi cstc lrica. Cc ar trcbui sa
lac Lxista ccva cc ar putca sa laca accst |ucru mai usor Ccva cc ar trcbui sa lac iar cu
nu lac Ar trcbui sa-mi ncq mcrcu impu|suri|c si sa traicsc mai mu|t o viata dc ascct V-
ar putca auta accst |ucru`
,Ti-am spus ca smcrcnia cstc cca mai marc c|cic. ln ccca cc privcstc laptu| dc a
li un ascct, contrar lc|u|ui in carc tc simti uncori, ca|ca noastra cstc una b|anda,
modcrata si cc|i|ibrata. lar accst |ucru cstc pcntru un bun motiv. Din primc|c zi|c a|c
At|antidci, noi am invatat ca cxtrcmc|c, cum ar li ascctismu|, carc poatc avca
rcpcrcusiuni cxtrcmc, ar putca li lo|osit numai atunci cand o astlc| dc scvcritatc cstc cu
adcvarat ncccsara. Accasta situatic a ta nu cstc una ca atarc.`
,Atunci cc ar trcbui sa lac`
,ln primu| rand, sa invcti binc un |ucru, apoi sa i| ap|ici - durcrca si p|accrca sunt
unc|c dintrc accstc di|otomii a|c p|anu|ui Pamantcsc. Accstca sc parc ca sunt in
aparcnta opozitic, insa c|c sunt doar po|aritati cxtrcmc a|c acc|uiasi |ucru - scnzatia.
Domcniu| scnzatii|or cstc o |cqanarc a pcndu|u|ui carc ba|anscaza in cmotii|c noastrc.
Daca pcndu|u| ba|anscaza in p|accrc, tot accsta sc va ba|ansa inapoi in durcrc. lar o mai
marc prolunzimc a ba|ansu|ui in p|accrc, va producc o mai marc prolunzimc a
218
ba|ansu|ui |a rcvcnirca in durcrc. Pcntru liccarc auto-mu|tumirc cxista un qrad cqa| dc
sulcrinta. Accsta cstc un aspcct a| Lcqii nivcrsa|c. Cc| mai binc cstc sa nu cautam
p|accrca. Asta nu inscamna ca trcbuic sa o cvitam - ci doar sa o acccptam atunci cand
accasta vinc, dar sa nu o urmarim. Astlc| sc pastrcaza pcndu|u| mu|t mai ccntrat.
Accasta cstc una dintrc moda|itati|c dc a lacc |ucruri|c un pic mai usoarc.`
n "ele din Urm2 4ragostea pe "are o Primeti2
este Egal "u 4ragostea pe "are o 5%eri
imitor, tit|uri|c a|csc dc cditor pcntru accst capito| ar putca li o marc rcc|ama dc
muzica ,o|dics (vcc|c,`. Sa nc intoarccm inapoi |a discutia noastra.
,Dcci, cu am crcat prob|cmc dc liccarc data cand am cautat sa-mi indcp|incsc
oricarc dintrc dorintc|c mc|c cqoistc, dc liccarc data cand am pastrat tot mcrcu dorinta.
Astlc| ca mi-am lacut mai mu|tc prob|cmc si durcrc pcntru minc insumi.`
,Dcsiqur. lnsa vcstca cca buna cstc accca ca trcbuic sa-ti dai scama dc accst
|ucru. Cand iti dai scama ca dc lapt lubirca A|truista cstc raspunsu| |a liccarc prob|cma,
tc vci opri din a crca mai mu|ta sulcrinta si prob|cmc, insa, ca si atunci cand cstc vorba
dc cauza si clcct (|arma,, inca vci avca dc a lacc cu tot ccca cc ai crcat dca. Nu cxista
aici nici o ca|c dc a cvita sau dc a sari pcstc accasta, dc lapt, o poi intarzia, ai dupa
toatc accstca |ibcra a|cqcrc, iar cci din partca intunccata au lo|osit intarzicrca si
mctodc|c dc csc|iva tot timpu|. lnsa daca o vci lacc, vci avea doar o amanarc, tc vci
paca|i sinqur, vci lacc prob|cmc c|iar mai mari prin adunarca dc si mai mu|ta |arma, |a
lc| cum ai matura murdaria sub covor si ai prctindc ca s-a dus. lntr-o anumita zi vci avca
dc curatat totu|, si cu cat ai adunat mai mu|t, cu atat vci avca mai mu|t dc curatat in cc|c
din urma. Apropo, tc-ai uitat sub covoru| tau in u|tima vrcmc Lu am lacut-o.`
Vi-am amintit dc nota |asata dc c| pcntru minc sub covor. Si ca dc lapt cu
maturascm mizcria si baqascm pralu| sub c|.
lnca o data, ,u|tima |inic` cstc ca|ca carc ducc inapoi catrc nitatca cu Du|u|
nivcrsa| prccum si rca|izarca Constiintci nivcrsa|c carc cstc accca a rastiqnirii
cqou|ui, a sinc|ui scparat , dorintci cqoistc - accasta cstc durcroasa da, insa smcrcnia
usurcaza durcrca, lacc ca|atoria mai usoara si lubirca A|truista |umincaza povara.
#o*or1i :os pentru Mun"
Putini au dcstu|a cxpcricnta, ori au invatat dcstu| din proprii|c |or |cctii in viata
pcntru a ascu|ta adcvaru| cc| mai adcvarat in |cqatura cu sinc|c scparat. Lumina
adcvaru|ui cstc o amcnintarc pcntru intuncric , i|uzii , dcccptii|c crcatc dc cqo - trup -
mintc. Si sunt aici mu|tc dcccptii si oco|isuri dc-a |unqu| drumu|ui (sau pictrc pcntru a
pasi pc c|c, in lunctic dc cum tc dcscurci cu c|c,. As putca spunc, ,Ca|ca cstc accca dc
a rcpcta mcrcu un cuvant spccia| timp dc cinci minutc pc zi si in accst lc| vci putca sa
vczi aurc|c, sa ai o cxpcricnta in alara trupu|ui, sa citcsti qanduri|c, ctc. Doar trimitand
un ccc sau 200 dc do|ari, noi va vom olcri propriu| cuvant maqic, imcdiat` lnsa accst
|ucru nu cstc adcvarat, nu cstc rca|, nu am putca olcri in rca|itatc cuiva tot ccca cc arc
ncvoic pcntru crcstcrca spiritua|a , i|uminarc , pcntru a dcvcni una cu Dumnczcu. Dar,
accst |ucru ar li popu|ar si probabi| ar lacc pc cincva cu o qramada dc bani. Cci carc
219
olcra cuiva din dorintc cqoistc sunt oamcni loartc popu|ari. Lxista mu|tc mctodc olcritc
ca ,dczvo|tarc pcrsona|a` si ,dczvo|tarc spiritua|a` carc nu amcninta cqou|, sinc|c
scparat. Cc|c mai popu|arc rc|iqii sunt cc|c carc pcrmit cc| mai mu|t cqoismu|, carc pun
cc| mai mic prct pc sacriliciu| dc sinc a| pcrsoanci sau carc sunt cc| mai putin
amcnintatoarc pcntru sinc|c scparat. lata aici un mic sccrct pcntru masurarca a cat dc
,adcvarata` cstc o anumc traditic spiritua|a sau o mctoda dc dczvo|tarc spiritua|a - doar
al|a cat cstc dc popu|ara sau dc ncpopu|ara. Accasta nu cstc o rcqu|a putcrnica si
rapida, dar in qcncra|, cca mica sau cca mai ncpopu|ara dintrc cai cstc mu|t mai
amcnintatoarc pcntru sinc|c scparat, si astlc|, accasta olcra mu|t mai binc adcvaru| si
potcntia|u| dc crcstcrc spiritua|a. ,l|uminarca` nu cstc usoara, nu cstc ccva cc poatc li
cumparat si vandut, accasta ncccsita clort consticnt constant si ap|icarca in toatc
aspcctc|c victii.
|tima partc a discutii|or mc|c cu Zain dcsprc ,cai` tratcaza accst subicct cu mai
mu|ta prolunzimc.
,Nu ai raspuns inca |a prima mca intrcbarc, Tata. Ai mcntionat dcsprc
,adcvaratc|c` cai spiritua|c, parc dc intc|cs ca cxista si unc|c la|sc, insa nu ai |asat sa sc
intc|caqa cu adcvarat accst |ucru in contcxt. Stiu ca csti loartc ocupat astazi, insa ai
putca sa-mi spui dc cc tc roq, daca ai timp`
,Nu am timp. Dar cxista un cadran so|ar aco|o daca tu ai cu adcvarat ncvoic dc
c|.`
,Nu, scrios Tata.`
,Scrios, scrios. OK. Lxista cu siquranta cai spiritua|c pur la|sc, insa c|iar si unc|c
dintrc c|c au ceva adcvarat dc olcrit. Apoi, cxista a|tc cai cc sunt ,pc umatatc la|sc`, in
scnsu| ca accstca nu sunt u|tima ca|c pcrsona|a adcvarata. Accstca pot li doar
tcmporarc, insa importantc, o partc din intrcaqa ca|c spiritua|a a unci pcrsoanc, ori
accasta poatc dcvcni o ,capcana`, in lunctic dc nivc|u| individua| dc constiinta,
sinccritatc sau a|cqcri|c lacutc. nc|c traditii, cai sau mctodc sunt ,capcanc`, ,o partc a
drumu|ui`, ,cxcursii` lacutc in cautarca adcvaratci cai, in accstca cautatoru| poatc sa sc
alundc. Cu toatc astca, oamcnii pot mcrqc mai dcpartc prin accstc cxpcricntc ca liind
partc din ca|ca |or - dupa cum am spus mai dcvrcmc, |a lc| cum am pasii pc anumitc
pictrc dc-a |unqu| drumu|ui. nii oamcni vor mcrqc drcpt prin astlc| dc ,capcanc`, catrc
o ca|c mu|t mai cu adcvarat spiritua|a daca au o atitudinc adccvata, o atitudinc spiritua|a
lara cqoism. Totu| dcpindc dc idca|uri|c individua|c si dc ap|icarca |or in astlc| dc
circumstantc.
Apoi mai sunt si cci carc si-au aranat proprii|c |or capcanc si sunt atrasi catrc c|c,
atrasi dc cai|c spiritua|c la|sc. Dc cxcmp|u, daca csti intcrcsat numai in aparen de a
#i ,spiritua|`, sau doar intcrcsat dc ,capcanc|c` spiritua|c, cum ar li aurc|c, putcri|c
psi|icc, comunicarca astra|a si a|tc ascmcnca |ucruri, atunci ccca cc ni sc spunc aici nu
va li dc prca marc intcrcs pcntru tinc. lnsa cxista o mu|timc dc |ucruri aco|o carc vor
rczu|ta. lar o mu|timc dc orqanizatii si oamcni iti vor |ua banii si viata ta. Aici nu spun ca
aurc|c si a|tc ascmcnca |ucruri sunt la|sc. Dcsiqur, accstc |ucruri cxista, insa accstca
sunt parti minorc dintr-un intrcq mu|t mai important, si ar trcbui sa lic clcctc sccundarc
a|c crcstcrii unci victi spiritua|c lara cqoism.`
220
,Dar cu am lost intotdcauna lascinat dc ascmcnca |ucruri. Dc lapt, am avut
catcva abi|itati ncobisnuitc atunci cand cram un copi|. Lstc o qrcsca|a din partca mca sa
liu intcrcsat dc c|c.`
,Nu. Dar in timp cc tu csti intcrcsat dc ascmcnca |ucruri, nu ai li c|iar mai
obscdat dc qasirca iubirii adcvaratc, dc bunatatca umana, dc b|andctc, compasiunc si
inoccnta`
,Da. Acum ma qandcsc |a accst |ucru, accsta a lost cu adcvarat obicctivu| mcu
principa|.`
,Si accsta cstc motivu| pcntru carc ai avut putcri|c c|iar copi| liind. ,lcnomcnc|c`
spiritua|c nu ar trcbui sa lic motivc|c principa|c dc intcrcs, ca nu cumva c|c sa dcvina
b|ocuri dc poticnirc si un mi|oc dc a cvita adcvarata dczvo|tarc spiritua|a. lar sinqura
moda|itatc prin carc poti avca ascmcnca abi|itati lara a abuza dc c|c si a cauza clcctc|c
ascmanatoarc abuzu|ui, cstc mai intai accca dc a dcvcni un inolcnsiv, o cntitatc carc
lubcstc A|truist, una cc va uti|iza sau nu ascmcnca abi|itati intr-un mod pozitiv, intr-o
manicra crcativa, tot timpu|. Poti lorta dczvo|tarca unor ascmcnca abi|itati cu anumitc
droquri, prin anumitc tipuri dc Yoqa si prin mu|tc a|tc tc|nici, insa accstca vor crca
prob|cmc pcntru tinc insuti si pcntru cci|a|ti. Putcri|c vin in mod natura| catrc tinc dc |a
Du|u| nivcrsa| atunci cand ai dcvcnit pur si simp|u tu insuti b|and si qriu|iu in toatc
circumstantc|c. Pcntru a rca|iza accst |ucru, trcbuic mai intai sa #oloseti altruismul
indilcrcnt dc abi|itati|c ,norma|c` pc carc |c ai CHlAR ACV, indilcrcnt dc situatia in
carc tc al|i ,acum`. Asa cum un anqaator va promova o pcrsoana carc cxcc|caza in
munca sa, cu circumstantc|c prczcntci sa|c pozitii si dcmonstrand promptitudinca
pcntru o marc rcsponsabi|itatc, dcci accsta cstc un lc| dc avans in ,compania`
nivcrsa|u|ui. Cc anqaator ar promova pc cincva carc lacc o trcaba proasta Sau sa
promovczc pc cincva carc i| paca|cstc si inccarca sa obtina mai mu|ta putcrc inaintc ca
c| sa si-o castiqc Nici un anqaator norma| nu promovcaza oamcnii carc i| dcscrvcsc, si
nici Dumnczcu nu o lacc. Astlc|, sa cautam mai intai sa lim dcmni noi insinc, vrcdnici
dc dczvo|tarca acc|or virtuti a|c lubirii A|truistc, acc|ca cum ar li rabdarca, smcrcnia,
intc|cqcrca, |uand in considcrarc intotdcauna cc|c mai bunc intcrcsc pcntru cci|a|ti,
inaintca noastra insinc. Apoi sa ramai cu accstc virtuti in mod constant, pcrscvcrcnt,
ori dc catc ori sulcri. Ascmcnca momcntc dc sulcrinta sunt momcntc|c tcstu|ui. Atunci
cand ai trccut tcstc|c, ATNCl iti vor li datc oricc cxtra-abi|itati dc carc ai ncvoic, sau
matcria|u| dc carc ai ncvoic, de care ai nevoie pcntru |ucrarca nivcrsa|u|ui, lara
macar sa inccrci a |c obtinc.`
,Si dc accca sc parc ca sc castiqa noi abi|itati, c|iar daca cu nu |c dorcsc.`
,Da.`
,Dar cum cstc cu practica. Suntcm invatati cu mctodc|c dc |ucru in a|tc rca|itati si
condamnam astlc| dc abi|itati si putcri.`
,Accstca nu sunt pcntru tinc, pcntru lo|osu| tau pcrsona|, Pcnic|. L|c sunt pcntru
a tc lacc pc tinc un bun vc|icu| pcntru a |ucra prin intcrmcdiu| Du|u|ui nivcrsa|.
lcrar|ia stic cc sa laca si cand sa laca asta, vci uti|iza abi|itati|c pc carc |c-ai dczvo|tat,
atunci cand accstca sunt adccvatc Vointci Lui Dumnczcu. Trcbuic doar sa dcsc|izi
cana|c|c, astlc| incat sa |c poti lo|osi. Atunci, prin intcrmcdiu| antrcnamcntu|ui tau vci
avca abi|itatca dc a-ti cana|iza putcri|c carc pot nivc|a mari orasc, sau pot muta un
221
muntc. lnsa tu nu lo|oscsti o astlc| dc putcrc - doar stai pc spatc, rc|axcaza-tc si |asa sa
sc intamp|c asta daca cstc voia Lui Dumnczcu sa o laca prin tinc. Si asta poatc sa nu
apara niciodata, sau poatc sa apara zi|nic. Accasta nu sta in dccizia noastra.`
Gsirea /devratei 0ale #i
,Ai spus ca a lost prczis, ca cu voi prczcnta |umii vcc|i|c invataturi at|antc. Cand
in cc|c din urma am auns un Adcpt, un adcvarat invatator, si am lacut asta, carc ar
trcbui sa lic cc| mai important |ucru pc carc ar trcbui sa-| spun dcsprc mcrsu| unui
adcvarat curs dc intoarcc catrc lntaiu|`
,Discutia noastra a lost doar dcsprc un sinqur |ucru important Aici sunt multe
dc spus. Dar cc| mai important cstc unul, DACA trcbuic sa tc |imitczi |a c|, acesta
este: Amintcstc-ti pasii carc trcc pc ca|ca cu trandaliri. Spunc-|c |or: Ruqati-va pcntru,
si qasiti un adcvarat invatator dcta|ii in urmatoru| capito|, Lucrati pcntru a va dcpasi
propriu| sinc scparat, li mcrcu viqi|cnt in ccca cc privcstc qanduri|c ta|c si oprcstc
monstru| qanduri|or ta|c (monstru| cqoismu|ui si i|uzici dc scpararc,, Practica virtuti|c
lubirii A|truistc in |cqatura cu cci|a|ti carc |a lc| ,in|ocuicsc` cqoismu|, rupc i|uzia
scpararii.
Totusi, sunt aici mu|ti oamcni carc trcbuic sa sulcrc, oamcnii au ncvoic dc mu|ta
munca, ci trcbuic sa dccida in intcrioru| |or insisi inaintc c|iar dc a ccrc astlc| dc |ucruri
dcsprc ca|ca |or inapoi catrc Dumnczcu.
Cautatoru| spiritua| lacc o scric dc pasi inaintc sa puna cu adcvarat picioru| pc
adcvarata sa ca|c spiritua|a inapoi catrc nitatca cu nivcrsa|u|. Lvidcnt ca ci trcbuic
mai intai s-i dea seama ca trebuie sa sc sc|imbc, ca trebuie sc c|ibcrczc dc
vcc|ca proqramarc si dc vcc|i|c modc|c dc comportamcnt. rmcaza ncccsitatca dc a-si
da scama ca ci sc pot sc|imba - indilcrcnt dc cat dc dilici| sau imposibi| ar putca parca
accst |ucru. Li trcbuic sa intc|caqa ca au |ibcrtatca dc a|cqc, ca sunt numai un sc|av a|
proqramarii |or si a| dorintc|or |or cqoistc dc atat dc mu|t timp cat ci au pcrmis accst
|ucru - sa lic sc|avi. lndata cc o pcrsoana aunqc |a accst punct, ca trcbuic sa a|caqa
cum i c+nd dccidc sa mcarqa catrc sc|imbarc. Li trcbuic sa-si a|caqa ca|ca |or, sa
a|caqa oprirca mcrsu|ui pc vcc|ca |or ca|c si sa inccapa una noua. Accst proccs imp|ica
asumarca rcsponsabi|itatii. Asumarca unci adevrate rcsponsabi|itati.
Rcsponsabi|itatca pcntru propria viata, pcntru dircctia proprici |or victi, pcntru o noua
viata, si c|iar mai important, rcsponsabi|itatca lina|a, s|uirca |ui Dumnczcu si a urma
Voia nivcrsa|a.`
Cuvintc|c |ui Zain au rasunat in minc |a lc| cum rasuna c|opotc|c din turnu| unci
catcdra|c.
Dar sinc|c scparat va dori sa tc impicdicc sa laci accst |ucru, astlc| ca tc va
inl|ucnta sa-| amani cu oricc prct. L| sc va lo|osi dc orice lucru i de orice #el dc
scuza ca sa tc tina dcpartc dc asumarca rcsponsabi|itatii, #olosete c|iar si
,rcsponsabi|itati|c` ca scuza pcntru a cvita adcvarata ta rcsponsabi|itatc. lmi amintcsc
un marc citat, un citat pc carc un uccnic mai batran dccat minc mi |-a aratat intr-o
cartc. Crcd ca accsta sc numca ,l|uzii|c`. Accsta cra lictiunc si sc al|a intr-o ,cartc cc
continca o a|ta cartc`, o cartc numita ,Vcssia|`s Handboo|` (,Vanua|u| |ui Vcsia`,.
222
Spunand ccva dc qcnu| ,Cc| mai bun mod dc a cvita Rcsponsabi|itatca cstc acc|a dc a
spunc ca ai rcsponsabi|itati`. Cat dc adcvarat. Am vazut atat dc mu|ti cautatori carc nu
au cvo|uat niciodata spiritua| pcntru ca nu au vrut sa sc rupa dc ,rcsponsabi|itati|c` |or.
Li au |ocuri dc munca, anqaamcntc, contractc, rc|atii dc toatc lc|uri|c - atat dc mu|tc
|ucruri carc sunt mai importantc dccat acc|a dc a dcvcni un lubitor A|truist si un S|uitor
a| Lui Dumnczcu - sinqura si cca mai marc si adcvarata rcsponsabi|itatc. Or sunt unii
carc spun ca vor inccpc ca|ca |or spiritua|a imcdiat - cum ar spunc ca ci lac mai inaintc
,cutarc sau cutarc |ucru`. Dcsiqur, ci niciodata nu par sa laca un ,cutarc sau cutarc
|ucru` in tota|itatc, astlc| ca cxista totdcauna un a|t ,cutarc sau cutarc |ucru` carc
astcapta |a co|t. Dcci, ci nu vor inccpc niciodata sa mcarqa pc adcvarata ca|c spiritua|a.
Lxista in |cqatura cu asta un vcc|i si prolund provcrb carc spunc sa ,Cauti mai intai pc
Dumnczcu si dupa accca toatc cc|c|a|tc vor vcni |a tinc`. Nimic nu ar putca li mai
adcvarat. Si nimic nu cstc mai important dccat a qasi pc Dumnczcu. Si cc daca ai
dcvcni un om dc succcs Carc cstc mcritu| daca nu csti cu adcvarat lubitor si nu cstc
Dumnczcu in viata ta Si cc daca tc-ai oprit din ,cutarc sau cutarc` anqaamcnt Carc
cstc va|oarca ob|iqatici ta|c lara lubirc si lara Dumnczcu in viata ta Si cc daca nu ai
tcrminat ,cutarc sau cutarc` |ucru - accsta nu inscamna nimic in comparatic cu qasirca
si s|uirca |ui Dumnczcu. Toatc accstc |ucruri sunt intarzicri, tc tin dcpartc dc sc|imbarc,
tc tin dcpartc dc a li si dc a lacc ccca cc ar trcbui cu adcvarat sa laci si sa lii. Accstca
toatc sunt |ucruri tcmporarc pc accasta |umc. L|c nu vor dura. Nici nu vor conta in cc|c
din urma. Daca mori mainc, ci vor sta |anqa mormantu| tau si vor spunc, ,L| a muncit
din qrcu, cra statornic si o suporta pc losta sa sotic in conlormitatc cu tcrmcnii
acordu|ui dintrc ci. Pcnsia |ui a|imcntara va li picrduta. G|umc|c lacutc dc c| in pub|ic
vor li picrdutc. lnsa cstc in victi|c noastrc`. Sau vor spunc, ,Vci li o picrdcrc pcntru
accasta |umc. Lumina ta lntcrioara a stra|ucit ca o |ampa pcntru minc si pcntru toti cci
cc |-au cunoscut. Draqostc si bunatatc ai raspandit sc|imbandu-mi viata, si ai atins mii
dc sul|ctc carc s-au imboqatit prin munca ta, unii poarta Lampa, ca i|umincaza ca|ca
pcntru cci|a|ti. Pastrcaza un |oc ca|d in p|anu| urmator pcntru noi, vom li cu tinc
curand`.
nii dintrc voi cci carc cititi accstc randuri suntcti ,ratacitii`, cci carc ati lost dca
sau prcsupun ca sunt inca ,|idcrii`. Suntcti |ucratorii cazuti din |umina, cci carc ar trcbui
sa sc intoarca catrc |umina imcdiat, insa v-ati pcrmis pcntru voi insiva sa va ,tarati
picioarc|c` pcntru a va cvita adcvaratc|c rcsponsabi|itati. Ai loartc putin timp pcntru a
tc sc|imba pc tinc insuti inaintc dc mari|c sc|imbari a|c accstci |umi, inaintc dc a
dcvcni un in|antuit a| intuncricu|ui pcntru o pcrioada loartc marc dc timp. Daca vrci sa
rccupcrczi, trcbuic sa ici masuri rapid pcntru a aunqc in pozitia spiritua|a pc carc
prcsupun ca dca ai apucat-o. Sau probabi| ca csti unu| dintrc ,supravictuitorii` mari|or
sc|imbari, carc sunt in accsti ani, sc poatc citi mai tarziu - unu| dintrc numcrosii oamcni
,dcccnti` carc au supravictuit sc|imbari|or, ori csti in mi|ocu| |or acum si sulcrinta
spiritua|a tc purilica in nccazu| tau insuti. ln oricc caz, nu cstc timp dc picrdut. liccarc
momcnt cstc prctios. Nu-| risipi. u mai este timp pentru nimic altceva, cu
cxccptia |ucrarii ta|c lntcrioarc sau autarca cc|or|a|ti |a |ucrarca |or lntcrioara. Acccpta-ti
ADLVARATLLL ta|c rcsponsabi|itati. Arunca pc toatc cc|c|a|tc ACV Gascstc-ti ca|ca
ta si pascstc pc ca acum. Gascstc-ti adcvaratu| tau invatator si mcrqi mai dcpartc cu
223
translormarca ta. Pctrccc-ti liccarc momcnt a| victii ta|c carc a ramas, intr-un tota| clort
conccntrat pc sc|imbarca victii ta|c, dc |a unu| carc cstc oricntat pc sinc|c scparat, |a
unu| carc traicstc pcntru a s|ui si a manilcsta Du|u| nivcrsa|.
Marea /%irmaie
ln timp cc mcrqcm pc ca|ca noastra, trcbuic sa alirmam sau sa nc ruqam zi|nic
catrc NL Cc| Cc Lstc lnlinit, ,Voia Ta sa sc laca, nu a mca, in minc si prin minc`. Si
nu ar trcbui doar sa o spuncm, trcbuic sa o SlVTlV, sa o TRAlV Practica accasta
ruqaciunc, iar nu| cc| ctcrn tc va lacc sa dcscopcri intr-o zi voia Lui 1umne0eu,
accasta va li voia ta ca nu|, nu atat dc scparat. Vci rca|iza acc| ,L SNT` si
actiuni|c ta|c, modu| tau dc viata, liinta ta, va rcl|ccta accasta. Viata ta va li ca cca a
unuia prin carc, ca un l|uviu ncslarsit, curqc lubirca nivcrsa|a, dccat sa lic una qoa|a,
traita scurt ntr-un cerc #r s#+rit al dorinei (ncerc+nd a obine) i #ricii
(ncerc+nd a evita).
224
Capitolul "reipre%ece
#nvtori i Ucenici
/@utat Puin
Dcsi accst capito| aparc tarziu in cartc, o partc din c| cstc povcstca mca
pcrsona|a carc inccpc cu adcvarat loartc dcvrcmc si inaintc dc a aunqc |a manastirc si
a-mi inccpc primc|c mc|c zi|c si primc|c mc|c saptamani aco|o. Lram loartc naiv in
privinta mu|tor |ucruri, dc a|tlc| am avut dc a lacc cu sarcasm si cqoism |a unc|c dintrc
primc|c mc|c intrcbari si comcntarii din partca invatatori|or si vcncrabi|i|or, pcntru ca
nu-mi daduscm inca scama dc minunata virtutc a smcrcnici.
Tcxtc|c stravcc|i sunt c|arc si cocrcntc. ,Gascstc-ti un invatator`. Accasta cstc o
mctoda vcc|c si dovcdita in timp in mu|tc dintrc traditii|c spiritua|c din intrcaqa |umc. La
c|iar sc qascstc inca in Ta|mud (pusa in ap|icarc cu o oarccarc dilcrcnta in zi|c|c
noastrc,. Dcci, cc cstc un invatator Accsta poatc inscmna mu|tc |ucruri.
Da-mi voic sa inccp prin a spunc ca nu cxista o marc dilcrcnta intrc ccca cc noi
numim un adcvarat invatator si a|tc |ucruri sau oamcni carc par a li invatatori. Cc vrcau
sa spun cstc ca sunt aici o mu|timc dc invatatori, Guru, sau tipuri dc prcdicatori carc isi
dorcsc ,adcpti` - ci vor prcstiqiu, prcamarirc, vcncratic, bani sau un amcstcc din toatc.
nii dintrc voi dorcsc sa s|avcasca sau sa vcncrczc pc cincva sau ccva anumc, in timp
cc accstia mcrq imbracati in b|anuri |unqi ca si cum ar li ,rcprczcntantu|` a cca cc tu
prcsupui ca trcbuic sa i tc inc|ini sau sa pros|avcsti. nii isi dorcsc accst |ucru in mod
dircct, pcntru ci insisi. lnsa un ,invatator adcvarat` nu isi dorcstc nici unu| dintrc accstc
|ucruri. L| invata in primu| rand pc c|cv prin viata |ui insusi, si tc aprindc prin lubirca sa
A|truista. L| ii va acccpta pc uccnicii buni pcntru a-i invata cum sa sc sc|imbc. L| va
prcda li|ozolii|c sau tc|nici|c pcntru a auta |a sc|imbarca ta, cstc cc| cc laci|itcaza
sc|imbarca pc carc un uccnic o poatc lo|osi ca pc un instrumcnt. Dar c| nu va dori
,adcpti` orbi sau |ipsiti dc ratiunc, nici adorarc si nici s|ava. Oricarc dintrc cci cc o lac,
nu sunt cci |a carc nc vom rclcri aici ca |a un adcvarat invatator. ln mod spccia|, in
traditia noastra a lii|or Lcqii Lui nu|, un adcvarat invatator trcbuic sa lic un ,i|uminat`
(carc a avut cxpcricnta mortii sinc|ui scparat si cqoist si traicstc in armonic tota|a, in
unitatc cu Du|u| nivcrsa|, cstc un s|uitor a| Du|u|ui nivcrsa| si vc|icu| pcntru Vointa
nivcrsa|a,. Vcncrabi|ii pot li dc ascmcnca invatatori, insa nu cstc dc auns si acc|asi
|ucru cu un ,invatator adcvarat`. Cuvintc|c lo|ositc pcntru a dcscric o astlc| dc liinta,
practici|c a|tor traditii pot sa variczc in mod cvidcnt, insa rczu|tatu| lina| trcbuic sa lic
acc|asi. Cc| pc carc |c vom dcscric in dcta|iu imcdiat.
ln primu| rand, un cuvant dcsprc adorarc. Adorarca cstc o loartc ,nobi|a` ca|c pc
carc sinc|c scparat o lo|oscstc pcntru a cvita rcsponsabi|itatca pcrsona|a, sc|imbarca,
rcnuntarca si propriu| dcccs a| sinc|ui scparat. Oamcnii iau toatc accstca ca pc cc|c mai
225
bunc ca|itati si idca|uri, |c pcrsona|izcaza pcntru ca cincva sa |i sc inc|inc, in |oc sa
dcvina ci insisi. Li ,ido|-izcaza` in |oc sa ,idca|-izczc`. Lxista aici o marc dilcrcnta mai
mu|tc inlormatii dcsprc idca|uri si lo|osirca idca|uri|or intr-un a|t capito|. ldca|izarca
stabi|cstc doar un standard a| sc|imbarii ta|c, o ,tinta` pcntru a lacc sc|imbarca. Sinc|c
prclcra ido|atrizarca si inc|inarca pcntru ca pc accasta ca|c sc cvita munca qrca si
sacriliciu| dc sinc ccrut prin a li a| Lui Dumnczcu si a-L s|ui pc Dumnczcu. Vorbind
dcsprc accasta...
Vu|tor oamcni nu |c p|acc idcca dc a avca un ,invatator spiritua|` sau un lc|
,Guru` pcrsona| in viata |or. Lu stiu dc cc nu |c p|acc. Adcsca accst |ucru cstc lacut
pcntru un motiv bun - pcntru ca cxista aici VLTl sar|atani. lnsa tot aici sunt si cativa
slinti. lar adcvaratu| motiv a| cc|or mai mu|ti dintrc oamcnii carc nu dorcsc un invatator,
cstc pcntru ca sinc|c |or scparat si cqoist stic ca accsta cstc inccputu| slarsitu|ui
contro|u|ui sau si a| victii sa|c.
Si in masura in carc sar|atanii dorcsc ccca cc obtin dc |a tinc sau iti iau ccca cc ai
cxpus pcrsona|, dcpindc in marc masura dc tinc si dc motivc|c pc carc |c ai tu. Daca
dorcsti sa laci ,mizcric prin imprcurimi` sau sa ,pari spiritua|` ori sa qandcsti dcsprc
tinc ca csti spiritua|, atunci vci tcrmina prin a aunqc sa tc inc|ini unui sar|atan. lnsa
daca intr-adcvar ai ncvoic sa dcvii cu adevrat spiritua| - bun, qriu|iu, b|and, darnic -
atunci vci qasi ccva rca| si vci lo|osi cxcmp|u| sau ca pc un idca|.
Vu|ti oamcni mcrq |a cursuri, mcrq |a scminarii, c|asc si comunicari astra|c carc
sunt condusc dc nistc sar|atani, iar ci sunt pcrlcct dc acord cu accstia. Lstc adcvarat si
laptu| ca mu|ti oamcni sc tcm dc asta. ln cscnta, tu vci obtinc ccca cc vinc catrc tinc -
ccca cc mcriti tu - sau pc ccca a cc ai pus mai mu|ta atcntic, vei obine n #uncie de
ceea ce ai cu adevrat n interior. lndilcrcnt ca stii sau nu accst |ucru.
Lu nu am cautat dupa un invatator atunci cand am auns |a manastirc. Lram doar
in cautarca unui |oc in carc toti sa lic buni, darnici si iubitori. Asta suna binc nu-i asa
Dar nu am crczut cu adcvarat laptu| ca avca sa lic nevoie dc accasta ca|c pcntru minc
insumi, daca aunscscm sa liu partc a unci astlc| dc comunitati. Nici nu crcdcam cu
adcvarat ca avcam ncvoic sa lac asta pcntru a dcvcni in accst lc|. Dc lapt, cram atat dc
ccntrat pc minc insumi si atat dc ,cqoist` cu minc insumi, incat qandcam ca cram dca
spiritua|, si practic pcrlcct. Din nou qrcsiscm. Asa cum am spus, tot cc cstc sinc cqoist
va dori doar iubirc, sa lic sinqura pcrsoana intr-o comunitatc p|ina dc oamcni a|truisti,
carc isi olcra pcntru ci tot timpu| si nu olcra timp din qrcu pcntru ca|itati|c |or cqoistc.
Continuam sa viscz.
ln aproximativ a trcia mca zi |a manastirc, in timpu| unuia dintrc primc|c mc|c
cursuri cu vcncrabi|u| uccnic Raqa, c| a vorbit dcsprc accasta prob|cma insa cu nu ,am
prins-o` atunci.
,nii oamcni crcd ca ci pot obtinc tot cc au ncvoic numai prin ci insisi, din carti,
scminarii si din viata. Asta poatc li adcvarat. Dar poatc sa nu lic adcvarat. Sau ar putca
sa lic doar o c|cstiunc dc vitcza, sau un pic dc ,sansa`. Oricinc arc ncvoic dc un
invatator adcvarat intr-un anumit momcnt dat in viata |ui spiritua|a pcntru a-| auta sa
vada dinco|o dc ,sinc|c` sau si pcntru a-| tinc dinco|o dc ,sinc|c sau` - pcntru ca csti un
sinc scparat cqoist inaintc dc a li un i|uminat. Dcci, c| cunoastc liccarc miscarc a ta
inaintc ca tu sa o laci, si va li mai dcstcpt dccat tinc |a liccarc inccrcarc dc a o dcpasi,
226
in cazu| in carc toatc inccrcari|c ta|c ca sinc scparat au dat qrcs in dczvo|tarca ta
spiritua|a.
Oricc pcrsoana arc dc ascmcnca tot lc|u| dc scuzc pcntru carc nu dorcstc un
invatator sau pcntru carc nu arc ncvoic dc unu|. Si bincintc|cs, poatc lo|osi scuzc
|cqitimc si ,rczonabi|c`, pcntru ca cxista mu|ti invatatori la|si carc lurnizcaza
,rationamcntc` corcctc ,scntimcntc|or` |or cqoistc si dc cvitarc. Dar adcvaratu| motiv a|
cc|or mai mu|ti oamcni cstc ca nu |c p|acc idcca dc a avca un invatator carc nu arc
nimic dc-a lacc cu prctinsa ,invatatura` dc liinta i|uminata sau mai binc spus cu un
sar|atan - dc lapt, mu|ti oamcni prclcra sar|atanii pcntru ca accstia nu sunt cu
adevrat o amcnintarc pcntru cqoistu| |or sinc scparat.`
lndilcrcnt dc catcqoria in carc tc incadrczi, cc| putin dcsc|idcti tcmporar mintca
si citcstc accst capito|, dupa carc ti-o poti inc|idc din nou, (puncti mintca inapoi ,in
sinc|c scparat` pc parcursu| accstci carti,. Poatc ca asta tc va auta sa intc|cqi cc cstc un
adcvarat invatator si toatc accstc |ucruri, si modu| in carc accsta poatc li un instrumcnt
pcntru a tc auta sa-ti atinqi proprii|c tale obicctivc.
#um i poi n%r1nge nami"ul2
/tun"i #1nd 0U eti a"ela3
Raqa a spus mai dcpartc. ,lndata cc o pcrsoana si-a dat scama ca propriu| ci
inamic, si ca marc|c inamic a| omcnirii cstc sinc|c scparat si cqoismu| cu proqcnituri|c
|ui, cc urmcaza dupa accca Oamcnii pot a|cqc sa mcarqa pc ca|ca lubirii A|truistc.
Dupa carc cc Li pot sa studiczc carti|c, sa mcditczc, sa lo|oscasca dilcritc tc|nici
pcntru dczvo|tarc, sau indilcrcnt cc, insa cxista aici o prob|cma principa|a carc
in|ocuicstc oricarc dintrc accstc |ucruri. Egoistul sine separat nu vrea s cede0e
controlul sinelui 6nterior > 1u.ului Universal. Vai mu|t dccat atat, prin insasi
rca|izarca naturii Constiintci nivcrsa|c inscamna ca cqou|, sinc|c scparat va inccta s
e*iste ca o entitate independent - accsta va ,muri` ca sa spun asa. Astlc| ca,
pcntru supravictuirc, accsta va |upta ca un anima| inco|tit Accsta va manipu|a intc|cctu|
prccum un campion dc sa| dc c|asa mondia|a pcntru a castiqa bata|ia. Va lo|osi vic|cnii
si insc|atorii mai intc|iqcntc dccat cc| mai bun cscroc din |umc. lnaintc dc a putca obtinc
cu adcvarat si oarccum spiritua|itatca, /u trebuie mai nt+i s-i dai seama pe
deplin c sinele separat deine controlul asupra creierului, dorinelor,
emoiilor, etc. - el are controlul asupra ntregii viei a unei persoaneC Astlc|,
daca laci ceva carc iti amcninta loartc mu|t sinc|c tau scparat, accsta sc va lo|osi dc
anumitc |ucruri carc tc contro|caza, |c va lo|osi impotriva ta. Accsta stic cand tu inccrci
sa-| dctronczi si cstc lantastic dc intc|iqcnt in moda|itati|c dc a pastra contro|u| si dc a
mcntinc i|uzia dc scpararc. L| va combatc inccrcari|c ta|c dc a |ua contro|u| asupra
victii, sau acc|ca dc a punc contro|u| victii ta|c in maini|c Du|u|ui nivcrsa|. Accsta nici
nu va |upta ,cinstit`. Si cstc dca pcntru c| o sarcina usoara, pcntru ca pur si simp|u
trcbuic sa tc insc|c un pic. Dcci, inca odata, oricinc arc ncvoic dc un invatator adcvarat
|a anumit momcnt dat pc ca|ca sa. n invatator carc nu va |asa sinc|c scparat sa scapc
cu nimic.`
227
,Am intc|cs totu| Raqa, dar dc cc spui ca avcm ncvoic dc un invatator Dc cc nu
putcm avca tot cc avcm ncvoic pcntru a nc sc|imba din carti, viata si mcditatic`
,Cum poti sa spui ca ai intc|cs totu|, tu in mod cvidcnt nu ai auzit nici macar un
cuvant din cc am spus cu. L|c au cazut pcstc urcc|i surdc. Ascu|ta-ma cu Vocca ta
lntcrioara, nu cu crcicru| sinc|ui tau scparat. Accasta cstc primu| ,li|tru` a| intrcqii ta|c
pcrccptii, inc|usiv a| cuvintc|or mc|c. lar ,li|tru|` cstc cqou| tau, propriu| sinc scparat.
Sinc|c scparat cstc atat dc intc|iqcnt, el se poate #olosi c.iar de propria ta
dorin de sc.imbare pentru a te ine prins. Daca c| stic ca csti intcrcsat dc
dczvo|tarca spiritua|a, cc crczi ca va lacc Tu cc ai lacc Tu cc laci L| poatc si vrca sa ii
lii ,qazda` - siqur c| iti va pcrmitc sa citcsti carti, ctc. Dc lapt, c| va vrca ca tu sa citcsti
carti, sa mcrqi |a cc-i mai noi mcdiumi (c|anc|s comunicatori astra|i, si sa sari dc |a o
mctoda dc dczvo|tarc |a a|ta, dc |a un capriciu |a a|tu|, sa tc alunzi in rc|iqic, oricc -
at+ta timp c+t ceea ce #aci sau obtii tu nu imp|ica o amcnintarc rca|a asupra
contro|u|ui sau cxistcntci cqoistu|ui, sinc|ui scparat.`
,C|iar daca tc straduicsti in rca|itatc din qrcu in |cqatura cu asta si laci cu
adcvarat tot cc poti pcntru a atinqc i|uminarca`
,Poti sa laci venic tot ccca cc aparent te poate i|umina pc tinc insuti - si sa
nu li obtinut abso|ut nimic (a|tccva dccat un cap p|in dc marctc ,rationamcntc
spiritua|c`, pcntru ca sinc|c scparat |c lo|oscstc in propria sa apararc,. Poti invarti roti|c
ta|c (dc ruqaciunc, vcsnic. Dar in rca|itatc nu laci ,tot ccca cc poti` pcntru a lo|osi
scrvicii|c unui adcvarat invatator - o oq|inda c|ara pcntru a-ti putca vcdca rcl|cxia
propriu|ui tau cqoism.`
,Dc cc trcbuic sa-ti vczi propriu| cqoism, nu cstc accasta doar mcrsu| mai
dcpartc pcntru a invata mai mu|tc si pcntru a atinqc o ina|ta constiinta`
,Lxista aici o mu|timc dc oamcni carc sunt pc dinalara, carc sunt inca tota|
cqoisti, c|iar daca ci au o marc cunoastcrc si cxpcricnta in domcniu| spiritua|u|ui si
prob|cmc|or mctalizicc. Accstc pcrsoanc cunosc mu|tc tc|nici dc mcditatic si mctodc
pcrsona|c dc dczvo|tarc, si probabi| |c si lo|oscsc. Li considcra ca din accasta cauza,
toate acestea ii lac pc ci constiintc ina|tc. ln mod natura|, cqou|, sinc|c scparat |c
pcrmitc |or ,sa mcarqa inaintc`, si c|iar impu|suri|c carc ii diricaza din spatc ii lac loartc
buni si liintc loartc ,spiritua|c`. Crcd ca dcpindc cum dclincsti tu ina|ta constiinta, insa
pcntru minc, si din punctu| stravcc|i|or invataturi, c|iar o ascmcnca cunoastcrc si
cxpcricnta nu inscamna ca ai o ina|ta constiinta, mai mu|t dc atat, sa tii cum sc
construiete o casa inscamna ca dc lapt tu ai mai construit una, sau c|iar ai o
casa.`
L| dcsiqur avca drcptatc, iar sinquru| motiv pcntru carc am cvitat sa i| caut a lost
din cauza lricii sinc|ui mcu scparat si a contro|u|ui |ui asupra mca (pc carc |-am pcrmis
din propric vointa, c|iar daca cra in ,subconsticnt` in acc| momcnt,. Dcci, cum stii
cand q|umcsti cu tinc insuti Lxista mai mu|tc moduri dc a al|a.
lata o prcmisa simp|a |a carc sa qandcsti: cum poatc avca cincva o constiinta mai
ina|ta daca ii |ipscstc lubirca A|truista si Bunatatca Am inta|nit loartc mu|ti oamcni cu o
marc cunoastcrc spiritua|a si mctalizica - carc crau inca oamcni ,norma|i` cqoisti. Li pot
li rc|ativ c|iar buni si ,darnici` in mod obisnuit, insa totusi lara inima si cqoisti atunci
228
cand daruirca ccrc oricc sacriliciu dc sinc cu adcvarat, sau obtincrca modu|ui pc carc ci
i| dorcsc. Pc dc a|ta partc, am inta|nit oamcni cu adevrat buni i darnici carc crau
din punct dc vcdcrc ,mctalizic` nistc ,iqnoranti`. Li ar putca crcdc dcsprc |arma ca
cstc un tip mai nou dc ccara pcntru |ustruit automobi|u|, daca nu |c-ai cxp|ica-o - cu
toatc accstca ci sunt buni si darnici. Si pot intc|cqc cu adcvarat si pot crcdc in ccca a cc
inscamna dc lapt |arma (vci cu|cqc ccca cc scmcni, in scnsu| loartc adcvarat a|
cuvintc|or, c|iar daca nici macar nu cunosc accst cuvant - ci poatc cunosc in rca|itatc
mu|t mai mu|t dccat un oarccarc ,pa|avraqiu` ncw aqc, pot lic in rca|itatc constiintc mai
ina|tc dccat cincva carc mcrqc |a scminarii ,spiritua|c`. Dcci, cinc cstc cu adcvarat o
ina|ta constiinta Hai sa prcsupuncm ca a ta casa a lost distrusa dc o tornada. Cc lc| dc
vccin iti dorcsti, pc cincva carc tc auta sa o rcconstruicsti olcrindu-ti adapost si
mancarc, sau pc cincva carc tc-ar spriini cu inlormatii dcsprc laptu| ca tu ai atras
ncnorocirca catrc tinc, dupa carc ar p|cca in Vcrccdcs-u| sau |asand pral in urma si
spunand ca sc qrabcstc pcntru a participa |a un a|t scminar dcsprc ,prospcritatc` (in
carc probabi| ca sc invata dcsprc nimic mai mu|t dccat tc|nici dc vizua|izarc cc tin dc
maqia ncaqra, dcq|izat intr-un proqram in carc sc invata ,cum sc lac banii`, Cinc cstc
mai cvo|uat spiritua| aici Adcvarata prospcritatc cstc ccva cc poi |ua cu tinc atunci
cand mori, si numai atunci cand daruicsti cu lubirc A|truista.
Sa nc intoarccm inapoi |a cursu| |ui Raqa (carc a inlipt un cutit in inima cqou|ui
mcu,:
,Daca o pcrsoana a atins Constiinta nivcrsa|a, accasta, prin adcvarata sa
natura, nu mai poate li simu|tan si cqoista. lar daca o pcrsoana cstc inca cqoista, nu
poate li na cu Du|u| nivcrsa|, ori sa aiba Constiinta nivcrsa|a. Vu|ti oamcni
,spiritua|i` cxc|ud accst simp|u lapt, iar mu|ti dintrc ci lo|oscsc rationamcntc ,spiritua|c`
solisticatc, clcctiv pcntru a-si mcntinc propriu| sinc scparat si cqoist.`
5glind2 5glin@oar de Perete
,Raqa`, am spus cu lascinat, ,a|tccva dccat propria noastra opinic, sunt in accst
caz si a|tc invataturi spccilicc a|c lii|or At|anti ai Lcqii |ui nu| carc vorbcsc dcsprc accst
prcsupus ,marc zid a| proprici insc|ari``
,loartc mu|tc tincrc novicc. L|c spun ca trebuie sa ai un invatator ,in carnc si
oasc` carc cstc o oq|inda c|ara a accstor |ucruri: l, iti rcl|ccta qanduri|c, scntimcntc|c si
actiuni|c intorcandu-ti-|c cu acuratctc, astlc| incat sa iti poti vcdca propria amaqirc, 2, lii
o oq|inda carc tc arata pc tinc insuti, indilcrcnt daca vrci sa tc vczi pc tinc insuti sau nu,
indilcrcnt daca ,tc vczi in ca` sau nu. Cu a|tc cuvintc, una carc lacc sa tc vczi pc tinc
insuti, c|iar si atunci cand tu cviti a tc vcdca pc tinc insuti prin auto-insc|arc.`
,Dcci tu vorbcsti dcsprc o oq|inda maqica`
,Doamnc, tu nu vrci sa laci ccca cc laci O ascmcnca ,oq|inda c|ara` cstc un
invatator adcvarat.
lnvataturi|c lac asta abso|ut c|ar in ctapa lina|a a cvo|utici unci pcrsoanc,
intoarccrca catrc nitatca cu Du|u| nivcrsa| cstc in scopu| dc a qasi si a lo|osi un
,adcvarat invatator` pcntru a tc ,vcdca` tu insuti, dcci c| tc poatc sc|imba cu adcvarat.
Accsta cstc motivu| pcntru carc cstc aici un adcvarat invatator. Astlc| dc invatatori sunt
229
macstrii i|uminati carc s-au curatit dc proqramarca si cqoismu| |or si au dcvcnit oq|inzi
c|arc.`
,Cc cstc o oq|inda ncc|ara`
,Aproapc oricinc a|tcincva dc pc Pamant, a|tcincva dccat un adcvarat invatator.
Oricinc isi poatc inta|ni rcl|cxia carc sc intoarcc |a sinc si ii olcra sansa dc a sc vcdca pc
sinc insusi, insa rcl|cxia vinc inapoi distorsionata dc dilcritc|c prob|cmc pc carc |c arc
oq|inda. ln cazu| oq|inzi|or ,umanc` distorsiuni|c vor vcni prin propria proqramarc
pcrsona|a, crcdintc, prcudccati, ctc. - toatc accstc |ucruri arata in oq|inda un ,amctit`, |a
lc| ca toti cci dintr-o ,casa dc distractii`, va rcl|ccta inapoi o imaqinc distorsionata a
sinc|ui. C|iar si cincva rcspcctat prccum csti tu si cc|c cc |c-ai primit ca invataturi
spiritua|c bunc sau invataturi li|ozolicc iti pot olcri un #oarte |imitat autor in ca|atoria ta
spiritua|a daca c|c iti sunt inca ncc|arc, oq|inzi distorsionatc.
Daca nu vrci sa tc paca|csti tu insuti, sa tc auto-amaqcsti, atunci ai ncvoic dc un
invatator spiritua| i|uminat. ln caz contrar, sinc|c tau va iti arata totdcauna cai|c
cxtcrioarc, pcntru a cvita in cc|c din urma i|uzia ta dc scpararc carc va li cxpusa si
disipata. Daca dczvo|tarca cstc dorita cu adevrat, nu cstc nimic carc sa sc comparc
cu a avca un adcvarat invatator. Nici mcditatii|c, nici mctodc|c, nici cxcrcitii|c, nici
cuvintc|c, nici idci|c, nici mcdiumii (c|annc|s,, nici psi|icu| nu o va lacc prin sinc insusi.
lnca odata, invataturi|c lii|or At|anti sunt loartc putcrnicc in |cqatura cu accst punct.
TRLBlL |a un momcnt dat sa ai un invatator pcntru a continua pc ca|ca ta dinco|o dc
un anumit punct. lnvataturi|c spun ca cxista loartc rarc cxccptii, dar ca cxista mai
putinc sansc dc l |a l mi|ion pcntru a rcusi in a|t lc|, cu toatc ca sc poatc sc|imba
viitoru| loartc apropiat in lunctic dc noi|c oportunitati carc apar si prin crcarca anumitor
lortc intcrnc dc sc|imbarc spiritua|a. Poatc ca tu vci li primu| carc va lacc asta cu
adcvarat prin tinc insuti, tincrc novicc`
Nu. Nu cxista o astlc| dc sansa.
nv Mai 4egra* /rderea
Vai tarziu, indata cc am inccrcat in cc|c din urma sa cvit accst |ucru si sa-mi
qascsc adcvaratu| mcu invatator, am avut unc|c convcrsatii importantc cu Zain. Odata
am avut o minunata convcrsatic cu c| dcsprc dilcritc|c moduri dc invatarc, dczvo|tarc si
munca pcntru i|uminarc |a carc lacc rclcrirc accst capito|.
,Tata, carc cstc cea mai bun ca|c dc a invata si cum putcm sti pc cinc sa
ascu|tam si pc cinc nu`
,Sc spunc ca un om intc|cpt ascu|ta si invata si dc |a intc|cpti si dc |a prosti.
Putcm, si ar trcbui, sa invatam dc |a oricinc si dc |a toata |umca, si dc |a viata insasi.
Totu| inccarca sa nc invctc, si putcm al|a asta daca suntcm dcsc|isi. Dc ascmcnca,
putcm invata anumitc |ucruri dc |a ,scoa|a |ovituri|or durc`, din cxpcricnta victii. Din
pacatc, accasta cstc ca|ca dc invatarc a cc|or mai mu|ti dintrc oamcni, si spun
numai ,din pacatc` pcntru ca accasta cstc cca mai |cnta si cca mai durcroasa ca|c.
Pcntru a invata mu|t mai usor, prin ,osmoza` (un lc| dc ,absorbtic` prin contact, din
cxpcricnta cc|or|a|ti. ln accst lc| putcm bcnclicia dc |cctii|c invatatc dca dc cci|a|ti, carc
lic au trccut dc ,scoa|a |ovituri|or durc`, lic au invatat si ci dc ascmcnca prin osmoza.
230
Accasta cstc cca mai usoara, rapida si cca mai intc|capta ca|c dc a invata. Sprc
cxcmp|u, daca vcdcm ca cincva si-a baqat mana in loc si s-a ars, vom putca invata si
noi accst |ucru, lara sa nc baqam si noi mana in loc pcntru a invata ca accsta ardc. Sau
intr-un a|t lc| dc cxcmp|u, daca nc vom pctrccc timpu| in uru| unui marc bucatar
suntcm banuiti dc a li ,capatat` cunoastcrca si aptitudini|c sa|c, sprc dcoscbirc dc atunci
cand nc-am pctrccc ani intrcqi cxpcrimcntand qatitu| noi sinquri, arzand anumitc
|ucruri, lacand dcqustari a|c unor mancaruri tcribi|c, ctc. Lxpcrimcntc|c cc|or|a|ti pot li
a|c noastrc daca suntcm dcsc|isi in lata accstora. Pcntru a invata prin ,osmoza` din
cxpcricnta unui lubitor A|truist, o Constiinta nivcrsa|a, o oq|inda c|ara, cstc abso|ut cc|
mai usor si bun mod dc a invata si dc a nc dczvo|ta spiritua|.`
#er"ul i )pirala
Rcincarnarca crccaza o situatic in carc oamcnii cu ,|cqaturi |armicc` mcntin
intoarccrca inapoi in liccarc din victi|c cc|or|a|ti. Sprc cxcmp|u, mama dumncavoastra ar
li putut uca mai mu|tc ro|uri in dilcritc|c victi trccutc - ca mama a dumncavoastra,
prictcna, sora, un riva| romantic, sotic sau iubita.
Dupa cum s-a mcntionat mai dcvrcmc in cartc, lnitiatii dintrc liii Lcqii Lui nu|
carc nu s-au ,lna|tat` (carc acum au parasit pcntru totdcauna trupuri|c lizicc dc pc accst
p|an a| Pamantu|ui,, s-au rcincarnat din nou |a un anumit intcrva| dc timp, in intrcaqa
|umc. Li au mcntinut accasta rcintoarccrc, ridicandu-sc dc aco|o dc undc au p|ccat,
continuand sa scrvcasca |umina si pc cautatorii |uminii.
,Tata, vorbind si invatand din cxpcricnta cc|or|a|ti si dc |a invatatorii carc sunt
,oq|inzi c|arc`, am auzit cc sc spunc dcsprc Da|ai Lama, ca c| continua sa sc rcincarnczc
in acccasi pcrsoana, in acccasi pozitic, cstc adcvarat accst |ucru`
,Cu siquranta, si nu doar Da|ai Lama. Si a|ti invatatori, ina|tc constiintc budistc o
lac dc ascmcnca. Accasta cstc ca|ca |or.`
,Cc vrci sa spui prin, ca|ca lor`
,Traditia noastra lacc ccva loartc ascmanator, insa oarccum dilcrit. Atunci cand
un invatator parascstc accst Pamant si a|cqc sa sc rcincarnczc, sinc|c intcrior (si
,inl|ucntc|c` si ,circumstantc|c` cxtcrioarc, i| ob|iqa sa dcvina ,ccca cc a lost` in trccutu|
sau - adica, sa-si rccapctc acc|asi nivc| dc constiinta pc carc |-a avut antcrior. Accasta
sc ap|ica oricarui invatator i|uminat pc oricc ca|c. ln ordinu| nostru, lnitiatii lac accst
|ucru, cstc convins in sinc|c sau sa sc qascasca intr-un a|t lnitiat a| lii|or din nou, si sa
rcvina intr-o manastirc pcntru o pcrioada dc rc-initicrc, rc-invatarc, rc-i|uminarc. lar
cci|a|ti lnitiati cauta dupa rcincarnarca unui Adcpt prc-rcinitiat, carc cstc si va dcvcni din
nou un adcvarat invatator in ordinu| nostru. lnca odata, accst |ucru sc lacc in mu|tc
traditii in dilcritc moduri.`
,Asa cum tu m-ai qasit pc minc, sau vicc-vcrsa`
,Sau ambc|c.`
,Da. lnsa cand inccpi cautarca, si cat dc mu|t durcaza accasta ,rc-initicrc` sau a
dcvcni un i|uminat din nou`
,Accst |ucru in qcncra| sc intamp|a inaintca varstci dc 2l dc ani, si va aparca in
cazu| in carc un invatator adcvarat rcincarnat cstc sau nu cstc consticnt inca dc cinc
cstc c| (si cinc a lost c|,. Adcsca, un invatator nu va li consticnt dc cinc cstc c| atunci
231
cand cstc tanar, si va inccpc sa dcvina consticnt dc adcvaratu| sinc a| sau numai intrc
varsta dc l4 si 2l dc ani. Cu toatc accstca, i|uminarca sa va avca |oc pc |a 2l dc ani.
Accasta cstc o Lcqc nivcrsa|a si sc ap|ica pcntru oricinc.`
,Cc poti spunc dcsprc cci carc nu au dcvcnit i|uminati, sau carc nu lac partc
dintrc traditii|c spiritua|c carc lac asta`
,lndilcrcnt daca csti unu| dintrc lii sau nu, ori csti un i|uminat sau nu, indilcrcnt
dc contiina ta (dc nivc|u| dc constiinta atins, atunci c+nd ai murit in viata ta
antcrioara, acc|asi nivc| dc constiinta va li atins din nou in uru| varstci dc 2l dc ani.
Accst |ucru cstc incvitabi|.`
,Si dc cc cstc asa`
,Din accst punct a| rccastiqarii constiintci antcrioarc ca adu|t, sc poatc lacc un
proqrcs spiritua|, sau un rcqrcs.`
[ota editurii! Acest lucru nseamn c o persoan "'A/E atinge
iluminarea la '$64E v+rst.,
,Dc cc unii dintrc invatatorii i|uminati sc intorc iar a|tii nu`
,Pcntru ca asta cstc a|cqcrca |or. nii dintrc lii continua sa sc intoarca in p|anu|
Pamantu|ui pcntru a-i auta pc cci|a|ti sa sc c|ibcrczc ci insisi dc i|uzia scpararii. Cci|a|ti
dorcsc sa sc a|aturc ,cc|or ascmcnca |or` pc p|anuri|c mai ina|tc. nii s-au dczvo|tat si
sunt loartc obositi, iar in cc|c din urma vor dori sa p|ccc asa cum dorcsc si cu.`
,Ai dc qand sa p|cci`
,Nu inca. Rc|axcaza-tc. Vci li un invatator tu insuti inaintc dc a p|cca cu.`
,Si nu tc vci mai intoarcc`
,Nu.`
,Tc voi vcdca vrcodata, din nou`
,Sa ma vczi Cu oc|ii, nu. lndata cc in slarsit ma voi muta dc aici, probabi|.`
,Dc cc numai probabi| Nu suntcm noi |cqati cumva`
,Vai mu|t ca siqur. lnsa daca stai intr-o pozitic prca mu|t timp, voi li inca in
miscarc in propria mca cvo|utic in lirca |ucruri|or. Daca accasta scdcrc cstc prca |unqa,
nu vom li a|aturi unu| dc cc|a|a|t in |ant, insa vom li totdcauna unu| sinqur in cadru|
|antu|ui.`
,Cat dcsprc minc, ai spus ca voi li un adcvarat invatator.`
,Da.`
,Dcci cu voi li un i|uminat inaintc sa am 2l dc ani.`
,Probabi| 2l - cam pc-aco|o.`
,Tu stii daca cu ma voi intoarcc`
,Nu. Asta cstc dccizia ta. Lstc |ibcrtatca ta dc a a|cqc.`
,Ai spus un pic mai dcvrcmc dcsprc traditia noastra, ca anumitc |ucruri o lac
putin dilcrita dc budism, in |cqatura cu rcincarnarca invatatori|or, carc cstc accasta
dilcrcnta Ccca cc ai dcscris tu aici, toatc accstca suna |a lc|.`
,Accia dintrc noi carc lac asta viata dupa viata, ,lac intoarccri|c` pcntru a nc auta
rcciproc in rcqasirca dc dinaintca varstci dc 2l dc ani. Accst |ucru cstc similar cu ccca
cc lacc budismu| tibctan prin Da|ai Lama si prin a|ti |ama cu o ina|ta constiinta. Cu
toatc accstca, in budismu| tibctan in qcncra|, inccpc mai dcvrcmc din cauza structurii |or
socia|c unicc. n qrup dc ca|uqari budisti i| idcntilica pc copi|u| carc cstc rcincarnarca
232
|ui Da|ai Lama, sau cincva anumc dintrc ci i| cauta. Apoi, indata cc rczu|tatu| cautarii
cstc pozitiv, ci liind dc acord, copi|u| intra intr-o manastirc pcntru a inccpc lormarca,
pcntru a-si |ua |ocu| din nou in cadru| ordinu|ui. Cu toatc accstca, invatatorii din cadru|
lii|or Lcqii Lui nu| nu sc intorc ncaparat in acccasi pozitic, in acc|casi tinuturi sau
c|iar in acccasi rasa. Li sunt pcstc tot in |umc, stabi|iti in divcrsc |ocuri, sub mu|tc
inlatisari, si nu au ncvoic dc dilcritc mcdii pcntru a|cqcrca dcstinu|ui |or. Dcci, nu cstc
atat dc simp|u pcntru a-i atraqc inapoi ca si lii. lti poti imaqina cc s-ar putca intamp|a
daca cincva s-ar arata in usa unui apartamcnt undc |ocuicstc un tanar cup|u dc cvrci in
orasu| Ncw Yor| si ar spunc ca c| cstc aco|o pcntru a |c |ua copi|u| in Tibct, pcntru ca
c| cstc ,cutarc sau cutarc`, rcincarnarca unui batran Adcpt si un adcvarat invatator.`
,Da Cum spui ,20 dc ani dc viata` in tibctana sau idis`
,Tc-ai prins. Cu toatc accstca, noi cautam dupa ci ,in ina|timi` si inca ii mai
|oca|izam lizic inaintca varstci dc 2l dc ani, astlc| incat sa putcm inccpc |ucrarca carc ii
aducc inapoi in constiinta dcp|ina a nitatii in momcntu| cand aunq |a 2l. Accst |ucru
cra dilcrit in zi|c|c dc dcmu|t si mu|tc dintrc accstca sunt prccum cc|c tibctanc, insa
c|iar in timpuri|c modcrnc accstca au inccput sa sc sc|imbc si pcntru ci, isi vor qasi
invatatorii |or ca liintc nascutc in a|tc tari si sc pot cvcntua| conlrunta cu prob|cmc
simi|arc cu cc|c a|c noastrc.
Dar nu uita, cxista mu|tc |ucruri in |cqatura cu ina|ta constiinta, |ucruri carc sunt
a|c ordinu|ui nostru, a|c caii noastrc, carc nu pot rca|iza inca initicrca lina|a. Astlc|, c|c
pot inca sa vina in viata ta, sau vicc-vcrsa, c|iar daca accasta nu cstc varsta dc 2l dc
ani. Amintcstc-ti ca csti inca intr-un anumit stadiu dc dczvo|tarc, un anumit stadiu a|
initicrii catrc un sinqur lina|. Dc asta cxista 22 dc carti dc oc intr-un pac|ct, 22 dc carti
carc dcscriu ctapc|c initicrii, si dc accca vor li 22 dc capito|c in cartca pc carc tu o vci
scric. C|iar si cca carc cstc prima ctapa - ncbunu|, cstc doar |a lc| dc importanta
pcntru sul|ct ca oricarc a|ta. lar ncbunu| cstc ambc|c, inccputu| si slarsitu|. Pcntru a li
un i|uminat trcbuic dc ascmcnca sa lii un ncbun - un ncbun pcntru Dumnczcu.`
,lmi voi aminti asta Tata.`
ln cazu| mcu, cu ,dcscopcriscm` (sau constatascm, accst |ucru prin acca stranic
cmisiunc TV. Dupa cum probabi| cunoastcti in accst momcnt, Zain dcvcnisc invatatoru|
mcu pcrsona|. L| cra cc| pc carc i| vazuscm |a TV. lndata cc am auns sa i| cunosc mai
binc |-am intrcbat mai mu|tc dcsprc acca cmisiunc.
,Tata. Stii cum am auns cu aici Vrcau sa spun. Tc-am vazut |a TV, pc un
post carc dc lapt nu cxista, carc nu ar putca cxista. Pc un cana| TV carc nu cxista si
carc nu luscsc nici macar o data lo|osit. lnsa cu stiu ca nu a lost imaqinatia mca.`
,Nu cra imaqinatia ta Pcnic|. Lra o cmisiunc doar pcntru tinc. Tu csti sinquru|
carc a vazut-o. Sinquru| carc a vcnit. A lost doar una sinqura.`
,Cum s-a intamp|at asta Lstc maqic`
,lntr-un lc|. Vu|tc |ucruri, inc|usiv cc|c din Stiinta Vaqici au lost imp|icatc. Lrau in
acca zona mu|ti prictcni dc-ai nostri in acc| momcnt, carc avcau |a randu| |or prictcni cu
o mintc dcsc|isa in biscrica crcstina dc aco|o. Prictcnii nostri au lost intc|cpti in ccca cc
privcstc tc|no|oqia modcrna. Li au lacut o ,cmisiunc` cu o inrcqistrarc lacuta dc minc
aici. Accasta cra ,i|cqa|a`, au lacut o cmisic i|cqa|a, insa au crczut ca ca nu va dcvcni
nimic, pcntru ca accasta a lost loartc scurta. Cu toatc accstca, ci au avut pc cincva carc
233
ia sustinut din spatc. Li au spus ca a lost cmisa din subso|u| biscricii |or, carc cra sub
protcctia a|tor |cqi. Li au lost q|idati in ccca cc privcstc momcntu| si toti cci|a|ti lactori,
astlc| incat accasta sa lic vazuta numai dc tinc si sa lic qasita dc tinc si astlc| tu m-ai
qasit pc minc, c|iar daca cram |a mii dc mi|c dcpartarc in acc| momcnt.`
,Stii ca am lost aproapc sa ma sinucid`
,ln acc| momcnt, ambc|c, da si ,tiam@. Noi ti-am dat dc intc|cs ca momcntu|
cra critic. lar pcntru ca tu csti cinc csti, a trcbuit sa lii contactat in accst mod, in acc|
momcnt.`
,Cinc sunt cu Cinc sunt eu si cinc csti tu, accst |ucru ar putca li loartc
cxaqcrat`
,Tu csti loartc spccia| Pcnic|, nu ai nici o idcc cat dc spccia|, pcntru ca tu crczi ca
csti atat dc spccia|.`
,Cum asa`
[-ai t+r0iu am descoperit c noi toi suntem speciali, avem nevoie
doar s ne depim propriul nostru sine separat, s ne relum locul nostru
n lanul Lui Unul, i s devenim un ve.icul i un slu3itor pentru 9piritul
Universal,.
L| a continuat sa-mi spuna mai mu|tc dcsprc modu| in carc invatatorii si lii sc
qascsc unu| pc cc|a|a|t - in mod spccia| cci cu |cqaturi spccia|c unu| pcntru cc|a|a|t. Zain
a vorbit dcsprc modu| cum c| si cu nc-am autat rcciproc, cum am invatat unu| dc |a
cc|a|a|t, cum am |ucrat imprcuna, dcsprc amintiri din victi trccutc carc au curs inapoi
catrc minc si carc crau ascmcnca unui li|m, insa crau lraqmcntc (prccum un li|m cditat
dc un cimpanzcu,. Dc ascmcnca, c| mi-a spus dcsprc catcva dintrc |cqaturi|c si
timpuri|c mc|c cu Varc|c Vacstru.
Zain si cu avcam putcrnicc si spccia|c |cqaturi |armicc, accstca crau uncori
prccum cc|c doua lctc a|c acc|ciasi moncdc. liccarc dintrc noi a avut dilcritc ca|itati carc
dc obicci ar lacc improbabi|a o prictcnic, dar carc dc lapt comp|ctau abi|itati|c noastrc
dc a-i auta pc cci|a|ti atunci cand |ucram imprcuna. ln mu|tc lc|uri, noi cram prccum
ziua si noaptca - pcrsona|itati, ta|cntc si abi|itati loartc dilcritc. Totusi au cxistat dc
ascmcnca si mu|tc ta|cntc, abi|itati, p|accri si ca|itati simi|arc. Si cc| mai important, am
lost in acccasi cc|ipa, am |uptat intotdcauna in lc|uri|c noastrc pcntru |umina, drcptatc,
adcvar si |ibcrtatc. Am avut prolund rcspcct si aprccicrc pcntru liccarc dintrc cci putini
carc nc-ar putca intc|cqc vrcodata - accstia au lost totdcauna cci cc au lost, prin atat dc
mu|tc victi. L| parca sa ma admirc ca pc un liu bun, ca pc un lratc, cc| mai bun prictcn
si tata. Si cu dc ascmcnca pc c|.
lnsa accst |ucru nu a lost intotdcauna asa. Cand am auns pcntru prima data |a
manastirc si am dat cu oc|ii dc c|, m-a inqrozit. L-am cvitat ca pc ciuma. Lram inca sub
putcrnica inl|ucnta a cqoistu|ui mcu sinc scparat. lnsa vom discuta dcsprc toatc accstca
imcdiat. ln primu| rand, |ai sa tcrminam subicctu|, vcc|ii invatatori dintrc liii Lcqii Lui
nu| sc rcqascsc unu| pc cc|a|a|t inaintca varstci dc 2l dc ani.
Dc-a |unqu| scco|c|or, accstia s-au al|at in acccasi situatic, din nou si din nou. Lu
ca si invatator as li lost qasit dc catrc un tanar carc ar li lost invatatoru| mcu mai inaintc.
Si vicc-vcrsa. Nu contcaza carc si cinc a lost sau cc a lost. Noi am lost cu totii partc a
234
Lui nu| trccand prin usi|c rotativc. ncori noi am putca sa lim c|iar mcmbrii ai
acc|ciasi lami|ii bio|oqicc, dar dc obicci nu suntcm, iar asta nu contcaza.
Dcci, accsta am lost cu, prin accst proccs, dcstinu| mcu, prcocupari|c si
lormarca mca spiritua|a, prin carc in cc|c din urma m-am intors din nou catrc constiinta
nivcrsa|a |a varsta dc 2l dc ani. ,Sinc|c` mcu, ccca cc am crczut antcrior ca sunt
,cu`, copi| liind, intr-un anumc lc| a ,murit` |a varsta dc 2l dc ani, iar u|tcrior a
,rcnascut` ca un s|uitor a| Lui nu|, Du|u| nivcrsa| si Vointa nivcrsa|a. Dc-a |unqu|
accstci morti a i|uzici mc|c dc scpararc, a convinqcri|or mc|c, proccsc|or intc|cctua|c si
proqramarii, toatc au lost translormatc in acc|asi timp. ln cscnta, ,sinc|c` mcu scparat,
,acc|` indcpcndcnt pc carc |-am ,avut o viata` si carc ma mcntinca in scpararc lata dc
nivcrs, a murit. Accsta a incctat sa mai cxistc ca sinc separat. lnsa numai pcntru un
momcnt. Asta a lost mai mu|t ca o mctamorloza, ascmcnca unci omizi cc parc sa
moara pcntru a dcvcni un l|uturc. Vcc|iu| mcu sinc scparat cra doar ca un ,ba|on` a|
i|uzii|or carc ma inconura si carc imi pastra constiinta scparata lata dc nivcrs, iar
adcvaratu| mcu sinc cra inc|is in minc. lndata cc accst ba|on a cxp|odat, adcvaratu|
mcu sinc, sinc|c intcrior, liind partc a lntaiu|ui nivcrsa|, a lost tot ccca cc a ramas in
minc dupa accca, si astlc| c|ibcrat, am putut vcdca |umca din nou prin oc|ii carc vad
dinco|o dc accasta |umc, si sa cant din nou partitura mca ca unu| din instrumcntc|c
Varii Orc|cstrc a Lui nu|.
[ota editurii! 2nc odat, o persoan poate atinge iluminarea la
'$64E v+rst.,
Unitatea tuturor )inelor Luntri"e
Sinc|c intcrior a| oricui cstc partc a acc|ciasi liintc, partc a Lui nu|. Cand am
auzit pcntru prima data pc Zain vorbind pc acc| mistcrios post dc TV, accsta cra cu
adcvarat sinc|c sau intcrior cc| carc vorbca - cc| carc vorbca sinc|ui mcu intcrior. Accca
cra vocca Du|u|ui nivcrsa| carc c|cma si vorbca unci a|tc parti a propriu|ui sinc. Dc
accca ,suna c|opotc|u| mcu intcrior a| adcvaru|ui`, accsta cstc cc| pc carc i| pot ,simti`
si ,stiam` ca accsta cstc adcvaru|. lnsa cu cram prcqatit, nu, cram dispcrat sa-| aud.
Astlc| cu, sinc|c mcu |auntric, vorbcstc acum cu tinc, cu tau sinc|c tau |auntric.
Astlc| tu poti ,simti` adcvaru| cand vorbcsc cu tinc, c|iar daca tu stii dca accst |ucru.
Cu cat csti mai aproapc dc sinc|c tau |auntric, cu atat mai putcrnic vci simti accst |ucru.
Accia dintrc voi carc sunt distanti si cci carc si-au ,b|ocat` propriu| sinc |auntric nu pot
simti accst |ucru, ci vor qasi accstc cuvintc ca dcranantc - qradu| dc dcran va li
dcpcndcnt dc cat dc intcns cstc ,b|ocau|`.
Gsirea /devratului Meu nvtor
Vorbind dcsprc b|ocac, indata cc am auns |a manastirc si dc lapt m-am al|at pc
minc insumi in prczcnta |ui Zain, toatc ,b|ocac|c` mc|c dclcnsivc s-au intcnsilicat. Asa
cum am spus mai dcvrcmc, ma lcrcam dc c| ca dc ciuma. Lu c|iar imi ,b|ocascm`
intrcqu| concept dcsprc invatatori. C|iar daca nu avcam nici o prob|cma in a li
,invatat` zi|nic dc catrc vcncrabi|ii uccnici ,invatatori` in divcrsc|c cursuri. Si c|iar in
235
oricntarca pc carc am primit-o dc |a Anastasia, ca m-a ,invatat` pc minc anumitc
|ucruri.
lntr-o zi, vcncrabi|u| uccnic Raqa a inccput sa vorbcasca din nou dcsprc
stravcc|i|c invataturi carc sc rclcra |a invatatori si dcsprc ncccsitatca unui adcvarat
invatator pcrsona|, in mod spccia| cci dc pc cai|c ta|c cu vanturi putcrnicc. Lra atat dc
cvidcnt ca Zain cra prcsupus a li invatatoru| mcu pcrsona|. Dar inca nu cra, cu nu
putcam vcdca accst |ucru in acc| momcnt. lnsa dcvcnisc cvidcnt ca cra timpu| pcntru
minc sa am un invatator.
Lu cram dca un invatat (si un cunoscator, din carti|c pc carc dca |c citiscm mai
inaintc dc a vcni |a manastirc, carti|c dcsprc cum sc poatc transccndc cu adcvarat sinc|c
scparat si cum sc obtinc i|uminarca, unu| dintrc |ucruri|c dc carc ai ncvoic in cc|c din
urma pcntru a lacc accst |ucru, accst |ucru cra qasit, cra acc|a dc a a|cqc si a ccrc unui
adcvarat invatator sa lic invatatoru| tau. Apoi, accst |ucru a lost conso|idat dc catrc
Anastasia iar dupa accca dc cursuri|c |a carc participascm. lnsa cu continuam sa-| iqnor.
Apoi, intr-o zi, Raqa a icsit sa ma invctc o tc|nica dc ,mcditatic in mcrs` intr-un
lc| dc ,cxcursic`. Si asa cum mcrqcam noi prin zapada, coordonandu-nc rcspiratia cu
pasii, mintca mca co|inda si in mod prostcsc qandcam pcntru minc insumi ,Lstc cazu|
sa-mi qascsc invatatoru|`.
Din scnin Raqa a oprit totu| si a spus, ,Du-tc |a bib|iotcca si ccrc-i |ui Gabric|
stravcc|i|c tcxtc pc carc crcdc c| ca trcbuic sa |c citcsti in |cqatura cu invatatorii`. Dcci,
asa am lacut. lar cc|c cc urmcaza sunt cc|c cc mi-au lost datc.
.um$narea
.umina Unei .um$nri
#sta face Ucenicul
,rimete .umina
+e la (nvtor
Un #devrat (nvtor
Trebuie s Fie 1ai (nt$i Un Bun Ucenic
Cel mai Bun Ucenic
0ste Cel 1ai /merit

0l, Cel ce -a Fi Cel +int$i
-a Fi Cel de pe Urm

Natura +etest -idul
1untele este Treptat, Tocit .ent
,entru a Umple -alea
#stfel, Cei /merii i 1odeti
236
/unt 4idicai ,$n la Ceruri

Cunoaterea Fr /merenie i /acrificiu de /ine,
este Fr /ens. 5i poate fi ,ericuloas.
Un Ucenic fr /merenie
0ste ,recum Un ,a8ar ,lin

Numai o %!lind Clar Te 4eflect cu #devrat.
#stfel ,rin %c8ii Unui #devrat (nvtor
/e ,oate -edea (nelciunea
0!oistului /ine /eparat
#stfel, #devratul (nvtor este
Instrumentul Care Te ,oate 0libera
+e Iluziile ,e care Tu (nsui i leai Creat

#scultm %mule.
Tu #i For*at .anurile
Care Te .ea! de (ntunericul Nopii
(nrobit Tu ,l$n!i
+up .orzii (ntunericului care sunt 1aetrii Ti
,entru c Nu i 1ai /lu*eti de 1ult
T$rziu n Noapte
/tri!i +up Fraii Ti
Cei care /lu*esc +oar .umina
% 1$n -a #prea
/trbt$nd (ntunericul
/trania Iubire Ce -ine +in .umin
#puco Cu #mbele 1$ini
5i (mbrieazo Cu Toat ,uterea
4pit din (ntuneric
(n +urerea (ntunericului /inelui Tu Tu /tri!i
/ Nui -erse ,a8arul Tu
Iar 1oartea -a -eni Cur$nd
0liber$nd i +ezvluind
#devratul Tu /ine .untric
(n .umin Tu Te -ei Trezi
237
,entru a Te 4e!si (ntre!
(n Iubire i (n .ibertate
(i =seti /copul

-iaa este un (nvtor
+ar Cel 1ai +ur (nvtor
5i Cea 1ai .un! 5coal.
# (nva din 0"perienele Celorlali
0ste ntradevr o mare abilitate.
# (nva de la un #devrat (nvtor
0ste Calea #leas prin (nelepciune.
Toate #devratele Ci
+uc n cele din Urm ctre #devratul (nvtor.
Cel ce nu ,oate #*un!e n Cele Urm
/e Confrunt cu 1area Bestie
Iar aceasta i +ezvluie (neltoria.

#devratul (nvtor
0ste Una Cu -oina Universal
Una Cu Contiina Universal
5i /lu*itorul Tuturor
#devratul (nvtor
4adiaz a /a Contiin
Numai ,rin Felul /u de # Fi.
Cei ce se afl n ,rezena /a /unt #fectai de .umin
C8iar i #tunci c$nd 0l Nu -orbete.
.umina /a /t$rnete Frica i 1$nia n cel 0!oist
(n Cel ce Triete n (ntuneric i #m!ire,
(ns #limenteaz i Inspir Bl$ndee, Buntate,
i (nfometarea /piritual.
#devratul (nvtor
0ste Fiina Ta .untric ce /t (naintea Ta.
+ac 0ti 4eceptiv Fiinei Tale Interioare
0ti 4eceptiv #devratului (nvtor.
+ac -ei (ncerca s 0vii Fiina Ta .untric
-ei (ncerca s 0vii i #devratul (nvtor.
238
0l, Cel ce #scult de un #devrat (nvtor
(i #scult ,ropria /a -oce .untric
0l, Cel ce i 1anifest ,ropria /a -oce .untric
0ste un #devrat (nvtor

#cum 0u /unt (nvtorul
#cum Tu 0ti Ucenicul
(i (ntind 1$na 1ea
5i Te +uc din Nou #cas.
4oata -ieii se (ntoarce
#cum Tu eti (nvtorul
#cum 0u /unt Ucenicul
Tu (mi (ntinzi 1$na Ta
5i 1 +uci din Nou #cas.
#stfel 1er!e Ciclul -ieii
,entru Fiii Care Triesc n .e!ea .ui Unul
,entru Fratele /oare i /ora .un
Cine este n #rmonie Cu -oia Universal, i /lu*ete pe Toi

Gai 1er!i
5i 1er!i .a +umnezeu.

/inele are (ntotdeauna un Bun 1otiv
,entru a Fi Ne!ativ.
#ici NU este 1otiv
+estul de Bun ,entru a %pri Iubirea.

Toate Fiinele .untrice /unt Una

Gai, Nu ,oseda o Fiin n Tine
(n Trup, 1inte sau /uflet

Nu fi #tent la +u8uri.
=8ideazte dup ce ar -rea 0le, i (n .oc de #sta.
-ino +in (ntunericul Fcut de #ceste /pirite.
Care Nu este (n #rmonie Cu 5uvoiul Universal,
Cunoate pe Cei care Nu sunt n Unitate Cu Totul.
239
Fiul Unicei .umini
Triete ,rintre %ameni.
/inele Tu /piritual 0ste #ceasta.
/inele Tu /piritual (i #rat #ceasta,
,entru a Fi Una Cu Totul
Una Cu .umina

#devraii (nvtori, 1aetrii ai /inelui
,leac de pe #cest ,m$nt
Care Nu este Comun cu -iaa
=8idul lor Nu este n -oce sau ,osesiune.
/piritele (neltoare -in n Forme
,entru a Induce n 0roare i a ,rosti
,e Cei ce lear #vea pe acestea
Cutai (ndrumare Numai +e la 1aetrii (ncarnai.
Toi #devraii (nvtori Fiind Una Cu Totul.
#stfel cum Tu Fiind n Carne, #i Nevoie de =8idarea (ncarnat,
,entru a 4ecunoate (ntunericul (nelciunilor
/inelui care ,rostete.
Te (ndemn s faci ca ei Totul, #scult cu #tenie i Numai
+e -ocea (nc Tcut a #devratului Tu /ine .untric,
=seteo n Interior, 5i =seteo Fr
4eflectarea -ocii Tale .untrice,
=setei #devratul (nvtor, n Carne i %ase.
Li binc, asta cra ccva marct insa cram inca intr-o di|cma. Cum as putca sa-mi
qascsc adcvaratu| mcu invatator Cinc cra adcvaratu| mcu invatator Apoi, ma va
acccpta c| pc minc. Raqa trcbuic sa lic adcvaratu| mcu invatator. Crcd ca c| ma
inlormasc, c| parca sa stic qanduri|c mc|c si imi citca mintca. Va simtcam loartc
conlortabi| cand cram imprcuna cu c|. Si cc| mai important |ucru, c| cra tota|
ncpcricu|os pcntru minc. Nu i| cunostcam inca, dar asta cra una dintrc prob|cmc - c|
cra tota| ncpcricu|os pcntru minc pentru c c| nu avea inca o Constiinta nivcrsa|a,
nu cra nici o amcnintarc pcntru cqou| mcu, pcntru sinc|c mcu scparat. Cu toatc accstca
c| cra intc|cpt, cunostca o mu|timc dc |ucruri, ma indruma binc prin cursuri|c si
scsiuni|c pcrsona|c dc dczvo|tarc, m-a invatat tc|nici|c dc baza a|c mcditatic insa c| nu
cra un adcvarat invatator.
240
Dcci, cc avcam dc lacut l-am ccrut |ui Raqa sa lic invatatoru| mcu.
,Raqa, m-am qandit |a cinc ar trcbui sa lic adcvaratu| mcu invatator pcrsona| si
mi-ar p|acca sa lii tu. Va vci acccpta ca uccnic a| tau`
L| a czitat pcntru un momcnt, a lost un pic surprins iar in cc|c din urma a
acccptat.
,Da. As li onorat,` a spus c| cu mandric.
Lra #oarte mandru. Prca mandru. Dc lapt, mi s-a parut ciudat, insa un |ucru si
mai important, m-a lacut sa ma ,simt` ciudat.
nu| dintrc scmnc|c carc arata ca csti prcqatit sa lii un adcvarat invatator cstc
acc|a cand cincva iti ccrc sa-i lii invatator. Lra o prob|cma, nu cxistau in accst caz alte
scmnc. Si nu stiam in acc| timp ca numai lnitiatii, ca|uqarii Adcpti crau cu adcvarat
ca|ilicati si capabi|i sa lic adcvarati invatatori. lar Raqa nu cra o liinta c|ibcrata dc sinc|c
sau scparat, am cazut prca rcpcdc in ,capcana cqou|ui` intrcbandu-| daca vrca sa-mi lic
invatator. Lqou| sau cra uml|at ca un ba|on (in tcxt, cnq. ,b|owlis|` pcstc ba|on,. L| a
cazut intr-una dintrc cc|c mai mari capcanc in carc poti cadca daca nu ai inca un cqo
spiritua| i|uminat.
Oricum, Raqa cra dc lapt unu| dintrc c|cvii |ui Zain. lar cand Raqa a mcrs si ia
spus |ui Zain dcsprc asta, c| cazusc dca in ,capcana cqou|ui`, dcvcnisc o ,prada` a
cqou|ui - ,pcstc ba|on` cc cra scrvit pc tava cu orcz si sos tamari (sos aponcz lacut din
soia,.
rmatoru| |ucru pc carc i| stiu a lost acc|a ca Raqa si-a ccrut scuzc in lata mca
pcntru ca ma insc|asc spunandu-mi ca ar putca li invatatoru| mcu.
,C|iar daca cu iti prcdau tic, dcsiqur in accst scns cu sunt un invatator pcntru
tinc, inca nu sunt un adcvarat invatator. Lu nu sunt un i|uminat, nu sunt cu siquranta
adcvaratu| tau invatator pcrsona|.`
,Atunci cinc cstc`
,Accst |ucru tu i| vci dctcrmina.`
Vinunat. lnapoi |a co|tu| mcu.
/devratul nvtor
Vu|t mai tarziu, dupa cc am dat in cc|c din urma dc qroso|anu| mcu cqo cu
autoru| |ui Zain, carc imi cra adcvaratu| invatator, c| m-a ,invatat` cc anumc i| lacc pc
un adcvarat invatator si cum anumc prcda c| mai mu|tc |ucruri a|tlc| dccat prin
intcrmcdiu| cuvintc|or.
,Tata, cc poti spunc dcsprc dilcrcnta dintrc un adcvarat invatator si un
,invatator``
,Cand o pcrsoana atinqc Constiinta nivcrsa|a, ca a ,tcrminat`, accasta cstc in
cc|c din urma ,|ibcra`, si din nou na cu Dumnczcu. Karma ci a lost rczo|vata si sc al|a
in ncutra|itatc. Accsta cstc unu| dintrc Adcpti, un lnitiat comp|ct. ln acc| momcnt,
accasta a|cqc daca sa parascasca accst p|an ori sa ramana pcntru a auta |a trczirca
Du|u|ui tuturor cc|or carc sunt inca picrduti in intuncricu|ui scpararii dc sinc. Pc cci cc
parascsc p|anu| ii numim ina|tati si ci |ucrcaza in cadru| icrar|ici. Cci carc au ramas sunt
adcvaratii invatatori ai ordinu|ui nostru. Prin ,adcvarat` noi numim adcvarat in scnsu|
a|inicrii, o oq|inda ncdcnaturata ori cum o ,adcvarata` saqcata va li atins ,tinta`.
241
n adcvarat invatator, avand Constiinta nivcrsa|a, a lacut marca ,concxiunc`, a
qasit cc|i|ibru| dc sinc in scrviciu| Du|u|ui si astlc| si traicstc. L| isi manilcsta Du|u|
catrc cxtcrior (carc, inca o data spun, cstc acc|asi Du| in noi toti,, spus in cuvintc,
acionea0 i #iinea0. lnvatatorii obisnuiti nu lac asta - ci au numai cunoastcrca,
intc|cpciunca dc a olcri in timpu| victii |or.`
,Pot intc|cqc cum actiuni|c |or ar putca li dilcritc si cc anumc lacc modu|
substantia| dc invatarc prin intcrmcdiu| cxcmp|u|ui victii |or, insa ,cxistcnta` |or - pc carc
ai sub|iniat-o - cc inscamna asta`
,Stii, atunci cand un diapazon cstc |ovit accsta inccpc sa vibrczc, iar un a|t
diapazon ascmcnca si carc sc al|a in imcdiata |ui apropicrc va inccpc dc ascmcnca sa
vibrczc Cu a|tc cuvintc, daca vci |ovi un diapazon acordat pc nota Do, toatc cc|c|a|tc
diapazoanc acordatc pc nota Do din apropicrc dc ascmcnca vor vibra.`
,Da, am studiat dc lapt accst |ucru in dcta|iu si c|iar am inccrcat sa-| intc|cq din
punct dc vcdcrc mctalizic, insa nu am auns nicaicri. Dc lapt am vrut sa tc intrcb cc
inscamna.`
,O vci lacc. lnsa acum nu cstc momcntu| pcntru a mcrqc mai dcpartc cu accst
subicct. Discip|incaza-ti mintca si conccntrcaza-tc pc subicctu| dcsprc carc discutam
acum. Atunci cand vcnim in contract cu un adcvarat invatator, accst |ucru arc un
clcct ,accc|crat`, un clcct dc trczirc in acccasi constiinta pcntru toata |umca. Accst |ucru
sc intamp|a in mu|tc privintc ascmcnca modu|ui in carc lunctioncaza diapazonu|.
lntcnsc|c vibratii intcrioarc a|c Du|u|ui nivcrsa| a|c invatatoru|ui radiaza undc putcrnicc
dc cncrqic, carc vibrcaza si stimu|caza Du|u| nivcrsa| din toti cci|a|ti cc sc al|a in
apropicrca sa. Oamcnii se vor simti dilcrit in prczcnta nuia. Dc lapt, accsta poatc
sc|imba victi|c, poatc modilica un strain cc trccc pc |anqa c|. nii vor obscrva accst
scntimcnt dilcrit, sc vor mira, sc vor minuna dc cc anumc a lacut sa simta ascmcnca
|ucruri, c|iar si atunci cand nimcni nu a spus abso|ut nimic. A|tii nu vor obscrva. Cci
carc sunt ,acordati |auntric`, cci carc vor li scnsibi|i in liinta |or Launtrica, vor li
consticnti dc accst clcct. lnsa clcctu| sc producc in acc| |oc indilcrcnt daca cstc cincva
consticnt ca accsta sc producc sau nu, sau daca cstc sau nu dcsc|is |a accst |ucru.
Pcntru cci carc au inc|inatic spiritua|a, accstc scntimcntc vor li bunc. Cu cat o pcrsoana
arc mai mu|ta inc|inatic spiritua|a, cu atat mai minunat sc va simti. Lstc ascmcnca unui
cxpcrt in arta cu|inara pcntru o pcrsoana |i|nita dc loamc - sau ca o oaza in dcscrt
pcntru o pcrsoana aproapc sa moara dc sctc. Dar pcntru toti cci cc nu au inc|inatic
spiritua|a, toti cci cc au suprimat sau ascuns propriu| |or Du| in|auntru| |or, accstia
al|andu-sc in prczcnta unci ascmcnca pcrsoanc sunt tu|burati, nu |c cstc usor, sunt
aqitati si c|iar osti|i in unc|c cazuri. Cci a| caror sinc scparat cstc binc contro|at dc catrc
liinta |or, dcvin dc lapt in mod proqrcsiv si in mod cxprcs mu|t mai ncqativi cand |i sc
inca|ca adcvaru| |or. Accst |ucru sc datorcaza lrici|or sinc|ui scparat dc locu| Du|u|ui,
stiind loartc binc ca toatc l|acari|c carc i| consuma pot inscmna slarsitu| domnici |ui, iar
in cc|c din urma cxistcnta |ui. lronia in toatc accstc |ucruri cstc laptu| ca dupa slarsitu|
sinc|ui scparat si puncrca in |ocu| |ui a cc|ui cc scrvcstc Du|u|, acesta qascstc pacca,
lcricirca si armonia cu nivcrsu|. Lstc doar o marc prostic sa nc ascundcm dc Lumina
Ltcrna.`
242
#a nstrument2 4u-ul Universal Radia.! #ontinuu
,Am intc|cs. V-am simtit dcranat dc prczcnta ta atunci cand am auns pcntru
prima data aici. lnsa acum prctuicsc timpu| pctrccut imprcuna. Nu pot obtinc sulicicnt.`
,Stiu ca am atat dc putin timp pc carc sa ti-| acord, dar o sa obtii ccca cc ai
ncvoic, tc asiqur dc asta.`
,O|, stiu cat csti dc ocupat Tata, nu am vrut sa ma p|anq, a lost numai un
comp|imcnt.`
,Stiu.`
,Totusi, cum lac invatatori accstc |ucruri - sa radiczc cu spiritu| accstc clcctc - sc
intamp|a asta pcntru ca sunt i|uminati sau cstc o tc|nica pc carc o vom invata mai
tarziu`
,lnvatam tc|nici carc nc dcsc|id ,cana|c|c` ca sa spun asa, si nc auta sa prolitam
|a maxim dc anumitc cncrqii sau ,abi|itati`. lnsa proccsu| clcctiv a| Du|u|ui nivcrsa|
inl|ucntcaza oamcnii prin intcrmcdiu| invatatori|or, accasta nu cstc o tc|nica sau ccva
dc lacut in mod consticnt. Accsta cstc doar unu| dintrc clcctc|c laptu|ui dc a li na cu
Dumnczcu. L| cstc q|idat dc icrar|ic si dctcrminat prin Vointa nivcrsa|a. lnvatatoru|
nu trcbuic sa laca nimic, nu cstc ncvoic sa spuna nimic, accsta poatc sa stic sau poatc
sa nu stic cc sc intamp|a n mod precis cu cci|a|ti prin intcrmcdiu| |ui. Adcvarata
invatatura ,sc intamp|a`. La cstc lacuta numai prin cxistcnta ci. Lstc ca o radiatic
invizibi|a carc patrundc totu| si pc toti. Llcctu| cstc o liinta carc cstc na cu Constiinta
nivcrsa|a carc vinc dc |a sinc, |a lc| ca |umina soarc|ui carc vinc dc |a Soarc. Soarc|c
nu lacc |umina pc carc o radiaza si nu |ucrcaza |a ca - accasta cstc doar natura sa.
Acc|asi |ucru cstc si cu un invatator. n invatator nu doar prcda. La lc| cu dilcrcnta
dintrc cuvintc|c invatator si prcdicator - ,i` dc |a cuvantu| invatator - ,imprcsioncaza`, in
timp cc ,p` dc |a cuvantu| prcdicator - ,propunc si prcscaza`. ln timp cc cuvintc|c unui
invatator Adcpt pot avca un clcct dc i|uminarc, invatarca sc lacc prin ,clcct` si cxcmp|u,
nu doar prin cuvintc. Atunci cand constiinta ta cstc patrunsa dc virtuti|c lubirii A|truistc
si a|c Constiintci nivcrsa|c, cum ar li pacca intcrioara, armonia, lrumusctca, qratia,
ctc., accstc virtui alcctcaza si inl|ucntcaza automat prin ,osmoza` si ,rczonanta` -
numai prin laptu| ca accstca cxista in imprcurimi.`
,Sc parc ca oricinc ar putca li un adcvarat invatator sau cc| putin un i|uminat.`
#aut /@utorul /pli"'l Luntri"
,Adcvarat. ln cc|c din urma, oricinc ar trcbui sa dcvina invatator, un i|uminat, sau
sa trcaca pc urmatoru| p|an. Noi nu suntcm dc aici. Suntcm ca|atori anqc|ici carc au
cazut intr-o capcana si carc au crcat un p|an dc ,stationarc` inlcrna|, in mi|ocu| unci
inlinitati dc |ocuri a|c pacii si lrumusctii. Dcsiqur, accst Pamant, accst p|an, poatc li dc
a|tlc| un |oc paradisiac daca toti ar li i|uminati. lnsa c|iar asa, dc cc stam intr-o camcra
micuta cand avcm o ascmcnca marctic prccum cca a nivcrsu|ui La accst punct in
timp si spatiu - c|iar acum aici pc Pamant, n a#ara ca0ului in carc csti un adcvarat
invatator sau un ina|tat, cc| mai bun dintrc voi cstc un ,mort cu qrcutatc` (cc| carc
243
traicstc in durcrca si sulcrinta dc a li scparat dc nu, si dc ascmcnca, intr-un anumit
qrad sau a|tu|, un pion a| partii intunccatc. Si cc| mai rau, unii dc lapt sc a|atura partii
intunccatc. C|iar si un uccnic cstc ob|iqat sa sc ,oacc` in intuncric pana dcvinc un
i|uminat.`
ln accst momcnt, nu pot intc|cqc cu adcvarat dc cc oricinc vrca sa stca aici in |oc
sa atinqa i|uminarca si sa lic |ibcr. Am lost aproapc sa ma sinucid cu catcva minutc
inaintc dc transmisa TV in carc |-am vazut pc Zain. Am intrcbat accst |ucru atunci cand
cram mai tanar, insa niciodata nu am intc|cs accst |ucru, astlc| ca intrcb din nou.
,Dc cc a|cq unii sa ramana iar a|tii a|cq sa mcarqa mai dcpartc si sa sc bucurc dc
viata imprcuna cu cc|c|a|tc liintc iubitoarc ina|tatc`
,Dc lapt, maoritatca a|cq sa ramana, cc| putin pcntru un timp, a invata (pc
cci|a|ti, cstc un rczu|tat lircsc a| unitatii cu Du|u| nivcrsa| prin lubirc A|truista.`
,Dc cc a invata (pc a|tii, cstc un rczu|tat lircsc - sc parc ca rczu|tatu| lircsc ar li
acc|a dc a mcrqc si a nc a|atura cc|or cu un nivc| dc constiinta propriu cu a| nostru in
|oc sa stam aici in iad inconurati in tota|itatc dc tampiti cqoisti`
,Adcvarata natura a lubirii A|truistc, cca ncccsara pcntru a atinqc i|uminarca si
Constiinta nivcrsa|a, ncccsita compasiune. lar rca|izarca accstcia olcra unci
pcrsoanc c|iar si mai mu|ta compasiunc. Accasta tc indcamna sa ramai si sa auti (sa li
un ,invatator`,.`
,Cu toatc astca, nu cstc qrcu Tata`
L| a oltat adanc. A privit in qo| si parca avca |acrimi in oc|i, dar s-a abtinut ,din
p|ans` si nu a lost aco|o nici o |acrima carc sa curqa.
,Grcu nu cstc un cuvant potrivit pcntru a dcscmna accst |ucru. A prcda
invatatura cstc o munca loartc ncaprcciata, cc| mai qrcu dintrc scrvicii si cc| mai
durcros scrviciu din |umc. Pcntru ca invatatoru| cstc un instrumcnt a| cxpuncrii, cc| cc
dctroncaza cqoistu| sinc scparat (prin virtutca rcl|cctarii |uminii adcvaru|ui,, sinc|c
scparat l urte cu adevrat pc invatator. Accsta cstc unu| dintrc |ucruri|c pc carc |c
simtc din partca straini|or si din partca cc|or intunccati. lnsa din momcnt cc uccnicu|
avansat sau novicc|c in cc|c mai mu|tc dintrc ctapc, cand inca qandcstc cu adcvarat,
simtc si crcdc ca c| cstc un sinc scparat, uccnicu| cstc adcsca in conl|ict cu invatatoru|.
Astlc|, cxpcricntc|c invatatoru|ui sunt apropiatc dc cc|c |umcsti din partca uccnici|or sai,
sunt si dc ura si dc iubirc pcntru c|. Vai mu|ta ura dccat iubirc, pcntru ca sinc|c scparat
inca i| contro|caza pc uccnic. Lstc un scntimcnt tcribi| pcntru invatator, dar asta cstc
ccca cc c| trcbuic sa indurc si prctu| pc carc trcbuic sa-| p|atcasca pcntru autoru|
acordat cc|or|a|ti ca sa scapc dc |cqaturi|c cqoistu|ui |or sinc scparat. Tu simti adcsca in
accst lc| pcntru minc liu| mcu.`
,Nu` Din pacatc adcvaru| cra ca da, asa a lost. ln timp cc i| iubcam mai mu|t
dccat as li putut vrcodata imaqina iubirca pcntru cincva, dc mu|tc ori crau pcrioadc in
carc i| uram iar accst |ucru i| ranca prolund. Nu stiam cat dc mu|t pana in momcntu|
cand a dcvcnit invatatoru| mcu. Crcd ca cstc vcc|iu| ,b|cstcm a| parinti|or` - ,intr-o zi
vci crcstc si vci avca copii, si Dumnczcu sa tc lcrcasca dc ci sa tc tratczc in accst lc|,
atunci vci vcdca.`
,Vrcau sa aut Tata. Vrcau sa liu un invatator. Lstc ccva cca as putca lacc pcntru
ca s-o lac mai rcpcdc`
244
,lnaintc dc a putca li un bun invatator, trcbuic mai intai sa lii un bun uccnic, ca sa
lii capabi| sa olcri pc dcp|in, trcbuic mai intai sa ai dcp|ina daruirc. n pa|ar nu poatc li
ump|ut daca nu cstc mai inaintc qo|. Adcvarata ,lnvatatura` nu poatc li nascocita, nu
poatc li ccva cc tu ,inccrci` sa laci. Accst |ucru va vcni |a timpu| |ui, atunci cand tu tc vci
prcda in tota|itatc Du|u| nivcrsa| si vci dcvcni un instrumcnt a| accstci vointc, nu
atunci cand ,vrci` tu sa lii un invatator. Si qandcstc-tc binc. Daca csti qata sa lii un
invatator, o noua |arma cstc crcata, si nu vci li abso|vit dc toata |arma ta din trccut. A
prcda invatatura cstc inccputu| stadiu|ui lina| a| |armci ta|c si va aducc cu ca cc|c mai
dilici|c momcntc din viata ta. Vci prc|ua dc ascmcnca |arma uccnici|or tai.`
Gsirea nvtorului 0u
Ti-am spus dca dcsprc o partc din cxpcricnta mca pcrsona|a in qasirca
invatatoru|ui mcu in accasta viata. lnsa cxista aici catcva dcta|ii in |cqatura cu accst |ucru
pc carc poatc dorcsti sa |c auzi, pcntru a avca un adcvarat invatator pcrsona| ar trcbui
sa a|cqi.
Lxista mai mu|tc ctapc in ,obtincrca` unui invatator. O ascmcnca rc|atic cstc
compusa din doi oamcni si cstc prccum o strada cu doua scnsuri. Pcntru a cxista un
invatator trcbuic sa cxistc un uccnic. lnvatatoru| trcbuic sa lic unu| adcvarat (Constiinta
nivcrsa|a cc radiaza astlc| Du|u| nivcrsa|, iar uccnicu| trcbuic sa lic rcccptiv. ln caz
contrar, putin sau nimic nu sc va intamp|a. Dcci, in primu| rand, trcbuic sa lii cu
adcvarat prcqatit, rcccptiv, smcrit si qata pcntru a li un bun uccnic. Apoi, trcbuic sa
qascsti un invatator si sa dctcrmini daca cstc unu| adcvarat. Asiqura-tc ca accsta cstc
unu| adcvarat, nu un sar|atan, si cstc prcqatit pcntru ca|ca ta. Dupa cc considcri ca ti-ai
qasit adcvaratu| invatator trcbuic sa tc ocupi dc oricc dubii sau rczcrvc pc carc |c-ai
putca avca. Apoi, cand csti siqur, intrcaba-| pc invatator daca vrca sa tc autc si
anqacaza-tc tota|, dcdica-tc tu insuti ca un uccnic.
Din pacatc, adcvaratii invatatori sunt rari. loartc rari. Lxista dilcritc tipuri dc
invatatori adcvarati, si dc dilcritc cai, insa numai unc|c dintrc c|c sunt in mod spccia| ,in
rcqu|a` pcntru tinc si sunt o ca|c pcntru tinc. ln ccca cc privcstc adcvaratii invatatori
dintrc liii At|anti ai Lcqii Lui nu|, accstia au lost intotdcauna aproapc o mic pc
Pamant |a un momcnt dat (numar l|uctuant in lunctic dc nastcri , morti, cci in varsta
a|cqand sa p|ccc, a|tii noi au sosit, ctc.,, insa dc considcri ca cxista aproximativ cinci
mi|iardc dc oamcni pc p|ancta, raportu| va li dca dcstu| dc mic. lar acum dupa atacuri,
sunt numai catcva sutc dc invatatori adcvarati intrc noi. Si in cc| mai bun caz, vci obtinc
numai o sinqura sansa in timpu| victii ta|c. Ar putca li mu|ti a|ti invatatori dilcriti pc carc
ii vom qasi dc-a |unqu| drumu|ui nostru, carc ar putca li dc autor in dczvo|tarca noastra.
lnsa cci mai mu|ti dintrc noi au doar un sinqur invatator spccia| carc cstc dcscmnat
pcntru noi, pcrlcct pcntru noi, pcntru ca accsta cstc din qrupu| dc sul|ctc a| nostru, sau
aproapc dc accsta.
,Tata, cstc qasirca un adcvarat invatator intotdcauna |a lc| Stiu dca cc sc
intamp|a cu traditia noastra, insa cc sc intamp|a cu cci carc nu sunt, carc odata au mcrs
mai dcpartc pc ca|ca |or si acum cauta sa sc intoarca. Sau cc sc intamp|a cu cci carc sc
al|a pc alte cai, cc cstc ncvoic sau cstc dc dorit pcntru a sc|imba accasta ca|c. Cc
spun vcc|i|c invataturi dcsprc cum sc qascstc un adcvarat invatator pcntru cci carc nu
245
sunt dca dintrc liii Lcqii Lui nu|`
,Pcntru accstia nu cxista invataturi|c lii|or At|anti, din accst motiv accasta a #ost
ca|ca pcntru toti cci carc au cazut din starca |or spiritua|a in acc|c zi|c - cc| putin pcntru
at|anti si c|iar pcntru cativa dintrc cci din Vu si pcntru a|tii carc au apartinut initia|
qrupu|ui nostru qcncra| dc sul|ctc. Astlc|, accstca nu sunt ,niciodata` ,vcc|i|c` invataturi
carc sc ocupa cu asa ccva. Dar indilcrcnt dc ca|c, accasta a lost mcrcu acccasi,
indilcrcnt carc a lost ruqaciunca pcntru indrumarc sau pcntru qasirca unui adcvarat
invatator. Accasta imp|ica o sc|imbarc intcrioara si un striqat din intcrior catrc cxtcrior.`
,Ai spus ca cu voi scric dcsprc accstc invataturi pcntru mu|timca din viitor, cc ar
trcbui sa spun in mod spccia| in |cqatura cu accst |ucru
ln mod spccia|, in |cqatura cu qasirca unui invatator, cxista in accst caz doua
|ucruri pcntru a li lacutc, doua moduri. Scric dcsprc asta Pcnic|. Ar trcbui sa scrii asta:
daca vrci cu adcvarat un invatator adcvarat, ,c|cama-|` pc adcvaratu| tau invatator -
alirma accst |ucru in intcrioru| tau insuti, proc|amand asta inaintca du|u|ui nivcrsa|,
dcc|ara asta, cu intcntic si simtamant, ca csti prcqatit cu adcvarat pcntru ,a-| urma` - ca
vrci asta indilcrcnt dc ncccsitatca sc|imbarii si a dcvcnirii una cu Dumnczcu - ca csti
prcqatit pcntru a li purilicat. Dupa cc ai lacut cu adcvarat accst |ucru, Sl ai inccput cu
adcvarat sa-ti ascu|ti propria ta liinta Launtrica (prin intcrmcdiu| Vocii ta|c lntcrioarc -
carc cstc inca tacuta, cstc vocca adcvaru|ui,, atunci csti qata si cstc timpu|. Atunci iti vci
qasi invatatoru| tau. lnsa nu tc astcpta ca invatatoru| tau sa poartc un scmn sau sa tc
cautc c| pc tinc spunand, ,Hci, cu sunt invatatoru| tau`. Lstc datoria ta sa-| cauti, sa-|
qascsti si sa initiczi un ,contact`. Si nu iqnora ccca cc cstc cvidcnt. L| poatc li unu|
dintrc cci carc sunt dca aco|o in viata ta dc un anumc timp, insa tu nu ai avut oc|i
pcntru a| vcdca dinaintc (pcntru ca nu crai prcqatit, - ai putca c|iar sa nu cunosti
pcrsoana carc ti-a lost un invatator, dcpindc dc masca pc carc o poarta. Si mai
probabi|, accsta poatc li un nou ucator carc ,sc va arata` in viata ta sau cincva dcsprc
carc ai auzit dintr-o a|ta sursa (si cstc rcsponsabi|itatca ta sa-| cauti in alara,. Cu toatc
accstca, oricinc sau indilcrcnt dc circumstantc, adcvaratu| tau invatator vinc in viata ta
pcntru ca tu |-ai ,c|cmat` sau |-ai ,ruqat` pcntru un ascmcnca autor si indrumarc, N
pcntru ca c| cstc in cautarc dc uccnici.`
/sigur'te " ai Gsit un nvtor /devrat
,Hai sa spuncm ca cincva a lacut accst |ucru si considcra ca a qasit un adcvarat
invatator, cc spun invataturi|c dcsprc cum putcm li siquri ca ai un invatator adcvarat`
,Accasta cstc o di|cma carc a cxistat dintotdcauna. Sunt atat dc mu|tc la|suri si
,lac|iri` aici. Apc|and |a sinc|c spiritua|, ,capcanc|c cqou|ui` cstc o alaccrc pcntru
|acomia cc|or la|si. lar sinc|c scparat dorete ca oamcnii sa a|caqa pc cci la|si sau
nci|uminati in |ocu| adcvarati|or invatatori. Dcci, oamcnii trcbuic sa lic lOARTL
discriminatori in ccca cc privcstc un adcvarat invatator - nainte ca accsta sa dcvina
invatatoru| |or.`
,Dc cc nainte dc a dcvcni uccnicu| |or Tata, o pcrsoana poatc imcdiat sa-|
parascasca, oricand si-a dat scama ca accasta pcrsoana cstc una la|sa, nu-i asa`
,Lstc adcvarat, insa catcodata cxista invatatori dc-a |unqu| caii unci pcrsoanc,
246
invatatori la|si sau adcvarati, dar carc nu sunt adcvaratu| tau invatator, totusi ci sunt
partc din ca|ca ta si sunt mcniti a li parasiti atunci cand constiinta ta sc cxtindc in ccca
cc cstc trccutu| |or sau in |cqatura cu ccca cc pot olcri accstia. Accstca sunt pictrc|c
pcntru pasii unui cautator sinccr si capcanc|c pcntru cci ncsinccri. Dar adcvaratu| tau
invatator cstc sinquru| carc rcprczinta disparitia lina|a a sinc|ui scparat, intoarccrca |a
contro|u| liintci ta|c Launtricc, |a vointa Du|u|ui nivcrsa|. Astlc|, pcntru toti cci cc
considcra ca ci sunt sinc scparatc (oricarc din cci nci|uminati,, adcvaratu| invatator cstc
cc| mai qrcu dc inlruntat, cc| dc carc sinc|c vostru vrca sa luqa dcpartc prccum un
anima| spcriat, si in acc|asi timp, cc| mai dc dorit si atractiv pcntru Sinc|c tau Launtric,
Adcvaratu| tau Sinc. Dcci trcbuic sa disccrni in mod c|ar, inaintc dc a tc dcdica sa-i lii
uccnic, pcntru ca dup cc ti-ai qasit adcvaratu| tau invatator si ti-ai asumat asta, dupa
cc tc-ai dcdicat sa-i lii |ui uccnic, sinc|c tau scparat va inccpc sa |ucrczc pc cai carc duc
dcpartc, pcntru a scapa dc soarta din accasta viata si dc |upta cu moartca. Accst |ucru
va qcncra Voci Launtricc la|sc, inccrcarca dc a tc ducc in conluzic si in croarc carc tc
vor lacc sa qandcsti ca c| nu cstc adcvaratu| tau invatator, si mu|tc a|tc |ucruri in
inccrcarca dc a tc ducc in croarc si dc a tc tinc dcpartc dc adcvaratu| invatator, astlc| vci
avca ncvoic sa-ti mcntii dccizia dc a-| avca, indilcrcnt dc toatc accstc insc|atorii (carc pot
parca loartc rca|c si va|abi|c,. Accst |ucru ncccsita un marc rcspcct, smcrcnic,
anqaamcnt si daruirc, carc nu ar trcbui sa lic rctrasc imcdiat cc s-a |uat dccizia, cu
cxccptia cazu|ui in carc a|armc|c adevratei Voci Launtricc suna anuntand ca ccva cstc
loartc, loartc qrcsit.`
Am a|catuit o |ista pcntru catcva |ucruri carc tc pot auta sa laci accasta a|cqcrc in
prealabil. Cu toatc accstca, |ista nu cstc comp|cta si cxista in ca si a|tc scmnc dc
a|arma pcntru un la|s. Si |ista nu sc ap|ica pcntru unii dintrc invatatori, pcntru ca ci nu
sunt ,la|si` - ci ncliind totusi nistc ,adcvarati invatatori` i|uminati. ln p|us, accstc |ucruri
nu sunt scrisc in piatra si trcbuic sa |c lo|oscsti dupa propria ta udccata, dupa bunu|
simt si Vocca Launtrica. ln linc, nu lo|osi |ista pcntru a-| udcca pc invatatoru| tau dup
cc ai dccis ca c| cstc adcvaratu| tau invatator, pcntru ca cstc probabi| ca sinc|c tau
scparat sa inccrcc a tc insc|a prin rationamcntc si o Vocc Launtrica la|sa, in scopu| dc a
qasi o scuza pcntru a-| parasi sau a rcnunta |a invatatoru| tau.
Posi*ilele )emne ale unui Fals nvtorA
1) /"umularea de *ani. Din pacatc, adcvaru| in accasta c|cstiunc cstc ca
sunt oamcni aici carc sc prctind a li invatatori, q|izi, quru, cana|izatori sau oricc a|tccva,
si carc sunt dc lapt doar nistc artisti pcntru cqou| ca|ator, pcntru bani, putcrc sau
pcntru toatc cc|c mai dinaintc. Lu nu vorbcsc dcsprc cititorii psi|ici, tcrapcuti, sau
pcntru cci cc prcdau scminarii sau prcdau cursuri spccilicc |imitatc pcntru o anumita
taxa (indilcrcnt ca sunt |cqitimc sau nu,. Vorbcsc dcsprc cci cc sc prctind a li invatatori
si dorcsc sa tc autc qratuit, sa-ti a|inc durcrca, sa tc intarcasca si sa-ti translormc viata
spiritua|a ori sa-ti olcrc o cunoastcrc spiritua|a importanta - si carc pun un prct pc asta.
Aici nu cstc lN NlCl N CAZ o adcvarata compasiunc in liinta carc poatc punc un prct
pc asta. Tc poti qandi |a o ustilicata rcspinqcrc a pacii mintii si |a atinqcrca i|uminarii
din cauza bani|or Lstc o c|cstiunc daca cxista cu adcvarat cotatic pcntru a olcri autor
247
spiritua| qratuit pcntru oricinc dintrc cci carc nu au cu adcvarat capacitatc linanciara,
dar in qcncra|, daca cincva punc un prct |a accstc scrvicii, acc|uia nu-i pasa cu adcvarat
dc cci|a|ti. Cum pot ci sa laca asta lar daca |or nu |c pasa cu adcvarat, poatc sa lic
cincva carc tc poatc auta cu adcvarat spiritua| Lvidcnt ca nu.
ln mod traditiona|, cand adcvaratii invatatori nu ccr bani pcntru invatatura |or, ci
sc astcapta |a un ca|uqar dcdicat, sau ca tot timpu| uccnicu| sa rcnuntc |a toatc
poscsiuni|c |ui - c|iar daca accstca nu cxista. ln qcncra| oamcni dorcsc sa-si sustina
ca|ca in carc crcd ci, sa puna poscsiuni|c |or |a dispozitia invatatori|or |or. Accstca pot li
|a lc| dc mici ca un l|uicr, un bo| pcntru orcz, o bicic|cta sau |a lc| dc mari ca un imobi|
sau o corporatic mu|tinationa|a. Or in cazu| mcu, cu invatatoru| mcu, nimic. lnsa asa
cum s-a spus, cstc mai usor pcntru un om boqat sa aunqa |a ccr dccat pcntru o tiqara
sa incapa prin urcc|ca unui ac. Astlc|, cci mai mu|ti dintrc uccnici dc obicci au prca
putin sau nimic, pcntru ca cstc prca qrcu pcntru omu| cu mu|ti bani sa dca ccva (cu
toatc ca sc stic, si asta s-a intamp|at,.
Lstc binc sa-i spriini pc invatatori. Dc lapt cstc o ob|iqatic spiritua|a, o traditic
din cc|c mai vcc|i timpuri. ln unc|c parti a|c Asici, ca|uqarii olcra mancarc oamcni|or
din orasc, carc sunt dc ascmcnca saraci. Dar si |ocuitorii orasc|or inca ii mai spriina pc
ca|uqari - cci carc au rcnuntat |a tot cc au avut pcntru a-si dcdica victi|c cautarii sau
s|uirii Lui Dumnczcu si astlc| scrviciu|ui spiritua| pcntru oamcni. Vu|tc cu|turi nu asiqura
doar mancarca, insa si mana dc |ucru, mobi|icr sau oricc a|tccva din cc au dc olcrit.
Dcci, cstc binc sa olcri sau sa daruicsti invatatori|or ccca cc poti, c|iar bani si dilcritc
poscsiuni a|c accstci |umi modcrnc, dar adcvaratu| invatator nu va astcpta asta, nu va
ccrc si nu va avca ncvoic dc asta si nimic nu va li dilcrit intrc tinc si olcrta pc carc o laci
tu. n adcvarat invatator nu pcrccpc sau nu astcapta sa obtina periodic ccva matcria|
pcntru munca |ui. L| stic ca Du|u| nivcrsa| arc qria dc s|uitorii sai. n adcvarat
invatator va |ucra cu tinc atata timp cat tu csti cu adcvarat dcdicat si viata iti cstc tota|
dcdicata pcntru a dcvcni un instrumcnt a| Vointci nivcrsa|c. Daca csti cu adcvarat
sinccr cu tinc insuti, vci olcri tot ccca cc ai invatatoru|ui. lnsa o spun din nou, c| nu asta
astcapta si am vazut si lacut asta c|iar cu insumi. Dar cc sc intamp|a in cazu| in carc nu
ai nimic dc olcrit, cum a lost si cazu| mcu Nimanui nu-i pasa, dac accst |ucru cstc
indrcptatit. Pc dc a|ta partc, daca ai ccva dc olcrit si nu o laci, asta arata cat csti dc
nesincer - si cat dc mu|t cqoism si |acomic ai in tinc. Dar inca odata spun, am vazut
lacandu-sc accst |ucru, uccnici boqati carc au lost acccptati, c|iar cu |acomia |or cqoista
carc inca sc al|a in ci. lnsa |a cc tc poti astcpta atunci cand toti uccnicii sunt inca sub
contro|u| propriu|ui |or sinc scparat. ln momcntu| cand sunt inca sub accst contro|, cstc
usor sa nu olcri nimic daca nu ai nimic dc olcrit, dar cstc qrcu daca ai lacut-o.
,Zcciuia|a` pcntru comunitatc sau activitati|c ,biscricii` pcntru a auta pc cci|a|ti
cstc o prob|cma comp|ct dilcrita, o prob|cma carc imp|ica situatii dc tip lami|ia| si cstc
buna daca csti dc acord cu munca prin carc sc lacc sau cu spriinu| carc cstc acordat
prin accstc londuri. n uccnic cc dcvinc ca|uqar olcra in qcncra| totu| atunci cand sc
a|atura unui ordin traditiona|, indilcrcnt dc tipu| ordinu|ui sau dc marca ncccsitatc a
cauzci. lnsa daca c| nu arc nimic dc olcrit, asta nu lacc o dilcrcnta.
2) i spun =sau &i vor spune "eilali> s %a"i ori"e &i spune &nvtorul2
248
indi#erent "e anume3 Pcntru ca un adcvarat invatator si-a dcpasit propriu| sinc scparat
si propriu| cqo, c| nu arc nevoia ori dorina dc a li ,in rcqu|a` sau dc a tc ,contro|a`
pc tinc. Vu|t mai important, c| cstc loartc prcocupat pcntru tinc sa nu lii contro|at dc
nimcni a|tcincva, indilcrcnt ca cstc vorba c|iar dc c|, dc oricinc a|tcincva sau c|iar dc
propriu| tau sinc scparat. L| va sub|inia adcvaru| pcntru tinc, tc va indcmna sa obtii
contro|u| asupra-ti, asupra liintci ta|c Launtricc si sa laci ccca cc tu stii ca cstc drcpt -
insa numai ccca cc tu tii ca cstc drcpt. n adcvarat invatator va li primu| carc iti va
spunc ccva cc cstc cu adcvarat contrar cu ccca cc iti dictcaza Vocca ta Launtrica, ccva
cc cstc qrcsit si sa nu ascu|ti dc accasta - si sa a|crqi, nu sa mcrqi, catrc cca mai
apropiata icsirc. Doar asigur-te ca accasta nu este vocca sinc|ui tau scparat carc
inccarca sa tc aruncc dc pc cursu| tau.
3) nvtorul &i urmrete pe u"eni"i3 Adcvaratii invatatori sunt aici
pcntru a tc s|ui pc tinc, insa asta nu cstc o sarcina p|acuta. Lor niciodata nu |c place
sa aiba uccnici , adcpti, nici nu-i doresc in mod pcrsona|, dar ii vor acccpta daca
accasta cstc Voia |ui Dumnczcu, iar uccnicu| dorcstc cu adcvarat sc|imbarca. Dar, dc
ascmcnca ci stiu ca numai cci cc doresc cu adevrat s se sc.imbe i doresc cu
adevrat un invatator pcntru a |c risipi i|uzii|c, ci au o marc sarcina in |cqatura cu
sc|imbarca. n adcvarat invatator iti poatc ,arata dinaintc` viata daca tc vci ruqa
pcntru asta, insa c|iar si atunci, daca iti dorcsti un adcvarat invatator, va trcbui sa-i
urmczi nvtorului, sa-i arati sau sa dovcdcsti disponibi|itatca si daruirca ta, si in
mod spccia| roaqa-| sa lic invatatoru| tau.
4) nvtorul tensionea. sinele!2 &i stimulea. egoul ori &i spune
despre mari lu"ruri pe "are sinele tu le poate reali.a2 despre a*ilitile i puterea pe
"are sinele le poate atinge3 Adcvaratu| invatator nu cstc aco|o pcntru a conso|ida sau a-
ti ,imputcrnici` sinc|c. Adcvaratu| invatator cstc aco|o pcntru a tc auta sa-ti dctronczi
sinc|c scparat, si a-ti ,incorona` Sinc|c Launtric ca nou domn a| tau. L| iti va putca
spunc cc anumc csti capabi| tu insuti sa rca|izczi atunci cand tc sc|imbi, insa toatc
abi|itati|c si putcri|c sunt atribuitc daruirii si liintari in s|uirca Lui Dumnczcu.
5) Promisiunile de *elug ori su""es3 Adcvaratu| invatator nu iti va spunc
ca urmandu-i invataturi|c accstca tc vor lacc dc mai marc succcs, boqat, ori ca vci
bcnclicia dc oricc |ucru matcria| ca un rczu|tat a| dczvo|tarii spiritua|c. lnvatatoru|
adcvarat iti va spunc ca cxista doar trci bcnclicii dintrc carc nici unu| nu sc poatc |ua dc
|a banca: a, Pacca mintii carc vinc pcntru a lacc din tinc un s|uitor a| sinc|ui scparat in
|oc sa tc laca stapanu| (a| tau insuti,, b, Bucuria carc vinc din a auta pc cci|a|ti, c,
Adcvarata |ibcrtatc.
6) i impun dogma %orat3 n adcvarat invatator nu trebuie sa laca a|tc
pcrsoanc sa-i acccptc invataturi|c ca adcvaratc si carc ar trcbui sa lic urmatc. L| stic ca
oamcnii nu vor ,vcdca` pana cand nu sunt prcqatiti si dc ascmcnca stic ca adcvaru|
cstc adcvar, iar cci carc sunt prcqatiti vor aunqc |a acccasi conc|uzic in timp.
7) nvturile lui sunt pre"um un miting politi" se *a.ea. pe emoii i
pe pro*lemele de a reui! &n a"east mun" "u sentimentul popular de grup2 sau a
%a"e un spe"ta"ol! din spiritualitate3
Vu|ti dintrc la|sii invatatori contro|caza oamcnii prin carisma si rctorica. n
249
adcvarat invatator cstc carismatic, intcns si inspira - insa cuvintc|c |ui vor avca
intotdcauna motiv, scop, scns si sc bazcaza pc adcvaruri simp|c si pc lubirc A|truista.
Pcntru tinc, dclinirca accstui motiv cstc dilici|a. Trcbuic sa ,simti` dcstu| dc binc cu
Vocca ta Launtrica pcntru a cunoastc dilcrcnta. Sprc cxcmp|u, am mcrs odata |a un
curs a| unui ,cc|cbru` quru din lndia. nu| dintrc |ucruri|c carc mi-au spus ca ccva cra
la|s in |cqatura cu accasta pcrsoana a lost acc|a ca c| ,binccuvanta` oamcnii cu o pana
dc strut - accasta prcsupunca trimitcrca dc cncrqic prin intcrmcdiu| accstci pcnc. Dc cc
avca c| ncvoic dc o pana, c|iar dc lantczia pcnci dc strut Accsta cra scopu|, nu a|tu|
dccat un ,imprcsionant` spcctaco|. Si lacca asta pcntru un marc ,spcctaco| spiritua|`,
un spcctaco| carc distraqca atcntia dc |a |ipsa adevratei spiritua|itati. Dar primu| |ucru
carc suna cu adcvarat ,a|arma mca Launtrica` a lost sa p|cc dc aco|o, ccva imi spunca
ca cstc qrcsit, accsta cra laptu| ca barbatii statcau intr-o partc a auditoriu|ui iar lcmci|c
in cca|a|ta, c|iar si cup|uri|c. Dc cc Daca accasta cstc o ca|c a cc|ibatu|ui, cstc binc.
Daca csti un adcpt sau un uccnic a| unci astlc| dc cai si accstca sunt convinqcri|c ta|c, c
binc, accstca nu sunt cu adcvarat daunatoarc pcntru oricinc. lnsa accasta cra o
prc|cqcrc pub|ica pcntru masc. Accasta nu cra ccva ascmanator cu cc laccau oamcnii
,alara` sau ca si cum ar lacc scx pc cu|oarc|c dintrc banci, ,olcnsandu-|` pc quru (carc
oricum nu ar li trcbuit sa lic olcnsat daca cra unu| adcvarat,. lntcractiunca dintrc
po|aritati (scxc, cstc tcmc|ia victii si a crcatici in nivcrs, nu numai in viata umana.
lmpartirca ob|iqatoric pc scxc |a o prc|cqcrc pub|ica, c|iar daca accasta cra pcntru a
,minimiza distraqcrca atcntici` cra absurda, prca contro|ata, si cra pcstc vointa mca
|ibcra si a cc|or|a|ti carc ar li dorit sa stca a|aturi dc sotu|, invitatu| sau sul|ctu| pcrcc|c,
c|iar lara un motiv cu adcvarat bun - accst motiv cra unu| loartc ,qrcsit`, unu| ,la|s` si
cra impotriva l|uxu|ui nivcrsa|. Accasta nu cra nimic a|tccva dccat o capcana a putcrii,
probabi| bazata pc cu|tura indiana, insa ridico| si totusi o capcana a putcrii. n adcvarat
invatator poatc avca totusi capcanc|c cu|turii |ui, dar c| a dcpasit |imitari|c si la|sitati|c
cu|turii sa|c si pastrcaza lubirca A|truista mai prcsus dc oricc, inc|usiv mai prcsus dc
propria sa traditic. Asa cum am mai spus, Vocca mca Launtrica din prolunzimi a dat
a|arma p|ccarii dc aco|o. Lxista unc|c as|ramuri sau manastiri carc practica cc|ibatu|, iar
barbatii si lcmci|c sunt tinuti in |ocuri scparatc. lnsa in accst caz cstc o marc dilcrcnta, si
cstc in rcqu|a accasta ca|c. Accstc |ucruri nu dcc|anscaza a|arma Vocii mc|c Launtricc,
insa |a accst curs, scpararca pc scxc avca un scop si o actiunc a ,ncadcvaru|ui` carc
mirosca a cqo si a contro|, cra c|iar asiqurarca contro|u|ui. Cc lacca accst la|s ,quru`
cra sa ma laca pc minc sa ma ascund in intcrioru| mcu si ar li lacut acc|asi |ucru pcntru
oricinc a|tcincva carc cauta adcvarata spiritua|itatc in |oc sa vada capcana spiritua|a a
cqou|ui.
8) Egoul lor este o%ensat din orice motiv3 lnca odata, un adcvarat
invatator si-a dcpasit propriu| cqo sinc scparat, iar prin accst |ucru, dclcnsiva cqou|ui
sinc scparat. Sc|imbari|c cqou|ui nu pot dcvcni a|tccva dccat ,incrcdcrc a|truista`,
cunoastcrca laptu|ui ca accsta poatc lacc cu c| oricc cstc ncccsar Du|u|ui nivcrsa|, si
ca lortc|c Du|u|ui nivcrsa| vor |ucra prin c| daca accasta cstc Vointa nivcrsa|u|ui.
lntrcbandu-i dcsprc orice, insu|tandu-i sau atacandu-i vcrba| cu intrcbarca dcsprc cinc
sunt ci, nu |c va crcstc ,norma|itatca cqou|ui` |or. O cxccptic pcntru accst |ucru cstc
daca tu ai dcvcnit dca uccnicu|ui |ui, intrcbandu-| dcsprc accstc |ucruri, accstca nu sunt
250
in conl|ict cu propria ta vocc |auntrica, cstc doar un oc pc carc i| oci cu tinc insuti.
9) #omuni"area astral =eng3 "-anneling>! dc dilcritc tipuri (vor li
cxp|icatc mai tarziu si in urmatoru| capito|,.
10) Lipsa u*irii /ltruiste3 n adcvarat invatator va li probabi| prima
pcrsoana pc carc ai inta|nit-o si carc tc lubcstc cu adcvarat - in tota|itatc si
Ncconditionat. L| tc iubcstc pc tinc mai mu|t dccat pc sinc insusi. Daca ai scnsibi|itatc
tota|a, vci simti accst |ucru. Daca vci al|a in sc|imb ca |ipscstc scnsibi|itatca sau
prcocuparca pcntru cci|a|ti, sau ca cxista o |ipsa a lubirii A|truistc, a bunatatii si qriii,
accsta nu cstc unu| adcvarat.
)emnele unui /devrat nvtorA
Dupa cc Zain a cxp|icat dilcritc|c |ucruri dc |a carc oamcnii ar trcbui sa sc abtina,
c| a auns |a cum ar trcbui sa aratc un adcvarat invatator.
,Lsti prcqatit sa indcp|incsti tot ccca scrii mai os`
,Da.`
,Bun. Asa cum tocmai am spus, un adcvarat invatator cstc probabi| prima
pcrsoana pc carc a inta|nit-o cincva vrcodata si carc lNTR-ADLVAR iubcstc. O
pcrsoana obisnuita (un cqo sinc scparat,, carc cstc sub contro|u| sinc|ui scparat, cstc dc
lapt ca un cana| dc scurqcrc, un vampir a| atcntici sau cncrqici, o ,qaura ncaqra` (carc
cstc ca o po|aritatc opusa unci stc|c sau Soarc, - ca cstc intotdcauna in cautarc dc a
,obtinc`, cstc prcocupat doar dc cc poatc obtinc. Cand sinc|c scparat cstc cc| cc
contro|caza, o pcrsoana arc ,polta dc viata`, poatc avca mu|tc rc|atii dc ,iubirc`, si poatc
sa lic ,indraqostit`, insa accasta nu stic cu adcvarat cc cstc iubirca - accasta pcrsoana
nu a cxpcrimcntat-o niciodata cu adcvarat. Ccca a cc a cxpcrimcntat ca cstc ccva ca
o ,manqaicrc dc momcnt a propriu|ui cqo``, cqo-u| carc ii olcra o p|accrc dc momcnt,
carc olcra accstcia (sinc|ui scparat, atcntic dc momcnt. ,lubirca` acc|ci pcrsoanc ii
dczvo|ta accstcia atasamcntc poscsivc, acc|c ,picsc a|c proprictatii` pc carc ca |c
numcstc ,iubirc sau sot(ic,`. lnsa o pcrsoana cu constiinta nivcrsa|a, un adcvarat
invatator, cstc prccum un Soarc, accasta daruicstc mcrcu, stra|uccstc mcrcu, pcntru
oricinc, in toatc dircctii|c, tot timpu|. Dcci, inca odata, asa cum am spus, ca va li
probabi| prima pcrsoana dintrc cc|c carc au cxpcrimcntat vrcodata ADLVARATA
lubirc. lar accst |ucru cstc loartc ncccsar pcntru a li cxpcrimcntat dc uccnic. Lxista un
stravcc|i provcrb carc spunc: ,Lstc ncvoic dc o |umanarc pcntru a aprindc o
|umanarc`.`
,Da, am citit asta intr-una dintrc vcc|i|c invataturi. Crcd ca am intc|cs. ln mod
c|ar sc rclcra |a i|uminarc, insa ai putca considcra ca sc rclcra dc ascmcnca |a lubirca
A|truista`
,Dcsiqur Daca nu ai cxpcrimcntat niciodata adcvarata lubirc, daca nu ai lost
niciodata lubit cu adcvarat, cum poti sa stii cc cstc lubirca Cum poti sa lii lubit, sa olcri
lubirc, atunci cand nici macar nu stii cc cstc adevrata 6ubire, cum cstc accasta
simtita atunci cand in slarsit cstc primita, SA in slarsit olcrita lnvatatoru| cstc o
|umanarc carc iti olcra tic prima cxpuncrc |a accasta |umina, apoi acccptand-o vci
,|umina` si tu.
251
O a|ta ca|c dc a-| idcntilica pc adcvaratu| tau invatator cstc modu| in carc
invataturi|c sa|c tc alcctcaza pc tinc. Daca ai auns pc ca|ca ta in |ocu| in carc csti
prcqatit pcntru un invatator, vci avca dcstu|a rcccptivitatc din partca proprici ta|c Voci
Launtricc in carc invataturi|c unui invatator adcvarat vor ,rczona` in tinc, ca sa spun asa.
Vci avca o scnsibi|itatc intuitiva |a ,adcvaruri|c` pc carc |c spunc c|. Accasta sc
datorcaza laptu|ui ca liinta ta Launtrica (partca din tinc carc cstc Du|u| nivcrsa|, si
invatatoru| din liinta ta Launtrica sunt nu| si acc|asi. Ca un cautator, un uccnic, tu nu
csti loartc |cqat cu propria ta liinta Launtrica. Asta din cauza ccranu|ui lumuriu a|
qanduri|or si dorintc|or sinc|ui tau scparat, ccran pus intrc tinc si propria ta liinta
Launtrica. lnsa invatatoru| cstc in contact tota| cu liinta Launtrica pc carc i-o
manilcsta. Astlc|, atunci cand invatatoru| vorbcstc, cstc ca si cum ti-ai simti propria
liinta Launtrica si ti-ai ascu|ta propria Vocc Launtrica. Accasta cstc ,amintirca` propriu|
tau sinc adcvarat, adcvaru| pc carc tu i| stii dca, dar pcstc carc tocmai ai pus un nor. L|
strapunqc va|u| tau a| scpararii si ,suna din c|opotc|u| adcvaru|ui tau |auntric`.`
,Asta am simtit cu atunci cand am vazut cmisiunca. Am stiut ca asta cra ccca cc
cautam, insa nu stiam ca tu vci li invatatoru| mcu.`
,Nu cra timpu|. Tot cc stiai tu in acc| momcnt cra laptu| ca accsta cra adcvaru| si
ccca cc cautai tu. Dar atunci cand ai qasit unu| a|c carui actiuni si cuvintc ,sunau
prccum c|opotc|u| intuitiv a| adcvaru|ui` in tinc, accsta cstc probabi| adcvaratu| tau
invatator, pcntru ca nu sunt mu|ti in ur.
Rcvcnind |a subicct Pcnic|, amintcstc-ti ca cstc important daca o pcrsoana
qascstc un ascmcnca om carc va suna din c|opotc|u| adcvaru|ui Launtric, asta ar trcbui
sa laca imcdiat tot ccca cc trcbuic pcntru a rczo|va oricc lc| dc indoic|i pc carc |c poti
avca dcsprc acca cntitatc. Spunc oamcni|or din accasta |umc: atunci cand ai o
oportunitatc, si daca ai dubii, vorbcstc cu c| dcsprc indoic|i|c ta|c - sinc|c scparat poatc
li crcatoru| indoic|i|or, cc| carc tc rctinc dc |a a-ti qasi invatatoru|. Daca vrci, discuta
dcsprc indoic|i|c ta|c. Provoaca-ti invatatoru| |a adcvaruri si mctodc. Acc|a cstc
momcntu| sa o laci - |a inccputu| rc|atici. Dc |a inccputu| qasirii invatatoru|ui tau,
indoic|i|c pot li dc ascmcnca dc autor pcntru ca c|c iti pcrmit sa distinqi invatatorii
adcvarati dc cci la|si. lnsa indoic|i|c carc apar dup cc ai |ucrat dca prin intcrmcdiu|
indoic|i|or ta|c initia|c si tc-ai dcdicat tu insuti invatatoru|ui, dupa cc ti-ai dcdicat viata |ui,
c|c sunt un obstaco|, pcntru ca accstca crccaza conluzic si |ipsa dc iubirc atunci cand ar
trcbui sa lic in sc|imb crcdinta si incrcdcrc. Accstc indoic|i sunt qcncratc dc sinc|c
scparat carc inccarca sa tc conduca dcpartc, astlc| incat accsta sa poata mcntinc
contro|u|.`
Atunci cand csti siqur dc potcntia|u| tau invatator, sari catrc c| cu ambc|c picioarc,
nu privi inapoi si daruicstc TOATA dczvo|tarca ta. Pcntru ca accst |ucru va li
oportunitatca pcntru tinc dc a iubi pc a|tcincva mai mu|t dccat pc tinc insuti, dcsc|idc-
tc si inconoara-tc dc Du|u| nivcrsa|, c|ibcrcaza-tc dc ccca cc a lost cauza tuturor
prob|cmc|or si durcri|or dc |a inccputuri: SLPARARLA DL DVNLZL. LGOlSVL
Nota autoru|ui: lna|tarca Spiritua|a prin iubirc si dcvotiunc printr-un invatator i|uminat,
ccca cc a lost numit Ba|ti ,oqa in unc|c traditii ,oq|inc indicnc. Vci qasi accstc |ucruri
spusc in l C|inq (dupa traduccrca |ui wi||c|m si Ba,ncs, astlc|:
%$evelaia suprem a Lui 1umne0eu apare n pro#ei i n oamenii
252
s#ini. A-i venera pe ei este o adevrat venerare a Lui 1umne0eu. =oina
Lui 1umne0eu revelat prin ei, ar trebui s #i acceptat cu smerenieM aceasta
aduce iluminarea interioar i adevrata nelegere a lumii, iar acest lucru
duce ctre o soart bun i succes.&
Numai sa nu sc intc|caqa qrcsit, ar trcbui sa sub|inicz din nou, un adcvarat
invatator nu dorcstc adorarca, supuncrca oarba, adcpti, ctc. L| cstc pur si simp|u un
iubitor, o oq|inda c|ara, ncdistorsionata, carc iti arata si liinta ta Launtrica si i|uzii|c
crcatc dc sinc|c tau scparat. lnvatatoru| vrca doar sa lic dc autor in propriu| tau proccs
dc dczvo|tarc, unu| pc carc tu l-ai ales. L| vrca sa obtii accasta cat mai rcpcdc posibi|,
cu cat mai putinc disputc posibi|, sa tc conduca catrc i|uminarc si pc propria ta ca|c.
Daca cincva dorcstc ca tu sa laci ccca cc spunc c|, sau sa crczi oricc spunc,
pcntru ca c| cstc manilcstarca |ui Dumnczcu pc Pamant, sau oricinc a|tcincva (si
a|tccva,, - ai qria (lcrcstc-tc,. Atunci cand un adevrat invatator vrca ca tu sa laci ccva,
sau sa rca|izczi ccva, c| dorcstc ca tu sa laci asta numai daca accst |ucru cstc drcpt si
adcvarat, nu doar pcntru ca asa spunc c|.
nv1nd 4e la Un nvtor
/s"ult Un nvtor pentru a te /u.i pe tine &nsui
Pcntru ca tu csti doar |a inccputu| ascu|tarii proprici Voci Launtricc, sinc|c tau
scparat arc inca un marc contro| si inccarca sc tc duca in conluzic prin mu|tc, dilcritc si
conl|ictua|c ,voci`,qanduri in clortu| |ui dc a tc inl|ucnta si dc a tc arunca dc pc trascu|
tau. Trcbuic sa invcti sa-si ascu|ti numai dc liinta Launtrica, si amintcstc-ti, accasta cstc
o Vocc inca tacuta. n cuvant dc avcrtizarc, daca dc lapt tu ,auzi voci` carc iti spun tic
anumitc |ucruri, accstca nu sunt Vocca ta Launtrica, iar ascu|tarca |or ar putca li loartc
pcricu|oasa.
Zain a continuat sa cxp|icc modu| in carc un invatator tc poatc auta sa-ti auzi
tacuta ,Vocc Launtrica`.
,lnvatand sa-ti ascu|ti Vocca Launtrica, cstc unu| dintrc domcnii|c in carc un
invatator iti cstc dc lo|os. Sinc|c scparat cstc intotdcauna cc| cc arunca qanduri in ur
pcntru a-si mcntinc cxistcnta. Daca iti ,|inistcsti` cu adcvarat mintca, sinc|c scparat
incctcaza sa mai cxistc. Dcci, accsta nu dorcstc sa lic ,|inistit`. Amintcstc-ti, rcnuntand
|a ro|u| |ui dc stapan si dcvcnind s|uitor a| spiritu|ui, accst |ucru rcprczinta moartca
sinc|ui scparat si va inccpc o |upta ,tcribi|a` pcntru a ,ramanc in viata`, va lo|osi trucuri,
durcrca cmotiona|a scvcra - tot ccca cc arc |a dispozitic. Sinc|c scparat cstc un mic
diavo| loartc, loartc intc|iqcnt. Si in timp cc accsta prclcra sa pastrczc mintca p|ina cu
qanduri cqoistc, daca |ucru| accsta nu cstc posibi|, ORlCL qand cstc mai dc dorit dccat
dcccsu| |ui, c|iar si qanduri|c durcroasc, qanduri|c dcprcsivc, qanduri|c aparcnt
,spiritua|c`, sau oricarc a|tc|c. Astlc|, accsta va pastra ,mintca dc maimuta` carc ur|a pc
tot lc|u| dc qanduri-voci. Accstc voci ,pa|avraqcsc` in mod constant, captandu-ti atcntia.
Constanta pa|avraqca|a cop|cscstc in mod tacut Vocca Launtrica. Toatc accstc qanduri
sunt prccum un ,zqomot` mcnta| carc ,inabusc` adcvaru| tacut - adcvar carc cstc
prczcnt in Vocca Launtrica. n invatator oq|indcstc c|ar Vocca ta Launtrica, olcrindu-ti
un curs pcntru a-si lacc ca|c prin ,marca` dc voci mcnta|c a|c dcccptici si i|uzici. Accstc
253
invataturi tc invata sa lii in acord cu Vocca ta Launtrica si dc ascmcnca, iti olcra un
mi|oc dc cunoastcrc a ccca cc spunc Vocca ta Launtrica |a un anumit momcnt (in timp
cc tu invcti sa laci accst |ucru sinqur,.`
,Dcci, indata cc iti poti auzi Vocca Launtrica, ai totu| aranat.`
,Nu c|iar. Lxista un pic mai mu|t lacut pcntru asta. Lqoistu| sinc scparat poatc
c|iar sa lo|oscasca inlormatii|c primitc prin Vocca ta Launtrica prccum un autor pcntru
a tc paca|i. Daca nu csti siqur sau in tota|itatc c|arilicat in |cqatura cu Vocca ta
Launtrica, ai putca c|iar sa nu stii cand sc intamp|a accst |ucru. Dcoarccc invatatoru|
tau cstc ca o manilcstarc cxtcrioara a proprici ta|c liintc Launtricc si vorbcstc ca o
Vocc Launtrica a adcvaru|ui, una dintrc lunctii|c sa|c cstc accca dc a rea#irma sau dc a
con#irma ccca cc iti spunc tic Vocca ta Launtrica. Accst |ucru tc va auta in toatc acc|c
momcntc dc nc|otararc cand sinc|c scparat qcncrcaza pa|avraqca|a mcnta|a obscura,
sau atunci cand cstc dilici| sa-ti auzi c|ar Vocca Launtrica a adcvaru|ui, ori cand sinc|c o
lo|oscstc pcntru a tc paca|i.`
,Dcci, atunci cand ,aud` un anumit adcvar dc |a liinta Launtrica iar sinc|c scparat
i| prcia, rasucindu-| dc ur imprcur si rationa|izandu-| dcpartc in spatc|c unui zid a|
minciuni|or, manilcstarca oq|inzii liintci Launtricc a adcvaru|ui, ,invatatoru|`, taic drcpt
prin paca|c|i, i|uzii si b|ocac, conso|idand adcvaru| si tc trimitc pc drumu| tau mai
dcpartc`
,lntocmai.`
F'i Partea 0a
Avand un invatator nu vci lacc nimic bun daca nu csti rcccptiv |a c| si nu vrci cu
adcvarat sa tc sc|imbi. Tu, tu insuti trcbuic sa dczvo|ti o atitudinc dc smcrcnic,
dcsc|idcrc, rcccptivitatc lata dc liinta Launtrica (Du|u| nivcrsa|, in scopu| dc a-ti auzi
Vocca Launtrica, dc a-ti urma Vocca Launtrica, dc a-ti qasi cc|i|ibru| natura| si a tc
ascza pc |ocu| tau in Ordinca nivcrsa|a.
lnca ccva in p|us - prcccptu| lundamcnta| a| invataturi|or lii|or cstc accsta:
/oate Fiinele 6nterioare sunt Una. Lc|i|ibru|, atitudinca sau rc|atia carc cxista intrc
tinc si liinta ta Launtrica cstc acccasi rc|atic pc carc o ai cu ,invatatoru|` tau. lnca
odata, (cstc important dc rctinut,, adcvaratu| invatator, nu cstc nimic mai mu|t sau mai
putin dccat propria ta liinta Launtrica manilcstata cu c|aritatc inaintca ta printr-o a|ta
pcrsoana, o pcrsoana carc isi manilcsta cu c|aritatc propria sa liinta Launtrica. Rcactia
sau atitudinca unci pcrsoanc lata dc un adcvarat invatator cstc dcpcndcnta dc rc|atia pc
carc o arc ca cu propria sa liinta Launtrica. lnsa accasta cstc o rc|atic buna daca liinta
sa Launtrica cstc ascmcnca, daca vointa sa cstc ascmcnca cc|ci a adcvaratu|ui invatator.
Daca accasta cstc b|ocata intcrior si inc|isa adanc in propria sa lubirc Launtrica, ca va li
rclractara, lricoasa, antipatica sau i| va uri pc adcvaratu| invatator, in dilcritc qradc cc
dcpind dc scvcritatca b|ocau|ui ci.
Nu numai ca cstc ncccsar sa tc asiquri daca atitudinca ta cstc in rcqu|a lata dc
liinta ta Launtrica si dc invatator, dar trcbuic sa lii prcqatit sa munccsti, sa munccsti din
qrcu si sa pcrscvcrczi. Lstc ncvoic dc o atitudinc dc moartc cump|ita, dc o ,ncrcnuntarc
niciodata` si dc o atitudinc pozitiva lata dc atinqcrca obicctivu|ui tau. lNCLRCARLA dc
254
a lacc asta nu lunctioncaza. lnccrcarca dc a construi cstc cc| mai dc ncindcp|init
conccpt spus in cuvintc. lic o laci, lic nu o laci.
ln linc, pur si simp|u oricinc lacc ccca cc dorcstc, iar daca vrci s-o laci, atunci la-
o, daca nu, nu. O marc priccpcrc in a-ti urma ca|ca cstc abi|itatca dc a #ace |ucruri|c pc
carc trebuie sa |c laci, |ucruri|c pc carc tu doreti s le #aci.
n"ep1nd #u nvtorul 0u3
E?periena Mea Personal
Vu|tc scntimcntc (a|tc|c dccat tcmcri|c unui cqo introvcrtit pc carc |c-am avut cu,
vin catrc uccnic atunci cand inccpc sa |ucrczc cu invatatoru| sau. Dupa toatc accstca,
cand ai inta|nit pc cincva carc tc iubcstc cu adcvarat, tc vci cunoastc mai binc pc tinc
insuti si vci cunoastc laptu| ca c| cstc na cu Dumnczcu.
Pcntru un sinqur |ucru m-am simtit lcricit, in siquranta si lara qrii, din nou
ascmcnca unui copi|as - numai in cc|c mai bunc lc|uri. Vi-am rccapatat scntimcntc|c pc
carc |c-am avut atunci cand cram loartc tanar, atunci cand crcdcam ca toatc crau OK,
atunci cand parintii mci crau ascmcnca Lui Dumnczcu pcntru ca ci putcau avca qria dc
tot si ma tincau in siquranta si |a adapost. Scntimcntu| dc tota|a siquranta cra incrcdibi|.
itascm comp|ct accst scntimcnt. Am lost inqropat sub ziduri|c traumci carc au lost
construitc in timp cc ,crcstcam`. V-am simtit minunat nu numai pcntru ca nu-mi mai
amintcam si imi rccapatam scntimcntc|c |uminoasc a|c inimii, dar si pcntru ca
dcscopcrcam un nou nivc| a| accstora - unu| carc niciodata nu m-a mai parasit. Am
p|ans in cainta, usurarc si lcricirc.
Accstc noi sau vcc|i scntimcntc vcncau catrc minc nu doar din cauza
invatatoru|ui mcu, dar si pcntru ca m-am cxpus |ui rca|izand ca Du|u| nivcrsa| era
ntr-adevr rcsponsabi| dc tot si ca va avca ,qria` dc copiii carc sc intorc inapoi - iar
accst |ucru cra rca|, nu o i|uzic dc siquranta pc carc am simtit-o cu parintii mci. Apoi, |-
am simtit pc Zain mai mu|t dccat un tata pcntru minc - un om bun, iubitor, marc,
putcrnic, tata| ,suprcm`. ln adcvaratu| scns a| cuvantu|ui i| simtcam si |-am numit ,Tata`
(si asta cra, - simtcam in accst lc| si in scns pcrsona| si in ,aspcctu| a ccca cc rcprczinta
pc ,Tata|`` in scnsu| dc Dumnczcu. Dc lapt, accsta cra tcrmcnu| uti|izat si intrat in
cato|icism si in a|tc catcva rc|iqii.
Lxista mu|tc a|tc scntimcntc carc pot li asociatc cu |ucrarca a|aturi dc invatatoru|
tau. nii oamcni vor simti durcrc in prczcnta dczva|uiri|or invatatoru|ui, a acc|or rani
vcc|i, a traumc|or din copi|aric, ctc. Accstca pot vcni |a supralata si sa apara |a |umina.
Apoi, vor li vindccati.
Scntimcntc|c mc|c iniiale |a prima inta|nirc cu Zain nu au lost atat dc nobi|c si
scninc. Gasirca invatatoru|ui tau poatc li dc ascmcnca o cxpcricnta inlricosatoarc, in
lunctic dc cqou| tau. Pcntru minc accasta a lost ambc|c in acc|asi timp, si o cxpcricnta
minunata si o cxpcricnta inlricosatoarc. Lra o surpriza incrcdibi|a, o surpriza lcricita
pcntru ca in cc|c din urma i| qasiscm, imi picrduscm oricc spcranta. Sc parca ca nu-mi
voi atinqc cc| mai marc dintrc obicctivc - o ca|c cu adcvarat so|ida, un adcvar consistcnt
si qasirca a|tor oamcni carc i| traicsc. Si apoi intr-o zi am auzit un om vorbind, un om
a|c carui cuvintc ,sunau din c|opotc|u| mcu intcrior a| adcvaru|ui`, iar in cc|c din urma
255
c| s-a dovcdit a li invatatoru| mcu lnsa auzindu-| pc c| vorbind, dc ascmcnca m-am
spcriat, pcntru ca atunci cand m-am inta|nit cu c| prima oara cu cram un introvcrtit cu
un loartc marc cqo dc protcat. ln timp cc cxista si oamcnii zqomotosi si cxtrovcrtiti,
accstia sunt adcsca priviti a li cqoisti, dar sunt in qcncra| si introvcrtitii, carc uncori
dcnumiti ,timizi` sau ,nistc tacuti` sunt c|iar mai rai, si adcsca cu cc|c mai mari cqo-
uri, si cu cca mai marc |ipsa dc smcrcnic. Li sunt introvcrtiti ,prin proicctarc` - ci si-au
crcat un invc|is dc ,timiditatc` prin carc sa sc ascunda dc a|tc pcrsoanc, in asa lc| incat
nici una dintrc qrcsc|i|c |or sa nu poata li vazuta sau conlruntata. lnvatatorii dc lapt
prclcra sa |ucrczc cu ,iqodii|c` cxtrovcrtitc mai dcqraba dccat cu introvcrtitii draquti
carc par a li tandri si du|ci, pcntru ca cxtrovcrtitii sunt mu|t ,mai dcasupra` dccat
proprii|c |or qanduri si scntimcntc, iar asta laci|itcaza ,proccsu|` invatator , uccnic. Lu
am avut un cqo imcns si am lost un marc introvcrtit.
,Proccsu|` pc carc i| sulcra un uccnic din partca unui invatator cstc ccva dc
qcnu| ,cxorcizarii`. n invatator arc ncvoic dc un uccnic caruia sa-i cxpuna aspcctc|c
|ui,ci dc cqoism si dc proqramarc ncqativa, in scopu| dc a |c cradica. Pcntru ca un
invatator sa-si laca trcaba sa, a avca un uccnic caruia ii ,vorbcstc mcnta|` c|iar si atunci
cand accsta cstc un asin, cstc mu|t supcrior dccat a avca un uccnic introvcrtit carc isi
ascundc qanduri|c dc sinc insasi si dc cci|a|ti. n cxtrovcrtit carc DL ASLVLNLA arc o
atitudinc smcrita cstc cca mai buna combinatic pcntru o invatarc rapida (nu |a lc| dc rar
ca un vas dc croazicra in Arizona,.
Oricum, |ai sa mcrqcm din nou inapoi in timp, atunci cand nu rccunostcam ,cu
adcvarat` sau nu acccptascm inca laptu| ca Zain cra adcvaratu| mcu invatator. Lu inca i|
cvitam ,ncdumcrit`, intrcbandu-ma undc mi-as putca qasi invatatoru|. Am lost un
introvcrtit radica|, asa ca am inccrcat sa-| cvit ,intcns` pc Zain si sa cvit conlruntari|c,
cxpuncri|c si atacuri|c asupra cqou|ui si sinc|ui mcu scparat carc stiam ca ar putca li
incvitabi|c daca cu insumi mi |c-as li cxpus. Am cvitat sa pun intrcbari sau c|iar sa |c
qascsc. Accasta cra cxtrcma sindromu|ui cc|ui carc ,sta in u|tima banca din c|asa` -
mu|t mai ascmanator cu a sta cat mai dcpartc daca cstc posibi|. Dar in cc|c din urma
incvitabi|u| s-a produs, au urmat incvitabi|c|c atacuri a|c cqou|ui mcu, asa cum m-am
tcmut.
Poatc am mcntionat mai dcvrcmc accst |ucru, dar intr-o zi Anastasia m-a invitat
sa ma a|atur ci si sa lac o tc|nica a ,Lxcrcitiu|ui Stc|ci` imprcuna cu un marc qrup dc
vcncrabi|i ca|uqari, novici si Zain. Lxcrcitiu| a lost lacut alara imprcuna cu c| si cu
aproximativ o suta dc ca|uqari. Zain a condus cxcrcitiu|. Noi nc tincam dc maini
lormand un ccrc urias. ln timpu| cxcrcitiu|ui si dupa accsta am vazut ,cncrqia carc
vibra` pcstc tot. C|iar daca imi cra lrica dc c| si cra practic inconurat dc o mu|timc dc
ca|uqari novici si dc batrani asta a produs o si mai marc intimidarc a psi|icu|ui mcu
introvcrtit, am vrut atunci sa ,sparq q|cata` si sa discut cu c|, astlc| m-am qandit ca
accsta ar li momcntu| potrivit - pcntru ca in cc|c din urma am avut ccva ,prolund` si
,spiritua|` dc adus in discutic si cu carc sa-| imprcsioncz. Si am prcsupus ca c| si oricinc
a|tcincva ar li lost imprcsionat dc pcrccptia si obscrvatii|c mc|c spiritua|c. ln linc, am
lacut prima mca dcc|aratic in lata |ui punandu-i prima mca intrcbarc, iar accasta a lost
dcsprc ocuparca adcvaru|ui dc catrc cqou| dcvastator.
,Zain, am vazut accasta cncrqic pcstc tot atunci cand laccam Lxcrcitiu| Stc|ci.`
256
L| a raspuns taios (nu c|iar astlc|, dar cu asa am pcrccput accst raspuns,, ,Lstc
numai un lcnomcn, nu-i da nici o atcntic`. Vai, cqou| mcu L| cra in mi|ocu| unci a|tc
convcrsatii in carc cu ma baqascm intr-un momcnt ncpotrivit cu o dcc|aratic timida. Aici
as li qandit ca in slarsit qasiscm ccva siqur si prolund dc spus - ccva imprcsionant. L|
avca un ac pcntru ba|oanc|c mc|c Nu mi-am dat scama |a timp dar raspunsu| sau cra
dictat dc lc|u| mcu dc a li in cca mai marc partc a timpu|ui - un introvcrtit, nascocitor si
cqoist. Asta a lost ccca cc intr-adcvar a vcnit pcstc rcmarca mca, iar raspunsu| sau a
lost accsta - cc| carc s-a ocupat dc asta, cc| carc inccrca sa obtina o ,ina|tarc` a mca,
mai mu|t dccat un raspuns |a intrcbarca mca sau |a dcc|aratia pc carc o lacuscm. C|iar
daca raspunsu| sau cra adcvarat, cra corcct, c| ar li putut sa laca asta in dilcritc moduri
daca si cu as li lost dilcrit. Smcc|crii a|c proccsu|ui dc ,cxorcizarc` invatator , uccnic.
Cand am trccut sulicicnt pcstc tcmcri|c cqou|ui, cc|c carc ,ma trczcsc si miros
prccum ccaiu|`, am vazut ccca cc dca simtcam si dc carc ma tcmcam - mai cxact, dc
ccca cc ii cra lrica sinc|ui mcu scparat. Nu am putut sa ma apropii cu nimic dc accst
om. L| ma cunostca mai binc dccat ma cunostcam cu insumi. L| a lost adcvaratu| mcu
invatator pcrsona|. Candva mai tarziu, cu coada intrc picioarc, i-am ccrut cu slia|a sa lic
invatatoru| mcu. Si asa a inccput.
Apucand tauru| dc coarnc nu a lost numai inuti|, insa a starnit si un raspuns mu|t
mai intcns. Cu cat mai mu|t imi aparam ,sinc|c` mcu, cu atat mai intcns dcvcnca
raspunsu|. Cand am inccrcat sa scap cu minciuna sau sa rczist adcvaru|ui, intcnsitatca
b|ocac|or sa|c avcau ca rczu|tat laptu| ca c| striqa |a minc - nu cu o luric norma|a, insa
cu o manic natura|a. Vibratia vocii sa|c |ovca in mi|ocu| p|cxu|ui mcu so|ar. ncori c|
striqa atunci cand nimic nu ,avca |cqatura cu minc`. Striqa doar pcntru ,a docni` in
|cqatura cu oricc |ucru, poatc c|iar ca nu avca |cqatura cu minc, insa c| o lacca doar
pcntru a ma scutura pc minc sa vada daca anumitc ,butoanc a|c cqou|ui sunt
apasatc` , cqou| ranit, ctc., daca accstca ar putca aparca pcntru a |ucra cu c|c.
Cand am trccut pcstc inccrcari|c dc a scapa cumva si cand intcnsitatca sa nu a
mai avut clcct asupra mca, rc|atia noastra s-a translormat intr-una loartc ca|da si
apropiata. lmi amintcsc u|tima data cand c| a tipat |a minc dc parca s-ar li intamp|at in
accasta dimincata. Nu am mai avut rcactia norma|a a cqou|ui mcu iar pc accasta c| a
obscrvat-o imcdiat.
L| m-a privit in oc|i si mi-a spus, ,Asta nu sc intamp|a pcntru ca nu mai |ucrcz cu
tinc`
Am dczaprobat din cap, ,Nu`. L| a lost ,|ovit` dc cca mai marc ,p|accrc`, cc|
mai p|acut zambct pc carc i| vazuscm vrcodata. lnvatarca mca nu mai cra ncccsara,
,aqitatia sa`, tactici|c dc a striqa nu mai crau inc|usc.
#ea mai /propiat Relaie
Rc|atia cu invatatoru| tau cstc cca mai importanta rc|atic pc carc ai putca-o avca
vrcodata, din cauza a ccca cc cstc c| (Vocca ta Launtrica manilcstata, si pcntru ccca cc
va lacc c| pcntru tinc. Dar invatatoru| tau dcvinc dc ascmcnca cc| mai bun prictcn a|
tau - dc lapt, mult mai mult dccat cc| mai bun prictcn a| tau. L| cstc cincva carc tc
iubcstc si carc tc poatc iubi mai mu|t dccat oricinc inaintc. Adcvaratu| invatator dcvinc
c|iar o |inic a victii dc carc tu sa tc aqati in cc|c mai intunccatc orc a|c ta|c, atunci cand
257
sinc|c tau scparat trccc prin ,c|inuri|c mortii`. lnsa rc|atia invatator - uccnic nu cstc
toata numai du|ccata si |umina. Lstc o munca qrca si durcroasa pcntru dcmo|arca
ziduri|or construitc dc sinc|c tau scparat.
) n"eap 0estul
Cand ai dccis ca vrci sa tc sc|imbi si ai |uat dccizia dc a ,mcrqc catrc accst
|ucru`, cand ai pus picioru| pc ca|c si ti-ai dcdicat viata Du|u|ui nivcrsa|, |ucruri|c
inccp sa sc sc|imbc rapid. lntr-un lc| sau a|tu|, in cazu| in carc ai lacut-o in cscnta
ascmcnca unui anqaamcnt intcrior, cstc ca si cum a spunc, ,OK Doamnc, cu sunt
prcqatit sa ma intorc inapoi. Sunt prcqatit pcntru a lacc oricc trcbuic sa lac in scopu| dc
a ma sc|imba si dc a scrvi ca vc|icu| pcntru Tinc`. Si astlc| primu| pas pc ca|ca pcntru
a purta crucca si pcntru crucilicarc inccpc. n l|ux intcns a| qrcutatii ,tcstc|or` tc
|ovcstc. lnccrcari|c durcrii, sulcrintci si tcntatici vin una dupa a|ta din toatc dircctii|c si
sursc|c in viata ta, catcodata mai mu|tc in acc|asi timp. lnca odata, amintcstc-ti
stravcc|iu| tcxt, ,Dumnczcu ii |ovcstc cc| mai rau pc toti cci pc carc ii dorcstc mai
mu|t`. O vcc|c iubirc cu carc ai dorit odinioara sa tc casatorcsti tc poatc c|cma din
scnin dupa l0 ani si liind imboqatit, va dori sa sc casatorcasca cu tinc. Tata| tau ar
putca muri. Vama ta cstc bo|nava si arc ncvoic dc tinc pcntru a o vcq|ca zi si noaptc,
iar lratc|c tau nu punc va|oarc pc accstc |ucruri. Ai obtinut cc| mai bun |oc dc munca
din viata ta - insa asta ar inscmna mutarca dcpartc dc |ocu| undc sc al|a ca|ca ta.
Copi|u| tau carc a crcscut arc ncvoic dc autoru| tau pcntru anumitc motivc non-
spiritua|c, accstca liind |umcsti sau motivc importantc ,norma|c` - ccva cca ai li
,ob|iqat` sa laci in mod obisnuit. Numcstc-|c tu, accstca vor aparca din |cmnc pcntru a
tc ducc dcpartc dc adcvarata ta ca|c spiritua|a. Vci li capabi| sa trcci dc cxpcricntc|c
victii numai prin anumitc divcrsiuni, lara a cadca pc cca|a|ta partc a caii ta|c in capcana
divcrsiunii, DACA: l, Constiinta ta cstc dcstu| dc cxtinsa pcntru a vcdca intrcaqa
imaqinc in ansamb|u, pcntru a vcdca cc cstc cc| mai marc binc pcntru toti oamcnii,
binc|c pc carc i| poti lacc cu viata ta daca vci ramanc pc ca|ca ta, si, 2, Ai convinqcrca
dc ati urma ca|ca, indilcrcnt dc |ucruri|c carc inccarca sa tc duca in alara ci. Apoi, mai
cstc durcrca dc a-ti urma si carc urmcaza adcvaratci ta|c cai.
Zain mi-a amintit odata, ,Ca|ca cstc prccum un pat dc trandaliri, l|ori - spini -
l|ori - spini, insa daca umb|i pc urmc|c cc|or carc au umb|at pc aco|o mai inaintc,
macstrii , invatatori, atunci sc pot cvita capcanc|c spini|or . si l|ori|or.`
lnvatatoru| tau cstc dc ascmcnca prccum un pat dc trandaliri, spini si toatc cc|c.
,Adcvaratu| invatator cstc dc ascmcnca partc a intcnsu|ui l|ux dc tcstc prin carc
trcci. L| cxtraqc alara |ucruri|c pc carc |c pastrczi din lubirca Lqoista - manilcstari|c
ncqativc si proqramarca cqou|ui, a sinc|ui scparat - si apoi |c rcl|ccta inapoi catrc tinc.
Daca csti dcsc|is catrc accasta rcl|cxic a ta insati si o lo|oscsti pcntru sc|imbarc, ca
poatc li un cvcnimcnt b|and, si va li c|iar p|acut daca csti smcrit si ai cu adcvarat
dorinta dc a vcdca adcvaru| dcsprc tinc insuti. lnsa daca csti b|ocat, daca csti |ipsit dc
smcrcnic si rczisti in a vcdca adcvaru|, Du|u| nivcrsa| iti va prczcnta laptc|c mu|t mai
intcns prin intcrmcdiu| liintci Launtricc a invatatoru|ui catrc liinta ta Launtrica. Gradu|
dc intcnsitatc crcstc dircct proportiona| cu qradu| rczistcntci. lar dc continui sa lii b|ocat
in asta, Dumnczcu tc va invata prin mctodc c|iar mu|t mai intcnsc, prin viata insasi -
scoa|a |ovituri|or durc. Accasta scamana mu|t cu ca|ca unci qrcvc lu|qcr dc munca.
258
Lumina cstc crcata atunci cand c|cctricitatca cu o anumita po|aritatc cauta po|aritatca
opusa pcntru a qasi ,ncutra|izarca`. Daca cincva b|oc|caza ca|ca, sau rczista inccrcarii
dc a curqc prin ca catrc po|aritatca ,dc baza`, atunci accasta pc accasta ca|c va ,|ovi` si
mai intcns. Dar |ucruri|c |uminatc nu vor cxp|oda in ca|ca sa daca accstca nu opun
rczistcnta accstui l|ux. Conlruntarca cu Du|u| nivcrsa| printr-un invatator cstc simi|ara.
Cand sc producc proccsu| dc cxorcizarc invatator , uccnic, accsta cstc prccum
stralu|qcrarca. Daca cxista din partca uccnicu|ui |ucruri carc ,b|oc|caza` l|uxu|
adcvaru|ui dc |a Du|u| nivcrsa|, accsta si mai intcns va ,|ovi ` b|ocac|c ncqativc. lnsa
daca uccnicu| cstc dcsc|is si nu opunc rczistcnta adcvaru|ui pc carc invatatoru| i|
rcl|ccta iar Du|u| nu qascstc b|ocac, c|cctricitatca trccc prin accsta cu mici traumc sau
c|iar nici una, ori poatc dcvcni dc lapt o cxpcricnta dc cxtaz.
Astlc|, atunci cand ccva cstc prczcntat unci pcrsoanc carc ncccsita o sc|imbarc,
ca poatc |upta cu accasta si |ucruri|c sc vor intcnsilica, sau in cazu| in carc accasta |c
acccpta, cstc dcsc|isa si lubitoarc A|truista, va avca |oc o ncutra|izarc. Ncutra|izarca
ncqativa intra in contact cu cca pozitiva. Ncutra|izarca |uminii intra in contact cu
intuncricu|. Accsta cstc proccsu| dc adcvarata cxorcizarc pc carc invatatoru| i|
clcctucaza. Accst |ucru poatc avca |oc numai daca o pcrsoana o pcrmitc totusi. La
urma urmci, oricinc arc |ibcrtatca dc a a|cqc. O pcrsoana ar trcbui sa o dorcasca mai
mu|t dccat oricinc, si cu cat o dorcstc mai mu|t si mai rapid, cu atat va li mai usoara
munca cu un invatator. Dar in oricc caz, o pcrsoana trcbuic ,sa-si dca acordu|` si sa |asc
proccsu| sa sc intamp|c. La trcbuic sa LCRLZL |a a-si da acordu|, prin qanduri, prin
cuvintc|c si actiuni|c sa|c.`
Eai s Mergem i Eai la 4umne.eu
Zain cunostca tcmcri|c si dorintc|c mc|c iar atunci cand am inccput proccsu| dc a
ma c|ibcra dc c|c, accstca au dcvcnit durcros dc cvidcntc. Sprc cxcmp|u, c| nu stia ca
cu uram sa spa| vasc mai mu|t dccat oricc. Vama mca m-a pus sa lac accst |ucru atunci
cand cram copi| iar cu am dczvo|tat o marc rcpu|sic si ,prob|cma` din asta. Pc dc a|ta
partc am iubit muzica. Am inccput sa cant atunci cand avcam 5 ani si avcam un dar
pcntru asta. Si asa cum am spus in capito|u| dcsprc proqramarca subconsticntu|ui, am
stiut ca asta ar putca alccta un marc numar dc oamcni. Dcci, am spcrat ca intr-o zi va
putca lacc din asta prolcsia mca. Dar Zain parca sa aiba un ac pcntru liccarc dintrc
ba|oanc|c sinc|ui mcu scparat.
ln timpu| primci mc|c convcrsatii privatc cu Zain intcntionam sa-i spun dorinele
mc|c in ccca cc privcstc autarca oamcni|or prin intcrmcdiu| muzicii. Si asa am lacut.
Dar cra prob|cma ca, indilcrcnt daca tot ccca cc spuscscm dcsprc muzica cra adcvarat,
accasta cra dc ascmcnca si o dorin personal. Canccru| sinc|ui mcu scparat imi
inlcctasc abi|itati|c si inlcctasc si obicctivc|c mc|c. Ca sa nu mai vorbim si dc uriasu| b|oc
dc poticnirc in dczvo|tarca mca pcrsona|a.
V-am inta|nit cu c| intr-un mic cort carc cra insta|at c|iar in alara ziduri|or
manastirii si carc cra aco|o pcntru inta|nirca si inqriirca qospodari|or carc |ocuiau aici.
,Zain, as dori sa-ti vorbcsc dcsprc viata mca si dcsprc ccca cc voi lacc.`
,lntcrcsant momcnt, si cu am vrut sa-ti vorbcsc dcsprc acc|asi |ucru.`
l-am cxp|icat totu| dcsprc idci|c mc|c pcntru autorarca |umii prin muzica, prin
259
ccca cc cunostcam si cum as putca s-o lac. Apoi, cc| mai marc ciocan din |umc a cazut
in capu| mcu.
,Daca as li in |ocu| tau, as uita dcsprc muzica. ita c|itara, niciodata nu vci mai
putca canta. Noi nici macar nu avcm vrcuna aici. Dar avcm ncvoic dc o masina dc
spa|at vasc pcntru manastirc. Si avand in vcdcrc ccca cc ai tu ncvoic, accasta ar li cc|
mai bun |ucru pcntru tinc si pcntru tot rcstu| victii ta|c.`
Egoul meu a #ost instantaneu ocat. Am lost |a podca. imit. Vort. Nu
stiam cc sa mai spun. Cu rcspcct (si prostcstc, am inccput intcns ,arqumcntatia`.
,Dar Zain, mi-am dat scama dc lortc|c dc |umina carc |ucrcaza prin intcrmcdiu|
muzicii iar cu am marc ta|cnt pcntru accst |ucru. Am scris cantccc carc sunt pozitivc si
ina|tatoarc, atat vcrsuri|c cat si muzica, iar catcva dintrc vcrsuri stiu ca au lost
comunicatc dc catrc icrar|ic, pcntru ca cu nici macar nu stiam cc am scris sau ccca cc
inscmnau acc|c |ucruri in momcntu| cand am lacut-o. Lu c|iar crcd ca accst |ucru cstc
cc| putin o parte a dcstinu|ui mcu.`
,Nu. Lu nu crcd accst |ucru. Lu crcd ca vci invata si-| vci s|ui mai binc pc
Dumnczcu prin intcrmcdiu| spa|arii vasc|or. Accsta cstc dcstinu| pc carc |-am vazut cu
pcntru tinc.`
Dcsiqur, nu mai avusesem dc-a lacc cu astlc| dc |ucruri, nu am lost lortat sa o
lac, dar daca cram, cu nu mai putcam sta in manastirc. lar a li aco|o, a invata si a ma
ina|ta spiritua| cra ccva cc mi-am dorit asa dc mu|t dc loartc mu|ti ani. ln p|us, stiam
dcsprc ,tcstc` si |a inccput cram convins ca cram doar tcstat. Stiam ca asta cra
,proccdura standard`.
lnsa dupa accca am inccput sa spa| vasc. Vai intai am inccput c|iar sa |c numar,
accsta liind un tcst tcmporar, astlc| ca nu a lost prca oribi|. Dar in curand a dcvcnit o
marc |upta. Uram sa |c spa| si asta a lacut din munca mca un |oc dc munca sarac - un
pic lacut in mod consticnt, putin lacut in mod subconsticnt. Rcaua mca atitudinc a
lacut din minc un spa|ator dc vasc s|ab. Lram |cnt si din cauza vasc|or dc |a o masa nu
cram qata pcntru urmatoarca. Vu|tc dintrc vasc s-au spart in mod accidcnta|. nc|c
dintrc c|c |c-am |asat murdarc sau cu sapun pc c|c imbo|navindu-i catcodata pc cci|a|ti.
Dupa o astlc| dc |una am inccput sa ma intrcb daca nu cumva accsta nu cra un
tcst - poatc ca cra ccva rca|. Dupa trci |uni avcam dubii scrioasc ca accsta ar li un tcst
si cram in controvcrsa cu minc insumi, daca as dori cu adcvarat sa raman si sa lac accst
|ucru pcntru totdcauna. Sinc|c mcu ccntrat si prc-ocupat cu mizcrabi|a spa|arc a vasc|or
imi cop|csisc cca mai parc partc a victii mc|c. Am picrdut |cqatura cu toatc |ucruri|c
minunatc dc aco|o, am avut dc lapt o viata buna si o rca|itatc pozitiva a rcstu|ui victii
mc|c atunci cand cram in pcrioadc|c cand nu spa|am vasc. lnsa, c|iar daca sinc|c
scparat ma tortura si ma ump|ca dc qanduri ncqativc, pastram pcntru minc insumi
rcamintirca si ,rcmcmorarca` laptu|ui pcntru carc cram cu adcvarat aco|o. Asta mcrcu
si din nou. Vi-am adunat vointa putcrii si convinqcrii mc|c si in lina|, intr-adcvar, cu
adcvarat, am dccis sa raman, cu toata convinqcrca - c|iar daca spa|atu| vasc|or avea sa
lic s|uba mca pcntru tot rcstu| victii mc|c. Dc indata cc am lacut cu adcvarat accasta
a|cqcrc intcrioara, si carc cra pcntru minc un anqaamcnt ircvcrsibi|, o povara loartc
qrca a lost ridicata dc pc minc. lnstantancu. V-am simtit din nou lcricit. Vi-am
sc|imbat atitudinca si imprcuna cu ca si abordarca lc|u|ui dc a spa|a vasc. V-am intors
260
|a spa|at vasc intr-un l|ux a| mcditatici, prccum in Tai C|i sau o ,Kata` din artc|c
martia|c. Amintcstc-ti cc am spus mai dcvrcmc ca sc qascstc o marc abi|itatc in a #ace
|ucruri|c pc carc trebuie sa |c laci, prin intcrmcdiu| |ucruri|or pc carc vrei s le #aci.
Prima data am ap|icat accst |ucru aici. Spa|atu| vasc|or a dcvcnit brusc atat dc dilcrit
lata dc modu| pc carc i| cxpcrimcntascm antcrior, cra incrcdibi|. Si acum vasc|c crau
curatc |a timp, lara pctc, si nici nu au mai lost spartc.
C|iar |a slarsitu| zi|ci cand lacuscm accasta sc|imbarc |auntrica, Zain a intrat in
bucataric (|ucru pc carc c| i| lacca dc obicci rar,.
,Va tcm ca am vcsti proastc pcntru tinc.`
,Carc sunt accstca` Am spus cu inqriorat.
,Lstc ncvoic dc tinc a|tundcva si va trcbui sa rcnunti |a indatoriri|c ta|c dc
spa|ator dc vasc. Stiu ca va li un marc sacriliciu.` Am qandit pcntru minc insumi - ,cur
intc|iqcnt` (intr-un mod lrumos dc a spunc, pcntru pcrsoanc|c carc prin mi|oacc voitc
sau nu, cncrvcaza pc cci din ur prin atitudinca |or sarcastica.
,Dc cc` Am intrcbat cu ca|m.
,Lstc ncvoic dc tinc pcntru a da |cctii dc muzica si a|tc artc. A lost stabi|it ca o
partc a dcstinu|ui tau sc al|a in accstc domcnii. Acum nu vci avca timp pcntru toatc trci
- spa|atu| vasc|or, antrcnamcntu| tau spiritua| norma| i lormarca spccia|a in muzica,
artc vizua|c si scris. Dcci, spa|atu| vasc|or trcbuic sa lic sacrilicat.` ,Cur intc|iqcnt`, am
qandit inca odata pcntru minc insumi. A lost un |ucru amuzant, si nici macar nu a
contat cu adcvarat asa dc mu|t. Nu am lost c|iar incantat sau sa am un scntimcnt dc
bucuric in |cqatura cu asta. Lram dca bucuros pcntru ,p|ccarca` si rcdcscopcrirca a
ccva mu|t mai rca| si important. lar acum stiam ca indi#erent cc as lacc in mod lizic,
nu cra |a lc| dc important prccum contiina mea in timp cc laccam acc| |ucru. Dc
lapt, am dcscopcrit laptu| ca, constiinta mca cra cc| mai important |ucru in a lacc
ORlCL si TOTL.
Dar totusi, am primit mai mu|tc instrumcntc (inc|usiv c|itarc|c pc carc |c avcau
aco|o, si ccca cc nu stiam atunci cand am cantat din nou, am putut canta dc zccc ori
mai binc dccat inaintc. Si nu am putut intc|cqc dc cc |a momcntu| rcspcctiv. Nu avca
scns, nu mai cantascm dc loartc mu|t timp. L-am intrcbat pc Zain dcsprc accst |ucru in
urmatoarca zi.
,Zain, dc cc cant |a instrumcntu| mcu cu mu|t mai binc si mai usor dccat o
laccam inaintc`
,Pcntru ca ai inccput sa dai drumu| si sa |asi Du|u| nivcrsa| s-o laca prin
intcrmcdiu| tau in |oc sa canti tu.`
lnsa au cxistat atunci si avcau sa vina noi |ovituri a|c cqou|ui. Dupa carc, o
activitatc cc cra lo|osita pcntru a li doar o cxpcricnta p|acuta pcntru minc a dcvcnit
ccntru| tintci cqou|ui mcu.
lormarca mca muzica|a a lost loartc qrca si a imp|icat tot ccca cc am crczut ca
prin muzica adcra |a tot ccca cc am crczut ca cstc muzica. Tot ccca cc am invatat
antcrior a lost ritmu| si parti|c scparatc - qamc, notc, sti|uri, mctodc. Accstca toatc au
cazut. A trcbuit sa cxcrscz si sa rcpct qamc carc nu avcau scns. Asta a dus |a ucidcrca
scnsibi|itatii mc|c muzica|c, a idci|or prcconccputc si a cqou|ui. lnsa cativa ani mai
tarziu, dupa cc am lost trccut prin ,iadu| muzica|`, am invatat tota|a |ibcrtatc dc
261
cxprimarc si asta mi-a pcrmis un sinc mai ina|t carc a vcnit sa cantc prim minc. Accst
|ucru a dus |a muzica cc nu s-ar li lacut niciodata dc minc inaintca ,cutici` dc standardc
in carc luscscm antrcnat. Acum as putca cxprima oricc imi vinc, oricc vinc prin minc.
Lmotii|c, scntimcntc|c, inspiratia si viziuni|c pot li crcatc in mintca ascu|tatoru|ui iar pc
accstca nu |c-as putca lacc niciodata prin minc insumi.
Anii carc au urmat au avut dc lapt o marc inl|ucnta, din spatc|c sccnci, in
alaccrca muzica|a si in muzica cc a lost lacuta pcntru masc dc catrc unc|c dintrc cc|c
mai popu|arc vcdctc in domcniu| muzica| din |umc.
Provo"area 0impurilor Grele
Astlc| am trccut prin translormarca si dczvo|tarca mca |a manastirc, cca pc carc
dc mu|tc ori am qasit-o qrca si durcroasa. L-am intrcbat pc Zain dcsprc inccrcari|c mc|c
si dc cc a lost atat dc qrca sc|imbarca si uncori dczvo|tarca, c|iar si atunci cand
sc|imbarca parca simp|a. Si dc cc simtcam supararc lata dc c|, c|iar daca c| dorca sa
ma autc, si asta cra tot ccca cc c| dorca sa laca.
,lndata cc o pcrsoana inccpc proccsu| dc ,auto-cxorcizarc` imprcuna cu
invatatoru| ci, accasta va trccc pcstc ,b|ocac` iar daca nu va trccc pcstc b|ocac usor ca
insasi, atunci invatatoru| ii va aducc, ca sa spuncm asa, |ovituri|c dc |umina. Si pcntru ca
accst proccs cstc scvcr, uccnicu| poatc simti uncori ca invatatoru| i| ,intcapa`, i|
,|ovcstc`, ctc., insa accasta cstc numai una dintrc rcactii|c sinc|ui scparat, accca dc a ,li
pus in storcator` - |umina adcvaru|ui risipind i|uzii|c, b|ocac|c si insc|atorii|c.`
,Dar uncori accstca sunt asa dc rc|c incat m-am qandit |a p|ccarc dc catcva ori.`
,ndc|c dc ,durcrc crcscanda` vin dc |a sinc|c scparat carc lo|oscstc qanduri|c si
cmotii|c in inccrcarca dc a crca conluzic si induccrca in croarc a uccnicu|ui. Sinc|c
scparat va rationa|iza si sc va apara pc sinc insusi. Dar din lcricirc, cstc inuti| sa tc apcri
impotriva invatatoru|ui tau pcntru ca c| cstc propria ta liinta Launtrica si c| cunoate
adcvaru|. Accst |ucru conducc sinc|c scparat catrc o conc|uzic incvitabi|a - sa scapc dc
invatator. n uccnic poatc inccpc sa conccapa tot lc|u| dc motivc ca sa ,scapc` dc
prczcnta invatatoru|ui sau. Aparcnt din motivc loartc bunc, sau cc| putin din
rationamcntc carc suna loartc convinqator pcntru a li dcmo|atc, dc auto-satislactic a
inlomctatu|ui sinc scparat. ln cazuri cxtrcmc accsta inccpc sa qandcasca prccum ca ar li
ccva in ncrcqu|a cu invatatoru| sau. Daca accst |ucru ti sc intamp|a vrcodata, trcci pcstc
accasta mica |ista:
F 0e simi tu un u*itor?
F Eti un u*itor altruist?
F )au simi preri ru pentru tine &nsui sau 2&n sinea taB2 %urie2 negativitate?
Amintcstc-ti totdcauna ca daca nu simti draqostc, indilcrcnt CARL sunt
circumstantc|c, atunci tu N vczi c|ar si T csti cc| carc cauzcaza prob|cma Tu csti
b|ocau| iubirii din cauza unor asa-zisc motivc ,BNL`, carc nu pot cxista cu adcvarat
Haidc Ridica-tc lntc|cqc NlCl un motiv N cstc destul de bun pcntru a opri iubirca,
in oricc imprcurarc. Nu lubirca A|truista poatc lacc sa sc aqravczc |ucruri|c.`
,lnsa uncori sc simtc prccum o durcrc lizica, asa dcvinc dc rca situatia.`
,Nu sc poatc lacc nimic in accst caz dccat sa o induri, sa mcrqi mai dcpartc prin
ca. Dczvo|tarca pcrsona|a cstc adcsca ca o criza a vindccarii lizicc. Prin indurarca
262
sulcrintci, lcbrci, vomitatu|ui, ctc., poti tu, cu rabdarc, intc|cqcrc, smcrcnic si
pcrscvcrcnta, sa stii cinc csti tu cu adcvarat prccum o liinta Launtrica cc sc sa|vcaza
dintrc daramaturi. Sul|ctu| , liinta Launtrica cstc ctcrna si indcstructibi|a, atunci cand
nu cxista nimic, aco|o cstc sul|ctu|, aco|o cstc Du|u|, aco|o cstc adcvaratu| tau sinc. Ai
ncvoic doar dc draqostc indcauns pcntru ca invatatoru| tau sa atarnc dc un lir. Rczista
aco|o pana dupa cc ai trccut pcstc asta. Rccompcnsc|c cc|c dc pc urma sunt mari, mu|t
mai mari dccat sacrilicii|c si durcrca.`
263
Capitolul Paipre%ece
:aetrii #nlai i Co!unicarea
3atral7
lnvataturi|c stravcc|i in ccca cc privcstc ,comunicarca` astra|a sunt loartc c|arc.
Cu toatc accstca, in timpu| cat am lost |a manastirc, ccca cc cstc acum numit
c|annc|inq (comunicarc astra|a, cra numit ,spiritua|ism` sau ,mcdiumnitatc` iar
,comunicatorii` crau numiti ,mcdiumi`. Pcntru o mai usoara |ccturarc, voi substitui
vcc|i|c lrazc (carc au lost dc lapt lo|ositc dc minc si invatatoru| mcu, cu modcrnu|
cuvant ,c|annc|inq` (comunicarc,.
Maetrii nlai
,Tata, c|iar inaintc dc a vcni aici am citit si am auzit dcsprc invatatorii ina|tati
c|iar daca accstia sunt numiti in mod uzua| macstrii ina|tati sau slinti dc mu|ti oamcni.
nii oamcni considcra ca cstc binc sa-i urmam sau sa |c urmam invataturi|c, pcntru ca
ci au constiinta mai marc dccat invatatorii in viata. nii c|iar sustin ca au un contact
pcrsona| si ,comunica` cu ci. Vrci sa-mi spui si mic mai mu|tc dcsprc asta si poatc si
dcsprc ccca cc spun stravcc|i|c invataturi`
,n macstru ina|tat cstc in cscnta un adcvarat invatator carc a parasit p|anu|
Pamantu|ui si a mcrs catrc urmatoru| p|an - un paradis in carc toti cci cc |ocuicsc aco|o
au atins acc|asi nivc| dc constiinta a| lubirii A|truistc, a| Luminii si nitatii. Din cauza
c|ibcrarii |or dc |imitari|c constiintci p|anu|ui lizic, accstia au o ina|ta constiinta. lnsa din
cauza starii non-lizicc si a|cqcrii |or dc a parasi accst p|an si a nu sc mai rcincarna, ina|ta
|or constiinta |c |imitcaza ap|icatii|c si uti|itatca pcntru cci dintrc noi dc pc p|anu|
Pamantcsc. Astlc|, ci nu pot indcp|inii sarcini|c unui adcvarat invatator ori sa in|ocuiasca
ncccsitatca unui adcvarat invatator.
La inccputu| caii, sunt motivc ustilicatc pcntru anumitc tipuri dc intcrcsc pc carc
|c-ai mcntionat tu in |cqatura cu cci ina|tati. Oamcnii inccp adcsca cautari|c |or spiritua|c
prin cautarca adcvaru|ui carc |c aduc mu|tc |ucruri, inc|usiv inlormatia dcsprc macstrii
ina|tati. Lxista carti cu idci bunc si dc inspiratic dcsprc macstrii ina|tati. Cand cram tanar
am lost incantat sa qascsc catcva dintrc accstc carti. lnsa accstca sunt doar carti si pot
lacc loartc mu|t pcntru tinc inaintc sa trcbuiasca sa laci dc lapt mai mu|tc cu viata ta.`
,Dc cc ci nu pot li |a lc| dc buni prccum un adcvarat invatator in carnc si oasc`
,Lstc binc sa imitam cxcmp|u| dc viata a| oricrui adcvarat invatator, inclusiv
pc cc| a| cc|or carc au parasit accst p|an. Ascmcnca ,macstrii` si ,slinti` nc-au |asat o
264
istoric carc nc poatc auta in ca|atorii|c noastrc. Li nc-au |asat urmc|c |or pc ca|ca carc
mcrqc prin trandaliri si spini. Dar cand oamcnii aunq u|tcrior |a conccptu| dc macstrii
ina|tati si ii considcra pc ci a li invatatorii |or pc accst p|an lizic, urmand ccca cc ci pot
s cread c sunt invataturi|c |or, ci sc |asa dcsc|isi mu|tor prob|cmc. Dc lapt, cxista
prob|cmc scrioasc in inccrcarca dc a urma o liinta carc nu sc al|a in trup lizic.`
,Dar daca ci ar putca avca dc lapt o ina|ta constiinta, ar putca li asta o
prob|cma`
,nii oamcni sunt dc ascmcnca consi|iati spiritua| dc catrc ,q|izi ` dczincarnati
mai mu|tc dcsprc asta mai tarziu. A|tii au mai mu|ti Guru pc carc nu i-au vazut
niciodata, nu au trait niciodata in prczcnta |or. Accstc situatii sunt simi|arc cu a avca un
invatator ,ina|tat`, situatic in carc nici una dintre #iinele clu0itoare nu este
pre0ent n planul tu #i0ic. lar daca nu csti dca un i|uminat, c|iar cunoscand cu
adevrat totul dcsprc rca|itati|c cuiva carc nu sc al|a in lorma lizica (ca sa nu mai
vorbim dcsprc dorintc|c ta|c dc a li indrumat,, nu cstc cu adcvarat posibi|a o c+t de
mic claritate a adevrului. lar adcvaru|, c|aritatca prccisa, cstc o necesitate in
ascmcnca situatii dc indrumarc prin dczincarnati, ca sa nu mai vorbim dc rc|atia
invatator , uccnic.
rmand un invatator ina|tat, sau c|iar unu| carc cstc in alara contactu|ui lizic, |asi
mu|tc oportunitati pcntru auto-amaqirc. Accst |ucru cstc popu|ar in primu| rand pcntru
motivu| ca olcra un pcrlcct rationamcnt dc cvitarc a adcvaratci dczvo|tari spiritua|c.`
,Cum sc lacc accst |ucru`
,Pcntru ca poti parca a li tota| imp|icat in spiritua|itatc, insa indus in croarc dc
catrc tinc insuti si ncconlruntandu-tc cu adcvaratc|c prob|cmc, adcvaratc|c ta|c b|ocac
a|c scpararii dc nu|.`
,Cum`
,Pcntru ca cxista un |oc pcntru ,auto-intcrprctarc`, pcntru ca accstia nu sunt
inaintca ta in carnc si oasc, SPNAND-Tl prin cuvintc ccca cc ai ncvoic sa stii, sau
dc lata cu a|ti martori, ncputand cvita sa auzi cu urcc|i|c ta|c, GHlDARLA in asa lc|
incat s nu te poi pcli tu insuti in |cqatura cu asta. Pcntru ca a ,urma` un invatator
carc nu cstc in trup Pamantcsc cstc mu|t mai dc dorit pcntru sinc|c scparat - nu trcbuic
sa laci lata |ucruri|or pcntru carc nu |c dorcsti si poti intcrprcta invataturi|c pcntru a ti
sc potrivi tic nsui. Privcstc doar |a dilcritc|c alirmatii in |cqatura cu ccca cc spunc
Bib|ia sau ccca a cc ,inscmnat` lisus. Sau ccca cc a ,inscmnat` Vo|ammcd. Oamcnii au
ars dc vii a|ti oamcni in numc|c |ui lisus - tu crczi ca L| i-a dctcrminat pc ci sa laca accst
|ucru`
,Bincintc|cs ca nu.`
,Si c|iar dc cre0i ca csti in comunicarc cu o liinta in alara trupu|ui carc ar li un
macstru ina|tat, nu poti li siqur dc ccca cc ti sc pcrmitc tic insuti sa ,auzi`, numai daca
nu csti dca tota| c|ibcrat dc propriu| sinc scparat. Dc lapt, sinc|c scparat ar considcra
asta un ,aranamcnt` pcrlcct. Tu considcri ca urmczi un invatator spiritua|, dar sinc|c
scparat ,ccnzurcaza` ,invataturi|c` si ramai tot sub contro|u| |ui. Cum ar putca li a|tlc|
atunci cand sinc|c scparat iti contro|caza mintca subconsticnta si cca mai marc partc
din cc|c|a|tc |ucruri din viata si mintca ta`
265
,Crcd ca nu ar putca.`
,Vczi, imi dai drcptatc. ,Tu cre0i@ ca asta nu sc poatc. Cand csti dc lapt in
prczcnta unui invatator ,in carnc si oasc`, sinc|c tau scparat nu poatc aunqc dcpartc cu
auto-amaqiri|c. Aici nu cstc ,crcd ca`, nu cstc ,intcrprctarc`, nici |ipsa dc ,c|aritatc`.
Cand csti in prczcnta lizica a unui ascmcnca nu, invatatoru| pcnctrcaza activ si iti
cxpunc i|uzii|c, iti spunc adcvaruri|c dc carc ai ncvoic sa |c auzi c|iar in lata,
c|arilicandu-|c atunci cand sinc|c inccarca sa |c acopcrc cu noru| prob|cmci, nc|asand |oc
pcntru intcrprctarc qrcsita si nc|asand |oc pcntru iqnorarca sau ascundcrca adcvaru|ui.
Atunci cand invatatoru| cstc lizic inaintca ta, c| iti va spunc intotdcauna c|ar cand tu nu
csti intr-adcvar in liinta ta Launtrica - ccca cc nu poatc spunc un macstru ina|tat, un
q|id sau un macstru |a ,marc distanta astra|a``
,Atunci dc cc unii prclcra sa urmczc un macstru ina|tat in |ocu| unui macstru in
viata, a|tu| dccat cc| carc cstc mai dc dorit pcntru sinc|c scparat`
,Nu ai auzit cc am spus cu Nu cxista aici nici un motiv va|abi| pcntru asta. Dupa
toatc accstca, un adcvarat invatator nu cstc cu nimic dilcrit dc un ,macstru ina|tat`,
numai ca accsta nu a parasit inca trupu|. n adcvarat invatator a cxpcrimcntat
acc|asi ,urmator pas` |a lc| ca un macstru ina|tat - moartca. Lxpcricnta mortii cstc
u|timu| pas in rcintoarccrca catrc nitatca cu Dumnczcu si atinqcrca Constiintci
nivcrsa|c, iar accst |ucru cstc translormarca maora si vita|a. lnsa dupa cxpcrimcntarca
consticnta a motii, adcvaratii invatatori in viata tocmai au a|cs a sc intoarcc pc Pamant
pcntru a auta, in |oc sa atinqa o mai marc p|accrc mcrqand catrc un p|an a| paradisu|ui
imprcuna cu lratii si surori|c i|uminati vczi capito|u| dcsprc ,cxpcricnta mortii` pcntru
cxp|icatii dcta|iatc.`
n a|t motiv pcntru a avca un macstru in viata in |ocu| prczumtici dc a urma unu|
mort, cstc atcntia pcrsona|a si indrumarca pcrsona|a pc carc tu o poti obtinc dc |a un
adcvarat invatator in viata. Vai binc mcrqand pc comunicarc (astra|a, sau urmand un
macstru ina|tat pcntru dczvo|tarca ta spiritua|a, ar putca li invatarca unui domcniu
comple* si nou, prccum o opcratic pc crcicr invatata dintr-o cartc sau ascu|tata dc pc
o banda maqnctica (asta c|iar dac inlormatii|c pc carc |c primcsti sunt adcvaratc si nu
la|suri sau dc |a o cntitatc dczincarnata ncqativa,. Poti invata cunoastcrca si laptc|c
dintr-o cartc sau dc pc o cascta audio, dar ca sa lii cu adcvarat macstru in ccva, ai
ncvoic dc o ,mana dc autor` intcractiva din partca unui invatator in carnc si oasc.
Avand un invatator in pcrsoana, in carnc si oasc, intr-un anumit momcnt a| invatarii
ta|c, cstc un |ucru dc ncprctuit pcntru a stapani o maicstric - c|iar si pcntru abi|itati
minorc cum ar li qo|lu|, sculundari acvaticc, qatit, ctc., ca sa nu mai vorbim dcsprc ccva
prccum i|uminarca spiritua|a. O mai importanta abi|itatc, mu|t mai vital cstc accca dc
a avca un invatator cu tinc, unu| carc sa-ti aratc |aturi|c, in mod spccia| pc ctapc|c
lina|c a|c invatarii. n a|pinist |ipsit dc cxpcricnta dar intrcq |a mintc nu s-ar qandi sa
urcc pc Lvcrcst lara autoru| unui catarator ,ina|tat`. Cu toatc accstca, cca mai dilici|a si
importanta maicstric din |umc - rca|izarca nitatii cu Dumnczcu si invatarca pcntru a
dcvcni un invatator - sc poatc prcsupunc ca s-ar obtinc in tota|itatc numai cu autoru|
carti|or si q|izi|or spiritua|i Nu. ln scopu| dc a invata si dc a nc dczvo|ta, avcm ncvoic
dc inccrcarca ap|icarii a ccca cc am invatat, apoi avcm ncvoic dc critica si rcactia unui
bun invatator, in scopu| dc a dczvo|ta sulicicnt abi|itatca dc macstru. lar atinqcrca
266
i|uminarii spiritua|c si c|ibcrarca dc propria proqramarc si dc |cqaturi|c cu propriu| sinc
scparat, cstc cca mai marc provocarc pcntru a invata pc carc o vci avca vrcodata.
lnccrcand asta lara un adcvarat invatator in viata carc ti |c olcra dircct ,in lata`,
incvitabi|, intr-o q|idarc tota|a, c|ara si cu un raspuns, ar li prccum o rotirc in ccrc
urmarindu-ti coada. Sau asa cum ai concura |a Jocuri|c O|impicc ncavand vrcodata un
antrcnor.
Obtinand ,cana|izarca inlormatici` nu cstc loartc dilcrit dc citirca unci carti
dcsprc spiritua|itatc. Accasta poatc auta si inspira in cazu| in carc cstc adcvarata. lnsa,
c|iar daca inlormatia cstc l00 adcvarata in accst caz nu cstc nici o critica |a adrcsa
sinc|ui scparat, nici o rcactic adcvarata, nici o lubirc A|truista carc sa tc aprinda pc tinc
insuti, nici un cxcmp|u dc manilcstarc a Du|u|ui nivcrsa| si nici o |umina carc sa
strapunqa i|uzii|c si conluzii|c ,intuncricu|ui sinc|ui` carc sa lic aruncat din uru| tau. Dc
catc ori ai auzit pc cincva carc liind un cana| dc comunicarc ca a lost ,obtinut accst
|ucru prin propria comunicare` si i s-a spus |ui ca imprcuna ar lacc mai binc, si s-ar
sc|imba sau ar dcvcni un a|truist. Probabi| niciodata. Dc cat dc mu|tc ori a lost vazut un
macstru ina|tat n realitate dc catrc cincva iar accsta i-ar li pus in lata toatc
adevratele b|ocac iar accstca ar li lost cvitatc in tota|itatc Nu poti scapa oricum si
intr-adcvar dc adcvaratu| invatator in carnc si oasc. C|iar si accasta cartc pc carc o
citcsti acum s-ar putca sa-ti lic dc autor, insa accsta autor poatc li obtinut numai dc
catrc tinc.
0atl Meu2 Mai 7un 4e"1t /l 0u
Zain a sub|iniat a|tc catcva aspcctc lascinantc dcsprc macstrii ina|tati intr-o
convcrsatic mai tarziu si pc carc cu |c-am |uat in considcrarc:
,la in considcrarc accst |ucru: cand unu| dintrc cci mari, cci numiti ,macstrii
ina|tati` sunt invatatori adcvarati carc intr-adcvar ,au p|ccat`, un a|tu| dintrc laimosii
macstrii ,morti` dcsprc carc ai citit in carti|c pc carc |c-ai citit si tu, isi asuma numai
laptu| ca ar li un ,ina|tat`. Accstia continua sa sc rcincarnczc si sunt aici acum, in a|tc
trupuri si cu a|tc numc. Ai putca sa nu stii cinc sunt ci. Pc unii dintrc ci ii cunosti acum
dar nu stii inca cinc au lost ci. Accst |ucru iti va aparca |a timp. Tu si cu am lost
cunoscuti si rccunoscuti sub mu|tc numc. Tu csti considcrat un macstru ina|tat dc catrc
unii, dar csti totusi aici, intr-un trup, c|iar acum. Tu ai scris mu|tc carti si ai crcat rc|iqii.
lnsa pcntru anumiti oamcni Pcnic|, tu nu csti atat dc important ca ,macstru ina|tat intr-
un lc| sau a|tu|`, doar numai pcntru ca csti uccnicu| mcu, vci li numai un ,macstru
ncina|tat in carnc si oasc` Dar in mod ironic, tu csti un macstru ina|tat ,intr-un lc| sau
a|tu|`.`
,Sunt`
,Da. Si sunt oamcni carc isi alirma comunicarca astra|a cu tinc c|iar acum. C|iar
si cu victi|c ta|c dilcritc prin carc prctind comunicarca.`
,Lxista accstc victi Cinc am lost cu`
,Daca vci avca ncvoic sa cunosti accst |ucru, accstca iti vor aparca intr-o zi. Nu
tc ducc si nu inccpc un voia tu insuti prin cqou| tau, ai unu| dcstu| dc marc pcntru a-i
lacc lata asa cum cstc c|. Lsti doar pral cosmic |a lc| ca si noi. Lsti dc ascmcnca o partc
267
din Dumnczcu, |a lc| ca si noi. Lsti o rotita carc lacc partc dintr-na mai marc. Nimic
mai mu|t, nimic mai putin. lntr-un mai lNSLVNAT mod, toatc accstca sunt |ipsitc dc
rc|cvanta. Atata timp cat puncm toatc accstc ctic|ctc pc dilcritc|c liintc carc sunt cu
toatc doar parti a|c acc|ciasi liintc nicc, trcbuic sa nc amintim mcrcu - liinta
Launtrica cstc na cu Du|u| nivcrsa| si cand cincva isi manilcsta pc dcp|in liinta sa
Launtrica accasta cstc acccasi marc liinta, inaintc sau dupa ina|tarc. Sunt accstc liintc
slintc mai mu|t sau mai putin marctc pcntru ca au a|cs sa sc rcincarnczc din nou si sa
continuc sacriliciu| dc sinc pcntru tinc, prin sulcrinta durcri|or dc a trai in mi|ocu|
intuncricu|ui dc pc Pamant, in |oc sa parascasca qrcutati|c accstci |umi pcntru paradisu|
cc ii astcapta in urmatoru| p|an Nu.
Si in oricc caz, csti tu omu| carc isi pcrmitc sa lic un cana| dc comunicarc in
spatc|c mcu`
,Da, in ordinc. Lu nu-mi imprastii sul|ctu| asa dc dcpartc din catc stiu.`
,Nu. Tu ai putca sti accst |ucru daca ai lost mort si ai li poscdat trupu| cuiva. Lstc
qrcu sa-ti |ipscasca ccva dc qcnu| accsta.`
,Dar as li putut cu siquranta sa ma distrcz mai tarziu.`
,ita accst |ucru.`
Pcntru a rczuma, liinta Launtrica a unui macstru in viata cstc acccasi liinta
Launtrica cu a oricarui macstru, ina|tat sau nu. Siqur, cxista dilcrcntc subti|c in
pcrsona|itati|c si sul|ctc|c adcvarati|or invatatori, dar accstc dilcrcntc nu sunt
scmnilicativc si nu olcra un motiv ustilicat pcntru a cvita un macstru in viata, in
lavoarca unui prctins macstru ina|tat. Si cu siquranta c| nu in|ocuicstc munca pc carc
trcbuic sa o laca cu un adcvarat invatator in viata. lndilcrcnt cinc cstc si cinc nu cstc cc|
ina|tat - acc|asi Du| a| tuturor mari|or slinti si intc|cpti cstc NL, vcsnic viu si
manilcstat prin macstrii din ziua dc astazi, ACV, in prczcnt, intotdcauna. Si asta a lost
intotdcauna astlc|. Du|u| cstc NL. Toatc liintc|c Launtricc sunt partc din L|, si sunt
na cu L|, n Du| , liinta nivcrsa|a. Nu conlunda personalitile invatatori|or
spiritua|i cu ccca cc au lost , sunt ci in cscnta. Pcrsona|itatca cstc doar un aspcct sau o
proicctic, un sul|ct spccia| , un sinc , o individua|itatc carc a lost dc lapt un vc|icu|
pcntru Du|u| Lui nu. Astlc|, toti accstia sunt in rca|itatc acciasi in |auntru| |or, asta
contcaza. Accsta cstc unu| dintrc motivc|c pcntru carc cxista astlc| dc ascmanari si
concxiuni intrc atat dc mu|tc|c si variatc|c traditii spiritua|c din toatc parti|c si timpuri|c
pc accasta p|ancta. Accasta constiinta cstc in noi toti, iar manilcstarca ca liinta
Launtrica cstc un dcstin pc carc noi toti |-am crcat pcntru a li indcp|init.
,Dar Tata, cc cstc icrar|ia, dc cc nu putcm obtinc noi tot timpu| indrumarc dc |a
cci ina|tati`
,Cci ina|tati trcbuic sa oacc numai un ro| dc indrumarc direct in viata ta,
DPA cc ai atins i|uminarca. Dupa cc ti-ai tcrminat munca ta cu un macstru in viata
(adcvaratu| tau invatator, si ai atins Constiinta nivcrsa|a, urmcaza-ti apoi indrumarca
Vocii ta|c Launtricc si Vointa nivcrsa|a. Dupa cc ai rca|izat asta ai un |oc in ordinca
cosmica si csti concctat cu ,icrar|ia` vastu| ordin dc macstrii ina|tati , liintc anqc|icc
carc cxista in intcrconcxiunc intrc noi si Sursa, lntaiu|. Lsti astlc| si q|idat si vcq|cat dc
icrar|ic. Dar pana atunci, csti indircct indrumat si inl|ucntat dc icrar|ic. lcrcstc-tc sa
ascu|ti voci|c sau sa qazduicsti oricc liinta carc tc poscda pcntru a vorbi. Accasta nu
268
cstc ca|ca icrar|ici, dccat in marile situatii cu totu| cxccptiona|c si c|iar si atunci, prin
intcrmcdiu| unuia dintrc invatatorii i|uminati ai Lcqii Lui nu|, nu ca un uccnic prccum
csti tu, mai avansat sau nu.`
,Cinc cstc cca mai ina|ta constiinta in icrar|ic`
,Tu dca stii asta`
,Li binc. asa crcd si cu.`
,Sa nu crczi doar ca stii Tu stii`
,lmi parc rau. Dumnczcu`
,Totu| cstc nu|, cu siquranta. Dar. Amintcstc-mi sa-ti dau catcva tcxtc istoricc
sa citcsti. Dumnczcu cstc Totu|. Dc accca l| numim Dumnczcu, Du|u| nivcrsa|. lnsa
asta include icrar|ia, nu cstc icrar|ia in sinc. Capu| icrar|ici cstc cntitatca carc a
condus prima data cc| dc-a| doi|ca va| dc sa|varc a tuturor cc|or din primu| va|. lti poti
aminti acum`
,Da, dcsiqur, imi parc rau, Accsta a lost, L| cstc lisus.`
,Cand a lost londat ordinu| nostru, L| a lost cunoscut in accca viata ca marc|c
macstru T|ot|. Viata in carc a avut cc| mai marc impact asupra |umii, a|ta dccat prima
Sa viata, in u|tima a lost cunoscut ca lisus. Cu toatc accstca a avut mari clcctc si l-ai
cunoscut cc|c|a|tc numc din cc|c|a|tc victi a|c Sa|c.`
,Prccum`
,Du-tc |a pcscuit.`
,Cc`
,lnvata-ti istoria liu|c. Lstc mai mu|ta dc doua duzini.`
,Vrcau sa-mi spui numai unu|, cc| putin unu|, c|iar acum`
,losil. Du-tc si citcstc su|uri|c bib|icc dcsprc losil si vczi daca poti sau nu poti
simi, n interiorul tu nsui ca acccasi liinta Launtrica a lost acccasi. Vartor a|
lubirii A|truistc, a| smcrcnici si icrtarii. Lstc atat dc cvidcnt pcntru mintca dcsc|isa,
c|iar daca nu ai citit su|uri|c cu dcta|ii|c dcsprc incarnari|c Sa|c. /u ai avut c|iar |cqaturi
cu L| in carnc si oasc, mai mu|tc dc una sinqura.`
,Cand a lost asta Cum`
,Am a|tc |ucruri dc carc trcbuic sa ma ocup. lar cqou| tau cstc totusi dcstu| dc
marc.`
Cum a putut sa ma |asc asa in suspcnsic Adcvaratii invatatori pot li uncori atat
dc alurisiti si cniqmatici. Dar cc poti lacc Nu poti trai cu ci, nu poti trai lara ci.
)tai /"ordat pe /"est #anal
Ccva ascmanator cu a-i urma pc macstrii ina|tati cstc ,comunicarca` (astra|a, sau
a mcrqc |a un comunicator (astra|,. Pcntru accia dintrc voi carc nu sunt lami|iarizati cu
accasta, comunicarca cstc acc| |ucru carc aparc atunci cand o pcrsoana in viata pcrmitc
unci liintc dczincarnatc carc sc al|a in ,alara trupu|ui` sau unui q|id spiritua|, sa-i
poscdc trupu| si mintca si astlc| sa-i lurnizczc inlormatii. lnlormatii|c comunicatc sunt in
qcncra| olcritc prin intcrmcdiu| vorbirii, cu toatc ca accstca pot li si scrisc. Cand un om
cstc cana| dc comunicarc, scopu| sau cstc dc obicci acc|a dc a comunica cu nalte
contiine, cu liintc dczincarnatc (macstrii ina|tati, q|izi spiritua|i, ctc.,.
269
Vai inaintc pcrmitcti-mi sa spun ca adcvaru| cstc adcvar, indilcrcnt cum |-ai al|at.
Noi ar trcbui sa ascu|tam intc|cpciunca indilcrcnt ca accasta vinc din partca unui om
intc|cpt sau din partca unui prost. Sau a unui comunicator. Si sc poatc intamp|a ca
accasta sa vina dc |a toti cci mcntionati mai inaintc. Astlc|, daca inlormatii|c pc carc |c-
ai primit dc |a un comunicator sunt pozitivc si adcvaratc, acorda-|c intc|cpciunca si
rcspcctu| cuvcnit. Cu accstc |ucruri in mintc, |ai sa aruncam o privirc catrc |imitari|c si
scrioasc|c prob|cmc a|c comunicarii.
Comunicarca (astra|a, a dcvcnit loartc popu|ara si stiu ca unii dintrc voi cci carc
cititi dcsprc accst |ucru nu vrcti sa auziti dcsprc oarccarc dintrc prob|cmc|c |cqatc dc
accasta. lnsa vcc|i|c invataturi punctcaza catcva |ucruri carc ar trcbui sa lic ana|izatc cu
atcntic.
ln primu| rand, atunci cand aunqi |a un anumit nivc| a| dczvo|tarii pc ca|ca ta
spiritua|a, accasta comunicarc cstc ccva ,dcpasit`. lar daca ai o mintc dcsc|isa, bunul
sim i adevrul rcvc|at dc stravcc|i|c invataturi vor rcvarsa o noua |umina asupra
intrcqu|ui camp a| comunicarii, accasta iti va pcrmitc sa ici in considcrarc unc|c laptc
noi si vci lacc asta cu propria ta mintc. Astlc| ca, te rog ascu|ta-ma cu o minte
desc.is, si dup aceea dccidc.
lcnomcnu| carc cstc dcnumit comunicarc astra|a poatc li dc lapt mai mu|tc
|ucruri #oarte dilcritc:
l, Cincva carc dc lapt cstc o liinta dczincarnata, un cana| dc comunicarc,
2, Cincva carc sc considcra ca cstc dc lapt o liinta dczincarnata dar dc lapt
inlormatia cana|izata provinc din liinta Launtrica,
3, Cincva carc considcra ca cstc dc lapt un cana| dc comunicarc, o liinta
dczincarnata, dar inlormatii|c sa|c vin dc lapt din mintca sa subconsticnta,
4, Cincva carc sc insca|a in tota|itatc.
Hai sa inccpcm cu punctc|c 2 si 3.
nii dintrc oamcni sunt intr-adcvar cana|c pcntru liintc|c dczincarnatc. A|tii doar
sc g+ndesc ca sunt cana|c pcntru o liinta cu o ina|ta constiinta, insa accstia dc lapt
doar acccscaza propria |or liinta Launtrica. Acum, accst |ucru nu cstc un |ucru
ncaparat rau, dc lapt, accsta poatc li mai siqur si sa dca inlormatii mai adcvaratc dccat
cc|c datc prin intcrmcdiu| unci liintc dczincarnatc.
lata cum lunctioncaza accasta. Cana|izatoru| dorcstc si crede ca c| cstc un cana|
dc comunicarc pcntru o liinta dczincarnata, dar din anumitc motivc accst |ucru nu sc
intamp|a cu adcvarat - insa accsta crede ca sc intamp|a. ln sc|imb, ccca cc sc intamp|a
cu adcvarat cstc laptu| ca accstia sunt protcati dc liinta |or Launtrica sau dc icrar|ic iar
subconsticntu| |or crccaza un q|id sau un macstru ina|tat in mintca |or, cu scopu| dc a
rca|iza dorinta |or dc a acccsa ina|tc inlormatii prin cana|izarc. Dar inlormatii|c sunt intr-
adcvar din liinta |or Launtrica si , sau din subconsticntu| |or.
Dc scco|c |ipnotizatorii au stiut dcsprc incrcdibi|a putcrc a mintii dc a crca cc|c
mai c|aboratc povcstiri si sccnarii in timpu| unci transc. Dc lapt, in timp cc unc|c
rcqrcsii in victi trccutc sunt dcstu| dc rca|c, a|tc|c sunt purc labricatii a|c mintii
subconsticntc - pana |a dcta|ii cum ar li cc|c dcsprc coascrca unui costum. ln partc,
accstc lcnomcnc |ucrcaza prin intcrmcdiu| putcrii dc prczumtic (prcsupuncrc, sau prin
270
putcrca dc convinqcrc (vczi capito|u| dcsprc accst subicct,, |cqata cu o putcrnica dorinta
dc a li p|asata dc |ipnotizator sau tcrapcut. Poti vcdca dc ascmcnca accst lcnomcn |a
|ucru prin uti|izarca miscarii in doua parti a unui pcndu|. Sprc cxcmp|u, cand omu|
crede ca pcndu|u| in va olcri raspunsuri dc |a o ina|ta sursa, acesta este puternic
atata timp cat c| o consider ca liind adcvarata. Accst |ucru va lunctiona c|iar si
pcntru un sccptic, atata timp cat mintca subconsticnta a sccpticu|ui va crcdc asta. ln
oricc caz, nu cstc pcndu|u| in sinc cc| carc lacc accst |ucru, accasta cstc credina
uti|izatoru|ui ca pcndu|u| o lacc sau ca accsta cstc q|idat sau ca olcra acccsu| carc dc
lapt ii cstc o#erit. Cu toatc accstca, oraco|c|c si tipu| dc comunicarc dcsprc carc vorbim
acum sc lac intrc doi mcdiumi - in|ocuitori pcntru a li mu|t mai dircctc si mu|t mai purc,
inlormatii obtinutc dc |a liinta Launtrica 9AU de la subcontient. Dcci ambii, atat
uti|izatoru| oraco|u|ui cat si asa-numitu| cana|izator (comunicator,, uti|izcaza convinqcri|c
si metodele |or pcntru a acccsa inlormatia din intcrioru| |or insisi - inlormatic |a carc
ci nu cred ca ar avca acccs alt#el. Aici cstc una dintrc prob|cmc. lo|osirca dc lapt a
mctodc|or carc pot conso|ida crcdinta si proqramarca carc nu poatc acccsa individua|
mai mu|ta inlormatic in mod dircct. Si accasta marc |imitarc spiritua|a carc cstc in|ocuita
dc tinc insuti. Vom discuta mai mu|tc imcdiat.
Asa cum am stabi|it, tipu| dc comunicarc dcsprc carc vorbim poatc acccsa
inlormatic din ambele, din subconsticnt sau din liinta Launtrica. Dar in qcncra|, un
amcstcc a| cc|or doua. Si prin asta aparc o alt prob|cma. Poti obtinc inlormatii
incxactc dcsprc carc sa crczi ca sunt corcctc. Accstca pot li partia| adcvaratc, insa
distorsionatc prin proqramarca subconsticntu|ui. Asta pcntru ca proqramarca
subconsticntu|ui (si posibi|c|c inl|ucntc intunccatc cxtcrioarc,, pot li|tra, distorsiona si
c|iar b|oca in tota|itatc inlormatii|c adcvaratc si corcctc carc vin din liinta Launtrica.
Am auzit |ucruri bunc dcsprc comunicarca (astra|a, dc inlormatii, insa accstca nu au lost
dcstu| dc bunc sau dc c|arc cum ar trcbui sa lic, din cauza consticntu|ui unci pcrsoanc si
din cauza proqramarii subconsticntu|ui ci. Dar sunt momcntc cand nu cstc doar o
c|cstiunc dc cat dc bune sunt inlormatii|c. Convinqcri|c subconsticntc si consticntc a|c
unci pcrsoanc lo|osita ca oraco| sau comunicator astra|, pot a|tcra serios inlormatia si
pot provoca o serioas dczoricntarc. lar daca dccizii|c serioase in viata sc bazcaza pc
astlc| dc comunicari sau dczinlormari divinatorii, o pcrsoana poatc lacc qrcsc|i qravc in
viata sa, qrcsc|i carc o pot alccta pc ca insasi si pc cci|a|ti. Zain m-a qasit intr-o zi
lo|osind un oraco| (probabi| cstc vorba dc un zodiac n. tr., si mi-a spus urmatoarc|c:
,lo|osind oraco|c|c si cc|c ascmcnca cstc in rcqu|a pcntru un anumit nivc| a|
constiintci, un anumit nivc| dc consticntizarc si cvo|utic spiritua|a. Lxista protcctic dc
sus pcntru inccpatorii care sunt sinceri i cu o inim bun. n spiritua| inoccnt
cstc privit dc catrc qardicnii spiritua|i prccum un om adu|t privcstc un copi|. lnsa, |a lc|
cum un copi| dcvinc adu|t, tc astcpti dc |a c| sa lic mai consticnt si rcsponsabi| in ccca
cc privcstc viata, qardicnii nostri icrar|ici astcapta dc |a noi acc|asi |ucru ca si copii
spiritua|i. Astlc|, pc masura dczvo|tarii ta|c spiritua|c, trcbuic sa dcvii mu|t mai discrct si
prudcnt. Daca laci o qrcsca|a pc un ina|t nivc| dc constiinta, consccintc|c sunt mu|t mai
scrioasc. Si cu cat o pcrsoana cstc mai consticnta, cu atat mai scrioasc vor li
consccintc|c iqnorarii |ucruri|or dc carc cstc consticnta. Pc masura cc tc dczvo|ti, pc
271
masura cc dcvii mai consticnt, cstc dc astcptat sa tc comporti dilcrit. lo|osind din nou
cxcmp|u| cu copi|u|, invartc-tc in ccrc pana cand amctcsti apoi mcrqi pc o tricic|cta, dar
cstc un |ucru dilcrit atunci cand un ado|csccnt sc imbata apoi conducc o masina. Tu csti
un ado|csccnt spiritua| c|iar acum.`
,Cc inscamna asta`
,Oraco|c|c sunt cu adcvarat FNNO de ncredere numai in maini|c unui adcvarat
invatator, pcntru ca un adcvarat invatator cstc c|ibcrat, si pcntru ca c| va li scnsibi| daca
oraco|u| cstc la|silicat dc catrc lortc|c intunccatc din cxtcrior. Dcsiqur c|c pot olcri cuiva
ccva bun, inlormatic prccisa. Dar tu nu poti li siqur dc accasta prccizic pana cand nu
csti un i|uminat. Dc lapt cc|c mai mu|tc oraco|c au lost invcntatc dc catrc adcvaratii
invatatori, pcntru adcvaratii invatatori - c|c nu au lost niciodata dcstinatc pcntru toti cci
cu sinc scparatc si a| caror subconsticnt proqramat ar conlunda raspunsuri|c.`
,Dc cc pcntru lo|osu| adcvarati|or invatatori, accstia sunt dca i|uminati`
,Pcntru un adcvarat invatator, un oraco| cstc o dcmonstratic rapida si usoara a
proprici Voci Launtricc - un lc| dc a doua convinqcrc, un sistcm dub|u dc vcrilicarc.
lnsa pcntru o pcrsoana mcdic, carc nu cstc inca c|ibcrata, un oraco| poatc li uncori
conluz - dc obicci atunci cand sinc|c scparat arc ccva dc picrdut. Dc cxcmp|u, dc mu|tc
ori am vazut o pcrsoana incrcdibi| dc |ibcra ccrand o astlc| dc |cctura prin l C|inq, una
pc carc maoritatca oamcni|or nu ar putca sa o intcrprctczc - totusi, pcrsoana
rcspcctiva cstc conluza si o intcrprctcaza |a intamp|arc, pcntru ca sinc|c ci scparat nu
dorcstc intr-adcvar ca adcvaru| sa lic cunoscut. Pcntru a da un cxcmp|u pcrsona|, atunci
cand cvitam qasirca adcvaratu|ui mcu invatator, insa cautandu-mi totusi adcvaratu| mcu
invatator, am lo|osit C|inq pcntru a intrcba daca ar trcbui sa vorbcsc cu c| si daca c| cra
adcvaratu| mcu invatator. C|inq a vcnit cu ccva dc qcnu|: ,Pcrscvcrcaza mai Vu|t.
Pcntru a vcdca Varc|c Om carc aducc Norocu| si Succcsu|`, dar am citit asta si mi-am
spus ca nu aunqc. Cc inscmna accst |ucru Cc trcbuia sa lac Am primit cincizcci dc
|ccturi dc qcnu| accsta atunci cand cram in inccrcarca dc a-mi qasi adcvaratu| meu
invatator. Am intrcbat pcntru ca sinc|c mcu scparat imi acopcrca oc|ii cu o patura dc
|ana si astlc| mi-am imaqinat ca |a anumit momcnt dat sortii mi-ar li dat raspunsu| pc
carc sinc|c mcu scparat dorca sa-| auda. Dar m-am paca|it sinqur qandindu-ma ca as
putca lacc asta dc mai mu|tc ori numai pcntru a #i sigur. Atunci cand cram in rca|itatc
doar in cautarca unci cai dc scaparc. Am avut noroc ca nu am lost inl|ucntat dc lortc|c
intunccatc, dar crcd ca a lost in mcdiu| mcu, in dcstinu| mcu, un lc| dc protcctic
impotriva mca insumi. Dc a|tlc|, l C|inq tc va opri |a un momcnt dat, olcrindu-ti dc lapt
o |cctura carc spunc ca ,nu cxista nici un punct dc a olcri inlormatii unui prost
impcrtincnt si ca cincva carc continua sa ccara acccasi inlormatic iar si iar cstc un prost
impcrtincnt`. Dcsiqur, accsta cstc un cxcmp|u c|ocvcnt. lnsa oricum ar li, sinc|c scparat
tc ducc in conluzic, o conluzic carc nu va li in mod norma| rcmcdiata dc un oraco| sau
un comunicator astra|.`
Dcstu| dc ciudat, cu am lacut acc|asi |ucru. Am lacut asta inaintc dc a-| intrcba pc
Zain daca vrca sa lic invatatoru| mcu. l-am spus |ui Raqa dcsprc |ccturi|c mc|c in timpu|
unuia dintrc cursuri|c cu c|.
,Am continuat sa ccr inlormatic C|inq in |cqatura cu qasirca unui invatator si am
continuat sa primcsc si mai mu|ta conluzic. Sc parca ca intotdcauna cram autat sa
272
intc|cq sc|imbari|c prin carc trcccam sau prin carc cra ncvoic sa trcc. Nici macar nu
sunt siqur ca accstca lunctionau pcntru minc.`
L| a spus, ,Cci cc dorcsc cu adcvarat sa cvo|uczc spiritua|, ar trcbui sa |ucrczc
pcntru a sc sc|imba in asa lc| incat sa dcvina mu|t mai in contact dircct cu inlormatia
pura din liinta |or Launtrica. Daca ci s-au bazat antcrior pc oraco|c si comunicari
astra|c, cstc dc astcptat sa anticipczc accst |ucru, in lavoarca unui adcvarat invatator si
instruirca catrc manilcstarca proprici |or liintc Launtricc.`
,Dcci, cum ai lacc tu modilicari|c carc sa-ti pcrmita a obtinc mai mu|ta inlormatic
dircct dc |a liinta ta Launtrica` Am intrcbat cu impctuos.
,Vczi, tu c|iar ca nu m ascu|ti, c|arilica asta pcntru pcrsoana ta, ca sa nu mai
vorbim dc oraco|c|c ta|c. Si din nou spun, asta in cazu| in carc intcrvinc un adcvarat
invatator. n invatator iti olcra atat c|ci|c catrc sc|imbarca si manilcstarca liintci ta|c
Launtricc, cat si cum sa |c pastrczi, amintindu-ti sa |c lo|oscsti atunci cand sinc|c tau
scparat tc-a dcraiat dc pc ca|ca ta (punand un marc clort in asta,. ln p|us, invatatoru|
cstc o rcl|cctarc c|ara a proprici ta|c liintc Launtricc. Astlc|, al|andu-tc in prczcnta
invatatoru|ui, accsta tc va auta sa obtii mai mu|t si mai mu|t in contactu| cu liinta ta
Launtrica, atat prin virtutca dc a li cxpus constant accstcia cat si a li in contact cu
inlormatia Launtrica si in contrastu| adcvaru|ui si Luminii liintci Launtricc carc cstc
impotriva proqramarii ncqativc a sinc|ui tau scparat, a ocuri|or mintii, a amaqirii si
i|uzii|or.`
Asa cum stii, povcstca s-a tcrminat cu binc.
Cum am spus mai dcvrcmc, comunicarca astra|a sau a mcrqc |a un comunicator,
intarcstc proqramarca mcnta|a ca propria ta liinta Launtrica nu cstc ,marc`, si , sau
ca nu cstc acccsibi|a dircct si ca nu tc poti sc|imba si manilcsta in propria ta liinta
|auntrica in viata. Accst |ucru cstc va|abi| indilcrcnt daca o pcrsoana prin carc sc lacc
c|annc|inq-u| cstc o liinta dczincarnata sau doar liinta Launtrica , subconsticntu|
accstcia. C|iar daca inlormatii|c transmisc iti sunt spusc dc un |ucrator a| |uminii si pot
li o manilcstarc a Lui Dumnczcu, adcvaratu| proccs in dcslasurarc sau prin carc sc lacc
cana|izarca iti cstc rcstrictionat dc cc| carc #ace asta si dc #iina carc o lacc. Astlc|, sc
crccaza dc lapt o |imitarc spiritua|a. Cc truc dc inccrcuirc minunat a| sinc|ui scparat lti
poti vcdca coada in lata nasu|ui tau, aproapc o poti atinqc, insa o vci urmari pcntru
totdcauna si niciodata nu o vci prindc. Cum sc lacc accst |ucru L-am intrcbat intr-o zi
pc Gabric|, atunci cand am lo|osit l C|inq in bib|iotcca.
,Stii, in zi|c|c dc dcmu|t, un oraco| cra c|iar o pcrsoana rca|a. Acum c|c sc
numcsc mcdiumuri sau cana|izatori (c|annc|crs, comunicatori astra|i,. Dar indilcrcnt
cum i-ai numi, motivatia dc a comunica sau dc a mcrqc |a un comunicator cstc acccasi.
Si accasta cstc propria distruqcrc. La vinc dc |a subconsticnt si convinqcrca consticnta
ca propriul TA sul|ct, propria TA liinta Launtrica nu cstc asa dc marcata - sau cc|
putin nu |a lc| dc marc prccum cca a unui oraco| sau ca pcrsoana carc cstc cana|izata si
carc cstc ascu|tata. Accst |ucru iti s|abcstc propriu| tau contact cu liinta Launtrica.
Propriu| tau contact rca| cu Dumnczcu. Si dc liccarc data cand laci asta, accasta
convinqcrc cstc conso|idata. Accasta cstc dc ascmcnca ccca cc intarcstc crcdinta ca tu
trcbuic sa obtii inlormatii dc |a a|tcincva sau dc |a a|tccva - insa proccsu| in sinc nu lacc
nimic a|tccva pcntru a tc sc|imba in mod dircct, intr-un mod dc a tc punc cu adcvarat
273
pc tinc in |cqatura cu propria ta liinta Launtrica sau dc a lacc in TlNL sc|imbarca
pcntru a dcvcni un vc|icu| a| mani#estrii TALL cu propria liinta Launtrica ,
Dumnczcu, in viata ta, tot timpu|. Accasta crcdinta conso|idata, iti alcctcaza astlc|
proqramarca si tc tinc spiritua| in ,urmarirca cozi ta|c`, continuand |imitarca proprici ta|c
pcrccptii spiritua|c. Tu nu ar trcbui sa pui astlc| dc |imitari in |cqatura tinc ca tanar liu,
in |cqatura cu propria ta marctic spiritua|a sau daca nu tc vci dczvo|ta ca manilcstarc a
Lui Dumnczcu. Dar accstc |imitari sunt numai ccca cc tu sinqur ti-ai impus, numai ccca
cc considcri tu si cum actionczi tu. lndilcrcnt daca tc-ai dczvo|tat sau manilcstat sau nu,
propria ta liinta cstc inca na Varc. liinta Launtrica cstc Dumnczcu si este astlc| cca
mai marc consticntizarc posibi|a si sursa dc inlormatic carc poatc li ,cana|izata`. Si tinc
mintc, toate Fiinele Luntrice sunt Una. Din timp in timp. liinta ta lntcrioara cstc
|a lc| dc ascmanatoarc cu cca a |ui Budd|a, St. Gcrmain, ctc. lnca nu ai idcc cat dc
ascmanatoarc. Dar si potcntia|u| tau cstc |a lc| dc Varc. Sinqura dilcrcnta cstc ca Varii
Slinti si lntc|cpti au ales s-i mani#este propria liinta Launtrica. Ai auzit vrcodata ca
lisus sau St. Gcrmain sa lo|oscasca vrcun mcdium sau a|tccva Dc cc nu au lacut-o
Pcntru ca ci nu lac accst |ucru, si dc ascmcnca, ci nu pcrmit sa #ie lo|ositi ca si cana|c
(dc comunicarc, vom cxp|ica motivc|c pcntru accst |ucru mai tarziu. Li au a|cs ca|ca
traditiona|a si au invatat dc |a macstrii in viata, asa cum ai lacut-o si tu. Li au a|cs asta
n loc sa cana|izczc inlormatia dc |a a|tc liintc sau sa consu|tc a|tc cana|c dc inlormatic.
Gandcstc-tc doar sinccr |a accasta. Si tinc mintc, sul|ctu| tau cstc mai bun dccat a|
mu|tor liintc dczincarnatc din astra|u| dc os carc ar dori sa poscdc un om si sunt
cana|izatc (|i sc pcrmitc sa comunicc,. Asta numai prin modu| tau dc a-ti mani#esta
Fiina ta Luntric.`
Lxista in accst caz a| comunicarii astra|c un a|t zanqanit dc armura: ai obscrvat ca
prin comunicarca cu o a|ta liinta, inc|usiv prin ,comunicarca` cu ,macstrii ina|tati`,
accasta parc sa nu vina doar din liinta Launtrica, dar si din SlNLLL lNDlVlDAL si din
PLRSONALlTATLA liintci comunicatoarc Astlc|, c|iar daca accasta cstc rca|a,
inlormatia cstc li|trata prin pcrsona|itatca si sinc|c liintci, apoi li|trata prin cca a
comunicatoru|ui astra| si in cc|c din urma prin cca a sinc|ui ascu|tatoru|ui, cstc li|trata in
mod sup|imcntar prin propria proqramarc a sinc|ui. Apoi, lN CLL VAl BN CAZ,
pana in momcntu| cand sinc|c tau cstc prcqatit sa obtina inlormatia, accasta cstc putin
probabi| sa lic oarccum dirccta sau o adcvarata amcnintarc a sinc|ui scparat - si sc
rclcra |a toatc cai|c spiritua|c - moartca, rcnuntarca si rcnastcrca sinc|ui scparat ca
s|uitor a| Du|u|ui nivcrsa|. Aceasta cstc c|cia catrc adcvarata sc|imbarc, catrc a
dcvcni ccca cc csti cu adcvarat, catrc manilcstarca liintci ta|c Launtricc , Dumnczcu.
,lnlormatia` cca buna si cunoastcrca nu iti vor li datc tic, indi#erent de c+t de bune
sunt accstc inlormatii. lar pcntru inlormatia dc carc ai tu nevoie cu adcvarat, dc cc sa
lo|oscsti comunicarca (astra|a, cand poti avca acccs |a inlormatia nealterat dc |a cca
mai ina|ta sursa, propria TA liinta Launtrica. T csti un sul|ct mare. Da, tu. O spun
din nou, comunicarca astra|a nu tc punc pc tinc in |cqatura cu sc|imbari|c pc carc |c
lacc adcvaratu| invatator - tipu| dc sc|imbari carc tc vor lacc pc tinc NA cu liinta ta
lntcrioara, NA cu macstrii ina|tati, NA cu Dumnczcu.
nii oamcni sunt dc acord cu ipotcza ca anumiti mari lizicicni dc-a |unqu| istorici
274
au lost nistc ,comunicatori`. Da, insa cu cxtrcm dc mici cxccptii, cativa dintrc lizicicni,
in cazu| in carc accstia au lost in |umina, doar prin comunicarca cu propria |or liinta
Launtrica sau lna|tu| Sinc. Si ci au lost dc ascmcnca avcrtizati dc mu|tc ori dcsprc
acccptarca a|tor cntitati carc vin prin tinc sau dcsprc induccrca ta in croarc - si a
pcrico|c|or si daunc|or provocatc dc ascmcnca poscsiunc. Cci mai mari dintrc
ascmcnca lizicicni au lost dc lapt lii ai Lcqii Lui nu| (c|iar si unii carc nu au lost
consticnti dc accst |ucru,, au lost dc lapt in s|uba Lui nu| si au lost mari macstrii.
Accsti lizicicni lo|oscsc incrcdibi| dc binc sa|tu| liintci |or Launtricc pcntru a atinqc ccca
cc cstc dcnumit ,lnrcqistrari|c A|as|icc`. O astlc| dc activitatc si astlc| dc abi|itati sunt
toatc din propria |or liinta Launtrica, opcrcaza sub nitatca si in scrviciu| Vointci
nivcrsa|c, nu prin comunicari astra|c sau cu cntitati dczincarnatc (cu loartc, loartc rari
cxccptii impusc si contro|atc dc icrar|ic,.
Pcrsoana carc dorcstc sa dcvina un adcvarat invatator si sa |ucrczc in mod
consticnt si dircct cu cautatorii spiritua|i, trcbuic dc ascmcnca sa dcpuna clort pcntru a
intcqra liinta Launtrica, imprcuna cu constiinta si mintca subconsticnta, sa sc manilcstc
in viata ci, prin intcrmcdiu| trupu|ui si mintii. Astlc|, liinta Launtrica, Dumnczcu si
sinc|c, toatc constiintc|c si sub-constiintc|c corcspund. Cand in cc|c din urma sc
intamp|a accst |ucru, nu mai cxista conl|ict sau ziduri intrc mintca consticnta, mintca
subconsticnta si liinta Launtrica , Constiinta nivcrsa|a. Astlc| ca cxista dc ascmcnca
armonic intrc convinqcri|c consticntc, proqramarca subconsticnta si Adcvaruri|c
nivcrsa|c. Stravcc|i|c invataturi at|antc, prccum si cc|c mai rcccntc a|c lii|or At|anti ai
Lcqii Lui nu|, avcrtizcaza toatc dcsprc riscuri|c asociatc in |cqatura poscdarca si carc
sunt intr-adcvar importantc. Vaoritatca oamcni|or nu qandcsc dcsprc comunicarca
astra|a in accst mod, insa accsta cstc adcvaru|, tinc mintc posibi|c|c primcdii. ln scnsu|
spiritua| si astra|, poscsiunca cstc ascmcnca vio|u|ui. liinta cu carc sc comunica vinc
din taramuri|c astra|c iar atunci cand o liinta poscda trupu| si mintca a|tcuiva, accasta va
dctcriora trupu| astra| a| qazdci, apararca astra|a, dc lapt s|abcstc Vointa, mai mu|t in
acc|asi mod ca si cum a-i pcrmitc tu insuti sa li |ipnotizat s|abindu-ti Vointa (accst |ucru
nu sc ap|ica in cazu| auto-|ipnozci sau a| |ipnozci din partca unui partcncr dc o tota|a
incrcdcrc sau a unui asociat spiritua|,. lar dc liccarc data cand laci un ascmcnca |ucru, iti
vci s|abi propria vointa. Vci sulcri dctcriorari - spiritua|c, cmotiona|c, mcnta|c si lizicc.
lti vci ,qauri` propria lorta si aura - iar crcaturi|c intunccatc sc pot atasa prccum nistc
|ipitori astra|c. Spun din nou ca dc lapt accasta comunicarc cstc un loartc lrumos
culcmism pcntru poscsiunc - si nu contcaza cat dc bunc sunt cuvintc|c carc vin in
timpu| unci comunicari, nu stii cinc cstc cu adevrat cc| cc poscda, asta inscamnand
ca nu poti li siqur dc motivc|c carc stau in spatc|c accstcia si astlc| nu poti sa tc bazczi
cu adcvarat pc inlormatic. Si cxista un motiv pcntru a ascu|ta cuvintc|c lrumoasc,
mcsac|c ina|tatoarc, ctc., dar sinccr vorbind, nu cxista dcstu| dc mu|tc a|tc sursc pcntru
a |c obtinc lara a li imp|icata poscsiunca si lara asumarca riscuri|or u|tcrioarc si inuti|c
Sa stii ca cxista. lnsa accstca sunt vrcmuri ciudatc si atunci cand cincva cstc poscdat, in
|oc sa mcarqa |a cc| mai apropiat cxorcist, dc cc|c mai mu|tc ori oamcnii p|atcsc cu bani
pcntru a ascu|ta pc cincva carc cstc poscdat sau inccarca sa sc |asc poscdati ci insisi.
Cat dc mu|ti oamcni ar li intcrcsati dc comunicarca astra|a in modu| cum sunt, daca
accasta ar li numita cu adcvaratu| ci numc, acc|a dc ,poscdarc`, in |oc sa lic lo|osit
275
culcmismu| ,c|annc|inq` (comunicarc astra|a, ,Hci, noi am cumparat bi|ctc |a un
scminar carc sc tinc in scara asta, dcci vom ascu|ta o anumita cntitatc dczincarnata carc
poscda trupu| si mintca unci tincrc lcmci si invatam cum sa nc |asam dc ascmcnca
poscdati` Nu crczi ca asta suna mai lrumos dccat a mcrqc |a un ,scminar dc
comunicarc astra|a`
ln cazu| in carc comunicarca astra|a a ocupat un |oc bun in viata ta, c in ordinc.
lnsa accasta sc va dczvo|ta in timp. Numai citcstc dcsprc asumarca accstci mari
rcsponsabi|itati pcntru a dcvcni mai matur spiritua|.
n Adcvarat invatator cunoastc toatc accstc |ucruri, iar in |oc dc comunicarc
astra|a, c| isi pastrcaza sinc|c scparat dcpartc dc accasta ca|c, manilcstandu-si liinta
Launtrica. lar un adcvarat invatator cstc aici ca instrumcnt pcntru dczvo|tarca ta,
pcntru acccsu| tau si manilcstarca proprici TALL liintc Launtricc. Cc anumc ar putca li
mai ina|t, mai pur si siqur dccat comunicarca , manilcstarca propric ta|c liintc
Launtricc Si cstc probabi| ca tu cc| carc citcsti accstc randuri sa poti li tu insuti un
adcvarat invatator intr-o anumita zi. lnsa nu vci dcvcni un adcvarat invatator doar prin
ascu|tarca inlormatii|or spiritua|c lic c|c bunc sau rc|c.
lata catcva dintrc cuvintc|c lina|c a|c discutici mc|c cu Zain dcsprc mcdiumi si
comunicarca astra|a (poscdarc,:
,Acum, poscdarca ar li o c|cstic numai daca liintc|c carc poscda un trup ar li
ina|tc constiintc, slinti sau a|tii ascmcnca. lnsa aici sunt mai mu|tc liintc din taramuri|c
astra|c oasc carc nu pot obtinc un trup si dorcsc unu| rau. Si c|iar daca accsta nu
lo|oscstc o dcq|izarc atractiva si minciuni pcntru a obtinc c| insusi o ,invitatic inauntru`
intr-un trup a| unui mcdium vo|untar, c| va |ucra |a obtincrca cc|or|a|ti oamcni - a
tuturor cc|or carc au o apararc astra|a s|aba. nii dintrc accsti |ocuitori ai taramu|ui
astra| sunt spiritc dc oamcni cu tu|burari, cci carc sc al|a intrc victi. nii dintrc accstia
sunt ncbunii. nii dintrc ci sunt uciqasii in scric, tortionarii si cruzii razboinici. lar accstc
cntitati dcqcncratc mint, o lac usor si lrumos, si sunt dc ascmcnca lcricitc sa laca o
povcstirc buna. Apoi, mai cxista dc ascmcnca si dczincarnatii dcmoni. Toatc invataturi|c
stravcc|i, inc|usiv cc|c a|c lii|or si a|c li|iatii|or accstora, nc vorbcsc dcsprc cvitarca
poscdarii , comunicarii astra|c si nu sa lim poscdati , sa lim comunicatori, c|iar si
ina|tati sau c|iar intrc victi. lar daca vci |ua in considcrarc accst |ucru, nu cstc qrcu sa-ti
dati scama ca adcvaratii macstrii ina|tati nu doresc sa comunicc. Gandcstc-tc |a accst
|ucru. Punc-tc pcntru un momcnt tu insuti in sanda|c|c unui macstru ina|tat. /i mun"it
din greu pe Pm1nt2 ai su%erit %oarte mult2 i'ai pltit datoriile i &n" &n plus3 /i
"1tigat &n "ele din urm2 ai ales2 ai prsit a"est lo" al durerii2 pentru a e?ista pe
&naltele planuri paradisia"e3 0rieti i mun"eti &n noi moduri2 pe noi planuri3 0u tii
" ai"i pe Pm1nt e?ist ali maetrii "are au gri@ de nevoile "uttorilor spirituali2 iar
a"etia sunt &n "onta"t "u Fiina lor Luntri" la %el "a i tine2 &ns ei pot %a"e o trea*
mai *un pentru toi "ei de pe Pm1nt2 pentru c ei sunt &n" pe Pm1nt2 &n
"arne i oase3 0u tii " nu poi spune nimnui de pe Pm1nt "eva "e nu
este pregtit s aud sau s o*in ni"i m"ar de la un maestru &n via3 6i
a"eti maetrii &n via sunt de@a &ndrumai de tine i rudele tale ei pot
rspunde la ori"e &ntre*are i pot o%eri ori"e &ndrumare ori"ui poate avea o
posi*il nevoie pe Pm1nt3 Daca accst |ucru tc-a lacut in cc|c din urma sa ici
276
dccizia dc a mcrqc mai dcpartc, ai vrea sa tc intorci inapoi in p|anu| Pamantu|ui in trup
si sa posczi pc cincva atunci cand nu cstc ncvoic, stiind ca dc acca liinta sc arc qria
dca 1e ce ai lacc-o Dc lapt, atunci cand privcsti accstc |ucruri in mod obicctiv si ai
intc|cs dca tot ccca cc am spus cu, nu ar putca li un macstru ina|tat doar unu| carc
lacc doua para|c prin laptu| ca poscda pc cincva, nu ar li un pic in ,cqo-ist` Lasa-i pc
ci sa lic - macstrii ina|tati carc au a|cs sa parascasca p|anu| Pamantu|ui si carc |ucrcaza
pc nivc|c si taramuri tota| dilcritc - ci nu dorcsc sa aiba dc-a lacc dircct cu oricarc dintrc
liintc, mai a|cs cu cc|c dc aici, a|tc|c dccat cc|c in |cqatura cu macstrii |or icrar|ici. Li
stiu ca nu cstc ncccsar pcntru ci sa laca accst |ucru, pcntru ca ci stiu ca aici pc Pamant
sc al|a macstrii carc sunt potriviti |ocu|ui - adcvaratii invatatori carc au a|cs accasta
ob|iqatic si carc au capacitatca deplin si adccvata dc a lacc ccva pcntru toti cci cc
dorcsc cu adcvarat autor si inlormatic spiritua|a.`
Astlc|, daca tu csti un comunicator astra| sau ascu|ti pc cincva carc cstc -
qandcstc-tc cu atcntic |a cinc sau cc anumc cstc cu adcvarat liinta ,comunicatoarc` -
indilcrcnt dc cinc sau cc anumc pretinde ea c ar #i. Lxista in |cqatura cu accst |ucru
un cxcmp|u cxcc|cnt:
Hai sa prcsupuncm ca ai ncvoic dc o opcratic pc inima. Ai ncvoic dc un c|irurq.
Ai qasit un strain pc marqinca drumu|ui carc prctindc ca a lost un marc si putcrnic
c|irurq rcqa| |a curtca rcqinci C|copatra, si dc ascmcnca mai prctindc ca arc toatc
cunostintc|c si indcmanarca din mcdicina modcrna. l| vci invita sa iti dcsc|ida trupu| si
sa iti vindccc inima c|iar daca nu arc nici o moda|itatc dc a dovcdi ccca cc prctindc iar
tu nici un mod pcntru a-i vcrilica rclcrintc|c C|iar vci asculta inlormatia |ui si lc|u| cu
prctindc ca #ace asta de unul singur, sau i| vci intrcba dcsprc cum va dccurqc
opcrarca ta Scrios, ai lacc un ascmcnca |ucru Siqur ca nu. C|iar nici nu ai dori sa
anqaczi pc oricinc |a un maqazin oarccarc, sau sa inc|iriczi cuiva o casa c|iar
ocaziona|. Li binc, trupu| tau cstc in anumitc lc|uri o casa, iar mintca ta iti construicstc
si iti conducc viata. lar atunci cand cincva ,comunica`, accsta pcrmitc sa lic condus dc
cincva carc cstc un strin dczincarnat, cincva cu adevrat necunoscut, introdus pc
taramu| astra|, acccsand si #olosind > prelu+nd trupul i mintea intr-o anumc
masura - toatc accstca lara nici un avcrtismcnt sau vcrilicarc a rclcrintc|or. Atunci cand
ascu|ti inlormatii|c comunicatc, |uand intr-adcvar in considcrarc sursa nccunoscuta, nu
ar trcbui ca accasta sa lic ascu|tata cu prccautic in |oc sa lic ascu|tata cu respect Tc
roq, qandcstc-tc scrios |a accst |ucru. Am auzit mu|ti oamcni vorbind dcsprc inlormatia
comunicata in qcnu| LVANGHLLlLl, pur si simp|u pcntru ca ci sustin ca accasta |c-a
lost comunicata. Li nu au un dram dc indoia|a sau prudcnta lata dc inlormatic -
pentru c accasta a lost comunicata. Ar trcbui sa lic cxact invcrs. Prca mu|ti oamcni
nu sunt sulicicnt dc prudcnti pcntru a sc olcri sa invitc un autostopist in masina |or, ci
vor |asa cu p|accrc oricc cntitatc astra|a ciudata carc vrca sa poscdc un om viu, sa
mcarqa |a o p|imbarc in trupu| si mintca |or, sau ascu|ta cuvintc|c unci cntitati astra|c
ciudatc ca si cum accasta ar li un loartc cunoscut si rcspcctat om slant. Arc accst |ucru
cu adcvarat un scns Pcntru minc nu. Si nici pcntru tinc nu ar trcbui sa aiba.
lnvataturi|c din accst capito| au aruncat o noua |umina in |cqatura cu
comunicarca astra|a si au aratat scrioasc|c prob|cmc carc au |cqatura cu accasta. Daca
277
tu ai lo|osit mai inaintc accasta comunicarc si ti-a p|acut, asa cum |c-a p|acut mu|tora,
cqou| tau va avca ccva in oc in accst caz, |a lc| cum va avca si cqou| sinc|ui scparat a|
tau, iar acccptarca accstor adcvaruri ar putca li un pic dcrananta. Ai putca c|iar sa
,ma |ovcsti` in accst momcnt. lnsa asa stau |ucruri|c cu adcvaru| si amcnintari|c catrc
sinc. Accstca trcbuiau sa lic spusc. Dar tc roq, qandcstc cu adcvarat |a toatc accstca, si
rccva|ucaza-ti opinii|c cu o mintc dcsc|isa. Dcscopcrirca noi|or adcvaruri carc iti pcrmit
o mai marc dczvo|tarc si a mcrqc mai dcpartc pc ca|ca ta, accsta cstc un |ucru bun. Noi
toti trcbuic mai inaintc sa parasim un tarm in scopu| dc a travcrsa catrc cc|a|a|t tarm.
Dc |a Vama S|cba:
,C|iar inaintc dc zi|c|c Lqiptu|ui, invataturi|c lii|or At|anti ai Lcqii Lui nu| in
|cqatura cu comunicarca astra|a crau simp|c si c|arc ca |umina: numai propriei voastrc
liintc Launtricc ar trcbui sa i sc pcrmita sa poscdc trupu| si mintca voastra. lar accasta
inscamna manilcstarca Lui Dumnczcu. liinta voastra Launtrica este Eristosul,
aceasta este ,Constiinta Hristica`, Dumnczcu, Du|u| nivcrsa|. Accasta ar trcbui sa lic
intcqrata si vie, nu doar trans de comunicare. Dc cc un oarecare comunicator
sau altceva, cand tu poi #i Una cu insasi mani#estarea Du|u|ui nivcrsa| - cu
propria ta partc din Dumnczcu Cum anumc poatc li posibi| ca tu sa dorcsti a li
comunicator Dc cat dc mu|ta inlormatic poti avca ncvoic ca sa obtii in alara dc accca
pc carc o poti obtinc dc |a Abso|ut Cc ai putca dori cvcntua| si carc sa nu poti obtinc
dc |a Du|u| nivcrsa| Cc sursa mai c|ara sau mai buna dc inlormatic poti avca`
Vis|nu, un a|t Adcpt lnitiat, a spus urmatoarc|c:
,Daca un invatator , un macstru , un quru sau a|tcincva cstc indrcptatit, c| cstc
na cu , si cstc manilcstarca liintci sa|c Launtricc , Constiinta nivcrsa|a ,
Dumnczcu. Astlc|, Adcvaratii invatatori isi manilcsta numai propria |or liinta Launtrica
(Dumnczcu,. Dc lapt, ai putca spunc ca adcvarata |or cscnta, adcvarata |or viata, tot cc
cstc in |cqatura cu ci, LSTL intr-un anumit scns, o constanta vic a ,comunicarii` Lui
Dumnczcu. Astlc|, ci nu au nici o dorinta sau ncvoic pcntru a comunica ccva sau cu
oricinc a|tcincva. Gandcstc-tc |a asta pcntru un momcnt - dc cc ar avca ncvoic
Dumnczcu dc comunicarc lntrucat comunicarca astra|a cu ccva sau cu oricinc a|tcincva
trcbuic sa aiba |imitari a|c constiintci - si ar putca li cvcntua| posibi| sa lic alcctatc
motivc|c, c|iar daca cstc vorba dc o adcvarata comunicarc astra|a.`
#analele de Re"lam
ln linc, comunicarca astra|a poatc li loartc prolitabi|a si o marc capcana pcntru
cqo. O comunicarc astra|a poatc li o comp|cta paca|ca|a. Cc|c mai mu|tc dintrc c|c asta
sunt. Stiu ca unii dintrc voi sc qandcsc |a laptu| cum poti sti daca ai lost contactat dc un
comunicator carc cstc cscroc artist, insa accst |ucru poatc li loartc dilici| dc spus. Dc
lapt, cstc o ntreag problem in a li total crcdibi| - s|uba |or dcpindc dc asta.
Accsta cstc modu| in carc ci isi lac viata |or. Crcdibi|itatca si obtincrca incrcdcrii cuiva
cstc o ca|ilicarc numai pcntru cscroci. A|tccva in alara dc a li intr-o #oarte buna
|cqatura cu propria ta Vocc Launtrica, poti ,cumpara` cu usurinta printr-o cscroc|cric.
Lstc numai o trcaba ur+t dc cscroc pc carc o poti dctccta cu adcvarat. Daca
oamcni|or |i s-ar putca spunc cu adcvarat atunci cand accstia sunt insc|ati, nu ar mai li
278
asa dc mu|ti cscroci prin imprcurimi, in atat dc mu|tc si dilcritc lormc.
)"-im*area #analelor =de "omuni"are>
ln rczumat, comunicarca astra|a cu cincva sau cu oricc a|ta liinta dccat propria ta
liinta Launtrica, poate #i numai cu cc|c dc vibratic oasa in ,cc| mai bun` caz, asa ca
dc cc sa mcrqcm |a risc Pcntru cc riscu| dc a ascu|ta un comunicator astra| sau dc a
|asa o cntitatc astra|a sa comunicc prin tinc, atata timp cat tu poti li in contact cu
propria ta liinta Launtrica
Nimic nu poatc li curat pana cand vasu| nu cstc curat. Tu sau comunicatoru| tau
astra| ar trcbui sa liti liintc i|uminatc astlc| incat comunicarca sa lic in tota|itatc cxacta,
iar in accst caz nu mai ai ncvoic dc oricc comunicarc pcntru ca ai dca inlormatia dc
carc ai ncvoic Astlc|, cntitati|c din taramuri|c supcrioarc si cc|c a|c icrar|ici nu vor
comunica prin cincva. -aetrii nlai nu au comunicat cu alte entiti astrale
atunci c+nd au #ost n via, si cu siquranta ci nu au dc qand sa laca asta prin
intcrmcdiu| cuiva c|iar acum cand accstia sunt p|ccati - ci stiu rca|itati|c unor ascmcnca
|ucruri si cunosc laptu| ca tu ar trcbui sa urmczi acccasi ca|c ca si a |or - ci dorcsc ca tu
insuti s-i dai seama dc Constiinta nivcrsa|a carc trccc prin ,canalele` potrivite -
ci stiu ca tu ai ncvoic dc un macstru , invatator adcvarat ,in carnc si oasc` carc sa tc
inspirc, carc sa tc oprcasca din proprii|c ta|c i|uzii si b|ocac a|c sinc|ui scparat si carc sa
tc puna in contact cu propria ta liinta Launtrica, astlc| incat sa-ti poti manilcsta partca
din tine carc cstc Constiinta Lui Dumnczcu. Astlc|, daca nu iti manilcsti inca propria ta
liinta Launtrica, qascstc-ti un adcvarat invatator carc sa-ti rcprczintc dircct liinta ta
Launtrica in qandirc, in actiunc si cuvant, si carc dc ascmcnca tc poata auta in a tc
punc in contact dircct cu accasta.
4e "e #omuni"are =astral>?
Odata |-am intrcbat pc Zain dc cc cincva anumc ar lo|osi c|iar si comunicarca
astra|a inaintc dc toatc, avand in vcdcrc optiuni|c mai bunc pcntru a obtinc inlormatia.
,Comunicarca astra|a, lo|osind un cana| pcntru inlormatia spiritua|a sau urmand
macstrii ina|tati, cstc mu|t mai usoara dccat a trccc prin sc|imbari|c carc sunt ncccsarc
pcntru a obtinc adcvarata i|uminarc spiritua|a. Cu toatc accstca, ca pcrmitc oamcni|or
sa simta ca lac ccva spiritua| (invatand, prcdand, rca|izand intr-un anumit lc| proqrcsc
spiritua|c,. lar accst |ucru poatc li adcvarat in anumitc pcrioadc a|c caii spiritua|c a|c
unci pcrsoanc. Ar putca li dc ascmcnca anumitc inlormatii spiritua|c bunc carc vin din
accasta, unc|c carc intarcsc accst scntimcnt. Sinc|c scparat cstc lcricit sa spriinc
accasta activitatc si pcntru ca tc lacc sa tc simti ,spiritua|` atata timp cat nu mcrqi mai
dcpartc si nu laci ccva carc sa-i amcnintc putcrca si pozitia. Asta pcntru ca in timp cc
tc simti ,impacat` spiritua|, csti in acc|asi timp in cvitarca unui adcvarat invatator - cviti
astlc| ,distruqcrca i|uzici dc scpararc` si ,distruqcrc cqou|ui`, a| sinc|ui scparat dc carc
ai abso|uta ncvoic daca ti-ai castiqat propria ta adcvarata constiinta spiritua|a -
Constiinta nivcrsa|a Cc insc|atoric inqcnioasa Astlc|, accst |ucru prostcstc mu|ti
oamcni si dcvinc o divcrsiunc maora, o capcana din toatc parti|c. lnsa noi trcbuic sa
traim si sa invatam.`
279
O spun din nou, adevratul motiv din spatele a ccca cc lac maoritatca
oamcni|or prin comunicarca astra|a sau urmand pc macstrii ina|tati poatc sa nu lic c|iar
ccca cc g+ndesc ci ca cstc - anumc, sa lic spiritua|i sau sa obtina adcvarata inlormatic
spiritua|a. Accasta cstc partc a unui c|aborat truc a| sinc|ui scparat, conccput pcntru a
sc mcntinc |a contro|u| asupra victii ta|c, in |oc sa |asc liinta voastra Launtrica sa dctina
contro|u|. li un adcvarat comunicator - sc|imba-tc, dcpascstc-ti sinc|c scparat si inccpc
comunicarca cu liinta ta Launtrica.
280
Capitolul Cincipre%ece
Strvec*iul :ona*i!&
De ce acu!,
-enii (mpreun
,entru ,ractic i ,rtie
(n Iubire i =ri*
-a (nflori /inele Tu .untric

+osul 9idurilor face Neputina
/ Creasc n ,utere ,recum /oarele

Nzuiete ctre cei precum #rborii Tineri
,recum C$nepa care %fer (ndrumare i /pri*in
,recum ,m$ntul #limenteaz
,recum #pa + (mprtirea
,recum .umina Iubirii + Cldura i -iaa

(n -remurile (ntunericului
Noi vom ,stra Cunoaterea .uminii
#scuns +eparte +e 1asele (ntunecate
,entru c +in Nou -or -eni -remurile .uminii

+ruirea este Calea Iubirii
Calea .ui Unul.
/oarele .umineaz Totul
(n #rmonia Cu Unul.
+ar #tunci C$nd Noi Nu suntem (n #rmonie,
+ruirea ,oate #duce -tmare.
+ruirea ctre /inele 0!oist
0ste +istructiv.
281
+ruirea care /lbete
0ste +istructiv.
(nva s %feri ,recum /telele
+e la +u8, pentru +u8.
#poi, ,recum de la /oare, Toi -or ,rimi
Ceea ce /ufletul lor #re cu #devrat Nevoie.

(n -remuri de (ntuneric
1asele I!norante
/ub Controlul /inelui (ntunecat
/e -or (ntoarce (mpotriva
Celor #i .uminii
#poi, de cei ,rostii Tu Trebuie
/i #scunzi .umina (n +osul Unui -l.
1asele I!norante,
Nevz$nd nici o .umin
Nu vor 5ti c 0a (nc /trlucete
Iar ei vor 1er!e ,e +rumul .or

,ozitivul #tra!e Ne!ativul.
Cu Fii .uminii,
T$nrul trebuie s fie precaut,
Nu ,re!tit pentru .upt,
Nu sub Influene prea 1ulte
+in partea Fiilor Nopii.

#a cum Fructele a*un! de Cules
Floarea trebuie s Cad.
C$nd Fructele Cad pe ,m$nt
Fructele Trebuie s ,utrezeasc
,entru ca /eminele s (nceap o Nou -ia
#a este i Cu -iaa Celui +ezvoltat
Tu Trebuie s 4enuni la Trecutul Tu
,entru a te 1uta n -iitorul Tu.

282
Falsa +ruire este +ruire pentru a %bine
#devrata +ruire Nu nseamn a +rui i a ,rimi
#devrata +ruire nu #re nevoie de 1ulumiri
[Unele dintre mnstiri, precum cea a noastr, sunt %cu predare mi*t&. 2ns
unele sunt doar pentru brbai, av+nd i un ec.ivalent al lor, mnstirile
doar pentru #emei. Ast#el, c+t timp cuv+ntul %mnstire& va #i #olosit pe
parcursul acestui capitol, reinei c acesta se poate aplica oricrui tip de
comunitate spiritual, inclusiv as.ramuri, mnstiri pentru #emei,
comuniti spirituale, etc., sau c.iar oricrei asociaii de prieteni care merg
pe aceeai cale spiritual.,
Vona|ismu| a lost pcntru mu|t timp o traditic in mu|tc cu|turi. Asa cum ai citit
mai inaintc, numai intr-o tara asa mica prccum cstc Tibctu| au lost pcstc 7000 dc
manastiri budd|istc. Si catc un copi| din liccarc lami|ic putca intra intr-o manastirc
pcntru a dcvcni ca|uqar.
Comunitati|c spiritua|c sunt o ruda a manastiri|or si dc ascmcnca au cxistat
aproapc dc |a inccputuri|c istorici inrcqistratc. Dcscopcrirca Vanuscrisc|or dc |a Varca
Voarta, carc un anumit timp au lost intcrzisc, mai rcccnt au lost adusc |a |umina pcntru
marca partc a |umii modcrnc, inlormatii|c dcsprc comunitatca spiritua|a a cscnicni|or.
Stravcc|i|c tcxtc arata dcsprc comunitatca cscniana ca a lost o ramura a lii|or Lcqii Lui
nu| si a lost inccputa cu sutc dc ani inaintc dc nastcrca Lui lisus dc catrc un intc|cpt
pcrsan carc sc numca Zoroastru (carc dc ascmcnca a pus bazc|c ,sco|ii` Vaqi|or - ai
carci ,trci intc|cpti barbati` i-au lost mcmbrii,. Comunitatca a cxistat cu mu|t timp
inaintc dc lisus, iar lisus si lami|ia Sa au lost mcmbrii ai accstcia. lnsa comunitatca |or a
lost doar una dintrc mu|tc|c carc au cxistat dc |a inccputuri|c victii umanc pc Pamant.
Dar ,timpuri|c sc sc|imba` si odata cu c|c mu|tc |ucruri, inc|usiv manastiri|c.
Prccum tcrcnuri|c aqrico|c carc au lost inq|ititc dc orasc|c in cxtindcrc, mu|tc dintrc
manastiri|c traditiona|c sc incadrcaza intr-un lc| |umii modcrnc carc vinc asupra |or intr-
un lc| sau a|tu|. nc|c c|iar au lost dcsliintatc dc anumitc |cqi. Sprc cxcmp|u, cu stiu
dcsprc o manastirc din Statc|c nitc carc a trcbuit sa lic abandonata din cauza unci |cqi
a orasu|ui undc sc al|a, o |cqc carc spunca ca nu mai mu|t dc cinci oamcni carc nu au
|cqatura dc rudcnic intrc ci pot |ocui in acccasi qospodaric.
Dar conccptu| dc mona|ism, ccca cc inscamna c|, si carc cstc scopu| |ui, poatc li
rca|izat in dilcritc moduri. Vai tarziu vom discuta dcsprc noua ordinc a |ucruri|or a
lii|or, pcntru ca accstca sa sc adaptczc vrcmuri|or.
Gospodriile2 5rdinea Lu"rurilor!
i #er"urile nterioare
lntr-o zi, in timp cc i| insotcam pc Zain in ziua |ui dc inta|nirc cu qospodarii carc
|ocuiau in alara ziduri|or manastirii, |-am intrcbat mai mu|tc dcsprc cinc sunt ci si dc cc
nu traicsc in intcrioru| manastirii.
283
,Tata, in timpu| ca|atorici mc|c catrc accst |oc am inta|nit mu|ti qospodari carc m-
au autat. Vad ca traicsc atat dc mu|ti in alara ziduri|or dc aici si as putca spunc ca au in
cscnta acc|casi principii si convinqcri ca si noi. Dc cc nu |ocuicsc mai dcpartc si dc cc
nu traicsc in casc scparatc`
,Cu mu|t timp in urma, mu|tc dintrc traditii|c spiritua|c, inc|usiv cca a noastra,
avcau o anumita structura a |or, una carc pcrmitca o mai marc |ibcrtatc pcntru oamcni,
accca dc a a|cqc modu| dc imp|icarc sau ncimp|icarc, dorintc|c |or, cat dc rapid dorcsc
o dczvo|tarc (spiritua|a,, ctc., al|andu-sc totusi pc o ca|c spiritua|a. ln mod concrct,
accasta avca dc-a lacc cu cat dc mu|t o pcrsoana dorcstc sa-si sacrilicc viata sa
|umcasca in lavoarca victii sa|c spiritua|c.
Astlc|, cra un sistcm cvo|uat a| qradc|or dc imp|icarc pc o ca|c spiritua|a carc
pcrmitca accasta |ibcrtatc si carc dc ascmcnca tinca scama dc constiinta individua|a.
Accasta sc bazcaza pc lorma nivcrsa|a a sistcmu|ui so|ar si orbitc|or. Lstc ascmcnca
pc inc|c|c conccntricc din uru| unui obicct ccntra|. Obicctu| ccntra| cstc ca|uqaru|
conducator, in cc|c din urma un rcsponsabi| a| manastirii. ln traditia noastra, accsta ar li
un Adcpt (un intc|cpt, si in qcncra| c| cra lnitiatu| cu cca mai ina|ta constiinta. Accasta
pcrsoana cstc in cc|c din urma rcsponsabi|a pcntru tot ccca cc sc intamp|a in manastirc
- un lc| dc ,cap` pcntru ,trupu|` manastirii. Lstc dc ascmcnca insarcinat cu
supravcq|crca cc|or|a|ti ca|uqari Adcpti, vcncrabi|i si novici dc aco|o, si mu|t mai putin
rcsponsabi| cu qospodarii|c asociatc manastirii. liccarc orqanism, dc oricc lc| ar li
accsta, arc ncvoic dc un cap daca vrcm ca aco|o sa cxistc o coordonarc a parti|or
trupu|ui, a|tlc| va li numai |aos spastic. Accst |ucru sc qascstc prin intrcqu| nivcrs.
Totu| orbitcaza intotdcauna in uru| a ccva iar accst sistcm pastrcaza in armonic intrcaqa
curqcrc a nivcrsu|ui.
Vai dcpartc dc accstc ccrcuri din alara ccntru|ui dc comanda a| manastirii sunt
qospodarii. Li sunt cci carc dorcsc sa pastrczc o rc|ativa viata |umcasca norma|a in
masura in carc accasta cstc imp|icata in cu|tura |or. Li nu sunt inca prcqatiti, sau nu
dorcsc inca sa rcnuntc |a tot pcntru a sc dczvo|ta spiritua| si a qasi pc Dumnczcu. Cu
toatc accstca, in qcncra|, ci crcd in cca mai marc partc acc|casi |ucruri si nu dorcsc sa
lic |cnti in munca dircctionata sprc nitatca cu Dumnczcu, lara o stricta discip|ina,
munca qrca si rcnuntarca ccruta unui uccnic din manastirc. Vaoritatca dintrc ci spcra
sa dcvina intr-o zi ca|uqari, insa dcocamdata dorcsc sa duca o viata norma|a, in
principiu cu lami|ia si prictcnii. Dcci, au discutii si intcractiuni ocaziona|c cu vcncrabi|ii,
cu novicii si Adcptii, cu adcvaratii invatatori, autand si contribuind in divcrsc moduri,
liind astlc| o partc a marc|ui intrcq pc acccasi ca|c.
nc|c dintrc ordinc ascmcnca cc|ui a| nostru, au mu|ti ca|uqari in comparatic cu
qospodarii. A|tc|c, nu. lar cc|c mai mu|tc dintrc mari|c rc|iqii a|c |umii au structuri
cc|i|ibratc in a|t mod - unc|c bazatc pc cativa ca|uqari sau prcoti. Asta cstc tot ccca cc
sunt cc|c mai mu|tc dintrc biscrici - mai mu|t ,qospodarii ` cu dilcritc qradc dc
consacrarc, cu doar un sinqur prcot supravcq|ctor, conducator sau cam asa ccva.`
,Nu m-am qandit niciodata |a accst |ucru in accst lc|. Dar sc parc ca qospodari
nostri au un mai marc sacriliciu dc sinc lata dc maoritatca cc|or dusi |a biscrica.`
,Dccat mu|ti. Da, si cu sunt dc acord cu asta.`
,lnscamna ca mu|ti dintrc ci si-au riscat victi|c doar autandu-ma pc minc sa
284
aunq aici.`
,Asta c loartc adcvarat. Li pot li loartc dcvotati. Dar tu crczi ca toti cci carc tc-au
autat in ca|atoria ta crau cu totii qospodari`
,Da.`
,Vu|ti dintrc ci crau, cu siquranta, dar unii crau dc lapt lnitiati carc traiau in
|umca cxtcrioara sub dilcritc inlatisari.`
,Cum ar li`
,Dc cc nu tcrminam discutia noastra initia|a.
rmcaza manastirca si mai dcpartc in alara ,capu|ui`, ,ccntru|ui` manastirii sunt
ca|uqarii novici. lnca odata, ci lac partc din mu|titudinca dc ordinc in inc|c conccntricc
din intcrioru| manastirii. rmcaza aproapc dc ci ca|uqarii, apoi ca|uqarii vcncrabi|i.
ccnicii carc sc lac partc dintrc ca|uqarii cci avansati, cci cc sc numcsc in lntcrioru|
Ccrcu|ui Adcpti, cci cc sunt adcvaratii |or invatatori pcrsona|i. Apoi, intr-o manastirc
prccum cca a noastra dc aici undc cxista mai mu|ti Adcpti, accsti Adcpti sunt ,Ccrc
lntcrior intr-un a|t Ccrc lntcrior` si sunt cci cc urmcaza indcaproapc catrc ccntru. lnca
odata, ccntru| cstc Adcptu| cc cca mai ina|ta constiinta, sau |ocu| in carc cci|a|ti au lost
dc acord ca cstc unu| pcntru cca mai buna pozitic.
ln uru| Adcptu|ui conducator, traicsc cc| mai aproapc dc c| cci|a|ti lnitiati, iar in
Ccrcu| lntcrior a| Adcptu|ui conducator sunt uccnicii avansati pcrsona|i ai Adcptu|ui
conducator. nii dintrc accstia traicsc in contact loartc apropiat cu ca|uqaru| Adcpt
conducator.`
,Vcncrabi|ii sunt cci carc au lost aici dc cc| mai mu|t timp`
,Nu. Lstc aici o combinatic a constiintci si a cunoastcrii. Totu| in ordinu| nostru
cstc lundamcnta| bazat pc constiinta. Daca ar li sa ai astazi un sa|t sulicicnt dc
constiinta, c|iar avand inca o |ipsa dc cunoastcrc ai putca dcvcni un ca|uqar vcncrabi|.`
,aloarea i (e"esitatea Mnstirilor
Mnstirea "a Lo" de Retragere
Lxista mu|tc, mu|tc motivc pcntru cxistcnta manastiri|or. Si putini oamcni sunt
consticnti dc intrcaqa |or lunctic sau dc adcvarata scmnilicatic a unci comunitati
monasticc. lntc|cqcrca tipica cstc accca a unui |oc pcntru ,rctraqcrc`, un |oc undc cci
imp|icati pc o ca|c spiritua|a sc pot ascundc dcpartc dc |umc. Accst |ucru cstc adcvarat
intr-un anumit scns, insa nu accsta cstc adcvaratu| intc|cs. Si cc| mai important |ucru,
accasta nu arc numai o lunctic dc manastirc.
#e (u este o Mnstire
ln primu| rand ar trcbui sa discutam rca|itati|c victii mona|a|c. O manastirc nu
cstc un |oc pcntru oamcni cu dislunctiona|itati sau pcntru |cncsii carc sunt in cautarca
unci p|imbari qratuitc, a unci victi usoarc sau o cvadarc din viata pc carc ci insisi si-au
distrus-o. Accsta nu cstc un |oc catrc carc sa ,luqi` din viata ta sau din cca |umcasca, ci
un |oc catrc carc ,sa mcrqi` pcntru a-ti imbunatati viata ta si pc cca a |umii. Accsta nu
cstc un |oc pcntru a capata in mod cqoist, ci un |oc a| daruirii dc sinc. lnaintc dc a li
capabi|i in stapanirca linc|or punctc a|c trupu|ui, mintii si spiritu|ui, tu trcbuic mai inaintc
285
sa stapancsti lundamcntc|c dc baza a|c ,victii pamantcsti`. nii oamcni par sa
considcrc ca a trai intr-o manastirc inscamna ca |i s-au |uat toatc qrii|c si nu vor mai
avca niciodata ccva dc munca. Nimic nu poatc li mai dcpartc dc adcvar. Accsta cstc un
|oc pcntru a invata si a-ti dczvo|ta ,sacriliciu| dc sinc`. Astlc|, in cc|c mai mu|tc dintrc
manastiri, nu numai ca sunt ncccsarc orc |unqi dc practica spiritua|a si dc discip|ina, dar
dc ascmcnca cstc ncvoic si dc munca qrca dc dilcritc lc|uri. Stiu ca pcntru minc asta a
lost cca mai qrca munca pc carc am inta|nit-o vrcodata. Pc dc a|ta partc o manastirc ,
comunitatc spiritua|a nu cstc un paradis socia| p|in dc oamcni iubitori si a|truisti, un
paradis a| pacii si armonici. Sc parc ca oricinc ar dori sa lic numai ascmcnca liintc in
intrcaqa |umc a oamcni|or iubirii a|truistc. Astlc| ca, oricinc vrca sa lic doar iubit si
acccptat. Asta dorcstc toata |umca, doar sa lic liccarc insasi intotdcauna tota| pozitiv,
,draqut`, si doar iubit, sa-i lic acccptat comportamcntu| cqoist, sa nu lic criticat, sa nu
lic contrazis si sa nu lic tratat ncqativ sau cu manic. lnsa nu asta cstc rca|itatca, asta nu
sc va intamp|a si nu cstc mcritat. lnaintc dc a trai lcricit intr-o |umc paradisiaca, trcbuic
sa nu mai lic nimcni dc accst lc|, doar oamcni iubitori si a|truisti, trcbuic mai intai sa tc
laci tu insuti un qcn dc pcrsoana carc sa apartina unci astlc| dc |umi. Primu| pas catrc
asta cstc totusi munca murdara pc carc trcbuic s-o laci pcntru tinc insuti si pcntru cci
ascmcnca tic. Si dc lapt tu csti sinquru| carc poatc sc|imba cu adcvarat accst |ucru sau
cc| carc sc poatc ,astcpta` sa lic pozitiv tot timpu|, acc|a csti tu. Sinqura pcrsoana carc
arc contro| asupra accstor |ucruri csti tu insuti. Si c|iar daca ai dcvcnit un iubitor a|truist
tot timpu| - cinc crczi ca va li in uru| tau atata timp cat tu csti aici Lqoistii, oamcnii
ncqativi.
Sinqurc|c pcrsoanc pc carc |c vci putca qasi intr-o manastirc (sau oriundc
a|tundcva, sunt iubitoarc si a|truistc, sunt ,liintc i|uminatc` , macstrii , invatatori. lnsa
c|iar si asa, iubirca a|truista cstc loartc dilcrita dc iubirca ncconditionata. Cci carc tc
iubcsc in mod a|truist iti vor olcrit momcntc qrc|c si discip|ina dc carc tu ai ncvoic, asta
pcntru ca ci tc iubcsc.
Oamcnii carc nu au rca|izat Constiinta nivcrsa|a , i|uminarca nu sunt na cu
Dumnczcu. Asta inscamna ca ci sunt scparati dc Dumnczcu si au un sinc scparat si
cqoist. lar acest lucru inscamna ca ci au dilcritc trasaturi si dclcctc a|c cqou|ui, asa
cstc C|cstii cum ar li dorintc|c, tcmcri|c, ciudatcnii, atitudini , ,stari` ncqativc, poltc,
poscsivitatc, qc|ozic, ura, invidic, ctc., ctc. ldcca cstc ca oamcnii cqoisti, c|iar daca sc
al|a pc o ca|c spiritua|a, au mu|tc ,dclcctc`. ln mod ironic, oamcni|or cu dclcctc (ca si
a|c ta|c insuti, nu |c p|ac dclcctc|c cc|or|a|ti si astlc| sunt ,ncqativi` si iritati in prczcnta
cc|or|a|ti. lar a|tor oamcni cu dclcctc nu |c p|ac cc|c a|c ta|c, si vor li ncqativi si iritati dc
prczcnta ta. Dc ascmcnca, in mod ironic, oamcnii sunt mai iritati in prczcnta a|tor
oamcni carc au dclcctc si carc sunt mu|t mai ascmanatoarc cu proprii|c |or dclcctc Lstc
uimitor cat dc mu|ti oamcni cqoisti sc astcapta c|iar sa traiasca cu oamcni dc tipu|
oamcni|or iubitori si ar lacc totu| pcntru a li doar ,cu totu| numai du|ccata si |umina`.
lara sacriliciu dc sinc, lara sa sc conlruntc cu ci insisi, lara critica, lara ncccsitatca dc a
|ucra pcntru adcvarata sc|imbarc pcrsona|a - numai cci|a|ti sa lic draquti, buni si
iubitori cu oricinc - in timp cc c| ar continua sa lic cqoist si c|iar ncsimtit. Ca o nota
scparata, accasta cstc una dintrc conccptii|c qrcsitc carc s-a propaqat prin la|sii macstrii
spiritua|i carc doar ,stau aici` si doar c|cama oamcnii sa ,stca aco|o` in lata |or si sa sc
286
inca|zcasca in , ,sa absoarba` toatc minunatii|c imaqinarc a|c ,iubirii si |uminii` cc
radiaza din prczcnta |or. Oamcnii obtin un clcct p|accbo ,spiritua| ina|t` din accst qcn
dc |ucruri insa adcvarata ina|tarc spiritua|a sc lacc prin |ucrarca sacriliciu|ui dc sinc.
Accasta nu vinc doar prin a li in prczcnta unui macstru (adcvarat sau dc a|t lc|, si accst
qcn dc |ucruri doar induc in croarc oamcnii, indcpartandu-i dc adcvarata ca|c si dc
adcvarata ina|tarc spiritua|a.
Vanastiri|c pot li |ocuri a|c pacii si iubirii uncori, insa accstca sunt primc|c |ocuri
a|c ina|tarii spiritua|c. ln accasta ca|itatc, c|c sunt o ,scoa|a` pcntru oamcnii carc nu
sunt inca totdcauna impacati si iubitori. Astlc|, structura socia|a intrc uccnici cstc un
amcstcc dc qria, iubirc si antaqonism. Cc| mai important |ucru cstc acc|a ca oamcnii
sunt aco|o pcntru a |ucra in |cqatura cu accstc |ucruri, dcdicati sc|imbarii si imbunatatirii
|or insisi. Pcntru ca in ,viata norma|a` oricinc cstc in ncqarc lata dc proprii|c qrcsc|i si
cstc in qcncra| dc acord sa |asc pc cc|a|a|t sinqur in ccca cc privcstc accstc |ucruri,
ncconsidcrandu-|c dclcctc sau ncastcptandu-sc ca c|c sa lic adusc in discutic. Oamcnii
in qcncra| nu sc auta rcciproc, ,dandu-sc |a o partc` din ca|ca pcrlcctiunii sau a
imbunatatirii comportamcntu|ui, c|iar daca accasta cstc o partc din ca|ca |or.
ln situatii si rc|atii socia|c ,norma|c` critica aparc dc obicci numai ca rczu|tat a|
osti|itatii, manici, subti|a ,rcduccrc |a taccrc` sau a unci stari (dc spirit, ncqativc.
Lxccptand astlc| dc cazuri, oamcnii in cca mai marc partc sc astcapta sa |c lic ,|asatc in
pacc` propriu| |or cqoism si qrcsc|i. Cc| putin ,in anumitc |inii` nu sunt incrucisari in a
aducc accstc |ucruri pcntru cci|a|ti sau sa-ti lic adusc |a cunostinta tic, in spccia| printrc
cci apropiati tic sau cunoscuti|or. Sprc cxcmp|u, co|cqii dc camcra carc |ocuicsc in
acciasi casa sau apartamcnt, dc mu|tc ori lac accst |ucru, c|iar daca nu sc p|ac in mod
spccia| si rcciproc. Asta pcntru ca nu toata |umca cstc dc acord sa ,trcaca |inia` dc |a
unu| |a cc|a|a|t. Astlc|, critica cstc mcntinuta |a un nivc| minim (cu cxccptia cazu|ui unci
prob|cmc carc ii alcctcaza cu adcvarat pc ci, si oricarc isi va pastra proprii|c qrcsc|i,
ncliind c| insusi amcnintat. lnsa atata timp cat oricinc intr-o situatic ca cca mona|a|a a
acccptat sa |ucrczc insusi |a dcbarasarca dc cqoism, dc prob|cmc|c |cqatc dc accsta si dc
dclcctc, accstc |imitc sunt trasatc in mod dc|ibcrat si sunt vizatc dc lapt cqoismu| si
prob|cmc|c asociatc. Vccanismu| pcntru atacu| accstci tintc cstc critica. Accasta cstc o
critica constructiva sprc dcoscbirc dc critica osti|a. Dar indilcrcnt dc motivc|c pcntru
critica, critica cstc tot critica. Ccca cc sc intamp|a ca rczu|tat dcpindc intru-totu| dc
atitudinca ta si dc ccca cc laci tu in |cqatura cu critica.
Sinc|c, in pcrpctua sa dclcnsiva, considcra oricc critica o ,|ipsa dc iubirc`. Asta
sc intamp|a in mod norma| in |umc. lnsa critica poatc li dc lapt un act dc iubirc, un act
carc auta pc cincva sa sc dczvo|tc si sa dcvina c| insusi mu|t mai iubitor. Cu toatc
accstca, sinc|c in |upta sa pcntru supravictuirc, considcra TOATA critica a li o
amcnintarc, qandind ca un |ucru ncqativ si ,lara dc iubirc` |ucrcaza in avantau| |ui.
Critica ar trcbui sa lic dc lapt dorita dc catrc pcrsoana carc vrca cu adcvarat sa-si
dcpascasca cqou| si sinc|c si sa sc ina|tc spiritua|. Dc lapt, pcrsoana carc cstc si nu doar
pretinde ca ar li dczvo|tata (spiritua|,, dorcstc si acccpta cu adcvarat critica. Astlc|,
novicii , c|cvii lac obscrvatic in mod dc|ibcrat asupra qrcsc|i|or co|cqi|or |or novici (in
mod idca|, in scopu| dc a-i auta pc ci sa sc dczvo|tc, si dc ascmcnca ci isi arata accstc
|ucruri unii a|tora (in mod idca|, in scopu| dc a li dc autor in dczvo|tarca spiritua|a,.
287
Cu toatc accstca, insusi laptu| ca cincva cstc un ca|uqar , novicc inscamna ca
cstc inca un cqoist - dcci cxista o critica mutua|a intrc oamcni cqoisti. Astlc| ca, uncori
|ucruri|c sunt sub|iniatc pcntru motivc cronatc - sprc cxcmp|u, ar putca cxista o rcactic
ncqativa - carc ,sc intoarcc inapoi` catrc cincva pcntru o critica , obscrvatic lacuta
cuiva carc arc ncvoic dc sc|imbarc. Accstca intcractiuni intrc co|cqii novici , c|cvi pot li
aqrcsivc si dc intcnsitatc. Accstca ar trcbui tinutc mintc totdcauna, astlc| dc ,ncp|accri`
tcmporarc sunt ncccsarc si pot li un |ucru bun. Dc ascmcnca, accstca trcbuic tinutc
mintc ca sa nu lic ,vai dc tinc` si sa traicsti in mi|ocu| unci qramczi dc antaqonism
ncqativ. Asta tc lacc pc tinc sa traicsti cu un manunc|i dc ,tu` carc sunt dc ascmcnca
liintc criticabi|c, catcodata ncqativc, catcodata antaqonicc, uncori scnsibi|c si bunc, si
cc| mai important - cc|c carc lac adcvaratu| proqrcs in dczvo|tarca spiritua|a. Oamcni
carc sunt aco|o pcntru a invata si a sc dczvo|ta spiritua| |a lc| ca tinc, sunt asemenea
ie. Li sunt impcrlccti, iar in mi|ocu| provocarii |or insisi si |ucruri|c sunt aqitatc prin
intcrmcdiu| |or insisi. Accasta cstc adcvarata oportunitatc dc dczvo|tarc carc sc producc,
si arc |oc adcvarata munca spiritua|a. Oricinc cstc aco|o pcntru a li criticat si pcntru a li
critic, cu scopu| dc a sc auta pc sinc insusi si pc cci|a|ti sa-si dcpascasca propriu| sinc
scparat si dc a |ucra pcntru pcrlcctiunc. Li nu sunt aco|o doar pcntru a li nistc iubitori si
a acccpta un cqoist tica|os, |a lc| cum nu sunt aco|o pcntru a li iubitori si a-si acccpta
propria liinta cqoista si tica|oasa. Suntcm cu totii aco|o pcntru a nc dczvo|ta, pcntru a
imparti si pcntru a nc auta unu| pc cc|a|a|t, critica si atitudinca nc|otarata in |cqatura
cu asta inccpc cu autocritica.
lndata cc sinc|c scparat si cqoist isi da scama dc accst contro| si ca viata ii cstc
amcnintata, c|iar si prin critici minorc carc ,nu sunt marc |ucru` in situatia unui co|cq
dc camcra sprc cxcmp|u, accasta dcvinc o marc prob|cma. Prccum cincva carc iti
amintcstc sa-ti spc|i vasc|c dc cxcmp|u, accasta poatc sa nu lic o prob|cma pcntru tinc
atunci cand insati adcvarata viata a propriu|ui sinc scparat nu cstc in oc, dar daca
accsta (sinc|c, cstc ,inco|tit` mai mu|t ascmcnca un anima| sa|batic, mai mu|tc ,paic` sc
vor adauqa |a incarcatura in scopu| dc a ,rupc spatc|c cami|ci`, atunci accasta poatc
dcvcni o ,prob|cma uriasa` carc ar putca qcncra o marc rcactic ncqativa.
Cand oamcnii aunq in dczacord, liccarc i| simtc pc cc|a|a|t ca ,qrcscstc`. Accst
|ucru sc intamp|a atunci cand oamcnii sunt straini (instrainati,, dc prictcni |or sau dc cci
iubiti. Dc obicci accasta situatic cstc prccum un ,impas`, pcntru ca nimcni nu va admitc
ca ar li qrcsit, si nu cxista aco|o nici o tcrta partc dc incrcdcrc carc sa mcdiczc
dczacordu| caruia toata |umca ii va amana intc|cqcrca sau dccizia lina|a. Lxista o vcc|c
zica|a carc spunc ca cxista doua parti pcntru liccarc povcstc si atunci cand accst |ucru
sc intamp|a intrc novici nu cstc nici o dilcrcnta. Putcm, si trcbuic sa dilcrcnticm
rczo|vari|c dczacorduri|or dcoarccc accst |ucru cstc ncccsar pcntru dczvo|tarca liccarui
individ. Din cauza dinamicii comp|cxc a ncvoi novici|or pcntru critica si pcntru a li
critici, accst |ucru sc intamp|a lrccvcnt, iar mctodc|c dc a rczo|va accstc prob|cmc au
cvo|uat si laci|itcaza dczvo|tarca spiritua|a. Practic, accst |ucru imp|ica o ,inta|nirc`
dintrc un anumit numar dc ca|uqari. lntc|cqcrca poatc li olcrita catrc cci|a|ti dc un
avansat, un batran vcncrabi| sau un invatator. Si o dccizic poatc li obtinuta prin
dczacordu| parti|or carc ascu|ta si a cc|or carc sunt dc acord, prin conscnsu| tuturor din
cadru| inta|nirii, ori prin mcdicrca dc catrc un batran sau un invatator. Accst |ucru
288
ncccsita dcsiqur o anumita atitudinc smcrita in scopu| dc a li dc acord cu opinia cuiva
dintrc cci controvcrsati si dc a li dcsc|is catrc intrcqu| adcvar. Aproapc intotdcauna,
ambc|c parti au punctc carc sunt corcctc si anumitc punctc carc sunt qrcsitc. lnca odata
spun, accst |ucru sc intamp|a in cazu| in carc adcvarata dczvo|tarc spiritua|a poatc avca
|oc.
Accstca sunt doar laptc dc viata atunci cand vorbim dcsprc adcvarata ina|tarc
spiritua|a. Lxista insa aici si o partc buna a |ucruri|or - daca dorcsti una. Smcrcnia
mu|ta pc carc o ai tc va lacc sa acccpti dc lapt mai mu|ta critica si cu atat mai rcpcdc si
mai usor vci obtinc dczvo|tarca spiritua|a propric. O atitudinc smcrita si armura dorintci
dc sc|imbarc si dczvo|tarc cstc c|cia. lntrcaqa cxpcricnta poatc parca ccva urat sau
poatc li cxpcrimcntat ca o ,provocarc` dorita ori ca un ,antrcnamcnt rcviqorant` sub o
cascada dc muntc sau asa cum icsi invinqator intr-un oc vidco - totu| dcpinzand dc
qradu| tau dc smcrcnic si dc putcrca dorintci. Crcdcti accst |ucru sau nu, accsta poatc li
dc lapt un scntimcnt p|acut dc imp|inirc pcntru a vcdca unc|c dintrc qrcsc|i|c dcsprc
tinc insuti sub|iniatc dc a|tcincva si sa ai posibi|itatca dc a |c sc|imba, aducandu-tc cu
pas mai aproapc dc i|uminarc.
[ot! -etoda %nt+lnirii& despre care vorbeam mai sus poate #i #olosit de
ctre oricine are un numr su#icient de prieteni sau #amilia n care sunt cu
toii de acord c de0voltarea spiritual i adevrul sunt mult mai importante
dec+t a #i %corect sau incorect&. 1ar uneori, cu e*cepia ca0ului c+nd un
nvtor este implicat, sunt nc %impasuri&. 2n orice ca0, este #rumos ca
ntotdeauna nt+lnirea s se nc.eie ntr-o not po0itiv i s #ie mbriri
(acesta poate #i de asemenea un moment bun pentru e*erciiul stelei cu mai
multe persoaneC). %6nstruciunile $egulii de Aur& o#er un program speci#ic
pentru lucrul cu #amilia i prietenii n acest ca0, precum i crearea de
%cluburi& mpreun cu strinii care au aceleai idealuri.,
Mnstirea "a un 4epo.itar al #unoaterii
nc|c manastiri a|c dilcritc|or traditii spiritua|c inca mcntin cunoastcrca si
practica dilcritc|or mctodc dc vindccarc sau artc. Sprc cxcmp|u, c|c ar putca dctinc
vastc cunostintc dcsprc tipuri|c dc p|antc sau icrburi ncobisnuitc carc nu sc pot qasi
nicaicri a|tundcva. Sau poatc in c|c sc practica acupunctura sau o a|ta arta spccilica, un
anumit sti| dc artc martia|c, o ,oqa spccilica, ctc., carc putca sa lic picrdutc daca
manastiri|c nu |c-ar pastra. Sprc cxcmp|u, manastirca noastra lo|oscstc sc|imburi|c cu
a|tc manastiri carc sunt spccia|izatc in prcpararca dc u|ciuri din p|antc rarc, lo|oscstc
stravcc|i mctodc sccrctc si icrburi considcratc disparutc dc catrc stiinta modcrna.
Vai dcvrcmc a lost mcntionat ca manastirca noastra din Tibct ar o incrcdibi|a
bib|iotcca, inc|usiv manuscrisc a|c rc|iqii|or din intrcaqa |umc. lnsa mu|t mai important
cstc laptu| ca invataturi|c din accstc tcxtc au lost transmisc vcrba| si cxpcrimcntatc, datc
dc |a lnitiat catrc lnitiat, dc |a invatator catrc uccnic, mii si mii dc ani, iar accst |ucru s-a
intiparit tuturor lnitiati|or dc-a |unqu| vcacuri|or. Dar cca mai marc lunctic a manastirii a
lost accca dc a li lost un dcpozitar a| lubirii A|truistc si intc|cpciunii Constiintci
nivcrsa|c carc a trccut ascmcnca unci |umanari aprinsc aprinzand a|ta |umanarc - dc
289
|a Adcptu| lnitiat, dc |a adcvaratu| invatator catrc uccnicu| carc a dcvcnit |a randu| sau
un Adcpt lnitiat si un adcvarat invatator, carc |a randu| sau a dat-o uccnicu|ui sau si carc
|a randu| sau a dcvcnit un Adcpt lnitiat si adcvarat invatator, ctc., dc-a |unqu| timpu|ui.
Astlc|, c|iar daca manastirca noastra din Tibct a lost distrusa lizic, |a lc| prccum Da|ai
Lama si invataturi|c budismu|ui tibctan, au supravictuit dupa distruqcrca |or in Tibct, noi
mcrqcm mai dcpartc. ln sistcmu| nostru so|ar - carc inc|udc Pamantu| si Soarc|c, c|iar
si vastu| intuncric a| spatiu|ui nu cstc |ipsit dc |umina soarc|ui nostru. ln acc|asi lc|,
adcvaratc|c invataturi mcrq mai dcpartc, c|c nu pot li stinsc. Si cxista inca ccva si mai
marct, dcpozitaru| Launtric in carc supravictuicsc adcvaratc|c invataturi. L|c si accasta
cartc sunt aco|o pcntru pcrlcctionarca oricarci pcrsoanc pcntru a dcvcni una lubitoarc
A|truista, sa scrvcasca |umca si pcntru momcntu| cand |umina va |umina si toata |umca
cc sc ascamana in bunatatc va cunoastc nitatca cu Du|u| nivcrsa|.
Mnstirea "a un Lo" al nstruirii
i 4e.voltrii Luminii! Lu"rtorilor
Vanastirca ca scoa|a pcntru instruirc si cu|tivarc spiritua|a a lost probabi|, si va li
mcrcu, cca mai importanta lunctic a sa. Lumca arc ncvoic dispcrata dc purtatori dc
|umina, casc |uminatc, ba|izc stra|ucind in noaptc carc sa nc q|idczc prin intuncric.
Daca potcntia|ii invatatori nu au un |oc pcntru a ,stra|uci`, atunci nu va li nici un
invatator. Accsta cstc motivu| pcntru carc lii au mcntinut manastiri|c si comunitati|c
inca din zi|c|c At|antidci.
Pai "tre Lumin
Tc|nici|c dc mcditatic sunt instrumcntc|c carc auta |a dczvo|tarca conccntrarii,
autodiscip|inci si pcrmit rcproqramarca mintii subconsticntc si a obicciuri|or dc
comportamcnt. Adcvaratu| invatator cstc instrumcntu| carc pcrmitc cautatoru|ui sa vada
c|ar c| insusi, sa-si dcpascasca sinc|c scparat, sa-si dczvo|tc lubirca A|truista, sa sc
acordczc pc Vocca sa Launtrica si sa-si manilcstc propria liinta Launtrica.
Atunci cand un cautator isi qascstc propriu| adcvarat invatator si dcvinc ccca cc s-
ar putca numi un ,adcvarat uccnic` dcdicat, indilcrcnt daca accsta sc al|a intr-o
manastirc sau nu, c| lacc anqaamcntu| dc daruirc tota|a catrc Vointa nivcrsa|a, catrc
sc|imbarca dc |a o viata a ,acumu|arii` catrc o viata a ,daruirii`. Apoi uccnicu| trcbuic
sa practicc ccca cc a invatat, inccrcarca dc a ap|ica ccca cc a inccput pana cc aunqc |a
Vocca sa Launtrica. Asta in cazu| in carc accst |ucru sc lacc intr-o manastirc loartc |a
indcmana. Lstc cc| mai binc daca uccnicu| practicant obtinc accst |ucru intr-un mcdiu
carc a|imcntcaza accst proccs, aco|o undc sunt si a|ti uccnici cu o qandirc si practica
ascmanatoarc, aco|o undc actiuni|c unor uccnici nci|uminati pot li supravcq|catc astlc|
incat accstca sa nu daunczc |or insasi sau cc|or|a|ti. Cum adica daunatoarc Lxista aici
mai mu|tc lc|uri. Primu| cstc rau| lacut prin daruirc.
/ 4rui sau a (u 4rui?
u /"easta este &ntre*area =&ntr'o Mnstire>3
290
lntr-un capito| antcrior sa spus ca ar putca parca prca idca|ist a olcri in mod
a|truist intr-o |umc p|ina dc oamcni carc sunt bucurosi sa obtina in mod cqoist. Accst
|ucru cstc oarccum adcvarat atunci cand csti nou pc ca|c. ccnicu| novicc carc |ucrcaza
pcntru a trai o viata a lubirii A|truistc dar pc carc inca nu a atins-o, nu cstc prcqatit sa
dilcrcnticzc intrc ccca cc ar trcbui sa olcrc si ccca cc nu ar trcbui, pcntru binc|c
cc|or|a|ti. Amintiti-va cxcmp|u| cu ccrsctoru| al|at in strada, cc| carc arc ncvoic dc bani si
ii ccrscstc, ar putca avca ncvoic c| dc mustrarc Cca mai buna situatic pcntru un uccnic
cc nu cstc capabi| sa actionczc in mod corcspunzator in accst caz sau in mu|tc a|tc
situatii, cstc accca dc a trai imprcuna cu a|tii carc au aspiratii , idca|uri ascmanatoarc cu
a|c |ui, in accst mod ci pot olcri si sc pot dczvo|ta intr-un mcdiu a| inspiratici si
spriinu|ui, unu| in carc ci pot ,olcri` in conditii siqurc tot timpu|, lara qria cu privirc |a
daruirca intr-un mod carc ar putca li daunator pcntru a|tcincva.
Puiul i #ui*ul
Pcntru cincva carc a dccis sa dcvina un Adcvarat lnvatator, cincva carc si-a
dcdicat viata pcntru autorarca cc|or|a|ti, un mcdiu spiritua| cstc important pcntru
ctapc|c sa|c mcnta|c dc inccput. Ascmcnca unui copi| carc arc ncvoic dc inqriirc, dc
a|imcntatic si un mcdiu iubitor pcntru dczvo|tarc corcspunzatoarc, astlc| cstc si novicc|c.
Dc ascmcnca, |a lc| prccum nu am trimitc un copi| in |umca |arqa sa sc dcscurcc sinqur,
ncprcqatit pcntru accst |ucru, un uccnic novicc (nu oricinc doar un adcvarat lnitiat,, nu
ar trcbui sa lic trimis in |umc dc unu| sinqur, in timpu| copi|arici spiritua|c. Dc cc
Adcvaratii invatatori nu pot li inl|ucntati dc orice ,sursc cxtcrioarc` - ci nu pot li
inl|ucntati dc oricc sau oricinc, (a|tcincva dccat Dumnczcu , supcriorii sai icrar|ici,.
lnca odata intrcb, dc cc Pcntru ca pc p|an intcrn, accsta cstc dircct atasat si dcpindc
numai dc Dumnczcu si daruicstc sau ,curqc in cxtcrior` catrc toti cc|or|a|ti. Adcvaratii
invatatori ,radiaza` astlc| Du|u| nivcrsa|. O stravcc|c alirmatic cu privirc |a accst |ucru
cstc accasta: ,Lu sunt pozitivu| pcntru toatc |ucruri|c, cxccptand Abso|utu| pcntru
carc Lu sunt ncqativu| -`. Astlc|, mai dcqraba dccat sa lic in#luenat dc oricc a|tccva,
un adcvarat invatator alcctcaza si in#luenea0 oricc a|tccva. Accstia sunt ascmcnca
mai mu|tor Sori carc stra|uccsc si inl|ucntcaza toatc |ucruri|c din slcra |or dc inl|ucnta -
ci nu pot li stinsi, mutati, nici c|iar acopcriti dc intuncric, dc p|anctc sau dc vidu|
intunccat a| spatiu|ui insusi. /otui nu este ca0ul unui novice sau c.iar al unui
venerabil. Lstc posibi| ca ci sa lic inl|ucntati ncqativ si atinsi dc lortc|c intuncricu|ui in
dilcritc moduri. Si ascmcnca |ci|or cc isi astcapta prada |or, |asandu-si puii tincri
ncprotcati, partca intunccata astcapta cu ncrabdarc sa sc napustcasca asupra cc|or carc
ar indrazni sa dcvina purtatorii |uminii. Avand o cxpcricnta cxtracorpora|a lara o
prcqatirc corcspunzatoarc si protcata cstc doar unu| dintrc cxcmp|c - accst |ucru poatc
ducc |a poscdarc. Dc ascmcnca, uccnicu| ncinitiat cstc inca in invatarca mu|tor |ucruri si
in dczvo|tarca compctcntc|or, dar nu arc inca intc|cpciunca dc a uti|iza in mod
corcspunzator accstc putcri. Ca|uqaru| uccnic poatc li astlc|, prccum o arma incarcata
in maini|c unui copi| si cstc probabi| ca dc |a distanta sa cxistc posibi|itatca dc a lacc rau
cc|or|a|ti. Cand cram un ca|uqar uccnic, unu| dintrc co|cqii mci ca|uqari a dcz|antuit
anumitc lortc putcrnicc in timp cc sc ,ba|acca` in apa. lata aici povcstca.
291
Noi am lost instruiti in stiinta-maqica cc imp|ica c|cmcntc|c din apa, acr, loc, ctc.,
iar u|tcrior instruiti in cxtindcrca putcri|or mintii noastrc si a conccntrarii. lnsa nu avcam
voic sa cxpcrimcntam lara supravcq|crc cu accstc |ucruri. Lu am obscrvat ca unu|
dintrc co|cqii mci ca|uqari ls||ari nu a lost |a mcditatia dc qrup dc dimincata. Noi
avcam o rc|atic apropiata si am pctrccut o buna pcrioada dc timp imprcuna. Astlc|, dc
obicci cu stiam in mod norma| daca c| cra bo|nav sau avca a|tccva dc |ucru in atributic.
Asa ca m-am dus in cautarca |ui. ln cc|c din urma |-am qasit intr-o camcra izo|ata |a
capatu| unci dintrc aripi|c marii c|adiri in lorma dc crucc. Lra |a u|timu| cta (dupa cum
s-a dovcdit, din lcricirc,.
,ls||ari - cc laci aici Nu stii cat c ccasu|`
,Stiu... Vi-am picrdut tota| notiunca timpu|ui. Dar am lacut anumitc proqrcsc
uimitoarc Pcnic| Privcstc |a asta`
L| parca sc ,uca cu` c|cmcntu| din acr. Dcvcnisc atat dc obscdat dc asta incat
parca un pic ncbun. Vocca mca Launtrica imi spunca sa ma supun.
Dcodata am simtit cum m-a atins o adicrc usoara. Obicctc|c din camcra, cum ar
li paqini|c unci carti si tapiscrii|c au inccput sa l|uturc atunci cand briza a crcscut in
intcnsitatc.
,Nu crcd ca ar trcbui sa laci accst |ucru.` l-am spus cu in timp cc paru| dc pc
ccala mi sc zbar|isc din cauza vantu|ui carc continua sa crcasca. L| m-a iqnorat. Lra
conccntrat prolund, cra incantat.
Vantu| carc a lost rca|izat a dcvcnit loartc putcrnic, sul|a intr-o miscarc circu|ara
in uru| camcrci, prccum o tornada intcrioara. Obicctc qrc|c prccum scaunc|c au inccput
sa sc rastoarnc. Lampi|c si carti|c zburau in uru| camcrci atunci cand vantu| a dcvcnit
loartc putcrnic. Din lcricirc cu ma al|am in ccntru, a|tlc| as li lost |ovit.
,Oprcstc asta ACV` Totusi ma iqnora. Va simtcam cu insami tras intr-un
vacuum sau o aspirarc crcata dc vant in ccntru| camcrci si m-am aruncat |a pamant.
Tocmai atunci acopcrisu| c|adirii a zburat in sus, rotindu-sc catrc ccr, imprcuna cu cca
mai marc partc a continutu|ui camcrci.
L| s-a oprit imcdiat si dc ascmcnca vantu|. Dar nu cra suparat in |cqatura cu ccca
cc lacusc. Avca un ranct pc lata. Lra dcstu| dc mandru in sinca |ui.
,Vczi`
Nu stiam cc sa spun. Accsta nu luscsc un cvcnimcnt atat dc rcmarcabi| - Am
vazut mai mu|tc |ucruri uimitoarc dc atunci inco|o. Dar atitudinca |ui, |ipsa |ui dc qria -
m-au spcriat si m-au socat.
ls||ari nu a mai vcnit niciodata |a mcditatii|c dc qrup. L| a prclcrat sa ramana cu
sinc insusi. A lost rcspins dc |a cc|c|a|tc antrcnamcntc in stiinta maqica si nu dupa mu|t
timp a lost ruqat sa p|ccc. Nu a rcusit |a tcstc|c dc putcrc si nu |c-a lo|osit. Lstc aici o
povcstc mai |unqa, insa pcntru a rczuma, prin sinc|c sau scparat si cqoccntric, c| a lost
scdus dc lortc|c intuncricu|ui.
Vi-am amintit mcrcu mcsau| pc carc i| primiscm dc |a Vocca mca Launtrica -
scntimcntu| dc ,supuncrc`, iar accsta m-a autat din timp in timp si in viitor. Accst |ucru
m-a autat cu siquranta sa cunosc adcvaru| adcvarat, c|iar si atunci cand |oqica si toatc
cc|c|a|tc aparcntc parcau sa spuna a|tccva.
Oricum, ai prins idcca, cstc mai binc ca uccnicii sa lic prima data instruiti intr-un
292
mcdiu sinqur, cu supravcq|crc, in scopu| dc a sc dczvo|ta putcrnici in |umina inaintc dc
a sc avcntura in cxtcrior pcntru a i|umina intuncricu|. Doar atunci cand ci sunt acasa,
na cu Totu|, vor li capabi|i, in siquranta si pozitivitatc sa inl|ucntczc tot ccca cc vinc in
contact cu ci.
Reinerea de la 0entaii
p1n "1nd Puterea ,oinei este #lit
Daca tc al|i pc ca|ca ta spiritua|a dar nu traicsti intr-o conunctura monastica si nu
ti-ai comp|ctat inca mctamorloza dc a li un Soarc a| lubirii A|truistc, vci al|a ca tcntatii|c
|umii sunt mari. lnccrca sa-ti dczvo|ti mai mu|t autodiscip|ina, stapancstc-ti mai mu|t
rcbc|u| cqoccntric sinc scparat carc tc ump|c cu tcntatii. Sinc|c tc |ovcstc cu indcmnuri
si dorintc putcrnicc pc carc nu |c-ai avut mai inaintc. Asa cum dca ai citit dcsprc
ls||ari, c|iar avand un suport si o structura in rcqu|a, accasta nu a lost indcauns pcntru
c|. Lstc dcstu| dc qrcu sa lii un mcdiu propicc pcntru a rczista indcmnuri|or sinc|ui
scparat, ca sa nu mai vorbim dc ccca cc lacc c| pc cont propriu. Dcci, liind intr-un
mcdiu in carc toata |umca lacc acc|casi |ucruri pcntru discip|ina sau dczvo|tarc, tc va
auta sa trcci prin accstc timpuri, construindu-ti in acc|asi timp o vointa dc otc|.
Cca|a|ta lata a moncdci cstc accasta: daca traicsti ,in mod norma|` printrc
oamcni cqoisti, cci a| caror sinc scparat cstc comp|ct contro|at, nu vci avca doar
proprii|c ta|c ispitc pcntru a |c lacc lata. Vci al|a dc ascmcnca ca oamcnii din uru| tau
carc nu sc al|a pc o ca|c a lubirii A|truistc, vor avca qria sa tc traqa inapoi. Vcc|i
prictcni pot inccrca si tc pot tinc inapoi in mod dc|ibcrat, pcntru ca nu |c p|acc ccca cc
laci tu, din intamp|arc, doar pcntru ca ci nu sunt o partc a modc|c|or ta|c dc
comportamcnt din trccut, iar tu vci avca tcndinta dc a cadca inapoi in accstc modc|c
atunci cand tc al|i in apropicrca |or. Accst |ucru sc intamp|a in mai mu|tc moduri, lizic,
mcnta| si spiritua|. Ai obscrvat vrcodata cum oamcnii isi atraq aproapc oamcni cu
trasaturi ascmcnca Lstc aici o intrcpatrundcrc a clcctu|ui dc inl|ucnta. Lxista dc
ascmcnca o prcsiunc constanta pcntru a tc conlorma cu co|cqii tai ca sa nu lii ,dilcrit`.
lar cand cqoccntricu| sinc scparat a| prictcni|or tai isi da scama ca csti in inccrcarca dc
a-ti dcpasi propriu| sinc scparat, sinc|c |or va inccrca tot cc poatc pcntru a tc tinc os.
Ai dcvcnit o amcnintarc pcntru Ll (sau cc| putin asta crcd ci ca csti,. Lqoccntricu| sinc
scparat a| a|tor oamcni va cauta sa tc tina mai dcqraba in qroapa in carc sc al|a ci dccat
sa tc autc sa icsi alara, si astlc| sa |ucrczi mai dcpartc pcntru ei.
)indromul /rderii ,r@itoarei
Am discutat dca ca accasta cstc numai o udccata in rcqu|a pcntru considcrarca
cai|or cc|or|a|ti, in scopu| dc a-ti dctcrmina propria ca|c. Sunt siqur ca intc|cqi laptu| ca a
condamna pc cci|a|ti cstc ccva qrcsit. lnsa c|iar daca csti un macstru in asta si ai un
scntimcnt prolund, adcvarat a| ,Lasa-ma sa traicsc si tc |as sa traicsti`, tu nu vci li
vazut in acc|asi lc| in cazu| in carc nu tc al|i pc ca|ca lubirii A|truistc. Cci|a|ti vor udcca
si vor condamna ,ciudatc|c` ta|c obicciuri ca liind imora|c, |u|itoarc, rc|c, un l|aqc|
pcntru socictatc sau oricc a|tccva. nii pot |otari ca ar li binc sa tc |ovcasca in lc|uri
mai usoarc sau mai putcrnicc. C|iar daca ci nu tc privcsc dcocamdata astlc|, scmintc|c
293
condamnarii pot crcstc intr-un mod loartc intc|iqcnt, intr-un mod sucit. ln continuarc sc
al|a un avcrtismcnt dat mic dc catrc Vis|nu:
,Cand tu inccrci sa tc oprcsti |a adcvaru| pc carc |-ai qasit, traind doar in proprii|c
ta|c convinqcri, in |inistca ta, c|iar daca nu ai ranit pc nimcni, nu ai condamnat pc
cci|a|ti ori nu |c-ai spus celorlali cum ar trcbui sa lic ci, dc mu|tc ori oamcnii vor
continua sa simt ca ii condamni. Accasta cstc rcactia norma|a a sinc|ui |or scparat. Li
mai pot dc ascmcnca sa sc invarta in uru| accstor |ucruri si sa inccapa a qandi ca tu tc
crczi ,mai bun dccat ci`. C|iar daca nu ii condamni, oamcnii pot dcvcni osti|i c|iar
ncliind imprcuna cu ci, pur si simp|u pcntru ca tu traicsti in propriu| tau adcvar pc carc
|-ai qasit. Pcntru ca atunci laci viu| tau adcvar sa stra|uccasca, adcvaru| cstc o
amcnintarc pcntru sinc|c |or scparat. Astlc|, sinc|c |or va crca dc cc|c mai mu|tc ori o
i|uzic, o ,pcrdca dc lum` a scntimcntu|ui ca tu ii udcci si condamni pc ei, atunci cand
dc lapt ci sunt cci cc tc condamna pe tine. Li au |a inccput accasta rcactic dclcnsiva,
dar mai tarziu accasta poatc li lo|osita prccum o arma.`
Vic|ic| a adauqat:
,l C|inq nc spunc ca in vrcmuri|c dc intuncric, omu| supcrior isi ascundc inima
|ui, dar accasta inca stra|uccstc. n ncolit (novicc, nu stic cu adcvarat cand cstc binc sa-
si ascunda |umina sa si cand trcbuic sa o |asc sa stra|uccasca lara rcstrictii. Astlc|, un
mcdiu mona|a| olcra protcctic ncolitu|ui pana cc aunqc pc dcp|in dczvo|tat.`
(u M 4o*or1i
Vis|nu a vorbit din nou, ,ln alara mcdiu|ui mona|a|, intr-un lc| sau a|tu|, vci li o
tinta pcntru ncqativitatca cc|or|a|ti, inc|usiv a ,prictcni|or` carc nu vad |ucruri|c |a lc| ca
si tinc. Apoi mai sunt si acci ,prictcni` carc pot vcdca |ucruri|c pc carc |c laci tu, insa ci
nu sunt dispusi sa sc sc|imbc. ln oricarc dintrc cazuri, ci vor li ncqativi lata dc tinc intr-
un anumit qrad sau in a|tu|. Li vor vcni cu prcsiuni. lar daca tu nu ti-ai dcpasit propriu|
sinc, ncqativitatca |or tc va alccta. Daca nu laci ccva pcntru a o opri, ca poatc aprindc
l|acara ncqativitatii in tinc si tc vci amcstcca inapoi cu ci. Ai vazut (primc|c, arqumcntc|c
cu carc inccpc o pcrsoana carc nu cstc ncqativa si una carc cstc. Osti|itatca cstc
inlcctioasa. Pastrand inlcctarca cu osti|itatc isi scadc constiinta.`
Zain a intcrvcnit astlc|: ,Accst |ucru cstc prccum clcctu| dc diapazon dcsprc carc
vorbcam mai dcvrcmc. Asa cum liinta Launtrica raspundc liintci Launtricc, sinc|c
scparat raspundc acc|uiasi nivc| dc vibratii ncqativc a|c a|tui sinc scparat, iar daca tu nu
ti-ai dcpasit propriu| sinc scparat astlc| incat sa lii capabi| a simti asta in tinc insuti lara
a-ti picrdc cc|i|ibru|, ca|mu| intcrior, atunci vci slarsi prin ,ncbunic` sau suparat pc tinc
insuti, atunci vci inccpc sa trimiti in cxtcrior mai mu|ta ncqativitatc psi|ica, vcrba|a sau
lizica (sau toatc |a un |oc,. Accasta construicstc. Si sc dczvo|ta.
Acc|casi principii lunctioncaza dc ascmcnca si in moduri mai subti|c. Traind in
uru| oamcni|or cu o constiinta oasa tc vci opri si tu |a o constiinta oasa, cu cxccptia
cazu|ui in carc ai dcvcnit dca o |umina. Ti-ai obscrvat vrcodata copiii sau prictcnii, carc
atunci cand sunt sinquri, sc comporta intr-un anumit lc|, iar atunci cand aunq in
prcama unci anumitc pcrsoanc sau qrup, comportamcntu| |or cstc dilcrit`
,Da, am obscrvat, dar intotdcauna am iqnorat accst |ucru ori |-am pus pc scama
294
prcsiunii dc qrup,` am spus cu.
,Lstc dc ascmcnca adcvarat, dar carc sunt adcvaruri|c din spatc|c prcsiunii dc
qrup`
,A|,` am spus cu. ,Dcci cstc mu|t mai mu|t dccat cc sc poatc vcdca cu oc|iu|.`
#ar'i 7aga@ele
/t1ta timp "1t eti 4estul de Puterni" s Le 4u"i
ln pcrioada primci mc|c |uni |a manastirc, indata cc imi picrduscm vcc|ca mca
prictcna, am si dat-o uitarii. l-am spus cc avcam dc qand sa lac si am ruqat-o sa vina cu
minc, insa ca nu avca nimic dc-a lacc cu accasta. Pcntru ca accst |ucru a lost dcstu| dc
rau atunci cand cu trcccam prin mu|tc|c sc|imbari subti|c a|c ani|or tincrctii mc|c inaintc
dc a mcrqc |a manastirc. La cra ncrvoasa mai tot timpu| atunci cand cu m-am dus c|iar
si cu un lir dc par mai aproapc dc lubirca A|truista. Aud inca lc|u| cum striqa |a minc in
mania ci, in anii dc dupa i|uminarca mca ,Tu iubcsti pc toata |umca`. La spunca ca
accst |ucru cstc ascmcnca unci crimc. Dc cc Pcntru ca sinc|c ci scparat nu mai avca
poscsiunc asupra mca.
Stiam ca dcspartirca noastra cra totusi cc| mai bun |ucru. ln cazu| in carc nu ar li
lost manastirca si nu as li rcusit in tcntativa mca dc sinucidcrc, nc-am li vazut probabi|
unu| pc cc|a|a|t, nc-am li condus unu| pc cc|a|a|t in ncbunic si nc-am li sustinut in
continuarc in toatc si tot timpu|. Noi nu am lost buni unu| pcntru cc|a|a|t iar rc|atia
dintrc noi nu nc-a lacut nici un binc niciunuia dintrc noi. Dar avcam inca atasamcntc
putcrnicc unu| pcntru cc|a|a|t. Cc |ucru ciudat sa ai atasamcntc pcntru cincva cu carc
nu poti li, iar uncori sa nu poti rczista. Am vorbit cu Zain dcsprc asta intr-o zi cand ma
qandcam |a accst |ucru si simtcam dcprcsia. Cuvintc|c |ui au rasunat c|ar ca un c|opot.
,Atunci cand un cautator i-a luat responsabilitatea pcntru viata sa
accept+ndu-i responsabilitatea dc a li na cu Dumnczcu si a scrvi Lui Dumnczcu,
atunci c| trcbuic sa-si rccrcczc viata intr-un mod in carc sa laci|itczc sc|imbarca. O
sc|imbarc a victii sinc|ui scparat catrc trairca pcntru manilcstarca Du|u|ui nivcrsa|.
n c|cmcnt a| accstci sc|imbari cstc ,c|ibcrarca`. Li (cautatorii, trcbuic sa |asc in urma
|or vcc|i|c ,baqac a|c sinc|ui`, cc|c adunatc dc-a |unqu| trccutu|ui |or. Li trcbuic sa |asc in
urma si sa in|ocuiasca idci|c si vcc|ca |or proqramarc a sinc|ui. Si trcbuic sa rcnuntc |a
atasamcntc|c dc oamcnii din vcc|ca |or ,viata oricntata pc cqo` carc |c impicdica astlc|
dczvo|tarca spiritua|a. Accst |ucru cstc acc|asi in cazu| prictcni|or sau iubiti|or. Dupa
accasta sc|imbarc si dupa cc nu mai sunt subicctu| propriu|ui cqoism, atunci ci sc pot
ocupa in mod corcspunzator dc accstc |ucruri - insa NVAl atunci.
Cand vorbim dcsprc rcnuntarca |a atasamcntu| pcntru o pcrsoana, accasta nu
cstc c|iar persoana pc carc noi trcbuic sa o parasim. Nu inscamna ca trebuie sa
spui ,am taiat |cqaturi|c` cu cincva in scopu| dc a c|ibcra un atasamcnt a| sinc|ui
(cxccptand cazu| in carc accasta cstc o rc|atic abuziva, cxtrcm dc daunatoarc, carc
imp|ica dcpcndcnta rcciproca ncqativa sau cstc prccum una in alara dcpcndcntci dc
contro|,. Cu toatc ca poatc li mai usor, mai rapid si mai binc sa o tai pcntru a curata.
Dar uncori ca|ca mai usoara nu cstc si cca mai buna, iar dc mu|tc ori astlc| dc
atasamcntc cqoistc au oricum qria dc c|c insc|c, |a lc| cum o lacc u|ciu| si otctu|. ln
295
dclinitiv, tot cc sc poatc spunc cstc ca trcbuic sa nc picrdcm ataamentele sinelui
nostru. Din pacatc, principa|u| motiv pcntru cxistcnta mu|tor rc|atii cstc baza numai pc
,a|imcntarca din cxtcrior` atcntia liccarci pcrsoanc cqoistc, sinc|c scparat primcstc dc
|a cc|a|a|t (sinc scparat,. Accst |ucru crccaza rcciprocitatc (ori un lc| dc, poscsiunc, carc
|a randu| ci intoarcc tot lc|u| dc cmotii ncqativc in lunctic dc ava|ansc|c circumstantc|or.
Accst |ucru cstc in mod spccia| va|abi| in rc|atii|c intimc sau ,romanticc`. Dc ascmcnca,
in |obbi-uri, intcrcsc sau idca|uri, undc probabi| sunt intcrcsc comunc. Dar asa cum sc
sc|imba oamcnii, |a lc| si intcrcsc|c si idca|uri|c. Si dupa accasta avcm dc ascmcnca aici
|arma, accasta trcbuic |uata in considcrarc. Poti vorbi dcsprc cca carc poatc li sul|ctu|
tau pcrcc|c, insa constiinta ci nu cstc |a nivc|u| tau si nu cstc dispusa pcntru dczvo|tarc
- iar constiinta si putcrca ta Launtrica nu sc al|a |a nivc|u| |a carc ar putca sa o autc pc
ca - cc| putin in acc| momcnt. lnsa uncori, atunci cand cai|c ta|c o ia in dilcritc dircctii,
ar trcbui sa mcrqi mai dcpartc, trcbuic sa mcrqi mai dcpartc. Si c|iar daca rcluzi sa
porncsti, uncori soarta nu iti olcra nici o a|ta optiunc. Dar amintcstc-ti mcrcu, cci cc
sunt cu adevrat un intrcq nu vor li niciodata dcspartiti pcntru totdcauna, iar dc mu|tc
ori, nici macar pcntru mu|t timp. Dar in oricc caz, tu trcbuic sa tc c|ibcrczi dc
atasamcntc|c lata dc cci cc au o anumita inl|ucnta ncqativa asupra ta sau carc sunt o
picdica in dczvo|tarca ta spiritua|a, in curqcrca ta catrc Vointa nivcrsa|a sau
manilcstarca in tinc a Lui Dumnczcu. lubirca A|truista, lubirca Lui Dumnczcu cstc
impcrsona|a, cstc iubirc pcntru oricinc. Sinc|c scparat cstc cc| cc nc dcspartc dc
accasta si impicdica accst |ucru, una dintrc moda|itati|c prin carc sc dczvo|ta
atasamcntc|c oricntarii sinc|ui scparat.`
,Ccca cc vrci tu sa spui cstc ca uncori soarta arc qria dc accst |ucru`
,Lcqca nivcrsa|a a vibratici crccaza in mod automat modilicari|c asocicri|or
atunci c+nd te sc.imbi. Amintcstc-ti discutia noastra cu Gabric|. |ciu| si otctu| au
vibratii mo|ccu|arc dilcritc - iar c|c vor cauta liccarc propriu| nivc| c|iar daca tu |c
amcstcci. Daca o partc a u|ciu|ui a lost modilicata pcntru a dcvcni otct, accsta va adcra
|a nivc|u| otctu|ui si cstc inconurata dc otct si vicc-vcrsa. Asa cum tu iti sc|imbi nivc|u|
tau dc constiinta (vibratia ta, cu una mai ina|ta, tc ridici |a un nou nivc| mai ina|t atunci
cand vci li qasit noi prictcni cu un ina|t nivc| dc constiinta. Toti cci cu vcc|ca vibratic
care nu se modi#ic |a lc| cu o laci tu ar putca inccrca sa tc traqa in os. Dar daca ci
nu vor avca succcs, in qcncra| si in cc|c din urma ,cad` si raman in urma in propria |or
a|cqcrc a |umii, in propria |or a|cqcrc dc constiinta - in toatc cc|c cc sunt in acord cu ci.
Pcntru ci, sc|imbari|c ta|c lac din tinc un ,ciudat`, un om p|ictisitor si ridico|. lar pcntru
tinc, ci dcvin dc ascmcnca ncintcrcsanti, ,supcrlicia|i` si p|ictisitori. Cand sc intamp|a
accst |ucru, accasta poatc li simtita |a inccput prccum o ,picrdcrc`, insa atunci cand tc-ai
contopit in nou| tau nivc| dc constiinta si ai qasit pc cci ascmcnca tic, cu acc|asi nivc| ca
si tinc, atunci tc simti minunat. Lstc un scntimcnt incrcdibi| sa-ti qascsti noii tovarasi cu
ina|ta compasiunc, ,sul|ctc|c pcrcc|c` sau lami|ia ta dc sul|ctc pcrcc|c.
lnsa nainte de a te putea sc.imba si dc a-ti qasi nou| nivc| vibrationa|
norma|, trcbuic sa #aci in asa lc| incat accstc sc|imbari sa sc produca.
Rc|atii|c oricntatc pc cqoism sunt practic sinqurc|c tipuri dc rc|atii pc carc liintc|c
nci|uminatc |c au. Cautatoru| spiritua| arc ncvoic sa obtina c|ibcrarca lata dc ascmcnca
296
rc|atii cu clcctc ncqativc. Atata timp cat cqou| isi arc baza in rc|atii|c romanticc, cstc o
mare prob|cma, cc|c mai subti|c rc|atii cu prictcnii si cc|c|a|tc rc|atii olcra dc ascmcnca
prob|cmc si provocari.`
,ln cc lc|`
,Cautatoru| spiritua| carc dorcstc sc|imbarca cat mai rapid posibi|, ar trcbui sa sc
oprcasca din a mai picrdc oricc momcnt. lar daca o partc din acc| timp picrdut cstc
,l|uturat` cu oamcnii sau ,prictcnii` a caror dircctic in viata cstc cqoccntrica in |oc sa lic
catrc nivcrsa| sau spiritua| - indilcrcnt cat dc ,draqut` sau ,inolcnsiv` parc sa lic accst
|ucru, atunci csti in coborarc |cnta sau poatc c|iar condamnat tu insuti. Oamcnii au
stabi|it modc|c dc comportamcnt in rc|atii|c |or, modc|c bazatc pc intcractiuni comp|cxc
intrc cqou| sinc scparat carc cstc imp|icat. Pcntru cautator accstc tiparc dc
comportamcnt sunt capcanc a|c partii ncqativc pc propria sa principa|a ca|c spiritua|a.`
,Nu sunt siqur dc ccca cc vrci sa spui. Ai putca li mai cxp|icit`
,Stii cc vrcau sa spun - divcrsiuni|c, ,droquri|c` cqou|ui, discutii|c maruntc, oaca
sau vizionarca ,ocuri|or`, isi urmarcsc rcciproc intcrcsc|c cqoistc, ,a lacc alaccri`,
oricarc ar li accstca. ,Vodc|c dc comportamcnt` a|c cc|or carc sunt in ascmcnca rc|atii
cu oricntarc pc sinc, sunt ,un suport a| sinc|ui scparat` si prin urmarc, accsta cstc
ncqativ. Si modc|c nu pot li sc|imbatc pana cand un uccnic nu cstc tota| c|ibcrat dc
propriu| sau sinc scparat. Accsta cstc unu| dintrc motivc|c pcntru carc am avut
intotdcauna manastiri si manastiri pcntru maici - astlc| incat oamcnii sa sc poata
conccntra numai pc propria dczvo|tarc lara a|tc divcrsiuni sau tcntatii olcritc c|iar dc ci
insisi - pana cand si-au atins scopu| |or sau pana cand au dcvcnit dcstu| dc putcrnici
pcntru a li nc-inl|ucntabi|i.`
,Dcci, vrci sa spui ca a cvita |ucruri|c pc carc |c ai in comun sau pcntru a |c lacc
in comun, accstc |ucruri sunt inuti|c`
,Nu doar a #ace lucruri carc sunt inutile. O intrcaqa asocicrc poatc li
daunatoarc. La lc| ca dcpcndcntii sau crimina|ii, cxista aici mu|tc subti|itati, aparcnt
inolcnsivc dar carc tc pot alccta ncqativ. lndilcrcnt ca cstc ncvoic dc un moment
distant lata dc dczvo|tarca ta (carc ar putca li un momcnt sup|imcntar in carc tu ai
ncvoic sa atinqi i|uminarca inaintc dc propria-ti moartc,, ori cstc ncvoic dc un momcnt
dcpartc dc ccva vita| pc carc |-ai putca lacc in cc|c din urma pcntru a li dc autor
cc|or|a|ti in timp cc csti s|uitoru| Lui Dumnczcu - sau ccva carc cstc dc lapt daunator in
mod dircct. n lost crimina| carc dorete cu adevrat sa mcarqa drcpt nu ar trcbui sa
sc mai asociczc cu lostii prictcni carc sunt inca nistc crimina|i - pcntru ca accstia sunt
susccptibi|i dc a comitc din nou crimc, cstc adcvarat`
,Da.`
,n dcpcndcnt dc droquri carc vrea cu adevrat sa ,rcnuntc |a accst obicci` nu
ar trcbui sa sc asociczc cu prictcni dcpcndcnti dc droquri - a|tlc| sc parc ca va consuma
droquri din nou, cstc adcvarat`
,Da.`
,Lqou|, sinc|c scparat cstc in acc|asi mod alcctat dc a|tc cqo-uri sinc scparatc.
Astlc|, adcvaratu| cautator a| sc|imbarii spiritua|c, cc| carc dorete cu adevrat sa sc
sc|imbc, trcbuic sa tratczc ,dcpcndcnta` sinc|ui sau scparat |a lc| dc scrios. lar daca
297
dorcstc sa lic mu|t mai siqur dc ,ramancrca sa in caruta`, arc ncvoic sa sc tina cat mai
dcpartc dc ambc|c, atat dc ,droquri|c` carc ii a|imcntcaza dcpcndcnta cat si dc toti cci
cc sunt dcpcndcnti. Asa cum am spus, asta nu inscamna ncaparat ca nu trcbuic sa tc
vczi sau sa vorbcsti din nou cu vcc|ii tai asociati. lnsa cstc cvidcnt ca ai ncvoic dc
conccntrarca pc c|ibcrarca ta insuti dc propriu| tau sinc scparat, ,dcbarasarca comp|cta
dc obicci` si a dcvcni imun in lata clcctc|or ncqativc a|c cc|or|a|tc cqo-uri sinc scparatc
din imprcurimi. ln caz contrar, nu vci li niciodata cu adcvarat ,bun` pcntru pcrsoanc|c
din accasta rc|atic iar c|c nu vor li niciodata bunc pcntru tinc. Accasta cstc una dintrc
lunctii|c manastiri|or, insa ar putca li dc ascmcnca indcp|inita dc catrc unu| sau mai
mu|ti prictcni carc sc al|a pc acccasi ca|c sau carc mcrq pc o ca|c simi|ara cu a ta.
Lucruri|c sc vor sc|imba in viitor si va trcbui sa qascsti noi moda|itati dc a auta oamcnii
in |cqatura cu accst qcn dc |ucruri, lara manastirca noastra sau posibi| lara nici o
manastirc.`
,Cum`
,Nu mai cstc timp. Lasa-ma sa mcrq mai dcpartc. Doar amintcstc-ti asta. Daca
ai o manastirc traditiona|a sau nu, accst |ucru cstc vita| pcntru cautatoru| spiritua| scrios
si pcntru uccnicu| carc dorcstc sa sc ina|tc cat mai rcpcdc posibi|, carc cauta asocicri cc
nu sunt partc a atasamcntc|or sinc|ui sau dcpcndcntc dc trccutu| |or cqoist. ln sc|imb,
ci insisi ar trcbui sa sc inconoarc sau in principiu, sa sc asociczc cu oamcni carc au
oricntarc spiritua|a simi|ara si a caror companic cstc suport spiritua|. Accst |ucru cstc
loartc important si o spun din nou, pcntru ca in accasta ctapa dc inccput a sc|imbarii,
inl|ucntc|c cxtcrioarc a|c asocicrii cuiva au un marc clcct - prin urmarc, oamcnii au
ncvoic dc manastiri, dc comunitati spiritua|c sau cc| putin dc prictcni si asociati pc
acccasi ca|c.`
)inele 0u separat va %i )"rpinat
da" 0u &l vei )"rpina pe al Meu
,Dar sa |asam |umca dcopartc. Dc cc anumc au ncvoic cci|a|ti, cc ai ncvoic tu,
cum tc-ar li putut auta daca ai li ramas prictcn cu ci sau cc| putin daca ai li ramas in
|cqatura cu ci. Am rcqrctc in |cqatura cu accst |ucru. Vcc|ii mci prictcni sunt raniti.
lami|ia mca ma urastc pcntru ca mi-am parasit mama in timp cc a lost bo|nava.`
,La nu mai arc pc nimcni carc sa aiba qria dc ca`
,Nu, ca nu arc. Nu cram intr-o rc|atic adcvarata pcntru ca nu o p|acca pc
prictcna mca si mi-a spus ca va scapa dc ca, sau ca o va scoatc din casa, atunci cand
cu avcam l6 ani. lar ca si lratii si surori|c ci carc au avut qria dc accst |ucru.`
,Cc cstc in ncrcqu|a |a ca`
,Ccva cc sc numcstc Zona Zostcr (n.tr. |crpcs, inlcctic vira|a carc alcctcaza
radacini|c ncrvoasc, liind comuna |a pcrsoanc|c adu|tc carc au sistcmu| imunitar s|abit
din cauza strcss-u|ui,. Lrau ca nistc mici rani dc-a |unqu| co|oanci vcrtcbra|c iar doctorii
au spus ca aparcau din motivc cmotiona|c.`
,A|. Si cum a lacut ca dc s-a imbo|navit`
,Crcd ca cra laptu| ca ma tinca aco|o. La arc o mintc putcrnica. Dar mai cra
aco|o dc ascmcnca si unu| dintrc prictcnii mci. L| a lost atat dc aproapc dc a vcni cu
298
minc aici.`
,Cu toatc accstca, c| nu cstc aici Dc cc`
,Prictcna |ui a ramas insarcinata si |-a convins sa ramana aco|o.`
,Dovcdind sc parc punctu| mcu dc vcdcrc.`
,Dar cc s-ar li intamp|at daca |-as li autat in continuarc`
,ln primu| rand. ascu|ta-ma acum pc minc Accst |ucru cstc vita| pcntru a
intc|cqc si pcntru a-ti rcaminti - p1n "1nd nu &i vei depi propriul sine separat2 "-iar
da" nu eti a%e"tat negativ de "ei din @urul tu2 nu vei %i de vreun a@utor real pentru ei
sau pentru ori"ine alt"ineva. Pcntru ca prin contro|u| sinc|ui tau scparat, prin qanduri|c
ta|c, prin cuvintc si actiuni, vci avca tcndinta sa ,a|imcntczi` si sa |rancsti sinc|c scparat
a| cc|or|a|ti - pcntru ca sinc|c tau scparat sc straduicstc sa supravictuiasca. Sinqura ta
sansa rca|a dc a-ti auta mama sau prictcnii cstc sa tc sc|imbi mai inaintc tu insuti. ln
cc| dc-a| doi|ca rand, tu ai atat dc mu|t autor dc olcrit. Trcbuic sa ai tot atat dc mu|ta
qria dc un strain cata trcbuic sa ai dc cc| mai apropiat prictcn a| tau. Dc cc cstc un
strain mai putin important dccat cci mai apropiati dintrc prictcnii sau rudc|c ta|c - sau
dccat ,prictcnii dc pa|ar`, ,prictcnii dc pcscuit`, ,c|ubu| dc bridqc` sau oricarc a|tii Noi
suntcm cu totii copiii idcntici ai nui Sinqur Dumnczcu. Cu totii |a lc| dc importanti ca
oricarc dintrc cci|a|ti. Ccrsctoru| dc pc strada cstc |a lc| dc important ca rcqc|c |umii.
Daca nu simti in accst lc|, nu csti un lubitor A|truist ori o Constiinta nivcrsa|a si csti
inuti| pcntru oricinc. Toatc liintc|c sunt partc a Lui nu| - toti sunt |a lc| pc dcdcsubt.
Cu totii liii ai nui Sinqur Dumnczcu. Si vci avca mu|t autor dc olcrit. Daca ai ramas in
urma, cc lc| dc autor vci putca olcri cc|or|a|ti, inc|usiv mamci sau prictcni|or, sinccr
POATL ca iti vci auta numai mama si prictcnii iubindu-i cu adcvarat, insa accst |ucru nu
va li dc auns pcntru ci. Lsti inca doar un cqoist si un ncinqriit cu tinc insuti. Dcci, cat
dc mu|t poti li tu dc autor acum`
,Dc|oc. Vu|tumcsc. Lstc mu|t mai c|ar acum.`
Astlc|, invataturi|c rccomanda cc|or cc cauta nitatca cu Du|u| nivcrsa| sa sc
p|asczc pc ci insisi intr-o comunitatc monastica, undc sc pot a|imcnta si dczvo|ta in
Du|. Accasta nu trcbuic sa lic marc. Poti lacc c|iar un cup|u dc prictcni sau rudc cu
ascmcnca qandirc. Atata timp cat oricinc intc|cqc rcqu|i|c intcractiunii, daruirca si
victuirca unu| a|aturi dc cc|a|a|t. Ar li dc ascmcnca binc sa ai un invatator intr-o
ascmcnca situatic, insa c|iar si lara unu|, nu cstc ncaparat ncvoic dc un ,cap` pcntru
trup atunci cand sunt cu totii in acord, cand in cc|c din urma cu totii spun acc|asi |ucru
si cand cstc un marc rcspcct pcntru asta, cc| putin in laza initia|a. lnvatatoru| nu cstc
ncaparat ncccsar sa traiasca a|aturi dc tinc, cu toatc ca accst |ucru cstc cc| mai dc dorit.
Dar trcbuic sa ai un invatator cu carc oricinc cstc dc acord si arc o mai marc
pcrspcctiva dccat a liccaruia, arc rcspcctu| dc a da dircctia si imbo|du| tuturor
mcmbri|or, accsta dccidc in cazu| oricarui dilcrcnd (atunci, cand accsta aparc. Cc| mai
important |ucru cstc ca liccarc mcmbru sa sc apropic dc cc|a|a|t cu tota|a smcrcnia, in
|oc sa lic dclcnsiv. na dintrc cc|c mai mari prob|cmc cstc ca sinc|c isi crccaza o
atitudinc dclcnsiva lata dc dczvo|tarc, cstc o trasatura a cqou|ui carc dorcstc sa lic in
rcqu|a tot timpu| (sau cc| putin sa aiba aparcnta dc a li in rcqu|a,. O pcrsoana carc si-a
stabi|it sa par in ordinc tot timpu| crccaza dc lapt un modc| carc cstc dc obicci qrcsit,
iar dc cc|c mai mu|tc ori mu|t mai rau, ca nici macar nu invata din proprii|c qrcsc|i. lnsa
299
o pcrsoana carcia nu-i pasa cum parc in lata cc|or|a|ti, carc arc o atitudinc smcrita, va
#i in rcqu|a in cc|c din urma tot timpu|. n muzician caruia ii cstc lrica sa nu atinqa
notc|c qrcsit atunci cand |c invata sau |c canta, va invata mu|t mai incct, va li un
intcrprct mu|t mai s|ab dccat unu| carc isi asuma riscu| si mcrqc inaintc, iar daca nu-i
pasa ca cstc privit ca un prost pcntru ca a |uat odata o nota qrcsit - va li unu| dintrc cci
carc invata cc| mai rcpcdc si in cc|c din urma cc| mai marc artist. li smcrit si tc vci
ina|ta. lii cc| mai mic si vci li cc| mai marc.
4ruiete (umai )piritului #elorlali
Dc |a Vis|nu:
,Prin practicarca daruirii in ccrcu| tau dc oamcnii cu acccasi qandirc, vci
cunoastc binc in cc|c din urma dilcrcnta dintrc daruirca catrc sinc|c scparat si daruirca
catrc lntrcaqa liinta si liinta Launtrica. ln cc|c din urma vci li capabi| sa daruicsti
intrcqii |umi, c|iar si tuturor cc|or cqoisti, pcntru ca tic ti sc va da sa lii ccca cc ci au
ncvoic in dczvo|tarca |or spiritua|a, in |oc sa-si cu|tivc sinc|c |or scparat.`
5 M1n )pal pe #ealalt
Din partca |ui Vic|ic|:
,Starca idca|a a |ucruri|or cstc accca dc a olcri tuturor tot timpu|. Accasta cstc
starca dc paradis. lntr-o |umc matcria|a idca|a, accasta ar inc|udc |ucruri|c matcria|c. Pc
p|anu| matcria| (carc intr-adcvar cstc partc a intrcqu|ui si ar trcbui sa rcl|cctc Armonia
nivcrsa|a, oricinc arc dilcritc ta|cntc si abi|itati iar daca toatc sunt olcritc, toatc
ncccsitati|c ar li atunci satislacutc. Dc cxcmp|u, o croitorcasa lacc |ainc, un cizmar lacc
inca|tamintc, un tamp|ar, tamp|aric, ctc. lntr-o |umc in carc cu totii olcra, in carc cu totii
au qria unu| dc cc|a|a|t, accasta ar lunctiona loartc simp|u. ln cazu| in carc croitorcsci ii
trcbuic pantoli, accstia ii vor li olcriti. Daca cizmaru| arc ncvoic dc o casa, accasta ii
cstc construita. Daca tamp|aru|ui ii trcbuic |ainc, accstca ii sunt lacutc. Nici o
tranzactic, nimic cumparat sau vandut, doar daruit, doar lubirc A|truista. Accasta cstc
idcca din spatc|c iubirii ,lratcsti` - i a comunismu|ui. lnsa comunismu| nu lunctioncaza
binc pcntru oamcnii obisnuiti ai |umii. Stii dc cc Din acc|asi motiv pcntru carc nimic
nu lunctioncaza binc. Egoismul. lar cqoismu| amcstccat cu comunism poatc li mai rau.
Atunci cand pui dcopartc |acomia ca lactor in rca|izarca unci victi, punand |ucruri|c pc
un nivc| in carc toatc sunt impartitc, oamcnii inccp sa dcpuna mai putin clort. Li lac
accst |ucru pcntru vrco doua motivc: l, Li stiu laptu| ca va li qria dc a primi, indilcrcnt
dc cat dc mu|t au contribuit. 2, Li cunosc laptu| ca indilcrcnt cat dc mu|t contribuic, nu
vor primi nimic mai mu|t dccat o partc pcntru prospcritatca tuturor. Cc trist. lacand
asta in mod corcspunzator, prin lubirc A|truista, accst |ucru ar ducc |a crcstcrca
prospcritatii, a lrumusctii si crcativitatii, a unci intrcqi socictati dinco|o dc tot ccca cc a
lost cunoscut vrcodata. Cc a|tccva cstc manastirca noastra dccat accst |ucru. Dar sinc|c
scparat si cqoist va impicdica accst |ucru mcrcu atata timp cat arc contro|u|. Si asa cum
am vazut prin quvcrnari|c comunistc carc crau contro|atc dc cqo-uri sinc scparatc, c|c
vor insc|a si vor distruqc oricum totu|. Sinquru| motiv pcntru carc accsta lunctioncaza
intr-o manastirc cstc pcntru ca noi i| putcm contro|a mu|t mai binc aici, mu|t mai usor,
300
iar principa|a prcocuparc sau dircctic aici cstc accca dc a dcvcni a|truisti si darnici, nu
doar sa impartim totu| in mod cqa| si cqoist.
Din lcricirc, pana cand intrcaqa |umc va putca trai imprcuna in lubirc A|truista,
noi avcm mini-|umca, mini-socictatca, comunitatca spiritua|a, undc cci cc dorcsc sc pot
dcsc|idc si sc pot olcri pc ci insisi. lntr-o comunitatc monastica prccum accasta, oricinc
cstc dca un lubitor A|truist, ori |ucrcaza dca pcntru a obtinc accst |ucru. Si astlc| sc
a|atura lortc|or carc lac o lorta mu|t mai marc. Dcsiqur, c|iar si in manastirca noastra
trcbuic sa ramancm viqi|cnti si ocaziona| trcbuic qasita o ca|c dc scaparc si pcdcpsirc a
|cncsu|ui carc ar prolita dc avantau| iubirii noastrc lratcsti, dar inaintc dc toatc, accsta
cstc cc| mai bun mod dc viata.
Accst citat din l C|inq cstc unu| lavorit pcntru minc in ccca cc privcstc cscnta
comunitatii spiritua|c sau manastirii:
%4eea ce este necesar este s ne unim unii cu ceilali, cu scopul de a
putea drui tutor i de a ne a3uta unul pe cellalt prin ceea ce deinem
mpreun. 1ar o asemenea proprietate comun necesit o #igur central n
3urul creia celelalte persoane se pot uniP 1ac un om a recunoscut
necesitatea uniunii i nu se simte su#icient de puternic pentru a lucra
precum un centru, este de datoria sa de a deveni un membru al unei alte
asemenea #rii organice.&
Au cxistat mu|tc tipuri dc comunitati a|tcrnativc carc s-au lormat dc-a |unqu|
ani|or. Comunitati|c cu o putcrnica lundatic spiritua|a, cu un conducator, accstca sunt
cc|c carc rczista cc| mai mu|t tcstu|ui timpu|ui. Cc|c carc nu au un |idcr spiritua|
putcrnic, dc obicci sc dczintcqrcaza, in intrcqimc sau partia|, mcmbrii |or rctraqandu-sc
unu| lata dc cc|a|a|t in spatii scparatc, avand scntimcntc dc amaraciunc.
Va vcni in cc|c din urma aici un timp cand toata |umca va li lubitoarc A|truista si
na cu nu| nivcrsa|, apoi aici nu va mai li ncvoic dc |idcri sau invatatori, iar
,quvcrnarca` va vcni din intcrior. lnsa, intr-o comunitatc spiritua|a, in accst stadiu a|
cvo|utici constiintci, cstc o ncvoic c|ara dc conducator.
ln primu| rand, prob|cma oamcni|or cqoisti carc nu sc c|ibcrcaza dc propria
qrcutatc poatc alccta si inlccta dc ascmcnca si o manastirc. Lstc ncvoic aici dc scmnc
c|arc, un |idcr loartc rcspcctat, pcntru a cvita parazitii, coruptia si pcntru a-i ,aduna pc
rataciti`.
Pcntru o comunitatc, a avca un |idcr bun cstc ascmanator cu a avca un ,cap bun
pc umcri`. Conduccrca cstc ncccsara pcntru coordonarca activitatii mcmbri|or (prccum
modu| in carc mintca coordoncaza dilcritc|c lunctii a|c ,mcmbrc|or` trupu|ui lizic,.
ln slarsit, un |idcr , invatator lubitor A|truist poatc lunctiona prccum un mi|oc dc
raspuns si acorda pc Constiinta nivcrsa|a , Dumnczcu prin ap|icarca dcvotiunii lubirii
A|truistc (practica B|a|ti ,oqa Ca|ca Dcvotiunii,. Accasta cstc o mctoda prin carc
draqostca uccnicu|ui sc indrcapta catrc invatator, acordcaza uccnicu| pc Constiinta
nivcrsa|a a invatatoru|ui, ina|tandu-sc astlc| propria constiinta a uccnicu|ui.
Pc |anqa lunctii|c si scopuri|c comunitatii spiritua|c pc carc |c-am mcntionat pana
acum, cxista dc ascmcnca avantau| conccntrarii , combinarii putcrii ta|c atunci cand
cstc unita cu a a|tor oamcni. Lucruri mari pot li rca|izatc atunci cand |ucram prccum
301
nu|. Sinquri, putcm rca|iza putin in comparatic cu ccca cc putcm lacc imprcuna. ,Ori
dc catc ori doi sau mai mu|ti sc aduna imprcuna in numc|c Sau.`.`
(oul Mona-ism 0ovria &n (oua Lume
Asa cum m-am apucat sa spun |a inccputu| accstui capito|, vrcmuri|c sc sc|imba.
Vanastirca noastra din Tibct cstc distrusa, iar mu|ti invatatori, uccnici si inqriitori au
lost ucisi. Avcm ncvoic dc manastiri noi, dar in accstc vrcmuri cxista pcrico|u| ca oricc
noua miscarc spiritua|a mica adcvarata, in carc oamcnii traicsc imprcuna intr-un mod
monastic, sa lic ctic|ctata ca un simp|u ,cu|t`, sa lic dcmonizata, atacata si distrusa. O
ascmcnca ctic|ctarc si |artuirca pot avca |oc c|iar si doar pcntru ca nu sc potrivcstc
in , cu prca mu|ta monitorizarc dc aproapc a ,normci dc comportamcnt`. Dcci, in ccca
cc privcstc noi|c manastiri, nu poatc li |a lc| cum a lost - probabi| in viitor dupa mari|c
sc|imbari, dar acum nu. Pc dc a|ta partc a notci, din lcricirc, mari|c sc|imbari sunt
aproapc. Prolctii|c, inc|usiv ,prolanarca tinutu|ui invatatori|or` au vcnit si au trccut iar
mu|tc prolctii sunt inca sprc indcp|inirc. Parca astazi am vazut distruqcrca Biscricii din
Assisi undc a lost inqropat Sl. lrancisc. Accasta a lost dcvastata dc un cutrcmur -
accsta a lost un scmn, o indcp|inirc a prolctici. Dc ascmcnca, asa cum am scris, un nor
dc lum cat umatatc din supralata Statc|or nitc suloca oamcnii din uru| Asici iar
l|acari|c incrcdibi|c carc |-au crcat au lost initiatc dc oamcni pcntru a obtinc un so| mai
lcrti|. Si oamcnii sc|imba atmoslcra Pamantu|ui insusi - lcnomcnu| ,L| Nio`, moartca
rccilc|or dc cora|i, qiqanticc|c qauri din stratu| dc ozon cpuizat, pcscuitu| occanic in
cxccs. Numcstc-|c tu, c|c sunt acum, aici. Prostia umana aducc rcactii a|c naturii, noi
accc|cram sprc sc|imbarc. Vu|ti vu|cani sunt activati si crup. Oamcni dc pcstc tot mor
din cauza sccctci, a inundatii|or si a noi|or bo|i. loamctca si co|apsu| cconomic sunt
dupa co|t. Vu|ti oamcni nu |c vad si nu vor sa crcada ca vin accstc |ucruri. Li sc al|a in
laza ncqarii din cauza lricii |or. Accst |ucru cstc dcstu| dc norma| pcntru ca sccnariu|
poatc li dcstu| dc inspaimantator. lnsa vazand cc sc intamp|a cu adcvarat, ccca cc vinc
cstc doar o c|cstiunc pcntru a nc dcsc|idc oc|ii si a privi |a toatc accstca #r team.
Lstc dc autor daca vczi asta ca pc o criza dc vindccarc in |oc sa o vczi doar ca pc o
oribi|a distruqcrc lara scns.
Sa nc intoarccm inapoi |a nou| mona|ism. Pcntru unii dintrc voi accasta cartc
cstc doar una oarccum intcrcsanta (sau oarccum p|ictisitoarc, dc citit. Pcntru a|tii, ca
cstc ccca cc au spcrat si vor dori mai mu|t. Pcntru tinc, ordinu| nostru cstc inca aici,
insa lorma |ui cxtcrioara a lost modilicata lortat si unu| nou s-a nascut. nc|c dintrc
moduri|c noastrc dc viata din trccut au disparut. Timpu| cstc scurt si noi trcbuic sa nc
adaptam ori sa ccdam, sa incctam sa supravictuim pc dc-a-ntrcqu|. Astlc|, trcbuic sa
lo|osim instrumcntc|c accstor vrcmuri pcntru propria noastra cxprimarc cat mai mu|t
posibi|. Viitoru| va vcdca construirca dc noi manastiri, ccntrc si comunitati. Poatc ca vor
aparca binclacatori pcntru a auta, dar in oricc caz, vom qasi mi|oacc daca asta cstc in
Voia Du|u|ui nivcrsa|. Dar atata timp cat unu| dintrc noi cstc inca in viata, vom avca
mcrcu qria dc |ucrarca noastra, cu sau lara principa|a noastra manastirc. Lxista inca
invatatori in intrcaqa |umc pcntru toti cci carc ii dorcsc, pcntru cci carc au ncvoic si
sunt prcqatiti sa aiba unu|. lar proqrcsc|c tc|no|oqicc sunt dc ascmcnca cc|c carc pcrmit
noi moduri dc imboqatirc si autor pcntru un marc numar dc oamcni, in dilcritc moduri.
302
Sunctc|c vibrationa|c pot li rcprodusc cu acuratctc si pusc |a dispozitia masc|or datorita
aparitici CD-u|ui audio. Avcm acum sitc-uri wcb carc pcrmit oamcni|or sa citcasca |ibcr
capito|c intrcqi din accasta cartc, sa invctc tc|nici dc mcditatic on-|inc, sa ac|izitionczc
carti, sunctc vibrationa|c, li|mc dcsprc ,oqa si a|tc instrumcntc pcntru ina|tarca
constiintci. Accstca scrvcsc dc ascmcnca unui scop dub|u, pcntru ca londuri|c provcnitc
dc aici si prin corcspondcnta, contribuic |a sustincrca clorturi|or noastrc si a ca|uqari|or
- carc |a randu| |or nc auta pc noi in autorarca cc|or|a|ti. Daca suntcm capabi|i, noi dc
ascmcnca avcm in vcdcrc crcarca unui ,ccntru spiritua|` undc oamcnii pot vcni sa-si
pctrcaca timpu| intr-un cadru rctras, intr-un |oc natura| lrumos - si intr-un mcdiu
spiritua|. Oaspctii ar avca mai mu|tc optiuni - ci ar putca doar sa sc rc|axczc si sa sc
bucurc dc lrumusctca naturii curatc, sa laca p|imbari dc-a |unqu| cai|or dc mcditatic, sa
participc |a qrupuri dc mcditatic si |a discutii , |ccturi, sa lic sinquri cu ci insisi si sa
mcditczc |a vortcxuri|c dc ina|ta cncrqic sau sa invctc noua mcditatic, ,oqa sau tc|nici|c
dc translormarc prin ,Rcqu|a dc Aur` intcrpcrsona|a.
lntcrnctu| si tc|ccomunicatii|c au acordat dc ascmcnca noi mi|oacc pcntru dc
intcractiunca spiritua|a. Daca dorcsti o rctca sau sa contactczi un invatator, un vcncrabi|
sau un novicc, poti dcsiqur sa uti|izczi in continuarc posta, insa acum poti lacc dc
ascmcnca accst |ucru prin cmai| (vczi slarsitu| cartii,. Compania carc sc ocupa dc adrcsa
posta|a a ordinu|ui nostru poatc dc ascmcnca sa laca proqramari pcntru ca un vcncrabi|
ca|uqar sa tc sunc |a tc|clon daca ai cu adcvarat ncvoic sa vorbcsti cu unu|. Noi va
putcm auta c|iar pc accia dintrc voi carc dorcsc o rc|atic unu| cu cc|a|a|t, ori pcntru o
lorma dc qrup dc studiu, pcntru a intra in contact unii cu cci|a|ti. Oriundc in |umc putcti
li in |cqatura unu| cu cc|a|a|t, si c|iar sa |ucrati imprcuna. Cc ciudat, oribi| dc minunatc
vrcmuri
[ot! am #ost inundai cu scrisori, email-uri i oameni care ne solicitau. 1in
pcate, noi nu avem su#icient timp i oameni pentru a ine pasul cu acest
volum. 1eci, dac scriei sau trimitei un email, v rugm s reinei c nu
suntem capabili s v rspundem n sptm+ni, luni, sau c.iar deloc. 1ac
avei un mesa3 #oarte important, l-ai putea lsa printr-un email la compania
de comand care se ocup de produsele noastre (numrul de pe spatele
crii).,
303
Capitolul 0aipre%ece
1i%uali%ri i A$ir!aii
Vizua|izari|c si alirmatii|c sunt doua |imbac , instrumcntc pc carc |c poti lo|osi
pcntru a comunica cu subconsticntu| tau si prin carc iti poti modilica proqramarca.
Asa cum am dcscopcrit dca, mintca subconsticnta, liind loartc ascmanatoarc cu
un computcr, arc ncvoic dc un proqram pcntru a lunctiona. Proqramarca ci dctcrmina
cc|c mai mu|tc aspcctc mcnta|c si psi|icc a|c liintci ta|c. Proqramarca nu cstc lacuta dc
nici un proqramator consticnt. La a lost proqramata (mintca subconsticnta,
subconsticntu|, dc |a nastcrc printr-un potop dc inl|ucntc cxtcrnc, cc|c mai mu|tc dintrc
c|c ncqativc. La cstc proqramata dc catrc bio-computcru| tau insuti - o cntitatc scparata
intr-o |umc p|ina dc cntitati scpararc in carc toatc privcsc in alara numaru|ui unu,
cautand intotdcauna autoustilicarc.
ln pcrioada mca dc novicc nu am intc|cs cu adcvarat scriozitatca accstui |ucru. L-
am intrcbat pc Zain:
,Dc cc accst |ucru cstc atat dc acccntuat iar in invataturi|c stravcc|i din
At|antida, carc trcbuic sa nc dc-a dc qandit in |cqatura cu mintca noastra ,proqramata`
pun atat dc mu|ta atcntic pc asta si |c dcdica atat dc mu|t timp`
,O|, am uitat cu sarcasm. Lstc simp|u, cvidcnt. Gandcstc-tc numai ca ccca cc
sc lacc, totu| cstc doar qandirc. Amintcstc-ti, actiunca cstc urmarca qandirii. lizicu| cstc
rczu|tatu| activitatii mcnta|c. Vintca cstc constructoru|. /otul cstc ,simp|u|` rczu|tat a|
qanduri|or. Astlc|, cstc vita| a comunica in |cqatura cu accst |ucru si a modilica
proqramarca carc alcctcaza mcnta|u|. Totu| inccpc si sc tcrmina aici. Dc asta cstc atat
dc important si dc asta cstc qandirca atat dc importanta si ii trcbuic acordata atat dc
mu|ta atcntic.
Amintcstc-ti dc ascmcnca ca, pcntru tinc a li in |ocu| corcspunzator in ordinca
|ucruri|or si cxpcricntc|or pacii si nitatii cu nivcrsu|, mintca ar trcbui sa lic lo|osita ca
un instrumcnt pcntru manilcstarca lortc|or nivcrsa|c in p|anu| lizic. lnsa ai |ibcrtatca
dc a a|cqc si poti a|cqc sa nu ici in considcrarc Du|u| nivcrsa|. Astlc|, cc vci avca dc
construit prin proqramarca ta in viata ta si in victi|c cc|or|a|ti
Daca iti dai scama dc importanta accstui |ucru si ai dccis sa prcici contro|u|
asupra proqramarii si qanduri|or ta|c, cxista instrumcntc spccilicc carc tc pot auta sa
laci accst |ucru. Du-tc si citcstc asta acum si vom vorbi mai mu|t dupa accca.`
304
F acest lucru &4ealitate' (n 1intea Ta
5i 1intea Ta -a Face #stfel

4enviaz #ciunile (n Tr$murile 1inii
F acest lucru Corect pentru a Nu 4epeta.

-orbete 1ereu 1inii Tale
(ntrun 1od care i #rat acesteia
Care este +orina Ta pentru ai da /eama
+e 4ezultatul ,ozitiv.
#dres$ndute 1inii Tale
Nu vei .upta Niciodat n mod Ne!ativ
Cu Tine (nsui.
(ntro .upt +irect
Binele -a ,ierde 4ul.
F Binele cu Trie
5i 4ul -a ,leca.

Fi Totdeauna -i!ilent,
(n Nzuina 1inii Tale
(ntoarcete de la =$ndurile Tale Ne!ative,
Folosetei -oina Ta .iber
4m$i Numai cu =$ndurile ,ozitive.
5i /uccesul este #si!urat.

Nu Folosi ,uterile 1inii
+ec$t ,entru +ezvoltarea -irtuii
5i ,entru a /ervi -oinei Universale.
/%irmaiile
Alirmatii|c sunt dcc|aratii pozitivc sau dircctii pc carc |c laci tu insuti in scopu| dc
a aducc sc|imbari in modc|c|c dc comportamcnt a|c subconsticntu|ui, oricarc dorcsti tu
sa lic accstca. C|iar inaintc dc a avca o sansa pcntru vorbi cu Zain dupa cc citiscm
tcxtc|c, c| mi-a spus sa privcsc inaintc, cu am ,a|crqat` |a Vic|ic|, carc ,din scnin` mi-a
spus accstca:
,lo|osind o alirmatic, accasta cstc prccum o samanta p|antata in so|u| lcrti| a|
mintii ta|c subconsticntc, si |a lc| prccum o samanta, accasta trcbuic inqriita zi|nic a|tlc|
poatc muri. Pcntru accst motiv, alirmatii|c sunt instrumcntc|c lo|ositc zi|nic si lrccvcnt
305
dc catrc cci cc dorcsc sa sc sc|imbc.
Ar li cc| mai binc daca ai primi alirmatii|c ta|c individua| dc |a adcvaratu| tau
invatator pcrsona|, pcntru ca c| cunoastc cc| mai binc cc ar trcbui sa lunctionczc pcntru
situatia ta in particu|ar.`
Daca nu cstc posibi| pcntru tinc sc obtii alirmatii|c dc |a adcvaratu| tau invatator
adcvarat, pc motiv ca nu ai unu| sau ca nu ai ,qasit` inca unu|, ai putca ccrc ca|auzirc
dc |a Dumnczcu (pcntru alirmatii, in timpu| mcditatici, ori doar pcntru trasaturi|c,
qanduri|c ncqativc , cqoistc pc carc |c ai si pc carc tii ca trcbuic sa |c sc|imbi, sau
pcntru trasaturi|c pozitivc pc carc dorcsti sa |c ai.
Vai tarziu m-am inta|nit cu Zain si |-am intrcbat mai mu|tc dcsprc accst subicct.
,Tata, carc cstc cc| mai bun mod dc a lo|osi alirmatii|c pcntru sc|imbarc`
,Pcntru cci cc dorcsc cu adcvarat sc|imbarca cat mai rcpcdc posibi|, o alirmatic
pozitiva ar trcbui lacuta imcdiat, de #iecare dat cand cincva iti aducc ccva dc
imbunatatit pcntru tinc, pcntru cc ai putca lacc tu insuti sau atunci cand iti sub|iniaza un
dclcct. Accst |ucru ar trcbui lacut instantancu, cu sinceritate, in g+nd, c|iar atunci
cand accsta iti cstc adus |a cunostinta.`
,Dar daca pcrsoana carc iti aducc ccva anumc qrcscstc`
,C|iar daca csti un i|uminat, daca privcsti cu sinccritatc si iti cstc dcstu| dc qrcu
tic insuti, vci qasi dc obicci anumitc qrcsc|i a|c proprici ta|c munci in orice arqumcnt,
indilcrcnt daca oriqinca arqumcntu|ui a lost vina ta, dcsprc oricarc prob|cma ar li lost
sau indilcrcnt daca sc sustinc sau nu ca prob|cma a lost ,vina ta`. Dc cxcmp|u, ai putca
avca un arqumcnt in carc cincva sc al|a in tota|a qrcsca|a, insa atunci ai dcvcni ncqativ
si incctczi sa mai lii un lubitor A|truist. Daca in cc|c din urma ti-ai dat scama, intc|cqand
ca nu cxista abso|ut nici un motiv sulicicnt dc bun pcntru a opri lubirca A|truista, atunci
ar trcbui sa laci o alirmatic, ccva dc qcnu| accsta, indilcrcnt cc lc| dc arqumcnt cstc si
dcsprc cc cstc, sau carc a lost rczu|tatu| |ui: ,Lu sunt totdcauna un lubitor A|truist`. lnsa
pcntru ca accasta sa autc, trcbuic sa o simi cu adcvarat, sa nsemne asta atunci cand
o spui, nu doar ,din qura`, a|tlc| nu va li un instrumcnt clicicnt.
la dc ascmcnca in considcrarc accst |ucru, alirmatii|c pcntru a li clicicntc trcbuic
sa lic intotdcauna dcc|aratii cu rczu|tat pozitiv, nu inccrcarca sa ,ncqi` un ncqativ. Dc
pi|da, in cxcmp|u| dc arqumcnt dc mai sus, alirmatia nu a lost (si nu ar trcbui sa lic,, ,Lu
nu sunt un ncqativist. Lu nu sunt manios,` sau ccva dc accst qcn. Accstca trcbuic sa lic
lormu|atc in mod pozitiv - ccva dc qcnu| ,Lu sunt pozitiv, smcrit si lubitor A|truist.` Vczi
dilcrcnta Cu a|tc cuvintc, spunc totdcauna |ucruri|c bunc pc carc dorcsti sa |c obtii si
niciodata sa nu lo|oscsti un ,dub|u ncqativ`, nu olcri niciodata cncrqic trasaturii ncqativc
pc carc dorcsti sa o modilici, ca nu cumva sa a|imcntczi dc lapt ncqativitatca. ln
sc|imb, vci primi cncrqia trasaturii pozitivc carc va in|ocui ncqativu|.
Dc ascmcnca, amintcstc-ti ca mintca subconsticnta cstc ccva ascmanator unui
robot |ipsit dc ratiunc - ca doar ascu|ta si intc|cqc |ucruri|c literal, ca nu va |ua |ucruri|c
|a ,modu| liqurat`, nu |c va ,intcrprcta` sau sa ,stic cc vrci tu sa spui`. Astlc|, alirmatii|c
ar trcbui sa lic intotdcauna dcc|aratc ca un #apt de3a ndeplinit, ccva dc qcnu| ,Lu
sunt ______.`, in |oc sa |c dcc|aram ca posibi|c cvcnimcntc viitoarc dc qcnu| ,As dori sa
liu ______.` sau ,Am dc qand sa liu ______`. Sau |ucruri dc qcnu|, ,As dori sa liu mai
306
mu|t ca ______.` Cuvintc|c alirmatii|or dc accst qcn, lic pur si simp|u nu vor avca nici
un scns pcntru subconsticnt, lic accstca vor spunc mintii subconsticntc ca cstc o
anumc sc|imbarc carc va avea loc n viitor. Si pcntru ca viitoru| cstc totdcauna n
viitor, accstca prcvin dc lapt sc|imbari|c carc ar avca vrcodata |oc - pcntru ca noi nc
al|am intotdcauna in ,acum` (in prczcnt,. Sprc cxcmp|u, sa prcsupuncm ca csti un robot
carc tinc in mana o |inqura iar cu vrcau ca tu sa arunci |inqura. Ar trcbui sa-mi dau
scama dc cc anumc am ncvoic e*act ca sa-ti spun tic pcntru a tc lacc sa arunci
|inqura. Daca as sti ca ici cuvintc|c mc|c doar |itcra|mcntc, |a lc| ca si mintca
subconsticnta, atunci am ncvoic dc o lraza corcspunzatoarc in cuvintc|c mc|c, a|tlc| nu
vci intc|cqc ca cu vrcau ca tu sa arunci |inqura si nici nu vci lacc accst |ucru. Astlc|, daca
cu ti-am spus, ,iti va cadca |inqura`, carc |itcra|mcntc inscamna pcntru tinc ca VLl
arunca |inqura si nu ca ar trcbui sa o arunci ACV. Dcci, cc sc intamp|a Tu o vci tinc
astcptand acc| momcnt din viitor cand o VLl arunca. lnsa daca spun ,arunca |inqura`
sau ,tu arunci |inqura`, tu o vci arunca - intc|cqi
ln linc, trcbuic cu adcvarat s doreti sc|imbarca. Daca nu o dorcsti, alirmatii|c
vor avca un clcct s|ab.`
,Cc alirmatii ar trcbui sa lac Tata`
L| a contcmp|at |a asta o zi, apoi a inccput sa-mi dca alirmatii|c mc|c pcrsona|c,
dupa carc mi-a spus dcsprc cc|c qcncra|c pc carc cu ar trcbui sa |c lac.
#1teva /%irmaii Fundamental Po.itive
,Pc |anqa alirmatii|c pcrsona|c pc carc ar trcbui sa |c laci, cxista unc|c alirmatii
qcncra|c pc carc liii |c-au lo|osit din timpu| At|antidci si sunt inca prcdatc pcntru toti.
Accstca sunt alirmatii|c standard carc mi-au lost datc mic si pc carc cu ti |c dau acum
tic:
A#irmaii de diminea! ln primu| rand, qandcstc-tc |a cca mai marc putcrc
posibi|a, cvidcnt, ccca cc poti tu intc|cqc prin Du|u| nivcrsa| in accst momcnt. Aici
cxista intotdcauna un lc| dc prob|cma cu carc, atunci cand csti un uccnic nci|uminat,
pcntru ca nu csti cu adcvarat in starc sa conccpi pc ,Dumnczcu`. Din cauza naturii
lnlinitc a Lui Dumnczcu, cstc dilici| pcntru novicc sa conccapa cu adcvarat pc
Dumnczcu pana cand nu dcvinc mu|t mai lami|iar cu L|. Pana atunci, un novicc poatc
cunoastc Du|u| nivcrsa|, cca mai buna dintrc toatc liintc|c carc sunt una cu insasi
manilcstarca sa. Sprc cxcmp|u, o Constiinta nivcrsa|a, un slant sau un adcvarat
invatator pc carc tu i| cunosti.`
,Dc cc c|`
,Pcntru ca o ascmcnca pcrsoana rcl|ccta pc Dumnczcu in liinta sa - cstc in
qanduri|c, cuvintc|c si actiuni|c sa|c. Cc| mai binc cstc daca lo|oscsti imaqinca unui
adcvarat invatator pc carc tu dc lapt i| cunosti. Cand cunosti o ascmcnca pcrsoana,
cunosti dc ascmcnca Du|u| nivcrsa| intr-un mod pcrsonilicat, manilcstat inaintca ta in
viata dc zi cu zi. Accasta pcrsoana poatc dcvcni apoi un ,idca|`. ldca|u| rcprczinta atunci
pc Dumnczcu, intr-o liinta i|uminata carc cstc na cu Dumnczcu. Daca nu cunosti pc
cincva pcrsona|, crcd ca pcrsoana cca mai ina|ta spiritua| dcsprc carc tu ai invatat, cum
ar li lisus in cazu| tau, insa pcntru cci|a|ti poatc li Budd|a sau Vo|ammcd sau a|tcincva.
307
Astlc| vci putca conccpc cca mai ina|ta putcrc, si indircct, pc Dumnczcu. Atunci cand tc
qandcsti |a idca|u| tau, asiqura-tc ca nu tc qandcsti |a pcrsoana insasi, ci mai dcqraba |a
partca sa carc cstc Du|u| nivcrsa|.
Acum, in timp cc pastrczi idca|u| tau in mintc, spunc-ti tic insuti in |inistc, sau cu
vocc tarc in particu|ar si cu intc|cqcrc dcp|ina, simind accst |ucru, nu doar ca o
rcpctitic dc cuvintc, ,laca-sc voia Ta Doamnc (indilcrcnt dc numc|c Lui Dumnczcu pc
carc i| lo|oscsti,, nu a mca, in minc si prin minc, arata-mi cc trcbuic sa lac in accasta zi
si |asa-ma pc minc sa liu un cana| a| binccuvantarii Ta|c pcntru toti.` Cu toatc alirmatii|c
pc carc |c laci, rcpcta-|c pcntru cinci minutc.
A#irmaiile de sear! lnccpc cu, ,Conccntrarca mca a dcvcnit pcrlccta.`
Accasta ar trcbui lacuta timp dc doua saptamani, apoi sc|imbata cu, ,Conccntrarca
mca cstc pcrlccta.` Accstca au in principa| scopu| dc a auta |a dczvo|tarca abi|itati|or dc
conccntrarc carc tc vor auta |a a|tc cxcrcitii, dar c|c sunt dc ascmcnca alirmatii bunc dc
lacut dc unu| sinqur. Prccum in cazu| tau, un uccnic poatc avca dc ascmcnca a|tc
alirmatii dc scara si carc sunt spccilicc pcntru c|. Si apoi ar trcbui sa laci alirmatii|c
pcntru vis (urmcaza mai os,.
A#irmaii dinaintea somnului! Accstca sunt adcsca cc|c mai clicicntc
alirmatii pcntru a |c rcpcta atunci cand csti prcqatit sa adormi, accstca sunt purtatc mai
prolund in subconsticnt. Din accst motiv, alirmatia ta cu cca mai ina|ta prioritatc ar
trcbui sa lic lacuta atunci cand mcrqi |a cu|carc.
Daca dorcsti sa poti li in starc a-ti aminti visc|c dimincata, ori daca vrci sa lii
consticnt dc visc|c ta|c in timp cc |c ai, lo|oscstc urmatoarca dcc|aratic ca si alirmatic
dinaintca somnu|ui pana cc dilicu|tatca cstc rczo|vata: ,lmi amintcsc visc|c mc|c si sunt
consticnt in timp cc viscz.` Accst |ucru ar trcbui sa lic lo|osit dc ascmcnca pcntru
capacitatca |ui dc a auta |a intcqrarca constiintci ta|c trip|c.`
,i.uali.area
,Ai spus ca au cxistat divcrsc instrumcntc pcntru |ucru| cu qanduri|c ta|c, cu
proqramarca, a|tc|c dccat alirmatii|c, cc pot lacc cu`
,Vizua|izarca cstc o a|ta moda|itatc dc a ,vorbi` sau dc a lacc alirmatii non-vcrba|c
pcntru subconsticnt. Accasta cstc un |imba mcnta| e*trem de puternic. Si ambc|c
proqramcaza subconsticntu| si dircctioncaza accstc ,b|ocuri dc constructic` a|c rca|itatii:
qanduri|c.`
Nota autoru|ui: rczu|tatc|c vizua|izarii pot li incrcdibi|c. L|c pot auta |a vindccarca
bo|navi|or in laza tcrmina|a. Studii|c stiintilicc au aratat ca ucatorii dc basc|ct carc sc
vizua|izcaza castiqatori, castiqa mai mu|tc ocuri, c|iar daca ci nu practica accst oc. Si
accst |ucru a lost lo|osit mu|t timp ca un instrumcnt putcrnic pcntru maqic, pcntru
ambc|c, a|ba sau ncaqra. Pcntru scopuri|c noastrc, accasta nc poatc auta sa aunqcm |a
sc|imbari|c pozitivc in proqramarca noastra si a constiintci noastrc. lo|osita
(proqramarca, cu alirmatii vcrba|c si putcrnica dorinta dc sc|imbarc, nimic nu o poatc
opri.
,Dcci, cum lac vizua|izari|c Tata, a|tlc| dccat asa cum suna accstca`
,Vizua|izarca nu cstc ccva cxotic carc sa ncccsitc antrcnamcnt. Lstc loartc usor
308
si natura| dc lacut. Dc lapt oricinc o lacc tot timpu| - unii mai mu|t dccat a|tii. Dcsiqur
ti-ai ,imaqinat` ccva ascmcnca sau cum ar li daca ar li - ori cc s-ar intamp|a daca ,asta
sau cca|a|ta` ar li avut |oc, ctc.. Ti-ai imaqinat vrcodata cc vci avca |a cina, ori cc ai dc
lacut dupa cc ai tcrminat |ucru|, ori cc vci lacc cu asta sau cu cca|a|ta. ,lmaqincaza`
ca ccva cstc pus intr-o ,imaqinc`, VlZALizcaza accasta.
Dcci, vczi tu, oricinc lo|oscstc dca vizua|izarca zi|nic, dar o lo|oscstc
incontient. Asta inscamna ca oricinc, in |oc sa a|caqa consticnt cc sa vizua|izczc in
liccarc zi cu minti|c |or subconsticntc, sunt sub indcmnu| sinc|ui |or scparat carc lacc
asta ,in spatc|c |or` - si in cc scop ncori vizua|izarca inconsticntu|ui cstc doar ccva
inolcnsiv, asa cum o pcrsoana sc imaqincaza |a un rcstaurant undc va mcrqc sa ia
pranzu| astazi. Dar a|tc ori, poatc li loartc daunatoarc - nc impartim intrc |ucruri
prccum dorintc|c cqoistc, qc|ozia, atasamcntc|c, vicii|c, ctc., si dc lapt ,construim`
accstc |ucruri, asigur+ndu-ne ca |c vom pstra in viata noastra, ori ca |c primim in
viata noastra. Pcntru a rczuma, atunci cand nc vom vizua|iza intr-o starc a mintii
cqoista, inconsticnta, nimic bun nu va vcni din asta si adcsca cstc distructiva.`
,Astlc|, totu| cstc sa ,vcdcm` cu adcvarat ca cstc lacut sau dca rca|izat prin oc|ii
mintii noastrc.`
,i.uali.area #omplet
,ln cscnta, da. lnsa adauqand mu|tc|c dcta|ii vizua|izari|or ta|c, accasta va
lunctiona si mai binc. ti|izarca vizua|izari|or sau ,imaqinatii|or` carc inc|ud mai mu|tc dc
unu| dintrc simturi poatc auta. Sprc cxcmp|u, daca nu poti numai sa vczi (vizua|izczi, cc
ai dc mancat atunci cand mcrqi |a cina, dar poti dc ascmcnca sa-ti imaqinczi mirosu|,
qustu|, tcxtura, sa auzi sunctc|c din sa|a dc mcsc - accstca sc vor imprcqna adanc in
mintca ta. Dar unu| dintrc cc|c mai puternice atributc a| dcta|iu|ui unci vizua|izari cstc
coninutul emoional. Daca poti vizua|iza, nu doar scnzatii|c, dar si sentimentul
asociat cu scrvirca cinci si laptu| dc a li in acc| rcstaurant, liind cu cinc iti dorcsti - poti
obtinc o #oarte clcctiva ,p|antarc` a accstor |ucruri in mintca ta. Noi numim accasta
mctoda dc vizua|izarc cu continut cmotiona| si scnzitiv, ,vizua|izarc comp|cta`. Din
motivc cvidcntc, vizua|izarca comp|cta cstc mctoda dc vizua|izarc lo|osita dc lii inca dc
|a inccputuri|c At|antidci.`
,Lstc cca carc combina accasta ca|c dc vizua|izarc a |ucruri|or cu cc|c|a|tc
tc|nici`
,Cu siquranta. lo|osirca vizua|izarii comp|ctc cstc dc ascmcnca cca mai putcrnica
mctoda dc ,supraincarcarc` a anumitor tc|nici dc mcditatic. Sprc cxcmp|u, oricc tc|nica
cc imp|ica vizua|izarca cncrqctica sc potrivcstc loartc binc pc insasi ,simtirca` scnzatii|or
accstci cncrqii. A|tc mcditatii pot |ucra loartc binc pc cu|tivarca in mod dc|ibcrat a
,scntimcntc|or` ta|c cmotiona|c.
Vcditatia nu cstc numai o tc|nica dc dczvo|tarc prin carc sc poatc bcnclicia din
vizua|izarca comp|cta. lo|osind mctoda ca pc o ,alirmatic`, ori ,rccrcand` cvcnimcntc|c
in mintc, accstca sunt mi|oacc clicicntc dc sc|imbarc a proqramarii. Sprc cxcmp|u,
daca iti cstc lrica sa zbori tc poti vizua|iza pc tinc insuti zburand, simtind scnzatia, si cc|
mai important, sa tc simti tu insuti lcricit cmotiona|, si bucuros ca zbori. Ai putca lacc
309
accst |ucru ca pc un ,proqram` inaintc dc a zbura din nou, ori daca ai avut doar o
cxpcricnta inlricosatoarc in timpu| zboru|ui, poti lo|osi asta ca pc o rc-crcarc dc
corcctic. lntr-un sccnariu dc rc-crcarc tc-ai putca vcdca pc tinc insuti asa cum csti, insa
in|ocuind lrica cu bucuria, lo|osind vizua|izarca comp|cta, imaqinand modu| cum ar #i
dccurs cvcnimcntc|c zboru|ui, tu liind lcricit in |oc sa-ti lic lrica.`
,C|iar in |cqatura cu lrica dc moartc`
,Da, c|iar si in |cqatura cu asta. La urma urmc|or, lrica dc moartc cstc qcncrata
doar dc sinc|c scparat cqoist.
Acc|casi mctodc sc pot dc ascmcnca ap|ica |a oricarc dintrc aspcctc|c cqoismu|ui
pc carc ai dori sa |c sc|imbi. Dc cxcmp|u, daca ai dcscopcrit ca csti ,zqarcit - un avar`
si vrci sa sc|imbi accst |ucru, atunci ai putca lo|osi vizua|izarca comp|cta pcntru a tc
vcdca pc tinc insuti simtindu-tc binc in ccca cc privcstc darnicia sau impartind a|tora. Sa
spuncm ca csti in situatia in carc un prictcn a vcnit |a tinc sa imprumutc ccva, iar tu ca
un reticent in a olcri cc ti-a ccrut nu tc-ai simtit binc olcrindu-i cc a ccrut. ln ascmcnca
cazuri, atunci cand rc-crcczi asta in mintca ta, in|ocuicstc ncp|accrca scntimcntu|ui dc
,rcticcnta` cu scntimcntu| dc bucuric ca a vcnit sa ii dai. Daca laci asta dc llLCARL
data aparc o situatic, SA CHlAR llORll Nl GAND NLGATlV lN CAPL TA, tu
vci putca sc|imba asta atata timp cat dorcsti cu adcvarat. Si cu mu|t timp inaintc, cu
consccvcnta si pcrscvcrcnta, qanduri|c ncqativc nici macar nu sc vor mai putca strccura
mai mu|t - cqoistu| sinc scparat va ,rcnunta`.`
,isul "u o"-ii des"-ii
Odata, Zain m-a surprins ,visand cu oc|ii dcsc|isi`, dar in |oc sa ma
pcdcpscasca pcntru asta, c| a cxp|icat cum sa lo|osim accst |ucru in avantau| nostru.
,A visa cu oc|ii dcsc|isi cstc o c|aborata si prolunda lorma a imaqinatici si
vizua|izarii. Accst |ucru poatc li lo|osit putcrnic in avantau| tau daca iti construicsti o
vizua|izarc comp|ct c|aborata, o ,sccvcnta dc vis` carc sa cuprinda ccca cc dorcsti sa
obtii.`
5 /verti.are
Alirmatii|c si vizua|izari|c sunt loartc putcrnicc si trcbuic sa lic rcspcctatc ca
atarc. Asa cum am spus mai dcvrcmc, o alirmatic ori un qand, sunt prccum o samanta.
lar accstca sunt quvcrnatc dc Lcqca nivcrsa|a a cauzci si clcctu|ui, ,Ccca cc vci
scmana, accca vci cu|cqc.` Astlc|, alirmatii|c ar trcbui sa lic intotdcauna in concordanta
cu scopuri|c si idca|uri|c spiritua|c. Dc ascmcnca cstc binc sa lo|ositi alirmatii|c si
vizua|izari|c numai pcntru dczvo|tarca trasaturi|or pozitivc si sc|imbarii pozitivc a
proqramarii subconsticntu|ui vostru. C|iar si atunci cand trcbuic lacutc cu inc|udcrca
unci alirmatii ,conditiona|c` prccum: ,Numai daca asta cstc cu voia Du|u|ui nivcrsa|`.
Dintr-un anumit punct dc vcdcrc, nu poti sti totdcauna cc cstc cu adevrat cc| mai
binc intr-o anumita situatic data, putand cauza prob|cmc prin uti|izarca unci alirmatii ,
vizua|izari pcntru a lacc cxact ccca cc tu ,crczi` ca cstc corcct. Sprc cxcmp|u, |ai sa
spuncm ca simti o durcrc |a picior. Astlc|, ici dccizia sa laci o alirmatic ca ,nu simti`
durcrca dc |a picior. Lxista aici mu|tc prob|cmc in |cqatura cu accst |ucru.
310
l, Scnzatia (durcrca, poatc li ccva carc iti spunc ccca cc tu trcbuic sa stii
dcsprc conditia picioru|ui tau, dc carc ar trcbui sa tc ocupi inaintc dc a sc aqrava.
2, Ti-ai putca distruqc picioru| din cauza |ipsci scnzatici (|-ai putca |ovi in
mod rcpctat in obicctc, punand accidcnta| un picior dc scaun pc c|, ctc.,
3, Ti-ai putca ncqa tu insuti un ina|t nivc| dc constiinta prin dcpasirca
scnzatici dc durcrc.
4, Dc ascmcnca, ai putca li |ipsit in primu| rand dc daru| olcrit, dc a
aunqc |a sursa din cauza carcia ai tu prob|cma.
O pcrsoana ar trcbui in mod norma| sa c|iminc cauza in |oc sa masc|czc clcctu|.
Acc|asi |ucru sc ap|ica ,ruqaciunii`. Vic|ic| nc-a avcrtizat dc posibi|c|c prob|cmc
in timpu| unci |ccturi dcsprc alirmatii si ruqaciuni in sa|a piramidci.
,Sa prcsupuncm ca cincva cstc bo|nav. Tc-ai putca ruqa pcntru ca boa|a sa-i lic
rctrasa sau vindccata, dar accsta ar putca sa nu lic cci mai bun |ucru pcntru ,intrcaqa`
liinta a pcrsoanci. Tu i-ai putca li rcluzu| ina|tarca constiintci sa|c, cca carc ia lost
olcrita prin intcrmcdiu| bo|ii. Vindccarca ar trcbui sa lic din intcrior sau cc| putin sa
apara simu|tan. ln |ocu| inccrcarii dc suprapuncrc pcstc Vointa nivcrsa|a sau dc a ccrc
Lui Dumnczcu (prin ruqaciunc, sa vindccc pc cincva. A ,lorta` ascmcnca |ucruri in mod
cqoist imp|ica Du|u| nivcrsa| si icrar|ia, c|iar nu stii cc cstc cc| mai binc, insa prin
ccca cc #aci, ori daca asta imp|ica pc Dumnczcu ,probabi| ca doar nu cunosti dcsprc
accstc |ucruri` - carc dc a|tlc| nu au scns, lic asta inscamna ca tu personal ai ncvoic,
sau Dumnczcu nu arc nimic dc a lacc cu asta. Toatc accstc |ucruri sunt cqoistc si
absurdc. Tu trcbuic sa lii loartc important iar Dumnczcu trcbuic sa lic loartc inadccvat
si ncinlormat intr-un ascmcnca caz. Daca csti smcrit si ti-ai dat scama dc cxistcnta
Vointci nivcrsa|c, atunci probabi| ca doar vci vizua|iza pcrsoana inconurata dc |umina
si dc alirmatia, dc prcocuparca si dorinta ta pcntru ca Du|u| nivcrsa| sa laca ccca cc
cstc cc| mai binc in accasta situatic. N ccca cc crczi tu ca cstc cc| mai binc in acca
situatic.`
Aici cxista o vcc|c povcstc pc carc probabi| o cunosti si carc sc numcstc ,Laba
Vaimutci`, ca cstc o loartc buna a|cqoric pcntru accasta |cctic a ccrcrii sau a ruqaciunii
pcntru anumitc |ucruri. Lxista mai mu|tc variantc pcntru accasta povcstc insa c|c olcra
toatc acccasi |cctic cscntia|a. Povcstca spunc ccva dc qcnu| accsta. O lami|ic intra in
poscsia unci |abc lcrmccatc dc maimuta, accasta avca putcrca dc a indcp|ini
proprictari|or trci dorintc. Pcntru inccput ci dorcsc si ccr o marc suma dc bani. La
inccput nu parca sa sc intamp|c nimic, dar dupa accca, candva mai tarziu, liu| cstc ucis
|a |ocu| undc |ucra, slasiat atat dc rau incat cra dc ncrccunoscut, prins dc o anumita
masina. Va|oarca cxacta dc bani dorita vinc sub lorma po|itci dc asiqurarc dc viata a
liu|ui. Hmm. Catcva zi|c mai tarziu, dupa cc liu| a lost inqropat, mama sa carc cra
slasiata comp|ct dc moartca baiatu|ui, dorcstc ca c| sa-i lic adus inapoi |a viata. liu|ui ii
cstc data viata din nou insa in acc|casi conditii, astlc| ca c| cstc scos din in mormant. ln
timp cc liu| inccrca sa intrc zqariind cu unq|ii|c pc usa, tata| sau rca|izand situatia,
dorcstc ca liu| sa sc intoarca in mormant si atunci distruqc |aba dc maimuta aruncand-o
in loc. Vora|a Noi nu cunoastcm dcta|ii|c consccintc|or a ccca cc nc dorim, a
ruqaciunii, ori a maqici pc carc o laccm. Si putcm in mod intcntionat sa provocam
|ucruri tcribi|c prin lortarca a ccva ccca cc nc dorim sa sc intamp|c, sau sa obtincm
311
ccva supranatura| prin ruqaciunc, prin putcrca mintii sau prin maqic. lic ca toti cci cc
au dcp|ina cunostinta si atotputcrc, sa vada cc sc poatc lacc cu ascmcnca dccizii. la
scama |a cc anumc ccri, pcntru ca s-ar putca sa si obtii, si ai putca obtinc si consccintc
nccunoscutc.
Asa cum tocmai am mcntionat, accst avcrtismcnt nu sc ap|ica numai |a ruqaciunc
si |a a|tc lormc a|c dorintci, accsta sc ap|ica si practici|or dc maqic. Cand spun maqic,
cci mai mu|ti oamcni sc qandcsc |a ,maqia ncaqra` iar cativa sc qandcsc |a ,maqia
a|ba`. Ambc|c tipuri dc maqic lo|oscsc vizua|izarca, alirmatia si cvcntua| ritua|u| pcntru
,a lacc sa sc intamp|c ccva anumc asa cum sc dorcstc`. Prin dclinitic, practicantu| dc
maqic ncaqra cauta ccca cc sc dorcstc cu oricc prct, inc|usiv rau| cc|or|a|ti. Accasta
poatc li dc ascmcnca uti|izata pcntru a lacc rau in mod intcntionat cc|or|a|ti. Practicantii
maqici a|bc in qcncra| sc q|idcaza consticnt pc laptu| dc a nu lacc ccva cc ar alccta pc
a|tcincva. ncori oamcnii nu iau in considcrarc ,vizua|izarca` sau ,ruqaciunca` carc
poatc li tot un lc| dc maqic. La urma urmci, accasta imp|ica numai vizua|izarca ori
prcsiunca pc ccca cc accstia isi dorcsc, carc (in opinia |or, parc a li buna pcntru ci si
pcntru cci|a|ti - prccum o promovarc, o masina noua ori pacca |umii, sau pcntru a lacc
binc pc cincva carc cstc bo|nav. 2ns aceasta poate avea aceleai re0ultate ca si
maqia ncaqra pcntru ca practicantii nu stiu ccca cc va urma sa sc intamp|c in rca|izarca
matcria|izarii dorintc|or |or. Povcstca ,|abci dc maimuta` dcmonstrcaza cc sc poatc
intamp|a. Acci oamcni nu au vrut sa laca rau nimanui, dar au lacut-o.
ln p|us, mu|tc mctodc dc dczvo|tarc si ,rca|izarc` pcrsona|a isi lac rcc|ama in zi|c
noastrc, accstca sunt in rca|itatc numai maqic si dcq|izarc. Cunosc un banc|cr carc mi-
a spus ca toata |umca dc |a banca sa a lost ob|iqata sa laca prcqatirc prin carc sa sc
vizua|izczc ca au succcs - accst |ucru a lost prcdat dc lapt intr-un scminar in carc sc
vcdcau pc ci insisi avand mu|ti bani, conducand un Cadi||ac, primind apc|uri dc |a
manaqcrii din bransa, ctc.. L| a lost initiat in maqic lara nici o prcocuparc sau
avcrtismcntc cu privirc |a posibi|c|c ramilicatii a|c accstcia Si cu astlc| dc vizua|izarc, nu
cxista nici un lc| dc cxp|icatic dcsprc modu| cum ar li rca|izat accst |ucru sau macar o
alirmatic dc siquranta dc qcnu|, ,Daca accst |ucru cstc in Voia nivcrsa|a`. Cc sc
intamp|a daca sinquru| mod in carc c| poatc dcvcni dircctor dc sucursa|a cstc acc|a in
carc cc|a|a|t dircctor dc sucursa|a arc un accidcnt dc masina si moarc
Accst qcn dc pcrico|c, ,dcq|izatc` dcocamdata in tc|nici maqicc sunt prcdatc in
,scminarii`. L|c sunt pcstc tot. Succcsu| |or cstc qcncrat printr-o combinatic dc
intc|iqcnta a lortc|or intuncricu|ui si dorinta cqoistu|ui sinc scparat dc a mcntinc
contro|u| si dc a obtinc ccca cc isi dorcstc. Astlc|, oamcnii sunt mai usor dc ,vandut`
prin lo|osirca unor ascmcnca tc|nici.
Ca dc obicci, sinc|c va intoarcc adcvaru| pcntru propriu| sau avanta. Vci auzi
oamcni vorbind dcsprc crcarca proprici |or rca|itati - cca carc cstc una adcvarata si
ncccsara pcntru rca|izarca in scopu| dc a prc|ua contro|u| liintci |or Launtricc, insa
accst |ucru cstc cqoismu| carc ii invc|cstc, cc| carc pcntru ci inscamna crcarca unor
ascmcnca |ucruri prccum o casa dc iarna in Aspcn - i ei de #apt nu tiu, nici nu ia
n considerare ce s-ar putea nt+mpla #c+nd acest lucru. Accstia lo|oscsc
tc|nici pcntru a ,atraqc` boqatia, ncdandu-si scama ca accasta maqic ncaqra cstc
amba|ata intr-un pac|ct lrumos si ca accsta poatc aducc rczu|tatc dczastruoasc. Li
312
vorbcsc dcsprc vizua|izarca pacii in |umc, insa nu intc|cq ca accasta poatc inscmna pacc
pcntru ca suntcm cu totii sc|avii unui quvcrn mondia| tiranic condus dc un nou Hit|cr iar
toata opozitia a lost strivita.
Daca povcstca |abci dc maimuta nu a lost dc auns pcntru a qasi un punct dc
rclcrinta, dati-mi voic sa va mai olcr inca o povcstc din cxpcricntc|c mc|c pcrsona|c
carc marc|caza accst punct.
Cu aproapc 25 dc ani in urma, nc al|am in mutarc intr-un nou oras. Din momcnt
cc avcm ncvoic dc noi masini, am zburat intr-aco|o si am inccput sa cautam o masina.
Am mcrs |a un dca|cr auto, |-am inta|nit pc proprictar si asa cum ,sc intamp|a`
catcodata, am auns |a o |unqa si intcnsa convcrsatic spiritua|a si mctalizica. L| cra un
mctalizician si practica vizua|izarca si ,maqia` pcntru a obtinc ccca cc isi dorca. Am
discutat dcsprc |ucruri|c bunc si dcsprc cc|c rc|c carc ni sc intamp|a noua insinc. A lost
o discutic prictcnoasa. L| si-a sustinut punctc|c sa|c dc vcdcrc iar cu pc a|c mc|c.
,Lstc pcricu|os sa |uam |ucruri|c in maini|c noastrc in lc|u| in carc spui tu,` am zis
cu. ,Nu poti cunoastc toatc dcta|ii|c carc vor li imp|icatc aici, iar unc|c dintrc c|c ar
putca producc un marc rau. Pcntru ca instruirca dc a li n stare a lacc |ucruri|c sa
produca mctalizic cstc o c|cstic, iar noi nu ar trcbui sa lo|osim putcri|c in mod dircct,
cu punctu| nostru dc vcdcrc |imitat.`
L| a spus, ,Nu sunt dc acord. Noi nc crcam in tota|itatc propria noastra rca|itatc
si daca nu inccrcam sa laccm rau cuiva, carc cstc rau| in laptu| dc a-ti imbunatati
propria viata`
Arqumcntc|c |ui crau dcsiqur pcrlcct |oqicc, dar cxista o pcrspcctiva mai c|ara
carc mcrqc dinco|o dc |oqica. Am inccrcat sa-i cxp|ic conccptc|c constiintci, a|c icrar|ici
si constiintci icrar|icc carc nc cstc supcrioara noua.
,Crcd ca ar trcbui sa pcrmitcm icrar|ici sa |ucrczc prin noi doar daca sc obscrva
ca cstc ncccsar accst |ucru, a|tlc| nc-am putca crca prob|cmc noua insinc si cc|or|a|ti.`
L| dcsiqur, nu a lost dc acord. Lram pc ca|c sa nc dcspartim, dar lara sa-mi dau
scama ca accasta a lost |cctic in |ucrarca mca, |cctic in carc icrar|ia inccrca sa punctczc
pcntru c| tcrmcnii nu prca c|ari.
Lu si dca|cr-u| auto nc-am dat os din masina pcntru inc|iriat. Accasta nu pornca.
Lra tarziu, aproapc ora 23 atunci cand noi tcrminascm discutia. Dc-a |unqu| |inici
dczbatcrii noastrc, c| a spus ca ar putca-o lacc sa porncasca prin maqic iar accst |ucru
ar li un avanta pcntru noi. Stiu ca astlc| dc |ucruri sc pot lacc, pcntru ca |c-am vazut si
c|iar |c-am lacut cu insumi in anumitc circumstantc. lnsa accasta nu cra una dintrc
acc|c imprcurari.
,Lsti obosit si trcbuic sa aunqi |a |otc|`, a spus c|. ,Acum privcstc, cu o pot lacc
sa porncasca, iar accst |ucru va dcmonstra punctu| mcu dc vcdcrc.`
Lu crcd ca c| ar li putut lacc asta in circumstantc norma|c insa icrar|ia a
impicdicat dc lapt accst |ucru si nu a putut trccc dc accasta. Stiu ca masina nu a pornit
din anumitc motivc, a|tc|c dccat cc|c mccanicc. La acca vrcmc am crczut sa sc intamp|a
asta pcntru a-i arata ca nu cstc atat dc putcrnic pc cat sc crcdca c|, cqo-u| sau primind
o |ovitura si probabi| ia dat o sansa pcntru a invata sa lic putin mai smcrit. Dar nu stii
niciodata. Tot ccca cc stiam cu cu siquranta cra laptu| ca am simtit putcri|c |uminii carc
|ucrau si ca icrar|ia nu a dorit ca accasta sa porncasca din anumitc motivc, iar accstca
313
crau dcstu| dc bunc pcntru minc.
,Lxista lortc spiritua|c carc |ucrcaza aici, Ra|p|. Stiu ca tu csti in starc sa o
porncsti, nu trcbuic sa-mi dovcdcsti mic nimic. lnsa nu vrcau ca tu sa o porncsti pcntru
minc. Lu sunt in starc sa lac ascmcnca |ucruri dc unu| sinqur si as lacc-o pcntru minc
insumi tiind cu siguran ca asta ar li un |ucru bun. Dar, asa cum am spus mai
dcvrcmc, nu dorcsc sa am dc-a lacc cu ccca cc cu considcr ca sunt lortc|c |uminii, am
qria cu astlc| dc |ucruri.`
L| oricum a inccrcat. Nu a lunctionat. ln cc|c din urma a rcnuntat si s-a olcrit sa-
mi imprumutc una dintrc cc|c|a|tc masini din |otu| sau. Nici accasta nu a pornit. Apoi
a|ta. Apoi inca una. Si inca una. Accstca nu crau c|iar ,rab|c`, crau noi si loartc putin
lo|ositc, BVw-uri, Jaquar, Vcrccdcs, Porc|cs, Corvcttc, ctc. - dar niciuna nu vrut sa
porncasca.
ln cc|c din urma, dupa aproximativ 20 dc masini, c| a dcvcnit un pic aqitat (din
cauza ciudatcnici carc sc intamp|asc dupa convcrsatia noastra si ridico|u| prin carc nici
una dintrc masini|c sa|c dc |ux nu a pornit,.
,lmi parc loartc rau pcntru accst |ucru. Nu am vrut sa sc intamp|c asta. Tc voi
conducc |a |otc| c|iar cu insumi si vci avca masina prcqatita si |ivrata |a prima ora a
diminctii.`
Dcstu| dc intcrcsant, masina |ui a pornit. Dar mai apoi, |a umatatca distantci
catrc |otc|, accasta a murit si nu a mai vrut sa porncasca.
,Asta c ridico|. Lstc _____ dc nccrczut,` a spus c| lrustrat si |ovind vo|anu| cu
pumnu|.
,Voi mcrqc sa-mi sun sotia ca sa nc ia. lmi parc loartc rau pcntru asta Jon.`
,Nu cstc ncvoic dc sa-ti ccri scuzc - accst |ucru cstc in alara contro|u|ui tau.
Lxista un anumit motiv pcntru asta.` L| doar m-a privit spcriat si cu ncdumcrirc, apoi a
p|ccat.
Nc al|am intr-o rca zona industria|a a orasu|ui si a trcbuit sa mcarqa vrco doua
carticrc ca sa aunqa |a un tc|clon. O umatatc dc ora mai tarziu a vcnit sotia sa si nc-am
continuat drumu| catrc |otc|.
Cand am auns aproapc dc |otc|, am lost opriti |a un b|oca in tralic. Lrau aco|o
ambu|antc|c, |ucratorii dc pc ambu|antc, po|itic si |umini intcrmitcntc pcstc tot.
,Cc sc intamp|a` L-am intrcbat noi pc olitcru| dc po|itic din drcptu| din
b|ocau|ui.
,A lost aici un lc| dc dcvcrsarc c|imica. Trcbuic sa scoatcm pc toata |umca dc
aici.`
Ra|p| a arqumcntat po|itistu|ui in sti|u| sau tipic dc Ncw Yor|, ,Dar accsti oamcni
au un |otc| |a _________. Si ci trcbuic sa aunqa aco|o.`
Olitcru| a raspuns po|iticos, c|iar daca comcntariu| |ui Ra|p| a lost unu|
ncpo|iticos si prostcsc, ,Accsta cstc c|iar in apropicrca ccntru|ui dcvcrsarii. Vi-c tcama
ca vci mcrqc sa qascsti un a|t |otc| pcntru ca cu nu tc pot |asa sa mcrqi aco|o.`
Lra vorba dcsprc un produs c|imic loartc pcricu|os carc curscsc dintr-un camion
cistcrna dupa un accidcnt cu un a|t camion. Li cvacuascra si spita|izascra oamcnii in si
din uru| zonci |otc|u|ui. Daca masini|c ar li pornit si daca masina |ui nu s-ar li dclcctat,
noi am li lost c|iar in mi|ocu| acc|ci zonc atunci cand s-a intamp|at accidcntu|. ln ziua
314
urmatoarc, toatc masini|c |ui au pornit usor.
Cinc crczi tu ca ar li asa dc intc|iqcnt sa amanc actiuni|c si cvcnimcntc|c din
viata ta, cqoistu| sinc scparat ori cincva sau ccva ascmcnca unui inqcr pazitor - cincva
cu o intc|cqcrc mu|t mai prolunda, cincva cu o marc intc|cpciunc si carc arc in mintc
cc|c mai bunc intcntii pcntru toata |umca Nu iti pot spunc catc a|tc cxcmp|c dc autor
am vazut din partca icrar|ici. lar in unc|c dintrc accstc momcntc cu am parut ca un
loartc marc prost. Accstca au lost intotdcauna mcritatc, c|iar daca cu cunostcam sau
nu rczu|tatu|.
#1teva #uvinte de Final
Sunt aici catcva |ucruri pc carc vrcau sa |c sub|inicz: subconsticntu| cstc dc
ascmcnca proqramat prin dorintc|c si lrici|c putcrnicc. Si amintc-ti, indilcrcnt ca rctii
accstc |ucruri ca pc un idca|, accstca alcctcaza proqramarca (vczi dc ascmcnca capito|u|
dcsprc ldca|uri,. li consticnt dc toatc accstc moduri carc pot modilica proqramarca ta si
li loartc distinctiv cu privirc |a ccca cc pcrmiti sa intrc si |a ccca cc pcrmiti sa ramana.
Dar cc| mai important |ucru, inca odata spun - trcbuic sa doreti cu adcvarat sa tc
sc|imbi.
315
Capitolul 0aptepre%ece
O8iective& Idealuri& Autodiciplin&
Conecven ; Pereveren
Oricinc stic cc cstc un obicctiv. Lstc ca atunci cand ai lacut un puc dc |oc|ci sa
trcaca dc portar. lnsa cxista si a|tc tipuri dc obicctivc - c|iar mu|t mai importantc.
Scturi dc obicctivc, ctc..
Dar a|tccva dccat asta, oamcnii isi stabi|csc obicctivc dc toatc lc|uri|c pcntru a
obtinc rczu|tatc|c spccilicc. lnsa mu|ti oamcni isi stabi|csc obicctivc pc carc nu rcuscsc
sa |c indcp|incasca. Dc cc lnvataturi|c sc adrcscaza dilcrit lata dc motivc|c si rcmcdiu|
pcntru accasta prob|cma, inc|uzand zonc|c dc constiinta carc dczvo|ta autodiscip|ina si
carc sc ocupa cu proqramarca subconsticntu|ui.
4e.voltarea /utodis"iplinei
ln timpu| primu|ui mcu an |a manastirc am avut un timp qrcu pcntru a tinc pasu|
cu proqramu|, iar proqramu| mcu pcrsona| dc mcditatic |-am lacut in mod consccvcnt in
liccarc zi. Am avut dc ascmcnca prob|cmc dc conccntrarc in timpu| mcditatii|or.
Vunca mca cra intcnsa. lntrc munca |a bucataric, studii, cursuri, scsiuni cu Zain,
mcditatii si tc|nici practicc, practica , rcinstruirca muzica|a, m-au subtiat loartc mu|t.
Ca pc un lir dc par. Avcam numai aproapc 3 orc dc somn - |a catcva zi|c. V-am qandit
ca aunscscm |a un punct dc rupcrc. Asa ca |-am cautat pc Zain pcntru slaturi. L-am
qasit mancand in acc| momcnt si a trcbuit sa sc oprcasca pcntru a ma auta.
,Stiu ca tu crczi ca tc al|i sub mari qrcutati, si in partc asa csti. Lsti intr-o
pcrioada a invatarii autodiscip|inci. Si lara asta, NlVLNl nu dcvinc ccva dc va|oarc.
C|iar si in ocupatii|c |umcsti. Cci cc sunt boqati nu au lacut nimic pcntru a-si mostcni
avcrca |or, crczi ca ci nu au trccut prin qrcutati pcntru a invata autodiscip|ina`
,Nu stiu.`
,Vu|tc dintrc cc|c mai rcspcctatc, cc|c mai inl|ucntc, cc|c mai putcrnicc si cc|c
mai banoasc prolcsii |umcsti au ascmcnca pcrioadc riquroasc dc lormarc. Doctorii,
Avocatii, aqcntii dc pc wa|| Strcct, producatorii dc inrcqistrari sau rcqizorii dc li|m,
alaccristii - oricc marc prolcsic a lost mai inaintc p|atita din qrcu - si o pcrioada qrca
316
dc indurari. Si mi|itar liind - indilcrcnt ca csti |a varsta dc lS ani sau tc al|i |a o scoa|a
dc olitcri liind intcndcnt pcntru Amira|itatc, ai pcrioadc dc discip|ina strict, qrcutati
aspre in timpu| antrcnamcntu|ui si c|iar mai rau. Dar in cc|c din urma cstc rasp|ata
pcntru cci cc a|cq accasta viata (in cazu| in carc au trccut prin accasta viata lara sa li
rcnuntat sau sa li lost dati alara,.`
,lntc|cq punctu| tau dc vcdcrc. Dc lapt, nu m-am qandit |a asta, insa am auzit
pcrsona| dcsprc qrcutati|c unui mcdic staqiar dc |a un prictcn. Staqiarii sunt un lc| dc
,batrani` crcd. Li nu mai sunt uccnici in adcvaratu| scns, insa nici mcdici pc dcp|in. Si ci
trcbuic sa traqa dc orc |a lc| ca si minc, cu acccasi |ipsa dc somn. lnsa acetia au dc
|uat dccizii dc viata si dc moartc in accst timp.`
,lar cci cu oricc lc| dc ca|c in viata, carc trcc prin pcrioadc |or dc qrcutati si
invata autodiscip|ina, dc obicci au proprii|c |or pcrspcctivc in |cqatura cu ,rasp|ata`
atunci cand in lina| dcvin ,Adcpti` in prolcsia |or. La lc| prccum mcdicii si cci ascmcnca
|or, nu-i asa`
,Asta c adcvarat.`
lar ca|ca a|casa dc minc nu a lost dilcrita. Li binc, dc lapt a lost loartc dilcrita.
Am lost cducat pcntru a dcvcni un i|uminat, pcntru a dcvcni un lc| dc slant. Cincva
pcntru a-i scrvi Lui Dumnczcu si oamcni|or din |umc. Astcptand ca accst |ucru sa lic
usor, ar li o naivitatc. lnsa ,rasp|ata` pcntru i|uminarc, armonia nivcrsa|a si pacca
mintii, a lost dc ascmcnca cca mai marc rasp|ata dintrc toatc. C|iar daca ar li in
continuarc cc| mai qrcu |ucru.
Discutia mca cu Zain cu siquranta a autat. Dar totusi, ,cunoscand` toatc accstc
|ucruri, c|c nu au lacut intr-adcvar mu|t mai usor pcntru minc qandu| dcsprc proprii|c-mi
qrcutati din timpu| prcqatirii. Accstca pur si simp|u mi-au olcrit mai mu|ta convinqcrc.
Dar uncori actiuni|c lac mai mu|t pcntru tinc dccat cuvintc|c.
Odata am adormit in timpu| unci loartc importantc mcditatii dc qrup si a inta|nirii
carc lacca partc din proqramu| mcu. Lram norocos ca nu ma al|am in armata. Daca as
li lost mi|itar, asta ar li lost prccum |ipsa dc |a zaialct, dc |a antrcnamcntu| lizic si
prccum |ipsa dc |a orc|c dc prim autor si inlormarca din ocu| dc-a razboiu|. Daca as li
lost studcnt |a mcdicina, |a cursu| dc c|irurqic pc cord, as li picrdut doar o scsiunc dc
rcsuscitarc si sutura a artcrci. Ai prins idcca. Ar li lost o miscarc qrcsita. lnsa accasta a
lost cca din urma data cand am lacut-o. V-am trczit in bazinu| cu apa rccc. n bazin cu
apa rccc - in Tibct. n mod dc initicrc a| batrani|or. lacut totusi cu draqostc. Dar cu
am a|cs accasta ca|c si am a|cs cu insumi sa dorm ,in post`. Si asa cum am spus, asta a
lost smcc|cria.
ln timpu| mcu dc instruirc si invatarc a autodiscip|inci a lost qrcu, insa niciodata
nu |-am rcqrctat. lar accst |ucru a lost loartc uti| in mu|tc ocazii. Dc lapt, inca imi
scrvcstc si astazi. C|iar si accasta cartc nu ar li lost lina|izata a|tlc|, pcntru ca am lost
loartc bo|nav in cca mai marc partc a anu|ui trccut. Bo|nav dc moartc. Rarcori ma
dadcam os din pat, dar oricum in cca mai marc partc a timpu|ui am |ucrat |a pat, in
starc trcaza pana |a adormirc. Nimcni lara un antrcnamcnt ascmanator si lara
autodiscip|ina nu ar li putut rca|iza asta. Dar cu trcbuia s-o lac si am dorit sa tcrmin
accst |ucru. Nu am lacut asta pcntru bani. Nu am ncvoic dc asta. Oricum, cu nu am
scris accasta cartc pcntru divcrtismcntu| oamcni|or. Am lacut-o numai pcntru cci cc o
317
qascsc uti|a sau pcntru cci cc au o ncvoic dispcrata dc ca.
lntorcandu-ma inapoi |a acca zi dcoscbit dc qrca pcntru minc - cca in carc m-am
trczit in bazin, a inccput sa-mi para un pic rau pcntru minc insumi (pastram
ncqativitatca, si cqoistu| mcu sinc scparat inccpusc sa-mi lo|oscasca mintca pcntru a ma
da dcopartc. Nu a lost rau, insa accst |ucru cra produsu| lazci dc mai dcvrcmc,
subconsticntu|, ,trucuri|c |ui` - mancvra pcntru ,construirca unui caz`. n caz pcntru
cc Pcntru a obtinc in cc|c din urma ncnorocirca dc a ma tinc dcpartc dc toatc |ucruri|c
pc carc |c laccam si dcpartc dc oamcnii dc aco|o - dc toatc ,c|cstii|c` carc ii
amcnintau putcrca si contro|u| asupra mca. Cu un astlc| dc stadiu dc inccput, numai un
invatator adcvarat putca priccpc toatc tipuri|c dc ocuri a|c mintii.
Astlc| ca am dat oco| qanduri|or mc|c, qandind intcns m-am dus |a Zain carc a
obscrvat ,cncrqia` mca si cum sc uca soarta cu ca, iar c| a inccrcat a ma lacc sa
mananc din nou.
,Carc c prob|cma ta` a zis c| ca si cum nu ar li stiut.
,Niciuna.`
,Atunci cu sunt un prost`
,Nu. Lstc doar acc|asi |ucru dcsprc carc am mai vorbit. Autodiscip|ina. lar cu ma
conccntrcz cu qrcu in timpu| mcditatii|or mc|c si |c lac cu qrcu pc toatc. Nu stiu daca ai
obscrvat accst |ucru, dar am adormit in accasta dimincata in timpu| mcditatii|or si
inta|nirii, iar cativa dintrc vcncrabi|i m-au aruncat in bazin.`
,Daca am obscrvat asta Cinc crczi ca a qandit piscina Stiu cat dc mu|t iubcsti
tu apa inq|ctata |a prima ora a diminctii.`
,Vu|tumcsc.`
,Lu insumi lac asta in liccarc dimincata. Lstc loartc sanatos. Si dc ascmcnca
loartc buna pcntru autodiscip|ina. Stii ca sunt oamcni carc sc a|atura unor c|uburi carc
lac baic in apa inq|ctata pcntru distractic`
,Crcd ca cu sunt unu| dintrc mcmbri dc onoarc acum.`
A ras. Dca ma simtcam mai binc, mai pozitiv si din nou mu|t mai ,pc drumu| cc|
bun`.
,Accst |ucru a lost bun pcntru minc. O rccunosc. Crcd ca asta va sc|imba cu
siquranta in marc vitcza autodiscip|ina mca.`
L| a inccrcat sa ia o inq|ititura din ccca cc manca in timp cc ii vorbcam, dar sc
parc ca nu am vorbit dcstu| dc mu|t pcntru ca c| sa aiba timp sa inq|ita.
,Asta mcrqc dc ascmcnca mana in mana cu prob|cmc|c ta|c dc mcditatic.
Autodiscip|ina cstc in |cqatura dirccta .. (inq|itind, cu conccntrarca. Daca ai o
conccntrarc s|aba, vci avca o autodiscip|ina s|aba si vicc-vcrsa. L|c sunt acc|asi |ucru
intr-o loartc marc masura, numai una dintrc c|c alcctcaza o ,pcrioada dc timp` pc
cca|a|ta. Conccntrarca imp|ica lo|osirca vointci ta|c pc oprirca mintii asupra a indilcrcnt
cc ai a|cs, pcntru o anumita pcrioada dc timp. Autodiscip|ina imp|ica lo|osirca vointci
ta|c pcntru a-ti opri mintca intr-o anumita dircctic pc o pcrioada dc timp mai |unqa,
rca|izand astlc| un anumit rczu|tat. Rczu|tatu| ar putca li dc natura lizica, mcnta|a sau
spiritua|a. Ar putca astcpta accstc |ucruri pana tcrmin dc mancat`
,Cu siquranta Tata, nu intcntionam sa.`
Dar c| oricum a continuat sa vorbcasca.
318
,lactoru| cc| mai comun aici cstc s-i #oloseti voina pcntru a-ti dircctiona
mintca. Oricc |ucru carc intarcstc vointa, in oricarc din zonc, a conccntrarii sau a
autodiscip|inci, va conso|ida capacitatca in ambc|c zonc. Dcci tu trcbuic sa |c ici in
considcrarc pc ambc|c.`
,lntr-adcvar, cu pot astcpta, nici o prob|cma.`
#on"entrarea
,O|, am lacut-o oricum.
nc|c tc|nici dc mcditatic sunt spccia| conccputc pcntru a dczvo|ta conccntrarca.
Vaoritatca oamcni|or nu rca|izcaza cat dc rau stau cu conccntrarca pana cand nu inccp
sa laca o mcditatic carc imp|ica conccntrarc. Li sunt socati cat dc in alara contro|u|ui |or
cstc propria |or mintc, cat dc mu|t qunoi mcnta| cstc aco|o si cat dc mu|ta sporovaia|a
cstc in mod constant aco|o. Tu c|iar nu parc sa poti opri sporovaia|a si indata cc ai
obscrvat-o, accasta intr-adcvar tc poatc uimi. V-am conlruntat cu accasta prob|cma a
conccntrarii si cu ratacirca mintii mc|c intorcandu-ma pc ca|ca dc atunci cand cram
tanar. O|, cc am spus`
L| q|umca, dar cu am dccis sa ma rctraq si sa-| |as sa-si tcrminc mancarca.
Vai tarziu, in acccasi zi, Vama larida m-a avcrtizat dcsprc rcspiratic atunci cand
am inccrcat sa mcditcz sub un mar.
,Tu csti suparat in |cqatura cu ccva anumc`
,Vama, cu am momcntc loartc qrc|c in mcditatii|c mc|c. Sc parc ca nu ma pot
conccntra si nu-mi pot mcntinc mintca asupra a ccca cc prcsupun ca ar trcbui sa lic
qandirca. Lstc loartc lrustrant si simt ca niciodata nu voi rca|iza accst |ucru.`
,Rcbc|u| sinc scparat va li impotriva inccrcari|or dc a prc|ua contro|u| asupra
mintii, si astlc|, ,mintca dc maimuta` poatc parca sa obtina ccva rau, c|iar prin tot
marc|c clort dcpus pcntru dczvo|tarca conccntrarii. Astlc|, mu|ti uccnici sunt
dczi|uzionati si lrustrati, crczand ca nu vor aunqc nicaicri. Dar accasta cstc doar o laza.
Daca vci sta pur si simp|u in consccvcnta si pcrscvcrcnta in mcditatii|c ta|c, iti vci
dczvo|ta conccntrarca, iti vci atinqc obicctivc|c. Nu |asa sinc|c scparat sa lo|oscasca
capcana pc carc ti-a intins-o. Asta cstc ccca cc inccarca sa laca - si sc parc ca rcuscstc
c|iar in accst momcnt. Vcntinc-ti proqramu| tau dc mcditatic si ramai consccvcnt.`
,Li binc, imi cstc dor dc catcva dintrc cxcrcitii|c mc|c.`
,Asa m-am qandit si cu. Trcbuic sa ramai |otarat. Nu |c |asa.`
,,Sa |c |as` Lxcrcitii|c mc|c`
,Lasa tot ccca cc laci pcntru a-ti dcpasi propriu| sinc scparat. ln ccca cc privcstc
consistcnta autodiscip|inci ta|c.`
Puterea ,oinei
,Cocrcnta si pcrscvcrcnta sunt aspcctc|c tarici vointci (,putcrii vointci`, sau
autodiscip|inci. Dczvo|tarca si intarirca accstor aspcctc a|c vointci sunt ccva dc qcnu|
dczvo|tarii in siquranta a trupu|ui. lti trcbuic cxcrcitiu dupa un proqram rcqu|at (ap|icand
si dczvo|tand cocrcnta,. Trcbuic sa o laci c|iar daca cstc qrcu, pcntru ca ,musc|ii` tai
ncdczvo|tati sunt s|abi si dcvin durcrosi (ap|icand si dczvo|tand pcrscvcrcnta,. lnsa in
319
timp cc trcbuic sa-ti laci cxcrcitiu| pana |a |imita maxima, trcbuic dc ascmcnca sa nu
supraso|iciti. Astlc|, in timp cc ar trcbui sa ai un scop qcncra| sau un ,idca|` a| modu|ui
cum dorcsti in u|tima instanta sa lii ,trupcstc`, trcbuic sa tc conccntrczi asupra
scopuri|or spccilicc mai mici, asupra qrupuri|or dc musc|i mai mici si asupra
paramctri|or antrcnamcntu|ui, in scopu| dc a-ti atinqc idca|u|.`
,Dcci, poatc ca inccrc prca din rasputcri sa lac prca mu|t, ori ma astcpt |a prca
mu|t, prca rcpcdc.`
,Poatc. Accst |ucru Zain i| poatc dctcrmina pcntru tinc. Dar in dclinitiv, nu
trcbuic sa lii lrustrat. Accst |ucru doar iti a|imcntcaza cqoistu| sinc scparat si iti
incctincstc proqrcsu|. Rc|axcaza-tc, lii bun si b|and cu tinc insuti, lii doar consccvcnt.
Vai mu|t dccat oricc a|tccva, consccvcnta tota|a va |asa sinc|c tau scparat sa al|c ca nu
ai dc qand sa rcnunti. Daca iti vci |asa sinc|c sa al|c accst |ucru c| nu va castiqa, c| sc va
ridica doar un anumit timp, iar tu vci castiqa contro|u| asupra proprici ta|c minti.`
Fii Moderat n 0oate Lu"rurile
liii invata dcsprc modcratia cup|ata cu consccvcnta si pcrscvcrcnta si ca accasta
cstc cca mai buna ca|c dc a-ti asiqura si a-ti atinqc obicctivc|c. Pur si simp|u, nu musca
mai mu|t dccat poti mcstcca (modcratic - o muscatura mai mica cstc mai usor dc
mcstccat,, dar indata cc ti-ai a|cs bucata din carc sa musti, asigur-te ca o vci mcstcca
binc si termin-o (consccvcnta si pcrscvcrcnta,.
Vama larida a intcrvcnit: ,Asa cum am spus, rcbc|c|c sinc-uri scparatc sc
astcpta sa lic discip|inatc. Daca nu csti modcrat in inccrcari|c ta|c dc autodiscip|inarc,
rcbc|iunca accstuia cstc cxtrcm dc putcrnica si cstc loartc probabi| sa dai qrcs. Dc
liccarc data cand dai qrcs cu autodiscip|ina, sinc|c scparat crcstc tot mai putcrnic iar
putcrca vointci ta|c s|abcstc. Cand iti discip|inczi sinc|c modcrat, accsta cstc mai usor
dc discip|inat dc tinc insuti pcntru ca c| cstc imb|anzit. Si pcntru ca cstc mai usor, accst
|ucru cstc in qcncra| dc mai mu|t succcs, iar accst |ucru pcrmitc putcrii ta|c dc vointa sa
crcasca in mod constant. Dc liccarc data cand ap|ici modcrat autodiscip|ina, putcrca ta
dc vointa va dcvcni tot mai tarc. Postu| cand cstc lo|osit pcntru ambc|c, pcntru
purilicarc cat si pcntru autodiscip|ina, cstc dc ascmcnca bun. Daca i| lo|oscsti pcntru
dczvo|tarca autodiscip|inci, nu inccpc dc prima data cu 30 sau 40 dc zi|c rapid, inccpc
cu putin - o zi sau trci zi|c. Rcusind in accst |ucru, data viitoarc vointa ta va li mai
putcrnica. Apoi poti mcrqc cu 4 zi|c sau cu 7. Apoi cu l0. Daca ar li sa inccpi rapid dc
prima data cu doua saptamani, atunci nu rcuscsti si dc lapt cc-ai lacut`
,Ti-ai s|abit vointa si ai a|ocat mai mu|ta putcrc sinc|ui scparat.`
,Prccis. Oricc ai lacc pcntru discip|inarca ta insuti, ar trcbui sa lic lacut cu
anumita modcratic si cu anqaamcnt tota|. Abordand dczvo|tarca autodiscip|inci in accst
mod, intr-o zi rczu|tatu| putcri|or vointci ta|c vor li tari prccum o stanca. Apoi vci putca
sa tc discip|inczi pc tinc insuti in oricc mod, oricand, lara prob|cmc.`
Vai tarziu, in acccasi zi, Zain mi-a dat o |ista dc |cctura in |cqatura cu prob|cmc|c
mc|c.
Cldete ,uterea -oinei (ncet
320
C$te % ,iatr .a Un 1oment dat
+ac (ncerci s 4dici % ,iatr 1are
+ec$t ,uterea
#ceasta Te ,oate /trivi /ub =reutatea 0i

,ictura de #p ,oate Ciopli ,iatra
=8earul ,oate Tia 1untele
% fac prin Consecven i ,erseveren
Trec$nd ,este Toate %bstacolele

(n Toate lucrurile, Fi 1oderat.

C$nd +ou 1ini /unt (n %poziie Una Fa de Cealalt
Nici Un %biectiv Nu este #tins.
(i +oreti Ceea Ce (i +oreti
5i T$n*eti ctre #mbele, ctre 4amuri i 4dcini

1eduza care ,lutete Cu Flu"ul
0ste mai (neleapt +ec$t Un %m Fr Ideal.
Totusi cu am trccut pcstc slatu| Vamci larida si am prins ccca cc am putut
intc|cqc in timp din vcc|i|c tcxtc. Am ap|icat curand cu insumi consccvcnta. lnsa dupa
accca, am inccput dc lapt sa obscrv o imbunatatirc in conccntrarca mca, lortc|c
intuncricu|ui au |ansat o noua provocarc pcntru minc. Gazc|c. Gazc|c carc vcncau dc
pcstc tot dc liccarc data cand cra timpu| sa-mi inccp mcditatia.
Dupa cc accasta s-a intamp|at in mod rcpctat, am mcrs |a Zain si i-am spus
dcsprc accst |ucru.
,lqnora-|c,` a spus c|.
,Sa |c iqnor Dar c|c zboara pcstc tot in uru| capu|ui mcu, dcasupra nasu|ui
mcu, misuna pc minc, ma intcapa`
,lqnora-|c. L|c nu sunt a|tccva dccat un tcst. Daca |c vci putca dcpasi, si vci
continua cu cxcrcitiu| tau, c|c vor p|cca dcpartc. Daca tc vci |upta cu c|c si |c vci |asa sa
tc dcranczc, c|c vor continua pcntru totdcauna.`
Accst |ucru a durat un timp. Odata, un roi prccum nistc a|binc mici m-au qasit dc
lapt intr-una dintrc camcrc|c dc muzica din intcrior si au inccput sa ma intcpc. Accst
|ucru nu sc intamp|a oricui, asa ca tu rc|axcaza-tc. Cu toatc ca vrco cativa dintrc uccnicii
mci au trcbuit sa indurc acc|casi |ucruri prccum nistc mici qrcicrasi carc, cu un aparcnt
ca|m vcncau si ii dcranau dc liccarc data cand isi inccpcau mcditatia. Sinquru| rcmcdiu
lndilcrcnt cc sunt accstc qazc sau accst qcn dc distraqcri, numai ramanand in mod
constant pc conccntrarca ta, in cc|c din urma distraqcri|c vor rcnunta si nu tc vor mai
dcrana.
321
Marea magine )ta*ilete'i dealul
Am acopcrit oarccum dca accst |ucru intr-un a|t capito|, insa accsta cstc un
conccpt loartc important si cstc dc ascmcnca potrivit si aici. ldca|u| cstc prczcntarca
succinta a rczu|tatu|ui lina| a| tuturor obicctivc|or ta|c, a tot ccca cc iti dorcsti tu sa sc
intamp|c in u|tima instanta, iar mu|t mai important, un mod de a #i, totu| amcstccat
intr-un sinqur conccpt simbo|ic. Daca cc| mai marct |ucru pc carc i| poti atinqc cstc
Constiinta nivcrsa|a, atunci cc| mai marct idca| ar li acc|a dc a li una dintrc liintc|c
Constiintci nivcrsa|c. Atata timp cat idca|u| tau cstc unu| dintrc cai|c ta|c dc a li,
accsta poatc li stabi|it intr-unu| dintrc conccptc|c cxistcntia|c, prccum ar li cc|c
cxcmp|ilicatc in victi|c oricaror dintrc cci i|uminati din trccut ori din prczcnt. A|cqc
indilcrcnt ccca cc iti cstc cc| mai lami|iar sau cinc sa tc conduca - lisus, Budd|a, L|anu|
cc| Ncqru, sau indilcrcnt cc. Daca ai un adcvarat invatator, accsta cstc a|cqcrca optima.
Am discutat dca dcsprc cum si ccca cc qandim si laccm, sc|imbari|c radica|c a
tuturor |ucruri|or din viata ta. Atunci cand iti stabi|csti un idca| si i| pastrczi in mintca ta
consticnta, accsta poatc avca un clcct putcrnic asupra victii ta|c. lnsa accst clcct cstc
doar atat dc putcrnic pc cat i| ap|ici ca idca| in viata ta.
Astlc|, ia in considcrarc cc sau cum cstc llNALL a ccca cc ai dori sa ai in viata
ta si in victi|c cc|or|a|ti. lndata cc ti-ai dctcrminat idca|u|, inc|idc-ti oc|ii, mcditcaza |a
accsta, contcmp|a asupra |ui. 9imte-l i vi0uali0ea0-l complet ca liind idca|u| tau,
ca si cum ar li intr-adcvar rca|. Accasta cstc una dintrc moda|itati|c dc ati stabi|i idca|u|.
5*inerea #ontientului i )u*"ontientului
&n )in"ronism
Pcntru ca oricc |ucru sa lic cu adcvarat clicicnt, inc|usiv rca|izarca obicctivu|ui,
autodiscip|ina sau idca|uri|c, mintca consticnta si subconsticnta trcbuic sa |ucrczc
imprcuna. Dc mu|tc ori o pcrsoana ia dccizii maorc cu mintca consticnta, insa
proqramarca mintii subconsticntc cstc in conl|ict cu accst |ucru si o pastrcaza ocupata
cu scnsuri dc impotrivirc asupra obicctivu| consticnt. Din momcnt cc atat dc mu|t din
ccca cc qandim si laccm cstc din subconsticnt, accsta poatc anu|a tota| dorintc|c
consticntc si dc lapt lacc ca |ucruri|c cc sc intamp|a sa lic in opozitic cu ccca cc iti
dorcsti. ln mod corcspunzator, stabi|irca idca|u|ui tau va avca un clcct asupra ambc|or,
asupra taramuri|or consticntu|ui cat si asupra subconsticntu|ui liintci ta|c.
Dc cxcmp|u, o pcrsoana poatc |ua dccizia prin carc isi dorcstc o caricra dc
succcs si lacc totu| in mod consticnt pcntru ca |ucruri|c sa sc intamp|c asa. Accasta sc
instruicstc, munccstc, ctc.. lnsa daca subconsticntu| cstc proqramat pcntru cscc,
pcrsoana va lacc |ucruri|c carc contracarcaza accst |ucru si sc va impotrivi scopu|ui
consticntu|ui. Accstca pot li |ucruri mici si stupidc, cum ar li scaparca unui cuvant
ncpotrivit intr-un anumit momcnt ncpotrivit sau a aunqc prca tarziu |a o inta|nirc sau
c|iar mici ,stanqacii` lizicc. Accstca tc pot invinqc in mai mu|tc moduri.
Programarea dealului 0u
Pcntru a-ti atinqc idca|u| in subconsticnt, lo|oscstc instrumcntc|c alirmatici,
322
vizua|izarca comp|cta, mcditatia si daca sc poatc, sunctc|c vibrationa|c at|antc.
lndata cc un idca| cstc pc dcp|in proqramat in subconsticnt, subconsticntu| va
|ucra pcntru rca|izarca accstuia. Accst |ucru nu inscamna ca tc poti rc|axa si sa |asi
subconsticntu| sa laca toata munca pcntru tinc. Trcbuic sa ap|ici in continuarc idca|uri|c
ta|c consticnt si in toatc situatii|c - conccntrarca si autodiscip|ina intra din nou in oc.
Atunci cand ti-ai stabi|it idca|u|, vcrilica-tc pc tinc insuti prin pastrarca unci |istc a
activitati|or zi|nicc, rcvizuicstc-o in liccarc zi pcntru a vcdca cum stai cu viata pana |a
atinqcrca idca|u|ui tau.
)umar
Amintcstc-ti, daca nu ai nici un idca|, csti ca o bucata dc |cmn carc p|utcstc si
cstc azvar|ita dc marcc cu lorta in toatc parti|c, ori prccum una dintrc acc|c ucarii carc
sc misca pc podca in dircctii a|catoarc pana cand sc |ovcstc dc ccva, sc rotcstc apoi sc
dcp|ascaza intr-o a|ta dircctic pana cand sc |ovcstc iar dc a|tccva, ctc., ctc..
Daca ai un idca|, insa accsta nu cstc in armonic cu Vointa nivcrsa|a, atunci
viata ta cstc o i|uzic tcmporara, cu rccompcnsc carc sunt qoa|c si ncqativc. Numai un
idca| carc cstc in armonia curcntu|ui nivcrsa| ctcrn aducc o pacc si o imp|inirc
durabi|c.
lndilcrcnt carc ar li idca|u| tau, autodiscip|ina, consccvcnta si pcrscvcrcnta sunt
lactorii dctcrminanti in marctia manilcstarii idca|u|ui tau, daca arc un clcct rcdus sau nu
rcuscstc sa manilcstc intru-totu|. Privcstc-i pc cci carc au cxcc|at in dircctii|c a|csc dc ci.
Cum au lacut-o Li au obicctivc|c dclinitc loartc c|ar si |ucrcaza |a c|c in mod
consccvcnt. Citatu| lavorit din 6 4.ing a| |ui Vic|ic| a lost mcrcu ,Pcrscvcrcaza mai
dcpartc`. Daca cincva poatc lacc asta, si tu poti. Si cc motiv mai bun ai putca avca
pcntru a-ti cxcrcita discip|ina stricta si consccvcnta, dccat scopu| dc a li un cana| a|
manilcstarii Du|u|ui nivcrsa|
323
Capitolul Optpre%ece
.8dare& S!erenie& Credin
i #ncredere
Nu Crede Ceea ce Citeti sau #uzi.
Crede Numai #tunci c$nd 5tii.

0"periment$nd Unitatea Cu +u8ul Universal.
Numai #tunci -ei Fi Un #devrat Credincios.

Iubirea #ltruist, Buntatea, Inofensivitatea.
(n #ceste .ucruri ,oi Crede.

#i (ncredere Numai n +u8ul Universal.
/ 5tii c Toate #ceste .ucruri /unt
+repte ,entru Cei Care Fac -oia .ui +umnezeu.

+emonstr$nd Calitile
Iubirii #ltruiste ) 4bdarea i /merenia,
5i -irtuile Iubirii #ltruiste )
Buntatea, Inocena i Compasiunea.
#redina
,Tata, cand cram tanar mi s-a spus dcsprc crcdinta ca cstc unu| dintrc cc|c mai
importantc |ucruri pc carc |c poti avca, si laptu| ca ar trcbui sa am crcdinta. Crcdinta in
Dumnczcu. C|iar si tcxtc|c zic ccva pc carc lisus ar li spus-o, anumc ca, daca ai
crcdinta cat un qrauntc dc mustar, ai putca muta muntii.`
,Da, dar scmintc|c dc mustar au o marc crcdinta si nu ar trcbui sa cauti a tc
compara tu insuti cu marca samanta dc mustar.`
,Vorbcsc scrios. Ai vrca sa lii scrios pcntru un momcnt`
324
,O| da, tu csti scrios. Am crczut ca asa csti Pcnic|. OK.`
,Apoi am lost invatat, ,Ccrc si vci primi`, insa atunci cand m-am ruqat,
ruqaciuni|c mc|c nu au primit raspuns.`
,Stii vcc|ca zica|a pcntru accst |ucru - tu ai ccrut raspunsu|, insa raspunsu| a lost
doar nu.`
,Da, asa mi s-a spus. Dar atunci dc cc spun ci ca vci primi Apoi dc cc mi-au dat
raspunsuri dc qcnu| ,asta sc ap|ica numai |a anumitc |ucruri` sau laptu| ca nu am avut
dcstu|a crcdinta. O data cand avcam o marc durcrc cu doar m-am ruqat pcntru ca
accasta sa ma |asc, iar accasta nu m-a |asat. Am inccput sa ma intrcb cc lc| dc
Dumnczcu nu mi-ar opri durcrca, iar accst |ucru m-a dus cu qandu| |a toata sulcrinta din
|umc, si in cc|c din urma, m-a condus pana am dcvcnit un atcu.`
,Dar tu nu csti un atcu acum. Ai crcdinta`
,Crcdinta in cc Stiu ca cstc ccva, insa nu stiu cc inscamna asta. Vrcau sa spun,
nu stiu cu adevrat.`
,Vci sti curand intr-o anumc zi Pcnic|. La accasta ai tu dc |ucru. Accasta cstc una
dintrc prcmisc|c invataturi|or anticc, crcdinta nu ar trcbui sa lic ,oarba`. ln trccutu| tau,
cci din ur ti-au ccrut sa ai crcdinta oarba. Crcdinta ta s-a bazat pc conccptu| dc a crcdc
in ccva cc tu nu cunostcai, astlc| crcdinta ta nu inscmna cu adcvarat nimic. Noi invatam
dc ascmcnca ca nu ar trcbui sa avcm crcdinta doar pcntru ca iti spunc cincva ca ar
trcbui sa crczi ccva, sau sa tc incrczi in ,proqramari|c` mintii ta|c dc a crcdc in ccva. Dc
ascmcnca, doar pcntru ca cstc scris intr-o cartc dcsprc cincva anumc, asta nu i| lacc
adcvarat sau rca| si oricum nu asta ar trcbui sa lic baza crcdintci. Prca mu|ti oamcni
crcd doar pcntru ca asa cstc scris.`
,lnc|usiv tcxtc|c anticc si invataturi|c`
,Catcqoric, inc|usiv c|c - c|c sunt doar |artic, pic|c, piatra, cuvintc, idci. lar
accstca toatc sunt intcrprctatc dc crcicru| |imitat intc|cctua| a|c oamcni|or in accasta
viata lizica |imitata.`
liii promovcaza mai dcqraba e*periena dirccta, cca carc va ducc catrc
re0ultatul crcdintci. Pcntru a o spunc intr-o sinqura lraza, ,Lxpcricnta nitatii ,
Dumnczcu mai inaintc - apoi crcdinta. Atunci vci avca in mod norma| crcdinta
adcvarata.`
,ln accst scns, atunci cand ma qandcsc |a accst |ucru, crcd ca am crcdinta ca
Dumnczcu cxista. Pcntru ca L-am cxpcrimcntat dircct, cc| putin am atins pcntru un
momcnt Constiinta nivcrsa|a. Dcci, cc| putin stiu ca cxista, si inca am crcdinta ca
cxista ccva aici carc cstc cu mu|t, mu|t mai imcns.`
,Asa cum am spus mai inaintc, atunci cand csti in alara trupu|ui, dcpartc dc
|imitari|c constiintci, poti avca o marc intc|cqcrc si o marc cunoastcrc a |ucruri|or, dccat
atunci cand constiinta ta cstc inc|isa in matcric. Asta nu inscamna ca trcbuic sa mori.
Accst |ucru poatc li cxpcrimcntat in timpu| mcditatici prolundc sau in cxpcricnta
cxtracorpora|a. lntr-o ascmcnca starc ina|ta a constiintci poti cxpcrimcnta nitatca.
lnsa atunci cand ,cobori` |a starca ta norma|a dc constiinta nu pastrczi cunoastcrca sau
cxpcricnta dirccta. lndata cc ai ,atins` si cxpcrimcntat accstc nivc|c ina|tc a|c Constiintci
nivcrsa|c poti totusi sa ai o ,cunoastcrc` a ccca cc ai cxpcrimcntat. ln acc| punct, c|iar
325
daca nu mai ai cxpcricnta dirccta tota|a a nitatii cu totu|, tu tii ca cxista si stii ca
aco|o cstc mu|t mai mu|t dccat poti li consticnt. Asta sc intamp|a atunci cand csti
aproapc dc a avca ccva prccum ,crcdinta`. Asta cstc ccca cc ai. lnsa ai cu mu|t mai
mu|t atunci cand in cc|c din urma vci avca o cxpcricnta a mortii si obtii i|uminarca.
Atunci tu dcvii partc a ci, iar accasta va ramanc cu tinc. Vci sti indata tu insuti ca aco|o
cstc un ,Dumnczcu` si o icrar|ic slanta, o lorta carc curqc si sc imp|ctcstc cu toatc
|ucruri|c, lorta carc poatc q|ida toatc |ucruri|c, iar tu csti indrumat si csti partc a accstui
tot - atunci poti avca adcvarata ,crcdinta tota|a`, c|iar si atunci cand nu csti in contact
dircct cu accasta cunoastcrc carc sc al|a dc lapt in spatc|c sccnci. Vci li capabi| dc
crcdinta cu atat mai mu|t cu cat tc daruicsti Lui Dumnczcu, Vointci si l|uxu|ui nivcrsa|,
indilcrcnt cc sc intamp|a, va li binc.`
,Nu pot astcpta.`
,Ba da, poti. lnsa nu trcbuic. Cu toatc ca asta laci.`
,Si sunctu| dc maini carc ap|auda`
,lntrcaba-| pc ri, c| a avut unu| din accsta.`
,li voi spunc cc ai zis, si ii ccr sa-| ascu|tc.`
,Dcstu| cu Zcn-u| dcocamdata. Rcvcnind inapoi |a discutic, pana cand vci avca o
ascmcnca cxpcricnta, cxista aici un a|t |ucru in carc poti avca crcdinta: lubirca A|truista
si virtuti|c sa|c. Poti avca crcdinta ca qria, bunatatca, inolcnsivitatca, compasiunca, sunt
|ucruri bunc. C|iar si lara Constiinta nivcrsa|a accstca sunt bunc pcntru ati q|ida
dccizii|c, accstc virtuti tc pot ducc catrc qrcsc|i, insa c|c sunt totusi bunc sa |c ai dccat sa
nu |c ai.`
n"rederea
Stravcc|i|c invataturi spun ca din cauza intuncricu|ui carc patrundc in cca mai
marc partc pcstc tot si oricc aici in p|anu| Pamantu|ui, ar trcbui sa nu ai incrcdcrc in
nimic si in nimcni - dccat in Du|u| nivcrsa| si in toatc cc tin dc Constiinta nivcrsa|a.
Accsta cstc un paradox. Pcntru ca daca tc al|i in l|uxu| Vointci nivcrsa|c si intc|cqi
Du|u| nivcrsa|, stii ca poti avca incrcdcrc ca indilcrcnt cc sc intamp|a intr-un anumit
lc| cstc pcrlcct. Astlc| poi sa ai incrcdcrc in tot si in oricinc, in timp cc poti sa nu ai
incrcdcrc in nimic si nimcni. Asta-i buna - vorbcsc in tcrmino|oqic Zcn.
/tri*utele u*irii /ltruiste
Rabdarca si Smcrcnia sunt virtuti, insa ap|icatc dczvo|tarii spiritua|c, c|c sunt cu
mu|t mai mu|t dccat atat. L|c sunt ,atitudinc` pcntru a inccpc daruirca catrc l|uxu|
Du|u|ui nivcrsa|. L|c sunt atributc|c lubirii A|truistc.
R*darea
ln |cqatura cu accasta, Vic|ic| a avut dc spus accstc cuvintc:
,Rabdarca cstc in mod norma| asociata cu astcptarca. lnsa Rabdarca ca atitudinc
spiritua|a nu inscamna o starc dc astcptarc sau o astcptarc pasiva ci mai dcqraba o
astcptarc ACTlVA - astcptarca pcntru a vcdca cc va sa vina atunci cand csti in
supuncrc catrc Vointa nivcrsa|a. Pcntru ca supuncrca catrc Vointa nivcrsa|a aducc
326
manilcstarca Du|u|ui nivcrsa|. Corpuri|c ccrcsti cxcmp|ilica accst tip dc rabdarc.
Astlc|, si natura arc rabdarc.`
4in 6 4.ing! (|cxaqrama 5 - Astcptarca,
,Toatc liintc|c au ncvoic dc |rana dc sus. lnsa daru| |ranci vinc |a timpu| sau, iar
pcntru asta trcbuic sa astcpti. Accasta |cxaqrama inlatiscaza nori din ccruri olcrind
p|oaia pcntru a rcimprospata tot ccca cc crcstc si pcntru a asiqura omcnirca cu
mancarc si apa dc baut. P|oaia va vcni |a timpu| sau. Noi nu o putcm lacc sa vina, noi
trcbuic sa o astcptam. ldcca astcptarii cstc suqcrata mai mu|t prin atributc|c cc|or doua
tri-qramc, prin lorta |or intcrioara, pcrico|u| dc dinaintc. Rczistcnta in lata pcrico|u|ui nu
p|oncaza catrc inaintc insa isi astcapta timpu| sau, pc cata vrcmc s|abiciunca in lata
pcrico|u|ui crcstc aqitatia si nu arc rabdarca sa astcptc.`
4in "artea 9trin ntr-o ?ar 9trin!
,Rabdarca cxista.`
4in 7i*lieA
,li in astcptarc, si sa stii ca L sunt Dumnczcu.`
Vic|ic| a avut mu|tc dc spus, |ucruri|c carc au avut ccou |a prob|cmc|c mc|c dc
mai dcvrcmc in |cqatura cu conccntrarca din timpu| mcditatici.
,Rabdarca cstc loartc adccvata pcntru autodiscip|ina si mcditatic. Aproapc
intotdcauna, o pcrsoana carc inccpc sa mcditczc va obtinc lrustrarca. Rcbc|u| sinc
scparat cstc impotriva inccrcarii dc a o dcpasi, iar accsta va sc|imba mcnta|u| intr-un
ritm accc|crat, va pa|avraqi mai dcpartc si va lacc tot cc poatc pcntru a-| distraqc dc |a
conccntrarc. Si mai mu|t dc atat, va aducc ncrabdarc cu sinc insusi, din cauza |ipsci dc
autodiscip|ina dc oricc lc|, va olcri sinc|ui scparat doar ccca cc accsta isi dorcstc. Astlc|,
lrustrarca cstc insotita dc ncetarea autodiscip|inci si alimentarea cu qanduri
ncqativc. Accsta cstc modu| cum sinc|c scparat rcuscstc sa tc distraqa si sa tc tina
dcpartc dc cursu| tau. Accstca sunt trucuri|c sinc|ui, cc|c pc carc |c lo|oscstc impotriva
ta, cc|c cu carc tc atraqc iar accstca pot li dcpasitc doar prin rbdare, prin a li
consccvcnt si pcrscvcrcnt. ln |oc sa irosim timp si cncrqic pcntru sinc|c scparat, prin
,supararca pc tinc insuti`, inccpc pur si simp|u din nou mcditatia, sau inccpc-ti
autodiscip|inarca din nou. Daca laci accstc |ucruri, tc vci apara dc trucuri|c |ui si in cc|c
din urma vci invinqc. Astlc| cstc rasp|atita rabdarca.`
4in 6 4.ing! (|cxaqrama 52 - Pastrarca ca|mu|ui - Vuntc|c,
,.Cand un om a dcvcnit ca|m, c| sc poatc intoarcc catrc |umca cxtcrioara. L| nu
sc mai vcdc in |upta si tumu|tu| cxistcntc|or individua|c, si prin urmarc, arc adcvarata
pacc a mintii carc cstc ncccsara pcntru a actiona in armonic cu accstca.`
Lqoismu| a crcat toatc prob|cmc|c noastrc. Oricinc striqa cu dispcrarc dupa
lcricirc. To|cranta, smcrcnia si rabdarca sunt |ucruri|c carc lac lcricirca, insa cci mai mu|t
dintrc oamcni |c cvita. Si putini sunt cci dispusi sa p|atcasca prctu| lcricirii -
transccndcrca sinc|ui scparat prin trairca unci victi a lubirii A|truistc.
Accsta cstc pur si simp|u cauza si clcctu|: intr-o zi, scmanatura trcbuic sa lic
cu|casa. Am dczamaqit pc cci|a|ti in trccut. Cand vom qasi noi insinc dczamaqirca,
atunci vom invata cc cstc rabdarca.
Rabdarca nc olcra tot timpu| si spatiu| pcntru a intc|cqc |ucruri|c.
327
Cand nc lo|osim mintca si vointa noastra |ibcra pcntru a mcrqc pc ca|ca
dczvo|tarii spiritua|c, intoarccrca noastra catrc nitatc cstc insotita dc sulcrinta. Nu
cxista nici o a|ta ca|c in uru| accstcia. Trcbuic sa induram accasta sulcrinta, cu rabdarc,
intc|cqcrc si smcrcnic - cu cat suntcm mai smcriti, cu atat cstc mai rapida si mai usoara
rcvcnirca in cc|c din urma |a nitatc.
)merenia
Smcrcnia cstc opusu| cxistcntci cqoistc sau cqoccntricc. Accasta cstc ca|ca cca
adcvarata a lubirii, a primi pc Dumnczcu, daruirca catrc Du|u| nivcrsa|, Vointa
nivcrsa|a, l|uxu| si cxistcnta in armonic cu nivcrsu|. Smcrcnia cstc cca mai p|acuta si
lrumoasa ca|itatc. 4ar este i "ea mai important "alitate pe "are o poi avea vreodat
"a u"eni" ori "a adevrat &nvtor "are slu@ete Lui 4umne.eu3
lntr-unu| dintrc cursuri|c mc|c dc inccput cu batranu| Raqa, c| a inccrcat sa-mi
spuna ccva dc carc cu avcam ncvoic sa aud, ccva loartc dc rau, insa cu inca nu avcam
urcc|i dc auzit.
,Pcntru o pcrsoana |ipsita dc smcrcnic, ccca cc ,parc` a li ,drcpt` cstc mu|t mai
important dccat ,a #i in rca|itatc drcpt` (carc ar putca ncccsita admitcrca ca lacand o
qrcsca|a in scopu| dc a sc corccta pc sinc astlc| incat accsta sa poata ,#i drcpt cu
adcvarat`,. O pcrsoana smcrita nu lacc ccva ,pcrsona|` sau ,cqoist`, nu sc inqricstc daca
cstc binc sau qrcsit, accasta cstc prcocupata doar dc a li in rcqu|a dc draqu| dc a auta
pc cci|a|ti, dc accca nu cstc prcocupata daca cstc mai mu|t dc cc anumc cstc corcct
dccat qrcsit si va corccta rapid oricc qrcsc|i daca al|a ca accstc sunt in ncrcqu|a. Accstc
pcrsoanc cauta dc ascmcnca pcrlcctiunca in s|uirca |ui Dumnczcu si acccpta critici|c
cc|or|a|ti, astlc| incat sa poata corccta qrcsc|i|c pc carc nu |c-a obscrvat.
Avand ,atcntic` pcntru cci|a|ti, cstc dc ascmcnca important pcntru cci carora |c
|ipscstc smcrcnia. Lqo-ismu|, cqoccntrismu|, mandria (in scnsu| dc a li mandru din
punctc dc vcdcrc ,pcrsona|`, si inrudirca accstora, vanitatca, sunt opozitii|c ca|itatii
smcrcnici. Pcrsoana cqoista si cqoccntrica vrca sa contro|czc totu|, ,ca|ca |ui ori a ci` si
sc vcdc pc sinc ca liind cc| mai important din cati sunt - si toti cci|a|ti si toatc cc|c|a|tc
|ucruri si toatc cc|c|a|tc liintc invartindu-sc in uru| sau. Pcrsoanc|c prca mandrc dorcsc
rccunoastcrca tuturor rca|izari|or |or. Pcrsoanc|c smcritc atribuic succcsu| |or tuturor
cc|or|a|ti, capabi|itati|c si rca|izari|c, dc |a simp|c laptc a|c rca|itatii ori |ucrarca |ui
Dumnczcu prin ci, mai dcqraba dccat sa o atribuic mandrici proprii|or |or abi|itati.`
Apoi privind dircct catrc o lcmcic, o lcmcic novicc carc isi ,aranasc` paru| in
timp cc c| vorbca, a spus:
,Pcrsoana carc acorda importanta aspcctu|ui lizic dc ascmcnca nu intc|cqc
lrumusctca smcrcnici.`
Vic|ic| liind dcstu| dc inqaduitor in |cqatura cu accst |ucru, a spus:
,Vai dcqraba dccat o atitudinc cqoista a sinc|ui scparat carc cstc una prccum a
unui muntc ina|t, smcrcnia inscamna a avca atitudinca unci liintc prccum cca a unci
mici vai primitoarc. Natura poarta in os muntc|c cc| marc si ump|c va|ca cu so| si
vcqctatic boqata, |acuri si abundcnta. Astlc|, o pcrsoana carc cstc cu adcvarat smcrita si
in ncvoic, nu poatc li trccuta (cu vcdcrca, si cstc marita dc Dumnczcu.`
328
Rclcrinta lavorita a |ui Zain |a accst subicct a lost: ,Natura dctcsta vidu|.`
Batranu| mcu prolcsor Zcn, prolcsoru| dc tir cu arcu| a spus ,O ccasca trcbuic sa
lic qoa|a inaintc ca ca sa poata li ump|uta. O pcrsoana smcrita carc nu cstc p|ina dc
propriu| cqo, dc qanduri si inlormatic, cstc capabi|a sa lic ump|uta cu intc|cpciunc dc |a
Du|u| nivcrsa|.`
O pcrsoana cu atitudinc umi|a invata loartc rcpcdc, sc adaptcaza usor si rapid
situatii|or, ,curqc` cu oricarc dintrc sc|imbari|c cc ii sunt aparutc in viata sau dc catrc
oamcni si poatc comunica si rc|ationa cu cci|a|ti mai binc dccat oricinc a|tcincva. Dc cc
Simp|u, pcntru ca ,cstc in alara proprici cai`. Accstc pcrsoanc isi pastrcaza ,sinc|c` in
alara caii dc intcractiunc cu rcstu| |umii si a| rca|itatii. Astlc|, scpararca |or nu cstc zidu|
in opozitic cu cci|a|ti ori cu ccva in viata sau cu nivcrsu|. Vai dcqraba dccat a punc
timp si cncrqic pcntru ,sinc insusi` ori dc a sc apara dc ci insisi sau dc idci|c |or, accstia
pastrcaza o mintc dcsc|isa si ia in considcrarc pc cci|a|ti. Accstia dc ascmcnca, nu au
un zid intrc propria |or lubirc A|truista si compasiunca pcntru cci|a|ti.
Adcsca invataccii, prccum anima|c|c, vor cauta sa stabi|casca o ,ordinc a
|ranirii` dc |a cci|a|ti invatacci. Oricinc dorcstc sa sc considcrc pc sinc insusi mai
cvo|uat ori ,mai ina|t` dccat cc|a|a|t. ln qcncra|, cci mai vizati dc accst |ucru sunt cci mai
putin smcriti si astlc|, cci mai putin cvo|uati. lisus a sub|iniat accst |ucru |a cina cca dc
taina. Va amintiti povcstca dc mai dcvrcmc Lra un obicci dc a sc spa|a pralu| dc pc
picioarc|c qazdc|or, dar aposto|ii crau cu totii prca ,importanti` pcntru a sc inosi ci
insisi spa|and picioarc|c a|tora. Asa ca a lacut-o lisus, iar accst |ucru i-a socat, si in
drumu| sprc casa a vorbit dcsprc smcrcnic amintindu-|c ca, ,Cc| mai marc dintrc voi va
li s|uitoru| cc|or|a|ti.`
ln cc|c din urma, cci carc isi lac o prioritatc din a li ,numbcr onc` vor li cci dc pc
urma, iar cci carc au ca prioritatc a li umi|i, vor li numaru| unu (si nu |c pasa daca ci
sunt sau nu numaru| unu,.
)merenia Merge La Filme
li|mc|c sunt dc ascmcnca o putcrnica lorma dc spcctaco|. Combinand
c|cmcntc|c dc povcstirc, actiunc si muzica, poti atinqc si inspira oamcnii prccum nimic
a|tccva. Vai os sunt datc catcva li|mc spiritua|c minunatc pc carc as dori sa |c
rccomand pcntru inspiratic si intc|cqcrc. Daca nu |c putcti qasi aco|o undc va al|ati, |c
putcti inc|iria prin posta, sau |c putcti cumpara (poatc dorcsti sa laci accst |ucru pcntru
a |c putca vcdca in qrup sau imprcuna cu prictcnii ori lami|ia,. Aici sunt doua companii
carc au cc|c mai mu|tc dintrc accstc li|mc pcntru inc|iriat si vanzarc: Bcst Vidco - l-
S00-RARLVlD (wcbsitc is www.bcstvidco.com,, Vidco Vau|t - l-S00-VALT66
(www.vidcovau|t.com,.
Ground-og 4a$ ' ;iua Marmotei! (Bi|| Vurra,. Lxcc|cnta parabo|a dcsprc
rcincarnarc si a invata dcsprc prctuirca si qria lata dc cci|a|ti,,
Gung Fu!, 'riginalul, vcc|iu| scria| TV si li|mu| pi|ot (nu scria cca noua
,Kunq lu, |cqcnda continua`,. ln qcncra|, mai mu|tc cxcmp|c dc smcrcnic si atitudinca
umi|a a unui ca|uqar uccnic cc trcbuic sa invctc si sa sc dczvo|tc. Vai mu|tc |cctii
spiritua|c bunc printrc vrco catcva sccnc dc |upta ,|unq lu`,
329
Lost Eori.on 5ri.ont Pierdut! (Povcstca unui tinut numit S|anqri-La. Accsta
cstc o vcq|c vcrsiunc a|b-ncqru in rcqia |ui lran| Capra O viata minunata cu Rona|d
Co|man in ro|u| principa|, ori o noua vcrsiunc co|or cu Pctcr linc|, Vic|ac| Yor|, Liv
|man mai cxista dc ascmcnca un muzica| cu Burt Bac|arac| in co|oana sonora si
orc|cstratic. Ambc|c vcrsiunc sc bazcaza pc nuvc|a |ui Jamcs Hi|ton, cu o oarccarc
dcscricrc ,mistcrioasa` a manastirii si comunitatii ,S|anqri-La`,,
7rot-er )un2 )ister Moon Fratele )oare2 )ora Lun!, dcsprc carc as dori sa
vorbcsc aici. ,Brot|cr Sun, Sistcr Voon` a lost un lrumos li|m lacut dc laimosu| rcqizor
ita|ian lranco Zcllirc||i (prccum ,Romco si Ju|icta`, si avand o co|oana sonora dc
Donovan. Lstc povcstca Slantu|ui lrancisc dc Assisi. Accsta continc mu|tc cxcmp|c dc
smcrcnic, insa sccna in carc C|arc isi cxprima smcrcnia ci catrc lrancisc cstc unu| dintrc
cc|c mai lrumoasc cxcmp|c.
lrancisc a |asat dc mu|t in urma viata ,norma|a` |umcasca si a trait o viata simp|a
dc ca|uqar si ccrsctor, s|uind |ui Dumnczcu si inqriind pc saracii si inlirmii din alara
orasu|ui. C|iar dc C|arc cstc o pcrsoana cxccptiona|a si c|iar daca mai inaintc dc
sc|imbari|c |ui lrancisc ca inqriisc pc |cprosii carc luscscra cxi|ati din oras, ca nu si-a
dedicat viata s|uirii cc|or|a|ti sau Lui Dumnczcu. Si c|iar daca a cxistat o |cqatura si
atractic cvidcnta intrc C|arc si lrancisc, o aprccicrc a sc|imbari|or si muncii |ui, accasta
nu a ramas niciodata cu c| ci cu boqata ci lami|ic in oras. lntr-o zi, ca trccand pcstc
campuri, i| astcapta lcricita pc lrancisc. Atunci cand i| inta|ncstc, ca ii ccrc sa lic primita
in ordinu| sau si dcc|ara mai prcsus dc tot ca, ,Lu nu vrcau sa mai liu iubita, cu vrcau sa
iubcsc. Lu nu mai vrcau sa liu neleas - Lu vrcau sa neleg`. Accst momcnt din
li|m cstc o incrcdibi| dc miscatoarc sccna si o minunata cxprcsic a smcrcnici.
Din pacatc, i|uminarca slantu|ui lrancisc cstc una dintrc cc|c un mi|iard dc
intamp|ari, iar pcntru ca c| nu a avut nici o traditic corcspunzatoarc dc prcqatirc sau
instruirc pcntru accasta, nici un adcvarat invatator, accasta |-a |asat conluz si cu mu|tc
prob|cmc. Cu toatc accstca, c| a lost ,tinut mintc` prccum unu| marc, iar i|uminarca sa
si marca sa draqostc, pcrspcctiva sa |arqa dc viata au lost dc nctaqaduit si o minunata
imaqinc dc admirat,
)trange #argo 0ransport )traniu! (cu C|ar| Gab|c,, n crimina| dur si cinic
condamnat mai mu|ti ani intr-o vcc|c inc|isoarc din lranta, in tipu| dc inc|isoarc
,insu|a m|astinoasa` inta|ncstc imcdiat un nou prizonicr - un mistcrios, un lc| dc
prizonicr prccum Hristos. Apoi c| cvadcaza imprcuna cu accst prizonicr si a|ti prizonicri
aunqand |a o rascrucc a caii sa|c pcrsona|c in viata. Sc conlrunta cu insasi |arma sa si
in cc|c mai criticc momcntc a|c victii |ui a|cqc in cc|c din urma sa sc supuna vointci
partii sa|c ,bunc`. lacand asta, in cc|c din urma qascstc pacca si lubirca unci lcmci
bunc,
Meet :o-n 4oe ,i'l Pre.int pe :o-n 4oe! (Gar, Coopcr,, Vinunata povcstc
dcsprc doua |ucruri - importanta pc carc o poatc avca ,pcrsoana obisnuita dc pc
strada` - ,Jo|n si Janc Doc` ai |umii si cat dc simp|u ar putca lacc bunatatca, smcrcnia
si qria, accasta |umc un posibi| paradis. Dc ascmcnca i|ustrcaza modu| cum cqoismu|,
putcrca, ,cci intunccati` din accasta |umc, cci carc lac tot cc pot pcntru a prcvcni accst
paradis. loartc inspirator,
330
7e$ond 0omorroH 4in"olo de M1ine!, Trci batrani simpatici mor intr-un
accidcnt dc avion dar raman pc p|anu| Pamantcsc ca si stalii pcntru a privi si a auta un
cup|u dc tincri cu inima buna, dintrc carc unu| cstc lata in lata cu pcrico|u| dc a li
absorbit dc o cxistcnta cqoista, supcrlicia|a, matcria|ista. O cxcc|cnta parabo|a dcsprc
sacriliciu dc sinc si iubirc,
4r3 )trange! (li|m pcntru tc|cviziunc,, Nu sc lacc tot ccca cc cstc bun ori tota|
adcvarat in povcsti|c mctalizicc incrcdibi|c pc carc sc bazcaza accst li|m, dar totusi, cstc
o buna povcstc dcsprc Binc impotriva rau|ui, smcrcnic si cat dc mu|tc sunt |ucruri|c
ncvazutc dc maoritatc, cc|c carc cxista cu adcvarat in |umc,
#ir"le o% ron #er"ul de Fier!, ln principiu, un li|m dcsprc artc|c martia|c cu
mu|ta li|ozolic Zcn, |cctii dcsprc smcrcnic si a|tc|c,
)tar Iars R.*oiul )telelor!, O parabo|a c|asica dcsprc binc impotriva rau|ui,
,marca |upta` dintrc accstca pc mu|tc si dilcritc nivc|c,
7rot-er 5r"-id Fratele 5r"-id!, Draqut, un minunat li|m cu Ldward G.
Robinson in ro|u| unui ,tip dur`, un qanqstcr carc mcrqc in Luropa inccrcand sa-si
cumpcrc cu bani ,ina|ta c|asa`. Cand sc intoarcc, sccundu| sau (Boqart, inccarca sa-|
omoarc. Dupa cc cstc |asat sa moara, ca|uqari dc |a o manastirc |oca|a carc cu|tivau
l|ori, i| auta sa isi rcvina. La inccput c| doar simu|caza bunatatca si sc da a li un ca|uqar
carc |ucrcaza qradini|c cu acccasi tica|oasa atitudinc cqoista carc i| duscsc in topu|
qanqstcri|or. ln cc|c din urma c| sc sc|imba si dcscopcra ,adcvarata ina|ta c|asa` aco|o,
Jou #anBt 0aKe it Iit- Jou (u &l Poi Lua "u 0ine!, n li|m dc lran|
Capra. Povcstca unci zapacitc inimi licrbinti, insa o inima cxtraordinar dc buna si
dcsprc o lami|ic cu mintca dcsc|isa, o lami|ic aranata dc o putcrnica lami|ic mondcna
prin propuncrca casatorici copii|or |or. Rczu|tatc|c sunt |i|arc si lascinantc,
Resurre"tion ' nvierea!, L||cn Bcrnstcin. n ina|tator li|m dcsprc o lcmcic carc
a lost intr-o cxpcricnta in apropicrca mortii carc ia sc|imbat viata in mai mu|tc moduri
- si dc mai mu|tc ori,
0-e 0en #ommanderments #ele ;e"e Porun"i!, Yu| Brcnncr, C|ar|ton
Hcston. Accst li|m c|asic dcscric povcstc |ui Voisc. C|iar daca dca |-ati vazut,
urmatoarca data priviti-| prin oc|iu| cqou|ui , smcrcnici,
:esus #-rist )uperstar!, n musica| cc poatc li privit un pic sinistru si dcmodat
dar carc cstc una dintrc cc|c mai bunc rcprczcntari a|c |ui lisus din catc am vazut. ln
scopu| dc a simti cu adcvarat ccva in |cqatura cu accsta, trcbuic sa lii atcnt |a vcrsuri|c
mc|odii|or. Daca vci lacc asta, vci obtinc o noua pcrspcctiva asupra |ui lisus si asupra
cxpcricntc|or sa|c dc-a |unqu| catorva |cctii cu adcvarat bunc.
:osep-!, Accst lrumos li|m i|ustrcaza va|oarca compasiunii si icrtarii. losil cstc
supus mu|tor tcstc si inccrcari iar prin bunatatca sa, prin onoarca si dcvotiunca lata dc
Dumnczcu, c| |c invinqc pc toatc. L| a avut l2 lrati (asa cum au lost si doisprczccc
aposto|i,, iar in lina| ii auta in ciuda tradarii |or. lcrtarca si marca |ui draqostc translorma
accasta situatic intr-una dc iubirc si unitatc.
/nd t-e Rains #ame ' 6i ,in Ploile!, Actiunca sc pctrccc in lndia |a inccputu|
ani|or l900. Vcrna Lo, oaca ro|u| unci lcmci ncmu|tumitc, o lcmcic boqata si
supcrlicia|a carc cstc in vizita aco|o. T,ronc Powcrs oaca ro|u| unui lc| dc doctor. Sc
331
starncstc o imcnsa lurtuna si inundatii mari spa|a tot |ocu| omorand mu|ti oamcni.
Avand in vcdcrc ca cstc un li|m vcc|i clcctc|c spccia|c sunt dcstu| dc bunc. rmcaza o
p|aqa cc ii |ovcstc si c|iar ucidc mu|ti oamcni. nu| dintrc cc|c mai lrumoasc |ucruri in
accst li|m cstc sa vcdcm cum Vcrna Lo, cvo|ucaza si dcvinc o pcrsoana qriu|ic. La
inccpc sa aiba qria dc bo|navi si c|iar moarc.
Mari %ilme despre su%lete pere"-e!
Din momcnt cc suntcm |a subicctu| li|mc, am putca mcntiona |a lc| dc binc
catcva li|mc spiritua| - romanticc dcsprc ,sul|ctu| pcrcc|c`:
Peter *itson!, cu Gar, Coopcr. Dupa cc, copi| liind, cstc scparat dc sul|ctu|
sau pcrcc|c, Pctcr o qascstc pc ca ,in mod intamp|ator` ca adu|t. L| slarscstc pc
ncdrcpt intr-o inc|isoarc pc viata, insa visc|c |or ii aduc imprcuna in liccarc noaptc,
pana cand in cc|c din urma sc rcqascsc pcntru totdcauna.
Portret o% :enn$ Portret pentru :enn$!, Sc prcsupunc a li o povcstc
adcvarata incadrata intr-o portrctizarc dc catrc rca|izatoru| li|mu|ui. O povcstc a unci
lctc lantomaticc, un spirit minunat carc aparc |a dilcritc varstc in timpu| dczvo|tarii ci,
trccand pcstc dilcritc|c zonc a|c timpu|ui pcntru a li imprcuna cu sul|ctu| ci pcrcc|c.
Sul|ctu| ci pcrcc|c cra un artist inlomctat a carui sinqura si rcmarcabi|a pictura cra
portrctu| |ui ,Jcnn,`.
)omeH-ere n 0ime Undeva n 0imp =Undeva2 #1ndva>!, cu C|ristop|cr
Rccvcs si Janc Sc,mour. O minunata povcstc in carc c| isi da scama ca sul|ctu| sau
pcrcc|c a mai trait intr-o pcrioada dc timp mai dc dcmu|t, un li|m in carc c| sc auto-
|ipnotizcaza ca|atorind inapoi in timp pcntru a li cu ca. Astlc|, ci sunt din nou
imprcuna. n li|m paradoxa| si loartc romantic.
71te i Pietre
Partca opusa a moncdci pcntru a-ti ,Stcrqc datoria ta daca si cu mi-o voi stcrqc
pc a mca`, un lc| dc ,draqostc` pc carc o au maoritatca oamcni|or, cstc po|aritatca
accca ca ,Lu nu vrcau sa-ti stcrq datoria ta daca tu nu vrci sa o stcrqi pc a mca`.
ncori oamcnii rcluza sa iubcasca sau sa aiba qria dc cincva carc nu ii iubcstc sau nu
arc qria dc ci. C|iar si oamcnii carc s-au dczvo|tat in mod scmnilicativ din punct dc
vcdcrc spiritua|, carc sunt in qcncra| mai iubitori, compasiona|i si qriu|ii cu maoritatca
oamcni|or, sc pot ,inc|idc` in cazu| in carc cincva |c disp|acc sau c|iar atunci cand doar
consider ca cincva nu cstc qriu|iu lata dc ci atat cat dorcsc ci sau atat cat sc astcapta
ci sa lic. Accasta cstc o situatic dilici|a, trista si qrava, pcntru ca maoritatca oamcni|or
nu iubesc ori nu |c pasa dc cci|a|ti. Astlc| ca, va trcbui sa anu|czi datoria aproapc oricui
inta|ncsti si carc sc al|a pc |ista ,cc|ui dc carc iti pasa`. lar daca acetia nu si-au qasit
niciodata pc nimcni caruia sa ii pcsc dc ci, cum vor inccpc ci sa |c pcsc dc cci|a|ti Am
avut o c|cva mai in varsta carc cra loartc consticnta si dc obicci loartc compasiona|a.
lnsa daca cincva nu o p|acca, daca cincva o disp|acca sau cra dczamaqita dc qria pc
carc i-o purta, ca inccta sa-| mai iubcasca, inccta sa-i mai pcsc dc acca pcrsoana. Scuza
ci cra accca ca nu dorca sa lic ,prcs pcntru stcrs picioarc|c` cuiva. Lu crcd ca numai
,prcsuri|c` sunt lubirca A|truista. Si numai cci carc ii iubcsc pc cci|a|ti mai mu|t dccat pc
332
ci insisi vor li na cu Du|u| nivcrsa|. Astlc| ca, cu voi li un prcs pcntru stcrs
picioarc|c.
A|ti oamcni incctcaza sa iubcasca doar pcntru ca sunt ,raniti` pcrsona| dc catrc
cca|a|ta pcrsoana carc nu cstc atat dc iubitoarc pc cat si-ar dori ci sa lic, ori pcntru ca
accasta nu ii olcra draqostca pc carc o olcra tuturor cc|or|a|ti.
Lu nu vorbcsc dcsprc pcrmisiunca cuiva dc a lacc ccva distructiv pcntru tinc sau
oricinc a|tcincva. Lu vorbcsc aici doar dcsprc cuvintc|c ori actiuni|c insu|tatoarc a|c
cqou|ui, dcsprc |ipsa draqostci si qriii lata dc oricinc a|tcincva, nu dcsprc ranirca lizica.
Batc|c si pictrc|c iti pot rupc oasc|c si ar trcbui sa laci ccva in |cqatura cu asta daca cstc
posibi|, insa cuvintc|c, cuvintc|c nu iti pot lacc cu adcvarat rau.
Cincva iti poatc rani doar cqou|, sinc|c tau scparat, nu pc tinc cu adcvarat. lar
daca csti cu adcvarat smcrit, nu cxista nici o tinta pcntru saqcti|c trasc dc sinc|c scparat
a| a|tcuiva. Daca tu poti li olcnsat, cum poti auta pc a|tcincva Oamcnii pc carc tu vrci
sa ii auti vor inccrca uncori in mod dc|ibcrat sa tc iqncasca doar pcntru a-si apara
propriu| sinc scparat. lnsa atunci cand csti un lubitor A|truist, nu contcaza cc qandcstc
cincva dcsprc tinc sau cc spunc dcsprc tinc. Tu i| vczi ca pc un copi| suparat carc arc
ncvoic dc draqostc. lti dai scama ca motivu| pcntru carc accstia sunt suparati pc tinc
cstc acc|a ca au prob|cmc carc ncccsita vindccarc si dcpasirc - prob|cmc carc au
ncvoic dc draqostca si autoru| tau.
Siqur ca asta doarc, tc poatc intrista cand cincva pc carc i| iubcsti nu tc iubcstc.
Dar nciubindu-| nu tc vci auta pc tinc si nici pc c|. Cu toatc astca, continua sa-| iubcsti
dc s-ar putca, c|iar prin propria-ti durcrc.
7u"i"a Mea de Pl"int a )mereniei
Nu poti invata cu adcvarat daca nu csti smcrit catcodata. Nu tc poti dczvo|ta
daca nu csti smcrit catcodata. A li smcrit cstc adcsca privit ca un |ucru ,rau`, cstc dc
lapt o marc bunatatc. Aprccicrca, acordarca atcntici, q|orilicarca, |auda - accstca sunt
nocivc pcntru smcrcnic. Smcrcnia poatc li un marc cadou pc carc ar putca sa ti-| olcrc
cincva. A li dispus sa lii prccum un prost, a-ti vcdca si admitc cu adcvarat qrcsc|i|c si
dclicicntc|c, cstc ccca cc lacc cu adcvarat marctic din nimic.
Asa cum am mcntionat mai dcvrcmc, atunci cand cram tanar, cand am mcrs si
am dcscopcrit pcntru prima data manastirca, am lost incantat. lnsa cram atunci un
tanar loartc cqoist. Sinc|c mcu scparat cra mandru si putcrnic. Crcdcam ca cram marc.
lmi |ipsca cxtrcm dc mu|t smcrcnia. Si nu crcd ca ar li lost cu adcvarat loartc mu|ti cci
carc ar li putut sa ma invctc. Accsta cra dcsiqur tot ,sccrctu|` din minc, din scmi-
subconsticntu| mcu.
Asa cum cstc in mu|tc ordinc spiritua|c, cxista si aici traditia dc a |ua sau dc a
olcri un nou numc atunci cand cincva isi inccpc o noua viata mona|a|a. L-am bazait pc
Zain ccva timp in |cqatura cu un numc iar c| parca sa cvitc a mi-| da. Dar in cc|c din
urma c| mi |a dat. A rccunoscut monstruosu| mcu cqo si mi-a dat un numc potrivit. Nu,
accsta nu a lost Godzi||a sau lran|cnstcin. Accsta cra numc|c unui pcrsona din istoric.
Accsta a lost un conducator loartc cc|cbru, si in lunctic dc cum i| privcsti, un marc si
putcrnic conducator. lnsa accst pcrsona a lost cincva a| carui cqo cra loartc marc, carc
si-a ridicat nasu| |ui catrc Dumnczcu. Lu nu stiam accst |ucru |a momcntu| rcspcctiv.
333
Zain mi-a spus sa mcrq |a bib|iotcca si sa caut pcrsonau| in cauza, sa al|u ca au cxistat
mai mu|ti conducatori cu acc|asi numc. A spus ca, din cauza ca toti au avut acc|asi
numc (si nu mi-a spus carc dintrc ci am lost,, am dorit sa ma rcprczintc pc minc insumi,
pc acc|a dintrc ci carc am lost. Dcsiqur, am a|cs pc cc| carc suna cc| mai marct. lntcntia
|ui pcntru minc a lost sa ma conduca catrc o ,capcana a cqou|ui`, catrc cinc a lost
accst ,marc conducator` intr-o viata antcrioara, asta pcntru a ma lacc sa-mi dau scama
dc marc|c mcu cqo si dc tipu| dc cqo pc carc i| avcam. Dar c| stia ca nu cra nimic dc
sub|iniat pcntru minc atunci - cu nu as li ascu|tat. Astlc| ca mi-am |uat pc cc| carc a lost
un ,marct` numc, asa cum cra si cqou| mcu.
Primu| mcu an |a manastirc a prczcntat mai mu|tc provocari pcntru cqou| mcu -
si asta zi|nic. Curand, prcsiunca ,cqou|ui` asupra sinc|ui mcu scparat sc parca ca cstc
,dc ncsuportat`. Vcrcu toata |umca aparca ,in lata mca` sub|iniindu-mi qrcsc|i|c si
aratandu-mi moda|itati|c dc a imbunatati accst |ucru (cum indrazncau ci sa laca asta,.
Din punctu| dc vcdcrc a| smcrcnici, accst |ucru cra |rana pcntru un inlomctat, insa
dintr-o starc dc cqoism a mintii cra ca si cum as li lost a|imcntat cu tipu| dc a|imcntc pc
carc |c urasc. Pcntru cincva carc arc o atitudinc pc carc nu dorcstc cu adcvarat sa si-o
vada, adcvaru| dcsprc c| insusi cstc un cosmar oribi|. Dc ascmcnca, accst |ucru
inscamna ca c| nu dorcstc cu adcvarat sc|imbarca. Ca o consccinta, m-am conccntrat
numai pc ,insu|ta` dc a li corcctat, pc umi|irca si ,distruqcrca rcspcctu|ui dc sinc` carc
vcnca din ccca a cc mi sc spunca mcrcu si ,scurt`. Lu ma conccntram pc iritatia
cqou|ui in |oc sa ma conccntrcz mai dcqraba pc dczvo|tarca mca spiritua|a. Am inccput
sa lac in mod consticnt si subconsticnt |ucruri|c carc crccaza prob|cmc, in cc|c din urma
rczu|tand in liinta mca ccrcrca dc a mcrqc catrc un avocat a| Ccrcu|ui mcu Launtric. Am
vcnit cu un arqumcnt adccvat, insa in rca|itatc spcram sa p|ccc adanc in intcrior.
Lqoistu| mcu sinc scparat - cqou| mcu - avuscsc dcstu| si cram aproapc dc a-| anunta
ca isi castiqasc inapoi tcrcnu| picrdut.
Sosirca mca inapoi in ,vcc|ca mca viata` am qasit-o a li o adicrc. lara stirca
mca, c|iar si cca mai mica transccndcrc ,lortata` a cqou|ui m-a condus prin ccca cc
luscscra ,mari|c` mc|c prob|cmc antcrioarc a|c victii, cc|c carc parcau ncscmnilicativc.
Dar incctisor, am scapat din nou in p|asa cqoismu|ui propriu. Asta s-a intamp|at doar
timp dc sasc |uni, dar, ascmcnca unui canccr carc nu luscsc cradicat comp|ct, cqou|
mcu a crcscut inapoi, rczu|tatc|c prob|cmc|or din viata mca au rcvcnit iar boa|a sinc|ui
mcu scparat m-a dcpasit. Viata mca a dccazut. Prictcna mca m-a parasit. Nu cram
c|iar un adu|t inca, dar sc parc ca viata mca luscsc intoarsa, sc dczintcqra si cra
mizcrabi|a. Toatc crau mai rc|c ca oricand. V-am imbo|navit morta| si pc patu| dc
moartc am dcscopcrit ,intamp|ator` cc inscmna cu adcvarat numc|c mcu. Am vazut
pcrsonau| istoric dc |a carc avcam numc|c, ca pc un pcrsona dc li|m TV, cram in pat si
avcam lcbra. Lra Dumnczcu carc imi rcvc|a accst |ucru. Lram prccum un tip cu un
monumcnta| cqo carc ii cra smu|s. Dandu-mi scama dc marc|c mcu cqoism, accsta m-a
|ovit prccum o tona dc caramizi. ln slarsit, m-am vazut pc minc insumi si toata q|oria
mca prostcasca. Am sunat pc un vindccator Nativ Amcrican pc carc i| cunostcam, m-a
autat in |cqatura cu boa|a mca. V-am rccupcrat rapid si m-am intors |a invatatoru| mcu.
Nu am putut comunica cu Zain asa dc binc cum mi-ar li p|acut, cram inca un catc|us iar
smcrcnia nou-dobandita si nou| rcspcct pcntru c| a lacut dilici|a cxprimarca mca insumi
334
dcstu| dc binc in acc| momcnt. Dar i-am spus ccva dc qcnu| ca mi-am dat scama dc
laptu| ca daca as putca li |a lc| dc marc ca dcqctu| sau mic, as putca li mai marc dccat
intrcaqa mca liinta si as li capabi| sa rca|izcz cu mu|t mai mu|t (ti-am spus ca accasta nu
a lost o cxprcsic loartc buna,. lndilcrcnt dc proasta ana|oqic, c| mi-a intc|cs smcrcnia si
mi-a raspuns, am inccput atunci adevrata mca dczvo|tarc - si asta s-a intamp|at
rcpcdc. Dc data accasta cu vroiam sc|imbarca, vroiam sa olcr si ateptam cu
bucurie oricc sansa pcntru a ma vcdca pc minc insumi, astlc| ca am putut li mai binc -
dcci, dc accasta data a lost mu|t mai usor in comparatic cu cc luscsc mai inaintc.
lntr-o zi, cram asczat pcntru mcditatic intr-o camcra apropiata cu cca undc Zain
mancasc si vorbisc unui mic qrup dc uccnici ca|uqari mai in varsta. Lu ma simtcam dca
cntuziasmat in mcditatia mca. Noua mca dcscopcrirc a smcrcnici translormasc ccva in
intcrioru| mcu, si totu| dintr-o data, Kunda|ini a| mcu a tasnit in sus prin sira spinarii si
m-a ump|ut cu |umina si Draqostca Lui Dumnczcu. ln timp cc sc intamp|a accst |ucru cu
minc, Zain s-a ridicat dc |a masa, a vcnit |a minc si atinqand cncrqia carc icsca din
partca dc sus a capu|ui, mi-a dat un nou numc. ,L| sc va numi Pcni-c|. L| cstc acum
vcncrabi|u| mcu uccnic.`
Nu |-am dcranat in acc| momcnt intrcbandu-| cc inscmnasc asta - cram prca
ina|tat dc p|inatatca lcricirii si cncrqici spiritua|c ca sa-mi pcsc. Dc lapt, cu nu |-am
intrcbat niciodata, insa c| a vcnit |a minc intr-o zi.
ln mod ironic, am al|at mai tarziu ca marc|c cqo sc poatc manilcsta cu mu|t mai
putcrnic in Du|u| nivcrsa|, dc indata cc cqou| dcvinc un slu3itor a| Du|u|ui nivcrsa|.
Asa cstc si cazu| sa lic.
Acum, vrci sa ai un momcnt qrcu, sa-ti protcczi cqou| astlc| incat cci|a|ti vor
crede ca tu ai drcptatc tot timpu| Sau vrci sa ai un momcnt qrcu, sa lii smcrit si sa
devii cu adevrat bun tot timpu| Vrci ca cci|a|ti ca cread dcsprc tinc ca csti marc
ori vrci sa #ii marc Lsti |ibcr sa a|cqi, si vci trai cu consccintc|c oricarcia dintrc a|cqcri|c
pc carc ai lacut-o.
335
Capitolul Noupre%ece
Fiii Legii Lui Unul(
'a%ele :eta$i%icii 0tiinei :agie
Trcbuic sa tc avcrtizcz ca accst capito| cstc un pic mai intc|cctua| dccat cc|c|a|tc.
Dcci, a|tlc| dccat scqmcntu| dcsprc crista|c, si daca nu csti un cntuziast mort dupa
mctalizica, daca dorcsti poti sari pcstc accst capito|. Dar inaintc dc a tc dccidc sa laci
asta, as dori sa spun ca scqmcntu| dcsprc ,cc| mai stravcc|i numc a| |ui Dumnczcu`,
accasta scmnilicatic mctalizica cstc (pcntru minc cc| putin,, unu| dintrc cc|c mai
importantc si prolundc conccptc pc carc cu |c-am qasit vrcodata si accsta a ucat un ro|
important in sc|imbarca victii mc|c.
lnaintc dc a inccpc cu oricc a|tccva in accst capito|, vrcau sa spun ccva dcsprc
mctalizica. Vu|ta |umc crcdc ca mctalizica cstc in|ocuitoru| |cqi|or lizicii, insa invataturi|c
spun ca nu cstc asa. Adcvarata mctalizica ar trcbui sa sc cxtinda doar pc adcvaratc|c
|cqi a|c lizicii. Dc-a |unqu| ani|or, lizicicnii au dcscopcrit de multe ori ca anumitc laptc
din ccca cc considcrau ci ca crau ,lina|c` sau |cqi imuabi|c a|c lizicii, nu crau pana |a
urma atat dc imuabi|c si prin urmarc, nu crau cu adcvarat |cqi. lar in viitor mu|t mai
mu|tc ,|cqi` ar putca li ruptc. Dar sunt aici cu siquranta si |cqi a|c lizicii cu adcvarat
imuabi|c. L|c sunt acc|ca carc contin aspcctc|c Lcqii nivcrsa|c, si prin urmarc, vor
ramanc totdcauna acc|casi. L|c sunt |cqi ca oricarc a|tc |cqi, principii sau conccptc
mctalizicc, c|c trcbuic sa lic in armonic si sa poata li masurabi|c. Astlc|, daca o
pcrsoana vrca sa invctc si sa intc|caqa adcvarata mctalizica, nu cxista nici un |oc mai
bun pcntru a inccpc, dccat inccpcrca studicrii si intc|cqcrii mari|or |cqi a|c nivcrsu|ui.
Vai os sunt citatc din catcva stravcc|i tcxtc carc aduc in discutic conccptc|c dc baza
imp|icatc:
Totul 0ste -ibraie
Toat -ibraia Urmeaz .e!ile Universale
Totul %fer, Totul ,rimete
Totul Iubete
336
Toat -ibraia
(i Caut propriul Nivel
,entru ai !si alt Nivel
/tabiletei mai nainte -ibraia
,rin .e!ea care Te va +uce acolo
,rin .e!e aceasta va sosi.

(ntotdeauna e"ist o -ibraie mai (nalt
(ntotdeauna e"ist o -ibraie mai Joas

(n #rmonie Cu .e!ea Universal
Toate -ibraiile se mic precum Un Flu"
(ntrerupe Flu"ul doar pentru a #fla
(n #ceast %rdine Natural, acesta face s Cur!
Totdeauna Trece ,rin, (mparte n +ou
4ecepteaz Calea -idului
(nt$iul c8eam pentru a -eni i a Umple
%ferind Calea #bundenei
(nt$iul Flu" pentru a Umple dinainte
(ntotdeauna atunci Calea Flu"ului
+epinde de Ceea ce este mai ,resus
%biectul +ependenei
,entru ca Ceea ce este (napoi
+ou se vor 4espin!e
+ou se vor #tra!e
+ou vor fi (mpreun, n Interaciune
,rivete apoi la cele ,atru
,entru Tot ceea ce este Nevoie s Fie
,entru Toat Creaia
-ibraia fiind
Una.
+ou.
Unu i +oi.
Trei.
Unu i +oi
+ natere lui ,atru
337
#stfel se +esc8ide Ua Infinitului

Kod Ge -au Ge
,ronun$ndul Corect
,entru a +esc8ide ,orile 4aiului
5i a Tri n .umin

Construii -iaa Ca pe
% ,iramid 6,Lramid7
,atru Coluri Conver!ente +easupra
Cu Foc n 1i*loc
Focul Iubirii
-ia, 1inte, #devr, Iubire
/pirit

1area 0ner!ie
Fcut s Cur! ,rin #cest ,m$nt
Colectat i +irecionat, dac aceasta -a Fi
-oia -oastr
Cu Form a Templului,
,ietre ,ure i Cufr ,lin de #ur.
%ri Cu 1intea, Concentrat i ,ur
/czut n -ibraie
Ctre 9ece n 1editaie

-ibraia /e /cur!e
(n Trup i /uflet.
(nalt i Joas, (n Toat Carnea este /cris
#cordeazte apoi pe -ibraiile Corecte
Culorile i /unetele, Care /c8imb Ceea a ce Cunoatem
.e ,oi Folosi
pentru -indecare, ,lantare i +ezvoltare

1area ,utere
+e mai (nainte i de +up
C8eia /unt -ibraiile, /ecret doar pentru C$iva
=sindule -ei -rea
,rin 1surtoare i (ncercare
338
5i Folosirea Cuv$ntului
Care Conduce Toat Creaia

+escriind un Curcubeu
-ei -rea so Faci ,entru Un %rbF
+esc8idei Tu %c8ii.

Cinci /imuri
Fac ,ercepia Uman
Concentrarea pe /ine
4estricioneaz Toate #cestea.
.imitatul n /cop
%ceanul nu l -ede.
% ,ictur de ,loaie
0l Crede c este .umea .ui.
+eci, #a cum Crede 0l
#a -a Fi i 0l.
#a va Fi /cris aceasta

Totul %rbiteaz n *urul a Ceva

Toat 1ateria este ,recum Universul,
/tele, ,lanete, Timp i /paiu.
n #utarea /devratei Meta%i.i"i
Atunci cand cram un tanar ado|csccnt, am lost lascinat dc mctalizica si in spccia|
dc conccptc|c dcsprc ca|atoria astra|a, cncrqic nccunoscuta si cu|oarca , sunctu|
vindccatoarc. Am citit tot cc am putut qasi si o marc partc din accasta cra lascinant si
stimu|ant mcnta|. Dar in curand mi-am data scama ca nici una dintrc carti nu olcrca
ccva cu adevrat laptic dcsprc cu|oarc sau sunct ori dcsprc cum ,|ucrcaza` c|c in
tcoric. Siqur, unc|c olcrcau inlormatic, insa accasta inlormatic nu cra una in adcvaratu|
scns atunci cand o privcai in mod obicctiv si in amanuntimc. Accasta cra doar
mctalizica abracadabranta. S-ar putca ca tu sa li citit ccva dc qcnu|, ,Purpuriu| cstc
cu|oarca Varsatoru|ui, a zi|ci dc oi, b|a, b|a, b|a, si cstc asociata cu nota Do dc os.
Purpuriu| poatc li lo|osit pcntru a vindcca dc pictrc|c bi|iarc si b|a, b|a, b|a.` Dar cum
poatc purpuriu| sa #ac asta, dc cc, si carc a lost sursa accstor inlormatii, dc undc
provin accstca Ar putca li dovcdit lar cu am lost unu| dintrc muzicicni, insa nu am
putut intc|cqc cum naiba nota ,Do` dc os lacc accst |ucru. A|tc mcntiuni din cartc
indicau laptu| ca nu sc lo|oscstc sistcmu| sca|ci cromaticc muzica|c, dcci accsta nu putca
inscmna Do dc os. Si aco|o mai cra dca o mcntiunc dcsprc ,Do norma|`. ln toatc
339
carti|c pc carc |c-am citit am putut qasi N |ucru pc carc un adcvarat mctalizician, un
om dc stiinta ori unu| carc ar putca li om dc stiinta, |-ar putca cxpcrimcnta sau lo|osi.
Am lost at+t dc lcricit sa al|u ca liii au invatatori carc dc lapt mi-au olcrit lizica
imp|icata in accstc stiintc si carc dc lapt au scns. Cu accasta inlormatic am lost capabi|
sa dcscopar mu|tc |ucruri prccum adevratele cu|ori asociatc cu adevratele notc
muzica|c. Am putut-o dcmonstra matcmatic si am dovcdit accst |ucru, am putut construi
un dispozitiv carc |c combina pc cc|c doua. Pana |a urma, accst |ucru a lost adcvarata
mctalizica.
#ristalele
Vu|ti oamcni au auzit dcsprc crista|c|c dc cuart. Si mu|ti oamcni simt ca cxista
ccva loartc spccia| in |cqatura cu c|c. Prictcnii si carti|c s-ar putca rclcri |a ,cncrqia
crista|u|ui` si vindccarca cu autoru| |or (sau in |cqatura cu crista|c|c,, |a modu| in carc sc
vorbcstc dcsprc cat ,cosmicc` sunt c|c. Si cu am auzit toatc accstca, dar aproapc
intotdcauna prca vaq si ncsustinut. Am vrut sa stiu mai mu|t - si am vrut laptc. Aici
sunt catcva dintrc accstc laptc - o cupa dc ,adcvaratc` crista|c mctalizicc.
Crista|c|c sunt uimitoarc convcrtoarc dc cncrqic - c|c pot |ua c|cctricitatca si sa o
translormc in vibratii lizicc. L|c pot lacc dc ascmcnca opusu| - vibratia o pot translorma
in c|cctricitatc.
Datorita proprictatii dc convcrsic a crista|c|or, c|c au lost uti|izatc dc un anumit
timp, dc mu|ti oamcni zi|nic, iar mu|ti dintrc ci nu sunt c|iar consticnti dc accst |ucru.
Dc lapt, dc mu|ti ani crista|c|c au lost vita|c pcntru lunctionarca radiouri|or si
tc|cvizoarc|or. Crista|c|c translorma vibratia c|cctricitatii (lrccvcnta,, modilicand-o loartc
rapid si stabi| in vibratii a|c undc|or radio,TV. Accstc undc trcc prin acr pana oriundc
nc-am al|a dupa carc crista|c|c |c translorma inapoi in c|cctricitatc, pcrmitandu-nc sa
auzim sau sa vcdcm ccva cc sc intamp|a oricat dc dcpartc. liccarc crista| rcccptor cstc
,acordat` pc o lrccvcnta spccilica a vibratici carc sc potrivcstc cu cca a crista|u|ui dc
cmisic. Prin sc|imbarca crista|u|ui dc rcccptic, tu ,sc|imbi cana|c|c`. Accst |ucru sc
intamp|a |a lc| in radiouri, TV, wa||ic-ta||ics, CB (Citizcn Band,, Radioamatori, in
liccarc dintrc accstca. lnaintc dc aparitia tuncrc|or cu sintcza (dc lrccvcnta,, trcbuia sa ai
catc un crista| dilcrit pcntru liccarc cana| dilcrit (ca lrccvcnta, si pc carc dorcai sa-|
lo|oscsti.
nii dintrc voi cunoastcti cum toatc bric|ctc|c lo|oscsc o ,piatra si o roata`
(c|cstic din cpoca piatra, carc producca scantci si carc |a randu| |or aprindcau un |ic|id
inl|amabi| sau butan. Vu|tc dintrc bric|ctc|c modcrnc au trccut |a un sistcm dilcrit -
tc|no|oqia crista|u|ui. ln |oc dc invartirca unci roti cu dcqctu| pcntru a lacc o scantcic,
doar impinqi un buton sau un piston in os, sc audc un ,c|ic` si iata |umina. Accstc
bric|ctc lo|oscsc o mica bucata dc crista| carc crccaza o scantcic c|cctrica - lara batcrii
sau a|tccva. L|c prolita dc una dintrc proprictati|c crista|c|or carc sc numcstc ,piczo-
c|cctricitatc`. Lstc uimitor modu| in carc lunctioncaza accstca. Cand apcsi in os pc
butonu| bric|ctci, accasta actioncaza o picsa dc p|astic sau mcta| si atunci cand auzi
c|ic-u| ai auzit dc lapt sunctu| crista|u|ui |ovit dc accasta picsa din p|astic sau mcta| carc
i| |ovcstc. Atunci cand crista|u| cstc |ovit, accasta |ovirc crccaza o prcsiunc vibratoarc in
crista| dctcrminandu-| sa produca scantcia c|cctrica cc aprindc butanu|.
340
Poatc mai cunoastcti laptu| ca aproapc liccarc ccas si mu|tc dintrc ccasuri|c din
accstc zi|c au cuarturi carc ,|c pun in miscarc`. ln accstca, crista|c|c dc cuart sunt
lo|ositc pcntru a lacc cxact opusu| cc|or din bric|ctc. Lstc acc|asi |ucru, tot crista|u| dc
cuart insa lo|osit intr-un mod dilcrit. ln accst caz, in sc|imbu| lo|osirii unci vibratii
(impu|s, pcntru a qcncra c|cctricitatc, sc uti|izcaza c|cctricitatca (dintr-o batcric, pcntru a
lacc crista|u| sa vibrczc (sa osci|czc,. Vibratia constanta a cuartu|ui atunci cand cstc
ap|icata tcnsiunc c|cctrica pc accsta, cstc baza pcntru masurarca sccundc|or, minutc|or
si orc|or. Dcoarccc cuartu| vibrcaza (osci|caza, constant, c| poatc qcncra osci|atii|c
indilcrcnt dc pcrioada dc timp, pcntru a sc pastra astlc| timpu| constant.
Cu toatc accstca, cstc intr-adcvar dcstu| uimitor, dar crista|c|c pot lacc mu|t mai
mu|t.
ln At|antida, liii |ui Bc|ia| lo|oscau |ascrc si cncrqic dc tip qcotcrma| pcntru a
qcncra cncrqia ncccsara, a|imcntandu-si astlc| ,loamca` |or dc cncrqic. Asa cum am
mcntionat mai dcvrcmc, ccntra|c|c |or dc lorta au lost instrumcntc|c tcribi|c|or sc|imbari
a|c Pamantu|ui carc au distrus At|antida. Dar liii Lcqii Lui nu| lo|oscau marca putcrc
modcrat - nu ca nu |c-ar li trcbuit si nu avcau cc sa ,laca cu ca`, insa au dcscopcrit
mari|c cantitati dc cncrqic carc cxista in biocampu| Pamantu|ui, cncrqic carc cra din
bc|suq pcntru toatc ncvoi|c |or. Astlc|, ci au lo|osit crista|c|c nu doar pcntru vindccarc,
dar si pcntru a|imcntarca c|adiri|or si vc|icu|c|or |or. |tima dintrc cc|c mai mari ccntra|c
a lii|or Lcqii Lui nu| a lost ,Varca Piramida` din Lqipt. (Varca Piramida a lost dc
ascmcnca lo|osita pcntru lniticrc - mai mu|tc in |cqatura cu accasta in capito|u| dcsprc
cxpcricnta mortii,.
Vis|nu, carc a lost un cxpcrt in ambc|c tc|no|oqii, atat in cc|c stravcc|i cat si in
cc|c din stadiu| actua| a| tc|no|oqici |umii, mi-a cxp|icat mai mu|tc dcsprc putcrca Varii
Piramidc din Lqipt.
,Ai auzit probabi| mu|tc |ucruri dcsprc |cqcnda bib|ica a ,C|ivotu|ui Lcqii `. Daca
stii dcsprc componcntc|c c|cctronicc, (cu carc am construit si cu cand cram un mic
ciudat cu varsta dc 5 ani, si c|iar ai citit dcscricrca din bib|ic a C|ivotu|ui, (dc carc cu
nu am avut |abar, iti vci da scama ca accsta a lost un marc ,condcnsator` c|cctric. n
condcnsator cstc un dispozitiv carc sc lo|oscstc in mod norma| in circuitc|c c|cctronicc,
accsta stoc|caza c|cctricitatc pana |a un anumit nivc| apoi o c|ibcrcaza intr-o sinqur
impu|s. Accsta cstc motivu| pcntru carc C|ivotu| a avut rcputatia ca atinqandu-| ori
daca ai li stat prca aproapc dc c| tc-ar li |uat amctca|a intr-o stralu|qcrarc dc |a
Dumnczcu. Dimcnsiunca C|ivotu|ui cstc cca a unui condcnsator a carui incarcarc dcstu|
dc marc ar li produs o dcscarcarc carc ar li putut ucidc cu usurinta pc oricinc ar li stat
prca aproapc dc c| - si sc spunc ca ar li ucis mu|ti oamcni.`
,Cand cram copi| am dcsc|is capacu| din spatc a| tc|cvizoru|ui nostru. Lra aco|o
o ctic|cta cu o zona carc spunca ,Atcntic lna|ta Tcnsiunc Nu atinqc`. Pcntru minc
asta a lost o invitatic. Oarc cc am lacut L-am atins si am primit un soc cc m-a trimis in
zbor prin camcra si m-a trantit intr-un dintrc pcrcti Vai tarziu am al|at ca accsta cra un
condcnsator. lar accsta cra doar dc marimca unui tub dc sarc. Asa ca imi imaqincz cc
ar li putut scoatc C|ivotu| - probabi| ca ci ar li putut sa o numcasca ,Arc` in |oc dc
C|ivot (cnq. Ar|, - stii, prccum un arc c|cctric`
341
,Da. in oricc caz. numai David, in smcrcnia sa, cra capabi| sa atinqa C|ivotu|
lara a li ucis.`
,Dc cc`
,Din cauza dczvo|tarii sa|c spiritua|c avansatc, ccntri|or sai cncrqctici, c|a|rc|or
sa|c carc crau prcqatirc pcntru a lacc lata unci ascmcnca lortc si unci ascmcnca
lrccvcntc a c|cctricitatii. Si dcsiqur, prin q|idarca dc |a icrar|ic, dcstinu|ui |ui, lortci
brutc carc luscsc translormata si cana|izata in ascmcnca mod in carc doar o cxpcricnta
Kunda|ini, o comuniunc cu Dumnczcu carc in |oc sa-| ucida, c| icsca alara mai intc|cpt si
mu|t mai putcrnic.`
,Dar ai spus ca, C|ivotu| a lost un dispozitiv dc putcrc in Lqipt, in Varca
Piramida, dc cc i| avca David si cc avca dc qand sa laca cu accsta`
,Da, accsta a lost odata un dispozitiv dc stocarc a putcrii in Varca Piramida. Si
vom aunqc si |a asta intr-o c|ipa. Dar mai intai intc|cqc cc am inccput sa discutam.
Piramida a avut o c|cic a bo|tii (varlu|, din straturi dc cupru si crista|c dc cuart,
accasta a lost crcata in At|antida. Astlc|, Piramida ar li co|cctat cncrqic din biocampu|
Pamantu|ui si ar li conccntrat-o in C|ivot. C|ivotu| c|ibcra impu|suri dc cncrqic c|cctrica
dc o anumita lrccvcnta carc putcau li translormatc si transmisc dc c|cia construita din
crista|. Toti liii Lcqii Lui nu| avcau c|adiri|c si vc|icu|c|c acordatc pcntru rcccptionarca
lrccvcntci crista|u|ui Piramidci si astlc| putcau co|ccta si sc|imba cncrqia inapoi in putcrc
uti|izabi|a. Noi inca o uti|izam aici si astazi.
Acum iti pui intrcbarca dcsprc modu| cum a intrat David in poscsia accstuia.
Citcstc tcxtc|c pcntru a avca intrcaqa povcstc. Dar in cscnta, in timpu| a ccca cc ci au
numit Lxodu| - atunci cand Voisc i-a c|ibcrat pc cvrci din Lqipt, cvrcii au mcrs |a un lc|
dc sarbatoarc prin carc isi sarbatorcau c|ibcrarca si au |uat tot lc|u| dc |ucruri din
comori|c cqiptcnc, au |uat tot cc |c-a icsit in ca|c in timp cc icscau din oras. Accst |ucru,
carc a lost in marc masura omis din toatc bib|ii|c din |umca modcrna, a lost unu| dintrc
|ucruri|c principa|c carc |-au instiqat pc laraon sa-i urmarcasca. lar unu| dintrc |ucruri|c
pc carc ci |c-au |uat din Lqipt, din Varca Piramida a lost.`
,C|ivotu|`
,Da. Apoi dcsiqur, in timp, cunostintc|c dcsprc intrcbuintarca oriqina|a s-au
picrdut, ci nu au putut intc|cqc putcrca |ui si i-au atribuit accstuia o putcrc dc |a
Dumnczcu, una carc a lost dcstu| dc |oqica pcntru ci. Accsta arunca os oamcnii carc s-
ar li apropiat dc |c sau |-ar li atins, iar accst |ucru a lost usor intcrprctat dc cincva cum
ca accsta ar li lost un lc| dc tcmp|u in carc |ocuia Dumnczcu si numai cc|or slinti dintrc
oamcni |i s-ar li pcrmis sa stca atat dc aproapc dc Dumnczcu. lar in accsta ci au pus in
cc|c din urma tab|itc|c cu cc|c zccc porunci pc carc |c-a adus Voisc, accst |ucru
distruqandu-|, Voisc liind pc drcpt indiqnat si dispcrat dc inconsticnta si cqoismu| |or.`
,ndc cstc c| acum`
,Asa cum stii, noi avcm aici o vcrsiunc a unuia dintrc accsti condcnsatori, insa cc|
din Varca Piramida cstc situat intr-o mica biscrica din Ltiopia.`
,O mica biscrica din Ltiopia`
,Da, stiu ca suna ciudat, insa cxista un bun motiv pcntru accst |ucru. Accsta a
lost dus aco|o dc catrc un mic qrup dc prcoti cvrci pcntru ca ci laccau partc dintr-un
342
loartc ina|t qrup slant rc|iqios si crau prcocupati ca accsta sa nu lic prolanat sau distrus
in timpu| imincntci invazii.`
,Dar dc cc Ltiopia`
,Lstc o povcstc |unqa, dar in cscnta, pcntru |cqatura carc s-a lormat aici intrc
vcnirca |ui So|omon si a ,rcqinci din S|cba` imprcuna, ca a lost conducatoarca a ccca
cc sc numcstc acum Ltiopia. Citcstc dcsprc asta in tcxtc atunci cand ai timp.`
,inde"area "u #ristale i ,i*raie
Toatc |ucruri|c vibrcaza si au dilcritc caractcristici vibratorii. Stiai ca dilcritc parti
a|c trupu|ui, inc|usiv cc|u|c|c si orqanc|c, au ,scmnaturi vibrationa|c`. Lxista aici
scmnaturi vibrationa|c a|c ,sanatatii` prccum si scmnaturi vibrationa|c a|c bo|ii.
lntc|cqcrca stiintilica a accstora si avand tc|no|oqii avansatc pcntru a modilica
scmnaturi|c vibrationa|c a|c trupuri|or noastrc, accst |ucru nc pcrmitc vindccarca
mu|tora dintrc bo|i|c noastrc. ln At|antida, tc|no|oqia crista|u|ui cra lo|osita pcntru
accasta. lnsa cantitatca dc cunostintc si cxpcrimcntc imp|icatc in cata|oqarca tuturor
paramctri|or dilcriti dc vibratic si c|cctricitatc a liccarci parti in dcta|iu a trupu|ui uman
cstc imcnsa - accasta poatc zdruncina imaqinatia. Ca sa nu mai vorbim dc tc|no|oqia
imp|icata in crcarca crista|c|or corcctc si dc mctodc|c ap|icarii accstora. Tc|no|oqia
ncccsara pcntru lo|osirca in mod corcspunzator cstc dc ascmcnca incrcdibi| dc
avansata. Dar accasta a lost lacuta in At|antida, iar tc|no|oqia si cunostintc|c au lost
adusc in Lqipt, apoi o partc dintrc accstca in Tibct. Accasta a lost rcccnt rcdcscopcrita
dc catrc stiinta modcrna, si vom aunqc |a un anumit momcnt si |a accasta.
At|antii au lo|osit tc|no|oqia loartc solisticata a crista|c|or pcntru a vindcca iar
mu|ti oamcni ,isi amintcsc` |auntric ori simt intuitiv cum sc lacca accst tip dc vindccarc,
accsta sc lacc, cxista. Dcci, ci inccrca sa lo|oscasca crista|c|c dc cuart in accst mod sau
mcrq |a vindccatori carc lo|oscsc crista|c|c. Dar ascmcnca crista|c sunt improprii, c|c
sunt construitc tota| dilcrit si cu clcctc dilcritc, iar maoritatca dintrc cci carc |c lo|oscsc
sunt ci insisi amaqiti pcntru ca nu cunosc cc lrccvcntc au c|c si cc anumc sc poatc lacc
cu c|c, cum sa |c ap|icc in mod corcspunzator, c|iar daca ar avca crista|c|c corcctc
pcntru acc| scop. At|antii au avut o intrcaqa stiinta dcdicata pcntru intc|cqcrca vibratii|or
trupu|ui. Si au avut tc|no|oqic si stiinta rca|a pcntru lo|osirca crista|c|or in scopu| dc a
manipu|a vibratii|c intr-un mod loartc corcspunzator - At|antii nu doar cumparau un
crista| dc |a maqazinu| |oca| inccrcand sa inccapa vindccarca prin intcrmcdiu| |ui. lic ca
cra lo|osita pcntru vindccarc ori pcntru a|imcntarca cu cncrqic a casci, tc|no|oqia
At|anta a pcrmis acccsu| catrc mu|tc conccptc dilcritc si spccilicc a|c crista|c|or, liccarc
conccput pcntru paramctrii spccilici in lunctic dc cunostintc|c |or stiintilicc, pcntru a
lacc din c| un instrumcnt cu o vibratic stabi|ita unci anumitc lunctii. Lxistau disponibi|c
atunci mii dc crista|c acordatc prccis numai pcntru vindccarc. lo|osind un crista| dc
cuart lara cunostintc|c cxtinsc imp|icatc in uti|izarca |ui in mod corcct, accsta nu cstc
numai inuti|, insa poatc li c|iar daunator in anumitc circumstantc. ln a|tc cazuri, clcctu|
p|accbo poatc inducc totusi vindccarca.
Pcntru cci carc dorcsc sa uti|izczc tc|nica vindccarii cu autoru| vibratici
crista|u|ui, cxista a|tcrnativc viabi|c in ccrcctarca stiintilica modcrna. Lxista o scric dc
343
dispozitivc uimitoarc carc sunt apropiatc dc vcc|ca tc|no|oqic At|anta, insa accstca au
ncvoic dc rcsursc prccum cc|c din |aboratoarc|c quvcrnamcnta|c si dc oamcni dc stiinta
carc sa |c dczvo|tc. L|c sunt numitc L|cctro-Acuscopc si L|cctro-V,opu|sc si sunt
labricatc dc o companic numita L|cctro-Vcdica| in lountain Va||c,, Ca|ilornia. ln timp
cc dispozitivc|c carc lo|oscsc acc|casi principii carc imp|ica vindccarca At|anta cu
autoru| crista|u|ui (carc ncutra|izcaza lrccvcnta vibratii|or bo|ii si transmit lrccvcntc
vibrationa|c sanatoasc,, accstca lo|oscsc o mctoda oarccum dilcrita dc crcarc a
lrccvcntc|or vibrationa|c a|c trupu|ui (sintcza dc vibratic,. Cu toatc ca nu sunt |a lc| dc
solisticatc sau putcrnicc prccum tc|no|oqia At|anta, accstc dispozitivc uimitoarc nu
numai ca vindcca, dar mcntin trupu| si mintca ,acordatc` astlc| incat sa poata lunctiona
|a potcntia|u| |or maxim. Noi am studiat si tcstat in mod cxtins accstc masinarii in mod
obicctiv aproapc l0 ani. Parcrca noastra cstc ca, daca liccarc dintrc mcdici ar lo|osi
una dintrc c|c, spita|c|c ar avca cu aproapc 90 mai putini pacicnti. Si in timp cc
dispozitivc|c raman rc|ativ nccunoscutc, c|iar ascunsc, c|c sunt uti|izatc dc catrc
cc|ipc|c castiqatoarc in lotba|u| (amcrican, Supcr Bow|, PGA pro qo|lcrs, O|,mpic
at||ctcs, wa|tcr Rccd Hospita| din was|inqton D.C. (undc mcrq po|iticicnii dc top din
quvcrnu| Statc|or nitc si |idcrii mi|itari,, si dc catrc Papa.
Astlc|, daca csti scrios in |cqatura cu vindccarca vibrationa|a in accstc zi|c,
compania tc poatc trimitc |a un mcdic, un tcrapcut sau un c|iropractician (cc| carc
clcctucaza tcrapia manua|a a articu|atii|or si nu numai,, ori va putcti cumpara propriu|
dispozitiv daca avcti bani.
(atura ,i*ratorie a Universului
/otul in nivcrs cstc vibratic. C|iar si |umina cstc vibratic (dilcritc|c lrccvcntc dc
vibratic nc dau noua dilcritc|c cu|ori, |a lc| cum dilcritc|c lrccvcntc dc vibratic nc dau
dilcritc|c notc a|c octavci sunctu|ui,.
Asa numitc|c 5 simturi lizicc, tacti|, miros, auz, qust si vcdcrc sunt toatc ,scnzori`
bio|oqici carc in cca mai marc partc dctcctcaza vibratia in dilcritc moduri. ln timp cc
mirosu| nu cstc in mod dircct un simt a| vibratici, c| cstc simt dircct a| obicctc|or lizicc
din acr, cc|c carc au dilcriti paramctri vibrationa|i. liccarc dintrc simturi pcrccpc
vibratii|c spccilicc a|c unci anumitc bcnzi dc lrccvcnta. Dc cxcmp|u, prin simtu| auzu|ui
maoritatca oamcni|or pcrccp lrccvcntc vibrationa|c in domcniu| 20 pana |a 20.000
cic|uri pc sccunda - ccca cc noi numim ,sunct`. Oc|ii ,cu|cq` mu|t mai rapid vibratii|c
pc carc noi |c numim |umina.
lnsa accsti 5 scnzori bio|oqici pc carc noi ii lo|osim, cu|cq numai o partc #oarte,
#oarte mic a inlinitu|ui spcctru vibrationa| dc lrccvcnta. Lxista si a|tc bcnzi dc
lrccvcnta pc carc cc|c 5 simturi nu |c pcrccp, carc |asa un VARL qo| in |cqatura cu
inlormarca noastra dcsprc ccca a cc sc pctrccc cu ADLVARAT aici. lar pcntru
maoritatca oamcni|or accstc loartc |imitatc datc dc |a cc|c 5 simturi sunt singurul
lucru care le permite s #ie n contact cu lumea din 3urul lor.
Noi suntcm practic orbi in cca mai marc partc si in ccca cc privcstc accst
nivcrs.
344
Oamcnii au construit masini carc cu|cq anumite vibratii pc carc noi nu |c putcm
obtinc prin cc|c 5 simturi a|c noastrc. Accasta aparatura convcrtcstc ccca cc co|cctcaza
in domcniu| pc carc noi i| putcm dctccta prin unu| dintrc simturi|c noastrc. Sprc
cxcmp|u, oc|ii nostri nu pot vcdca razc|c X - ci pot vcdca numai vibratia mai oasa a
|uminii. Astlc| ca am construit aparatura cu razc X carc sa nc olcrc imaqini pc carc |c
putcm vcdca ca rczu|tat a| lo|osirii razc|or X pc un li|m pc carc noi i| putcm vcdca prin
|umina vizibi|a. lti poti imaqina posibi|itatca dc a vcdca ascmcnca |ucruri prccum razc|c
X si qama tot timpu| ndc|c radio sc al|a dc ascmcnca intr-una din bcnzi|c vibrationa|c
dc lrccvcnta, bcnzi carc nu sc al|a in intcrva|u| vrcunuia dintrc simturi|c noastrc.
Circuitc|c din radiouri sau tc|cvizoarc sc|imba accstc vibratii a|c lrccvcntci in vibratii pc
carc simturi|c noastrc a|c vazu|ui si auzu|ui |c pot pcrccpc. Lxista mu|tc a|tc |ucruri pc
carc noi nu |c putcm pcrccpc in mod norma|. Dar, toatc accstca, si mu|t, mu|t mai
mu|tc, sunt disponibi|c pcntru a li pcrccputc dc noi atunci cand nc dcpasim |imitc|c
sinc|ui nostru scparat.
lu.iile
Datorita lascinatici mc|c dc mu|t timp pcntru ascmcnca |ucruri, am pctrccut o
marc partc dc timp cu Vis|nu ,zapacindu-|` cu toatc intrcbari|c lara dc raspuns a|c
lascinatici mc|c timpurii cu privirc |a mctalizica si stiinta.
,lntotdcauna am auzit rclcriri |a laptu| ca viata cstc o i|uzic, ori |a laptu| ca ccca
cc pcrccpcm noi cstc dc lapt o i|uzic. Arc accst |ucru dc a lacc cu simturi|c noastrc
|imitatc`
,Viata liind o i|uzic, cra mai mu|t o intrcbarc pc carc crcd ca trcbuia sa o pastrczi
pcntru Zain, insa iti pot spunc dcsprc i|uzia pcrccptici scnzoria|c.
ln partc, din cauza |imitari|or simturi|or noastrc, o marc partc din ccca cc
pcrccpcm cstc o i|uzic. O masa sprc cxcmp|u, nu cstc ccca cc parc sa lic pcntru noi.`
,ln momcntc|c dc ina|ta constiinta, am vazut ccca cc parca o taratoarc ori o
vibratic in |cmn sau piatra, cstc asta ccca cc vrci tu sa spui`
,Lstc o partc din ccca cc vrcau cu sa spun. Putcai sa li vazut viata mo|ccu|c|or
acc|ui obicct, sau vibratii|c auricc. Dar am ncvoic sa stiu mai mu|tc datc spccilicc dcsprc
pcrccptii|c ta|c - dcsprc carc vom discuta probabi| mai tarziu.
Pcntru a-ti olcri o mai usoara intc|cqcrc, cxcmp|u| i|uzii|or cstc cvidcnt, ia in
considcrarc modcrna invcntic a tc|cviziunii si ,imaqinca` pc carc o vczi prin intcrmcdiu|
ci. ,lmaqinca` pc carc o vcdcm noi nu cstc o imaqinc in intrcqimc ci mai mu|tc |inii
scparatc a|c imaqinii, accstca c|ipcsc pcntru noi |a un anumit intcrva|. L|c porncsc din
co|tu| dc sus a| ccranu|ui si sc oprcsc in co|tu| opus dc os a| ccranu|ui. lnsa accstc |inii
apar mai rcpcdc dccat poatc proccsa pcrccptia noastra umana, asa ca nu putcm vcdca
accstc |inii scparatc carc ,stra|uccsc` |a un anumit momcnt dat. ln sc|imb, mu|tc|c |inii
carc apar aco|o tot timpu|, lac intrcaqa imaqinc. li|mu| cstc simi|ar. Astlc| mai mu|tc din
accstc 30 (n.tr. accsta cstc Standardu| NTSC, aprox. 30 dc cadrc,sccunda, mai prccis
29,97, dc imagini statice carc apar in intcrva| dc o sccunda. Noi vcdcm asta ca pc o
prczcntarc ncintrcrupta si avcm i|uzia ca oamcnii si |ucruri|c dc pc ccran sunt in
miscarc, insa accstca nu sunt. Anumitc anima|c cu o pcrccptic mai buna pot vcdca doar
|inii pc ccranu| tc|cvizoru|ui ori imaqini carc apar intcrmitcnt in timpu| unui li|m.
345
Accsta cstc doar NL dintrc mu|tc|c cxcmp|c. Dar sunt in accst caz c|iar mai
mu|tc i|uzii in |cqatura cu viata si |umca din uru| nostru. C|iar si televi0orul in sinc nu
cstc cu adcvarat ccca a cc ni sc parc noua ca cstc.
/devrata Realitate de 4in"olo de Per"epiile noastre
C|iar si cc|c mai ,so|idc` obicctc lizicc sunt dc lapt atomi (ci sunt parti|c ,cncrqia
carc |c compun, vibrand pc nivc|c dilcritc, in dilcritc aranamcntc. Accstc nivc|c dc
vibratic si aranamcntc a|c atomi|or sunt pcrccputc dc noi prin intcrmcdiu| unuia sau
mai mu|tora dintrc cc|c 5 simturi loartc |imitatc a|c trupu|ui uman pamantcsc. Atunci
cand noi proccsam accasta inlormatic scnzoria|a, in |imitata noastra constiinta,
,pcrccpcm` accstc qrupuri atomicc ca liind ,|ucruri` carc a|catuicsc |umca in carc traim,
lucrurile carc sc al|a in uru| nostru - tc|cvizoarc, masini, covoarc, pic|c, acr, -
numcstc-|c tu. Ccca cc considcram noi ca sunt toatc accstc lucruri, cstc dc lapt
rczu|tatu| ipotczc|or dclormatc pc carc |c lacc crcicru| nostru - ipotczc carc sunt baza
datc|or pc carc |c obtincm prin intcrmcdiu| simturi|or noastrc dcsprc un anumit
aranamcnt si lrccvcnta a vibratici atomi|or. lar atomii sunt doar un b|oc din constructia
acc|uiasi Sinqur |ucru - o ,c|cstic` a nivcrsu|ui. Astlc|, tot ccca cc crcdcm noi va
vcdcm, cstc in rca|itatc doar o i|uzic - nu o adcvarata sa lorma - doar o ,lorma
conccptua|a` crcata dc crcicru| nostru. Am pus imprcuna o ,imaqinc` ori o ,idcc` a ccca
cc crcdcm noi ca pcrccpcm, in virtutca proqramarii noastrc, a astcptari|or,
cxpcricntc|or, ctc., manipu|and biti dc inlormatic pc carc ii primim dc |a simturi|c
noastrc cxtrcm dc |imitatc. Atunci cand tu vczi miscarc ori vibratic in obicctc so|idc, asa
cum ai spus, indilcrcnt cc ai li vazut, cstc pcntru ca atunci constiinta ta sc cxtindc
dinco|o dc |imitari|c sa|c si traqi cu oc|iu| dinco|o dc rca|itatc un pic mai mu|t.`
,Dcci, constiinta noastra si simturi|c noastrc |imitatc crccaza intr-adcvar un
|andicap pcrccptua|.`
,Lstc c|iar mai rau dccat atat Pcnic|. Noi suntcm dca dc |a inccput intr-un marc
|andicap a| pcrccptici printr-o ascmcnca mica partc a pcrccptici |umii din uru| nostru.
Apoi, pcntru a lacc |ucruri|c si mai rau, noi proccsam inlormatia prin ,li|tru|` cmotii|or
si idci|or noastrc prcconccputc. Accstca toatc nc |asa noua o loartc incxacta i|uzic a
rca|itatii.
Si doar o mica sc|imbarc a lrccvcntci vibratici atomi|or (atat cat dc rcpcdc sau dc
|cnt pot accstia sa vibrczc, intr-o mo|ccu|a (qrup dc atomi,, poatc sc|imba comp|ct
pcrccptia noastra in |cqatura cu ccca cc cstc acc| |ucru. Dc cxcmp|u, stim dcsprc
vibratia |cnta a mo|ccu|c|or dc H2O carc dcvinc astlc| q|cata, dcci un so|id, iar crcscand
lrccvcnta vibratici o cunoastcm ca apa, un |ic|id, crcscand-o si mai mu|t, dcvinc abur,
dar si mai rcpcdc, accasta dcvinc Hidroqcn si Oxiqcn, dcci un qaz. Atunci nc puncm
intrcbarca, cc cstc apa`
,Nu stiu.`
,Pc masura crcstcrii lrccvcntci vibrationa|c sc dczvo|ta o particu|aritatc si mai
ctcrica. Ccva anumc poatc c|iar sa dispara (prccum aburu|,, insa nimic nu cstc picrdut
pcntru totdcauna in nivcrs, accsta isi sc|imba doar lorma. ncori lorma aparcnta cstc
sc|imbata dc atomii carc sc a|atura qrupuri|or (dc mo|ccu|c, ori dc ccca cc mic imi p|acc
346
sa numcsc ,cu|tc|c atomicc` Nota autoru|ui: nici o |cqatura cu ,cu|tc|c qazu|ui otravitor`
(n.tr. probabi| rclcrirc |a atcntatu| cu qaz sarin din Japonia dc |a 20 martic l995,. Dar
indilcrcnt dc modu| cum accstia sunt aranati ori cum apar ci, rca|itatca cstc ca toti
vibrcaza intotdcauna cu acccasi Sinqura cncrqic vibratoric |a dilcritc lrccvcntc.`
E?istena 5r*ital Modelul Relaional al Universului
Vom discuta unc|c aspcctc a|c rc|atii|or din sistcmu| so|ar in capito|u| dcsprc
sul|ctc|c pcrcc|c. Si in timp cc o partc a matcria|u|ui dc mai os cstc oarccum rcpctat,
accasta cstc continuarca convcrsatici dc mai inaintc cu Vis|nu, iar in scnsu| ci mctalizic,
accasta cstc adccvata in accst capito|.
,Privind catrc spatiu| cosmic vci qasi ncnumaratc stc|c, ,Sori` prccum soarc|c
accstui sistcm so|ar, cu p|anctc carc au propria |or orbita. Accstca au miscarc constanta,
vibratic, urmcaza Lcqi|c nivcrsa|c a Tot, |a lc| prccum atomu|, un sistcm so|ar micro-
cosmic.
Vodc|u| Orbita| nivcrsa|, accsta cstc dc ascmcnca baza Sistcmc|or So|arc si Atomi|or
lntr-adcvar, ORlNDL privim in cxistcnta, lic ca in spatiu| cxtcrior ori in cc|
intcrior, PLSTL TOT cxista lic atomi, lic sistcmc so|arc. L|c sunt prccum octavc|c
acc|uiasi |ucru: micro , macro cosmos. Nu cstc aici nimic a|tccva. Cc cstc accasta cu
a|catuirc O rctca Accstca si oricc a|tccva, carc pare sa lic a|tccva, nu sunt dccat o
conccntrarc dc atomi , sistcmc so|arc.
Nu pot sub|inia sulicicnt dc binc accasta scmnilicatic. Lstc una dintrc cc|c mai
importantc rca|itati carc cxista aici, iar intc|cqcrca ci comp|cta inscamna una dintrc cc|c
mai mari c|ci a|c intc|cqcrii nivcrsu|ui si a victi|or noastrc.`
,Carc sunt cc|c|a|tc mari c|ci`
,rmatoarca marc c|cic poatc sa lic dc ascmcnca obscrvarca atomi|or si
sistcmc|or so|arc. Obscrvarca modelului lor orbital, a relaiei |or orbitale. Accsta
cstc &nt1iul model primar carc cxista in nivcrs. Accsta pcnctrcaza totu| si toatc
cc|c|a|tc sunt construitc pc accsta. Pcnic|, accasta cstc baza pcntru noi oamcnii si
pcntru rc|atia barbat , lcmcic. Accsta cstc ccca cc lacc sul|ctc|c pcrcc|c sa lic sul|ctc
pcrcc|c.`
,Dar nu sunt orbitc|c scparatc |ucruri|c prin carc sunt scparatc sistcmc|c so|arc
sau atomii Cum ar putca li accasta baza pc carc cstc construit totu| in nivcrs Si cum
ar putca li cca pc carc sc bazcaza rc|atii|c umanc`
,Privcstc spatiu| cosmic pc timp dc noaptc. liccarc dintrc stc|c|c ,stra|ucitoarc`
pc carc tu |c vczi cstc lic un ,Soarc` - un obicct cc radiaza |umina, carc cstc inconurat
si in uru| caruia orbitcaza p|anctc, lic o p|ancta cc rcl|ccta |umina pc carc o primcstc dc
|a |umina unci stc|c. Studiind ccca a cc oamcnii dc stiinta au dcscopcrit dcsprc
obicctc|c ,so|idc` carc nc inconoara - apa, copacii, c|adiri|c, stanci|c, pamantu|,
p|antc|c, trupuri|c umanc - c|c sunt toatc lacutc din atomi. Si cc sunt atomii ,Stc|c`
microscopicc orbitand in uru| p|anctc|or, insa |a scara loartc mica si loartc, loartc rapid
347
- c|c sunt o octava a stc|c|or si a propriu|ui nostru sistcm so|ar. Citcstc vcc|i|c tcxtc. Noi
am avut accasta cunoastcrc cu mu|t inaintc ca masc|c iqnorantc sa ,dcscopcrc` ca
Pamantu| nu cstc p|at. lnaintc ca ci sa dcscopcrc ca Pamantu| nu cstc ccntru|
nivcrsu|ui. lnaintc ca ci sa dcscopcrc ca Pamantu| sc rotcstc in uru| Soarc|ui, in |oc sa
crcada cc crcdcau inaintc - ca Soarc|c sc invartc in uru| Pamantu|ui. lnaintc ca ci sa
,dcscopcrc` atomii. ln curand ci vor ,dcscopcri` cu mu|t mai mu|t.
la in considcrarc: cc sc intamp|a daca totu| orbitcaza in uru| a ccva Cc sc
intamp|a daca vci aunqc |a ccva mai mic dccat atomii si mai marc dccat sistcmc|c
so|arc, in acc|asi mod sau simi|ar, qasind acc|asi tipar orbita| circu|ar Asa cstc - intr-un
lc| sau a|tu|, c|iar daca accstca nu au lost ,dcscopcritc inca` Nota autoru|ui: mu|tc
dintrc accstc |ucruri au lost rcccnt dcscopcritc dc catrc stiinta modcrna. Cc sc intamp|a
daca accstca mcrq |a inlinit prccum o spira|a lara slarsit Asa trcbuic sa lic. Accsta cstc
modc|u| crcatici, modc|u| Du|u|ui nivcrsa|.
Daca i| vci contcmp|a pcntru un anumit timp, ,modc|u|` unui atom ori a| unui
sistcm so|ar cstc intr-un anumit lc|, singura realitate. Accasta cstc prima lorma a
victii in nivcrs. Accst modc| cstc ba0a b|ocuri|or dc constructic a|c i|uzii|or noastre.
Si din cc anumc cstc compus acesta Lstc uimitor, toatc modc|c|c omniprczcntc
constau din parti ,individua|c` lunctionand ca na. Accasta nitatc cstc rca|izata in
virtutca naturii po|aritatii parti|or individua|c - p|us , minus, mascu|in , lcminin.
L|cctronii unui atom sunt prccum p|anctc|c unui sistcm so|ar. Li sunt incarcati opus
(dc ,scx` opus, lata dc nuc|cu| unui atom si sunt atrasi unu| catrc cc|a|a|t - |a lc| cum
sunt p|anctc|c si ,Soarc|c` intr-un sistcm so|ar. Parti|c po|arizatc mcrq imprcuna intr-un
anumit ,lc|` carc cstc dictat dc Lcqca nivcrsa|a. Vodc|u| cstc orbita| din cauza naturii
rc|atii|or po|arizatc din spatiu. Lxista totdcauna un ccntru, o slcra ccntra|a carc ccdcaza,
din carc curqc in cxtcrior cncrqia, si carc ,atraqc` - si accst obicct ccntra| cstc
inconurat dc obicctc carc dc ascmcnca atraq si sunt atrasc, atasandu-sc c|c insc|c dc
obicctu| ccntra|. ln cazu| unui sistcm so|ar, Soarc|c cstc ccntru| in uru| caruia sc rotcsc
toatc p|anctc|c. ln cazu| unui atom, nuc|cu| cstc ccntru| pcntru toti c|cctronii carc sa
invart in uru| |ui. Lstc acc|asi |ucru. Obicctc|c cxtcrioarc (c|cctronii sau p|anctc|c,,
impu|su| |or, ,vitcza` |or in timp cc ca|atorcsc prin spatiu dcvinc o miscarc circu|ara
indata cc c|c sunt atrasc si atasatc obicctu|ui |or ccntra| (Soarc|c, o Stca sau un Nuc|cu,.
Accasta miscarc cstc cic|ica - cu a|tc cuvintc, isi pastrcaza orbita inconuratoarc |a o
anumita vitcza, rcpctandu-si cic|u| |a o anumita pcrioada data dc timp, printr-un astlc|
dc lcnomcn vibrationa| cstc crcat ,cic|u| pc . ccva` (sccunda, zi, an, indilcrcnt cc,. ln
cazu| Pamantu|ui carc orbitcaza in uru| Soarc|ui, accst cic|u cstc l pc an. ln cazu|
cc|or|a|tc p|anctc accsta cstc mai rapid sau mai |cnt. ln cazu| atomi|or, accsta cstc
loartc, loartc rapid - si dilcrit pcntru liccarc atom.
lacand un pas mai dcpartc, cc sc intamp|a daca totu| orbitcaza in uru| a ccva,
accst ccva orbitand dc ascmcnca in uru| |a a|tccva Si toatc lunctioncaza ca NL. Si
cxista un modc| vibrationa| comp|cx. liccarc dintrc accstca avand |cqatura cu toatc
cc|c|a|tc obicctc, dcvcnind o partc a l|uxu|ui lor si una cu acestea. ln intrcq nivcrsu|,
Toatc |ucruri|c sunt intcrconcctatc prccum nu|. Si ba0a tuturor acestora este
modelul Universal pc carc noi i| vcdcm cxcmp|ilicat atat dc pcrlcct in atom ori in
348
sistcmc|c so|arc. Accstca urmcaza si rcl|ccta pcrlcct Lcqca nivcrsa|a. Accst modc|
curqc in pcrlccta armonic cu ordinca nivcrsa|a.`
,Am inccput sa intc|cq. Dar nu intc|cq inca ,|cqatura` accstuia cu rc|atii|c umanc.`
,Cc sc intamp|a daca accasta lorma, accst modc|, rcprczinta |cqaturi|c dintrc
liintc Cc sc intamp|a daca liccarc atom cstc o liinta consticnta compusa din liintc
sul|ctc pcrcc|c Cc sc intamp|a daca liccarc sistcm so|ar cstc o liinta consticnta
compusa din liintc sul|ctc pcrcc|c (liccarc p|ancta si ,Soarc|c` sunt o liinta in sinc si
liccarc dintrc c|c lac imprcuna O sinqura liinta, Cc sc intamp|a daca liccarc liinta oaca
doua ro|uri, atat parintc cat si copi| in acc|asi timp - daruindu-sc catrc ccva, si
dircctionand ccva Cc sc intamp|a daca liccarc dintrc ,stc|c` cstc ambc|c, atat o
rcvarsarc, o ,po|aritatc pozitiva`, ,dircctionand` pozitia p|anctc|or sa|c, dar cstc dc
ascmcnca si prccum o ,p|ancta` pcntru a|tccva n 3urul cruia orbitcaza Cc sc
intamp|a daca p|anctc|c sunt rcccptoarc, ,po|aritatc ncqativa`, ,postura dc ccdarc`
pcntru un ,soarc`, insa lunctioncaza si prccum un ,soarc` pcntru a|tccva in uru| caruia
orbitcaza sau cstc alcctata dc catrc accsta ln acord cu invataturi|c lii|or Lcqii Lui nu|
si intc|cqcrii mc|c, toatc cc|c dc mai sus sunt adcvaratc.`
Vu|tc, mu|tc |ucruri pot li invatatc si intc|csc prin contcmp|arca conccptu|ui dc
mai sus. Contcmp|arca accstui modc| a q|idat macstrii catrc intc|cqcrca tuturor
prob|cmc|or nivcrsa|c si a|c victii pamantcsti, iar accstca |a randu| |or pot dc
ascmcnca sa olcrc raspunsuri prolundc cautatoru|ui contcmp|ativ.
Adcvarata intc|cqcrc a scnsu|ui accstui modc| si ap|icarca |ui pc cxistcnta umana
poatc olcri cca mai prolunda intc|cqcrc a naturii barbatu|ui si lcmcii si a rc|atii|or
mascu|in , lcminin. Accsta cstc modc|u| pcrlcct a| intcractiuni|or armonioasc dintrc
po|aritati|c in opozitic. Astlc|, prin accasta contcmp|arc ni sc poatc arata ca|ca prin carc
am putca avca rc|atii pcrlcctc, accasta nc-ar auta sa rca|izam pcrlcct intcractiunca
armonioasa cu proprii|c noastrc sul|ctc pcrcc|c si cu cci|a|ti oamcni.
4in"olo de "ele L )imuri
Vai dcvrcmc am spus ca pentru ma3oritatea oamenilor cc|c 5 simturi sunt
sinquru| |ucru carc |c pcrmitc sa lic in contact cu |umca din uru| |or. O pcrsoana carc
cstc nivcrsa| Consticnta si-a dcpasit sinc|c scparat si pcrccpc |ucruri|c mai mu|t dccat
prin cc|c 5 simturi, cxpcrimcntandu-|c dircct, lara ,li|trc`. lnsa tu nu trcbuic sa atinqi
Constiinta nivcrsa|a pcntru a inccpc sa pcrccpi mai mu|t - oricinc poatc atinqc o mai
marc pcrccptic daca |ucrcaza in accst scns.
Atunci cand nc cxtindcm constiinta putcm acccsa a|tc mi|oacc pcntru a pcrccpc
spcctrc|c dc vibratic carc sc al|a in mod norma| dinco|o dc |imita umana. Noi putcm
simti accstc a|tc spcctrc (sau p|anuri, daca dcpasim |imitc|c lizicc si nc ,acordam` pc
c|c. Accst |ucru arc |oc atunci cand cstc activat un lcnomcn a|c cvo|utici spiritua|c numit
,|unda|ini`. Kunda|ini sc al|a |atcnt in noi toti. Atunci cand |unda|ini dcvinc activ,
accsta travcrscaza co|oana vcrtcbra|a cncrqizcaza ccntri ncrvosi (numiti p|cxuri, si
q|andc|c cndocrinc, accstca sunt in mod norma| in starc |atcnta sau doar intr-o starc dc
nivc| vibratoriu ,|cnt`, mcntinand lunctii|c trupu|ui lizic in norma|. Activarca |ui |unda|ini
producc u|tcrior activarca sau ,trczirca` cc|or saptc ccntrii carc sc al|a dc-a |unqu|
co|oanci vcrtcbra|c numiti ,c|a|ras` in unc|c traditii spiritua|c. L|c sunt ascmcnca unor
349
noi simturi carc mai inaintc nu au lost lo|ositc in nici un lc|. liccarc dintrc c|a|ras
pcrmitc rcccptionarca si transmitcrca dc pc dilcritc p|anuri a|c vibratici. Sprc cxcmp|u,
probabi| cca mai laimoasa dintrc c|a|ras cstc pituitara sau ,cc| dc-a| 3-|ca Oc|i`. Cand
accsta cstc dcsc|is, c| olcra ccva cc a lost numit ,cca dc-a doua vcdcrc`. Accasta noua
capacitatc dc pcrccptic va dcpindc dc qradu| ci dc dcsc|idcrc. n nivc| mcdiu dc
dcsc|idcrc va olcri una dintrc abi|itati|c dc a vcdca campuri|c dc cncrqic carc inconoara
toatc |ucruri|c. Vai mu|t poatc li pcrccput atunci cand accsta cstc comp|ct dcsc|is si
lunctioncaza in coordonarc cu cc|c|a|tc c|a|ras. Atunci cand accstc c|a|ras sunt
dcsc|isc in mod corcspunzator, tu cxisti dc ascmcnca in mod cscntia| si in accstc
p|anuri dilcritc. lata un cxcmp|u a|cqoric nu loartc bun: ai putca sa qandcsti |a asta cam
in accst mod. Ai 7 tc|cvizoarc, liccarc dintrc c|c ,aratand` o vcrsiunc dilcrita a acc|uiasi
momcnt a| victii ta|c si a| |umii din uru| tau. nu| cstc a|b-ncqru, unu| cstc co|or, a|tu| iti
pcrmitc sa ,prc-vizua|izczi` aspcctc viitoarc a|c victii ta|c, iar a|tu| iti pcrmitc sa vczi totu|
|a lc| ca un aparat cu razc X. nu| iti pcrmitc sa vczi atomii dc pcstc tot. n a|tu| iti
pcrmitc sa iti vczi viata prccum o ,imaqinc in imaqinc`, tc|cvizoru| prczcntand 2 cana|c
dilcritc, cu imaqinca dc ansamb|u a intrcqu|ui nivcrs si una mai mica intr-un co|t carc
iti arata viata ta din timp in timp, ctc., ctc. lnsa mai dcqraba dccat sa lic un ,spcctaco|`
|a carc tu sa privcsti, accstca iti pcrmit sa dcvii partc a spcctaco|u|ui, sa traicsti in c| si
sa intcractionczi cu c|. lar |unda|ini cstc sursa dc a|imcntarc carc sc|imba accstc
tc|cvizoarc - cu tc|cvizoarc pc carc nu |c-ai vazut niciodata mai inaintc, ori dc carc nici
nu ai stiut ca cxista.
(Atenie! n ca0ul n care 8undalini se ridic i desc.ide c.a8rele #r o
pregtire corespun0toare, o g.idare sau un control, se nt+mpl ceva
precum unui radioreceptor care nu mai are circuitul de acord, nici un mi3loc
de selectare i meninere pe #recvena doritM acesta rm+ne desc.is,
recepion+nd orice vibraie n mod neregulat. Unele dintre ca0urile de
nebunie i %posesiune& sunt re0ultatul acestui eveniment. oi te prevenim
s nu #oloseti orice te.nic ce #orea0 8undalini, dec+t dac eti sub
ndrumarea unui adevrat nvtor). =om avea mai mult de discutat despre
8undalini i subiectele legate de aceasta n partea a doua a acestei cri.
)timularea )piritual a "elor L )imuri
Vis|nu a continuat sa imparta din intc|cpciunca sa:
,nc|c dintrc vibratii|c lizicc carc pot li prc|uatc dc catrc cc|c 5 simturi a|c
noastrc contin ,armonici` (vibratii para|c|c a|c unci lrccvcntc mai ina|ta, si lormc carc
corcspund cu vibratii|c ,spiritua|c` mai ina|tc. Cand nc ridicam accstc vibratii, armonici|c
si lormc|c stimu|caza ccva ,ascmcnca unui raspuns` in pcrsoana carc |c rcccptioncaza.
Accst |ucru poatc li cxpcrimcntat prin oricarc dintrc simturi. Sa lo|osim sunctu| pcntru
o noua cxcmp|ilicarc, accsta poatc li prccum ascu|tarca unci muzici lrumoasc carc tc
ducc pc nivc|c dc culoric spiritua|a, cxtaz, olcrindu-ti scntimcntc dc pacc si nitatc cu
nivcrsu|. Cand sc intamp|a accst |ucru, tot ccca cc sc intamp|a dc lapt din punct dc
vcdcrc lizic, sunt o scric dc vibratii dintr-o anumita banda dc lrccvcnta carc cstc
rcccptionata dc tinc (|a ascu|tarca muzicii,.`
350
,Astlc|, dc cc nu obtii accstc clcctc, accstc cmotii si scntimcntc pur si simp|u din
muzica`
,Vuzica va li doar baza pcntru accst |ucru. Pcntru ca lorma vibrationa|a,
miscarca si armonici|c au ccou in tinc, iti pcrmit sa tc acordczi |a ,sursa` carora c|c
corcspund accstca. Accasta ,sursa` cstc cca |a carc cra ,concctat` sau pc carc o simtca
compozitoru| atunci cand a compus muzica. Cu simtu| mirosu|ui nu cstc |a lc| dc simp|u.
Avcm totusi aici catcva dintrc cxcmp|c|c moduri|or cum vibratii|c armonioasc nivcrsa|c
sc manilcsta prin dilcritc|c simturi:
Pentru vi.iune - o manda|a, miscari spiritua|c cntuziastc dc dans, cntuziasmu|
cu|ori|or si artci, lrumusctca naturii - prccum un rasarit dc soarc.
Pentru atingere - scntimcntu| cncrqici victii nivcrsa|c , prana , c|i , |i,
curqand prin trupu| tau, o atinqcrc a iubirii.
Pentru au. - cntuziasmu| spiritua| a| muzicii sau sunctc|or, sunctc|c naturii.
Pentru miros - parlumu| unci l|ori sau tamaia pura. Tamaia, smirna, |cvantica si
a|tc|c in starca |or pura, sunt cxcc|cntc pcntru mcditatic si crcarca unci vibratii spiritua|c
in mcdiu| inconurator. Llcctu| mirosuri|or pc trupu| lizic cstc dc nccqa|at. Accsta cstc
loartc putcrnic. L| poatc stimu|a c|iar mcmoria victi|or antcrioarc. Simtu| mirosu|ui cstc
numai unu| dintrc simturi|c concctatc dircct |a crcicr si in cxtcrior cu |umca lizica.
Virosuri|c provin dc |a particu|c|c lizicc din acr carc contactcaza dircct parti a|c
crcicru|ui, accstca liind acccsatc prin intcrmcdiu| nasu|ui tau. Virosuri|c activcaza clcctiv
si dircct ccntrii cmotiona|i din crcicr, astlc|, accstc cmotii pot dcc|ansa amintiri|c din
copi|aric sau c|iar amintiri din viata antcrioara. Vircsmc|c pot li vindccatoarc sau pot
crca prob|cmc. Tinc mintc ca un parlum poatc li bcnclic pcntru o pcrsoana si nu poatc
li bun pcntru a|ta. lnccarca divcrsc tipuri, vci sti carc cstc pcntru tinc. Combinatia dc
tamaic si mir ori combinatia dc Lavcndcr buds si Orris root powdcr, cstc loartc
putcrnica pcntru stimu|arca cmotii|or din viata antcrioara si pcntru amintirca accstcia -
pcntru ca accstca crau lo|ositc in stravcc|i|c noastrc tcmp|c si in ccntrc|c dc vindccarc.`
Mu.i"a
,Vuzica cstc o putcrnica lorta cc sc intindc dc |a lnlinit catrc linit. Prccum
cc|c|a|tc vibratii, accasta poatc li armonioasa, vindccatoarc, stimu|ator spiritua|, sau
ncarmonioasa, dcqcncranta, carc stimu|caza cqou|, provocatoarc dc auto-indu|qcnta.
Vuzica nu arc baricrc |inqvisticc si cstc prccum un |imba apropiat dc |imbau|
Du|u|ui nivcrsa| pc carc i| poti al|a.
C|iar si p|anctc|c lac muzica. L|c toatc produc vibratii carc pot li simtitc ca sunct
in starca norma|a a constiintci, prin c|a|rc|c activatc corcct. Si cand ascu|ti sistcmu|
so|ar ca un intrcq, p|anctc|c compun c|iar sc|imbari dc acorduri atunci cand trcc pc
orbitc|c |or, atunci cand vin mai aproapc si mai dcpartc dc cc|c|a|tc p|anctc.`
Poatc ai auzit dc tcstc|c lacutc si in carc muzica ,c|asica` a lost intcrprctata
pcntru un anumit qrup dc p|antc, iar muzica ,roc|` intcrprctata pcntru a|tc|c. P|antc|c
carora |i s-au intcrprctat c|asici au inl|orit si au crcscut indrcptandu-sc catrc sursa
sunctu|ui in timp cc p|antc|c carora |i s-a intcrprctat muzica roc| s-au vcstcit si au
murit, dcpartandu-sc dc sursa sunctu|ui. Asta nu inscamna ca toata muzica roc| cstc
351
daunatoarc sau ca toata muzica c|asica cstc bcnclica. ln timp cc cautam prin
caractcristici|c accstui cxpcrimcnt, am qasit catcva |ucruri carc putca alccta mu|t
rczu|tatc|c. Vai intai, accsta nu a lost un studiu in dub|u-orb, iar prcudccati|c oamcni|or
dc stiinta (pcntru c|asica si impotriva roc|, pot avca o marc inl|ucnta asupra p|antc|or (iti
amintcsti cxpcrimcntu| cu sobo|anii ,intc|iqcnti`,. Dc ascmcnca, am qasit ca
intcrprctarca c|asici|or cra mu|t mai ralinata si mc|odica, in timp cc intcrprctarca muzicii
roc cra cumva mai discordanta (din ncqativismu|, dcqcncrativu|, oricntarca cqoista a
compozitori|or,. Lxista totusi muzica roc| intru-catva loartc oricntata spiritua| daca vci
cauta dupa ca. Toatc sti|uri|c dc muzica au po|aritati dc pozitiv si ncqativ, accasta cstc
oarccum a|cqcrca ta.
Atata timp cat am atins subicctu| muzicii as dori sa mcntioncz ccva dcsprc
intcrprctarca instrumcnta|a (inc|uzand aici si vocca,. Compozitia spontana ori
intcrprctarca poatc li considcrata prccum o mcditatic. lacand asta si |asand Du|u|
nivcrsa| sa curqa prin tinc, sa cantc prin tinc, cstc ccva loartc minunat, o cxpcricnta
cxtatica. Accia dintrc voi carc au putut cxpcrimcnta accst |ucru prin muzica stiu cc
vrcau sa spun. lnsa accasta cstc ca|ca prin carc oricinc dintrc cci carc si-au dcpasit
propriu| sinc scparat au lacut accst |ucru in spiritu| lubirii A|truistc. lntrand si mcrqand
in si prin l|uxu| Du|u|ui nivcrsa| carc trccc prin tinc, totu| dcvinc o mcditatic. Accasta
cstc arta dc a muri, cca carc nc cstc intotdcauna data (dinaintc dc Du|u| nivcrsa|,.
Pcntru cc| cc traicstc un ascmcnca sti| dc viata nivcrsa|, TOTL cstc o muzica
instrumcnta|a prin carc canti cu autoru| vibratii|or, prin intcrmcdiu| spcctru|ui
vibrationa| a| lnlinitu|ui. Vino sa canti mc|odia lubirii, cantccu| victii, muzica slcrc|or.
(umele lui 4umne.eu2
#el "are este Formula pentru #reaie
Asa cum am studiat in divcrsc|c tcxtc stravcc|i din bib|iotcca, am qasit uimitor
laptu| ca au cxistat atat dc mu|tc numc dilcritc pcntru Dumnczcu. Nu pcntru dumnczci.
Ci numc dilcritc pcntru ,n Sinqur Dumnczcu`, uncori c|iar in cadru| acc|ciasi rc|iqii.
Dc cxcmp|u, L|o|im, Jc|ova, Dumnczcu| |ui Avraam, ctc. ln timp cc Gabric| punca
catcva su|uri in spatc|c mcsci |a carc studiam cu, |-am intrcbat dcsprc accst |ucru.
,Dc cc cxista atat dc mu|tc numc pcntru Du|u| nivcrsa|`
,A|, accasta intrcbarca. ncori din cauza dilcritc|or cu|turi sau |imbac, a|tcori din
cauza traduccri|or dintr-o cu|tura sau |imba in a|tu|, uncori cstc traduccrca intr-o a|ta
cu|tura, a|tcori pcntru contro| si conluzic - pcntru a sc|imba adcvaru| ori inscmnatatca
|ui Dumnczcu.`
,Carc cstc cc| mai vcc|i si important numc pcntru Du|u| nivcrsa| lntrcbarc
buna pcntru concurs dc tc|cviziunc, nu-i asa`
,Pcntru concurs dc tc|cviziunc`
,Da, un lc| dc oc, spcctaco| ori ccva dc qcnu| accsta`
,Joc spcctaco|`
Gabric| cra un vcncrabi| ca|uqar Adcpt, unu| carc cra aco|o dc mu|t timp, ca sa
nu mai mcntioncz dupa toatc astca ca c| era dc ascmcnca bib|iotccaru|. Putcam |a lc|
352
dc binc sa i| intrcb dcsprc muzica Disco. Astlc| ca am rcnuntat si m-am intors |a
intrcbarca initia|a.
,Cc| mai vcc|i numc pcntru Du|u| nivcrsa| cstc Yod Hc Vau Hc. lnsa accst
stravcc|i numc cstc cu mu|t mai mu|t dccat doar ccca cc numcstc a|ta rc|iqic in
vcrsiunca ci dcsprc conccptu| dc Dumnczcu sau c|iar dcsprc un numc. Dc lapt,
accstca nu cstc cu adcvarat doar un ,numc` a tot. Accsta cstc dc mai inaintca timpu|ui
nostru dc manilcstarc pc Pamant. Accsta cstc cc|iva|cntu| cuvantu|ui lizic a| lormu|ci
vibrationa|c sau a| lormci qand. Accasta cstc dc lapt o rcprczcntarc rca|a a Lcqii
nivcrsa|c carc quvcrncaza ,modc|u| primar` discutat mai dcvrcmc. Numc|c in sinc
cstc c|cia pcntru crcarca si rcprczcntarca Lcqii nivcrsa|c a po|aritati|or, rcp|icarca ,
rcproduccrca tuturor vibratii|or. Si amintcstc-ti, TOTL cstc vibratic. Continutu| accstui
sinqur numc pcntru nu| cstc intr-adcvar lormu|a pcntru crcatic, manilcstarca tuturor
lormc|or dc viata in nu|. Astlc|, accst numc a| Lui Dumnczcu cstc probabi| sinquru| si
cc| mai scmnilicativ conccpt mctalizic din catc cxista aici.`
,Suna dcstu| dc prolund si qrcu.`
,Nu. Lstc cc| mai simp|u |ucru din nivcrs, insa qrcu dc intc|cs cu adcvarat dc
catrc un ncinitiat si nci|uminat.`
,Nu cstc nici o ca|c dc a li in starc sa i| intc|cq in cc|c din urma.`
,Nu intotdcauna. ,Numc|c` cstc rcprczcntat prin patru |itcrc a ccca cc cstc numit
acum a|labctu| cbraic, cc| carc continc numcrc, cum |a lc| dc binc continc simbo|uri si
scnsuri.`
,O|, asta cstc loartc c|ar acum.`, am spus cu rcspcctuos dar cu sarcasm in
q|uma. ,Dcci, ce nseamn totui numeleC:`
,?i-am spus, Yod-Hc-Vau-Hc (YHVH, sc prctindc Pronuntia Yo|d-Ha,-Va|-
Ha,.`
,Corcct, imi parc rau, am coborat pc |itcrc|c si |ucruri numcro|oqicc.`
,Ai intrcbat dcsprc dilcritc|c numc a|c Lui Dumnczcu in cadru| acc|ciasi rc|iqii.
Accsta cstc unu| carc a lost sc|imbat in timp, tradus si intcrprctat qrcsit, pcntru mai
mu|tc variantc a|c oriqina|u|ui, inc|usiv in mai mu|tc rc|iqii. la in considcrarc ascmanari|c:
Ya|wc|, Ya-Ho-wa|-Ho (YHwH,, Ya-Ho-wa si Jc-Ho-Va|, pcntru a numi catcva
(Jc|ova| si Ya|wc| impusc dcstu| dc binc,. YHVH cstc numit dc ascmcnca si
,tctraqrama (tctraqramaton,` in ccrcuri|c dc maqic si mctalizica. Prima partc, cca carc
cstc po|aritatc pozitiva sau partca ,tata` a numc|ui Lui Dumnczcu a lost Yod, asa cstc
Vczi aici c|iar ascmanarca - Yod, God (cnq. God,, Yod, God - carc nu a lost qrcu dc
sc|imbat in timp, c|iar si pronuntia.`
,Da, cincva cu vorba pc|tica ori ba|baita poatc ca a inccput o noua pronuntic a
numc|ui Lui Dumnczcu si a trccut pcstc initia|.`
,A|. da, prcsupun ca asa poatc li.
Vcc|i|c invataturi spun ca ,Cc| carc poatc pronunta accst numc in mod
corcspunzator dcsc|idc porti|c ccru|ui`. Asta spunc ca c| cstc in marc partc intc|cs
qrcsit. lnsa c|iar si acum, in unc|c mari rc|iqii cstc intcrzisa c|iar si inccrcarca dc a
pronunta YHVH.`
,Dc cc`
353
,ln primc|c zi|c a|c ,rc|iqici`, anumiti ,prcoti` sau ina|ti prcoti din pozitii|c putcrii,
carc dorcau mai mu|ta putcrc, nu au vrut ca omu| dc rand sa stic dcsprc accasta marc
c|cic. Li dorcau ca oamcnii sa aiba ncccsitatca dc a mcrqc |a prcoti si sa sc intoarca
catrc rc|iqic pcntru a intc|cqc pc Dumnczcu si aspcctc|c spiritua|c.`
,Hci - cum a|tlc| sa laci un ban si sa contro|czi toata |umca`
,Lxact. Accst |ucru |c-a dat o marc putcrc si un marc contro|, asa ca au ascuns
numc|c, |-au sc|imbat ori |-au dcc|arat intcrzis a li rostit dc oricinc a|tcincva dccat dc
,oamcnii cu marc slintcnic`.`
L-am intrcbat mai tarziu pc Zain dcsprc accst |ucru iar c| nu mi-a cxp|icat dccat
dcta|ii|c dcsprc numc, dar m-a invatat si cum sa-| incantcz ca pc o mcditatic. Accsta a
crcat mari sc|imbari in constiinta mca.
,Simbo|ismu| si structura |ui Yod-Hc-Vau-Hc cstc simp|a, insa totusi prolunda. lar
atunci cand vrco catcva c|cmcntc simp|c sc combina, accstca dau nastcrc intrcqii
comp|cxitati a victii. ln partc, YHVH rcprczinta modc|u| simp|itatii pcrlcctc dc carc am
vorbit mai dcvrcmc - atomu| sau sistcmu| so|ar. Dc ascmcnca, accsta vorbcstc dcsprc
procrcarca umana si dcsprc procrcarca stc|ara , p|anctara. Prima partc, ,Yod`,
rcprczinta pozitivu| (,, principii|c ,Soarc|ui`, ,|uminii`, ,Tata|ui`. Primu| ,Hc`
rcprczinta ,ncqativu|`, nu n sensul de %ru& sau %pctos&, ci in scnsu| dc (-,,
po|aritatc ncqativa, intuncric pur prccum cc| a| spatiu|ui vid, rcccptivitatca, principii|c
Vamci. ,Vau` cstc inta|nirca dintrc Yod si Hc, |ocu| intcractiunii, rc|atia si combinarca
primc|or doua principii. Accsta cstc propriu| sau principiu, |ocu| conccptici, nastcrca
cc|ui dc-a| doi|ca ,Hc` (inca o data, pronuntat ,|a,`,. Cc| dc-a| doi|ca ,Hc` cstc
urmasu| |ui Yod si Hc, rczu|tatu| intcractiunii |or, crcatia u|tcrioara a accstora. Cc| dc-a|
doi|ca ,Hc` arc acc|casi atributc ca si Tata| sau Yod, in scnsu| ca LSTL dc lapt un Yod
in propria rca|itatc macro sau microcosmica. Cc| dc-a| doi|ca ,Hc` cstc pc un p|an
vibrationa| cu o octava in alara. Cc| dc-a| doi|ca ,Hc` inccpc din nou cic|u| (Yod-Hc-
Vau-Hc,, insa CA Sl YOD in microcosm sau macrocosm, iar po|aritatca accstuia cstc
invcrsata lata dc ,tata|` sau YOD. lntcrcsant, principiu| ,tata` Yod a lost distorsionat
prin traduccri|c dc-a |unqu| timpu|ui din ,Yod` in ,God`, carc cstc dc ascmcnca dat dc
mu|tc ori cu conotatia principiu|ui dc ,tata`.`
Accst |ucru mi-a |uat ccva timp si o prolunda contcmp|arc pcntru a-| intc|cqc in
tota|itatc, pcntru a-i intc|cqc marca scmnilicatic. Dar in cc|c din urma am rcusit. Dc
lapt, accsta m-a condus in cc|c din urma |a clcctuarca unci mari ccrcctari stiintilicc pc
carc am lacut-o, ap|icand numc|ui |umina, sunct si muzica. Am inc|us a|tc catcva
aspcctc prolundc, si o inccrcarc dc a va olcri cxcmp|c carc va pot auta pc unii dintrc
voi sa intc|cqcti mai binc. lntc|cqcrca vibratici si muzicii poatc lacc accst |ucru mu|t mai
usor.
Cic|u| crcarii |ui YHVH continua prccum o spira|a lnlinita. Accasta poatc li cc|
mai binc intc|casa in mod intuitiv, dar probabi| ca accstc i|ustratii vor auta un pic.
YOD
HL
VA
HL,YOD...octava
(lnlinit HL
354
vibrationa| VA
spira|, HL,YOD...octava
HL
VA
HL,YOD...octava
YHVH lacc o spira|a (ascmcnca dub|u|ui |c|ix a| ADN-u|ui, nu crczi,, liccarc
Yod cstc in acc|asi |oc pc un ccrc a| spira|ci, doar ca mai sus sau mai os - pc propriu|
ccrc. Accstca sunt ,octavc` a|c vibratici si pot rcprczcnta o |umc micro sau un
macrocosm a cxistcntci.
Pcntru a auta |a intc|cqcrca modu|ui cum |ucrcaza YHVH, sa |uam in considcrarc
domcniu| vibrationa| a| sunctu|ui si laptc|c in |cqatura cu muzica.
ln mod obisnuit lrccvcnta notci muzica|c ,LA` cstc univcrsa| lo|osita pcntru
acordarca instrumcntc|or, accasta arc 440 dc cic|i pc sccunda (dc ascmcnca o putcti
numi si 440 Hcrtz Hz,. Dar cxista un numar inlinit dc ,octavc` a|c |ui ,LA`, inaintc si
dupa 440 Hz. Dc cxcmp|u, urmatoarca octava a |ui ,LA` cstc cxact dub|a, cxact dc 2
ori, SS0 cic|i pc sccunda, in timp cc octava dc mai os a |ui ,LA` cstc dc 220 cic|i pc
sccunda, cxact umatatca, cxact impartirca |a 2. Rctincti ca urmatoarca nota ,LA` dc
sus cstc cxact dub|a, iar urmatoarca mai ina|ta lata dc accasta cstc cxact dub|a, ctc., iar
accasta dub|arc vibrationa|a va mcrqc catrc inlinit, c|iar si atunci cand trccc dinco|o dc
domcniu| sunctu|ui. Dc ascmcnca, urmatoarca nota ,LA` dc os cstc cxact umatatca
lrccvcntci, ctc., ctc.,
,LA` x 2 ,LA` x 2 ,LA` x 2 ,LA` x 2 ,LA` (ctc., continuand |a inlinit,
55 Hz ll0 Hz 220 Hz SS0 Hz (ctc., continuand |a inlinit,
octava octava octava octava
,LA` rcprczinta pc YOD, mu|tip|icarca prin 2, rcprczinta pc HL si rc|atii|c sa|c
(VA, cu YOD, urmatoarca octava cstc cc| dc-a| doi|ca HL, carc cstc urmasu| sau cc|
crcat dc YOD si HL in rc|atia |or (VA,.
Vai os cstc un a|t mod dc a privi accst |ucru. ln accst cxcmp|u, YOD si primu|
HL sunt cqa|i ca va|oarc (Hz,, iar combinarca sau rc|atia cc|or doua (VA, cstc
rcprczcntata prin scmnu| cqa| (,. Numcrc|c dc mai os sunt YHVY, accstca sunt cic|uri
pc sccunda a|c octavc|or |ui ,LA`.
YOD HL HL,YOD HL HL,YOD HL HL,YOD
ll0 ll0 220 220 440 440 SS0
(din nou, accasta continua |a inlinit in sus si |a inlinit in os,
Sa nu lii lrustrat daca nu |c intc|cqi usor sau c|iar intr-un timp scurt. Lu nu am
lost. Dupa accca, intr-o zi, accasta doar m-a |ovit si totu| s-a potrivit.
Yod-Hc-Vau-Hc rcprczinta mai mu|tc |ucruri lntr-unu|. Accsta cstc lormat dintr-o
sccvcnta numcrica cc rcprczinta toatc |ucruri|c in primc|c patru numcrc. Linstcin a spus
ca noi nu avcm ncvoic dc mai mu|t dc patru numcrc pcntru a intc|cqc toatc |ucruri|c. L|
a intc|cs YHVH. Sunt aici nu, Doi, Trci, Patru. Ascmcnca cu: lnlinitu| N, DOl:
di|otomia (diviziunca in doua parti a unui conccpt, lara ca accsta sa-si piarda intc|csu|
initia|,, po|aritati|c pozitiva si ncqativa, Yin si Yanq, TRLl: natura intrcita a spiritua|u|ui,
mcnta|u|ui si lizicu|ui, Trinitatca Crcstina, Tata|, liu| si Slantu| Du|, ctc. PATR:
rcnastcrca, dcsccndcnta, crucca, crucilixu| si tranzitia catrc un nou p|an. Astlc|, YHVH
355
sunt ambc|c lormu|c, lormu|a ,modc|u|ui primar` - si lormu|a pcntru procrcarca
modc|u|ui primar.
O rcprczcntarc mai importanta a YHVH cstc prin mi|oacc|c dc tranzitic si
manilcstarca crcatici inlinita in TOT. Asa cum in partc am aratat, accst |ucru poatc li
vazut prin studiu| Lcqii asa cum cstc ca rcl|cctata in muzica. lntr-una dintrc octavc|c
vibratici cstc un nivcrs liccarc octava cstc un dup|icat a| unci a|tc cxccptii a laptu|ui
ca accasta cstc |a randu| ci o lrccvcnta ina|ta sau oasa. Nota ,LA` cstc o nota ,LA`
indilcrcnt ca accasta cstc cantata intr-o octava ina|ta a qamci unui instrumcnt sau pc
cca mai oasa. Ca si lrccvcnta crcscuta a vibratici, mcrqand dinco|o dc domcniu| audibi|,
in cc|c din urma accasta aunqc in intcrva|u| audibi|. lnsa cstc va|abi|a acccasi |cqc carc
dictcaza rcpctitia notc|or dilcritc|or octavc. Cu|ori|c sunt pcntru vizibi|itatc prccum
notc|c din octava. liccarc cu|oarc arc o ,nota` - liccarc cu|oarc cstc o nota, liccarc
nota cstc o cu|oarc. Accst principiu iti pcrmitc sa qascsti oricc nota in ,octava`
oricarcia dintrc bcnzi|c dc lrccvcnta vibrationa|a. Dc cxcmp|u, poti |ua lrccvcnta dc 440
pcntru nota ,LA`, pastrand dub|arca accstcia pcntru a qasi octavc|c mai ina|tc. Poti
pastra dub|ura trccuta a accstcia in banda dc lrccvcnta a sunctu|ui, prccum si in banda
dc lrccvcnta a |umini. Putcti potrivi apoi cilrc|c dumncavoastra pc londu| lrccvcntc|or
cunoscutc pcntru cu|ori si |umina si vcti dctcrmina prccis cu|oarca liccarci notc Cinc si-
ar li putut imaqina ca poti lacc dintr-un ascmcnca |ucru o c|cstic stiintilica lo|osind
stravcc|iu| numc a| Lui Dumnczcu
Daca cincva a intc|cs cu adcvarat YHVH, acc|a a intc|cs Lcqca carc quvcrncaza
intrcaqa vibratic si intrcaqa crcatic.
(e%eri"irea u*ete /so"ierea
dar ast%el Fa"e 4umne.eu3
lna|tarca in constiinta, sc intamp|a uncori in ccca cc par a li sa|turi uriasc, c|iar
daca accstca pot li rczu|tatu| unci |unqi ,dczvo|tari` prin anumitc rca|izari caractcristicc.
nu| dintrc ,sa|turi|c` mc|c a vcnit atunci cand cram cu|cat undcva alara, privind in sus
in spatiu. Asta cra in timpu| unui cxcrcitiu dc mcditatic numit tc|nica ,acordu|ui
p|anctar po|arizat` (prczcntata in partca a doua a accstci carti,. Asa cum statcam cu|cat
aco|o, m-am simtit cu adcvarat concctat |a Pamant. Vi-am simtit trupu| rctinut dc
qravitatic, ca si cum ar li lost una cu Pamantu|, am inccput sa simt intrcq Pamantu|
rotindu-sc (asa cum lacc accsta dc lapt,, iar ambc|c, atat Pamantu| cat si trupu| mcu,
simu|tan zburand prin spatiu, orbitand in uru| Soarc|ui. Ccva prccum o ,pocnitura`,
insa intr-un sti| marc. Si totu| sc potrivca imprcuna, am lost dc lapt conlruntat cu
cxpcricnta si rca|izarca accstor |ucruri carc crau mai inaintc doar conccptc intc|cctua|c
pcntru minc. Lra o combinatic dc ,rca|izarc` lina|a ca si conccpt principa| dc ,modc|
orbita| a| Pamantu|ui` si a| YHVH, carc cstc in cscnta acc|asi |ucru. Soarc|c cra un Yod
(iar un Hc cra a|tccva,. Lu cram un Yod (iar un Hc cra a|tccva,. A lost incrcdibi|. lar
dilcrcnta dintrc intc|cqcrca intc|cctua|a a tot ccca cc am discutat in accst capito| si a
rca|iza accst |ucru, cstc prccum cca dintrc noaptc si zi. A lost una dintrc sc|imbari|c
mc|c maorc, marca mca ,mica i|uminarc` pc ca|ca catrc i|uminarca tota|a. Vom discuta
dcsprc urmatoarca mca ,marc` ,mica i|uminarc` in urmatoru| capito|.
356
Capitolul Dou%eci
'r8ai& Fe!ei i Su$lete Perec*e
Doamnc, vorbim dcsprc comp|icatc|c ta|c prob|cmc. Cc poatc li mai comp|icat si
sa lic astlc| in prim-p|anu| victi|or noastrc a|tccva dccat rc|atii|c Si cu m-am qandit ca
mctalizica cra comp|icata lnsa dc lapt, indata cc ai intc|cs un pic din c|cmcntc|c dc
baza a|c victii, rc|atii|c nu sunt toatc cu adcvarat asa dc comp|icatc.
Piesele Lips
Lu am lost loartc sinqur atunci cand cram un tanar baiat, atat in scnsu| |umcsc ca
si intrcq, dar si in scnsu| |ipsci unui partcncr. Dcsiqur, nu stiam nimic dcsprc conccptu|
dc sul|ctc pcrcc|c, cu doar stiam ca imi |ipscstc ,cincva` carc nu cra aco|o, cincva carc
sa lic |a lc|, cincva carc sa qandcasca prccum qandcsc cu si carc prcsupun ca trcbuia sa
traiasca a|aturi dc minc. lnca odata spun, nu cram un copi| obisnuit, unu| ca oricarc
a|tu|. Cc ai spunc dcsprc un copi| dc 5 ani carc cstc romantic Am lacut un co|a pc
banda maqnctica cu mc|odii dc draqostc pc carc adormcam in liccarc noaptc, astlc| imi
stranqcam ursu|ctu| in bratc (iar atunci cand am auns prca batran pcntru un ursu|ct,
stranqcam o pcrna,.
Am invatat in cc|c din urma dcsprc conccptu| dc sul|ctc pcrcc|c. Si in timp cc
avcam o prictcna inaintc dc a p|cca |a manastirc, accasta nu a lost o ,rc|atic dc vis si
pcrlccta`, rc|atia pc carc am dorit-o mcrcu ori dcsprc carc citiscm.
Asa cum iti amintcsti, mai dcvrcmc in cartc am mcntionat ca am conlundat
bunatatca Anastasici, atcntia si draqostca ci, ca si cum ,ca ar li simtit ccva pcntru
minc`. Si c|iar daca cu nu am avut-o, as li dorit sa ,simt ccva pcntru ca`. Li binc, am
avut o pasiunc pcntru ca un anumit timp, pana cand am al|at ca ca nu cra intcrcsata dc
minc in ,accst lc|`, si atunci m-am intors inapoi |a cautari|c mc|c, |a doru| mcu si |a
cxistcnta in sinquratatc.
357
6i 0impul a Mers nainte
Vrco doi ani mai tarziu, c|iar dupa rcintoarccrca |a manastirc cu noua mca
smcrcnic, cram inca sinqur. Si adcvarata mca invatatura doar atunci a inccput cu
adcvarat. Va intorscscm inapoi dc aproximativ un an. Am trccut cu binc pcstc
inlatuarca mca dc |a inccput in lata Anastasici. lnsa cu inca imi dorcam cu adcvarat sa
am o lcmcic in viata mca. lnca cram ncatractiv. Nu ma rclcr |a lizic. Ci ncatractiv intr-
un ,adcvarat scns`. Lram ncatractiv |auntric. Nu ma avcam nici c|iar pc minc imprcuna
cu mine nsumi - asa ca in mod ccrt nu cram capabi| sa liu imprcuna cu oricinc
a|tcincva intr-o rc|atic carc ar li putut li pozitiva si dc autor unci lcmci. Nu cram un
s|uitor a| Lui Dumnczcu, ori un lubitor A|truist, astlc| ca nu radiam nici un lc| dc iubirc
sau carisma. P|ictisitor. Lu, prccum maoritatca barbati|or, am lost un ,doritor` in |oc sa
liu un ,olcrtant`. Lram incapabi| |auntric - s|ab. Cc|c mai mu|tc dintrc lcmci dorcsc un
barbat carc cstc putcrnic |auntric, nu unu| carc sa lic ,ncccsar` pcntru c|c. Accst |ucru
cstc cu atat mai va|abi| cu cat lcmcia arc o constiinta mai ina|ta. lar lcmci|c cu o
constiinta nalt dorcsc de asemenea un barbat carc cstc cc| putin dcdicat Lui
Dumnczcu si carc cauta i|uminarca, daca nu c|iar unu| carc cstc dca i|uminat. lnsa
accst |ucru nu ma oprca pc minc din a mi-o dori oricum.
lntr-o zi |-am intrcbat pc Zain daca c| stic undc cstc sul|ctu| mcu pcrcc|c, ori cum
|-as putca qasi si daca o voi putca qasi vrcodata. Raspunsu| |ui a lost asa cum ma
astcptam, o |ovitura i|uminata data cqo-u|ui.
,lntrcbari|c ta|c sunt irc|cvantc.` A spus c|.
,Dc cc` Am intrcbat cu uimit.
,Pcntru ca ccca cc iti imaqinczi tu ca cstc un sul|ct pcrcc|c, cc crczi tu ca cstc
rc|atia sul|ctu|ui pcrcc|c si cum ar putca li, nu cstc cxact.`
,Vrci sa spui ca nu poti avca o rc|atic idi|ica cu cincva`
,Nu. /u nu poti avca o astlc| dc rc|atic. ln lc|u| in carc ti-o imaqinczi in mintca ta
in accst momcnt. Accasta nu poatc cxista pcntru tinc n acest moment, n viaa i
n contiina ta.`
L| a spus, ,Pana cand Du|u| nivcrsa| nu domncstc pc tronu| vointci ta|c, o
ascmcnca rc|atic poatc li una intr-un marc conl|ict, nu una lcricita.
Tu nu csti ,in ordinc` cu tinc insuti, tu nu csti in ordinc in rc|atia ta cu Dumnczcu,
iar oricc rc|atic cu sul|ctu| pcrcc|c pc carc ai avca-o acum cstc sortita csccu|ui, c|iar
daca asa cum naiv am anticipat si spcrat sul|ctu| tu pcrcc|c ar avca cca mai
,anqc|ica` purtarc pc carc ti-o poti imaqina.`
L| a zambit prccum o pisica cc tocmai a inq|itit canaru| si a spus, ,Nu ma
intc|cqc qrcsit, o rc|atic cu un sul|ct pcrcc|c in starca dc constiinta pc carc o ai tu
acum, ar putca li bun pcntru tinc - dar numai in scnsu| in carc accasta ti-ar putca
mari strcsu|, iar accsta ti-ar mari vitcza pc ca|ca ta`.
Am rcusit o ,sinuoasa` aprobarc cu capu| si un zambct ncsinccr, rccunoscand
amuzantu| sau comcntariu.
,Dc cc` am zis.
,Pcntru ca ca ti-ar lacc viata mizcrabi|a iar tu tc-ai |upta cu accst |ucru tot
timpu|.` mai tarziu in accst capito| am cxp|icat dc cc cstc asa.
358
Randuri|c dc mai os sunt rccomandatc cu taric pcntru oricinc, inc|usiv pcntru
,ccntru| |umii` (cu dcsiqur,, carc lacc un clort pcntru a-si qasi un sul|ct pcrcc|c. L| |c-a
cxp|icat cam astlc|.
A continuat privindu-ma lix, ,lcrar|ia stic cc cstc cc| mai binc - daca ai ncvoic
dc un q|impc sub roba ta, |arma va qasi un sul|ct pcrcc|c pcntru tinc in accst momcnt
in constiinta ta. lnsa cstc mu|t mai sub|im atunci cand vcnirca imprcuna a sul|ctc|or
pcrcc|c cstc rczu|tatu| dczvo|tarii spiritua|c si c|c sunt pc un nivc| mai ina|t dc
constiinta.`
L| mi-a spus ca am ncvoic dc c|ibcrarca dc dorinta mca, dc atasamcntu| pcntru
accasta si dcocamdata dc lcmci.
,Ar trcbui sa tc conccntrczi mai inaintc pc qasirca |ui Dumnczcu. Apoi, tu ai
ncvoic intotdcauna mai inaintc si in primu| rand ca 1umne0eu sa iti lic sul|ctu|
pcrcc|c, tovarasia Lui Dumnczcu - tota| ,in iubirc` si dcvotamcnt cu Du|u| nivcrsa|.`
,Atunci,` a spus c|, ,si numai atunci - dupa cc tc-ai atasat dc nu| nivcrsa| si ai
qasit armonia intcrioara si cxtcrioara, cci cc au putut li cu tinc in nitatc cu Du|u|, sunt
cu tinc in lrumoasa armonic pc carc ti-o imaqinczi tu.`
Am intc|cs. Dar cu inca nu-mi ,daduscm scama` dc asta. Ori nu am intc|cs cat
dc important cra accst |ucru. Accsta avca sa lic urmatoru| mcu sa|t ,marct` - sa|tu| in
constiinta - ca|ca cca qrca.
La scurt timp dupa accasta convcrsatic, un novicc dc scx lcminin nou a sosit |a
manastirc. Dc indata cc am vazut-o, m-am ,indraqostit` - asta inscmnand ca am
dczvo|tat o loartc scrioasa ,cadcrc` cqoista. Numc|c ci cra Vcnus (dcsiqur, ca trcbuia sa
sc numcasca Vcnus,, avca privirca prccum cca a unui inqcr (carc nu ar li trcbuit sa
contczc pcntru minc, insa conta,. A lost qroaznic - nu am lost niciodata atat dc
indraqostit ncbuncstc in viata mca dc tanar. Dar ca nu arata nici un intcrcs pcntru
minc. Asa ca m-am dus |a Zain si |-am intrcbat daca ar putca sa ma autc in prob|cma
mca. Concrct, |-am intrcbat daca cstc vrcun mod, daca ar putca li vrco ca|c prin carc c|
,sa traqa nistc slori pcntru minc` si sa ma puna in |cqatura cu ca. ln primu| rand, c| mi-
a dat o |ista |unqa cu tcxtc|c pc carc sa |c caut in bib|iotcca. Apoi a spus, ,Nici o
prob|cma, |asa totu| pc scama mca.` Am lost cntuziasmat - dar asa cum s-a dovcdit,
cadcrca mca s-a tcrminat pana |a urma cu strivirca cqoistu|ui mcu sinc scparat. Si
accasta a lost una dintrc cc|c mai durcroasc cxpcricntc in dczvo|tarca mca.
,recum /oarele i ,lanetele,
/untem Noi n #devrata Form.
Unul Iubitor, i Totui ,rem +esprii.
0lemente ale Unui /in!ur Flu" pe +reapta Noastr Cale,
/eparai i n %poziie, C$nd 0ste ,ierdut Calea.
% Fiin Cu 1ai 1ulte ,ri,
(naintea Timpului ,m$ntesc.
Brbai i Femei,
,ierdui pe ,m$nt.
359
,ri 0"terioare ,ierdute +inainte
#poi Ctre 1iez
Noi Trebuie s le (ntoarcem, (n %rdine Invers

0lemente Feminine al Fiecrui /istem /ufletesc,
%rbit$nd #semenea ,lanetelor n 0"terior
#*un!$nd p$n la Noi,
Unde ,rimul la Intrare
(n Noul /paiu al ,m$ntului.
Ispitite i Fermecate, acestea sau /eparat
(n 0lemente 1asculine i ,olaritate Inversat.
+evenind ,recum 0lementele 1asculine,
(n +ezec8ilibru.
0lementele 1asculine #u Fost Urmtoarele 0"puse,
5i ,olarizate Invers,
0le au +evenit 0lemente Feminine.
Foste 0lemente 1asculine
#cum de ,olaritate Inversat,
(ntoarse de la Unul,
5i (mpotriva 0lementelor Feminine.
#cum Toate 4olurile au fost Inversate,
5i ,ierdute de .ocul .or cu Unul.
Toate au Ieit din #rmonia Universal i din Flu",
,lanete care Nu 1ai sunt #trase ctre /oare
,rin =ravitaia .or,
5i Nu 1ai %rbiteaz n *urul /oarelui.
#cum /orii Urmeaz ,lanetele
5i Gaosul +omnete (n .umea Uman.
#cum ,entru 4entoarcere
%rdinea Cderii Trebuie s Fie Inversat

Tu Care :iai ,utut =si /ufletul Tu ,erec8e
Brbat care Nu Caui Femeia
Caut pe +umnezeu mai (nainte
#poi #ccept Femeia Care -ine la Tine
Cu Iubire #ltruist
360
Femeie, Nu (ncerca s /c8imbi un Brbat
Caut pe +umnezeu mai (nainte
5i =sete un Brbat Care
0ste Una cu (nt$iul
Un Brbat Care Caut 1ai (nainte pe +umnezeu
Dcci, dupa citirca invataturi|or iar accstca trccand dintr-o urcc|c prin cca|a|ta in
alara, m-am dus sa caut cc lc| dc slori ar putca li trasc pcntru a li imprcuna cu Vcnus.
Asta cstc ccca cc intc|iqcntu| dracusor dc Zain a lacut pcntru a ma ,auta` sa aunq |a
Vcnus. L| a tras catcva slori, toatc bunc. Vi-a aranat totu| binc dinaintc. Dar c| dc
ascmcnca stia cc sc va intamp|a. Cc a lacut c| a lost sa aranczc |ucruri|c in asa lc| incat
Vcnus si cu sa |ocuim in acccasi zona. L| c|iar a ruqat-o sa laca vrco catcva |ucruri
pcntru minc - |ucruri pc carc ca |c-ar li putut lacc lara draqostc, ca si cum m-ar li iubit,
ccva dc qcnu| mcsac|or, mancarc, ctc. La a lost dc acord sa laca asta ca pc un tcst si
ca partc a invataturii si autodiscip|inci ci. A lacut accstc |ucruri, dar lara sa-i p|aca. Nu
ca ar li urat accst |ucru, ca cra o pcrsoana buna, o pcrsoana darnica, insa nu ia plcut
asta sau nu sc bucura dc accst |ucru asa cum tc bucuri atunci cand laci ccva pcntru
partcncru| carc arc qria dc tinc. lt drovc mc nuts (Accst |ucru m-a |ovit |a
,mostcnitori` , lncapcrca ci cra c|iar |anqa a mca. La dormca c|iar |anqa minc in
liccarc noaptc, dar nu avca nici un intcrcs pcntru minc ca barbat.
Dupa carc, pcntru a lacc |ucruri|c si mai rc|c, ca a tcrminat prin a li atrasa dc
|,sscs, cc| mai bun dintrc prictcnii mci dc aco|o, un ca|uqar carc cra dc ascmcnca si
muzician. L| cra unu| dintrc cci cu carc cantam in timpu| rcpctitici zi|nicc, cu carc imi
pctrcccam timpu| |ibcr si intr-o buna rc|atic dc carc ma bucuram. ln liccarc zi, Vcnus
vcnca si i| privca draqastos pc |,sscs in timp cc noi cantam si nc rcpctam muzica. Si
pot spunc ca c| dc ascmcnca o p|acca pc ca. La c|iar i-a propus si ccrut sa dcvina
partcncru| ci. A dorit sa sc mutc din zona in carc |ocuiam cu si sa lic imprcuna cu c|. lar
cu am stiut accst |ucru. Dar Zain a ruqat-o sa astcptc, pcntru ca ,binc|c nu cra lacut`
dcocamdata dcstu|. L| m-a |ovit |a ,mostcnitori`. La m-a |ovit dc ascmcnca |a
,mostcnitori`. Accstc |ucruri m-au |ovit |a ,mostcnitori`. Dc lapt, adcvaru| cra ca numai
cu insumi m-am paca|it, dar nu am vazut astlc| |ucruri|c |a momcntu| rcspcctiv.
ln cc|c din urma, intr-o zi nu am mai putut rabda in p|us. Lrau prca mu|tc dc
suportat. Am |uat un |anorac, am icsit pc poarta din spatc si am inccput sa |oinarcsc
prin munti in cautarc dc primcdii cmotiona|c cxtrcmc. Am ratacit catcva zi|c. A lost
qrcu si durcros, asta a lost tot cc am putut lacc. Apoi in cc|c din urma, in a patra zi am
rcnuntat. A trcbuit sa rcnunt |a lcmci. ln cscnta, cu ma ,casatoriscm` cu Dumnczcu. A
trcbuit sa ma adun si sa ma conccntrcz doar asupra |ui Dumnczcu - sa dcvin un dcvotat
Lui Dumnczcu, sa s|ucsc |ui Dumnczcu. Si indata cc mi-am dat scama dc accst |ucru si
am lacut-o |auntric, toatc s-au potrivit |a |ocu| |or. Astlc|, am sc|imbat mu|tc |ucruri in
mintca mca, in qanduri|c si cmotii|c mc|c. Si astlc|, curand mi-am rcqasit viata.
na dintrc mari|c sc|imbari adusc dc accasta rca|izarc a lost ca, dintr-o data, am
intc|cs in cc|c din urma lcmci|c. Lu niciodata nu |c intc|cscscm mai inaintc Prccum
maoritatca dintrc barbati, c|c crau mai inaintc nistc nccunoscutc pcntru minc - ccva dc
361
qcnu| ,lcmci|c sunt dc pc Ncptun iar barbatii dc pc ranus`, o c|cstic dc qcnu| accsta.
Vodu| in carc c|c qandcau si sc comportau nu avca intr-adcvar abso|ut nici un scns
pcntru minc mai inaintc. Acum stiu ca nu cxista nici un a|t mod prin carc pot li intc|csc
ori aprcciatc cu adcvarat lcmci|c dc catrc oricc barbat, pana cand barbatu| nu a dcvcnit
un i|uminat sau cc| putin un partia| i|uminat. Siqur, tcrapcutii tc pot auta punand un
pansamcnt pcstc accstc |ucruri sau doar sa autc |a ,acccptarca` pcrcc|ii ta|c. Si
scminarii|c tc pot invata cc cstc qria la|sa a cc|ui|a|t si cum sa trcci pcstc ca, dar numai
adevrata qria a|truista lacc adevrata dilcrcnta. lar o lcmcic carc cstc cu adcvarat o
iubitoarc a|truista, poatc inl|ori prccum un camp cu l|ori intr-o p|oaic dc primavara.
Vi-am dat scama cum o lcmcic poatc li un ascmcnca |oc (ca poatc li casa din
carc c|c (l|ori|c, lac partc - q|uma imi parc rau dar nu am putut rczista sa nu lac o
astlc| dc q|uma,. Vi-am dat scama dc |ocu| lcmci|or in marca sc|cma a |ucruri|or, si dc
lrumusctca ,principiu|ui rcccptiv` pc carc c|c i| manilcsta. L|c nu cxista pcntru a lua
din accst |oc, c|c sunt pcntru a olcri - nu pcntru a olcri sinc|ui |or scparat sau pcntru a
raslata pc cincva, ci in acc|asi scns in carc Soarc|c olcra p|anctc|or, c|c crccaza viata.
Prccum Vama Pamant, liccarc |ucru pc carc Soarc|c i-| olcra ci, ca i| prcia si da nastcrc
unci noi crcatii. Daca tu dai unci lcmci c|iar si numai un strop dc lubirc adcvarata, daca
ca cstc dc ascmcnca o lcmcic qriu|ic, iti va da ccca cc tu i-ai olcrit, mu|tip|icand accst
|ucru c|iar si mai mu|t. Tu vci obtinc atat dc mu|t inapoi din atat dc putin, cstc
lcnomcna|.
Vai inaintc, cu nu am lost niciodata tratat loartc binc dc catrc lcmci, ca sa nu
spun prca putin. ln cc| mai bun caz, cram iqnorat. Pcntru prima data stiam cu adcvarat
dc cc. Si dc ascmcnca, pcntru prima data, |c putcam iubi lara sa |c ,dorcsc` sau lara sa
lic ,ncvoic` si sa ,|c duc doru|`.
Lram acum intors catrc Dumnczcu pcntru a ma |rani in |oc sa liu catrc lcmcic, si
m-am intors catrc Dumnczcu pcntru a-l s|ui, dccat sa o lac pcntru lcmci (in scnsu|
inccrcarii constantc dc a ccrc ccva lcmci|or pcntru ca dorcsti ccva dc |a c|c sau nu iti
dorcsti ca c|c sa lic ,ncqativc sau intr-o dispozitic proasta` cu tinc,.
V-am intors inapoi |a manastirc in acca scara si am intrat in zona rczidcntia|a pc
usa dc |a bucataric. Lrau aco|o pcstc 50 dc oamcni carc prcqatcau a|imcntc|c pcntru
masa dc scara, inc|usiv lcmci. Toatc lcmci|c s-au intors si m-au privit in timp cc intram,
toatc cu un zambct |arq pc lctc|c |or.
Am vrut sa mcrq |a Vcnus, in timpu| accstor 4 zi|c pc muntc, ca cra lcricita
imprcuna cu adcvarata ci draqostc. Dar intr-o saptamana am avut 5 propuncri. Toatc
dintr-odata, cra atractiv. Si totu| doar printr-o simp|a sc|imbarc carc parca asa dc qrca
mai inaintc. Tot cc avcam dc lacut cra sa lubcsc A|truist, in |oc sa dorcsc.
Dar nu cra niciuna dintrc cc|c 5 lcmci carc au dorit sa lic cu minc atunci, sa lic
sul|ctu| mcu pcrcc|c, cu inca spcram |a cincva carc ar putca li cu adcvarat o partc din
minc, un autor pcrcc|c, cincva carc sa scrvcasca Du|u|ui nivcrsa| imprcuna cu minc.
Am mcrs |a Zain pcntru a-i ccrc indrumarca, iar c| mi-a spus ca ar trcbui sa
acccpt si sa iubcsc pc oricinc vinc |a minc sa-mi ccara iubirca si qria, si mai a|cs sa nu
rcspinq pc nimcni doar pcntru ca cu nu crcd ca c| cstc sul|ctu| mcu pcrcc|c. Accsta
cstc inccputu| unci a|tc di|cmc si o povcstc |unqa pcntru a|ta data.
362
Apoi c| a inccput sa-mi spuna dcsprc dcspartirca sul|ctc|or in barbat , lcmcic,
dcsprc rc|atii|c sul|ctc|or pcrcc|c in At|antida. na dintrc accstc povcsti suna
rcmarcabi|, prccum povcstca bib|ica a |ui Adam si Lva - si dupa cum am al|at in curand,
cu un motiv bun. L| mi-a spus sa citcsc vrco catcva dintrc su|uri|c bib|icc dcsprc ,Adam
si Lva`, apoi sa vorbcsc cu c| dcsprc accst subicct.
ar Eu ni"i M"ar nu aveam (evoie de
un #ard pentru 7i*liote"
Asa cum am spus mai dcvrcmc, atunci cand am auns pcntru prima data |a
manastirc in Tibct, am lost loartc incantat sa al|u ca cxista o bib|iotcca cxtinsa carc
inc|udc mu|tc scricri stravcc|i. Accasta cra ,raiu| bib|iotcci|or` pcntru un tanar carc, ca
ado|csccnt a citit liccarc cartc dcsprc mctalizica, spiritua|itatc si rc|iqic pc carc a putut
punc mana. Auziscm dcsprc bib|iotcca Vaticanu|ui si dcsprc Su|uri|c dc |a Varca
Voarta, dar ambc|c crau in alara |imitc|or pcntru pub|ic. Aici am putut citi manuscrisc|c
oriqina|c a|c scricri|or carc au dcvcnit in cc|c din urma bib|ia, accstca imprcuna cu
tcxtc|c sacrc a|c mu|tor a|tor rc|iqii. Accstc vcc|i scricri bib|icc crau rc|ativ manuscrisc
noi in comparatic cu mu|tc a|tc|c dintrc cc|c carc sc al|au aco|o. Dar acum ma
conccntrascm pc su|uri|c bib|icc (in mod spccia| pc cc|c carc sc ocupau dc Adam si
Lva,.
nc|c dintrc accstc manuscrisc bib|icc crau loartc ascmanatoarc cu laimoasc|c
Su|uri dc |a Varca Voarta. lnsa traduccri|c Su|uri|or dc |a Varca Voarta a lost |imitatc
iar mu|ti dintrc autorii au scris si |ucruri in alara traduccrii oriqina|c si sc prcsupunc o
la|sa traduccrc a accstora. Dc ascmcnca, sprc dcoscbirc Su|uri|c dc |a Varca Voarta
carc au lost vandutc pc aici si pc dinco|o si imprastiatc pcstc tot, su|uri|c bib|icc a|c
noastrc crau comp|ctc, conscrvatc binc si intactc. lar noi |c-am avut in mana si in
|imbau| oriqina|, si toatc au lost tradusc incomp|ct in mai mu|tc |imbi. Lra aici in c|c
mu|t mai mu|t dccat in bib|ia modcrna, inc|usiv catcva su|uri mai putin scmnilicativc cu
dcta|ii in |cqatura cu invataturi|c |ui lisus dcsprc a|imcntatic Am dorit cu adcvarat sa ma
conccntrcz asupra a ccca cc laccam. Dar, asa cum citiscm in c|c, vcc|i|c amintiri pc
carc |c-am qasit aco|o, sc intorccau inapoi |a minc in mod tu|burator.
,Tata` am spus cu. ,Dupa cc am citit vcc|i|c su|uri bib|icc, c|c imi amintcsc dc
tincrctca mca. Am citit bib|ia mai inaintc in tincrctca mca, dcstu| dc atcnt, si am qasit
ca nu cstc numai conluza, dar si in conl|ict cu proprii|c noastrc invataturi.`
,Da.`
,Li binc, dc cc ar li asa, daca scricri|c sunt adcvaratc, va|idc si importantc -
vrcau sa spun, dc cc sa considcram ca cstc ccva dc studiat si invatat dc aco|o, a|tccva
dccat intc|cqcrca mai binc a crcdintc|or cc|or|a|ti`
,ln primu| rand, ccca cc avcm noi cstc comp|ct si ncmodilicat. Ccva prin carc
vci intc|cqc marca |or scmnilicatic pc carc |c-o vci acorda citind c|iar si mai mu|t din
accstca. lar in a| doi|ca rand, tu trcbuic sa intc|cqi ca o marc partc a |or nu cstc |itcrara
- accstca au lost scrisc in mod simbo|ic, ca o a|cqoric, in scopu| dc a transmitc
idca|uri|c si principii|c dc baza, intr-un mod acccptabi| pcntru masc.`
363
,Am intc|cs, dar inca mu|tc dintrc c|c nu avcau scns. Lu insumi |c-am rcspins cu
ani in urma.`
,Tu ai rcspins intr-un mod loartc dilcrit, pcntru ca nu avcai c|ci|c si nici
intc|cpciunca dc a intc|cqc. Dar totusi, ai intc|cs adcvaru| din accasta, nu-i asa Nu
rcspinqc vcc|i|c pcrqamcntc pcntru accst |ucru liu|c, invata sa |c intc|cqi.`
,Cum`
,Pcntru cautatoru| cc|ui mai prolund nivc| a| adcvaru|ui, accstca inc|ud un ,cod`
lormat din toatc tipuri|c dc simbo|istica, inc|usiv numcro|oqia. Din momcnt cc |c-ai citit,
sunt siqur ca ai obscrvat, ca anumitc numcrc par sa lic inc|usc pc parcursu| povcsti|or.
C|cstii dc qcnu| ,A p|ouat timp dc 40 dc zi|c`, sau ,L| a ratacit prin dcscrt 40 dc zi|c`,
ctc., ctc.. 3 si 7 sunt dc ascmcnca lo|ositc mu|t.`
,Da, am obscrvat, iar accst |ucru parc dcstu| dc ciudat, pcntru ca cxista atat dc
mu|tc numcrc si modc|c carc sc rcpcta, insa nu m-am qandit c|iar asa dc mu|t |a accstc
|ucruri in acc| momcnt.`
,Asta cra si idcca. Nu trcbuia sa tc qandcsti |a c|c, asa vroiau c|c sa lii.`
,Cc vrci sa spui`
,Vanuscrisc|c oriqina|c a|c bib|ici inc|ud rclcrintc numcro|oqicc numitc Kaba||a
sau uaba||a|. lar a|tc scctiuni carc crau |cqatc dc cxp|icatii |oqicc a ccca cc aparcau ca
liind contradictii au lost c|iminatc sau modilicatc. Accstc scctiuni a|c bib|ici olcrcau
cautatoru|ui rcccptiv c|ci|c pcntru dcscilrarca sccrctc|or manuscrisu|ui, astlc| incat
accstca ar li putut li intc|csc |a nivc|c mai prolundc si pc nivc|c mu|tip|c. lo|osind dccat
numcro|oqia ca cxcmp|u, daca ai intc|cs ca numaru| 4 sau 40 rcprczinta numcro|oqic o
translormarc tota|a - o crucilicarc - o moartc si o rcnastcrc dc un anumit lc|, o povcstc
olcrita pcntru a inscmna ccva mu|t mai dilcrit ori c|iar mai prolund pcntru tinc. Sau ca
3 rcprczinta un ,intrcq` ori ,un trup`, accstca adauqa un nou intc|cs povcsti|or, asa cstc
Bib|ia modcrna cstc |ipsita dc c|ci|c sa|c. Accasta a lost astlc| timp dc mai mu|tc
dcccnii. Poti vcrilica cu Gabric|, dar cu considcr ca, Kaba||a a lost in mod dc|ibcrat
,stcarsa` in uru| cc|ui dc-a| trci|ca scco| d.H.`
,Dc cc`
,ln mod norma| pcntru putcrc, contro|u| masc|or, ori pcntru cincva carc a dorit
un anumc castiq pcrsona|. Cu toatc accstca, in bib|iotcca noastra dc aici, accstca au
ramas intactc in lorma |or oriqina|a. Dupa cu stii, o marc partc a accstora sunt scrisc
c|iar dc propria mana a Varc|ui Vacstru.`
,Dcci, totu| cstc o prob|cma dc dcscilrarc a accstui cod numcric`
,Nu, cu nu am spus doar cod numcric. Lxista dc ascmcnca un cod simbo|ic. Nu
poti |ua |ucruri|c asa |itcra|mcntc, trcbuic sa-ti dcsc|izi mintca catrc simbo|istica
nivcrsa|a a |ucruri|or. lar o partc a accstora sunt pur si simp|u |itcrarc.`
Astlc|, intcrprctarca si intc|cqcrca scnsu|ui povcstiri|or bib|icc a|c lii|or At|anti,
poatc li dc obicci loartc dilcrita dc oricarc a|ta.
/dam i Eva "a )u%lete Pere"-e
,lmi poti da catcva cxcmp|c c|iar acum Tata`
,lti pot olcri un cxcmp|u carc mcrqc c|iar loartc aproapc dc miczu| intamp|ari|or
prin carc ai trccut in u|tima vrcmc, cum ar li putut li accstca`
364
,Bun`
,la in considcrarc ca cxcmp|u povcstca bib|ica a |ui Adam si Lva. Avcm aici o
povcstc a victi umanc pc Pamant, povcstca sul|ctc|or pcrcc|c ,oriqina|c` si pacatu|
,oriqina|`. Bib|ia nc olcra o vcrsiunc carc poatc li |uata in mod |itcra| sau simbo|ic.
Vcrsiunca At|anta a crcatici cstc ascmanatoarc, insa accasta nu au codu| adcvaratci
scmnilicatii.
Cc nc olcra noua accstc povcstiri lntc|cqcrca a ccca cc sc intamp|a cu noi si
sul|ctc|c noastrc pcrcc|c. Accstca nc pot auta sa raspundcm intrcbari|or dc qcnu| cc|ci
pc carc tu ai pus-o, ,ndc cstc sul|ctu| mcu pcrcc|c`, si ,Dc cc c|c nu sunt cu noi c|iar
acum`. Dc lapt, ceva cstc in mod cvidcnt qrcsit, iar noi avcm ncvoic dc catcva
raspunsuri pc carc sa |c considcram corcctc.
ln scopu| intc|cqcrii a ceea ce sul|ctc|c noastrc pcrcc|c pot sau nu pot li, si cum
anumc sa ni |c qasim, trcbuic mai inaintc sa intc|cqcm cc inscamna sul|ctu| pcrcc|c i
dc cc qasim acum sinc|c nostru scparat dc sul|ctu| nostru pcrcc|c. Povcstca |ui Adam si
Lva, atunci cand cstc privita intr-o anumita |umina nc poatc auta sa intc|cqcm accst
|ucru.`
,Cum Accasta nu m-a autat pc minc.`
,li rbdtor.`
,lmi parc rau Tata. Tc roq continua.`
,Cc inscamna intcrprctarca tipica a povcstii bib|icc a |ui Adam si Lva, Pcnic|`
,Li binc, practic accasta spunc ca Adam a lost primu| om crcat dc Dumnczcu, si
apoi a lost crcata Lva din c|, pcntru ca c| cra sinqur.`
,Da, da. Si a|tccva`
,Li traiau in paradis si nu avcau ncvoic dc nimic. Dumnczcu |c-a spus ca ci pot
manca oricc, in alara dc lructu| unui pom din Gradina.`
,Cc pom`
,Pomu| cunoastcrii binc|ui si rau|ui.`
,Bun. Parc a li un pom ciudat carc sa aiba lructc din carc poti manca, nu crczi`
Am aprobat cu capu|. L| m-a privit cu cntuziasm si a spus, ,Si apoi`
,Apoi Lva a lost ispitita dc un sarpc carc i-a spus ca dc va manca din lructu|
intcrzis, ca va li |a lc| dc putcrnica prccum Dumnczcu. La u|tcrior |-a ispitit pc Adam cu
accst lruct. Li au mancat din lruct in ascuns lata dc Dumnczcu si au lost dati alara din
rai.`
,OK. Dcstu| dc binc. Vai noi|c invataturi spun ca accasta povcstc a lost o
parabo|a carc sc bazcaza pc invataturi|c stravcc|i at|antc dcsprc primu| qrup at|ant dc
sul|ctc pcrcc|c carc si-au picrdut constiinta nivcrsa|a. ln cscnta, tcxtc|c stravcc|i spun
ca ci si-au picrdut constiinta nivcrsa|a din cauza cqoismu|ui |or carc a dus |a scpararca
lata dc nu. Tcxtc|c at|antc nu intra in conl|ict cu povcstca bib|ica, dar nici nu adauqa
dcta|ii carc sa aruncc asupra ci o noua |umina. lnvataturi|c dc mai tarziu spun ca
povcstca a lost scrisa pcntru a rcprczcnta a|cqoric ca noi toi am cazut din unitatca cu
Du|u| nivcrsa|, nu doar ca si un sinqur cup|u.`
,Nu doar Adam si Lva`
365
,Da si nu. Daca iti amintcsti istoria pc carc o cunosti, amintcstc-ti ca inrcqistrari|c
istoricc at|antc spun dcsprc laptu| ca noi toti am inccput ca liintc spiritua|c, carc nu crau
dc scx mascu|in sau lcminin. Noi cram ,ambc|c`, in noi crau ambc|c scxc, mascu|in si
lcminin, ,parti` in noi insinc. La un momcnt dat am auns pc Pamant si am vazut
minuni|c p|anu|ui sau lizic. Pcntru a cxista pc accst p|an, noi nc-am sc|imbat lorma
noastra ,anqc|ica` spiritua|a intr-o lorma lizica mai dcnsa - cu a|tc cuvintc, avcam
ncvoic dc noi trupuri lizicc pcntru a intcractiona pc dcp|in cu p|anu| lizic. ln proccsu| dc
rca|izarc a accstci sc|imbari, noi am dcscopcrit divizarca in parti mascu|inc si lcmininc,
si u|tcrior in trupuri mascu|inc si lcmininc. lntrarca in conccptu| dc Adam si Lva. Din
pacatc, imprcuna cu accasta sc|imbarc, a vcnit si constiinta dc ,sinc` si in p|us, mai rau
dc atat, ,cqo`-ismu|. Accst |ucru cstc cc| cc nc-a dus pc noi catrc scpararca dc Du|u|
nivcrsa| - adica, ccca cc bib|ia dcnumcstc a manca din lructu| intcrzis. Accstca nu
crau lructc adcvaratc, nici un pom adcvarat - cunoastcrca binc|ui si rau|ui inscamna
dua|itatca p|anu|ui lizic in |ocu| nitatii. Si ,pacatu| oriqina|` bib|ic a lost scpararca
cqoista dc Dumnczcu, cca carc nc-a dus in accasta dua|itatc - actiunca dc a manca din
lructu| intcrzis si rczu|tatc|c ci |armicc - am dcvcnit adcmcniti in, culundati in, si ,prinsi
in capcana` p|anu|ui dua|itatii - p|anu| lizic dc pc Pamant - p|anu| ,cunoastcrii binc|ui si
rau|ui`.`
,Apoi ,ascundcrca dc Dumnczcu` a lost dc lapt scpararca si ,taicrca` din |cqatura
cu constiinta nivcrsa|a carc nc-a crcat.`
,Binc.`
,Si am lost u|tcrior ,aruncati alara din Ldcn` ca urmarc a propriu|ui nostru
cqoism.`
,loartc binc.`
,Dar cc cstc cu scpararca in sul|ctc pcrcc|c. Cc s-a intamp|at apoi cu Adam si
Lva ca parti`
,Lxista aici mai mu|tc invataturi dilcritc carc imp|ica povcstca manilcstarii noastrc
pc pamant si scpararca sul|ctc|or pcrcc|c. Si bincintc|cs, divcrsc comparatii carc sc pot
traqc din toatc accstc invataturi at|antc si din povcstca bib|ica a |ui Adam si Lva. nu|
dintrc cc|c mai importantc |ucruri pc carc trcbuic sa |c intc|cqcm, cstc acc|a ca
picrdcrca |cqaturii cu ,sul|ctc|c noastrc pcrcc|c` sau qasirca |or nu cstc cu adcvarat
prima prob|cma. Prob|cma cstc scpararca noastra dc Dumnczcu si cqoismu| nostru, cca
carc a cau0at u|tcrioara noastra scpararc in sul|ctc pcrcc|c. lar prcocuparca tuturor in
|cqatura cu accasta prob|cma principa|a trcbuic sa lic obicctivu| nostru principa|, a|tlc|
noi nu putcm avca o rc|atic buna cu sul|ctu| nostru pcrcc|c, ori sa vcnim inapoi
imprcuna in nitatca unuia cu cc|a|a|t sau cu Dumnczcu. Pcntru atinqcrca accstor
obicctivc, ar trcbui sa cxaminam si sa comparam invataturi|c at|antc cu povcstca bib|ica.
Dar tinc mintc, au lost atunci doua va|uri a|c manilcstarii, si anumitc parti ap|icatc
ambc|or, in timp cc a|tc parti sc ap|ica numai pcntru unu| dintrc va|uri ori pcntru
cc|a|a|t.`
Apoi, c| a continuat sa discutc dcsprc accstc invataturi. ln comparatii|c dc mai
os, invataturi|c at|antc vor aparca in mod rcqu|at. Povcstiri|c bib|icc vor li cu alisatc cu
caractcrc a|dinc.
366
1) Am vazut toata minunatia si lrumusctca intrcqu|ui nivcrs in carc am
trait si nc-am bucurat dupa crcatic. M/dam i Eva triau &n *i*li"a Grdin a
Edenului!N.
2) Putcam umb|a si nc putcam bucura dc intrcqu| nivcrs, lara nici o qria,
atata timp cat ramancam cu totii in nu|, in starca noastra anqc|ica. M6i am v.ut &n
povestea *i*li"2 at1ta timp "1t /dam i Eva! au rmas des"-ii2 re"eptivi2 smerii i
as"ulttori voinei 4u-ului Universal =4umne.eu>2 totul era &n per%e"t e"-ili*ru2 pa"e2
armonie i %eri"ire predominant3N
3) lnsa avcam |ibcru| arbitru. Vcnind in minunatii|c unicci cxpcricntc a
Pamantu|ui, am constatat ca nc bucuram dc scnzatii|c inlruptarii din p|anu| matcria|
po|arizat. Dar pcntru a lacc asta, nc-am coborat vibratii|c, am lost partasi |a scpararca
manilcstarii in cxistcnta lizica. Nc-am conlruntat c|iar lata in lata cu optiunca dc a
aprccia accst |ucru, insa nu nc-am ,atasat` dc accst |ucru, nu nc-am imp|icat pc dcp|in,
si nc-a prins in mrcc|c. ln contcmp|arca a|cqcri|or |ibcrc, rca|izand cc am putca lacc cu
vointa |ibcra, a|ta dccat cca a Lui Dumnczcu, nc-am cxcrcitat accst drcpt in mod cqoist.
Accst |ucru a dus |a scpararca dc nu, |a crcarca unci |umi p|inc dc oamcni cqoisti.
M/dam i Eva au ales s mn1n"e %ru"te din pomul "unoaterii *inelui i rului
=di-otomia2 dualitatea2 mani%estarea material>3 6i le'au utili.at ast%el &n"1t au mers
&mpotriva voinei Lui 4umne.eu2 ei s'au separat de 4umne.eu =Unul>3 P"atul!
original2 egoismul2 %usese %"ut2 i a urmat Legea Universal a "au.ei i e%e"tului2 a
urmat separarea de 4umne.eu =a"easta a %ost arun"area! din Eden D Paradis D Rai>3
/st%el " nimeni nu mai este "u 4umne.eu2 &n armonie "u ,oina Universal2 au
a"umulat Karma negativ prin "omportamentul lor egoist2 re.ultatul "ontiinei lor de
sine separat2 s'a "reat o via a su%erinei i &ntuneri"ului3N
Pierderea #onta"tului
,Astlc|, ca dc obicci, totu| sc intoarcc |a cqoism, accsta a dus |a scpararca dc
Dumnczcu si |a intrcaqa mizcric.`
,Dar, scpararca dc Dumnczcu a lost doar inccputu|. lnvataturi|c indica in mod
c|ar ca, motivu| pcntru carc nu suntcm imprcuna cu sul|ctc|c noastrc pcrcc|c cstc
pcntru ca nc-am dcspartit dc c|c prin cqoism. Accsta cstc rczu|tatu| lina| a| |antu|ui
cvcnimcntc|or. Asta a inccput prin constiinta ,sinc|ui` carc a condus |a dczvo|tarca
cqoismu|ui si scpararii dc Du|u| nivcrsa|. Apoi accasta a mcrs mai dcpartc, iar
cqoismu| nostru nc-a dus in linc |a sinquratatca noastra.`
Fr &nvinovire
,Dar pcntru modu| cum s-a auns |a toatc accstca, s-a dat vina pc ,Lva`, pc
partca lcminina. Sc parc ca ,Adam` a lost |a lc| dc mu|t vinovat, daca nu c|iar mai
mu|t.`
,loartc pcrspicacc. Sunt mandru dc tinc. ,Lva` a lost acuzata pcntru ,cadcrc` si
pcntru toatc prob|cmc|c pc carc |c-a avut umanitatca din momcntu| cand a lost ispitita
dc sarpc. Asta sc datorcaza modu|ui in carc unc|c dintrc rc|iqii au prczcntat povcstca |ui
Adam si Lva, a modu|ui in carc dilcritc ordinc socia|c au a|cs sa vada accst |ucru. Accst
367
|ucru a crcat napasta asupra lcmci|or dc-a |unqu| vcacuri|or. Dar lcmci|c nu ar trcbui sa
lic acuzatc. Prccum ai spus, c|iar in intcrprctarca povcstii din bib|ia ortodoxa, accasta
nu ar li lost niciodata o ascmcnca prob|cma daca ,Adam` nu ar li lost partasu| accstui
,lruct`, indilcrcnt daca Lva ar li lacut-o sau nu. Dar oarc Adam avca o sansa mai marc
sa rczistc ispitci Lvci Da si nu. Toatc accstc |ucruri nu sunt c|iar asa dc simp|c pc cat
par sa lic.`
,Cc vrci sa spui Accstc |ucruri nu par sa lic tot atat dc simp|c pcntru minc.`
Tata a ras si mi-a zambit prccum un parintc carc sc amuza cu draqostc dc
rcmarci|c inoccntc si iqnorantc a|c liu|ui sau in varsta dc 5 ani.
,Vrcau sa spun ca o intc|cqcrc a adcvaratci naturi a liintci noastrc poatc sc|imba
tota| scnsu| dc pcrccptic a| povcstii. Vai binc intc|cqc ccca cc s-a spus mai dcvrcmc, (ca
adcvarata noastra lorma cstc ambc|c, sul|ctc pcrcc|c barbat si lcmcic carc sunt cu
adcvarat doar aspcctc a|c unci sinqurc liintc,, mai binc vci pcrccpc dcscopcrirca
adcvaru|ui povcstirii.
O spun inca odata, natura noastra anqc|ica a lost una scxua| po|arizata, intcqrata
intr-o sinqura liinta - ambc|c c|cmcntc, mascu|in si lcminin intr-un ,inqcr`. Dc accca
inqcrii sunt uncori pcrccputi ca liind ascxuati sau ncutri din punct dc vcdcrc scxua| -
asta nu din cauza ca sunt ascxuati, ci pcntru ca ci sunt cc|i|ibrati, ci au ambc|c scxc
intr-o sinqura liinta, in armonic, intc|cqi`
,Sunt uimit. Nu mi-am dat scama. Niciodata nu am aprcciat dcstu| asta in accst
lc| mai inaintc.`
,Dar accstc c|cmcntc nu au lost considcratc c|iar ,mascu|in si lcminin` asa cum
sunt c|c acum, pana |a lc|u| carc s-a intamp|at dupa cadcrca noastra.`
,Acum m-ai picrdut din nou - mi-c tcama ca nu am dcstu| timp pcntru a
patrundc binc accst |ucru Tata.`
,Lstc dilici| a intc|cqc po|aritati|c conditici noastrc umanc lara constiinta
nivcrsa|a. Lasa-ma sa qandcsc.. Probabi| ca cc| mai bun mod dc a intc|cqc asta cu
crcicrc|c noastrc |imitatc si punctu| nostru dc vcdcrc |imitat, cstc acc|a dc a inccrca si dc
a intc|cqc accst |ucru lo|osind mai mu|tc ana|oqii stiintilicc din stravcc|i|c invataturi.`
,O| binc, crcicru|ui mcu |imitat ar trcbui sa-i lic mu|t mai usor sa invctc din
,ana|oqii|c stiintilicc` a|c stravcc|i|or invataturi.`
,Accst |ucru nu va li asa dc dilici|. Lu sunt dc lapt in inccrcarca dc a |c lacc mai
simp|c dc intc|cs pcntru tinc, asa ca nu iti b|oca crcicru| cu tcmcri|c comp|icatii|or carc
nu cxista.`
,Din nou, imi parc rau Tata. Poatc ca ar trcbui doar sa-mi tin qura inc|isa.`
,Siqur. Sunt convins ca va li simp|u pcntru tinc. As dori sa vad candva intr-o zi,
ca ai intc|cs pc dcp|in accst |ucru.`
,Pot, cu doar. O|. lmi parc rau. /e rog spunc mai dcpartc. Voi inccrca sa nu
tc intrcrup.`
,Nu inccrca niciodata nimic. lic o laci, lic nu o laci.`
Vi-am pus mana pcstc qura.
lnaintc dc a mcrqc mai dcpartc cu cxcmp|c|c |ui Zain, dai-mi voic sa intcrvin cu
accst mic prc-conccpt. Acum, tinc mintc ca tcrmcnii ,pozitiv` si ,ncqativ` carc sunt
lo|ositi in cxcmp|c|c carc urmcaza sa |c citcsti, au scnsu| dc natura po|ara in opozitic,
368
prccum cc|c al|atc |a sarcini|c c|cctricc dc |a bornc|c unci batcrii. L| nu a lo|osit tcrmcni
carc sa inscmnc ,bun` sau ,rau`, prccum in cxprimarca dc ,a avca o atitudinc pozitiva
sau ncqativa`. Atata timp cat noi lo|osim tcrmcnii in accst mod oriundc in accasta
cartc, accstia au un scns comp|ct dilcrit dccat cc| lo|osit in urmatoarc|c cxcmp|c.
Avand inca mana pcstc qura, am aprobat din cap catrc Tata, indicandu-i laptu| ca
dorcam sa tac, pcntru a-| |asa sa-si tcrminc discutia sa. L| a ridicat o spranccana privind
catrc ridico|u| dc minc carc imi puscscm mana pcstc qura si a spus mai dcpartc.
,ln primu| rand, |ai sa laccm o comparatic intrc c|cctricitatc si po|aritati|c
mascu|in , lcminin din noi. Oamcnii qandcsc adcsca dcsprc c|cctricitatc ca cstc
incarcarc pozitiva si ncqativa. lnsa dc lapt, accasta cstc dccat o cncrqic, iar accasta
cncrqic curqc prin ccva ca ,un sinqur l|ux c|cctric`, dcp|asandu-sc in buc|a, intr-o sinqura
dircctic, asta sc intamp|a numai atunci cand imparti accst curcnt, separ+nd accst l|ux,
accst circuit, separ+nd cumva unicitatca l|uxu|ui, astlc| sc obtin po|aritati|c -
tcrmina|c|c po|arc in opozitic O si -. Atunci cand sunt scparatc, accstca sunt numitc
,pozitiv` pc partca undc c|cctronii curq catrc cxtcrior si ,ncqativ` pc cca|a|ta partc undc
accstia sunt rcccptati, atrasi, accasta mai cstc numita si conditic dc ,vacuum` (in abscnta
c|cctroni|or si a conditici dc ,astcptarc` in acccptarca c|cctroni|or,. Atunci cand circuitu|
cstc intact, curcntu| curqc in buc|a, dcp|asandu-sc din dircctia a ccca cc poatc li
tcrmina|u| pozitiv n ca0ul n care accsta a lost intrcrupt, si catrc dircctia a ccca cc
poatc li tcrmina|u| ncqativ n ca0ul n care accsta a lost intrcrupt.`
,Dar cc arc asta dc-a lacc cu sul|ctc|c pcrcc|c Ta. lcrtarc.`
,OK. Sa inccrcam a|tccva. Poatc ca unu| dintrc cc|c mai bunc moduri dc a nc
intc|cqc propria natura cstc acc|a dc a contcmp|a stc|c|c si atomii, si mai buna |or
intc|cqcrc.
Privcstc in uru| tau, tot ccca cc vczi cstc un lc| dc i|uzic crcata dc atomii qrupati
imprcuna in dilcritc moduri, vibratia |or |a dilcritc vitczc. Privcstc in alara p|anctci, vci
al|a un vast si inlinit spatiu prcsarat cu stc|c si p|anctc. Stc|c|c si p|anctc|c sunt dc lapt
acc|casi prccum atomii, insa |a o scara dilcrita. /tomii i sistemele solare sunt toate
&ntr'adevr &n &ntreg Universul3 Si daca |c obscrvam, al|am ca ambc|c actioncaza
practic in acc|asi mod - c|c au acc|asi ,tipar` a| cxistcntci. Accsta cstc un modc| pur a|
unci cncrqii radiantc, a| unci cncrqii rcccptoarc, a| atractici mascu|in , lcminin,
atasamcnt si dcpcndcnta. Si liccarc c|cmcnt a| unui sistcm so|ar sau liccarc atom, oaca
toatc accstc dilcritc ro|uri. Accsta cstc un ,modc|`, un ,mod dc viata` carc sc potrivcstc
in oricc a|tccva in nivcrsu| armonios. Ambc|c urmcaza acc|asi mars pcrlcct, ordinc cc
vinc mai inaintc din nivcrs in armonic cu toatc cc|c|a|tc lormc dc viata. Ambc|c
lunctioncaza prin po|aritati pozitivc si ncqativc, atraqandu-sc si anqrcnandu-sc liccarc
dintrc c|c, una pc cca|a|ta. L|cmcntc|c mascu|inc si lcmininc intr-un dans pcrpctuu si
pcrlcct. ln accst scns, s-ar putca spunc ca intrcaqa ordinc nivcrsa|a sc bazcaza pc
,scx`.
Viscarca atomi|or si a sistcmc|or so|arc sunt la #el precum esena #iinei
noastre - adcvarata noastra natura.
369
Vodc|u| Orbita| nivcrsa| carc cstc dc ascmcnca baza Sistcmc|or So|arc si Atomi|or.
Asta cstc ccca cc suntcm noi cu adcvarat. Adcvarata noastra natura poatc li
astlc| ascmanata cu c|cmcntc|c unui atom - c|cctronii carc sunt incarcati ncqativ (-
principiu| rcccptiv , lcminin, sunt atrasi catrc si pc orbita nuc|cu|ui carc arc sarcina
pozitiva (O principiu| rcvarsarc , mascu|in, a| unui atom. Lstc acc|asi |ucru cu p|ancta
sau p|anctc|c (lcmininu|, carc orbitcaza in uru| unci stc|c (mascu|inu|,, intr-n sistcm
so|ar. Nu cstc o intamp|arc ca noi numim p|ancta pc carc |ocuim ,mama` Pamant. Daca
Pamantu| cstc ,mama` victii dc aici, cinc cstc ,tata|` Soarc|c. Viata nu ar cxista lara
intcractiunc sau lara intcrpatrundcrca cncrqii|or.
n sistcm so|ar nu cstc cu adevrat numai o qramada dc p|anctc si o stca,
accsta cstc o ntreag #iin. L|cmcntc|c mascu|inc si lcmininc (stc|c , p|anctc, sunt
sul|ctc pcrcc|c intr-o sinqura liinta.`
,Dar c|c nu au rc|atii prccum sul|ctc|c pcrcc|c, ascmcnca oamcni|or.`
,Nu-i asa C|iar dc nu vczi Soarc|c si p|anctc|c ,atinqandu-sc` una pc cca|a|ta,
c|c sc ,atinq` cu adcvarat si au un contact constant una cu cca|a|ta. Lxista dc ascmcnca
o intcractiunc constanta, intcractiunc ori intcrpatrundcrc a mai mu|tor cncrqii. Numai
ca tu pcrccpi asta prin simturi|c ta|c |imitatc, cu toatc accstca oamcnii dc stiinta pot
dctccta unc|c dintrc accstca cu dctcctoarc|c |or stiintilicc. Totusi, ci iqnora in qcncra|
|ucruri|c carc nu sunt ,lizicc`.`
,Carc cncrqii`
,la ,qravitatia` doar ca sinqur cxcmp|u. lntrcaba un om dc stiinta dc cc p|anctc|c
orbitcaza in uru| Soarc|ui. Gravitatia. Dar cc cstc qravitatia Cc inscamna ca cu
adcvarat Oamcnii dc stiinta nu intc|cq cu adevrat cc inscamna qravitatia. Ar putca
accasta sa imp|icc dc lapt rcvarsarca iubirii si atractic`
,Vrci sa spui ca accasta cstc ccca cc cstc`
,Doar qandcstc-tc |a asta si puncti din nou mana pcstc qura. Cc| putin astlc| pari
sa arati ca ascu|ti mai binc.`
/ 5%eri i / Primi
ln zi|c|c mc|c mai dcvrcmc |a manastirc, am pus a|tc catcva intrcbari
lundamcnta|c iar Zain mi-a cxp|icat dcsprc o inlinitatc dc |cqaturi intrc toatc |ucruri|c
din nivcrs si dcsprc conccptc|c dc cqa|itatc si supcrioritatc.
,Tata, stii cu sunt tanar, dar am studiat si am ca|atorit loartc mu|t. ln mu|tc, mu|tc
cu|turi si rc|iqii, dominatc dc oamcni.`
,la accst |ucru si acum. Ao|cu, tu trcbuic sa li studiat si sa li ca|atorit loartc
mu|t,` a spus c| intr-un p|acut mod sarcastic. Lqou| mcu nu ,obtinusc` cu adcvarat
nimic in timpu| cursu|ui. Astlc| ca am mcrs mai dcpartc.
,Toti accsti barbati si lcmci sunt invatati prin cu|tura sau rc|iqia |or ca barbatii
sunt supcriori lcmci|or. Si in cc|c mai mu|tc cu|turi cxista c|asc|c, iar unii sunt scrvitori si
a|tii conducatori. Dar aici |a manastirc, accst |ucru parc sa lic mixt. Am obscrvat dc
370
ascmcnca ca cxista o anumc cqa|itatc. Aici nu cxista nici un scntimcnt dc supcrioritatc
ori cqoccntrism |a adcvaratii invatatori Adcpti, ci doar s|ucsc.`
,Nu poti compara incc|itatca si mcnta|itatca barbara a unci astlc| dc cu|turi si
rc|iqii cu ccca cc suntcm noi si cum nc manilcstam noi aici. Accsta cstc si motivu|
pcntru carc tu csti conluz.
Lstc pur si simp|u ordinc nivcrsa|a. Nimic mai mu|t. Totu| cstc ambc|c |ucruri,
,indrumator` a| cuiva si ,indrumat` dc a|tcincva, subordonat cuiva si supcrior a|tcuiva,
aici cstc intotdcauna cincva carc iti cstc supcrior si cincva carc iti cstc inlcrior. lnc|usiv
in ccca cc ma privcstc pc minc. Accsta cstc modu| in carc ,mcrqc` nivcrsu|, modu|
cum toatc |ucruri|c sunt |cqatc prin po|aritatca |or. Accasta cstc doar po|aritatc, nu
supcrioritatc si inlcrioritatc. Datoria liccarui individ cstc dc a qasi ccva dc carc cstc c|
atras, cincva caruia sa i sc daruiasca si cincva caruia sa i sc subordonczc. Accsta cstc
|ucru| pcntru carc liccarc dintrc noi cstc rcsponsabi|, nu acc|a dc a al|a pc cincva carc
sa nc lic subordonat noua. Apoi, indata cc nc vom qasi |ocu| propriu, subordonarca
noastra corcspunzatoarc in marca sc|cma a |ucruri|or, atunci indilcrcnt dc ccca cc nc
cstc mcnit sa laca acc| |ucru din noi, in inlinitatca |cqatura a nivcrsu|ui, noi vom lacc
acc| |ucru - prin propriu nostru acord. Lu sunt subordonat in cc|c din urma numai
Du|u|ui nivcrsa|. ln |ocu| si |cqatura mca aici in manastirc, cu sunt subordonat |ui
Vic|ic|, insa c| |a randu| sau, cstc in|ocuitoru| subordonarii mc|c catrc Du|u| nivcrsa|.
Tu ai a|cs sa-mi lii subordonat mic ca uccnic, insa candva intr-o zi, vci li subordonat si
vci s|ui numai Lui Dumnczcu. Asa cum Varc|c Vacstru a spus, ,Cc| cc va li cc| mai
marc, va li s|uitoru| tuturor`. Lu nu am s|uit si nu am tratat cu rcspcct pcntru ca asa am
dorit cu sa lic. Lu doar sunt. Lu doar s|ucsc. Lu ma conccntrcz doar asupra daruirii si
smcrcnici catrc Dumnczcu. lar pcntru siquranta si indcp|inirca accstci rc|atii am tot ccca
cc imi trcbuic, am |ibcrtatca dc a iubi si dc a darui tuturor cc|or ascmcnca tic. Daca
dorcsti sa invcti smcrcnia, sa ai o ascmcnca pozitic lata dc minc, trcbuic sa ai o
atitudinc dc rcspcct si smcrcnic. lnsa numai pcntru ca accst |ucru cstc ccca cc vrci tu
dc |a minc, ccca cc trcbuic sa laci. Numai pcntru ca accsta cstc privi|cqiu| tau si pcntru
ca ai lacut asta daca ai li a|cs in |ocu| tau, nu pcntru cca as lacc cu in |ocu| tau.`
,lntc|cq. Asta arc scns.`
,Bun. Atunci vczi daca accst |ucru arc si mai mu|t scns pcntru tinc: Stc|c|c,
p|anctc|c, c|cctronii, nuc|cu|, barbatu| si lcmcia, toatc contin ambc|c, c|cmcntc lcmininc
si mascu|inc, si ar trcbui sa oacc ambc|c ro|uri, in ordinca corcspunzatoarc. O p|ancta
oaca un ro| dc cl|ux rcvarsarc (mascu|in, pcntru |una,|uni|c sa|c, carc sunt dc
ascmcnca atrasc dc accasta si sunt una p|ancta. O stca ascmcnca Soarc|ui nostru, oaca
un ro| dc cl|ux (mascu|in, pcntru p|anctc|c accstui sistcm so|ar, p|anctc carc in atractia
|or catrc Soarc dcvin una cu Soarc|c si rcccptcaza cncrqia accstuia. lnsa o stca (prccum
Soarc|c nostru, cstc de asemenea atras catrc, si cstc una cu, si rcccptor (principiu
lcminin, pcntru altceva (prccum ,qaura ncaqra` din ccntru| qa|axici noastrc Ca|ca
Lactcc in uru| carcia orbitcaza Soarc|c nostru,. Astlc|, accsta oaca ambc|c ro|uri.
Accasta cstc ca|ca |ucruri|or din nivcrs - a tuturor |ucruri|or. Numai oamcnii rczista
accstci cai si ii sunt impotriva accstui l|ux. Li cu totii dorcsc sa lic numai Dumnczcu,
sinquru| ccntru, numai s|uiti. Si nimcni nu vrca sa lic smcrit si sa s|ucasca, sa
daruiasca.`
371
,nii o lac totusi.`
,Da. Dar prca putini.`
,Dcci, asta arc dc-a lacc cu atractia`
,Accsta cstc doar unu| dintrc moduri|c in carc poti vcdca accstc |cqaturi
nivcrsa|c dintrc ,a olcri si a primi`. Aici cstc cu siquranta un punct dc vcdcrc a|
,atractici catrc` - dc cx. |una cstc atrasa si orbitcaza in uru| p|anctc|or, p|anctc|c sunt
atrasc si orbitcaza in uru| stc|c|or, stc|c|c sunt atrasc si orbitcaza in uru| ccntru|ui
qa|axii|or, ccntrc|c qa|axii|or sunt atrasc catrc.
Dar inca odata, cxista aici un rcvcrs. Poti vcdca dc ascmcnca asta, ,cl|uxu|,
rcvarsarca` in |ocu| punctu|ui dc vcdcrc a| ,atractici catrc` - p|anctc|c isi rcvarsa cncrqia
catrc |uni|c |or, Soarc|c isi rcvarsa cncrqia catrc p|anctc|c |ui, qauri|c ncqrc isi rcvarsa
cncrqia catrc Sori (contrar a ccca cc crcd mu|ti dintrc oamcnii dc stiinta,, ccva isi
rcvarsa cncrqia catrc qauri|c ncqrc si ccva isi rcvarsa cncrqica catrc acc| ccva, si asa mai
dcpartc, ctc.`
,Si oamcnii`
,La nivc| uman, po|aritati|c sunt impartitc in (dc cx., barbat si lcmcic, rcl|cctand
accstc principii in dilcritc moduri atunci cand noi nc-am scparat in constiinta pc p|anu|
Pamantu|ui. Barbat si lcmcic, odata am lost nu|, accstia sunt loartc dilcriti atunci cand
sunt scparati in po|aritati|c |or, intr-o mai mica constiinta a pcrsoanci, cu atat mai marc
va li dilcrcnta cu cat va li mai marc va li |ipsa armonici.
Din nou spun, liccarc dintrc noi suntcm ambc|c, barbat si lcmcic, ambc|c ca|itati,
dc rcccptarc si dc rcvarsarc. Lqa|i in tota|itatc, insa pc dilcritc pozitii. Noi toti ar trcbui
sa lim rcccptori pcntru cincva si rcvarsatori catrc cincva.`
,Dar barbatu| si lcmcia sunt atat dc dilcriti, iar unii tind sa lic dominanti iar a|ti
dominati, si in toatc cazuri|c sc parc ca totdcauna accst |ucru sc translorma intr-un
cosmar si intr-o marc mizcric. Dc cc trcbuic sa lim noi intr-o ascmcnca situatic`
,Nu cstc o prob|cma dc ccca cc trcbuic sa lim noi, nu atat dc marc ca accca dc
cum s-a intamp|at accst |ucru cu noi, si dc ccca cc suntcm noi, ccca cc am dcvcnit, cc
vom lacc cu accstc |ucruri. Da, dilcrcntc|c pot varia considcrabi|. lnsa cxista aici
anumitc ca|itati carc sunt in qcncra| asociatc barbatu|ui si lcmci, vorbind doar la
modul general. Catcva dintrc ca|itati|c asociatc lcmcii, incarcarca ncqativa, partca
rcccptoarc, sunt: scnsibi|itatca cmotiona|a, pasivitatca, ncstatornicia (caractcru|
sc|imbator,, adaptabi|itatca, oricntarca bazata mai dcqraba pc intuitic dccat pc |oqica.`
,Dcci, atata timp cat suntcm barbati si lcmci, suntcm b|ocati in accstc intcrva|c
|imitatc`
,Nu. Ca barbati si lcmci crcstcm in constiinta, astlc| aunq accstia mai aproapc
dc a dcvcni din nou nu|, si toatc stcrcotipuri|c ca|itati|or mascu|in , lcminin inccp sa
luzionczc pana cand csti din nou o liinta comp|ct cc|i|ibrata. Astlc|, o ina|ta constiinta
mascu|ina va avca mai mu|ta scnsibi|itatc cmotiona|a, abi|itatc intuitiva, ctc., iar o ina|ta
constiinta lcminina va avca dc ascmcnca mai mu|tc capabi|itati dinamicc, |oqica, ctc.`
,imitor. Vu|tumcsc Tata. Accasta u|tima spccilicarc a lacut ca |ucruri|c sa sunc
cu adcvarat.`
,Va bucur ca ,ti-au sunat` liu|c.`
372
napoi la #dere
Vai tarziu in acc| an, dupa cc am diqcrat unc|c dintrc conccptc|c antcrioarc, dupa
cc am avut anumitc rca|izari, am avut o a|ta discutic dcsprc intrcqu| Adam si Lva,
dcsprc conccptu| dc sul|ctc pcrcc|c dcspartitc.
,Tata, am intc|cs mu|tc dintrc cc|c cc am discutat mai inaintc dcsprc ,Adam si
Lva`, acum a|cqorica ,cadcrc` cstc intr-o noua |umina. Dar ai putca sa-mi cxp|ici mai
mu|tc dcsprc idcca dc ,Lva` ca liind prima carc avca sa lic ,ispitita``
,Atunci cand suntcm un intrcq ca si liintc anqc|icc, unc|c elementele lcmininc
sc al|a pc pcrimctru, in ,alara` noastra ca sa spun asa, iar c|cmcntc|c mascu|inc |a
,intcrior`, |a lc| ca si p|anctc|c carc sunt in ,alara` sau pc pcrimctru| unui sistcm so|ar, ori
ca c|cctronii carc sunt in alara nuc|cu|ui unui atom. Dc accca ,Lva` a lost ca sa spun
asa, prima. Hai sa lo|osim din nou sistcmu| so|ar ca cxcmp|u. Pcntru ca c|cmcntu|
lcminin cstc pc ,cxtcrior`, accsta cstc primu| carc lacc contactu| cu cc|c|a|tc |ucruri din
alara sistcmu|ui. Sprc cxcmp|u, sistcmu| nostru so|ar ca|atorcstc prin spatiu ca ,un
sinqur intrcq`, liind unu|, indilcrcnt carc ar li accsta. Acum, daca ar li sa vina sa spuncm
un ,sistcm so|ar monstru carc |c mananca pc cc|c|a|tc` - cc crczi ca ar li mancat mai
intai P|ancta carc cstc cca mai indcpartata lata dc ccntru, p|ancta carc ar li cca mai ,in
alara` |a pcrilcric. lar accstca sunt c|cmcntc|c ,lcmininc` a|c ,unui sistcm so|ar`. Astlc|,
cand noi am vcnit in capcana p|anu|ui matcria|, parti|c cc|c mai indcpartatc a|c liintci
noastrc, c|cmcntc|c lcmininc a|c intrcqu|ui liintci noastrc anqc|icc au lost a#ectate
primele si au lost primc|c carc s-au scparat dc noi ca intrcq (principiu| ,Lvci`,. Apoi,
mai tarziu, ccntru| sau c|cmcntu| mascu|in a| liintci noastrc, a lost dc ascmcnca cxpus si
atras in scpararc. (Adam sc parc ca ,a urmat-o pc Lva`,. Dar amintcstc-ti, am lost o
sinqura liinta. Accstia am lost noi prccum o intrcaqa liinta anqc|ica cc a ,cazut` in
scpararc - nu numai lcmcia. Nu lcmcia a lacut ca barbatu| sa cada, ca a lost doar
primul element din noi carc a cxpcrimcntat tcntatii|c unui nou p|an, prima partc a
noastra carc s-a scparat si s-a picrdut.`
/dam2 Primul "are s'a Re&ntors
,Dcci, c|cmcntu| lcminin s-a dcspartit primu|. lnscamna ca accsta trcbuic sa lic
dc ascmcnca primu| carc va rcvcni |a c|cmcntu| mascu|in pcntru rcunirca ca sul|ctc
pcrcc|c, pcntru ca accst |ucru sa sc produca`
,Nu in tota|itatc Pcnic|, asa cum ai invatat cu mu|t timp in urma, manuscrisc|c
stravcc|i arata ca ,Adam`, Cc| mcntionat in Bib|ic, a lost dc lapt un at|ant. Si nu oricc
lc| dc at|ant. Accsta a lost acccasi cntitatc carc, intr-una dintrc rcincarnari|c at|antc dc
mai tarziu, a lost macstru| Tot|, Varc|c Vacstru a| lii|or Lcqii Lui nu|. Accsta a lost
dc ascmcnca acccasi cntitatc carc a lost mai tarziu cunoscut ca mu|ti a|tii, inc|usiv ca
lisus. Scnsu| accstui lapt cstc zquduitor. Nu numai ca L| a lost primu| om, barbat din cc|
dc-a| doi|ca va| carc s-a scparat dc Du|u| nivcrsa|, L| a lost dc ascmcnca primu| carc a
rcvcnit |a nitatc. Si pcntru ca L| a lost primu| carc a rcvcnit |a nitatc, L| a lost cca
mai ina|ta constiinta. Accst |ucru |-a lacut dc ascmcnca cc| mai bun q|id pcntru cci|a|ti
carc inccarca sa rca|izczc ccca cc c| dca a rca|izat. Dc accca, L| cstc considcrat Varc|c
nostru Vacstru. Nu cstc vorba doar dc un anumit tit|u sau pozitic pc carc L| a lost
373
numit. Si pcntru ca, constiinta continua sa crcasca si sa sc cxtinda, L| liind primu| carc
s-a intors |a Constiinta nivcrsa|a, L| cstc mcrcu cu un pas inaintca noastra a cc|or|a|ti,
si astlc|, ntotdeauna cca mai ina|ta constiinta. Astlc| ca, L| a lost q|idu| lii|or, |idcru|
|or spiritua| daca vrci, c|iar dinaintc dc zi|c|c At|antidci, apoi in mu|tc dintrc incarnari|c
sa|c u|tcrioarc si dupa accca. Noi vom continua sa mcrqcm pc urmc|c Sa|c atunci cand
vom parasi accst p|an.`
,Asta c incrcdibi|. lnsa accst |ucru nu raspundc dcstu| |a intrcbarca mca.`
,Lasa-ma sa tcrmin. lntoarcc-tc |a idcca dc dinaintc. Daca c|cmcntu| lcminin
trcbuic sa sc a|aturc primu| cc|ui mascu|in, iar lcmininu| a atins o mai ina|ta constiinta
sau i|uminarca (accst |ucru asa ar trcbui sa lic daca accstia cauta sa sc a|aturc ca sul|ct
pcrcc|c, - cum ar trcbui sa lic rc-a|aturarca A|aturarc unui om norma| cqoist Cum ar
putca sa sc produca accst |ucru Lstc cxact opusu| si dc accca iti spuncam dcsprc
Vacstru| Tot|. Cand L| s-a intors |a nitatc a rcvcnit concxiunii sa|c, |cqaturii sa|c |a
Dumnczcu. lar in accst scns, si dcvcnind astlc| i|uminat, L| a lacut posibi| pcntru sul|ctu|
sau pcrcc|c lcminin o ina|ta constiinta, accasta a|aturandu-i-sc si dc ascmcnca s-a
intorcandu-sc cu L|. ln caz contrar, daca L| ar li lost inca scparat, inca picrdut, inca
cqoist, ci nu ar li putut sa trcaca daca ar li a|cs sa sc rcintoarca |a nitatc. Accsta cstc
un punct loartc important a| laptu|ui cum a lost posibi|, cstc povcstca |ui Adam si Lva
cu carc sc intcrscctcaza, carc dcvinc dc ascmcnca dcstu| dc rc|cvanta pcntru ,Ca|ca
Spiritua|a`.`
,Cum asa`
,Amintcstc-ti ca Lva din cauza naturii rcccptivc si ,cxtcrioarc` a c|cmcntu|ui
lcminin din noi, a lost primu| c|cmcnt carc s-a scparat dc nitatc si a cazut in intuncric.
L|cmcntu| Adam |-a urmat si a obtinut ,a|unqarca din Rai` nu |a mu|t timp dupa accca.
Accasta a lost intr-un anumit scns, crcarca primci ,Cai`. Accasta a lost ca|ca a|casa prin
prsirea nitatii. Din acc| momcnt, a cxistat si a lost astcptata rccunoastcrca si
rcintoarccrca noastra, o ca|c dc intoarccrc |a nitatca cu Du|u| nivcrsa| - ca|ca lubirii
A|truistc.`
n 4reapta R1nduial2 Polaritile 4ispar
pentru a deveni Un )ingur Flu?
Asa cum am spus mai dcvrcmc, totu| in intrcq nivcrsu| orbitcaza in uru| a ccva.
L|cctronii orbitcaza in uru| nuc|cu|ui, Luni|c orbitcaza in uru| p|anctc|or, p|anctc|c in
uru| stc|c|or, stc|c|c orbitcaza in uru| qauri|or ncqrc. Accstc proccsc, |a lc| ca si in
cazu| unui atom, au ncvoic dc po|aritati, au ncvoic dc scxc opusc, au ncvoic dc ca|itati
rcccptivc si dc rcvarsarc, iar accst |ucru cstc in |cqatura cu mascu|initatca si lcminitatca.
lnsa, pcntru ca totu| sa lunctionczc intr-n sinqur intrcq armonios, cstc ncvoic dc
ascmcnca ca toatc po|aritati|c sa lic in randuia|a corccta. Asta datorita laptu|ui ca
,l|uxu|` ccrcu|ui dc cncrqic nivcrsa|a sc dcp|ascaza numai intr-o sinqura dircctic. Zain
mi-a cxp|icat accst |ucru lo|osind idcca Lxcrcitiu|ui Stc|ci, accsta cstc loartc ascmanator
in principiu cu un circuit c|cctric.
,Lxcrcitiu| Stc|ci rcl|ccta accst marc principiu, accst marc modc| nivcrsa|. Cc sc
intamp|a atunci cand laccm Lxcrcitiu| Stc|ci dc unu| sinqur, Pcnic|`
374
,Luam din Lncrqia liintci nivcrsa|c prin rcspiratia noastra, prin mana noastra
stanqa, prin carc vizua|izam ca o rcccptam.`
,O rcccptam - prccum in principiu| lcminin, da`
,Da.`
,Continua.`
,Apoi cncrqia trccc prin noi, dupa carc o trimitcm in alara prin mana drcapta.`
,lnca odata o spun, noi contro|am l|uxu| accstci cncrqii prin vizua|izarca noastra
- astlc| noi o vizua|izam ca iasa in cxtcrior prin mana drcapta si cncrqia urmcaza qandu|
nostru, da Dar atunci cand laccm un ccrc din oamcni uniti imprcuna prin tincrca dc
maini, l|uxu| dc cncrqic in lorma dc ccrc sc dcp|ascaza intr-o dircctic data dc laptu| ca
mana stanqa cstc rcccptoarc iar mana drcapta cstc mana dc rcvarsarc, dc curqcrc. ln
cazu| in carc o pcrsoana nu cstc rcccptoarc cu mana stanqa, l|uxu| sc va opri pcntru
toti. lnsa atunci cand toata |umca cstc supusa si rcccptoarc in mod corcspunzator, si
rcvarsarca sc lacc in modu| corcspunzator, cu totii dcvin unu|, ci sunt unu|, atunci nu
cxista nici o incqa|itatc, nu cxista inccputu| sau slarsitu| l|uxu|ui in ccrc. Accsta nu mai
vine dc |a po|u| pozitiv si sc scurge catrc po|u| ncqativ, accsta doar sc revars mcrcu
- accsta doar cxista. Prccum in constiinta (si viata,, cxista intotdcauna cincva ,dupa`
tinc si cincva , inaintca` ta. Dar accst |ucru nu contcaza, |antu| cstc nu|, l|uxu| cstc
nu|, iar atunci cand tu ,tc concctczi |a accsta`, totu| cstc pur si simp|u nu. Accasta
cstc ca|ca nivcrsu|ui, ca|ca sul|ctc|or pcrcc|c carc au rca|izat constiinta.`
#one"tarea 7ateriilor &n Mod Greit
,Dcci, cadcrca a lost prccum am li mcrs dc mana unu| cu cc|a|a|t, intorcandu-nc
liccarc in dircctii dilcritc unu| lata dc cc|a|a|t, in ratacirc, ctc.`
,loartc ascmanator, atunci nc-am manilcstat pc Pamant, si in cc|c din urma in
mai mu|tc parti scparatc, in mod cqoccntric. Varc|c ccrc s-a rupt. Si a lost asa cum
tocmai ai spus. Toatc accstca amcstccatc cu proastc|c noastrc ,po|aritati`, cu
capacitatca noastra dc a li rcccptori intr-un mod corcspunzator si donori intr-un mod
corcspunzator. La lc| ca si in cazu| in carc cincva ar inccrca sa laca Lxcrcitiu| Stc|ci
intors cu lata in a|ta dircctic lata dc cc|a|a|t intors in cca|a|ta dircctic, nici-unu| nu lacc
marc|c ccrc - accasta cstc o po|aritatc dc marc |arababura.`
,Dcci Tata, cstc accst amcstcc dc po|aritatc si scpararc, si dc ascmcnca laptu| ca
barbatu| ,a|carqa` dupa lcmcic in |oc sa ,a|crqc` mai dcqraba dupa Dumnczcu asa cum
ar trcbui sa lic`
,Da. Atunci cand noi (ca si qrup dc sul|ctc pcrcc|c a| nostru, cram doar o
sinqura liinta, po|aritati|c noastrc crau in ordinc, armonia domnca in noi si in
concxiunca noastra cu Dumnczcu. Dar parti|c noastrc dc mascu|in si lcminin si-au
invcrsat po|aritati|c atunci cand nc-am scparat dc Dumnczcu. Asta din cauza scpararii
noastrc, ca rczu|tat a| intoarccrii lata dc cxistcnta rcccptoarc (-, (principiu| lcminin, din
Du|u| nivcrsa| si supuncrii lata dc Vointa nivcrsa|c. Nc-am intors cu lS0 - tota|
opus lata dc cum trcbuia sa lim, lata dc cum trcbuia sa lim in mod corcspunzator. Apoi
parti|c mascu|inc si lcmininc s-au scparat una lata dc cca|a|ta in liinta carc s-a scparat
lata dc nu|. L|cmcntc|c mascu|in si lcminin dc ascmcnca s-au intors cscntia| |a lS0
unu| lata dc cc|a|a|t, in scopu| dc a sc producc scpararca. Poti vcdca accst |ucru in
375
maqncti. Daca ii intorci intr-o anumc pozitic, ci sc atraq si sc a|atura lizic unu| cc|ui|a|t,
isi a|atura campuri|c |or cncrqcticc, insa intorcandu-i pc unu| dintrc ci |a lS0 in cca|a|ta
dircctic, ci sc vor rcspinqc si sc vor scpara. Dcci, c|cmcntc mascu|inc si lcmininc sunt
cu adcvarat prcsupusc a li in starc spiritua|a sau anqc|ica, amcstccatc in starca umana si
cu po|aritati mascu|inc si lcmininc dc tip invcrsat. Nu poti li cu adcvarat nici rcccptor
(lcminin,, nici po|aritatc dc rcvarsarc (mascu|in, daca csti intrcrupt lata dc l|uxu|
nivcrsa|. Atat barbatu| cat si lcmcia sunt picrduti daca nu sunt na cu Du|u|
nivcrsa|. Astlc|, barbatii sunt ncsiquri si conluzi in |cqatura cu ccca cc ar trcbui sa lic ci
cu adcvarat, ci sunt conluzi in |cqatura cu ambc|c, cu mascu|initatca si cu partca |or
lcminina (rcccptoarc,. Vu|ti au ,b|ocata` partca |or lcminina prin qcncrarca dc qanduri
osti|c in |cqatura cu |omoscxua|itatca. lnsa partca |or lcminina nu arc cu adcvarat
|cqatura cu |omoscxua|itatca, accasta arc |cqatura cu cc|i|ibru| intcrn si cu liinta
rcccptoarc dc Dumnczcu. Partca |or rcccptiva cstc tocmai acc| |ucru carc da
posibi|itatca dc a li ,atasati` catrc, dc a li ,sotia (insotitoru|,` Du|u|ui nivcrsa|, carc mai
apoi |c va pcrmitc sa lic un adcvarat ,tata` si un datator, un donor, olcrtant pcntru
oricinc a|tcincva. ln ratacirca noastra, in cqoccntrismu| nostru, in starca dc cxistcnta din
prczcnt, barbatu| dorcstc mai dcqraba atasamcntu| lata dc lcmcic dccat sa dorcasca pc
cc| |a Du|u| nivcrsa|. lar in conluzia lcmcii, in starca dc picrdcrc, mu|tc lcmci inccarca
sa-| obin pc barbat pcntru a se atasa accstuia, i| obtin pc barbat pcntru ca accsta sa
laca ccca cc dorcsc pcntru c|c, in |oc sa-| indcmnc a cauta catrc Du|u| nivcrsa|, sa-|
indcmna a urma Voia nivcrsa|a. Apoi, dupa cc lcmci|c in cc|c din urma |-au atras pc
barbat catrc c|c, dupa cc |-au lacut pc barbat asa cum dorcsc c|c, cc lac accstca`
,Lor nu |c p|ac barbatii din zi|c|c noastrc pcntru ca sunt s|abi`
,Da, accstia |c provoaca ,rcpu|sic` L|c aunq in lina| sa nu aiba nici un rcspcct
pcntru barbatii pc carc ii pot contro|a, c|iar si dupa cc au inccrcat din qrcu sa-i
contro|czc. L|c simt in cc|c din urma ca barbatii pc carc ii contro|caza sunt oarccum
dczqustatori si rcspinqatori. Si atunci inccp sa-i ,sacaic` sau sa-i numcasca ,o curva` dc
barbat, ctc. Dcsiqur ca asta lac. Accst |ucru cstc doar unu| norma|. La cstc in mod
practic condusa dc natura pcntru a sacai un astlc| dc barbat s|ab. Barbatu| cstc
cqoccntric, c| arc ncvoic dc ca. lcmcia i| simtc pc barbat ca cstc comp|ct in ncrcqu|a.
Asta sc intamp|a atunci cand barbatu| nu cstc tocmai in sinc insusi si in Du|u|
nivcrsa|.`
,lnsa accstia continua sa o laca, ci au inca rc|atii.`
,Siqur, dc cc n-ar li asa Vu|tc dintrc lcmci au dccis ca barbatii sunt un lc| dc
,baictci` carc vor ca o lcmcic sa lic prccum o mama pcntru ci, ori au dccis ca barbatii
sunt bruta|i si abuzivi sau doar nistc ncsimtiti. lar accst |ucru cstc in tota|itatc adcvarat,
in lunctic dc dircctia, cursu| pc carc |-a |uat barbatu|. nc|c dintrc lcmci au rcnuntat |a
cautarca unui barbat dcccnt. nc|c ,acccpta` un barbat din considcrcntu| ca nu pot qasi
nici unu| mai bun, nici unu| pcrlcct. nc|c doar apc|caza |a scxu| |or. lnsa ccca cc
qandcsc maoritatca dintrc lcmci, cstc ca barbatii nu sunt cu adcvarat ccca cc sunt -
sau cc| putin ccca cc sunt ci menii a li. n barbat mcdiocru, ,norma|` cstc o po|aritatc
invcrsata - c| ,absoarbc` cncrqia in |oc sa o olcrc. n ,adcvarat` barbat cstc na cu
Du|u| nivcrsa|, c| radiaza - si in timp cc inca arc ca|itati|c mascu|inc, c| arc o natura
loartc dilcrita lata dc cca |a carc mu|tc dintrc lcmci au auns sa sc astcptc. n adcvarat
376
barbat - un barbat ,spiritua|` isi contro|caza propriu| sine, iar lorta |ui nu cstc ,lorta
mac|o`, ci mai dcqraba cstc putcrca Du|u|ui nivcrsa| carc i| strabatc si carc curqc prin
c| din prolunzimi|c sa|c. L| nu domina lcmci|c si mcdiu| din uru| sau prin lorta si
cqoccntrism. L| radiaza |umina |ui Dumnczcu din c|, accasta inl|ucntcaza automat
mcdiu| din uru| sau cu cca mai putcrnica lorta din catc cxista - lubirca A|truista.`
,Vrci sa spui ca toti barbati au dat qrcs`
,Nu. Dc cc vrci sa mcrqi catrc po|aritati|c cxtrcmc Dc cc trcbuic sa dai vina pc
barbati sau pc lcmci pcntru qrcsca|a ta`
,Nu Tata, cu doar crcd ca nu am inca o intc|cqcrc comp|cta, iar u|timc|c |ucruri
pc carc |c-ai spus m-au lacut sa crcd ca barbatii au lost dc vina.`
,Lucruri|c pc carc |c-am spus cu, nu |c-am spus pcntru a tc ,lacc` pc tinc sa crczi
asta, tu sinqur tc-ai lacut sa crczi asta.`
,Asta c adcvarat, imi parc rau.` Am lacut atunci o alirmatic pcntru minc insumi,
,Lu sunt intotdcauna smcrit.`
,Barbatii au cu siquranta ncvoia dc ,a li imprcuna`, dc a sc intoarcc mai inaintc |a
Dumnczcu, insa aici lcmci|c nu sunt in tota|itatc lara vina. Daca o lcmcic dorcstc cu
adcvarat sa sc sc|imbc, sa qascasca cu adcvarat un astlc| dc barbat, sunt aici barbati
carc sunt na cu Du|u| nivcrsa|, ori cc| putin dcdicati atinqcrii accstui obicctiv. Cci in
acord cu accst |ucru sunt loartc putini. lnsa o lcmcic cu o ina|ta constiinta, carc so|icita
Du|u|ui nivcrsa| indrumarc pcntru asta, va qasi ccca cc cauta. ln sc|imb mu|tc dintrc
lcmci dorcsc atasamcntu| dc un barbat carc nu cstc atasat Du|u|ui nivcrsa|, pcntru ca
acc|c lcmci nu dorcsc sa lic mpreun rcccptorii Du|u|ui nivcrsa|. "entru c ea
este egoist, ea dorete s rm+n ast#el. Si c|c stiu ca trcbuic sa trcaca prin
acc|casi sc|imbari ca si barbatu|, acc|c sc|imbari carc inscamna moartca cqoistu|ui sinc
scparat. O lcmcic carc dorcstc sa lic un om lubitor A|truist trcbuic sa dcvina in cc|c din
urma, dc ascmcnca, o lubitoarc A|truista. Si asa prccum barbatii, nu mu|tc dintrc lcmci
sunt dispusc sa laca ccca cc cstc ncccsar pcntru a obtinc accst |ucru.
Dupa cum stii, mu|ti dintrc barbati a|carqa dupa lcmci. Si mu|tc dintrc lcmci dc
ascmcnca, sunt un suport pcntru accst comportamcnt (si c|c sunt |a lc| dc vinovatc
pcntru toatc prob|cmc|c, atata timp cat c|c ia o ascmcnca atitudinc,.
Dcci noi traim intr-o |umc p|ina dc po|aritati mixtc, barbati si lcmci cqoisti.
Dcsiqur, totu| pcntru a crca o marc |arababura Asta nu poatc mcrqc - totu| cstc in
alara cc|i|ibru|ui po|ar, cauza tuturor tipuri|or dc prob|cmc rc|ationa|c. lti poti imaqina
|aosu| din nivcrs daca stc|c|c si p|anctc|c s-ar comporta in accst lc| lti poti imaqina
cc s-ar putca intamp|a daca p|anctc|c ar inccrca sa ,adcmcncasca` Soarc|c, iar Soarc|c
ar sari dc pc orbita sa si ar inccpc sa a|crqc dupa p|anctc Accst |ucru ar provoca o
rcactic in |ant a dczastru|ui si |aos in intrcq nivcrsu|. Po|aritati|c trcbuic sa aiba
propriu| |oc, a|tlc| dczacordu|, discordia nu sc va tcrmina niciodata.`
Pro*lemele dintre Partenerii de 4i%erite
(ivele de #ontiin
377
,Dar cu o astlc| dc lraqmcntarc, cum poatc spcra cincva vrcodata sa-si qascasca
sul|ctu| sau pcrcc|c si sa rcvina imprcuna |a armonic, pcntru ca sul|ctc|c pcrcc|c sunt
cu toatc susccptibi|c a li pc dilcritc nivc|c dc constiinta`
,Ai aici doua tipuri dc intrcbari dilcritc. ncori oamcnii vor sa lic, sa traiasca
imprcuna cu sul|ctc|c |or pcrcc|c (dc obicci in mod inconsticnt,, iar accasta cstc cca
mai rca rc|atic pc carc ci au avut-o vrcodata. Asta datorita a doua |ucruri. Primu|, ci au
putcrnicc |cqaturi intcrioarc si ,|armicc` carc ii atraq imprcuna. lnsa nu uita ca accsti
oamcni au lacut partc mai inaintc dintr-un qrup armonios dc sul|ctc pcrcc|c, sul|ctc
pcrcc|c cc s-au scparat dc Dumnczcu si mai apoi, unu| dc cc|a|a|t, in cqoism. Astlc|,
accstca au avut scntimcntc si atitudini opusc putcrnicc si astlc| au |uat dircctii dilcritc in
viata. Astlc| ca, atunci sul|ctc|c pcrcc|c sc intorc inapoi imprcuna din cauza |armci, in
|oc sa sc intoarca pcntru ca ambc|c au cvo|uat si au dcvcnit mai iubitoarc, liintc cu o
ina|ta constiinta, scantci|c conl|ictu|ui pot zbura cu adcvarat. Dar, c|iar daca prin accst
|ucru sc producc adcsca o rc|atic dc tip loartc intcns si suparator, accasta poatc li
uncori un bun sccnariu pcntru dczvo|tarc. O astlc| dc rc|atic cstc p|ina dc lramantari,
liccarc pcrsoana cstc lortata sa |uptc constant cu cca|a|ta si cu cqo-u| si cqoismu|
cc|ci|a|tc. Dczvo|tarca poatc vcni prin dcpasirca lramantarii, stand lata in lata in mod
oncst cu tinc insuti, lo|osind ,oq|inda` partcncru|ui tau ,in carc iti vczi lata ta` prccum un
q|id pcntru sc|imbarc ta insuti. lnsa dc mu|tc ori, astlc| dc sul|ctc pcrcc|c ncdczvo|tatc
nu pot pastra ca|dura rc|atici rupand si mai rau Karma pc carc au avut-o mai inaintc
intrc c|c.
Daca partcncrii cc sc al|a pc ci insisi intr-o rc|atic dc sul|ctc pcrcc|c sunt pc
nivc|c asemntoare a|c constiintci, insa nu pc c|iar acc|asi nivc|, c|c sc pot dczvo|ta
imprcuna sau sc pot traqc unu| pc cc|a|a|t in os. Dar in cazu| in carc unu| dintrc
partcncri cstc pc un nivc| ina|t ori sc dczvo|ta rapid, accsta ar putca avca ncvoic sa sc
scparc in cazu| in carc cc|a|a|t partcncr rcluza sa rccupcrczc ori sa tina pasu|.
Din pacatc, in cc|c mai mu|tc dintrc rc|atii, sul|ctc pcrcc|c sau nu, unu| dintrc
partcncri va avansa pc ca|ca sa spiritua|a, inaintca cc|ui|a|t partcncr. Lstc loartc, loartc
rar cazu| cand doi oamcni sc misca in acc|asi pas, in acccasi dircctic, c|iar si in cazu|
cc|or carc si-au impartasit cai|c spiritua|c. Accst |ucru i| |asa pc cc|a|a|t dczoricntat si dc
obicci osti|, putand rczu|ta astlc| c|iar manipu|arca daunatoarc a partcncru|ui cu
constiinta ina|ta, ,tinandu-| os` din punct dc vcdcrc spiritua|.
Adcsca, din cauza rcccptivitatii si scnsibi|itatii natura|c a principiu|ui lcminin,
sul|ctu| pcrcc|c lcminin isi invata |cctii|c |armicc mai curand dccat partcncru| mascu|in.
L|c qascsc dc ascmcnca ca cstc mai usor sa lic smcritc si rcccptivc cu un adcvarat
invatator dccat o lacc un principiu mascu|in. Lxista dcsiqur si cxccptii, dar sunt mu|tc
lcmci pc cai|c spiritua|c carc nu au nici un cqa| spiritua|, ori vrcun nivc| spiritua| mai bun
a| omo|oqu|ui |or mascu|in in viata |or. Catcodata sc intamp|a astlc| pcntru ca c|c nu
dorcsc cu adcvarat accst |ucru si toatc sc|imbari|c lina|c imp|icatc pcntru c|c, insa
catcodata sc intamp|a pcntru nu cstc aco|o a|tcincva in uru| |or. Accst |ucru imp|ica o
marc prob|cma din cauza urmatoarc|or prcmisc a|c caii: asa cum ,Lva` a p|ccat si
,Adam` a urmat-o, pcntru a sc rcintoarcc, Adam trcbuic sa sc intoarca primu|, apoi Lva
va avca dc ascmcnca oportunitatca dc a mcrqc cu L|. Din lcricirc, Lcqca nivcrsa|a
olcra o so|utic in astlc| dc cazuri. Daca Adam nu sc intoarcc primu|, Lva poatc qasi un
378
alt ,Adam` daca ca dorcstc. Din nclcricirc pcntru barbati, sarcina cstc pc barbat pcntru
a sc darui primu| Du|u|ui nivcrsa| inaintca sul|ctu|ui |or pcrcc|c, sa nu |asc nici o
a|tcrnativa viabi|a contrapartii |or lcmininc. Accst |ucru nu cstc c|iar asa dc rau prccum
parc sa sunc, cu toatc ca |a accstc nivc|c a|c constiintci, noi rca|izam din nou principa|u|
ar|ctip mascu|in si lcminin, iar accsta cstc la #el de complet satis#ctor i
con#ortabil pentru #emeie, pentru ca aceasta s #ie cu un nou su#let perec.e,
ca si cum ar li unu| dc dcmu|t - atata timp cat vcc|iu| sul|ct pcrcc|c nu a atins
i|uminarca si cstc rcspins.`
,Dcci, poatc o lcmcic cu o ina|ta constiinta sa i| autc pc barbat, sa ii ridicc
constiinta sa astlc| incat ci sa poata li imprcuna in armonic`
,Vu|tc dintrc lcmci inccarca sa ii sc|imbc, sa isi indrcptc barbatii |or. Lu niciodata
nu am vazut asta sa lunctionczc, nici nu stiu pc cincva carc sa li lacut-o. lndilcrcnt dc
motiv, sc parc ca barbatii trcbuic sa invctc |a scoa|a undc sc ap|ica |ovituri durc sau dc |a
un adcvarat invatator. Accasta cstc partc a la|su|ui |or cqo barbatcsc. Li rcluza sa sc
dczvo|tc cu adcvarat sau sa-si acccptc sul|ctu| |or pcrcc|c lcminin ca liind invatatoru|
|or, ca sa nu mai vorbim, ca cqa| a| |or. S-ar putca intamp|a ca o lcmcic sa inccapa
,prcdarca invataturii` unui barbat, in acc|asi timp in carc c| s-a dccis dc lapt sa sc
sc|imbc c| insusi, iar accst |ucru ar putca mcrqc. Or ca ci sa crcada ca sunt invatatoru|,
dar in cc|c din urma sa cada, ori invatatura |or sa lic una la|sa. Dar din tot ccca cc am
vazut si stiu cu, c|c nu pot #ace cu adcvarat un barbat ,sa cautc |umina` ori sa s|ucasca
Du|u|ui nivcrsa|, inccarca sa laca accst |ucru, si c|iar daca anumitc rczu|tatc
tcmporarc par sa li lost obtinutc, ci vor cadca si vor alccta propria dczvo|tarc a lcmcii.
Dar asa cum am spus, cstc un loartc marc noroc pcntru lcmcia carc a putut qasi un
nou sul|ct pcrcc|c carc cstc ascmcnca in indcp|inirc, |a lc| dc adcvarat ca oriqina|u|, i-ar
trcbui oriqina|u| cazut pcntru a-si putca obtinc i|uminarca.`
/devratul Romantism
Reunirea "u )u%letul 0u Pere"-e
,Dcci Tata, pcntru lina|. Pcntru ca sul|ctc|c pcrcc|c sa mcarqa imprcuna, noi
suntcm cu totii in cca mai marc partc prccum nistc vas|asi pc un parau numai ca nu
avcm vas|c`
,Nu in tota|itatc. Dar pcntru ca sul|ctc|c pcrcc|c sa sc rcuncasca armonios, cstc
ncvoic dc ambc|c, dc c|cmcntc|c mascu|inc si lcmininc, c|cmcntc|c pc carc |c ,vrca` cu
adcvarat Dumnczcu ca sa spuncm asa - pcntru a li rcccptivc |a Du|u| nivcrsa| si |a
Vointa nivcrsa|a.
Sul|ctu| pcrcc|c mascu|in trcbuic sa lic primu| carc sa-si sc|imbc po|aritatca sa si
sa dcvina rcccptoru| nivcrsa|u|ui. Lstc prccum ncvoia |ui traditiona|a dc ,casatoric` -
iubirc, s|uirc si ascu|tarc, ctc., insa cstc casatoria cu Du|u| nivcrsa|, cu L| trcbuic sa
laca accasta, sa nu aiba nimic a|tccva dominant in viata sa. n barbat carc a lacut
accasta poatc ramanc na cu Du|u| si constiinta nivcrsa|a, indilcrcnt daca sul|ctu| sau
pcrcc|c cstc cu c|. Accst |ucru ii pcrmitc sa lic capabi| a-si astcpta sul|ctu| pcrcc|c cc
va aparca in viata sa. lar atunci cand accsta aparc (sau cstc dca in viata sa,, daca ca
cstc |a un nivc| dc oasa constiinta, c| poatc astcpta cu rabdarc, ori o poatc auta sa
379
sc ,aqatc` dc c| in timp cc c| ramanc inca in l|uxu| nivcrsa| si astlc| ncqativitatca sau
constiinta ci oasa nu o vor putca indcparta dc |a c|. Dc ascmcnca ii pcrmitc |ui sa
dcvina sul|ctu| pcrcc|c a| unci lcmci carc nu arc nici o spcranta a intoarccrii sa|c |a
sul|ctu| sau pcrcc|c oriqina| - indilcrcnt daca c| a p|ccat pc p|anuri dca mai ina|tc, ori
pcntru ca sul|ctu| ci pcrcc|c oriqina| cstc unu| cu o constiinta oasa.
Daca o lcmcia si-a dat scama ca trcbuic sa rcvina |a Du|u| nivcrsa| iar sul|ctu| ci
pcrcc|c nu, accasta poatc ,sari` pcstc qrupuri dc sul|ctc si sa-si qascasca un a|t barbat
cu carc ca arc alinitatc si carc cstc oricntat spiritua| in mod corcspunzator. Accst barbat
va dcvcni nou| ci sul|ct pcrcc|c. ln timp cc accst |ucru poatc parca dczamaqitor, nu
cstc cu adcvarat c|iar asa, cstc mu|t mai bun dccat a|tcrnativa. Nou| sul|ct pcrcc|c cstc
|a lc| dc corcspunzator prccum oriqina|u| si cu |a lc| dc mu|ta iubirc.
Poatc li dc ascmcnca posibi| ca un sul|ct pcrcc|c sa cvo|uczc mai rapid, sa li
parasit dca p|anu| Pamantu|ui. ln cazu| unui brbat a| carui sul|ct pcrcc|c a p|ccat
dca, cstc prca tarziu, insa asa cum am mcntionat mai dcvrcmc, o a|ta lcmcic lara
sul|ctu| ci pcrcc|c oriqina| poatc ,sari` catrc un a|t barbat i|uminat si sa dcvina sul|ctu| ci
pcrcc|c. Accst |ucru nu ii cstc pcrmis sa lic o a|cqcrc a unui barbat i|uminat (nici nu ar
dori ca c| sa lic astlc| daca cstc un i|uminat,, pcntru accsta cstc numai lcmcia carc ii
cstc pcrmis sa o a|caqa, dc carc sa sc atasczc - atunci cand po|aritati|c lunctioncaza in
mod corcspunzator, in armonic cu l|uxu| nivcrsa|. La lc| prccum p|anctc|c isi a|cq in
uru| carui Soarc vor orbita. Dc ascmcnca, in cazu| unci lcmci a| carci sul|ct pcrcc|c a
p|ccat dca, ca poatc a|cqc un nou sul|ct pcrcc|c. Dar in ambc|c cazuri, un barbat sau o
lcmcic sc poatc a|atura sul|ctu|ui |ui,ci oriqina| dupa cc a parasit p|anu| Pamantu|ui, cu
toatc ca cstc putin probabi| sa sc intamp|c asta din cauza ca in acc| timp, accst |ucru nu
mai cstc dc dorit, pcntru ca accstca sunt |a lc| dc armonioasc si ,lcricitc` cu noi|c |or
sul|ctc pcrcc|c.`
,n lc| dc a|aturarc dc sul|ctc pcrcc|c cstc ccva cc cu am visat dc cand cram un
copi|, Tata. Si atata timp cat cu in cc|c din urma mcrq sprc dorintc|c mc|c si sunt in
tota|itatc conccntrat pc s|uirca Du|u|ui nivcrsa|, accsta inca imi parc prccum un |ucru
minunat.`
,Pcnic|, accst sul|ct va vcni |a tinc. L-am vazut. Si tu ai drcptatc, atunci cand
sul|ctc|c pcrcc|c sc a|atura in ina|ta constiinta, accsta cstc un timp a| bucurici. Dc
ascmcnca cstc un |ucru lrumos dc vazut, pcntru ca accsta sc|imba si cxtindc natura
intrcqii |or trairi imprcuna, prccum doua sau mai mu|tc omizi carc mcrq intr-un sinqur
cocon, din carc aparc n l|uturc incrcdibi|. L|cmcntc|c mascu|in si lcminin combina
toatc daruri|c si trasaturi|c |or individua|c. Dar prccum in procrcarc, suma accstci uniuni
cstc mai marcata dccat tota|itatc cc|or doua. Vu|t mai mu|t cstc crcat prin intcractiunca
cncrqii|or |or combinatc. Astlc|, sunt crcatc aspcctc|c unci ,noi liintc`. L|cmcntc|c
sul|ctc|or pcrcc|c lunctioncaza imprcuna ca unu| - o cc|ipa psi|ica cc |ucrcaza catrc
atinqcrca acc|uiasi scop.
n qand dc lina| asupra caruia sa mcditczi - putcm avca mai mu|t dc un sinqur
sul|ct pcrcc|c oriqina|. Contcmp|caza |a asta. Gandcstc-tc dc cc. Acum am a|tc |ucrari
|a carc trcbuic sa particip.`
,Vu|tumcsc Tata.`
380
Capitolul Dou%eci i Unu
Sc*i!8rile P!)ntului i "u
%amenii -or .upta cu %amenii
Unii pentru .ibertate
Unii pentru ,utere
Unii pentru Ur
Unii pentru 1$ncare
-a -eni o zi
Care nu va trebui s Fie
Care nu poate Fi
+ar dac 1are 0ste Btlia
1ari Ciuperci -or Fi acolo
Care #rd, apoi (n!8ea
+istru!$nd Tot ceea a ce eu -d
/au pe cei ce nu sunt .iberi
Noi %meni -or -eni din /tele de +eparte
Unii +intre 0i ai .uminii,
#lii Fii ai (ntunericului i 4celii
381
,oate % 1$n le este (ntins Unora
/au ,rivesc Numai cu 4e!ret
4m$ne de -zut
,recum /c8imbrile prin #le!ere .iber
#ceste .ucruri -or Fi
,m$ntul aici -a fi, dar %mul ,oate Nu
5tiu c asta este /cris
Ceea ce (ntotdeauna 0venimentele #le!erii .ibere
-or +etermina a Fi
#tunci Totul este +easupra
Cei Ce #u #les .umina
-or fi 0liberai +in (ntunericul Nopii
(ns 4m$ne de -zut
+ac 0i -or Tri ,rintre /tele
/au Triesc ,e ,m$nt

,recum a Fost (n (ntunecatele Timpuri #le #tlantidei
Timpul -a -eni din Nou.
Cei #i (ntunericului
Cei Ce vor +ori (nrobirea
Cei (nsetai de ,utere
-or Crete n ,utere
Control$nd Comunicaia i 0ducaia
,entru ca Toi s Cread C ale .or Ci /unt Bune
#devratele .or Ci 0i nu i .e -or #rta
0i -in n locul 1arelui %m
4ezolv$nd problemele
Cre$nd ei (nii ambele, Falsul i 4ealitatea
,entru a Convin!e Toi %amenii
C /c8imbrile Trebuie s Fie
#poi vor -eni ei (n #*utorul Nostru
Cu Bunele Concepte
,acea .umii i #rmonia
(ns #devrul #scuns este
0i -$nd /clavia
,e Care 1uli o -or Cumpra
382
#le!erea .or .e -a #duce Iadul
#a cum Cei (ntunecai +ein Controlul
Natura /cap de /ub Control
+u8ul Universal acioneaz ,rin Natur
+evine 1$ntuitorul
,entru Cei Ce 4espin! ,uterile (ntunecate
Cile 0!oiste #le %mului 4u
Cei (ntunecai i ,ionii .or
I!nor .e!ile Universale
Care =8ideaz Natura i /telele
-or Cauza Un #a de 1are +ezec8ilibru
(nc$t /telele -or Cdea de pe Cer
Cerul va #rde, #rz$nd 4ul
(ntorc$nd (ntunericul i Fri!ul, (n!8e$nd 4ul
,m$ntul -a Tremura, Nivel$nd 4ul
%ceanele -or #vea Convulsii,
,entru a (neca 4ul
,m$ntul se -a +esc8ide, (n!8iind 4ul
/cuip$nd ,iatr Topit pentru a (n!ropa 4ul
,m$ntul se -a (nclina,
(ntinsele %ceane se -or -rsa
,entru a /pla 4ul de #far
1uni cei (nali /e -or /cufunda
:inut %ceanic -a #prea pe (nlimi
nu| dintrc |ucruri|c pcstc carc am dat in marca bib|iotcca si carc a lost cc| mai
qrcu |ucru pc inima mca (in acc| timp,, au lost prcviziuni|c dcsprc Sc|imbari|c
Pamantu|ui. Dc |a vcc|ii at|anti dcsprc carc tocmai ati citit, pana |a simp|a intc|cpciunc
triba|a a omu|ui din divcrsc|c cu|turi din intrcaqa |umc. Sc parc ca cxista un acord lara
prcccdcnt. lnsa |ibcra a|cqcrc cstc un modilicator a| mari|or sc|imbari a|c Pamantu|ui,
iar a|cqcri|c oamcni|or pot lacc rau| sau pot lacc binc|c, cc|c cc vor vcni si vor trccc.
Dar lara indoia|a, daca nu tc tcmi sa dcsc|izi oc|ii, poti vcdca dca stricaciuni|c
inimaqinabi|c dc pc Pamant, accstca trcbuic sa urmczc |cqi|c Cauzci si Llcctu|ui. Cu
toatc ca cstc mai mu|t dc dccat sc vcdc cu oc|iu| - proprii|c noastrc a|cqcri |ibcrc vor li
lactoru| dctcrminant in proprii|c noastrc rca|itati a|c tipu|ui viitor a| |umii si in carc vom
trai liccarc dintrc noi.
383
E"ologia nu se Re%er 4oar la Pm1nt
Vu|ti oamcni intc|cq qrcsit ncccsitatca dc cc|i|ibru cco|oqic. Dc |a anti-cco|oqisti
auzi |ucruri dc qcnu|, ,ita dc bulnitc, sa|vcaza umanitatca`. Accst tip dc qandirc vinc
din orbirca sinc|ui nostru scparat si cqoist. Astlc| dc oamcni sunt loartc adanc
sculundati in propriu| |or sinc cqoist, ci nu vad mu|tc dintrc |ucruri|c importantc, inc|usiv
|ucruri|c pc carc ci |c considcra a li scparatc, ncavand un impact dircct asupra |or insisi.
Li nu vad imaqinca in ansamb|u, marca imaqinc - din carc ci, noi, toatc crcaturi|c, toatc
|ucruri|c sunt partc a marc|ui nu cu nivcrsu|. Lstc cvidcnt dc ascmcnca ca ci nu
intc|cq laptu| ca noi toti suntcm partc si suntcm na cu nivcrsu|, laptu| ca noi suntcm
nivcrsu|. Si astlc| toata viata, toata crcatia cstc ,noi` si |a lc| dc important si dccisiv
pcntru intrcq cc|i|ibru| |ucruri|or in nivcrs, in accst caz, natura. Dar contrar
aparcntc|or |or dc ,pscudo-compasiunc`, a dcc|aratii|or |or in spriinu| ,umanitatii in
primu| rand`, |or nu |c pasa dc cci|a|ti oamcni. ln timp cc Lcqca nivcrsa|a lacc asta,
iqnoranta |or cqoista |c ap|ica dclicicnta dc vcdcrc ncdandu-si scama dc accasta simp|a
ccuatic: daca bulnitc|c traicsc in continuarc, atunci traicsc si ei - in u|tima instanta.
Accsta cstc un |ucru straniu, cco|oqia cstc intr-adcvar o c|cstiunc pcntru sa|varca
umanitatii si c|iar mai mu|t dc atat. manitatca cstc mu|t mai lraqi|a dccat mu|tc a|tc
spccii.
Lu nu am abso|ut nici o indoia|a ca Pamantu| se indrcapta catrc sc.imbare - si
inca dcstu| dc rapid. A|tccva dccat cxpcricntc|c si obscrvatii|c mc|c pcrsona|c, acum nu
cxista prcccdcnt, cantitatca aproapc ridico|a a prcviziuni|or cu|turi|or din intrcaqa |umc
si dc-a |unqu| istorici carc nu au nici o |cqatura intrc c|c, cu toatc punctcaza aproximativ
accasta pcrioada dc timp. Pcntru cincva cu o mintc dcsc|isa si curau| dc a-si inlrunta
tcmcri|c, mu|ti oamcni dc stiinta inccarca sa lic obicctivi, ccva cstc loartc, loartc ,in
ncrcqu|a` cu natura. Lstc atat dc cvidcnt. Vu|ti oamcni dc stiinta inccarca sa
atcntionczc umanitatca. Dar pcntru minc, cxpcricntc|c mc|c pcrsona|c sunt cc|c mai
prolundc. ln u|timc|c mc|c zi|c inaintc dc a parasi manastirca, am avut cinci viziuni cu
minc insumi. ln u|timc|c zi|c imi pctrcccam timpu| in nivcrsitati, studiind oamcnii carc
avcau viziuni, inc|usiv pc cc|c a|c laimosi|or muzicicni carc au avut viziuni dcsprc viitor si
carc au scris dcsprc c|c in cantccc|c |or.
Lucru ironic cstc ca, indilcrcnt cc ar lacc sau nu ar lacc umanitatca pcntru
mcdiu, Pamantu| va continua sa traiasca - Pamantu| va li OK. Ccca cc cstc intr-adcvar
dc pus |a indoia|a cstc daca va continua sau nu sa sustina viata uman sau mu|tc dintrc
cc|c|a|tc lormc lraqi|c dc viata carc cxista acum. Adcvaratu| cco|oqism nu cstc dcsprc
sa|varca Pamantu|ui, cstc numai dcsprc sa|varca victii asa cum o cunoastcm, viata
umana cstc doar una dintrc spccii|c ,victuitoarc asa cum |c cunoastcm noi` pc accasta
sinqura p|ancta. Lu nu sunt siqur ca cilrc|c actua|c sunt dcsprc disparitia spccii|or. Crcd
ca am auzit dcsprc o cilra dc aproximativ lS0 dc spccii carc dispar intr-o zi. C|iar daca
ar li doar l spccic pc saptamana, inscamna ca sc intamp|a ccva loartc qrav, viata asa
cum o stim noi isi picrdc rctcaua ci dc spriin. Rapoartc|c stiintilicc rcccntc vorbcsc
dcsprc pasari, rcpti|c, pcsti din intrcaqa |umc carc sc nasc lara sa aiba un ,scx` -
accstc spccii nu vor li capabi|c sa sc rcproduca. A|tc studii arata un dcc|in radica| a|
nivc|c|or dc spcrma umana. Siqur, tu poti lacc ccva in |cqatura cu asta, insa mu|ti
384
oamcni trcbuic sa-si dcsc|ida mai inaintc oc|ii, iar mu|ti trcbuic sa-si dcsc|ida oc|ii
asupra laptu|ui ca sunt catcva |ucruri carc pot li sc|imbatc iar unc|c dintrc c|c au trccut
dinco|o dc punctu| lara intoarccrc a| Cauzci si Llcctu|ui. Cc|or carc nu ,pot vcdca accst
|ucru` |c cstc pur si simp|u lrica sa stca lata in lata cu accstc |ucruri - accstia sunt nistc
|asi.
0oate )emnele ndi" /"eeai 4ire"ie
Vcc|i|c tcxtc at|antc au proprii|c |or prcdictii in |cqatura cu cc sc va intamp|a in
privinta modilicari|or Pamantu|ui in urmatorii cativa ani. Lxista dc ascmcnca prcviziuni
cu privirc |a sc|imbari|c socio-cconomicc. Asa cum am mcntionat mai dcvrcmc,
accstca au lost cc|c mai ,durc`, cc|c mai inlricosatoarc |ucruri pc carc |c-am citit
vrcodata p+n n acel timp. Vai tarziu, a vcnit timpu| sa-mi dau scama dc partca
buna, dc ncccsitatc. lar acum, cu dorcsc un bun vcnit unora dintrc sc|imbari|c dc
curatarc a Pamantu|ui, in timp cc am inca inima qrca in |cqatura cu sulcrinta pc carc c|c
o vor aducc.
lata catcva dintrc discutii|c mc|c antcrioarc cu Zain.
,lnaintc dc a vcni cu |a manastirc am citit dcsprc |ucruri pc carc ci |c numcsc
vcnirca ,sc|imbari|or Pamantu|ui`. Sunt si vor li sc|imbari pc Pamant Si daca da, cc lc|
dc sc|imbari - cum vor li accstca`
,L|c sunt scrisc. Dc lapt, accstca sunt scrisc iar accstc scricri sunt scrisc si
accstca scrisc |a randu| |or. Dar in primu| rand, inaintc sa-ti spun mai mu|tc, tinc mintc
cc ai invatat dcsprc a|cqcrca |ibcra si dcsprc |arma. nc|c sc|imbari sunt dcstinatc
pcntru ca c|c au trccut dc ,punctu| |armic lara intoarccrc`, c|c sunt pur si simp|u va|uri
in iazu| Lcqii nivcrsa|c a Cauzci si Llcctu|ui. lnsa a|tc|c pot li modilicatc in anumiti
paramctrii prin a|cqcrc |ibcra.
Ca o coincidcnta (daca mai crczi inca si acum in ,coincidcnta`,, bib|iotcca noastra
cstc p|ina dc prolctii stravcc|i a|c zcci|or dc cu|turi din intrcaqa |umc carc nu au nici o
|cqatura intrc c|c. Vu|tc dintrc accstc cu|turi nu au avut cunostinta dcsprc cxistcnta
cc|or|a|tc cu|turi. Cu toatc accstca, c|c au prolctii simi|arc, c|c punctcaza practic
ascmcnca sc|imbari maorc pc intrcq Pamantu| loartc aproapc dc slarsitu| accstui
scco|, sau doar |a scurt timp dupa, iar mu|tc dintrc c|c prczic acc|casi |ucruri. Cum sc
poatc intamp|a ca accstca sa lic toatc in acord c|iar daca nu stiau una dcsprc cca|a|ta.
Lxista numai un sinqur raspuns - liinta Launtrica, Vocca Launtrica.`
,Carc sunt cc|c mai comunc prolctii intrc accstc cu|turi`
,nu| dintrc subicctc|c comunc carc vinc prin cc|c mai vcc|i prolctii cstc
prcdictia dcsprc sc|imbari|c Pamantu|ui carc va c|imina aproximativ 2,3 din popu|atia
umana dc pc Pamant, |asand o trcimc carc sc al|a in cxpcricnta purilicarii (cu toatc ca
ci vor avca ncvoic dc invatatori adcvarati in acc| momcnt,. Dar |ucruri|c s-au sc|imbat,
pcntru ca accstc prolctii au lost lacutc si in timp cc c|c sunt inca adcvaratc, sunt aici
catcva ,rascruci a|c a|cqcrii |ibcrc` carc pot modilica cursu| viitoru|ui, moduri|c in carc ar
putca li c|iminata ntreaga viata dc pc Pamant sau cc| putin viata umana.`
,TOATA viata - asta c, asta c.`
385
,Accst |ucru cstc qrcu dc priccput si dc acccptat sau dc suportat. Stiu. Dar
indilcrcnt dc amploarea in carc va li c|iminata viata, dc laptu| va li o marc picrdcrc dc
victi, atat a mu|tora dintrc lormc|c dc viata cat si a victii umanc. Accst |ucru va li dcstu|
dc rau, indilcrcnt dc amp|oarc. Accst |ucru va li durcros pcntru accia dintrc noi cu
adcvarata compasiunc. Si c|iar daca nu ar li dcstu| dc durcros, cstc dca dcstu| dc rau.
Vor li ,inrcqistratc` cutrcmurc mai mari ca niciodata sau carc sa li lost cunoscutc
dc umanitatca modcrna, cruptii vu|canicc, masc dc tcrcn carc sc sculunda si sc ridica,
Pamantu| sc va rasturna in uru| axci proprii, vor li va|uri cu ina|timca dc o mi|a,
numcroasc noi bo|i (si rcvcnirca cc|or vcc|i, si un lc| dc vio|cnta umana - toatc accstc
|ucruri, liccarc dintrc c|c asupra dilcritc|or lormc dc viata. Posibi|c|c cvcnimcntc (|ucruri
cxtcrioarc nu ncaparat prcdcstinatc, sunt co|iziuni|c cu astcroizi sau comctc ori aproapc
ca |ipscstc dcocamdata cauza marii dcvastari datorata clcctc|or |or. Razboiu| nuc|car si
bio|oqic , c|imic sunt cvo|utii|c rcccntc carc dczvo|ta si aduc accstc noi posibi|itati,
c|iar si dinco|o dc acc|c prcdictii anticc. Stiai accasta - ca omcnirca nu a dczvo|tat
niciodata o arma pc carc sa nu li lo|osit-o.
lnsa cc| mai rau| |ucru Pcnic|, cstc ca inaintc dc mari|c sc|imbari cc vor aparca
pc Pamant, noi vom vcdca cc| mai probabi| sc|imbari|c po|iticc carc vor insta|a o c|ita
mondia|a tiranica. Carc va li accasta La va li compusa din rcincarnari|c cc|or dc
dcmu|t, carc dcocamdata sunt in sccrct, lratia Bc|ia|icni|or. Accasta va li atat dc
putcrnica incat numai Du|u| nivcrsa| prin lortc|c naturii va putca s-o distruqa. lar
|ucrari|c Bc|ia|icni|or vor li atat dc tcribi|, incat cci mai mu|ti dintrc oamcni vor primi cu
bucuric, ca pc o rascumpararc, ccca cc olcra distruqcrca in masa a naturii.`
V-am cutrcmurat in roba mca. Pcntru ca din primc|c zi|c dc cand am dat oc|ii cu
c|, tot ccca cc am auzit vrcodata din qura accstui om a lost intotdcauna abso|ut
adcvarat. Si mai rau, am simtit dc ascmcnca accst |ucru si cu in intcrioru| mcu. lar
c|cmcntc|c cvidcntc din bib|iotcca, cc| putin dovczi|c prcdictii|or, au lost dc ascmcnca
cop|csitoarc.
,Dcci suntcm dcstu| dc siquri ca vom muri cu totii, sau cca mai marc partc dintrc
noi, iar accasta va li prccum un iad, toatc in timpu| victii mc|c`
,Oricum noi toti vom muri, nu-i asa Pcnic| C|iar daca nimic din accstca nu vor
vcni si nu vor trccc Asa ca rc|axcaza-tc, oricum vci muri. Dar cu nu iti spun dcsprc
accstc sc|imbari pcntru a inspira tcama. Atunci cand lrica nc dictcaza qanduri|c si
actiuni|c, accst |ucru cstc dc obicci daunator mai mu|t dcsprc accst |ucru in capito|u|
dcsprc cxpcricnta mortii. Accstc sc|imbari sunt pur si simp|u |ucruri|c carc sc vor
intamp|a, indilcrcnt ca nc p|acc sau nu, indilcrcnt ca |c crcdcm sau nu. lnsa, prccum o
iarna aspra carc poatc dcvasta tot cc nu cstc prcqatit pcntru ca, daca tu tiind ca iarna
sc apropic si va li aspra, pur si simp|u tu insuti csti prcqatit pcntru ca. lar daca iti vci
putca auta si vccinii, accst |ucru cstc un marc binc. Cc| cc a trccut pcstc propriu| sinc
scparat nu sc tcmc dc cxpcricnta carc ii cstc mcnita. Cu timpu| vci intc|cqc. Ccca cc a
lost odata un scntimcnt carc a ti-a produs o rcactic iraional, dcvinc un mccanism dc
atcntionarc carc tc va auta sa a|cqi actiunca raional. Tcama translorma potcntia|u|
rau ori prob|cmc|c, intr-o consticntizarc carc tc vor avcrtiza sa lii prccaut, carc tc vor
avcrtiza sa lii prccaut si sa actionczi corcspunzator.`
386
/tlantida ,i.itat din nou
,lntc|cq. Asta doar pcntru ca tu vorbcsti dinaintc dc ccva mu|t mai rau dccat o
,iarna` qrca.`
,Dcsiqur. Dar am crczut ca accasta a lost un lc| dc a|cqoric buna, nu crczi Vrci
sa spui ca am lacut a|cqorii rc|c Astcapta pana cand vci li un invatator si inccarca-|c -
c mai qrcu dccat crczi. Probabi| ca tu vci vcni cu ccva dcsprc lo|osirca unor acarcturi ca
liind ascmcnca unui va| incvitabi| a|c cvcnimcntc|or`
L| inccrca sa-mi usurczc un pic starca dc spirit q|umind pc scama mca. Dar apoi
a continuat cu scriozitatc subicctu| si mi-a amintit dcsprc cic|uri|c istoricc.
,Ca si in At|antida, suntcm din nou |a inccputu| unci pcrioadc dc sc|imbari
radica|c pcntru Pamant si |ocuitorii sai, in p|anuri|c lizic, mcnta| si spiritua| (intrcaqa
natura trip|a,. Lqoismu| uman si-a |uat intrcq tributu| iar accsta inccpc sa sc intoarca
inapoi cu intrcaqa luric. Prin prcudiciu| carc a lost lacut dca, nu cxista nici o prcvcnirc
a mari|or sc|imbari a|c Pamantu|ui din urmatoru| dcccniu. Avand in vcdcrc sulicicnta
ina|tarc in constiinta, acc|c |ucruri carc nu au trccut dc ,punctu| |armic lara intoarccrc`
pot li modilicatc prin a|cqcrc |ibcra, dar cu toatc accstca, mu|tc dintrc c|c sunt dinco|o
dc punctu| lara intoarccrc. lntrcaba-tc daca primc|c picaturi dc p|oaic din accasta marc
lurtuna a purilicarii nu au inccput dca sa cada.
Lxista mu|tc |ucruri astazi carc sunt simi|arc conditii|or din At|antida dinaintca
mari|or sc|imbari a|c Pamantu|ui si carc au distrus-o - inc|usiv putcri|c po|iticc. lortc|c
intuncricu|ui - liii |ui Bc|ia| au crcscut loartc putcrnici si cauta sa subuqc |umca cu oricc
prct. Vu|ti dintrc oamcnii carc nu sunt dircct lii ai |ui Bc|ia| sunt pionii |or - in virtutca
propriu|ui |or cqoism, ,inconsticnt` ii urmcaza pc cci rai. laptu| ca ci au a|cs
,inconsticnt`, accasta nu cstc insa o scuza. Li sunt doar |asi cqoisti carc participa dc
buna voic |a rau| carc |c va aducc propria distruqcrc. Oamcnii curaosi ai accstci |umi si-
au dcsc|is oc|ii |a ccca cc sc intamp|a si rcluza sa |c lic pioni. C|iar si mu|ti dintrc cci
curaosi carc nu sunt inca a|iniati cu |umina, au rczistat cc| putin intuncricu|ui. Accsti
oamcni sc pot sa|va ci insisi. Dupa cc au sulcrit orori|c a ccca cc cstc pc ca|c sa sc
intamp|c oamcni|or dc pc Pamant, ci vor li sulicicnt dc purilicati - invo|untar, atat cat
au putut li - iar accasta purilicarc va trczi in ci Du|u| iar accsta ii va intoarcc pcntru a
s|ui Vointci nivcrsa|c.`
,Atunci cc| putin, va icsi ccva bun din asta.`
)ervi"iul #osmi" de #urenie sau ;ilele :ude"ii
,O|, mai mu|t dccat ceva bun Pcnic|. Sc|imbari|c carc vor vcni pc Pamant nu
vor li |ucruri ,rc|c` prin c|c insc|c. Accstca sunt ncccsarc acum. Ncccsarc atat pcntru
curatarca Pamantu|ui cat si pcntru umanitatc.
Cu toatc accstc modilicari carc vor trccc, noi avcm ocazia dc a trccc intr-o noua
|umc a lubirii A|truistc si armonici. nii vor aborda sulcrinta accstci purilicari cu
rabdarc, cu intc|cqcrc si lubirc A|truista. Cci|a|ti vor rcactiona cu cqoism, ncqativitatc si
rczistcnta. Lcqca nivcrsa|a dictcaza ca liccarc individ, prin atitudini|c sa|c si actiuni|c
rczu|tatc, sa crcczc si sa-si modilicc proprii|c cxpcricntc. Cci carc lubcsc in mod A|truist
387
vor cxpcrimcnta in cc|c din urma ,raiu|` accstci atitudini, in timp cc accia ncqativi vor
cxpcrimcnta in cc|c din urma ,iadu|` adus dc accasta ncqativitatc.`
,Dcci va li pcstc tot prccum At|antida, din nou`
Mai Mult pre"um Finalul /tlantidei
,Lxista catcva dilcrcntc distinctc intrc sc|imbari|c Pamantu|ui din zi|c|c At|antidci
si ccca cc va avca |oc acum. ln primu| rand, noi nu putcm scapa dc c|c prccum liii carc
au luqit din At|antida. Dar, cxista dc ascmcnca dilcritc posibi|itati dc intcrvcntic in
timpu| accstor mari sc|imbari a|c Pamantu|ui. Si poatc ca vom avca un oarccarc autor
din cxtcrior. Vu|tc dintrc |ucruri nu sunt dctcrminatc in tota|itatc. A|cqcri|c prin vointa
|ibcra nu sunt inca dominantc, in mod spccia| daca cxista sau nu ccca cc va vcni prin
ani|i|arca nuc|cara, cca carc ar crca o mu|t mai marc incurcatura, accasta liind mai
marc dccat un loartc |imitat conl|ict razboinic sau actiunc vio|cnta.`
,Astlc|, cstc ccva cc putcm lacc in |cqatura cu accst |ucru`
,Da si nu. Nu putcm opri purilicarca - cstc cxtrcm dc ncccsara si oricum nu ar
trcbui sa dorim oprirca accstcia. Nu ar trcbui sa o vcdcm ca pc un |ucru ,rau`.`
,Dar noi insinc nu putcm lacc nimic ca sa-i supravictuim`
,Dc cc am lacc-o Accasta cstc cca mai importanta intrcbarc. Tu vrci sa
supravictuicsti pcntru a-ti sa|va propriu| sinc cqoist sau vrci sa lii dc autor aici pcntru
adcvarata |ibcrtatc a cc|or|a|ti si a |c arata drumu| inapoi catrc nitatc si c|ibcrarca dc
propriu| |or sinc scparat
lnsa pcntru a raspundc dircct |a intrcbarca ta, da, si tiu ; tiu c #aci
pregtirile Luntrice. Lxista anumitc prcqatiri lizicc carc sc pot lacc, pc carc
probabi| |c vci lacc pcntru tinc si pcntru cci|a|ti. Lu nu voi li imp|icat in c|c pcntru ca voi
li p|ccat atunci. lnsa qandcstc-tc Gandcstc. La cc bun prcqatirca lizica daca nu laci
ccva spiritua| - cc rost arc Ridica-ti mai intai propria constiinta, apoi auta-i pc cci|a|ti
sa laca |a lc| daca dorcsti. Nu mai cstc nimic dc spus in p|us`
,Am auzit oamcni discutand dcsprc posibi|c zonc ,siqurc` - |ocuri dc rcluqiu in
vrcmca cand vor vcni sc|imbari|c. Stiu mai mu|tc zonc carc vor li mai mu|t sau mai
putin atinsc dc cutrcmurc|c dc pamant, ctc., mai mu|t sau mai putin siqurc - mai lcritc
in cazu| unui razboi nuc|car. lnsa cu iti spun ccca cc invatatoru| mcu mi-a spus mic, iar
|ui ia spus invatatoru| |ui si invataturi|c stravcc|i nc-au spus noua tuturor. la sc|imbarca
ta spiritua|a sa lic prioritatca numaru| unu. -ai nainte nal-i propria contiin.
Dupa cc ai lacut asta, daca totusi vrci sa urmarcsti zonc|c mai siqurc din punct dc
vcdcrc lizic, cauta dupa zonc|c undc traicsc oamcni cu o ina|ta constiinta. Asta nu
inscamna |ocu| undc oamcnii au cca mai marc cunoastcrc, ci mai dcqraba |ocu| undc
oamcnii au cca mai mu|ta bunatatc si sunt inolcnsivi. O mai marc constiinta
conccntrata intr-o anumita zona cstc o sansa mai marc dc a li in siquranta. C|iar si pc
o baza dc unu |a unu, pamantu| sc poatc rupc sub picioarc|c vccini|or, in timp cc sub
picioarc|c ta|c pamantu| sc va ridica cu tinc dcasupra unci inundatii sau a unui va|.
$idic-i n primul r+nd propria contiin, apoi c.iar c nu mai contea0 ce
se nt+mpl cu tineC Si cstc asa prccum a spus c|, cu totii vom muri intr-o anumc zi.
Si indilcrcnt dc modu| cum va li, vrci sa lii prcqatit pcntru a mcrqc mai dcpartc, ori sa
388
lii b|ocat prin |arma carc tc lortcaza sa tc intorci intr-o viata inapoi pc Pamant, din nou
si din nou - o viata a durcrii si p|accrii, ori cvcntua| numai a durcrii, pc un Pamant carc
cstc loartc dilcrit lata dc ccca cc stii tu acum
Pcntru un sinqur |ucru, in accst momcnt din cauza lactoru|ui a|cqcrii |ibcrc, noi
inca nu stim daca Pamantu| din viitoru| imcdiat va li |ocuibi|. lndilcrcnt daca va li sau nu
asa, cstc principa|u| |ucru pc carc tu i| poti lacc pcntru a dcvcni o pcrsoana cu
adcvarat buna, o pcrsoana lubitoarc A|truista. Daca nu va li aici nici o a|ta intcrvcntic
(l|uxu|, Dumnczcu , autoru| icrar|ic, cxtratcrcstru ori a|tu|,, oamcnii carc s-au sc|imbat
pcntru o noua vibratic, inolcnsivitatc, qria, vibratia lubirii A|truistc, sunt oamcnii carc -
intr-un lc| sau a|tu|, vor li in ,siquranta`. ln cazu| in carc Pamantu| va dcvcni nc|ocuibi|,
ori daca nu va li nici o intcrvcntic, cci carc au dcpasit accst p|an prin laptu| ca au
dcvcnit lubitori A|truisti pot mcrqc numai pc un p|an mai ina|t. lar daca ai lost o ,liinta
ina|ta` din alara accstui p|an, o liinta carc a intcrvcnit pcntru sa|varca oamcni|or, pc
cinc ai a|cqc sa sa|vczi Pc cqoistu| carc traicstc in alara armonici cu nivcrsu| si cu
Natura Sau pc lubitoru| A|truist carc traicstc in armonic cu rcstu| nivcrsu|ui`
,Pc cci A|truisti carc sunt inolcnsivi, pc cci carc sunt dc autor tuturor lormc|or dc
viata din nivcrs.`
,Lxact.`
,Dar mu|ti oamcni crcd ca ci vor li sa|vati dc |a ncnorociri.`
,lntr-adcvar. Cc surpriza vor avca dc adunat daca nu sc sc|imba. Lxista mu|ti
oamcni carc traicsc cu i|uzia ca ci vor li sa|vati atunci cand vor li lata in lata cu
inccrcari|c carc vin pcntru noi toti. Si considcra ca ci nu trcbuic sa laca nimic -
cxccptand probabi| pc cci dcsprc carc am vorbit aici sau carc ,crcd` in accst lc| ori a|t
lc|. nii crcd ca lisus ii va sa|va lara ca ci sa dcvina oamcni mai buni, numai pcntru
laptu| ca ci crcd in lisus. nii crcd ca cxtratcrcstrii ii vor sa|va, a|tii crcd ca vor mcrqc
in ,cca dc-a 4-a dimcnsiunc`. Varc|c ,qo|` i| vad cu prin accasta spcranta, ,dorinta dc a
p|anui` sccnarii, accasta cstc o |ipsa dc rcsponsabi|itatc pcrsona|a pc carc si-o pcrmit ci.
nii considcra ca NVAl ccca cc crcd ci cxista, ori crcd sau ,acccpta` rca|itatca crcata
in tota|itatc dc ci. Astlc|, ci considcra ca ,ncaducand accasta cncrqic` sc|imbarii
Pamantu|ui sau laptu| ca nu aduc |aos si distruqcri, ci nu vor li supusi accstora pcntru
ca nu ci |c-au crcat pcntru ci insisi - astlc| incat ci nu |c vor cxpcrimcnta. lnsa au dus
accst principiu |a cxtrcm - iar accst principiu cstc doar o umatatc a unui paradox -
numai umatatc dc adcvar. Cand inta|ncsti unu| dintrc ci Pcnic|, sau atunci in viitor cand
vci scric, spunc-|c cc|or carc crcd in accst lc| ca, daca tu nu crczi ca poti li atins cu
adevrat dc sc|imbari|c Pamantu|ui sau dc oricc a|tccva cc nu iti ,pcrmiti in constiinta
ta` sau nu ,atraqi catrc tinc`, aici qascsti un simp|u tcst a| laptu|ui cat dc binc |ucrcaza
accst |ucru, ori cata provocarc cstc pcntru tinc. Dc cc sa nu inccrcc accst |ucru -
considcra ca nu poti avca un accidcnt dc masina, (a|tlc| i| vci ,atraqc tu insuti` daca vci
crcdc ca vci avca un accidcnt dc masina, apoi, indata iti trccc prin cap ca poti inccrca sa
trcci pc cu|oarca rosic a scmaloru|ui tot timpu|. (Lu nu rccomand cu adcvarat sau nu
incit oamcnii sa laca asta - cu inccrc sa punctcz un sccnariu loartc rca|,. laptu| cstc ca,
daca vci conducc prin intcrscctii pc cu|oarc rosic a scmaloru|ui in mod constant, VLl
sulcri consccintc|c - indilcrcnt dc CRLZl ca cincva tc va sa|va dc |a accidcnt sau nu. Nu
ma crczi Vczi cc sc intamp|a daca csti dcstu| dc ncsabuit ca sa inccrci asta. Si dc cc nu
389
inccrci - pcntru ca tu stii ca cstc posibil sa lic o masina carc vinc pc cc|a|a|t drum -
c|iar daca nu ai vazut-o, c|iar daca nu o poti vcdca. Sc|imbari|c carc s-au pctrccut pc
Pamant, carc sunt o rasp|ata a ccca cc s-a lacut tot dc catrc noi, cstc intr-un anumit lc|
prccum tralicu| dc pc cc|a|a|t drum. Vorbim aici dcsprc rca|itatc. O Rca|itatc nivcrsa|a.
Spccia noastra a trccut pc cu|oarca rosic a scmaloru|ui naturii. Am trccut pc marca
|umina rosic si am rupt Lcqca nivcrsa|a. Tu pcrsona| probabi| ca ai lacut accst |ucru,
daca nu cumva csti dca un i|uminat. Cci mai mu|ti dintrc oamcni trcc pc marca |umina
rosic. Pur si simp|u nu cxista NlCl o ca|c dc scaparc dc consccintc|c rupcrii Lcqii
nivcrsa|c. Din contra, pc Pamantu| cu |cqi|c umanc cxista u|tima drcptatc in accst
nivcrs. Accasta cstc Karma.`
Dcstu| dc intcrcsant, atunci cand Zain a vcnit in Statc|c nitc in u|timii sai ani, c|
a dorit sa conduca prin tralicu| urban atat dc rcpcdc cat mcrqc masina, pc |umina dc
cu|oarc rosic a scmaloru|ui si pc oriundc si nu a avut niciodata un accidcnt sau vrco
amcnda. Cu toatc accstca, Zain a intc|cs cu adcvarat Lcqca nivcrsa|a, c| a lost (si cstc,
na cu Du|u| nivcrsa| si astlc| - cu adcvarat o partc a l|uxu|ui nivcrsa|. L| a lacut nu
doar o prolcsic sau o crcdinta |uminoasa din catcva principii li|ozolicc sau spiritua|c. L|
a ,dcvcnit` accstc principii.
,Tata, dc cc atat dc mu|ti oamcni crcd ca ci vor li sa|vati din toatc accstc |ucruri
in u|timu| minut.`
,ln ciuda |ipsci dc |oqica privitor |a cxistcnta oricarci substantc, a dilcritc|or tcorii
lantasticc a|c sa|varii ncmcritatc si prcpondcrcnta cvidcntc|or cu carc nc conlruntam,
ADLVARATL dczastru cco|oqic si socio-po|itic, tcorii|c i|oqicc a|c sa|varii sunt cc|c pc
carc cci mai mu|ti dintrc oamcni doresc cu dispcrarc sa |c auda si sa |c crcada - astlc|
ca ci c|iar |c crcd. Li cumpara accstc panaccu mcnta| si cmotiona|, accasta rc|iqioasa
,asiqurarc dc inccndiu`.`
,Dc cc Dc cc isi inc|id oc|ii atunci cand ar trcbuic sa si-i dcsc|ida |a accasta
buna sansa dc a al|a cc sc intamp|a`
,Simp|u. Din cauza lricii si a |cnci. Lqoistu| sinc scparat nu vrca sa moara si sa
|asc liinta Launtrica sa-si ocupc |ocu| pc tron, nici nu vrca sa sc conlruntc cu propria sa
Karma ori cu adcvarata Karma crcata prin ccca cc a lacut pc intrcq Pamantu|. Astlc|
ca, accstia prczinta ,Sindromu| Strutu|ui` - isi ascund capctc|c in nisip crczand ca sunt
in siquranta. Li lac accst |ucru pcntru ca sunt p|ini dc tcama pc carc nu o considcra
obicctiva sau |oqica, si prin urmarc, sunt mai mu|t dccat lcriciti sa acccptc accstc tcorii
nclondatc a|c ,Sa|varii lara a li ncvoic dc o purilicarc pcrsona|a, i|uminarc sau
rcsponsabi|itatc`. Gandcstc-tc pcntru o c|ipa, dc cc nc-am mcrita o astlc| dc sa|varc
Crczi cu adcvarat ca nivcrsu| |ucrcaza in accst lc| Nu crczi ca cxista Lcqi nivcrsa|c
carc quvcrncaza lunctionarca tuturor |ucruri|or Crczi ca poti rupc accstc |cqi si nu sc
va intamp|a nimic Cc cxtratcrcstru ori liinta supcrioara, carc cstc intr-adcvar liinta
supcrioara, ar sa|va nistc paraziti carc sunt atat dc distructivi, atat dc |ipsiti dc armonic
cu natura si l|uxu| nivcrsa|`
,Paraziti`
,Asta cstc ccca cc lNTRLAGA umanitatc nci|uminata cstc - paraziti distructivi si
|ipsiti dc armonic. Sunt prccum un virus ori o inlcctic bactcriana in trupu| Pamantu|ui.
Astlc|, cc ar li daca distruqatorii paraziti ar li norma|ii, rc|ativ draqutii oamcni cu ,bunc|c`
390
|or credine, c|iar cu convinqcri mctalizicc sau rc|iqioasc asa cum mu|tc dintrc rc|iqii
au Stii carc cstc raspunsu| nivcrsu|ui ,Sl CL DACA`. Daca aici nu va li NlCl N
autor din cxtcrior, din prczisa intoarccrc a |ui Hristos, dc |a lratii din spatiu, dc
a|tundcva, |oqic cstc ca sa|varca sa vina numai dc |a cci carc sunt C ADLVARAT
di#erii lata dc cci|a|ti - cci cu adcvarat dcmni dc sa|varc. Vcditatia nu cstc numai ccca
cc tu trcbuic sa laci. lar a avca doar o mu|timc dc cunostintc mctalizicc sau crcdintc
rc|iqioasc, cu siquranta accstca nu tc vor lacc dcmn dc sa|varc. Si pc nici una dintrc
pcrsoanc|c relativ bunc. Daca asta cstc ccca cc crczi, vci avca un inuti| si VARL soc
atunci cand sc|imbari|c vor aunqc |a usa ta, atunci cand vci vcdca moartca in lata
rca|izand numai ca nu eti prcqatit, cand dc lapt ai li putut li`
L| a atins un punct loartc intcns si mu|ti dintrc cci|a|ti uccnici s-au adunat atunci
in uru| sau. L| a privit in ur catrc toti si a vorbit. lnsa, dc ascmcnca c| a spus si a vorbit
pcntru intrcaqa umanitatc.
,Cati dintrc voi pot spunc ca daruicsc cu adcvarat, ca va pasa dc cci|a|ti VAl
VLT DLCAT DL VOl lNSlVA, ca iubcsc A|truist tot timpu|, ca v-ati dcpasit cu
adcvarat si comp|ct propriu| sinc scparat, trupu| lizic si mintca Nu mu|ti. lar daca nu tc-
ai SCHlVBAT in accst lc|, mai binc tc-ai ocupa dc asta, mai binc ai lacc din asta
TOPL prioritati|or ta|c. Arunca tot cc a|tccva laci in viata ta si OCPA-Tl VlATA cu
ccca cc cstc cu adcvarat important si ctcrn - inaintc dc a li prca tarziu. lii brav, lii
curaos si ia o atitudinc comp|ct cinstita, privcstc-tc pc tinc insuti. Lsti cu adcvarat atat
dc bun pcntru a trai intr-o |umc paradisiaca pcrlccta Cauta dupa asta si ve0i |ucruri|c
dcsprc tinc carc inca au ncvoic dc pcrlcctionarc. Bucura-tc atunci cand qascsti
impcrlcctiuni|c Asta inscamna ca |c-ai vazut dinaintc pcntru a lacc dcstu| in |cqatura cu
c|c Stai lata in lata cu |ucruri|c pc carc |c-ai cvitat. la |ucruri|c pc carc in |auntru| tau
stii ca trcbuic sa |c laci. Sc|imba-|c in binc astlc| incat sa tc POTl sa|va tu insuti, astlc|
incat sa POTl mcrqc intr-un |oc minunat - indilcrcnt ca cstc vorba dcsprc un p|an lizic
sau unu| spiritua|. Si dc crczi ca tc-ai sc|imbat si tc-ai dcpasit cu adcvarat, ia in
considcrarc asta: cci cc atinq moartca propriu|ui |or sinc scparat si astlc| atinq
i|uminarca , Constiinta nivcrsa|a, c|iar si |asati in accst p|an ori ramasi pcntru a li un
adcvarati invatatori, sunt dc autor pcntru ca cci|a|ti sa obtina acc|asi |ucru. Atunci cand
ii inta|ncsti pc cci cc au numai cunoastcrc, carc iti vorbcsc dcsprc intc|cpciuni si
adcvaruri doar miscandu-si buzc|c sau si mai rau, oamcnii carc iti spun ca ci nu au dc
lacut a|tccva dccat sa ,qandcasca pozitiv` sau sa ,crcada in lisus` sau pur si simp|u sa
crcada in cincva sau ccva, atunci tu spunc-|c asta: Tu nu vci li sa|vat, nici nu poti auta
a|ti oamcni sa lic sa|vati - dc cxcmp|u, autandu-i sa dcvina cu adcvarat iubitori si
i|uminati, atata timp cat raspandcsti doar tcrorii dc qcnu| ,u-i #ace gri3iM 1oar las-
te dus de val i nu te lsa dat cu curul de pm+nt prin sc.imbare ntr-o
persoan 6ubitoare AltruistM Ai doar g+nduri po0itive, crede, i vei #i rpit n
paradis ori n cea ,de-a Q-a dimensiune@ sau pe o ,nou planet unde poi #i
din nou un gunoi@M sau ,u-i #ace gri3i, #raii din spaiu vor re0olva toate
deeurile to*ice i vor neutrali0a bombele.@ Surpriza, surpriza Trcbuic sa
actionczi. Trcbuic sa tc sc|imbi. TRLBlL SA TRAlLSTl ASA CV NL-A lNVATAT
VARLLL VALSTR PRlN LXLVPLLLL SALL PL PAVANT`
391
Cu totii am lost atat dc miscati, atat dc uimiti, incat am ramas tacuti cc| putin
cinci mintc.
Cativa ani mai tarziu, un muzician pc numc Nci| Younq a scris un cantcc dcsprc
un timp dc dupa apoca|ipsa intitu|at ,Goana dupa Aur` (cu rclcrirc |a ,luqa dc cu|oarca
auric` a unci cxp|ozii nuc|carc, nu |a romanticc|c zi|c dc mincrit aurilcr a|c vcc|iu|ui
vcst,. Accsta sc baza pc viziuni. Vai os sunt catcva cxtrasc din vcrsuri: ,Va al|am in
alara unci bazc arsa, cu |una p|ina in oc|ii mci`, ,Va qandcam |a ccca cc a spus un
prictcn - am avut spcranta, a lost o minciuna.`, ,Aici crau copii p|anqand, si cu|ori
zburand toatc in uru| cc|or a|csi.` ,Toatc intr-un vis, incarcarca a inccput. Zburand
mama natura, scmintc arqintii sadca in noua casa din Soarc.` Lsti una dintrc scmintc|c
arqintii Sau vci li cautand cu privirca pc cci mcrituosi, ,cci a|csi`, scmintc|c arqintii,
|asand in urma ccca cc rccitati in crcdintc, indilcrcnt cc cartc slanta ar imbratisa rc|iqia
voastra sau cc spunc cartca voastra dcsprc P|ciadc in timp cc tc miri dc cc tu nu mcrqi
undc mcrq ci
n.tr. accstca sunt vcrsuri|c comp|ctc a|c cantccu|ui:
wc||, l drcamcd l saw t|c |niq|ts Li binc, am visat ca am vazut cava|crii
ln armor cominq, Vcnind in armura,
Sa,inq somct|inq about a quccn. Spunand ccva dcsprc o rcqina.
T|crc wcrc pcasants sinqinq and Lrau aco|o taranii cantand si
Drummcrs drumminq Tobosarii batand in tobc
And t|c arc|cr sp|it t|c trcc. Si arcasu| dcspartind copacu|.
T|crc was a lanlarc b|owinq Lra aco|o o lamlara sul|and
To t|c sun Catrc Soarc
T|at was l|oatinq on t|c brcczc. A lost p|utirc pc adicrc.
Loo| at Vot|cr Naturc on t|c run Privcstc |a Vama Natura luqind
ln t|c ninctccn scvcntics. ln nouazcci si saptc.
Loo| at Vot|cr Naturc on t|c run Privcstc |a Vama Natura luqind
ln t|c ninctccn scvcntics. ln nouazcci si saptc.
l was |,inq in a burncd out bascmcnt Va al|am intr-un subso| ars
wit| t|c lu|| moon in m, c,cs. Cu |una p|ina in oc|ii mci.
l was |opinq lor rcp|accmcnt Avcam spcranta in|ocuirii
w|cn t|c sun burst t|ru t|c s|,. Atunci cand soarc|c a cxp|odat pc ccr.
T|crc was a band p|a,inq in m, |cad Lra aco|o o trupa carc uca in capu| mcu
And l lc|t |i|c qcttinq |iq|. Si m-am simtit ca si cum as li ridicat.
l was t|in|inq about w|at a Gandindu-ma |a ccca cc
lricnd |ad said Prictcnu| a spus
l was |opinq it was a |ic. Am avut spcranta ca asta a lost o minciuna.
T|in|inq about w|at a Gandind |a ccca cc
lricnd |ad said Prictcnu| a spus
l was |opinq it was a |ic. Am avut spcranta ca asta a lost o minciuna.
wc||, l drcamcd l saw t|c si|vcr Li binc, am visat ca am vazut arqintu|
Spacc s|ips l|,inq Navc spatia|c zburand
ln t|c ,c||ow |azc ol t|c sun, ln ccata qa|bcna a soarc|ui,
T|crc wcrc c|i|drcn cr,inq Aici crau copii p|anqand
And co|ors l|,inq Si cu|ori zburand
A|| around t|c c|oscn oncs. Toatc in uru| cc|or a|csi.
A|| in a drcam, a|| in a drcam Toatc intr-un vis, toatc intr-un vis
392
T|c |oadinq |ad bcqun. lncarcarca a inccput.
T|c, wcrc l|,inq Vot|cr Naturc's Li crau in zboru| Vamci Naturi
Si|vcr sccd to a ncw |omc in t|c sun. Scmintc dc arqint pcntru o noua casa in soarc.
l|,inq Vot|cr Naturc's Zboru| Vamci Naturi
Si|vcr sccd to a ncw |omc. Scmintc dc arqint pcntru o noua casa.
ln uru| accstui subicct, |-am intrcbat intr-o zi pc Zain dcsprc rclcrintc|c pc carc
|c-am citit cu dcsprc ,poporu| a|cs` a| Lui Dumnczcu. Accstca au lost cuvintc|c pc carc
|c-a avut c| dc spus:
,lnvataturi|c anticc spun ,cci a|csi`, nu ,a|csii` din motivc qcncticc, a mostcnirii
|or, a crcdintc|or, ca liind copii lavoriti ai Lui Dumnczcu, ori pcntru cunoastcrca |or - ci
sunt cci carc s-au lACT ci insisi ,a|csii` - sc.imb+ndu-se vibraional prin propria
|or VNCA GRLA si prin SACRlllClL DL SlNL. Astlc|, daca cxista intcrvcntic in
vrcmuri|c qrc|c, u|timc|c zi|c a|c victii asa cum o cunoastcm noi acum pc Pamant,
adcvaratii ,a|csi` vor li rccunoscuti prin i|uminarca |or, prin semntura vibraional a
iubirii a|truistc. Si daca nu cstc nici o intcrvcntic, ,a|csii` (cci carc au a|cs sc|imbarca cu
adcvarat, vor avca inca mandatu| vibrationa| a| asccnsiunii |or catrc un p|an ina|t a|
cxistcntci atunci cand va vcni momcntu| pcntru a p|cca dc aici - PLNTR CA ci sunt
cci cc au trccut prin locuri|c purilicarii in scopu| dc a dcvcni comp|ct inolcnsivi si
daruitori. Vai binc ai OBTlNL ADLVARL. Vai binc TL-Al RlDlCA. Vai binc ti-ai
risipi cqoccntrismu|.`
,Lu |ucrcz |a asta. Asa cum am spus mai inaintc, am citit dcsprc sc|imbari|c
Pamantu|ui c|iar inaintc dc a vcni |a manastirc. Si uncori vroiam sa vorbcsc cu prictcnii
mci dcsprc asta, pcntru ca am putut simti ccca cc va vcni. lnsa ci imi spuncau, ,Cum dc
poti trai cu astlc| tc tcama`. Cc poti spunc cuiva carc tc privcstc in accstc lc|`
,Lu spun cc|or cc traicsc in lrica, cc|or cc sunt capabi|i sa vada si sa sc ocupc dc
rca|itati|c cvidcntc sau cc|or carc |c b|oc|caza si nu vor sa |c vada - sa nu laca asta. Cci
carc nu pot vcdca scrisu| dc pc pcrctc, sunt cci carc traicsc in lrica. Noi cci carc am
acccptat moartca, am acccptat viata. Si astlc| nu mai avcm nimic dc carc sa nc tcmcm.
Cinc cstc mai lricos si mai intc|cpt, strutu| carc isi tinc capu| intr-o qaura in nisip pcntru
a cvita pradatoru| carc cstc qata sa-| manancc Sau vcvcrita carc isi aduna a|unc pcntru
iarna stiind ca va avca ncvoic dc c|c din cauza conditii|or cump|itc carc vor vcni
Si mai spunc-|c dc ascmcnca asta: daca Pamantu| viitoru|ui va li |ocuibi| sau nu,
trcbuic sa lii prcqatit pcntru a parasi accst p|an, pcntru a-ti parasi trupu|. C|iar daca
nu sunt sc|imbari a|c Pamantu|ui, ntr-o 0i oricum vei muri si pcntru a lacc asta
,corcct` ar trcbuic sa ai cxpcricnta ,mortii` (transccndcrca propriu|ui sinc, dinaintc. Si
pcntru a trai corcct, pcntru a atinqc Constiinta nivcrsa|a, pcntru a dcvcni o liinta
comp|ct lubitoarc A|truista, trcbuic dc ascmcnca sa ai dinaintc cxpcricnta mortii.` lnca
odata, u|timu| capito| a| partii intai a accstci carti discuta dcsprc cxpcricnta mortii.
Mult /p &ns Puine Pa-are
,Durc` |cctii au mai vcni inca. L|c au lost ccva dcsprc carc inca nu al|ascm, carc
nu trccuscra prin mintca mca dc strut. Crcd ca am avut o ,p|asa dc siquranta` c|iar |a
proprii|c mc|c convinqcri dc mintc dcsc|isa. Carc a lost accasta ,p|asa dc siquranta`
393
Pcntru ca cu crcdcam in rcincarnarc si stiam dcsprc sansc|c noastrc dc a ,obtinc
accasta corcct`, cc| putin aco|o asa a lost. Apoi, Zain mi-a spus dcsprc stravcc|i|c
invataturi at|antc in |cqatura cu urmatoru| cic|u istoric.
,Prima dilcrcnta dintrc timpuri|c At|antidci si acum, cstc accca ca CLl CARL N
SNT LLlBLRATl DL KARVA LOR, LLlBLRATl DL NLCLSlTATLA DL A SL
RLlNCARNA, DPA SCHlVBARl N VOR AVLA NlCl N TRP PLNTR A SL
RLlNTOARCL.`
Accsta a lost un soc. Vi-a |uat catcva minutc pcntru a asimi|a si a intc|cqc tot
ccca cc inscmna accst |ucru. Zain putca vcdca accst |ucru si a astcptat pana cand mi-
am rcvcnit, apoi a continuat.
,Vu|ti oamcni vor muri ca urmarc a accstor viitoarc sc|imbari a|c Pamantu|ui
carc vor vcni si vor |asa mu|t mai putini |ocuitori pc Pamant dupa accca. Lxista c|iar
posibi|itatca cxtinctici tota|c a victii dc pc Pamant. Dar |ai sa spuncm ca sunt inca
oamcni carc traicsc pc Pamant, |ucru carc cstc probabi|. Accsti oamcni vor li trccut
prin sc|imbari maorc, lizicc, mcnta|c si spiritua|c. Accstia vor li scmintc|c unci noi rasc
umanc. Constiinta |or va li in nitatc cu Du|u| nivcrsa|. Accasta va li o noua marc
cra. lnsa qandcstc-tc |a |cctii|c ta|c in |cqatura cu Lcqca nivcrsa|a. Lcqca nivcrsa|a
carc dictcaza acca vibratic carc isi va cauta propriu| nivc|, carc va lacc un lc| dc ,Sc|cctic
Natura|a` a cc|or carc sunt capabi|i sa sc rcincarnczc. Stii invataturi|c dcsprc conccpcrca
unui copi| si dcsprc constiinta. Astlc|, cci cc nu s-au c|ibcrat pc ci insisi dc cqoism, nu
ar li in constiinta carc |c-ar putca pcrmitc sa sc rcincarnczc in urmasii noii constiintc a
|ocuitori|or nou|ui Pamant - cc| putin nu pcntru un timp loartc |unq.`
,Cc zici dcsprc matcria|izarc in |ocu| nastcrii.`
,Cc cstc cu ca Noi am lost capabi|i sa laccm asta atunci cand am vcnit pcntru
prima data in accst p|an din cauza constiintci si naturii noastrc carc cra mai mu|t cca a
p|anu|ui spiritua|. Si dcsiqur, oricinc cu o ascmcnca constiinta poatc lacc accst |ucru.
Dar dcsprc cc vorbim noi aici Lqoismu|, |imitc|c masc|or matcria|c a|c p|anu|ui
Pamantu|ui Carc dintrc ci va li capabi| sa sc matcria|izczc`
,Dcci cc sc va intamp|a cu cci carc nu vor putca lacc accst |ucru`
,Avand in vcdcrc ca Pamantu| nu va li o optiunc pcntru ci, intrucat sunt |imitati
prin cqoistu| sinc scparat si p|anu| matcria|, a|tccva trcbuic sa sc intamp|c cu ci, pcntru
ca nimic nu cstc vrcodata distrus cu adcvarat sau picrdut in accst nivcrs. Lucruri|c isi
sc|imba doar lorma. Dcci, cc sc va intamp|a cu ci Vcc|i|c invataturi spun ca ci sc vor
incarna in maruntaic|c |ui Saturn, ca vor trai in |ava si vor sta mi|ioanc dc ani astcptand
conditii|c adccvatc pcntru a li capabi|i sa sc rcintoarca pc Pamant, pcntru a inccrca sa
sc indrcptc.`
Am amutit. Am ramas lara cuvintc.
(oua Er
Si cc cstc o noua cra pc Pamant Lxista posibi|itatca. Lstc insa important sa
tincm mintc ca noi suntcm liintc spiritua|c. Accasta cstc adcvarata noastra starc,
adcvaratu| nostru statut. Noi nu suntcm accst baqa lizic, accst anima| in carc |ocuim in
timp cc suntcm pc Pamant. Noi am cazut aici. Dar noi nu apartincm cu adcvarat dc
aici. Pamantu| nu cstc casa noastra. Astlc|, daca obtii cu adcvarat un lc| dc i|uminarc
394
spiritua|a carc tc-ar indrcptati sa lii un cctatcan a| unci ascmcnca noi crc q|orioasc in
carc toata |umca arc constiinta Hristica, apoi ti sc olcra posibi|itatca dc a ramanc aici
ori sa dc a rcvcni in trupu| anqc|ic, sa ca|atorcsti in nivcrs in bcatitudinc, in ,rai`, cc
anumc ai a|cqc Asta nu ar conta cu adcvarat, insa cci mai mu|ti dintrc oamcni sc
bucura dc ca|atoric daca si-o pot pcrmitc si nu au prob|cmc dc ncsiquranta. Dar
DLOCAVDATA cxista numai doua motivc va|abi|c pcntru a nc al|a aici, a|tc|c dccat
acc|ca a|c unci vizitc. lnca o data spun, noi am cazut aici din starca noastra spiritua|a,
am |uat accasta starc lizica ca pc un aspcct a| scpararii noastrc dc nu|, crcand lorma
lizica, ca si partc a sinc|ui nostru scparat. Dcci in primu| rand, noi avcm ncvoia dc a li
aici pana cand nc c|ibcram dc ob|iqatii|c noastrc catrc Pamant si dc cqoistu| nostru sinc
scparat. Astlc| ca, primu| motiv va|abi| pcntru a li aici cstc pcntru ca noi trcbuic sa
|ucram in vcdcrca atinqcrii din nou a i|uminarii si a nitatii. Apoi, indata cc am obtinut-
o, suntcm |ibcri sa p|ccam, insa compasiunca cc nc-a adus noua rcnastcrca in nitatc,
nc lacc dc ascmcnca sa ramancm pcntru ai auta pc cci|a|ti carc sunt sc|avii propriu|ui
|or sinc si sunt |cqati dc Pamant. Astlc|, ramanand si autandu-i pc cci|a|ti cstc cc|a|a|t
motiv va|abi| pcntru a trai pc Pamant in accst timp.
/@utorul 4orit
Carc cstc cc| mai ncccsar dc lacut astazi ln primu| rand, oamcnii sa lic
atcntionati ca ci vor li cci carc vor avca partc dc rcpcrcusiuni|c actiuni|or |or, ca oamcnii
sunt prccum un intrcq carc, dc ascmcnca va avca dc-a lacc cu qradu| rcpcrcusiuni|or pc
sca|a q|oba|a. Ccca cc cstc dc prima importanta cstc laptu| ca tu laci unu| din cc|c doua
|ucruri - auti |a trczirca Du|u|ui din cci|a|ti si din alara |or, ori iti dczvo|ti accasta trczirc
in tinc insuti (nu poti olcri ccva ccca cc tu insuti nu ai,.
Cel mai 1are /erviciu pe care l ,oi Face
,entru +u8ul Universal, este +e #i /lu*i pe Ceilali.
Cel mai 1are /erviciu pentru Ceilali,
0ste Trezirea lor la Contiina Universal
Cea care se afl (n ei,
5i si a*ui s se 0libereze
+e 0!oistul lor /ine /eparat.
Astlc|, mai inaintc noi trcbuic sa nc prcqatim noi insinc, astlc| incat sa putcm li
un instrumcnt pcntru a-i auta pc lratii si surori|c noastrc sa sc prcqatcasca. Cc sc poatc
intc|cqc prin prcqatcasca A dcvcni na cu Du|u| nivcrsa|, A li nu| in spiritua|itatc,
mcnta| si lizic. Noi trcbuic sa nc transccndcm cqoismu|, indilcrcnt dc ccca cc sc
intamp|a in uru| nostru.
Vu|ti lac miscarca ,inapoi catrc tinutu|` impotriva auto-sulicicntci, in scopu| dc a
dc a sc prcqati mai binc pcntru sc|imbari|c carc vin si a trai in armonic cu natura.
Accst |ucru cstc intc|cpt daca cstc lacut in armonic cu l|uxu| nivcrsa| in |oc sa lic
395
stimu|at prin motivatic cqoista. Cu toatc ca trairca in armonic cu natura, cu pamantu| si
c|cmcntc|c cstc o inc|inatic norma|a atunci cand lizicu| cstc in acord cu Du|u|, in cc|c
din urma trcbuic sa lii aco|o undc cstc cca mai mu|ta ncvoic dc Vunca nivcrsa|a, nu
aco|o undc ai dori tu sa lii sau undc cstc cc| mai norma| sa lii. Pcntru unii asta ar
putca li mcdiu| rura|, pcntru a|tii orasu|, pcntru a|tii o tara straina. Carc sunt motivele
ta|c pcntru a li aco|o undc tc al|i Cc laci tu
VAl lNTAl LSTL NLVOlL S-O lACl T lNSTl, ALTlLL N VLl AVLA
CAPAClTATLA DL A-l AJTA C ADLVARAT PL CLlLALTl. OVL AR TRLBlL
SA PRACTlCL CLLA CL PRLDA CLLORLALTl Sl SA-l lNVLTL PRlN LXLVPL.
Capitolul Dou%eci i Doi
E<periena :orii
,recum Fructul Czut %fer /eminele lui Noii -iei
/inele Trebuie s se %fere +u8ului Universal.

0ste Nevoie de 0"periena 1orii ,entru # 4enate

Naterea 5i 1oartea /unt +oar Cicluri
#le Unei -iei Continue.

+ac (mi Iei Toate ,osesiunile,
Trupul 1eu, 1intea 1ea, ,e Cei +ra!i,
#poi, Ce ar Fi dac i 0u # ,lecaF
#devratul 1eu /ine, Unul, T%TU..
5i Tu cu Ce #i 4m$neF
Cu Nimic.

396
Nimicul Nu 1 ,oate -tma

0u .ocuiesc n Centrul 1eu
(ncon*urat de -iaa 1ea
0u 1or, 0u Triesc,
+ea .un!ul 0relor
Toate 1ai ,resus de Conflict.

/imte, Nu Te Teme
Fii ,rudent, Nu Te Teme
Teama #tra!e cele ce sunt Fricile Tale
Teama Invit Insulta i #tacul
Teama 0vit #ciunea Corect
Teama Triete n (ntuneric
Nimic Nu ,oate -tma #devratul /ine

Fii %mul (nelept sau Fii ,rostul,
.upttor cu +ra!onii sau (ncon*urat de 4eprouri,
Nu are Nici o Importan,
,entru Cel Nenfricat
Care a /tat Fa n Fa cu 1oartea
5i Triete n /lu*irea .ui +umnezeu.

1er!i Cu 1oartea #lturi de Tine
,rivete 1inunile
5i Noua -ia -a Fi # Ta.
lntr-o zi am avut prima dintrc cc|c cc ar putca li mu|tc|c mcditatii cxtraordinarc.
Accasta a lost o mcditatic prolunda, mu|t mai prolunda dccat am avut cu vrcodata. ln
timp cc oc|ii imi crau inc|isi, am inccput sa vad o aura circu|ara dc |umina s|aba cu o
qaura ncaqra in ccntru. Lra prccum un lc| dc vio|ct stra|ucitor, un nor in ,lorma dc
qoqoasa` in uru| unui qo| intunccat. ln zi|c|c dc dupa acca prima data, am inccput sa-|
vad din nou ocaziona|. ncori accasta |umina lacca dilcritc |ucruri. Accasta parca ca sc
apropic si sc dcpartcaza in acc|asi timp, ori parca ca dcvinc mai stra|ucitoarc pcntru un
timp, vibra, iar catcodata mi sc parca ca ma apropii cu dc ca si ca ma dcpartcz dc ca.
Va simtcam binc. Va simtcam minunat. Auziscm |ucruri dcsprc |umina carc sc vcdc in
397
timpu| mcditatici, insa nu cram siqur daca accst |ucru sc potrivca dcscricri|or sau daca
intr-adcvar am vazut |umina dcsprc carc auziscm. Astlc| ca am mcrs sa-| qascsc pc Zain
pcntru a-| intrcba dcsprc accasta. L| in acc| momcnt cra |a cu|cs dc lructc in unu| dintrc
domuri. l-am dcscris-o, apoi |-am intrcbat: ,Lstc accasta ,|umina` cca dcsprc carc tot
aud`
,Dcpindc. ,Vazand |umina` poatc li modu| liqurativ a| i|uminarii sau a| rca|izarii.
Dar pc masura cc tc dczvo|ti, sc activcaza dc ascmcnca noi simturi. Accasta cstc una
dintrc |umini|c pc carc |c poti cxpcrimcnta. Prin dcscricrca lacuta dc tinc, tu ti-ai vazut
c|a|ra supcrioara si unu| dintrc pasac|c dc icsirc in alara trupu|ui tau. Oricinc pcrccpc
asta cu mici dilcrcntc iar unii nu o pot vcdca dc|oc.`
,Lu ma simt loartc binc atunci cand o vad.`
,Asta pcntru ca csti in dczvo|tarc, csti aproapc dc a cxpcrimcnta dircct Du|u|
nivcrsa|. Lsti aproapc dc a al|a un ,qust`, o bucatica din ccca cc va li in curand o
cantitatc mu|t mai marc.`
,Dc cc primcsc doar o bucatica`
,Pcntru ca tu nu tc al|i inca pc tot drumu|. Cincva poatc atinqc o partc din
Constiinta nivcrsa|a in mai mu|tc moduri, inc|usiv mcditand. lnsa accstca sunt viziuni
tcmporarc a ccca poti rca|iza. L|c sunt bunc sa |c ai, pcntru ca iti olcra ,qustu|`
minuni|or pc carc |c astcpti, astlc| accstca tc pot motiva pc ca|ca pc carc tc al|i. lnsa nu
poti atinqc in mod pcrmancnt Constiinta nivcrsa|a lara a avca mai inaintc cxpcricnta
contient a mortii. Tu nu poti li pc dcp|in un lubitor A|truist daca nu ai avut o
cxpcricnta a mortii. Dcstu| dc ciudat, nu poti trai cu adcvarat pana cand nu ai murit.`
lnaintc dc a mcrqc mai dcpartc, da-mi voic sa c|arilic loartc binc un |ucru. Lu nu
vorbcsc aici dcsprc ,adcvarata` moartc lizica - ci doar dcsprc ,cscnta` sau
,cxpcrimcntarca` accstcia. Vai mu|t un lc| dc cxpcricnta ,in apropicrca mortii` dc carc
tu ai auzit |a stiri, atunci cand cincva arc un qrav accidcnt si cstc tcmporar mort, iar
dupa cc sc intoarcc din accasta cxpcricnta, accasta ii sc|imba viata pcntru totdcauna.
lnsa, o cxpcricnta spiritua|a a mortii obtinuta prin mcditatic si tc|nici spiritua|c cstc
c|iar mu|t mai prolunda si cstc rca|izata lara a avca o cxpcricnta lizica a mortii.
Atunci cand mori lizic ai intotdcauna o cxpcricnta a mortii. lnsa nu cstc ncvoic
intotdcauna sa mori lizic pcntru a avca o e*perien a mortii. O cxpcricnta a mortii
poatc, ori ar putca li insotita dc moartca lizica, |a lc| ca in cxpcricntc|c ,in apropicrca
mortii` discutatc mai sus. lnsa, pcntru scopu| accstui capito|, noi vorbim doar dcsprc
e*periena mortii si nu dcsprc moartca lizica - cxccptand propria mca cxpcricnta
pcrsona|a dcsprc carc va voi spunc mai tarziu. Sa continuam cu raspunsu| pc carc mi |-
a dat Zain.
,Cand cincva a cxpcrimcntat moartca in mod consticnt, accasta ii sc|imba viata
pcntru totdcauna - din mai mu|tc motivc. Pcntru cincva a| carui cqo sinc scparat
,moarc` - accsta sc oprcstc din a mai li unu| dintrc noi. Sinc|c Launtric, partca din tinc
carc cstc Du|u| nivcrsa| nu sc tcrmina niciodata, nu poatc li ranit niciodata, nu poatc
li distrus niciodata. Astlc|, liinta Launtrica isi rcia |ocu| sau pc tronu| victii noastrc iar
sinc|c scparat sc oprcstc din |upta pcntru contro|.`
,Dcci, sinc|c scparat cstc mort pcntru totdcauna si p|caca dc |a noi, iar noi nu
mai avcm cqoismu|.`
398
,Practic da, insa nu cstc c|iar asa. Voartca sinc|ui scparat cstc dc lapt doar o
cxpcricnta tcmporara. Si numai cqo-u|, sinele separat cxpcrimcntcaza accasta
moartc. lnsa pcntru sinc|c scparat cxpcricnta parc tota|a, ctcrna si lina|a. Si dc lapt,
accasta cstc in lina| disparitia stranici victi indcpcndcntc carc a prc|uat contro|u| asupra
noastra, carc a dcvcnit un monstru cqoist si carc nc-a lacut sa crcdcm ca noi suntcm
noi cu adcvarat.`
,1eci, acesta se ntoarce napoi la tine pentru a te c.inui din nou:`
,Atunci cand constiinta sinc|ui scparat cstc doar tcmporar moarta in timpu|
cxpcricntci mortii consticntc - accasta moarc sulicicnt dc mu|t timp pcntru ca tu sa
cxpcrimcntczi comp|ct nitatca cu Du|u| nivcrsa| si sa atinqi Constiinta nivcrsa|a.
Atunci cand icsi pc cca|a|ta partc a cxpcricntci mortii, sinc|c scparat cstc rcsctat,
rcin|ocuit, renscut sub in#luena 1u.ului Universal - in scrviciu| Vointci
nivcrsa|c. Nota autoru|ui: Lstc un lc| dc dcconcctarc a unui ccas diqita| - a mcmorici,
in momcntu| cand a lost stabi|it, incctcaza sa mai cxistc, insa ccasu| in sinc inca mai
cxista si atunci cand cstc concctat din nou i| poti scta pc un nou timp. Gandcstc-tc |a
accsta prccum |a unu| dintrc acci roboti carc sunt |a TV si in li|mc|c din intrcaqa |umc in
accstc zi|c. nu| carc a avut o icsirc vio|cnta a proprici supravictuirii a proqramarii
sinc|ui. Daca rcuscsti sa-| ,dcconcctczi`, accsta ,moarc` - dar dupa accca i| poti
rcproqrama si rcpara, astlc| ca atunci cand i| concctczi, accsta rcvinc |a viata pcntru a-ti
indcp|ini ordinc|c in |oc sa |c indcp|incasca pc a|c |ui. Ai trait cu un ascmcnca robot
intrcaqa ta viata - accsta cstc sinc|c tau scparat. Dcci vczi tu, dc lapt sinc|c scparat
ramanc, dar indata cc accsta a ,murit`, c| incctcaza sa mai cxistc ca ,rcqc`, ,rcqina`
sau ,comandant qcncra|` a| victii ta|c, ccdand propriu| sau |oc ca si instrumcnt, s|uitor a|
Du|u|ui nivcrsa|.`
,Pot cu accc|cra sau cu|tiva accasta cxpcricnta astlc| incat accst |ucru sa sc
intamp|c mai dcvrcmc - vrcau sa mcrq mai dcpartc in accasta privinta si cat mai rcpcdc
posibi|`
,Ai cu|tivat accst |ucru zi dc zi prin mcditatii|c ta|c, conlruntandu-tc cu cqo-u| tau
si discip|inandu-tc tu insuti pcntru a-ti transccndc propriu| sinc. lnsa cc| mai important
|ucru, si carc tc impicdica acum, cstc lrica ta dc moartc.`
,Lu nu ma tcm dc moartc.`
,Ba da, tc tcmi.`
,Nu, nu ma tcm.`
,Atunci nu mai avcm nimic dc discutat.`
,lmi parc rau. Ar li trcbuit sa spun ca nu imi cstc tcama, nu simt ca imi cstc
tcama.`
,Sa vcdcm. Daca tu c|iar vrci cu adcvarat sa accc|crczi accst |ucru, poti inccpc
prin a aducc accasta viziunc mai rcpcdc - viziunca din mcditatii|c ta|c cstc o poarta dc
trcccrc. Atunci cand vczi accca qaura din ccntru ca pc o |umina. Du-tc prin ca, du-tc in
ca. ln cc|c din urma vci intra intr-un qo|, apoi vci vcdca o a|ta |umina, o |umina mai
marc dccat iti poti tu imaqina. Du-tc sprc accasta. Vcrqi in ca. Apoi vom vorbi mai
mu|t.`
Am inccput sa |ucrcz |a asta imcdiat. Dar am inccrcat din qrcu, mu|t din toru|
|uminos dc cu|oarc vio|ct sc rctrascsc dc |a minc. ln cc|c din urma am invatat ca nu i|
399
pot lacc sa vina, ii putcam pcrmitc numai accstcia sa apara, acordandu-i pcrmisiunca
sa apara. Accsta cra un contro| pasiv nu activ, un contro| |a carc accasta raspundca.
ln cc|c din urma, intr-una din zi|c am lacut-o, am intrat in acca dcsc|idcrc. Totu|
dintr-o data, atunci, in alara contro|u| mcu, am lost aruncat prin accasta in ncant. Va
simtcam dc parca nu as li lost nimic. Am intrat in panica si am lost aruncat inapoi dc
undc inccpuscm - inapoi in trupu| mcu, printr-o smucitura. Atunci mi-am dat scama ca
imi cra lrica.
L-am qasit din nou pc Zain si i-am spus povcstca mca. L| nu a trcbuit sa spuna
,ti-am spus asta`, am stiut-o amandoi, stiu ca am invatat inca o data o |cctic in p|us, o
|cctic dc smcrcnic si rcspcct.
(u te 0eme Moarte
,lnccpi, doar inccpi sa cxpcrimcntczi moartca. Accsta cstc numai sinc|c tau, cc|
carc sc tcmc. Lstc du|u| tau carc tc indcamna si iubcstc scntimcntu|.
Atata timp cat toata |umca sc tcmc dc moartc, accasta tcama cstc nclondata.
Frica de moarte este creat i susinut de sinele separat, ca mi|oc dc a-si
mcntinc contro|u| si cqo-u|, ,viata` scparata.
lnsa tu trcbuic sa trcci dc accsta in cc|c din urma. Daca nu o laci acum, oricum o
vci cxpcrimcnta, pcntru ca accsta cstc dcstinu| tau ca Adcpt dinaintc a| ordinu|ui
nostru. ln mod spccia| in cazu| tau, liind unu| dintrc cci dc dcmu|t, un vcc|i lnitiat,
accasta ar putca li c|iar mu|t mai intcnsa. Dar trcbuic s-o cxpcrimcntczi, pcntru ca
accst |ucru va li in cc|c din urma cc| carc va sc|imba mu|tc |a tinc, intr-un mod loartc
rca|.`
,Cum ma va sc|imba accst |ucru`
,nu| dintrc |ucruri|c dcsprc cxpcricnta mortii consticntc carc nc sc|imba
pcrmancnt pc noi cstc atunci cand rca|izam ca adevrata noastr contiin, ccca
cc suntcm noi cu adcvarat, nu se termin prin moarte. Atunci cand am
cxpcrimcntat ca adcvarata noastra constiinta nu numai ca ramanc, dar dc ascmcnca ca
cstc viata ctcrna, din acc| momcnt noi picrdcm tcribi|a lrica dc moartc. ln timpu|
cxpcricntci mortii, adcvaratu| nostru sinc sc sca|da dc ascmcnca in |umina nitatii
Du|u|ui nivcrsa|. Dc atunci, din acc| momcnt, noi stim cc nc astcapta cu adcvarat
atunci cand murim. Dupa accca noi avcm atitudinca ,Dcci, dc cc sa-mi lic lrica dc
asta`, accasta atitudinc ramanc cu noi. Stim ca nu c ncvoic sa lim mai mu|t dc atat. Si
daca ti-ai sc|imbat viata in mod pozitiv si ai dcvcnit un lubitor A|truist, p|anu| |uminii si
iubirii carc astcapta cstc mai lrumos dccat oricc dcscricrc, dinco|o dc cuvintc.`
,Si daca nu`
,Asa cum sub|iniaza invataturi|c, cxpcricnta mortii tc |asa dc ascmcnca cu stiinta
ca nimic nu tc mai poatc rani si dcvii un ncinlricat.`
,Si daca laci |ucruri stupidc prin carc s-ar putca sa li ucis`
,Poatc, dar mu|t mai probabi|, |ucruri intc|iqcntc si c|iar mai siqurc vci lacc in
viata ta, insa si mai important, mu|t mai mcrituos, iti dai maimuta os din spatc,
maimuta cu carc ai trait si dc carc nu ti-ai dat scama in viata ta, in liccarc momcnt pana
acum.
400
Lstc qrcu pcntru cincva carc nu a cxpcrimcntat moartca sa-si imaqinczc cat dc
mu|ta lrica pastram, lrica dc moartc pc carc o avcm - si cat dc mu|t nc alcctcaza
accasta modu| in carc nc traim victi|c. La nc alcctcaza toatc simtamintc|c noastrc, toatc
dccizii|c noastrc, toatc actiuni|c noastrc. Lstc aici cu noi tot timpu|. Odata c|ibcrata dc
tcama, viata cstc traita cu ina|tc scntimcntc, cu marc insul|ctirc, cu marc |umina si marc
|ibcrtatc. Cc|or cc s-au c|ibcrat dc tcama, actiuni|c nu |c mai sunt contro|atc dc ccca cc
sunt lrici|c noastrc, ci sunt contro|ati dc adcvaratu| |or cu si sc bazcaza pc ccca cc cstc
drcpt.`
,Dar nu ar trcbuic sa nc lic lrica dc anumitc |ucruri, sa lim dcsc|isi catrc c|c sau
c|iar sa |c provocam, |ucruri|c rc|c carc ni sc intamp|a si carc nc lac rau`
,lrica poatc avca si arc un scop, dar numai aco|o undc ii cstc |ocu|, numai atunci
cand nu cstc cu adcvarat ,lrica`. La ar trcbui sa dcvina numai un mccanism dc
atcntionarc. Sprc cxcmp|u, atunci cand conduci un vc|icu| si ai vcdca motoru| in carc
apa cstc licrbintc si da pcstc radiator ai striqa dc durcrc sau ai actiona imcdiat pcntru
rcmcdicrca situatici Daca am spunc ca viata noastra cstc prccum o masina pc o
autostrada si ai vcdca un camion trccand pc a a|ta autostrada suspcndata, ca accsta a
virat catrc tinc, poti actiona ca|m, |oqic si cu bun simt pcntru a cvita un accidcnt daca
nu ai li cuprins dc lrica Cu toatc accstca, daca csti in stransoarca lricii, actiuni|c ta|c
vor li lacutc in panica, csti mu|t mai prcdispus a lacc ccva stupid carc va producc dc
lapt un accidcnt. lrica atraqc ccca cc tinc dc lrica. Daca ai punc o scandura cu |atimca
dc l5 cm os pc pamant si ai ccrc oamcni|or sa mcarqa pc ca, ci ar lacc-o dc liccarc
data lara sa cada os dc pc ca. lnsa punand acccasi scandura pcstc un mic bazin dc apa
cu bu|c dc acr si |c-ai spunc oamcni|or ca accst bazin cstc p|in cu apa licrbintc, tcama
|or ii va dctcrmina dc lapt sa-si piarda cc|i|ibru| dc catcva ori. Dcci pcntru
contracararca intrcbarii si ,tcmcri|or` ta|c dcsprc a nu avca lrica, adcvaru| cstc dcstu| dc
opozit - lrica iti poatc lacc rau si |ipsa dc lrica tc poatc sa|va. lrica cstc modu|
ncinitiati|or dc a-si trai victi|c. Nu cca a initiati|or, nu a liintc|or i|uminatc carc sunt na
cu Du|u| nivcrsa|.`
,lmi cstc inca tcama sa lac asta.`
,Nu, nu iti cstc.`
,Ba da, imi cstc.`
,Nu am avut noi accasta convcrsatic si mai inaintc`
,Li binc. intr-un lc|.`
,Dc cc iti cstc lrica dc moartc Pcnic| Asta sc va intamp|a oricum. ln timpu|
dcpasirii lricii ta|c dc moartc si dandu-ti scama ca moartca cstc doar o usa dc trcccrc, iti
vci da scama cu adevrat ca viata ta prczcnta, viata in actua|u| tau trup va muri,
accasta se va slarsi. lar accasta consticntizarc va ramanc cu tinc in liccarc momcnt a|
victii ta|c. lndata cc ai cxpcrimcntat-o nu iti va mai li lrica dc nimic, vci li doar in mod
constant consticnt dc accasta.`
,Stiu ca voi muri intr-o zi.`
,Siqur, toata |umca spunc ca stic ca va muri - insa nimcni nu crcdc cu adevrat
ca asa va li. Oamcnii sunt dcstu| dc contrariati - ci b|oc|caza accst |ucru in cxtcrior.
Atunci cand vci ,intc|cqc` cu adcvarat ca vei muri, accst |ucru tc va sc|imba - accst
|ucru iti va olcri un scntimcnt a| prctuirii liccarui momcnt, a liccarci l|ori, a liccarci
401
pcrsoanc. Si accst |ucru nu va mcrqc mai dcpartc prccum ai li avut aproapc un
accidcnt dc masina ori ccva ascmanator. Accasta tc va sc|imba permanent. Tu nu
mai ai nimic dc |uat sau ceva de acordat. liccarc momcnt cstc nou si p|in, poti mcrqc
cu moartca |anqa tinc, accasta atinqandu-ti umaru|, amintindu-ti constant sa-ti traicsti
viata din p|in, aprcciind-o pc dcp|in si traind-o in ncpri|anirc ca s|uitor a| Du|u|ui
nivcrsa|.`
#rearea E?perienei Morii
,Daca as cvita-o, tu spui ca cu am avut asta in dcstin Sc intamp|a accasta
tuturor uccnici|or`
,liccarc cstc dilcrit. Cc|or carora nu |c cstc dcstinata, o vor cvita.`
,Cum cstc cxpcricnta mortii pcntru cci|a|ti Dc lapt, cum va li daca nu mi sc va
intamp|a acum in mod vo|untar prin mcditatic`
,Cum poatc avca cincva o cxpcricnta a mortii Li binc, cu unii dintrc oamcni
prccum csti tu, asa cum am spus, accasta cstc incvitabi|a - accasta |i sc intamp|a.
Situatii|c ii aduc catrc accasta. ncori cxpcricnta mortii consticntc sc intamp|a in
tandcm cu cxpcricnta mortii lizicc. Cci carc au avut cxpcricntc in apropicrca mortii,
carc nu au lost sub inl|ucnta droquri|or, ancstczicc|or, ctc., sunt intr-adcvar norocosi.
Dar in qcncra|, cxpcricnta consticnta a mortii cstc rczu|tatu| lina| a| clorturi|or
dczvo|tarii spiritua|c. Vcditatia, autodiscip|ina, |ucru| cu un adcvarat invatator, ,contro|u|
cqo-u|ui`, toatc pun prcsiunc pc sinc|c scparat si i| ,inco|tcsc`. Toatc durcri|c carc apar
dc-a |unqu| picrdcrii atasamcntc|or, a vcdca intuncricu| din |umc, toatc cc|c construitc
dinaintc si unc|c punctc pc carc tu |a un momcnt dat nu |c mai poti ducc. Accst |ucru a
lost numit ,Noaptca ncaqra a Sul|ctu|ui`. Accsta cstc punctu| in carc o pcrsoana va
ba|ansa in ,cxtcrior` - sau in ,intcrior`, in lunctic dc propria a|cqcrc |ibcra. Sinc|c iti va
spunc sa luqi, cu oricc prct, luqi Accsta tc va indcmna sa luqi dcpartc dc sursa
prcsiunii. Daca laci accst |ucru intr-un astlc| dc stadiu avansat, poti aunqc |a ncbuni.
Dar daca trcci, daca induri sulcrinta cu rabdarc, cu intc|cqcrc si iubirc, vci avca o
cxpcricnta a mortii consticntc si o strapunqcrc catrc cca|a|ta partc. Atunci cand cu am
cxpcrimcntat accst |ucru, cra prccum as li lost in tota|itatc inq|itit dc intuncric si
dcprcsic si tot cc cra aco|o cra a|tlc|, a lost acca s|aba |icarirc a |uminii trasata dc iubirca
invatatoru|ui mcu pcrsona| pcntru minc. V-am aqatat dc accst trascu cu toata putcrca
pc carc am putut-o aduna - tocmai atunci am orbit. Si in curand am lost lata in lata cu
|ocuitoru| mcu (vczi mai os, si am trccut catrc o noua constiinta. Accst |ucru trcbuic sa
sc intamp|c si cu tinc, pcntru ca tu ai murit un i|uminat dc liccarc data. Si ai a|cs sa vii
inapoi, ai lacut-o din nou. Accasta a lost a|cqcrca ta.`
storie /nti"
,Cc am lacut in |cqatura cu asta mai inaintc`
,Dilcritc |ucruri. lnsa cu mu|t timp in urma, accasta a lost mai ritua|a. ln zi|c|c dc
dcmu|t, unui uccnic cc cra aproapc dc a avca o cxpcricnta a mortii i sc dadca un impu|s
- cra aruncat intr-o apa adanca, daca putcm spunc asa. Dc cxcmp|u, in timpu| zi|c|or
noastrc in At|antida asta sc lacca, iar in pcrioada muncii noastrc in Lqipt, Varca
402
Piramida cra lo|osita dc ascmcnca pcntru lniticrc. ccnicu|ui i sc dadca un ,c|ixir` carc ii
stimu|a imaqinatia. Apoi, accsta inccpca sa lic tratat ca si cum dc lapt ar li murit. L| cra
p|asat intr-un sarcolaq, cra clcctuata o ccrcmonic a mortii, cra trccut prin ritua|uri|c
mortii iar sarcolaqu| cra dus in ccca cc sc numcstc acum Camcra Rcqc|ui din Piramida.
Aco|o, cominatia antrcnamcntu|ui uccnicu|ui, c|ixiru|, ritua|uri|c mortii carc ii crau lacutc
uccnicu|ui, cncrqia Piramidci si q|izii icrar|ici carc sc adunau, toatc sc combinau si
participau |a cxpcricnta mortii. ccnicu| isi dcpasca propriu| paznic si sc inta|nca cu
q|izii icrar|ici carc i| conduccau in ca|atoria initicrii in Constiinta nivcrsa|a. ln
urmatoarca zi, uccnicu| nu mai cra uccnic, c| icsca un lnitiat.`
,Dar accst |ucru nu sc mai intamp|a`
,G|izii icrar|ici vor vcni atunci cand va li timpu| tau. Numai ca accstia sunt
p|ccati pcntru a dctcrmina moduri|c si timpu|.`
,Si ,paznicu|` dcsprc carc mi-ai spus mai inaintc, pc carc |-am vazut cu in
mcditatii|c mc|c. Lstc putin ncrabdator pcntru a li dc ascmcnca dc urmat.`
,Accsta cstc adcvaru| Pcnic| - intr-un scns minunat si loartc pozitiv. Vcrqi doar
inaintc si dcpascstc-ti tcama.`
,lmi poti spunc mai mu|tc dcsprc paznic, cu accsta sc parc ca avcm o pcrioada si
o rc|atic scmnilicativa`
Pa.ni"ul Porii
,,Paznicu| dc |a Trcccrc` arc mu|tc scmnilicatii. ln a|cqoria bib|ica, accsta cstc
inqcru| carc a lost p|asat |a porti|c Ldcnu|ui pcntru a nu |asa pc Adam si Lva sa trcaca.
Accsta cstc cc| mai oribi| dcmon posibi| pc carc ti-| poti imaqina. Nu cstc nimic a|tccva
dccat propriu| tau sinc scparat.
lnaintc dc a putca avca o cxpcricnta consticnta a mortii, tu trcbuic mai intai sa
vczi |ucru| pc carc |-ai crcat, pc cc| carc cstc aproapc sa moara. Accsta cstc tcribi|u|
monstru a| cqo-u|ui. Si daca tc tcmi dc c|, tc vci rctraqc. Daca ii vci olcri viata ta nu vci
li capabi| sa trcci. Numai prin scntimcntu| lubirii A|truistc, c|iar atunci cand tc conlrunti
cu accst monstru vci li capabi| sa trcci.`
,Si cc ma astcapta atunci cand trcc`
4in"olo de 0re"ere
,lndata cc vci trccc dc paznicu| tau, vci intra intr-un vid. n |oc a| ncantu|ui si
intuncricu|ui. ndcva in acc| vid, vci qasi o |umina. Privcstc totdcauna catrc ccntru|
|uminii si lo|oscstc-ti vointa pcntru a tc dcp|asa catrc accasta si intra in ca. Nu tc |asa
distras dc ccva carc s-ar putca intamp|a in uru| tau - c|iar daca lantomc|c sc aqata dc
tinc. Conccntrcaza-tc doar pc |umina. Cand vci intra in |umina, atunci cand csti inq|itit
in |umina, vci li |ibcr, vci li na cu Du|u| nivcrsa|. ln accst punct iti va li olcrita o
sansa dc a ramanc pc p|anu| Pamantu|ui si a-i auta pc cci|a|ti sau dc a mcrqc si a
ramanc in paradis. A|cqcrca cstc a ta si nu cstc nici o invinovatirc in a mcrqc mai
dcpartc. Accsta cstc capatu| |inici.`
Lu n-am mcrs vo|untar prin cxpcricnta mortii mc|c in mcditatic. Dc lapt, mai
inaintc c|iar avuscscm o adcvarata sansa, insa m-am imbo|navit loartc rau. Am lacut o
403
inlcctic qrava si am inccput un post dc 30 dc zi|c cu sucuri si icrburi. La tcrminarca
timpu|ui cu inca cram loartc bo|nav iar Zain mi-a rccomandat un post cu apa. Am
postit timp dc 40 dc zi|c cu apa. ln u|timc|c 5 zi|c am avut 3 cxpcricntc a|c mortii, atat
lizicc cat si spiritua|c. lntr-un lina| mi-am inta|nit q|idu| si am dat un tur a| tuturor
|ucruri|or. Toatc |ucruri|c dc pc Pamant, toata viata, intrcqu| nivcrs. Apoi, sub
indrumarca |ui, s-a produs tota|a rcproqramarc a crcicru|ui mcu. Am avut 5 zi|c dc
viziuni a|c viitoru|ui, apoi mi-am inccput ca|atoria ca si ca|uqar lnitiat iar liccarc momcnt
a lost un miraco| a| victii dc atunci incoacc.
Lu"rurile de F"ut /st.i
=nainte de Moartea mea Fi.i">
Pana vci avca o cxpcricnta a mortii, aici cstc o tc|nica spccia|a a ,consticntizarii
mortii` pc carc tu o poti dczvo|ta si carc poatc avca un clcct prolund bcnclic asupra
victii ta|c - c|iar inaintc dc a avca o cxpcricnta a mortii.
Oricinc ar trcbuic sa lic CONSTANT in a-si aminti ca c| insusi poatc muri lizic n
orice moment. Amintcstc-ti ca dc lapt te ndrepi ctre moarte ntr-o 0i. lntr-un
din accstc zi|c tu vei #i la numai c+teva minute de moarte. Gandcstc-tc scrios |a
asta. Contcmp|caza accst |ucru pcntru un timp. lar in qanduri|c dcsprc accasta,
qandcstc-tc cum lai |ucruri|c, |a modu| cum iti lo|oscsti viata ta c.iar acum. lata
c+teva cxcmp|c:
l, Daca ai li aproapc dc moartc in cinci minutc, carc cstc modu| cum ai
|asa |ucruri|c in |cqatura cu oamcnii din viata ta, cum ai dori sa |c |asi
2, Carc sunt u|timc|c |ucruri pc carc |c-ai spunc, cc ai dori sa spui
3, Ai |asat ccva ncspus si pc carc ai dori sa-| spui inaintc dc a p|cca pcntru
totdcauna
4, Cu pcrspcctiva dc a sti ca poti muri in oricc minut, cat dc important
cstc pcntru tinc ca prob|cma _________ carc tc-a iritat cu adcvarat (dcsprc traiu| asa si
asa, sau cutarc sau cutarc, ori |ucruri|c cc nu ti-ai p|acut dcsprc modu| cum ar li trcbuit
sa traicsti, ctc., ctc.,,.
5, Lstc qrozav arqumcntu| pc carc |-ai avut dcsprc __________ cu
adcvarat important
6, Ai lacut ccca cc ai dorit sau a trcbuit sa laci cu viata ta
7, Carc cstc mostcnirca pc carc o |asi Sunt u|timc|c ta|c actiuni, actiuni|c
carc ti-ai dori sa lic u|timc|c
Merg1nd #u Moartea /lturi de 0ine
lata o mctoda pc carc o poti lo|osi pcntru ati rcaminti dc propria-ti moartc.
Pcrsona|iz-o si pastrcaz-o cu tinc. Traicstc-ti viata consticnt ca moartca sta intotdcauna
|anqa tinc, numai |a o distanta dc un brat |unqimc. Apoi vci trai in acord cu accasta. Nu
vci trai in lrica - ci c|iar opusu|. Accst |ucru tc c|ibcrcaza pcntru a-ti trai viata pc dcp|in.
Rccomand cu taric oricui sa-si contcmp|c moartca - iar accst |ucru nu ar trcbui sa lic
ccva dc carc sa-ti amintcsti zi dc zi, trcbuic sa lic ccva constant, cc| putin atat dc
lrccvcnt cat o poti lacc. Lstc ccva carc auta cu adcvarat |a mcntincrca |ucruri|or in
404
pcrspcctiva si iti va sc|imba modu| cum traicsti. Atunci cand csti intotdcauna consticnt
ca ai putca li mort in oricc sccunda, atunci tu traicsti cu adcvarat. Consticntizarca
mortii nastc adcvarata viata.
Pcntru marc|c autor a| dczvo|tarii
spiritua|c a dvs., a|tc carti si CD-
uri dc Jon Pcnic|, actua|izarca
noi|or noastrc proicctc non-prolit,
construirca unci noi manastiri,
discutii|c noastrc sau pcntru a
obtinc noutati|c dc |a Jon Pcnic|,
vcdcti sitc-u| nostru:
|ttp:,,www.at|antis.to
405
Comenzi / Informaii de
contact:
Linia dc contact: l-S00-S45-799l. Atunci cand |inia cstc ocupata, vci
ascu|ta o inrcqistrarc voca|a, dcci, va roq |asati-va numc|c, numaru| dc tc|clon
si cc| mai bun momcnt pcntru a va contacta,
va vom intoarcc cu bucuric apc|u|.
Adrcsa noastra posta|a cstc: 243l Vain St. C4l0, A|amosa, CO Sll0l.
(Nota: Scrisoarca trimisa catrc noi poatc astcpta o saptamana sau doua in
p|us dupa cc a auns |a adrcsa dc mai sus, iar dupa accca cinc stic cat timp
pcntru a aunqc sa lic citita.,
(Atunci cand scricti o scrisoarc sau un cmai|, va ruqam spccilicati cxact
pcntru cc ati scris - accst |ucru nc cconomiscstc timpu| - va mu|tumim. Dc
ascmcnca, daca ai trimis o scrisoarc norma|a dupa vcc|iu| modc|, va roq sa
astcptati o buna pcrioada dc timp pcntru un raspuns, asta pcntru ca cstc
ncvoic dc mu|t timp pcntru a primi o scrisoarc si a raspundc |a ca. Daca
simti ca poti spunc ccva dcsprc tinc insuti, tc roq la-o,
Donatii sau Cadouri
Noi avcm un statut non-prolit si un statut ,cu prolit` pcntru dilcritc proicctc. Daca
dorcsti sa contribui |a spriinirca muncii noastrc, tc roq mai inaintc sa nc contactczi
pcntru a stabi|i cc| mai bun mod dc a lacc accst |ucru. Dc ascmcnca, tc ruqam sa nc
anunti daca cxista un scop spccilic pcntru carc dorcsti sa-ti lo|oscsti contributia sau
daca doar dorcsti sa nc lo|oscsti munca pcntru indilcrcnt cc va va lacc sa va simtiti
binc.
Tc|clonu|
Putcti apc|a |inia dc comcnzi si sa ccrcti a nc |asa un mcsa, dar din cauza mcditatii|or
noastrc si victii noastrc mona|a|c, noi nu va putcm prc|ua apc|u|. Dar, in cazu| in carc
trcbuic sa vorbiti cu un ca|uqar |a tc|clon, cumpara doar o cartc|a tc|clonica prc-p|atita
(ori prin comanda posta|a, ori a|tlc|,, apoi scric un cmai| sau suna |a |inia dc comcnzi
pcntru a stabi|i o inta|nirc. Olcra inlormatii|c card-u|ui tau prc-p|atit, numaru| dc tc|clon
si dilcritc|c datc , timpu| in carc ati dori sa |ucram pcntru tinc. Vom stabi|i o inta|nirc si
tc vom suna inapoi.
406
PA."EA A DOUA
:editaiile Noatre& E<erciiile&
"e*nicile i Conideraii
de .egi! Ali!entar
Introducere n le!tur cu 1editaiile
lnaintc dc a inccpc sa olcr instructiuni pcntru dilcritc|c mcditatii, dilcritc|c tc|nici
cncrqcticc si tc|nici pcntru dczvo|tarc, cstc aici o introduccrc prccum cca carc mi-a lost
olcrita mic dc catrc Raqa in primu| mcu curs dcsprc accstc subicctc.
,Pcntru mu|ti oamcni, Sul|ctu|, liinta Launtrica cstc doar un ,prizonicr` a| sinc|ui
scparat, un prizonicr incuiat in trup si lortat sa mcarqa imprcuna cu accsta. Asa cum s-a
spus, adcvaratu| tu, liinta Launtrica, trcbuic sa laca trcccrca dc |a un s|uitor a| cqo-u|ui,
407
sinc|ui scparat catrc macstru| sau (daca |ibcrtatca, pacca si armonia sunt qasitc,.
Vcditatii|c si tc|nici|c dcsprc carc vci invata sunt instrumcntc|c carc tc vor auta sa obtii
accst |ucru, insa numai daca accstca vor |ucra in maini|c potrivitc, cu o atitudinc corccta
si cu un autor corcct.`
Vcditatii|c urmatoarc au lost crcatc dc liii At|anti ai Lcqii Lui nu| inaintca
istorici noastrc scrisc pcntru a auta |a mcntincrca constiintci spiritua|c. L|c tc pot auta
dc ascmcnca sa tc dczvo|ti ca instrumcnt putcrnic a| Du|u|ui nivcrsa|. Accstca sunt
prczcntatc aici pcntru a a3uta sa tc sc|imbi, pcntru a-ti qasi cc|i|ibru| natura|, pcntru a
li conducatoru| trupu|ui - mintii - sul|ctu|ui, pcntru a li spiritua|, putcrnic mcnta| si lizic
si pcntru a-ti comp|cta |a maximum potcntia|u| - totu| pcntru manilcstarca liintci
Launtricc in s|uirca Lui Dumnczcu, sub a Sa conduccrc si in l|uxu| Vointci nivcrsa|c.
Asa cum s-a spus intr-o anumita partc a cartii, mcditatii|c nu sunt c|cia maqica a
i|uminarii. Ai ncvoic dc ascmcnca dc smcrcnic, lubirc A|truista si dc un adcvarat
invatator pcntru a translcra contro|u| victii ta|c dc |a cqoistu| tau sinc scparat catrc liinta
ta Launtrica. Daca nu ai accstc |ucruri, mcditatii|c nu sunt cc|c carc vor lacc atat dc
mu|t pcntru tinc daca nu |c ai si pc cc|c|a|tc. Dc lapt, c|c pot li c|iar daunatoarc, in
scnsu| ca accstca iti pot auta cqoistu| tau sinc scparat sa aiba mai mu|t succcs in
prcocupari|c sale. Dar prcsupunand ca tc al|i pc parcursu| unci cai spiritua|c cc|i|ibratc
si corcspunzatoarc, mcditatii|c tc pot auta si sunt o partc important a caii.
,ro!ramul de #ntrenament al 1editaiilor Fiilor
.e!ii .ui Unul
Vcditatii|c urmatoarc pot li aranatc prccum un proqram dc antrcnamcnt, un
proqram dc antrcnamcnt a| modu|ui in carc accstca au lost intotdcauna prcdatc initia|
dc catrc lii, iar in accst mod c|c sunt prczcntatc si pcntru tinc aici. Vci qasi o diaqrama
dc vcrilicarc a mcditatici |istata pc o paqina adiaccnta. Accasta cstc conccputa pcntru
timp dc o |una. Daca dorcsti sa-ti asiquri cocrcnta si autodiscip|ina copiaz-o si lo|oscstc-
o ca sa nu dai qrcs. lo|osirca diaqramci cstc o c|cic vita|a pcntru a nu va |asa propriu|
sinc scparat sa va indcpartczc dc |a a li consccvcnt in a va lacc antrcnamcntu| (carc
cstc important,. Daca vrci ca mcditatii|c sa lic cu adcvarat clicicntc, trcbuic sa iti pctrcci
sulicicnt timp pcntru a |c lacc pc liccarc. lnccarca pcrioadc dilcritc si obscrva
dilcrcntc|c. Cat dc mu|t timp laci liccarc dintrc mcditatii, dcpindc dc proqramu| tau,
c|iar daca proqramu| comp|ct iti va |ua 3 pana |a 6 orc pc zi pcntru a li lacutc in mod
traditiona| si cc| mai clicicnt. Dcsiqur, daca nu ai timp, |c poti scurta si poti taia ccca cc
dorcsti. lnsa mai inaintc, intrcaba-tc ccca cc sc mcrita sa laci pcntru tinc si cxamincaza
ccca cc laci cu rcstu| timpu|ui tau, daca accst |ucru cstc cc| carc mcrita.
Noi am auzit mu|ti oamcni p|anqandu-sc ca nu au dcstu| timp pcntru a lacc accst
|ucru. Li spun ca au |ocuri dc munca si , sau lami|ii, ca trcbuic sa laca ccva pcntru a
supravictui in accasta |umc, sprc dcoscbirc dc cci carc au ,|uxu|` dc a trai intr-o
manastirc asa cum am lacut cu. Dcci, |aidc sa privim accstc rca|itati.
408
Lu nu pot vorbi dcsprc toatc manastiri|c, dar nu cunosc nici o ,ca|atoric dc voic`
ori vrco ,viata usoara` a cc|or carc stau doar prccum stai tu toata ziua si mcditcaza din
cand in cand. ln manastirca noastra cu am muncit cc|iva|cntu| a de dou ori intrcqu|
timp pctrccut in ,|umca din alara`, in ,adcvarata |umc`, ,adcvarata viata` |a dilcritc
munci, PLS ca am lacut toatc mcditatii|c, ,oqa, mcditatii dc qrup, cursuri si am
pctrccut timp citind. Am dormit loartc putin, pc |anqa laptu| ca nu am dormit in liccarc
zi. Dar accst |ucru cstc important pcntru minc asa cum a lost. As li lacut |a lc| si in
|umca cxtcrioara. Acum, daca accst |ucru nu arc prca mu|ta prioritatc in viata ta, ori
daca intr-adcvar nu poti qasi timp, asta c. li doar sinccr in |cqatura cu asta, nu ii invidia
pc cci|a|ti pcntru ca ci au timp s-o laca. lnsa, maoritatca oamcni|or nu au asta ca
prioritatc si nu isi dau scama cat dc mu|t ar putca lacc daca ar lacc-o cu adcvarat, daca
ar dori cu adcvarat accst |ucru si cum ar putca sari pcstc rutina |or obisnuita.
Daca intr-adcvar nu ai abso|ut dc|oc timp pcntru a lacc intrcqu| proqram asa cum
cstc prczcntat aici, cstc OK. lnsa, ai o atitudinc constructiva si pozitiva in |cqatura cu
accst |ucru, crccaza-ti un proqram a|tcrnativ. Oricc timp dc mcditatic cstc mai bun
dccat nici unu|. C|iar daca ai numai o mcditatic zi|nica dc cinci minutc - accasta cstc
mai buna dccat nimic, si asta cstc ccva. Si poatc ca cxista timp sup|imcntar pcntru a
lacc ccva in |cqatura cu asta si |a carc nu tc-ai qandit inca.
Primu| |ucru si cc| mai cvidcnt cstc acc|a ca, ai tu cu adcvarat ncvoic dc mai mu|t
timp pcntru somn dccat cc| pc carc i| ai Apoi, crcd ca timpu| inuti|, cc| nclo|ositor pc
carc |-ai putca lo|osi, accsta ar li unu| bun dc lo|osit pcntru mcditatic. Pcrsoana norma|a
ar putca lacc intrcqu| proqram doar prin rcnuntarca |a proqramu| TV. Daca ti-ai punc
mintca cu adcvarat, ai vcni cu proprii|c idci pcntru a-ti rcarana modu| cum iti c|c|tuicsti
timpu| si modu| cum iti cconomiscsti timpu| pcntru ccca cc trebuie sa laci. lata o |ista
cu doar catcva zonc in carc ai li capabi| sa simp|ilici sau sa c|imini timp pcntru mari|c
prioritati (cvidcnt ca accstca nu sc pot ap|ica pcntru toata |umca,: TV, li|mc,
A|imcntatic, Sporturi, Navcta , avand pc cincva carc sa conduca in |ocu| tau, dcci
pctrccc-ti accst timp mcditand. Aranarca dilcritc|or situatii pcntru a minimiza timpu| dc
navcta. ,lmpartirca` masinii cu a|tc pcrsoanc, ,Lcncvirca` , sau ,ardcrca qazu|ui` in
discutii cu a|tc pcrsoanc, |a tc|clon sau prin cmai|, Vcsc|c - accstca pot li mu|t
simp|ilicatc pcntru a qati mai putin , sau pcntru timpu| dc curatcnic Poatc a|tcincva sa
iti prcqatcasca mcsc|c astlc| incat sa ai mai mu|t timp pcntru a mcdita Ai putca lacc
mai mu|tc ,cratitc` dc mancarc, dc supa , orcz ori cantitati mai mari dc sa|atc dinaintc
prcparatc, ctc., Pctrcccri, Citind carti carc nu tc auta |a imbunatatirca victii ori carc nu
sunt ncccsarc, Cumparaturi|c - carc ar putca li impartitc, cumparaturi|c pot li uncori
impartitc , imprumutatc si rcstituitc. Vu|tc orasc au acum c|iar cumparaturi si
distributic on-|inc pc intcrnct, Divcrtismcntu|, Vcrsu| |a baic - a-ti lacc mai rapid
ncccsitati|c in timp cc stai pc wC
Apoi, daca accsta nu cstc dc auns, doar pcrsona|izcaza un proqram a| |ucruri|or
mcdiocrc, la tot cc poti. Dar, indata cc tc-ai dccis cc ai dc lacut si ti-ai lacut un
proqram, consccvcnta cstc vita|a.
1editaia este doar unul din multele instrumente.
409
lnapoi |a cursu| mcu dc mai dcvrcmc cu Raqa:
,Dcsiqur, accst antrcnamcnt nu lacc marca tranzitic spiritua|a in sinc, dar cstc
unu| dintrc clcctc|c sc|imbarii lacutc prin uti|izarca vointci ta|c |ibcrc pcntru a tc
armoniza si a|inia cu Vointa nivcrsa|a. n lactor mai important in rca|izarca accstci
tranzitii consta in laptu| dc avca un adcvarat invatator. Asta pcntru ca poti cxpcrimcnta
dircct cxpcricnta lubirii A|truistc si a Du|u|ui nivcrsa| printr-o liinta i|uminata. Printr-
un adcvarat invatator tc poti vcdca in mod c|ar pc tinc insuti, iti cxpunc i|uzii|c ta|c, iar
prin smcrcnic si lubirc A|truista iti dcpascsti propriu| sinc scparat cqoist. Vcditatii|c si
cxcrcitii|c ,dc acorda` a| vc|icu|u|ui tau ca sa spuncm asa, pcrmit Du|u|ui nivcrsa| sa
tc lo|oscasca |a capacitati|c ta|c maximc. lnsa lubirca, Smcrcnia si S|uirca sunt cc|c cc
vor li olcritc liintci ta|c Launtricc, controa|c|c accstui putcrnic vc|icu| pc carc |-ai crcat.
Tu trcbuic sa lii consccvcnt in modu| cum iti laci cxcrcitii|c pc carc |c vci li
invatat, pcntru ca accstca sa |ucrczc cu adcvarat. Daca starui din ,toata inima` in
proqramu| tau, dc-a |unqu| transccndcrii propriu|ui tau sinc scparat cqoist imprcuna cu
autoru| invatatoru|ui tau, tc vci sc|imba, tc vci dczvo|ta, vci rca|iza in cc|c din urma
i|uminarca. Dc ascmcnca, insasi cxcrcitii|c tc vor auta sa-ti dcpascsti propriu| sinc
scparat prin intcrmcdiu| discip|inci sinc|ui, discip|inarc carc trcbuic lacuta in mod
corcspunzator si consccvcnt, prin clcctc|c transccndcnta|c a|c accstora. Dar, daca nu
laci accstc cxcrcitii in mod constant, cu anqaamcnt dcp|in, atunci csti inca sc|avu|
propriu|ui tau cqoist sinc scparat si nu inconurat cu adcvarat dc l|uxu| |ui nu. Din
accst motiv tranzitia comp|cta nu sc va rca|iza. Toatc accstca sunt intcrconcctatc. Astlc|,
la-L pc Dumnczcu, s|uirca Lui Dumnczcu si rca|izarca Constiintci nivcrsa|c o
prioritatc in viata ta. lo|oscstc-ti diaqrama lara qrcs, si mu|t mai important, urmcaza
invatatura dc |a invatatoru| tau lara qrcsca|a.
Nu va li ncvoic sa laci toatc accstc cxcrcitii pcntru tot rcstu| victii ta|c. lnsa
trcbuic sa |c laci cu sinccritatc, cat mai pcrlcct posibi|, lara a picrdc nici macar unu|,
pcntru cc| putin 2l dc saptamani. liccarc pcrsoana cstc dilcrita iar unc|c dintrc
mcditatii |ucrcaza mai binc dccat a|tc|c pcntru liccarc individ. Dar uncori sinc|c scparat
iti va paca|i qandirca prin laptu| ca tic nu-ti p|acc o anumita mcditatic sau ca accasta nu
lunctioncaza pcntru tinc, cand dc lapt accasta ar putca li una carc in u|tima instanta
lunctioncaza cc| mai binc pcntru tinc. Dupa cc ai tcrminat 2l dc saptamani comp|ct si
pcrlcct, atunci vci sti cc cstc cc| mai binc pcntru tinc si poti discuta dcsprc stabi|irca
unor mcditatii spccia|c dc qrup pcntru tinc a|aturi dc invatatoru| tau.`
,Ai spus ca accstca durcaza orc. Ar trcbui sa |c laccm pc toatc in acc|asi timp
sau numai atunci cand avcm timp`
C$nd s 1editm
,Niciodata. Atunci cand oamcnii mcditcaza, ci cxpcrimcntcaza un marc cc|i|ibru,
pacc si ,ccntrarc`. Accst |ucru ii auta sa stca dcpartc dc acc|c ,i|uzii` carc ii aqita zi dc
zi, cc|c carc ii indcamna sa ,ac|izitionczc` ccca cc considcra ci ca cstc rca|. lnsa unc|c
dintrc accstc clcctc a|c mcditatii|or sunt tcmporarc si intr-un lc| ,atcnuatc` cu liccarc zi
carc ,trccc`. Din accst motiv, liii au qasit ca cstc loartc important ca mcditatii|c sa lic
lacutc nu toatc in acccasi zi, dar cc| putin |a intcrva| dc trci ori pc zi. Astlc|, proqramu|
410
tau dc antrcnamcnt cstc impartit in mcditatia dc dimincata, dc dupa-amiaza si dc scara
si ar trcbui sa lic lacut in urmatoarca ordinc:
Vcditatii|c dc dimincata sunt: Scricrca visu|ui in urna|, Baia in bazinu| cu apa
rccc sau cc|iva|cntu| ci modcrn, dusu| rccc, Yoqa, Lxcrcitiu| Stc|ci, nda Pinca|ci,
Varca Circu|atic a Rcspiratici, Rcspiratia Sacra, Alirmatii|c, Stabi|irca ,pcntru o Zi` a
scopuri|or ta|c.
Vcditatii|c dc dupa-amiaza sunt: Acordu| pc Po|aritatca P|anctara, Vcditatia in
Vcrs, Lxcrcitiu| Vizua|izari Cu|ori|or C|a|rc|or, Sunctc|c Vibrationa|c a|c Vintii
lntcqratc.
Vcditatii|c dc scara sunt: Lxcrcitiu| Oq|inzii , lncantatia, Rcspiratia Consticnta,
Numararca Rcspiratici, Contcmp|arca lubirii A|truistc, Rcmcmorarca activitati|or zi|nicc,
rcmcmorarca visc|or, Alirmatii|c dc scara.
Dcsi nu sunt inc|usc in proqramu| dc antrcnamcnt, daca cstc posibi|, ar trcbui sa
a|oci oarccarc timp in liccarc zi pcntru: Citirca scricri|or spiritua|c inspiratoarc (rccitirca
comp|cta a accstci carti,, Ascu|tarca sau intcrprctarca dc muzica spiritua|a pozitiva,
ina|tatoarc, Rcspiratia in qrup, a canta sau a lacc cxcrcitii|c l|uxu|ui cncrqctic. Accstc
activitati sunt optiona|c si nu au lost inc|usc in |ista proqramu|ui tau. Daca intcntionczi
sa laci toatc accstca, scric-|c in |ista propriu| tau proqram. Dc ascmcnca, ar trcbui sa
inc|uzi |ucruri|c pcrsona|c pc carc |c-ai primit din proqramu| invatatoru|ui tau.
ln linc, inaintc dc a lacc liccarc dintrc cxcrcitii, adu-ti amintc dc idca|u| tau,
vizua|izcaza-tc tu insuti inconurat dc |umina a|ba, ccrc indrumarca si protcctia Du|u|ui
nivcrsa|.`
Ar trcbui mcntionat aici ca cca mai marc partc din capito|u| dc mai sus sc ap|ica
numai tuturor cc|or carc a|cq accasta ca|c, accasta nu sc ap|ica cc|or dc pc a|tc cai (cu
toatc ca o dczvo|tarc simi|ara trcbuic sa aiba |oc |a un momcnt dat daca o cntitatc cstc
pc ca|ca cvo|utici, indilcrcnt dc ca|ca spccilica,.
/unete -ibraionale pentru (ntre!ire
1ental
Folosirea /unetelor -ibraionale
de pe C+ sau Caset
Am discutat dcsprc accst putcrnic instrumcnt mai dcvrcmc in accasta cartc (in
partca intai,. Accst capito| va cuprindc instructiuni|c spccilicc dcsprc lo|osirca accstora.
/trvec8ea (nalt Te8nolo!ie
lna|ta tc|no|oqic antica. Nu, accsta nu cstc un oximoron (liqura dc sti| carc
cxprima o ironic subti|a sau un adcvar usturator sub lorma asocicrii paradoxa|c a doi
tcrmcni contradictorii,. La lc| dc qrcu ar parca dc intc|cs vibratii|c audio inrcqistratc pc
Sunctc Vibrationa|c At|antc, cc|c carc au lost initia| c|aboratc cu mu|t inaintca zi|c|or |ui
411
Voisc, c|iar cu mu|t timp inaintca idcii unui aparat dc inrcqistrarc a |ui Ldison. Cu toatc
accstca, c|c sunt cc|c mai avansatc instrumcntc dc modilicarc a constiintci pc carc
stiinta modcrna |c poatc olcri. Vu|t mai important, c|c sunt sinqura si cca mai clicicnta
ca|c dc a obtinc modilicarca proqramarii subconsticntu|ui. Proqrcsc|c tc|no|oqicc
modcrnc si anii dc ccrcctarc au pcrmis ca accstc tc|nici sa lic rccrcatc.
Lc poti comanda doar ca sunctc vibrationa|c sau cu alirmatii si induccri asa cum
cstc dcta|iat mai os, c|c sunt inrcqistratc pcntru tinc dc catrc un batran ca|uqar. Lxista
disponibi|c acum 7 vcrsiuni dilcritc pcntru a tc auta in divcrsc moduri. Cc| dcscris
cuvant cu cuvant mai tarziu cstc Vo|. l, cc| pcntru Dczvo|tarc , lna|tarc Spiritua|a.
Cca|a|ta vcrsiuni sunt: Vo|. 2 - Alirmatii , Vizua|izari dc Vindccarc, Vo|. 3 -
Sc|imbarc , Dczvo|tarc a Comportamcntu|ui, Vindccarca Comportamcntc|or, Vo|. 4 -
Viri|itatc Vascu|ina, Vo|. 5. - Anti-strcs, Vo|. 6 - Numai Sunctc (lara alirmatii,, Vo|. 7 -
Vizua|izari dc Vindccarc Stravcc|i c|inczcsti. A sc vcdca partca din spatc a cartii
pcntru inlormatii dc comanda.
4ealizarea celei dea doua benzi pentru
4epro!ramarea #firmaiilor
Daca vci comanda numai inrcqistrari|c sunctc|or vibrationa|c, sunctc|c dc pc
cascta tc vor ducc intr-o prolunda starc modilicata (a constiintci,, o starc in carc poti
avca usor acccs |a subconsticntu| tau. Astlc|, lacand tu insuti alirmatii|c dc
rcproqramarc, c|c vor li mu|t mai clicicntc si vor avca radacini adanci. Dar sunctc|c tc
vor conducc atat dc prolund, incat cstc loartc probabi| sa nu poti li consticnt in |cqatura
cu proprii|c ta|c qanduri a|c alirmatii|or. Ast#el, vei avea nevoie de o a doua caset
pe care o vei asculta n acelai timp cu 9unetele =ibraionale. Pc accasta a
doua inrcqistrarc vom inrcqistra ,vocca` sau ,alirmatii|c ` ta|c, va avca propria ta vocc
pc ca, olcrindu-ti tic insuti alirmatii|c dc carc ai ncvoic pcntru lacc sc|imbari|c pc carc
|c dorcsti.
4ealizarea #firmaiilor
pentru ,ropriile Tale Necesiti
Daca nu ai comandat inrcqistrari|c cu alirmatii|c, mai os am olcrit alirmatii|c
qcncra|c carc sunt uti|izatc dc catrc liii Lcqii Lui nu|. Am lacut accst |ucru pcntru ca
tu insuti sa |c poti inrcqistra daca asa dorcsti. Prcsupun ca |c vci inrcqistra cu un
casctolon obisnuit sau cu unu| cu micro-cascta (N. tr. Sa tincm cont dc laptu| ca
inrcqistrarca pc CD nu cra loartc raspandita atunci cand a lost scrisa prima vcrsiunc a
cartii,. Dc ascmcnca, daca o vci rca|iza sinqur, poatc ca vci dori dc ascmcnca sa adauqi
catcva alirmatii spccia|c carc sc adrcscaza ncccsitati|or ta|c spccilicc sau modilicari|or
spccilicc pc carc dorcsti tu sa |c laci.
lata aici catcva slaturi si instructiuni loartc importantc pcntru a obtinc mai mu|t
dc |a inrcqistrarca dvs. ln primu| rand, alirmatii|c ta|c trcbuic sa lic lormu|atc pozitiv, nu
ncqativ. Dc cxcmp|u, daca ai o prob|cma cu luria si dorcsti sa tcrmini cu accasta starc
dc a mai li asa dc manios, nu ar trcbui sa spui ,Lu nu sunt lurios` sau ,Lu nu voi mai li
412
lurios`. ln |oc dc asta ar trcbui sa spui ccva dc qcnu|, ,Sunt intotdcauna pasnic, ca|m si
cu capu| |impcdc`. Dc ascmcnca, cvita conccptu| ,voi li`, qcnu| dc alirmatic ,Voi li
|inistit`. ln |ocu| |ui atunci c+nd vci li |inistit candva intr-un viitor ncdctcrminat (si carc
nu sc va intamp|a niciodata,. lo|oscstc intotdcauna ,Lu sunt`. Dc ascmcnca, in timp cc
cxcmp|u| din alirmatia dc mai sus cstc bun pcntru cincva carc sc vrca a li un pacilist
tota|, nu ar li bun pcntru cincva carc nu dorcstc accst |ucru. Dc cxcmp|u, daca dorcsti
sc tc apcri dc tinc insuti, sau dc oricinc a|tcincva, daca csti atacat, accasta alirmatic va
|ucra pcntru prcvcnirca accstui |ucru. Dorcsti sa adauqi ccva dc qcnu|: ,Lu sunt
intotdcauna pasnic si ca|m, cxccptand cazu| cand sunt atacat`. Si apoi, cxista ascmcnca
momcntc cand cci mai mu|ti oamcni ar putca avca ncvoic sa lic combatanti, c|iar daca
dc lapt nu sunt atacati. Prccum in timpu| unui arqumcnt. Daca dorcsti sa lii capabi| a
avca inca locu| din timpu| unci conlruntari vcrba|c, alirmatia trcbuic sa lic mai c|aborata
si mai prccisa, ccva prccum: ,Lu sunt intotdcauna pasnic si ca|m, cu cxccptia cazu|ui in
carc sunt atacat sau trcbuic sa liu combatant in timpu| unci conlruntari`. Vczi, mai binc
asa. Dar totusi, cum ar li daca dorcsti sa ramai |inistit si ca|m in timpu|ui unui atac Li
binc, daca ai auns |a conc|uzia ca cstc mai binc sa urmczi Vointa Du|u|ui nivcrsa|
dccat pc cca a propriu|ui tau sinc scparat, atunci obicctivu| tau ar trcbui sa lic
intotdcauna a lacc Voia Du|u|ui nivcrsa|. Daca laci asta, atunci cxista aici o atractic a
tuturor alirmatii|or si in p|us ar trcbui sa |ucrczi in cc|c mai mu|tc dintrc alirmatii|c ta|c
crcatc pcrsona|. lo|osind cxcmp|u| dc mai sus, accsta ar trcbui sa lic ccva dc qcnu|: ,Lu
sunt mcrcu |inistit si ca|m, atata timp cat accst |ucru sc al|a in Voia Du|u|ui nivcrsa|.
Atata timp cat accst |ucru cstc in Voia Du|u|ui nivcrsa|, cu sunt tarc, putcrnic si p|in
dc lorta`. Daca accst |ucru tc lacc sa tc simti inconlortabi| sau daca dorcsti sa in|ocuicsti
cuvintc|c ,Du|u| nivcrsa|` in oricarc dintrc alirmatii prin cuvantu| Dumnczcu sau cu
numc|c prclcrat a| zcitatii ta|c, prin toatc mi|oacc|c csti |ibcr s-o laci. Dar, indilcrcnt
cum |-ai numi pc Dumnczcu| tau, lo|oscstc intotdcauna lraza ,Voia Lui Dumnczcu`
pcntru a li in siquranta. Dupa cum vci vcdca, lormu|arca alirmatii|or cstc loartc
scnsibi|a. Trcbuic sa tii mintc intotdcauna laptu| ca mintca ta subconsticnta cstc prccum
un computcr. Accsta va |ua |ucruri|c |itcra|mcntc, in lunctic dc intc|cqcrca |ui. Si cxista
aici un batran proqramator a| computcru|ui carc spunc in |cqatura cu proqramarca
computcru|ui tau, ca: ,Dcscu intra, dcscu va icsi`. Cititi capito|u| cu privirc |a
lormu|arca alirmatii|or inaintc dc a lacc ccva.
#du!area -izualizrilor pe (nre!istrarea
#firmaiilor -oastre
Pc acccasi cascta pc carc ai inrcqistrat alirmatii|c ta|c poti dc ascmcnca sa
inrcqistrczi vizua|izari|c q|idatc si ccca cc sunt considcratc ,c|asicc|c` tc|nici dc auto-
|ipnoza ,indusa`. Accstca imprcuna, vor |ucra pcntru a lacc ca clcctc|c sunctc|or
vibrationa|c sa lic c|iar mai clicicntc. Cuvintc|c cxactc a|c accstci vizua|izari si induccri
sunt datc |a slarsitu| accstui capito| cu caractcrc ita|icc.
#firmaiile Universale de 4epro!ramare
413
Lxista anumitc alirmatii pc carc #iecare dintrc liii uccnici |c lo|oscsc. Am inc|us
pc cc|c mai mu|tc dintrc c|c in cc|c cc urmcaza si |c poti lo|osi si tu daca dorcsti. Daca
ai a|cs sa |c lo|oscsti sau daca ai a|cs sa |c laci pc a|c ta|c proprii, accstca ar trcbui sa lic
cititc dup comcnzi|c vizua|izarii q|idatc si a|c ,induccrii` pc alirmatii|c lacutc cu
propria-ti vocc din inrcqistrarc. Lc-am inc|us imprcuna cu vizua|izarca si comcnzi|c dc
induccrc in ordinca corccta. Daca nu dorcsti sa lo|oscsti pc vrcuna dintrc c|c sau oricarc
dintrc cc|c|a|tc, trcbuic doar sa |c omiti. Dc ascmcnca, daca dorcsti sa adauqi proprii|c
ta|c alirmatii pcrsona|c, o poti lacc dupa cc|c nivcrsa|c. Atunci cand sunt inrcqistratc
pc cascta dvs., inccpcti sa va cititi proprii|c alirmatii atunci cand vcdcti urmatoarca
lraza:
ClTlTl AllRVATllLL 1U-EA='A9/$< AlCl
Dupa cc ti-ai citit alirmatii|c, poti inccpc sa citcsti partca carc a ramas din
induccrc.
(nre!istrarea i #scultarea #mbelor tale
(nre!istrri
Daca urmczi ca|ca dc a |c lacc pc a|c ta|c proprii, in |oc dc a comanda o
inrcqistrarc cu induccri, vizua|izari si alirmatii dca inrcqistratc, in scopu| dc a lacc
accasta tc|nica, vci avca ncvoic dc doua casctoloanc (sau un CD p|a,cr pcntru sunctc
si un casctolon pcntru inrcqistrarca vocii ta|c,. Asta pcntru ca va trcbui sa ascu|ti
inrcqistrarca cu sunctc|c vibrationa|c si alirmatii|c ta|c in acc|asi timp. Sunctc|c trcbuic
sa lic inrcqistratc stcrcolonic, pcntru ca unc|c dintrc clcctc|c |or sunt lacutc cu lrccvcntc
a|c sunctu|ui dilcritc pcntru liccarc urcc|c in partc. lnsa alirmatii|c pot li inrcqistratc pc
oricc lc| dc unitatc stcrco sau pc un casctolon cu inrcqistrarc, asa cum lo|oscsc studcntii
pcntru a inrcqistra o prc|cqcrc. Cand laci accst |ucru intr-un ascmcnca mod, vci punc
inrcqistrarca mono aproapc dc capu| tau, iar inrcqistrarca sunctc|or in casti stcrco. Apoi
vci porni ambc|c inrcqistrari in acc|asi timp. Daca ai doua casctoloanc stcrco, prccum
un ,wa||manu|` carc arc ncvoic dc casti sau ,boxc` stcrco portabi|c, poti cumpara o
pcrcc|c dc casti stcrco carc sc introduc ,in urcc|c` dc |a maqazinu| dc c|cctronicc sau
dc oriundc a|tundcva, si sa |c uti|izczi pc accstca pcntru unu| din casctoloanc in timp cc
lo|oscsti o pcrcc|c dc casti stcrco norma|c ,pcstc urcc|c` pcntru cca|a|ta inrcqistrarc.
Pcntru a a-ti inrcqistra vocca cu alirmatii|c vci avca ncvoic dc a|tccva dccat un
wa|man (cu cxccptia cazu|ui in carc accsta cstc un wa||man cu inrcqistrarc,. lnca o data
spun, avcti ncvoic dc modc|u| pcntru ,studcnt` sau un dub|u casctolon stcrco cu boxc si
intrarc pcntru microlon. Daca dorcsti ca|itatc cu adcvarat buna, mcrqi |a un studio dc
inrcqistrari. Poti avca dc ascmcnca o inrcqistrarc ,mixata` in studio cu sunctc at|antc si
vocca ta pc cascta pc o sinqura cascta stcrco, accasta cstc mai usor dc lo|osit.
Lstc important sa nu avcti si a|tc zqomotc in timp cc va inrcqistrati propria
cascta. n copi| p|anqand, o vocc, un tc|cvizor sau un tc|clon sunand nu parc sa lic
prca p|acut. lnsa, atunci cand iti ascu|ti cascta, zqomotc|c iti pot pcrturba induccrca in
prolunda starc in carc dorcsti sa lii prin cascta carc sc dorcstc a li una clicicnta. Dc
a|tlc|, in accst caz cstc ncvoic sa vorbcsti cu vocc tarc in |oc sa vorbcsti cu vocc b|anda
si rc|ativ aproapc dc microlon (|a aproximativ l5 cm cstc in qcncra| binc,. Tinc mintc,
414
inccrci sa tc q|idczi pc tinc insuti intr-o starc loartc rc|axata, intr-o starc prolunda a
constiintci. Dc ascmcnca, daca iti intorci capu| doar un pic, nu vci obtinc acca ,trcccrc`
carc sc poatc producc prin rcspiratia ta carc |ovcstc dircct microlonu| in timp cc
vorbcsti. lar daca ai lacut o qrcsca|a, mcrqi inapoi si inccpc din nou. nc|c qrcsc|i nu
sunt loartc vizibi|c, insa a|tc|c va pot irita constiinta scotandu-va din starca prolunda.
Dcsiqur, daca vci comanda sunctc|c cu alirmatii|c sau vizua|izari|c, accstca sc al|a
dca aco|o, tot cc vci avca ncvoic cstc un CD p|a,cr sau un casctolon si casti stcrco.
Sunctc|c Vibrationa|c au o durata dc aproximativ 2S minutc. Timpu| cu
inrcqistrari|c alirmatii|or ta|c trcbuic sa sc potrivcasca. lraza dc lina| dc pc cascta cu
alirmatii|c ta|c cstc ,Trczcstc-tc comp|ct` si ar trcbui sa apara |a 2S dc minutc dupa
momcntu| cand ai inccput inrcqistrarca. Accst |ucru nu cstc ncaparat ncvoic sa lic
cxact, dar cstc mai binc sa lic cat mai aproapc. lo|ositi un cronomctru daca avcti unu|,
daca nu, un ccas obisnuit. ln scopu| dc a obtinc o ,Trczirc comp|cta`, comanda dc |a
lina|u| cc|or 2S dc minutc, ar li ncvoic sa cititi putin mai rcpcdc sau un pic mai |cnt ori
sa |asati pauzc intrc dilcritc|c parti a|c alirmatii|or sau induccrii, in scopu| dc a ducc tot
timpu| corcct pana |a capat. Cc| mai simp|u mod dc a potrivi totu| dinaintc cstc acc|a dc
a citi tcxtu| incct, pana |a slarsitu| alirmatii|or, apoi sa astcptati putin pana au trccut 27
dc minutc si sa inccpcti apoi sa cititi rcstu|.
Te"tul (nre!istrrii #firmaiilor tale
=e0i i te simi ncon3urat de lumin alb. $ela*ea0-te, $ela*ea0-te,
$ela*ea0-te. =e0i i te simi ncon3urat de lumin alb.
"oi prsi starea modi#icat i s te ntorci n starea normal de
tre0ire i n starea de tre0ire a minii n orice moment g+ndindu-te la
cuvintele %tre0ire complet&.
/rupul tul este complet rela*at, de la degetele picioarelor p+n n
cretetul capului tu. 9imte-i acum tlpile picioarelor rela*ate. 1egetele
picioarelor tale sunt rela*ate. Acum v+r#urile picioarelor tale sunt rela*ate.
Acum gle0nele tale sunt rela*ate. Eti din ce n ce mai rela*at. Acum
pulpele tale sunt rela*ate. Bi mai sus, p+n la genunc.ii ti. 2i simi acum
genunc.ii rela*+ndu-se. Acum coapsele tale sunt rela*ate. 9imte-le rela*ate.
Eliberea0-le. Acum rela*area se duce n olduri. 9imte-i oldurile rela*ate.
Acum 0ona ta ing.inal este rela*at. Acum 0ona abdomenului este de
asemenea rela*at. 9imte-i acum #undul rela*at. Acum, #iecare parte a
trupului tu, de la talie p+n 3os la degete este complet rela*at. 9imte
acum aceast rela*are. $ela*ea0-te, $ela*ea0-te, $ela*ea0-te. Acum simi
c rela*area se deplasea0 deasupra de talie, deasupra stomacului, n
pieptul tu. 9imte acum rela*area n pieptul tu. 9imte-i acum s+nii
rela*+ndu-se. Acum spatele tu este rela*at ; mai nt+i partea de 3os a
spatelui tul este rela*at, acum partea de mi3loc a spatelui tu este
rela*at, n cele din urm partea de sus a spatelui tu este rela*at i
rela*area se combin cu 0onele pieptului i stomacului tu. 2ntregul trunc.i
415
al trupului tu este rela*at acum. Acum simte-i m+inile rela*ate. Bi
nc.eieturile m+inilor tale. Acum antebraele sunt rela*ate. Acum partea de
sus a braelor. Acum deasupra umerii ti, umerii ti sunt rela*ai acum.
Acum g+tul tu este rela*at. Acum ntregul tu trup de la g+t n 3os este
complet rela*at. Acum pielea capului tu este rela*at. 9imte acum aceast
rela*are. Acum #runtea i oc.ii ti sunt rela*ai. /oi muc.ii oc.ilor ti
sunt complet rela*ai. Acum nasul tu i gura ta este rela*at. 2ntreaga ta
#a este rela*at ; simte acest lucru. Acum ntregul tu trup este rela*at,
ns c.iar i aa, acum rela*ea0-te i mai mult ; simte acest lucru.
$ela*ea0-te, $ela*ea0-te, $ela*ea0-te.
4u #iecare respiraie a ta, eti din ce n ce i mai rela*at.
Acum vei numra napoi de la FN la F. Atunci c+nd vei au0i numrul
unu, vei #i ntr-o #oarte pro#und stare, o stare transcendental modi#icat a
contiinei, rela*at complet i una cu 1u.ul Universal.
"e msur ce numeri invers, vi0uali0ea0-te complet cobor+nd pe o
scar, treapt cu treapt.
Lece, pro#und, pro#und, pro#und, 3os, 3os, 3osM
ou, pro#und, pro#und, pro#und, 3os, 3os, 3osM
'pt, pro#und, pro#und, pro#und, 3os, 3os, 3osM
Bapte, pro#und, pro#und, pro#und, 3os, 3os, 3osM
Base, pro#und, pro#und, pro#und, 3os, 3os, 3osM
4inci, pro#und, pro#und, pro#und, 3os, 3os, 3osM
"atru, pro#und, pro#und, pro#und, 3os, 3os, 3osM
/rei, pro#und, pro#und, pro#und, 3os, 3os, 3osM
1oi, pro#und, pro#und, pro#und, 3os, 3os, 3osM
Unu. Eti acum ntr-o stare #oarte pro#und, o stare transcendental
modi#icat a contiinei.
$ela*ea0-te, $ela*ea0-te, $ela*ea0-te. =ei numra napoi a doua
oar, iar atunci c+nd vei au0i numrul unu vei #i c.iar ntr-o i mai pro#und
stare modi#icat a contiinei.
Lece, pro#und, pro#und, pro#und, 3os, 3os, 3osM
ou, pro#und, pro#und, pro#und, 3os, 3os, 3osM
'pt, pro#und, pro#und, pro#und, 3os, 3os, 3osM
Bapte, pro#und, pro#und, pro#und, 3os, 3os, 3osM
Base, pro#und, pro#und, pro#und, 3os, 3os, 3osM
4inci, pro#und, pro#und, pro#und, 3os, 3os, 3osM
"atru, pro#und, pro#und, pro#und, 3os, 3os, 3osM
/rei, pro#und, pro#und, pro#und, 3os, 3os, 3osM
1oi, pro#und, pro#und, pro#und, 3os, 3os, 3osM
416
Unu. Eti acum ntr-o #oarte pro#und stare transcendental
modi#icat a contiinei. Eti una cu energia Universal a =ieii, aceasta
curge prin tine acum, o simi.
Eti pe cale s urci la bordul unui tren argintiu nou i #rumos. 2n timp
ce peti pe treptele de urcare la bord, trepte care sunt prote3ate de
intemperii cu o perdea albastr, ploaia ncepe s cad n 3urul tu. /e bucuri
de par#umul minunat al ploii i de aerul proaspt n timp ce mergi prin tren.
2n interiorul trenului temperatura este per#ect. "riveti n 3ur i observi
iluminarea bl+nd, iar interiorul este #oarte atrgtor i cu aspect
con#ortabil. /e plimbi n 3urul locului tu i observi c este un #otoliu mare
l+ng o mare #ereastr. 1ar aa cum stai n #otoliul tu, te scu#un0i n 3os n
mbriarea lui moale i con#ortabil. Acesta i reine per#ect trupul, i
permite s te rela*e0i complet atunci c+nd te a#li n el. Acolo sunt #otolii
goale n 3urul tu i dintr-o dat ve0i oameni pe care i cunoti i i placi care
se urc n tren, tu i primeti cu mare cldur, aceasta este reciproc i din
partea lor, ei se aea0 cu toii pe #otolii n 3urul tu. 4ineva cu o gri3
special pentru tine se aea0 n #otoliul gol de l+ng tine. 5+ndete-te
acum la acea persoan. = privii unul pe cellalt, i dac tu doreti i simi,
v luai de m+n n timp ce uile se nc.id i trenul ncepe uor s mearg.
-icarea lent, ca o alunecare, este #oarte linititoare i rela*ant. Eti plin
de sentimentele senintii, pcii i iubirii. A#ar pe #ereastr ve0i o lun
plin i stele sclipitoare pe #undalul albstrui al mie0ului nopii de cati#ea
albastr al cerului. 4erul se trans#orm ntr-un albastru purpuriu ca de rai,
n timp ce soarele ncepe s rsar din spatele munilor din deprtare. 9unt
acolo ra0e ale soarelui auriu-oran3 strlucitoare, care a3ung p+n la norii albi
i pu#oi ilumin+nd cerul. Aici sunt c+mpii vaste cu #lori minunate ce
dansea0 n iarba verde i umed. Ele sunt de di#erite mrimi i #orme, n
#iecare culoare a curcubeului. 1incolo de pa3itile nver0ite sunt dealuri
unduitoare cu copaci btr+ni, imeni, iar dincolo de toate acestea ve0i
maiestuoii muni albatrii. 4ele mai nalte dintre v+r#uri sunt acoperite cu
0pad. "atru psri albe 0boar pe l+ng tren c.iar a#ara n dreptul
#erestrei tale. /rei dintre ele se ndreapt ctre muni, n timp ce a patra
urc n naltul cerului. 9imi c sunt acolo #iine angelice care te privesc i te
nsoesc n cltoria ta. 2i dai seama c ele sunt ntotdeauna acolo n 3urul
tu, prote3+ndu-te i av+nd gri3 de tine din invi0ibil, 0iua i noaptea. 9imi
soarele cald i strlucitor al dimineii ncl0indu-i pielea. /oate simurile
sunt pur i simplu per#ecte. /e rela*e0i complet i te bucuri de acestea.
$ela*ea0-te, $ela*ea0-te, $ela*ea0-te.
Acum i veri#ici mental trupul orice mic tensiune care ar #i putut
rm+ne, iar dac ai gsit vreuna, eliberea0-te de ea i las-o s curg a#ar
din trupul tu ctre pm+nt. $ela*ea0-te, $ela*ea0-te, $ela*ea0-te.
417
Eti un instrument al =oinei 1u.ului Universal, iar acest lucru te #ace
#oarte #ericit i n siguran. Faci =oia 1u.ului Universal. Acesta curge n
tine i prin tine. (=oia Lui 1umne0eu, n mine i prin mine. 9unt o
binecuv+ntare pentru oricine.)
2n #iecare 0i eti din ce n ce i mai autodisciplinat. Eti
autodisciplinat. Autodisciplina vine uor la tine.
-emoria ta devine per#ect.
Ai o e*celent concentrare. Eti cu uurin capabil s-i opreti
atenia asupra oricrui lucru de care ai nevoie sau l doreti. -intea ta este
clar i concentrat. -intea ta se uor concentrea0 i cu intenie pe orice
activitate ce o ai dinainte ta. Eti pro#und, e#icient i rapid n ceea ce ai de
#cut.
4.iar i atunci c+nt eti concentrat i te concentre0i pe ceva anume,
eti totui contient de ceea ce se nt+mpl n 3urul tu.
/rupul tu produce i utili0ea0 orice substane de care are nevoie
pentru cea mai bun sntate spiritual, emoional i #i0ic. 2i doreti
alimentele i suplimentele de care va avea nevoie trupul tu pentru a
produce orice substane necesare celei mai bune snti spirituale,
emoionale i #i0ice. 2i doreti i vrei numai alimente i produse care sunt
sntoase pentru tine. /e ve0i tu nsui plin de energie, te simi sntos i
vital. 9istemul tu imunitar este #oarte puternic i poate lupta i ucide orice
invadatori.
2i doreti l+ng tine oamenii care s-i aduc lucrurile prin care poi
deveni mai po0itiv, un iubitor de0interesat i e#icient ca instrument al
=oinei 1u.ului Universal. "rimeti cu bucurie oamenii care i aduc
lucrurile prin care te poi ndrepta tu nsui sau care s te #ac i mai bun n
cele cel urmea0. u i pas dac eti sau nu eti considerat a #i drept de
ctre ceilali oameni. u contea0 ceea ce g+ndesc oamenii despre tine,
contea0 numai aspectele care te #ac =oina 1u.ului Universal i 6ubirea
Altruist. 1oreti s #aci lucrurile n mod po0itiv i corespun0tor, n scopul
de a-i a3uta pe ceilali. /ot ceea ce #aci este bine #cut, po0itiv i corect,
pentru c eti smerit i lai 1u.ul Universal s #ac lucrurile prin tine. /e
druieti 1u.ului Universal i lai 1u.ul Universal s curg prin tine, ast#el
tu poi #ace orice. "rin tine, 1u.ul Universal poate sv+ri orice trebuie s
#ac.
Eti totdeauna contient de mediul n care te a#li i de ce se nt+mpl
n 3urul tu. Eti ntotdeauna contient de pre0ena i activitile celorlali
oameni din 3urul tu.
Eti smerit i un iubitor de0interesat. 2n orice situaie, eti #le*ibil i
coerent dac trebuie s #ii, iar acest lucru este n =oia 1u.ului Universal.
418
Ai un calm interior pro#und i pacea luntric. Eti cura3os i stai #a
n #a n siguran cu orice tiind c eti Una cu 1u.ul Universal i c #aci
=oia 1u.ului Universal. Btii c nimic nu i poate #ace ru cu adevrat,
du.ului tu, prii din tine care este 1u.ul Universal i ast#el eti pe deplin
sigur n orice situaie, poi trata n mod po0itiv i cu ntreaga putere orice
situaie. Acum, simte tu nsui acest sentiment pro#und de siguran, pace i
putere.
Ai convingerea cunoaterii c #aci =oia 1u.ului Universal i c 1u.ul
Universal lucrea0 prin tine. Acesta i va o#eri sentimentul ncrederii totale.
9imi acum aceast ncredere n tine nsui.
Ai o personalitate dinamic i magnetic. Ai controlul oricrei situaii
care este n =oia 1u.ului Universal. Eti receptiv 1u.ului Universal,
s#inilor, 2ngerilor 1u.ului Universal i adevrailor mesageri ai 1u.ului
Universal. Eti de asemenea po0itiv i maestru al tuturor lucrurilor care sunt
=oia 1u.ului Universal pentru ca tu s #ii maestrul.
Eti gri3uliu i sensibil la sentimentele i nevoile celorlali. Ai o
pro#und iubire spiritual i preocupare pentru oricine de oriunde. Eti
altruist o#erind atunci c+nt aceasta este n =oia 1u.ului Universal, iar
aceast druire altruist te #ace s te simi bine i plin de o pro#und pace
luntric i siguran.
2i ve0i i simi ntreaga ta #iin plin de energia iubirii altruiste.
=alurile compasiunii curg n tine umpl+ndu-te cu gri3a i compasiunea
pentru toate #iinele de pretutindeni.
Eti plin de compasiune i iubire altruist. Aceasta i aduce totala
pace luntric. /u tii c eti o persoan bun i gri3ulie, iar acest lucru i
o#er ie nsui totala pace luntric.
/e ve0i i te simi tu nsui o #iin plin de compasiune ; #oarte
puternic, #oarte intens. =e0i i simi 6ubirea altruist curg+nd n tine i
prin tine, umpl+ndu-te cu pace i mulumire. 9imte acum acest sentiment
de pace, mulumire i calm n #iina ta.
Fora ta interioar i e*terioar se de0volt rapid, ast#el capacitatea ta
de a servi 1u.ului Universal crete i tot crete. Eti o binecuv+ntare pentru
toi cei care vin n contact cu tine, atunci c+nd i mani#eti iubirea i energia
1u.ului Universal n vieile lor. Aceste sentimente sunt at+t de minunate,
simi aceast in#init 6ubire altruistC 4u #iecare respiraie, cu #iecare
moment care trece, toat puterea 1u.ului Universal curge n tine, prin tine
i n 3urul tu. Eti druit acum 1u.ului Universal i =oinei 1u.ului
Universal. Ai ieit acum de pe calea ta i 1u.ul Universal te-a preluat pe a
9a. /e simi rela*at, #ericit i #r gri3i tiind #aptul c indi#erent ce trebuie
s #ac 1u.ul Universal prin tine, se va #ace. Bi at+ta timp c+t ai pornit i ai
pornit condus de 1u.ul Universal n viaa ta, oriunde eti, este locul unde
419
1u.ul Universal are nevoie de tine s #ii, ast#el nc+t s poi #i un
instrument al aciunilor 9ale oriunde ai #i, n orice situaie. 9imi minunata
lumin i alinarea druirii complete i cu bucurie ctre =oina 1u.ului
Universal. Eti plin de pacea, puterea i bucuria pe care =oina 1u.ului
Universal le aduce. Acesta este antrenant i ntineritor. 9imi c o imens
greutate a #ost ridicat pe tine acum c+nd =oina 1u.ului Universal devine
voina ta ; Una cu voina taC =italitatea ta este rennoit i consolidat
precum i cea a 6ubirii Altruiste care te spal i curge peste tine. 2i pas de
oricine vine n contact cu tine i eti bun atunci c+nd aceasta este n =oia
1u.ului Universal.
1orina ta pentru 6ubirea Altruist i a #ace =oia 1u.ului Universal
este puternic, constant i n#lcrat. Ai o convingere pro#und,
neabtut, de a #i slu3itor per#ect i instrument al 1u.ului Universal, iar
acest puternic sentiment triete n tine n #iecare secund a #iecrei 0ileC
Aceasta i o#er pro#und stabilitate i eti pe deplin devotat i anga3at
acestui ideal. /e ve0i i te simi tu nsui #iind acum n acest #el. =e0i i simi
tria po0itiv ridic+ndu-se n tine. Este puternic. Fora po0itiv a 1u.ului
Universal i iubirii altruiste sunt #oarte puternice n tine, acestea te #ac s
treci cu uurin peste orice obstacol, iar obstacolele devin pietrele pe care
calci. 2n slu3irea =oinei 1u.ului Universal ai cura3 e*traordinar i puterea
voinei. Eti nen#ricat i plin de bucurie. 9lu3irea 1u.ului Universal te #ace
s te simi minunat, #ericit i n siguran. Eti #ericit s #aci orice sarcin
are nevoie 1u.ul Universal s #aci i primeti cu bucurie sarcinile date de
1u.ul Universal.
Atunci c+nd ai nevoie s-i depeti emoiile deran3ante sau
tulburarea emoional, simi omul i evenimentele, ns le simi cu calm,
plin de pace i siguran. "oi lupta n continuare, te poi con#runta, poi #i
puternic, tare, activ i combatant dac este necesar i n =oia 1u.ului
Universal ; rm+i ns prote3at emoional ; centrat n calmul tu, limpede,
linitit, indi#erent de intensitatea a tot ceea ce este n 3urul tu. Acesta i
o#er stabilitate, calm i pace, n timp ce eti complet contient de situaiile
i sentimentele din 3urul tu, i permite s reacione0i i s #aci ce este
necesar pentru a #ace #a situaiilor i oamenilor din 3urul tu.
Atunci c+nd trebuie s-i depeti trupul, s pluteti deasupra lui, eti
asigurat i prote3at ntr-o s#er de lumin alb care ptrunde ntreaga ta
#iin. Eti prote3at n #aa durerii i rului n aceast lumin, simi iubirea,
pacea, calmul i sigurana. "oi aciona n continuare, poi reaciona, poi
#ace ceea ce trebuie s #aci n aceast stare.
Au0i n mod clar ceea ce au de spus ceilali oameni. "oi pricepe i
nelege sensul a ceea ce au ceilali oameni s-i comunice.
420
"oi comunica cu ceilali n mod clar, cu acuratee, concis i complet.
Eti contient de indi#erent ce au neles sau nu ceilali care au comunicat
cu tine.
Eu sunt totdeauna contient i atent n legtur cu tot ceea ce cred,
simt, spun i #ac.
Eti orice ai nevoie s #ii i #aci ceea ce este necesar pentru a ndeplini
=oia 1u.ului Universal n orice situaie dat, n orice moment. Ast#el,
atunci c+nd este necesar, eti rbdtor i tolerant n #aa comportamentului
i lipsurilor celorlali oameni, dac acest lucru este cel necesar din partea
1u.ului Universal ca tu s #ii. 6ar atunci c+nd este necesar eti combatant
sau intens, dac acest lucru este cel necesar din partea 1u.ului Universal ca
tu s #ii. 1e asemenea, atunci c+nd este necesar, tu eti un lupttor
invincibil, dac acest lucru este cel necesar din partea 1u.ului Universal ca
tu s #ii.
Atunci c+nd este n =oia 1u.ului Universal, tu poi atepta cu calm,
cu pace a minii i rbdare.
Eti una cu Energia =ieii Universale, aceasta curge prin tine acum, o
simi.
Eti una cu 1u.ul Universal i eti totdeauna contient de acest #apt.
ClTLSTL AllRVATllLL TALL AlCl
2i aminteti tot ce ai e*perimentat n timpul #olosirii acestei
nregistrri. 1e #iecare dat c+nd #oloseti aceast nregistrare, aceasta va #i
c.iar i mai e#icient i vei e*perimenta nivele i mai mari ale doritei stri
modi#icat a contiinei. 1e #iecare dat c+nd doreti s revii la aceast
pro#und, rela*ant i transcendent stare modi#icat, tot ceea ce trebuie s
#aci este s te g+ndeti la ea, s revii la aceast stare n mintea ta ori s spui
tu nsui cuvintele %rela*ea0-te, rela*ea0-te, rela*ea0-te&. 'ric+nd spui
sau g+ndeti la cuvintele %rela*ea0-te, rela*ea0-te, rela*ea0-te& pentru
tine nsui sau pentru un prieten #oarte apropiat ori iubit spune %rela*ea0-
te, rela*ea0-te, rela*ea0-te& pentru tine, te vei ntoarce imediat la cea mai
pro#und, cea mai rela*ant, cea mai transcendent stare modi#icat pe
care ai e*perimentat-o vreodat. 6ar n aceast stare, vei capabil s te
conecte0i direct cu mintea i trupul tu, s #aci orice doreti tu n legtur
cu acestea.
2ntr-un moment vei reveni treptat la starea de vec.e a contiinei. 1ar
mai nainte, ve0i i simi o energie vindectoare de lumin alb inund+ndu-i
trupul, curg+nd prin tine, vindec+ndu-te i ntinerindu-te. Ast#el, numr+nd
de la F la R, te vei ntoarce gradat la starea de veg.e a contiinei iar atunci
c+nd a3ungi la numrul R vei #i complet trea0, cu totul ntinerit, vioi, vital,
421
viguros, cu capul limpede, complet odi.nit, calm i simindu-te bine. F
simte-i s+ngele circul+nd prin trupul tu. S, T, ncepi acum s te ntin0i. Q,
la numrul urmtor vei #i complet trea0 i cu o sen0aie de bine. R complet
trea0, complet trea0.

0"erciiul /telei
(E*erciiul 9telei poate genera cantiti enorme de Energie a =ieii
Universale ori %4.i& > %Ji&. 1ac ai ales s #aci acest e*erciiu, vei #ace asta
pe propriul tu risc iar noi nu ne vom lua nici o responsabilitate pentru ceea
ce se va nt+mpla cu tine. Eu l-am #cut timp de mai muli ani i nu am
cunoscut niciodat pe cineva care s #ie su#erit din cau0a lui, ns acesta
este puternic. "recum un ntreruptor dintr-un circuit, acesta poate declana
i opri puterea atunci c+nd i mai mult din energia circuitelor poate ncerca
s treac, uneori dac trupul tu nu este destul de puternic ca s ncarce
energia care curge prin acesta n timp ce #aci e*erciiul stelei, acest e*erciiu
te va arunca la pm+nt. 1ac se nt+mpl acest lucru, nu i #ace gri3i n
legtur cu asta, vei deveni mai puternic. 2ns, atunci c+nd #aci acest
e*erciiu, asigur-te c 0ona din 3urul tu este liber de orice lucru care te-ar
putea rni n ca0ul n care ar #i s ca0i. u #ace acest e*erciiu dac eti
epileptic.)
Lxcrcitiu| Stc|ci cstc mai mu|t dccat un cxcrcitiu dc Yoqa si dc ascmcnca, liii i|
considcra a li cxcrcitiu| Yoqa lina|. nii i| considcra ca cstc sinquru| cxcrcitiu Yoqa pc
carc o pcrsoana trcbuic sa-| laca. ln oricc caz, accsta cstc un mi|oc incrcdibi| dc
putcrnic pcntru stimu|arca |ui Kunda|ini, un mi|oc dc stocarc, qcncrarc si transmitcrc a
Lncrqici nivcrsa|c a Victii (accasta cncrqic arc mai mu|tc numc: prana, cncrqic bio-
cosmica, |i, ctc.,. Atunci cand laci Lxcrcitiu| Stc|ci, accasta nu numai ca iti patrundc
trupu| dc cncrqic, dar curqc si in alara ta, lacand posibi| sa o lo|oscsti pcntru a o da
catrc cci|a|ti, pcntru vindccarc si lacc ca cncrqia sa curqa imprcuna cu qrup dc oamcni.
Lncrqia nivcrsa|a a Victii arc o loartc ina|ta lrccvcnta, cstc ctcrica, arc unc|c
atributc carc pot li dcscrisc ca liind spiritua|c si lizicc, insa accasta cncrqic poatc
inl|ucnta si poatc li dircctionata prin intcrmcdiu| muntii si cmotii|or. Lncrqia nivcrsa|a
a Victii patrundc totu|. Accasta poatc li ascmanata cu o ,aura` ori cu proicctia cncrqici
in razc. La poatc li lotoqraliata prin intcrmcdiu| c|cctrolotoqralici dc tip ,Kir|ian`. ln
toatc cxcrcitii|c ta|c dc Yoqa, in mcditatii, poti li consticnt dc accasta si poti |ucra cu
accasta cncrqic. A|imcntarca cu accasta cncrqic cstc nc|imitata, numai sinc|c tau
scparat o poatc in|iba.
Cand laci Lxcrcitiu| Stc|ci cstc binc sa-ti scoti pantolii si sosctc|c daca cstc
posibi|. Pcntru a lacc Lxcrcitiu| Stc|ci, stai cu picioarc|c dcpartatc si maini|c intinsc catrc
cxtcrior cam astlc|:
422
lntoarccti pa|ma dc |a mana stanqa in sus iar pc cca dc |a mana drcapta in os.
lnccpc sa rcspiri intcns si prolund. ncori poatc dorcsti sa laci asta rcspirand rapid si
cat dc tarc poti. A|tcori poatc dorcsti s-o laci usor, insa totusi prolund si intcns. Scopu|
accstci rcspiratii cstc acc|a dc a atraqc Lncrqia nivcrsa|a a Victii din acr in C|a|ra
P|cxu|ui tau So|ar. (na dintrc lunctii|c C|a|rci P|cxu|ui So|ar cstc dc a stoca si incarca
accasta cncrqic, cstc un lc| dc batcric a Lncrqici Victii,. Nu cstc atat dc dilcrit in
comparatic cu lrccarca unui ba|on pcntru a producc c|cctricitatc statica.
ln timp cc vczi si simti cncrqia intrand in P|cxu| So|ar, construind aici, vczi si simti
dc ascmcnca distribuirca din P|cxu| So|ar in intrcaqa ta liinta. ln acc|asi timp,
vizua|izcaza cncrqia curqand in mana ta stanqa, prin tinc, apoi icsind prin mana ta
drcapta. la continuu accst |ucru. ln lunctic dc circumstantc, accst |ucru poatc dura timp
dc catcva rcspiratii, pana |a l44 pcntru a obtinc clcctu| Lxcrcitiu|ui Stc|ci (pana cstc
obtinut un scntimcnt dc transccndcrc, dc binc, o ,ump|crc` cu cncrqia pc carc tu o poti
simti si o poti vcdca uncori,. Cu toatc accstca, nu qrabi cxpcrimcntarca accstci intcnsc
cncrqii pana cand nu ai tcrminat rcspiratia, apoi trcci |a urmatoru| pas. ln continuarc
inspira, rctinc rcspiratia apoi, in timp cc continui sa vizua|izczi, spunc incct pcntru tinc
insuti accasta alirmatic: ,Lu sunt una cu Lncrqia Victii nivcrsa|c, accasta curqc prin
minc acum, o simt.` ln accst punct, daca ai lacut-o corcct, ar trcbui sa inccpi a simti
cncrqia. Rctinc-ti numai rcspiratia si bucura-tc dc cncrqic atata timp cat cstc conlortabi|
pcntru tinc. Lxpira si continua vizua|izarca si alirmatia.
Daca dorcsti, cncrqia carc sc scurqc in cxtcrior prin mana ta drcapta o poti olcri
cuiva sau catrc ccva. Noi o lo|osim dc ascmcnca ca pc o |umina dc vindccarc. Accasta
cstc acccasi cncrqic carc cstc asociata clcctu|ui dc piramida (cuvantu| piramida
inscamna ,locu| din mi|oc`,.
Anumiti oamcni iti vor spunc ca accst |ucru va ducc |a acumu|arca dc prca mu|t
oxiqcn prin |ipcrvcnti|atic (rcspiratic mai rapida sau mai prolunda dccat cstc ncccsar,.
lnsa punc-ti intrcbarca, daca cstc asa, dc cc o pcrsoana carc nu rcspira oxiqcn pur
obtinc acc|asi clcct Si cum lunctioncaza asta uncori doar printr-o mica rcspiratic
Asa cum am spus mai dcvrcmc, Lxcrcitiu| Stc|ci cstc mai intcns daca cstc lacut
imprcuna cu a|ti oamcni. Prima data cand cu |-am lacut, a lost intr-un ccrc dc o suta dc
oamcni. Cantitatca dc cncrqic carc sc rotca in ur si in uru| nostru in accst ccrc cra
lcnomcna|a. Lra prccum un vartc dc cncrqic cosmica. Accasta a lost prima oara cand
c|a|ra cc|ui dc-a| ,trci|ca oc|i` a| mcu s-a dcsc|is, am vazut cncrqia victii carc vibra in
intcrioru| si in uru| tuturor |ucruri|or. Dupa cum ai citit mai dcvrcmc, atunci cand i-am
spus invatatoru|ui mcu dcsprc accasta cxpcricnta, c| m-a avcrtizat insistcnt sa iqnor
accst lcnomcn.
423
Daca accsta cstc lacut doar imprcuna cu o a|ta pcrsoana, c| poatc li lacut in
doua moduri: l, Stand lata in lata unu| cu cc|a|a|t si tinandu-va dc maini unu| pc cc|a|a|t
(lacand un mini-ccrc pcntru cncrqic,. 2, Stand unu| |anqa cc|a|a|t si tinandu-va doar dc
maini|c dintrc voi, |asand o mana a uncia dintrc pcrsoanc dcsc|isa si oricntata in sus
pcntru rcccptarca cncrqici din ccruri, iar cca|a|ta mana a cc|ci|a|tc pcrsoanc dcsc|isa si
indrcptata in os pcntru a trimitc cncrqia catrc Pamant. Arata cam ccva dc qcnu| accsta:
Daca i| laccti intr-un qrup dc oamcni, lormati un ccrc cu toatc maini|c
imprcunatc. ln alara acc|orasi vizua|izari pc carc |c laci atunci cand i| laci dc unu| sinqur,
vizua|izcaza dc ascmcnca si cncrqia carc sc rotcstc in uru| intrcqu|ui ccrc, castiqand
astlc| lorta carc vinc prin impu|su| liccarci pcrsoanc din ccrc. Accasta a lost cxpcricnta
mca, accca ca nimcni nu ar trcbui sa lic |asat in alara ccrcu|ui atunci cand lacc asta,
datorita co|osa|ci putcri carc ,zboara` prin ccrc.

Unda ,inealei
nda pinca|ci cstc o tc|nica cc isi arc oriqinca dc |a nceputul zi|c|or lii|or Lcqii
Lui nu|. Dc lapt, accasta datcaza c|iar din timpu| dc dinaintc ca noi sa avcam un lizic
comp|ct sau trupuri|c mascu|inc , lcmininc. Scopu| accstuia cstc sa lortilicc si sa curctc
sul|ctu| nostru in ccntru| loartc apropiat a| Pamantu|ui. Accsta olcra dc ascmcnca
intincrirca si acordarca cu cncrqii|c Pamantu|ui.
Stai in pozitic vcrtica|a, cu picioarc|c a|aturatc. Vizua|izcaza-ti q|anda pinca|a (carc
cstc |oca|izata aproximativ intrc urcc|i si in spatc|c oc|i|or, in ccntru| capu|ui., Accsta
cstc |ocu| cc|ci dc-a saptca c|a|rc si cstc numit ,|ocu| sul|ctu|ui`. Lstc casa ,scantcii
victii` - partca spiritua|a a noastra carc da viata trupuri|or noastrc. Vizua|iza-ti pinca|a
ca pc o minqc cncrqctica dc |umina a|ba. lnspira mcntinand vizua|izarca, apoi cxpira
brusc, traqand bi|a dc |umina in os prin trupu| tau, adanc pana in punctu| loartc
apropiat a| ccntru|ui Pamantu|ui. Ccntru| Pamantu|ui cstc dinco|o dc |ava topita, c| cstc
prccum un Soarc intcrior, un important ccntru cncrqctic. Dupa ,traqcrca` ,bi|ci ta|c dc
|umina` in os prin Pamant, da-i un raqaz dc o sccunda sau doua pcntru a aunqc in
ccntru| Pamantu|ui, apoi inccpc sa inspiri din nou incct simtind cncrqia carc urca din
Pamant, accasta urca inapoi prin trupu| tau catrc pinca|a. Rcpcta dc cc| putin trci ori.

#cordul pe ,olaritatea ,lanetar
424
Scopu| accstui stravcc|i cxcrcitiu at|ant cstc acc|a dc a nc a|inia cu campu|
cncrqctic a| Pamantu|ui, dc a nc punc astlc| in acord cu Pamantu| si cu toatc cncrqii|c
sa|c. Sc spunc ca unu| dintrc clcctc|c accstui cxcrcitiu cstc o cxtraordinara intincrirc,
rcqcncrarca lizica si viata |unqa.
la o buso|a si qascstc cxact dircctia nord , sud. Stai intins pc spatc cu trupu|
a|iniat pc nord , sud, cu capu| oricntat sprc sud. Rc|axcaza-ti trupu|. lii atcnt |a
rcspiratic. Simtc-tc tu insuti dizo|vat, in unitatc cu oricc urmarcsti (nu csti si nu ar trcbui
sa crczi ca sc intamp|a asta, doar imaqincaza-ti scntimcntu| scnzatii|or,. Lxtindc accst
scntimcnt catrc indilcrcnt cc urmarcsti c|iar pana cand simti ca laci partc din c|, csti
una cu c|, pamantu|, Pamantu| insusi. lmaqincaza-ti imcnsitatca p|anctci Pamant si
vizua|izcaza-| suspcndat in spatiu, rotindu-sc incct in uru| axci sa|c. Simtc-i rotatia si pc
cca a trupu|ui tau carc sc misca in acc|asi timp. Simtc-ti trupu| miscandu-sc imprcuna cu
accsta. Apoi simtc-ti partca dc os a trupu|ui tau carc cstc indrcptata sprc nord
cncrqizandu-sc (ccva dc qcnu| maqnctizarii acu|ui buso|ci carc sc a|iniaza cu campu|
maqnctic a| Pamantu|ui,. lnccpc sa simti c|a|rc|c ta|c cncrqizandu-sc asa cum laci in
cxcrcitiu| cu|ori|or c|a|rc|or, insa nu trccc dc c|a|ra inimii, ramai dcocamdata numai |a
c|a|rc|c dc os. Dupa cinci minutc, rasuccstc-ti pozitia astlc| ca sa ai capu| pozitionat
catrc nord si picioarc|c catrc sud. rmcaza acccasi proccdura pc carc tocmai am dat-o,
cu cxccptia ca dc accasta data inccpi vizua|izarca partii dc sus a trupu|ui tau ca liind
cncrqizat, inccpi cu c|a|ra inimii si mcrqi in sus catrc c|a|ra coronara. Continua timp
dc cinci minutc. Ca si in a|tc mcditatii, daca poti, la accasta pcntru o pcrioada mai
|unqa dc timp.

0"erciiul Incantaiei n Faa %!linzii
Asa cum am mai spun si a|tundcva, liii Lcqii Lui nu| au lost cci mai mari
cunoscatori ai avansatci stiintc vibrationa|c at|antc. Stiinta ,modcrna` abia a inccput sa
ia in considcrarc |ucruri prccum clcctc|c asupra sanatatii lizicc, a campuri|or
c|cctromaqncticc a|c |inii|or c|cctricc, a|c computcrc|or, tc|cvizoarc|or, ctc. Si abia rcccnt
s-a dcscopcrit ca trupu| uman arc campuri bio-c|cctricc, cncrqcticc si c|iar crcicru|
cmitc c|cctricitatc sub lorma undc|or ccrcbra|c.
Noi am stiut dintotdcauna ca oamcni cmit si rcccptioncaza mcrcu dilcritc cncrqii.
nu| dintrc mccanismc|c dc translcr cncrqctic cstc prin intcrmcdiu| oc|i|or.
Oc|iu| stanq cstc rcccptiv |a vibratic, oc|iu| drcpt cmitc vibratic. lacand in mod rcqu|at
mcditatia carc urmcaza, in timp vci li obisnuit sa privcsti o pcrsoana in oc|iu| stanq
(pcntru carc tu vci li in partca drcapta,. Accst |ucru iti va pcrmitc ,sa tc concctczi`
instantancu pc vibratici accstcia, transmitandu-i pc a ta si pcntru a cvita sa lii alcctat in
mod nccorcspunzator sau sa lii inl|ucntat dc cncrqia carc vinc din oc|ii sai catrc oc|ii
tai.
Lxcrcitiu| oq|inzii dczvo|ta: Conccntrarca, Autodiscip|ina, Abi|itati|c ta|c dc a ,citi`
vibratii|c dc ina|ta lrccvcnta , ,aurc|c`, Abi|itati|c ta|c dc comunicarc vizua|a, Abi|itati|c
ta|c dc a inl|ucnta pc cci|a|ti prin intcrmcdiu| transmitcrii cncrqici prin oc|i, Abi|itati|c
425
ta|c dc a tc apara impotriva inl|ucntci cc|or|a|ti prin intcrmcdiu| oc|i|or. Consticntizarca
propric si a cc|or|a|ti a incarnari|or antcrioarc. Protcctia impotriva lortc|or (zonc|or
vibrationa|c dc inl|ucnta carc tc inconoara prccum o aura uriasa,.
Accst cxcrcitiu ar trcbui sa lic lacut intr-o camcra intunccoasa, lo|osind o
|umanarc sau doua in lata oq|inzii pc carc o uti|izczi. Oq|inda nu trcbuic sa lic dc
dimcnsiuni mari, atata timp cat iti poti vcdca oc|i in ca cstc binc, cu toatc ca cstc mai
dc dorit sa-ti poti vcdca intrcaqa lata. Oq|inda ar trcbui sa lic pusa |a 30 pana |a 60 cm
in lata ta.
Daca poti, ardc un pic dc tamaic curata (crista|c, rasina sau pu|bcrc, inaintc dc a
inccpc cxcrcitiu| (daca cstc posibi| Tamaia si Viru| sunt cc|c mai bunc rccomandatc,.
Putcti sta indilcrcnt undc, pc podca ori pc un scaun, oricum cstc mai conlortabi|
pcntru tinc, un |ucru important cstc sa-ti pastrczi co|oana vcrtcbra|a drcapta si intinsa.
Pcntru a inccpc cxcrcitiu|, privcstc in rcl|cxia oc|iu|ui tau din partca drcapta
(accsta cstc dc lapt oc|iu| tau drcpt, si inccpi incantatia unci mantrc. Daca poti, abtinc-
tc sa c|ipcsti, mai a|cs atunci cand vczi un lcnomcn sau a|tc lctc (accst |ucru tc poatc
scoatc din starca modilicata carc iti pcrmitc sa vczi accstc |ucruri,. Continua sa laci
cxcrcitiu| pcntru cc| putin zccc minutc. O umatatc dc ora va olcri in qcncra| mai mu|tc
rczu|tatc.
/electarea unei 1antre
Sc|cctati o mantra (cuvant sau cuvintc lo|ositc pcntru incantatic, dc carc tu tc
simti atras. ,Om` si ,Yod-Hc-Vau-Hc` sunt ambc|c mantrc cxcc|cntc. O mantra auta |a
dczvo|tarca conccntrarii si tc poatc alccta in mai mu|tc moduri prin vibratia sunctc|or
cuvintc|or. Accasta poatc stimu|a c|a|rc|c supcrioarc, iti stimu|caza acordau| pc
,sunctu| actua|` a| nivcrsu|ui si astlc| pc Constiinta nivcrsa|a, invocand cncrqia
tuturor incantatii|or carc au lost lacutc dc-a |unqu| timpu|ui dc catrc cci carc au lo|osit
acccasi incantatic. lnsa, cstc dc ascmcnca important ca tu sa intc|cqi scnsu| mantrci pc
carc ai a|cs-o, si cstc mai binc daca accasta rcprczinta o idcc prolunda ori un idca|. Noi
am dcscris dca scnsu| incantatici Yod-Hc-Vau-Hc in capito|u| dcsprc vibratic.
Poti cxpcrimcnta mu|tc lcnomcnc lacand accst cxcrcitiu, sprc cxcmp|u, vazand
tot tipu| dc lctc din victi|c trccutc, ,aurc`, ctc. Oricc ai cxpcrimcnta, ramai conccntrat
pc ccca cc laci, nu pcrmitc |a nimic sa-ti distraqa atcntia. Lstc posibi| sa apara
cxpcricnta a ccca cc sc numcstc ,Paznicu| Portii`, diavo|u| |idos carc nu cstc nimic
a|tccva dccat propriu| tau sinc scparat, tcmcri|c ta|c, dorintc|c ta|c, ctc., (discutatc in
capito|u| dcsprc cxpcricnta mortii,. Daca va li asa, pcrmitc-mi sa-ti rcamintcsc ca
Paznicu| cstc dc ascmcnca ,lnqcru| qardian dc |a Porti|c Ldcnu|ui` iar sinquru| mod dc
a trccc cstc prin iubirc, Draqostc A|truista. Privcstc in oc|i cu draqostc accasta bcstic.
ln accst mod iti poti dcpasi sinc|c si sa tc rcintorci in Paradis, |a nitatca cu Du|u|
nivcrsa|.

426
4espiraia
lnvataturi|c stravcc|i a|c At|antidci dcscriu rcspiratia ca pc o puntc intrc
subconsticnt si mintca consticnta. Gandcstc-tc pcntru un momcnt |a accst |ucru -
rcspiratia cstc ambc|c, un proccs subconsticnt (dc cxcmp|u, trupu| tau continua sa
rcspirc in mod automat, indilcrcnt daca tu tc qandcsti |a rcspiratic sau nu, si un proccs
consticnt (dc cxcmp|u, poti lacc asta in mod ,automat`, contro|and-o consticnt -
rcspirand rcpcdc, incct, prolund, mai putin prolund, rctinandu-ti rcspiratia, ctc.,.
Orqanc|c ta|c sunt in cca mai marc partc a timpu|ui sub contro|u| subconsticntu|ui. Sprc
cxcmp|u, o pcrsoana norma|a nu-si poatc diqcra in mod consticnt a|imcntc|c sau sa-si
contro|czc batai|c inimii. lnsa, c|iar si aceste |ucruri pot li manipu|atc in mod
contient indata cc ai dcvcnit un macstru in acccsarca subconsticntu|ui. Rcspiratia cstc
una dintrc mctodc|c carc pot li lo|ositc pcntru a crca o puntc dc |cqatura intrc dcca|au|
consticnt , subconsticnt si rcintcqra|itatca liintci ta|c.
Lxista mu|tc moduri dilcritc dc abordarc a accstui dcca|a prin intcrmcdiu|
rcspiratici. O putcti contro|a, putcti mcdita asupra ci, o putcti |asa sa mcarqa dc |a sinc
si sa liti atcnt |a ca, va putcti conccntra asupra ci si ii putcti coordona mcnta| sau lizic
lunctii|c.
Rcspiratia cstc dc ascmcnca |cqatura noastra cu ctcricu|. Noi nc mcntincm viata
si nc dam rcspiratia. Du|u| nivcrsa| rcspira in liccarc sul|arc a noastra. Atunci cand
nc-am oprit rcspiratia, trupu| nostru a incctat sa traiasca. Rcspiratia nc |caqa dc toatc
cc|c|a|tc. Gandcstc-tc |a toatc mi|iardc|c dc mo|ccu|c din liccarc rcspiratic si cxpiratic a
acru|ui pc carc noi i| inspiram si cxpiram. Cat dc mu|t a lost rcspirat dc cci|a|ti Lxista o
sansa ca una sau doua mo|ccu|c sa li lost rcspiratc dc prcscdintc|c C|inton, Linco|n,
A|cxandru cc| Varc, Ginq|is Han, lisus, Bcnamin lran||in, si.

4espiraia Contient
O moda|itatc dc a dobandi contro|u| asupra subconsticntu|ui, intrcqirca
consticntu|ui cstc accca dc a dcvcni cu adcvarat consticnt dc rcspiratia ta lara a o
contro|a. Daca pcrmiti subconsticntu|ui tau sa contro|czc rcspiratia pcntru tinc, dar in
acc|asi timp dcvii contient dc rcspiratic #r a inccrca sa o contro|czi n mod
contient, poti rca|iza o intcqrarc a aspcctc|or consticntu|ui si subconsticntu|ui. Accst
|ucru iti olcra o c|cic a tuturor activitati|or consticntc si subconsticntc. Si prin
conccntrarca pasiva, ncccsitatca dc a rcmcdia accstc aspcctc, mintca consticnta dcvinc
|inistita, tacuta, c|ibcrata dc zqomotu| intcrior si dc rcactii|c |a stimu|i cxtcrni carc
impicdica , b|oc|caza rcl|cctia Du|u|ui nivcrsa|.
Stai cu co|oana vcrtcbra|a drcapta si inccpi sa ,privcsti` rcspiratia trupu|ui tau, li
consticnt numai dc rcspiratic. Accasta cstc tot ccca cc cstc. La inccput, pana cand iti
vci dczvo|ta conccntrarca, mintca ta va |oinari pcstc tot. lnsa, indata cc vci rca|iza ca
mintca ta cstc in ratacirc, adu-o inapoi catrc atcntia |a rcspiratic, nu iti risipi cncrqia pc
rcprimarca propric pcntru ncmcntincrca conccntrarii, accasta olcra inca si mai mu|ta
427
cncrqic catrc cqoistu| tau sinc scparat (carc lacc ccca cca cc dorcstc - pcntru a tc tinc
sub contro|,. lrustrarca cstc a|iatu| sinc|ui scparat. 9 te aduci pe tine nsui napoi
ctre obiectul concentrrii, recunosc+nd c te-ai rtcit, se aplic tuturor
te.nicilor de concentrare > meditaie.

4espiraia /acr
Rcspiratia Sacra cstc cc| mai pazit sccrct a| mcditatici lii|or Lcqii Lui nu|.
Accsta nu a lost niciodata prcdat sau scris. Dc lapt, un invatator nu |-a rcvc|at vrcodata
vrcunuia dintrc uccnici pana cand uccnicu| nu si-a dczvo|tat o constiinta dc baza a
accstcia si pana cand nu a intrcbat dcsprc accasta. Cu toatc accstca, unc|c dintrc
cc|c|a|tc traditii |-au ciopartit in timp prin taicrca obscrvatii|or. Dati-mi voic sa va cxp|ic.
Rcspiratia Sacra cstc o ,stampi|a` a mcditatici unui adcvarat invatator. La dcvinc
atat dc natura|a, o loartc a doua natura, pc carc o laci in mod automat din timp in
timp, lara nici macar sa tc qandcsti |a ca. Atunci cand un invatator lacc accasta
mcditatic, accasta nu sc ,obscrva` loartc mu|t. Lstc o mica rcspiratic cc poatc li
intcrprctata in mod qrcsit ca un suspin, o sc|imbarc cncrqctica subti|a. Lstc ncvoic dc
patrundcrca consticntizarii si obscrvatici din partca unui vcncrabi| uccnic pcntru a
pcrccpc cand invatatoru| sau lacc ,asa ccva`. lnsa cu toatc accstca, accasta mcditatic a
lost scsizata numai atunci cand uccnicu| a obscrvat ,ccva`, atunci c| si-a intrcbat
invatatoru| cc lacc. Atunci uccnicu| a lost prcqatit pcntru a invata Rcspiratia Sacra. lnsa,
asa cum am mcntionat in partca intai a cartii, cstc timpu| pcntru ca accstc |ucruri sa lic
acum rcvc|atc in mod dcsc|is.
Rcspiratia Sacra imp|ica mai mu|tc aspcctc a|c mcditatici: Activu|, rcspiratia
contro|ata consticnt, ,Vica moartc` prc|unqita din timpu| pcrioadci dc dupa rcspiratic,
si dc dinaintc dc inspiratic, Luarca Lncrqici nivcrsa|c a Victii prin rcspiratia in P|cxu|
So|ar, Conccntrarca.
lnccpi prin inspiratic, apoi cxpira prolund si comp|ct (prccum un oltat adanc,.
Acum, aici cstc dilici|: Vrci sa inccpi inspiratia, insa loartc subti|, incct si cu
minutiozitatc incat nu poti spunc ca inspiri - incat dorcsti sa tc asiquri ca inspiri. Crcd
ca ai putca spunc ca accsta cstc un paradox ori o insusirc Zcn in accasta mcditatic. Nu
dorcsti sa tc qandcsti |a accasta inspiratic subti|a ca |a o inspiratic. Vrci sa vizua|izczi
comp|ct ca in|a|czi doar prana, Lncrqia nivcrsa|a a Victii, c|iar in p|cxu| so|ar a| tau.
Acum, cand inccpi sa simti ca ai ncvoic dc o rcspiratic, mcrqi mai dcpartc si inca
o data cxpira comp|ct si prolund ca si cum ai suspina. Rcpcta accst |ucru atata timp cat
poti. Poti lacc accst |ucru pc parcursu| unci zi|c si dc ascmcnca dc catc ori tc qandcsti
|a accst |ucru, in scopu| dc a-ti aducc propria constiinta inapoi |a adevrata rca|itatc
(pcntru a rupc i|uzia rca|itatii dc zi cu zi si dcsprc carc mu|ti oamcni crcd ca cstc mult
mai rca|a.,

428
1area Circulaie a 4espiraiei
Varca Circu|atic a Rcspiratici cstc o mcditatic cu scopuri mu|tip|c. Pc |anqa toatc
bcnclicii|c adusc dc mcditatic, accasta stimu|caza si intincrcstc dc ascmcnca intrcaqa
liinta si auta |a cc|i|ibrarca si sanatatca intrcqu|ui trup. Varca Circu|atic dczvo|ta:
Conccntrarca, lntcqra|itatca trupcasca, Consticntizarca Lncrqici nivcrsa|c a Victii sau
Ki, Scnsibi|izarca ,cncrqici trupu|ui` si rc|atia sa cu trupu| lizic. Accasta auta dc
ascmcnca in transccndcrca p|anu|ui lizic, cc|i|ibrarca si crcstcrca l|uxu|ui Lncrqici
nivcrsa|c a Victii in principa|c|c ,circuitc` a|c trupu|ui (numitc mcridianc,. Si cxista un
intcrcsant clcct: unii oamcni cu racc|i ori a|crqii au cxpcrimcntat dcb|ocarca cai|or
naza|c atunci cand au lacut Varca Circu|atic.
Lxcrcitiu| poatc li lacut stand intins os ori stand cu co|oana vcrtcbra|a intinsa.
Daca ai dilicu|tati cu aparitia somnu|ui sau ,indcpartarca` (prin qanduri ratacitoarc,,
trcbuic sa laci asta stand in pozitic vcrtica|a.
Accasta mcditatic imp|ica circu|atia cncrqici in uru| mcridianc|or partii dc sus a
trupu|ui in coordonarc cu rcspiratia ta. Vci inccpc prin vizua|izarca cncrqici vcnind dc |a
baza co|oanci ta|c vcrtcbra|c, continuand in sus prin zona co|oanci, pcstc partca dc sus
a capu|ui, coborand in os pana |a mi|ocu| lctci, coborand in lata prin picpt pana |a
stomac dupa carc inapoi catrc baza co|oanci vcrtcbra|c. Dc ascmcnca, asa cum tocmai
am mcntionat, vci vizua|iza accasta cncrqic miscandu-sc in coordonarc cu rcspiratia.
Practic, vci inspira in timpu| vizua|izarii cncrqici urcand in sus prin spatc si vci cxpira in
timpu| vizua|izarii cncrqici coborand in os prin lata. Lstc importanta dc ascmcnca
dczvo|tarca unci ,vizua|izari dc ansamb|u` a ,intrcqii` circu|atii a accstci cncrqii, vazand-
o ca pc o banda circu|ara curqand, cu toatc ca tc vci conccntra pc miscarca cncrqici ,o
scctiunc |a un momcnt dat`. Lstc dc ascmcnca important sa nu sc oprcasca miscarca
cncrqici in timp cc trcci prin scctiuni - pastrcaz-o curqand, dcp|asandu-sc dc-a |unqu|
caii.
lnccpc sa inspiri incct, vizua|izcaza-ti rcspiratia ca pc o cncrqic dc |a baza
co|oanci vcrtcbra|c. Pc masura cc inspiri, vczi-ti ,cncrqia rcspiratici` miscandu-sc incct
in sus prin zona co|oanci vcrtcbra|c - trccand pcstc mi|ocu| spatc|ui, trccand pcstc
punctu| dc mi|oc a| spatc|ui, trccand pcstc zona dintrc umcri a spatc|ui tau, printrc
omop|ati (apoi inspira incct,, dcp|asandu-sc in sus prin partca din spatc a qatu|ui tau, in
sus prin spatc|c capu|ui catrc lruntc, in os catrc ccntru| lctci, catrc buza supcrioara
(accasta comp|ctcaza inspiratia , prima partc a l|uxu|ui,. P|ccand dc |a buza supcrioara,
inccpc sa cxpiri, continua in os pc ca|ca dc-a |unqu| partii din lata a trupu|ui, trccand
pcstc zona picptu|ui, abdomcnu|ui, zonci din lata c|a|rci sp|inci (|a cinci ccntimctri sub
buric,, inapoi catrc punctu| dc p|ccarc dc |a baza co|oanci vcrtcbra|c. Nu lacc pauza in
vizua|izarca cncrqici atunci cand ai auns |a slarsitu| cxpiratici |a baza co|oanci
vcrtcbra|c. Continua vizua|izarca pc masura cc ai inccput sa inspiri si rcpcta acc|asi
cic|u |a lc| ca mai inaintc. Rcpcta atat timp cat ai |a dispozitic. O umatatc dc ora cstc
binc.
Pana cc tc vci lami|iariza cu coordonarca vizua|izarii cu rcspiratia asa cum tocmai
am dcscris, cstc posibi| sa ai o mica dilicu|tatc |a vizua|izarca intrcqu|ui cic|u cu o
rcspiratic. Doar urmcaz-o, accasta nu va va |ua mu|t timp pcntru a o stapani. nii
429
oamcni cxpcrimcntcaza o criza a rcspiratici inaintc dc slarsitu| unui cic|u a| vizua|izarii.
Daca ai accasta prob|cma, inspiri sau cxpiri prca incct. Crcstc vitcza vizua|izarii pcntru
a lacc o corcspondcnta conlortabi|a a pcrioadci inspiratic , cxpiratic. Doar asiqura-tc
dc contro|u| consticnt a| rcspiratici ta|c, nu |asa doar rcspiratia trupu| tau in mod
norma|.

Numrarea 4espiraiei
Conccntrarca cstc o prcqatirc pcntru adcvarata mcditatic si un autor ncprctuit
pcntru oricc ai lacc. Dczvo|tarca conccntrarii cstc un scop principa| a| cxcrcitiu|ui dc
numararc a| rcspiratici, |a lc| ca si prin toatc cc|c|a|tc tc|nici datc aici, accsta arc clcctc
intcractivc pc intrcaqa viata.
Accst cxcrcitiu dc rcspiratic poatc li lacut prin rcspiratic pasiva sau activa - i|
poti lacc c|iar in timpu| rcspiratici norma|c a trupu|ui tau sau prc|uand contro|u|
consticnt a| rcspiratici. la-| in ambc|c moduri pcntru un anumit timp, apoi vci dcscopcri
carc cstc cc| mai bun pcntru tinc.
Sczi cu co|oana vcrtcbra|a drcapta. ln timp cc inspiri, numara incct pcntru tinc
insuti, ,unu`, in timp cc cxpiri, numara din nou ,unu`. ln timp cc inspiri din nou,
numara ,doi`, cxpira, numara ,doi`. Continua in lc|u| accsta pana cand ai auns |a
,zccc` apoi inccpc un nou cic|u dc |a unu. Obicctivu| tau cstc acc|a dc a li in starc sa
laci cinci scturi dc |a unu |a zccc lara a-ti rataci mintca. Atunci cand vci putca lacc accst
|ucru, conccntrarca ta cstc binc dczvo|tata. Nu tc astcpta sa lii capabi| a lacc asta binc
imcdiat, cstc ncvoic dc timp, cstc ncvoic dc practica, insa |a lc| ca oricc a|tccva, mai
mu|ta practica, mai binc pcntru tinc. Amintcstc-ti, atunci cand al|i ca ai dcviat intr-un
anumit lc|, intoarcc-tc imcdiat inapoi |a numararca rcspiratici ta|c lara a-ti picrdc
conccntrarca. Doar daca vci li pcrscvcrcnt , consccvcnt cu cxcrcitii|c ta|c, vci obtinc
rczu|tatc|c, lii doar rabdator. ASTLAPTA-LL

Contemplarea i -izualizarea
Iubirii #ltruiste
Nota: rmatoru| cxcrcitiu ncccsita intc|cqcrca dilcrcntci dintrc ,iubirc` si ,lubirc
A|truista`. Lstc rccomandata mai inaintc citirca primci parti a accstci carti. la accst
cxcrcitiu atunci cand nu csti obosit.
,asul Unu
Partc din accst cxcrcitiu imp|ica scntimcntu| lubirii A|truistc pcntru cincva carc nu
iti p|acc. nii dintrc oamcnii pc carc tu nu ii p|aci probabi| ca nu mcrita scntimcntc|c
430
ta|c, ci poatc au lost rai ori au lacut |ucruri tcribi|c. Accst cxcrcitiu nu intcntioncaza a tc
auta sa acccpti sau sa ,lii dc acord` cu pcrsona|itatca ncqativa, sti|u| dc viata sau cu
actiuni|c pc carc unc|c liintc si |c-au crcat pcntru c|c insc|c. Ori pcntru a-ti aducc
dispozitia mcnta|a dc a intoarcc accstc |ucruri inapoi in viata ta. Accstca sunt datc
pcntru a tc lacc sa rcnunti |a c|c intr-un mod lubitor A|truist si dc ascmcnca sa tc puna
in rc|atic cu cscnta liintci, cu scantcia spiritua|a din intcrioru| |or, cu iubirca si qria pc
carc inca |c-o porti. Putcm si ar trcbui sa avcm compasiune pcntru sul|ctc|c tuturor
cc|or carc au a|cs sa lic condusi dupa modc|c|c distruqcrii si sulcrintci. Daca nu suntcm
astlc|, atunci noi avcm o criza spiritua|a in noi insinc. lnsa noi nu dorim sa acccptam
pcrsona| accstc a|cqcri ca liind ,bunc`.
Pcntru a inccpc accasta mcditatic dc vizua|izarc, punc-ti tu insuti urmatoarc|c
intrcbari - si raspundc |a c|c: ,Cc cstc lubirca A|truista`, Cc inscamna a lii lubitor
A|truist, ,Sunt mcrcu un lubitor A|truist` (si daca raspunsu| |a accstc intrcbari cstc nu,
qandcstc-tc |a cc|c mai rcccntc situatii in carc nu ai iubit in mod A|truist, puncti
urmatoarca intrcbarc,, ,Dc cc nu am lubit in mod A|truist in accasta situatic`. lndata cc
ai qandit |a accst |ucru, indrcapta-ti qandu| |a laptu| pcntru carc nu ai lubit in mod
A|truist. Dc cc Votivu| pcntru carc nu ai lost lubitor A|truist nu cstc atat dc important
ca acc|a dc a tc asiqura ca vei #i lubitor A|truist dc acum inco|o. Acum, inca o data
qandcstc-tc |a situatia in carc nu ai lost lubitor A|truist. Vizua|izcaza comp|ct accasta
inca o data in mintca ta, numai ca dc accasta data, vizua|izcaza-tc tu insuti o liinta
lubitoarc A|truista, vizua|izcaza rczu|tatc|c accstcia.
ln cc|c din urma, intrcaba-tc tu insuti, ,Cc ar trcbui sa lac pcntru a-mi cxprima ,
manilcsta lubirca A|truista tot timpu|`. lntrcaba Du|u| nivcrsa|, lntaiu|, ,Cc ar trcbui
sa lac`. Apoi la o alirmatic dc qcnu|, ,Lu sunt un lubitor A|truist`.
Pasu| Doi
lnccpi prin a ,apc|a` scntimcntu| si conccptu| lubirii A|truistc. la accst |ucru prin
vizua|izarca cuiva pcntru carc ai mu|ta lubirc A|truista. Accsta ar putca li un copi|, un
parintc, un bun prictcn, cainc|c tau, o ruda, ctc. lnsa daca ai un invatator sau un ,idca|
pcrsonilicat`, carc dc ascmcnca tc lubcstc in mod A|truist, accsta cstc cc| cu carc ar
trcbui sa inccpi. Simtc lubirca A|truista. Simtc-i lubirca sa A|truista pcntru tinc si , sau
lubirca ta A|truista pcntru c|. ln timp cc tc al|i cu accst scntimcnt, qandcstc-tc |a cincva
pc carc i| p|aci dar pcntru carc nu simti cu adcvarat lubirc A|truista. Simtc lubirca
A|truista pcntru cscnta acc|ci pcrsoanc - pcntru sul|ctu| sau. Acum qandcstc-tc |a
cincva pc carc nu i| p|aci. Simtc dc ascmcnca lubirca A|truista pcntru sul|ctu| |ui. Daca
acc|c pcrsoanc ti-au lacut ccva durcros ori tc-au ranit, ccva cc cstc dc ncicrtat pcntru
tinc, asiqura-tc ca iti cxtinzi scntimcntu| numai catrc cscnta |or, catrc sul|ctu| |or, liinta
|or Launtrica. Apoi, cxtindcti iubirca si imbratiscaza pc oricinc si tot ccca cc poti
conccpc.

Buntate pentru o 9i
431
Accst mic si simp|u cxcrcitiu dczvo|ta dc ascmcnca lubirca A|truista prin
acccsarca dirccta a unuia dintrc atributc|c sa|c - bunatatca. ln liccarc dimincata a|cqc o
pcrsoana in viata ta, o pcrsoana carc tc va punc |a un clort sup|imcntar pcntru a li
atcnt cu ca, pcntru a li smcrit si bun cu accasta. Totu| intr-o zi, oprcstc-tc si ia in
considcrarc scntimcntc|c sa|c, ncvoi|c sa|c, cum ar li sa mcrqi inca|tat in pantolii sai. Si
tratcaz-o in mod spccia|. Poatc o poti scrvi cu un ccai, da-i un mcsa, olcra-i o masa
spccia|a sau olcra-i un cadou din toata inima ta. rmatoarca dimincata a|cqc o a|ta
pcrsoana.

1editaia n 1ers
Vcditatia in timpu| mcrsu|ui cstc o mctoda carc iti sincronizcaza rcspiratia cu
numaru| dc pasi pc carc ii laci in timpu| mcrsu|ui. lnccpi sa mcrqi. Pascstc, pascstc,
pascstc, pascstc. Dupa cc ti-ai stabi|it pacca (|inistca ta,, inccpi sa rcspiri in coordonarc
cu mcrsu|. Sprc cxcmp|u, poti inspira in timpu| in carc laci doi pasi, iti oprcsti rcspiratia
in timpu| cc|ui dc-a| trci|ca, cxpiri in timpu| urmatori|or doi pasi, tincti cxpiratia in
timpu| urmatoru|ui pas, apoi rcpcta imcdiat (inspira in timpu| cc|or doi pasi, ctc.,. Sau
poti inspira in timp dc patru pasi, oprcsti rcspiratic in timp dc doi, cxpiri in timp dc
patru, oprcsti cxpiratia timp dc doi, ctc. Crccaza-ti un modc| carc cstc cc| mai
conlortabi| pcntru tinc. Daca dorcsti poti c|iar c|imina partca mcditatici cu ,oprirca
rcspiratici` carc ar lacc sa mcarqa ccva dc qcnu|: lnspiri (atat dc mu|ti pasi cat ai a|cs,,
cxpiri (in timpu| acc|orasi numar dc pasi cat ai inspirat,, ctc. Poti lo|osi oricc numar dc
pasi pc carc i-ai a|cs, atata timp cat numaru| dc pasi pcntru cxpiratic cstc cqa|.
Lxpcrimcntcaza si vczi cc anumc lunctioncaza cc| mai binc pcntru tinc.
Cu toatc ca cstc dcoscbit dc bcnclic a mcrqc in acr |ibcr, poti lacc accst cxcrcitiu
c|iar mcrqand inaintc si apoi intorcandu-tc, ,pasind` intr-o incapcrc, intr-o zona mica.
lnccarca sa laci accst cxcrcitiu in liccarc zi, in acc|asi timp a| zi|ci.
Poti lacc mcditatia in timpu| mcrsu|ui atata timp cat dorcsti, insa ar trcbui lacuta
pcntru cel puin cinci minutc.
Daca laci accst |ucru in mod corcspunzator vci al|a ca csti mu|t mai prcqatit ,
consticnt dc mcdiu| tau. Asta pcntru ca mcditatia iti aducc o mai marc intcqrarc ,
nitatc cu tinc insuti si cu cxtcrioru| tau (mcdiu| in carc tc al|i,.
Amintcstc-ti, daca tc-ai al|at pc tinc insuti mcrqand inaintc in lata unui camion in
miscarc, sau ccva dc qcnu| accsta, atunci nu laci mcditatia corcct. lnccpc din nou dupa
cc ai icsit din spita|. (A trcbuit sa cxp|ic asta pcntru accia dintrc voi carc sunt prca
scriosi. Accasta spccilicarc arc mcnirca dc a li comica,.

Eundalini
432
Atunci cand o liinta dcvinc cu adcvarat dcvotata in s|uirca Du|u|ui nivcrsa|,
cand sc daruicstc Vointci nivcrsa|c si isi dczvo|ta lubirca A|truista si Caractcru|
lnolcnsiv, sc sc|imba mu|tc in ca. Sc|imbari|c sunt lizicc, mcnta|c si spiritua|c. na din
cca mai prolunda lorta imp|icata in accstc sc|imbari cstc Kunda|ini.
Kunda|ini aparc ca o activarc a cncrqici dc-a |unqu| co|oanci vcrtcbra|c. nii
oamcni au dcscris-o ca pc un sul|u dc loc cc urca zqomotos in sus pc co|oana
vcrtcbra|a. Dc ascmcnca, accasta a lost intcrprctata prccum o zcita ori un sarpc dc loc
cc traicstc |a baza co|oanci vcrtcbra|c si carc, din timp in timp, vinc |a viata si urca pc
intrcaqa ca|c pana sus in crcstctu| capu|ui, aducand i|uminarca. ln timp cc lorta
Kunda|ini trccc prin q|andc|c cndocrinc a|c trupu|ui si prin ccntrii ncrvosi
corcspondcnti, arc |oc o stimu|arc si o ,trczirc` a cc|or saptc ccntri sau ,c|a|ras`, carc
sunt asociati cu accstc q|andc si qrupuri ncrvoasc. Accst |ucru aducc noi consticntizari
si activitati in zonc|c spcctru|ui vibrationa| carc crau mai inaintc autob|ocati dc
cxpcricntc|c pcrsoanci. lar accst |ucru olcra unci pcrsoanc noi si putcrnicc abi|itati,
prccum si o marc rcsponsabi|itatc.
Atunci cand Kunda|ini sc ridica, accst |ucru poatc li durcros cu toatc ca starca dc
culoric spiritua|a tindc sa anu|czc oricc durcrc. Accasta sc poatc producc in mod
norma| dupa cc ai avut o loartc marc inl|amarc a spatc|ui timp dc catcva zi|c. lar daca
trupu| nu cstc dcstu| dc pur si nu a lost prcqatit pcntru accasta putcrnica cncrqic in
cvo|utic, accasta poatc provoca boa|a si o marc aqitatic, in timp cc trupu| sc qrabcstc sa
,rccupcrczc`, sa sc purilicc indcauns pc sinc insasi si sa-si dczvo|tc ,circuitc|c
ncrvoasc` carc sunt sulicicnt dc putcrnicc pcntru a sc ocupa dc noi|c cncrqii. Toatc
accstca pot li lacutc mai usor si c|iar sunt adusc prin purilicarca si acordu| trupu|ui
lizic, in coordonarc cu mintca si spiritu|. Vcditatii|c, ,oqa, dicta, ctc., toatc pot auta |a
rca|izarca sc|imbari|or adusc prin Kunda|ini, atat dc |in si usor cat cstc posibi|.
lnaintc dc a mcrqc pc accasta ca|c, trcbuic sa va dau un riquros avcrtismcnt. Asa
cum am spus mai dcvrcmc in cartc, abi|itati|c obtinutc din accasta ar trcbui sa coincida,
sau sa lic rczu|tatu| transccndcrii propriu|ui sinc si a| activarii lubirii A|truistc. Kunda|ini
ar trcbui sa vina in mod natura|, pc masura cc cvo|uczi mai binc ca pcrsoana mai buna
si darnica. Lstc prccum un sarut pc carc ti-| da Du|u| nivcrsa| atunci cand qandcsti
sau laci ccva bun. Accsta poatc vcni atunci cand ai rca|izat o anumc spiritua|itatc, si mai
a|cs in timpu| mcditatici. Cu toatc accstca, prin cxccutarca anumitor cxcrcitii cum ar li
cc|c din Kunda|ini ,oqa, poti dc ascmcnca sa activczi cncrqia Kunda|ini, insa accsta cstc
un |ucru lORTAT. Ascmcnca cxcrcitii sunt bunc DACA c|c sunt lacutc sub indrumarca
unui Adcvarat lnvatator si corcspund cu dczvo|tarca spiritua|a a cntitatii, insa pot li
loartc pcricu|oasc si daunatoarc in a|tc circumstantc (vczi capito|u| dcsprc VlBRATlL
din Partca lntai,. Dorcsti sa |asi un copi| sa sc oacc cu lirc|c dc |a o priza c|cctrica
Siqur ca nu. Cu toatc accstca cncrqia c|cctrica poatc li loartc constructiva daca cstc
cana|izata in mod corcspunzator dc catrc cincva carc a lost PRLGATlT VAl lNAlNTL
sa o uti|izczc. La lc| cstc si cu putcrca Kunda|ini. Din accst motiv, vom da numai
tc|nici|c cc|c mai putcrnicc carc sc rclcra |a dcb|ocarca unci astlc| dc putcri, pcntru cci
carc si-au dcmonstrat caractcru| inolcnsiv, inoccnta si lubirca A|truista. Lxista carti si
invatatori carc vor olcri oricui ccva ascmanator, dar va roq, |uati amintc |a avcrtismcntu|
mcu.
433
Lxista dc ascmcnca si a|tc mi|oacc dc a lorta Kunda|ini, inc|usiv droquri si
dispozitivc stiintilicc. Si sunt in accst caz invatatori carc olcra ,S|a|ti` uccnici|or |or
pcntru a o stimu|a, insa, in cc|c din urma am cunoscut un invatator carc a invatat
obtinand tcmporar ,i|uminarca` din ina|tarca Kunda|ini prin S|a|ti sau oricc a|tc
mi|oacc, dar carc nu a lacut nimic pcntru a li o pcrsoana mai buna. Dc lapt, accasta dc
obicci intarcstc si mai mu|t cqoistu| sinc scparat si lacc din accsta un ,cqo spiritua|`.
Pcntru a lo|osi un cxcmp|u, |ai sa spuncm ca cxista o ca|c carc scrpuicstc pc un muntc
a| constiintci, varlu| muntc|ui cstc Constiinta nivcrsa|a, nitatca cu Du|u| nivcrsa|.
lnduccrca sau lortarca i|uminarii prin mi|oacc cxtcrnc cstc prccum ridicarca tcmporara
in acr a unci pcrsoanc pana pc varlu| muntc|ui. Siqur, pcrsoana arc cxpcricnta
Constiintci nivcrsa|c insa accasta cstc numai tcmporara, nu a urcat aco|o ca insasi si
ca nu apartinc acc|ui |oc. Accasta va trcbui sa vina inapoi os, accasta rcvcnirc va li mai
mu|t o cadcrc. ncori, o cxpcricnta ca accasta ar putca li dc autor - in cazu| in carc
accasta cstc lacuta o sinqura data, cu scopu| dc a insul|a inspiratic si a sti cc |ucruri
minunatc tc astcapta atunci cand in linc vci obtinc Constiinta nivcrsa|a pc ca|ca cca
drcapta. lnsa, atunci cand cincva a avut o ascmcnca cxpcricnta si dupa cc ,a vcnit
inapoi os`, cxista doua cai a|tcrnativc pc carc o pcrsoana |c poatc a|cqc. l, O
pcrsoana sc poatc ridica ca insasi si poatc inccpc sa mcarqa catrc varl pc ca|ca sa
spiritua|a, pas cu pas, sau 2, La poatc (asa cum mu|ti o lac, sa ia atitudinca cc|ui carc
spunc ,Lu stiu cum cstc acum. Am lacut-o. Nu am ncvoic sa mcrq mai dcpartc pc
ca|ca cca qrca.` Apoi, pcrsoana carc in mod norma| inccarca sa sc mcntina in |ocu|
undc a auns pc ,scurtatura` dcvinc si mai intarit in constiinta sinc|ui scparat. Accasta
dccat sc mcntinc mai dcpartc si mai dcpartc dc adcvarata sa ca|c spiritua|a si dc varlu|
muntc|ui. Nu tc paca|i sinqur, aici nu sunt scurtaturi.

#*utoare 1ateriale
pentru Contiina /piritual
Trupu| matcria| poatc li un lc| dc lcrcastra pcntru intrcaqa ta liinta. Totu| cstc
intcrconcctat, totu| cstc na, iar atunci cand lo|oscsti |ucruri prccum icrburi, ,oqa,
dicta, ctc. in p|anu| lizic, iti alcctczi mcnta|u|, cmotiona|u| si aspcctc|c binc|ui spiritua|.
Cand ap|ici mcnta| qanduri|c carc imp|ica cncrqii spiritua|c |a |ucruri cum ar li
,oqa si cc anumc mananci, accstca sunt dc autor clcctc|or spiritua|c a|c ap|icatii|or
lizicc, lacand ca accstc |ucruri sa lic c|iar si mai putcrnicc.
Ko!a
Yoqa cstc o discip|ina loartc vcc|c carc iti tonilica trupu|, in acc|asi timp
c|ibcrand si lacand sa curqa Lncrqia nivcrsa|a a Victii, iar catcodata laci|itand activarca
cncrqici Kunda|ini. Dc ascmcnca accasta poatc inc|udc si lurniza bcnclicii pcntru
mcditatic. Dczvo|tata initia| dc catrc lii, ,oqa a |uat mu|tc si dilcritc lormc dc-a |unqu|
scco|c|or. Astlc|, cxista acum mai mu|tc ,tipuri` dilcritc dc ,oqa. nu| dintrc cc|c mai
434
popu|arc si mai cunoscutc cstc Hat|a ,oqa, cc| carc imp|ica miscarca si intindcrca
trupu|ui tau in dilcritc moduri.
Lxcrcitii|c ,oqa lacutc numai lizic, lara intcractiunca , intcqrarca mcnta|a si
spiritua|a pot li ascmanatc cu imitatia dc a canta |a un instrumcnt muzica| lara a canta
dc lapt nimic. Accstca vor avca totusi un oarccarc clcct, insa nimic in comparatic cu
atunci cand combini cxcrcitii|c cu ap|icarca vointci si vizua|izarii.
Trupu| cstc un instrumcnt dc prccizic, un instrumcnt prin carc cscntia|u| tau sinc
sc cxprima in p|anu| lizic. Lstc un vc|icu| carc poatc li binc intrctinut, un instrumcnt
rcq|at cu linctc ori ncq|iat si ncacordat. Dcvcnind mai consticnt dc lunctia natura|a carc
cstc manilcstarca Du|u|ui nivcrsa|, vci dcvcni mai consticnt dc ncvoia trupu|ui pcntru
purilicarc, pcntru cc|i|ibru si acord cu lortc|c nivcrsa|c. Cu cat un trup cstc mai
,acordat` spiritua|, cu atat accsta poatc sa lic mai binc un vc|icu| pcntru Du|u|
nivcrsa|.
Lstc imposibi| dc a li prcdata ,oqa in accasta cartc, insa, instructiuni|c si
inrcqistrari|c vidco a|c tc|nici|or noastrc au lost rca|izatc, in cazu| in carc csti intcrcsat
sa |c invcti (vczi slarsitu| cartii,. Accstca sunt numitc ,Yoqa Tibctana` dcoarccc mu|ti
oamcni nu vor lacc |cqatura cu ,Yoqa lii|or Lcqii Lui nu|`. Cu toatc ca accsta cstc
sistcmu| pc carc noi |-am lo|osit dc mii dc ani. nc|c tc|nici sunt simi|arc a|tor sti|uri,
insa pc unc|c dintrc c|c nu |c vci qasi nicaicri a|tundcva - cc|c cum ar li tc|nici|c noastrc
dc acupunctura pcntru cc|i|ibrarc cncrqctica a mcridianc|or. Accstca sunt usor dc
invatat iar l|uxu| dc antrcnamcnt durcaza numai 20 dc minutc. Tcstc|c stiintilicc au
vcrilicat marca putcrc a tc|nici|or dc cc|i|ibrarc a mcridianc|or si accstca sc pot lacc
oricand ai ncvoic dc c|c, in doar catcva minutc.
[".9. ; 4el mai bine este s #aci Uoga de0brcat complet dac este posibil.
2mbrcmintea, i n special nclmintea i osetele, restricionea0 >
perturb anumite #lu*uri energetice ale trupului.,
Tai C8i
Tai C|i cstc considcrat dc anumiti oamcni a li simi|ar cu ,oqa. Lstc si nu cstc
astlc|. Tai C|i si varictati|c sa|c nu sunt ,a|tccva` dccat o anumita ,oqa si a lost initia|
dczvo|tat dc ca|uqari cu ina|ta constiinta, ca ,lorma intcrna` a dilcritc|or sti|uri dc |upta
sau ,Kunq lu`. Accstc lormc intcrnc au lost lo|ositc pcntru a dczvo|ta anumitc |ucruri
prccum lorta |auntrica, Lncrqia Victii nivcrsa|c (sau Ki , C|i,, putcrca, acuratctca si
conccntrarca. lnsa, in timp cc Tai C|i a lost dczvo|tat pcntru a li partc intcqranta a unui
sistcm dc |upta, accsta cstc c|iar mai mu|t dc atat. Tai C|i, |a lc| ca si ,oqa, cstc o
lorma dc mcditatic si cana|izarc a cncrqici victii. Accsta a dcvcnit propria sa cntitatc,
cstc un sistcm bcnclic si lrumos pcntru dczvo|tarc spiritua|a si pcntru mcntincrca
sanatatii. Oricum, cstc ncvoic dc mu|t mai mu|t timp pcntru a invata ,oqa si dc mu|ti
ani imprcuna cu macstru|.
0li"ire
L|ixirc|c sunt p|antc, c|cmcntc sau mixturi consumatc pcntru a obtinc dczvo|tarca
sau putcrca spiritua|a. Accstca au lost lo|ositc inca din zi|c|c At|antidci. liii |c lo|oscau
435
odinioara pcntru a-i auta pc cci mai avansati dintrc uccnici |a induccrca cxpcricntci
mortii. C|iar si atunci accstca crau lo|ositc numai o sinqura data in intrcaqa viata, lic
pcntru a inducc cxpcricnta mortii, lic pcntru o catararc in ,varlu| muntc|ui` pcntru a
stabi|i rca|itatca obicctivu|ui. Nativii amcricani si samanii din intrcaqa |umc au lo|osit in
mod rcpctat p|antc prccum Pc,otc, pcntru a-si cxtindc constiinta spiritua|a, obtinand
pcrspcctiva si cunoastcrc, pcntru laci|itarca vindccarii si pcntru ritua|uri spiritua|c.
L|ixirc|c pot auta, dar numai in circumstantc spccia|c si cu indrumarc dc aproapc.
lo|ositc in mod corcct, c|c pot olcri un impu|s spiritua| ori o bucatica dc i|uminarc, ctc.,
insa daca cxpcricnta da o la|sa convinqcrc, o la|sa mandric, va avca ca rczu|tat un cqo
spiritua| carc va impicdica oricc adcvarata dczvo|tarc spiritua|a. lar unii vor dori sa ia
c|ixiru| pcntru a aunqc pc ina|timi|c Du|u|ui nivcrsa| mai dcqraba dccat sa sc catcrc
pc propria ca|c. lo|osirca c|ixirc|or lara indrumarc poatc dc ascmcnca sa duca |a
prob|cmc in astra| - ,qaurirca aurci`, atasamcntu| liintc|or si ,|ucruri|or` dcscarnatc si
c|iar poscsia. Dcoarccc mu|tc dintrc c|ixirc sunt acum i|cqa|c in maoritatca tari|or iar
pcrico|c|c dcpascsc potcntia|c|c bcnclicii, noi nu |c mai lo|osim si va rccomandam sa |c
cvitati.
+ieta
Atunci cand mananci ar trcbui sa-ti a|imcntczi trupu| spiritua| cu cncrqic |a lc| dc
binc cu iti a|imcntczi si trupu| lizic. Ar trcbui dc ascmcnca sa-ti a|cqi o dicta carc sc
potrivcstc pcntru tinc. liccarc orqanism cstc dilcrit si liccarc dicta trcbuic sa lic austata
pcntru a olcri trupu|ui. ln mod simi|ar, nu poti avca o sinqura dicta pcntru trup lara a
tinc scama dc imp|icatii|c mcnta|c si spiritua|c. Lsti o liinta intrcaqa, un spiritua|, mcnta|
si un nivcrs lizic in sinc, si trcbuic sa ici in considcrarc o ascmcnca rca|izarc carc sa tc
laca sa cvo|uczi.
(ncrcarea cu 0ner!ie a #limentelor Tale
ln accst punct in carc am parasit scctiunca dcsprc ,oqa si am inccput scctiunca
dcsprc dicta, as dori sa rccomand o practica cc sc suprapunc si inc|udc ambc|c
subicctc.
Daca ai tinut in mana o lotoqralic a cncrqici (prccum o lotoqralic Kir|ian,, in mod
spccia| una in carc aparc mancarca, vci dcscopcri ca accasta isi picrdc cncrqia vic dupa
aproximativ douazcci, trcizcci dc minutc dupa cc a lost lacuta (in lunctic dc tipu|
a|imcntc|or,, accstca isi picrd |cnt accstc lrccvcntc cncrqcticc si mu|tc dintrc atributc|c
|or lizicc (vitaminc, ctc., in aproximativ acc|asi timp dupa cc accstca au lost taiatc.
,lncarcarca` a|imcntc|or ta|c cu Lncrqia nivcrsa|a a Victii inaintc dc a |c manca, rclacc
cncrqia picrduta a a|imcntc|or si inca a|tc catcva |ucruri (accstca dcpinzand dc tinc,.
Pcntru a-ti incarca a|imcntc|c inaintc dc a |c manca, punc-ti maini|c in uru| bo|u|ui sau
larlurici, cat mai aproapc posibi| dc mancarc. Dupa accca vizua|izcaza cncrqia curqand
prin tinc in mancarc, lacand mancarca sa radiczc |umina. Lstc cscntia|, |a lc| cum ai
lacc un mini Lxcrcitiu a| Stc|ci pc carc i| olcri a|imcntc|or ta|c. Accst |ucru poatc li lacut
mcnta|, lara maini, insa cc| mai binc cstc sa invcti a mcrqc inaintc dc a inccrca sa a|crqi,
dcci cstc mai binc sa i| laci cu maini|c |a inccput, apoi in cc|c din urma sa i| laci mcnta|
436
si automat. Vazand invatatorii dintrc liii Lcqii Lui nu| (si pc unii dintrc urmasii |or,
lacand accst |ucru cu maini|c |or asupra mancarii, accst |ucru a dcvcnit sursa mu|tor
rc|iqii dc a spunc ca ,mu|tumcsc pcntru mancarc` inaintc dc a o manca.
% diet sntoas
Vu|tc ar putca li scrisc pc accst subicct dcsprc dicta pcntru sanatatc si vindccarc
(si mu|tc au lost spusc, dar, in |oc dc a lacc asta aici, as dori sa ma rclcr |a cartca |ui
Paavo Airo|a, How to Gct wc||, cartc cc rcl|ccta cc| mai mu|t rccomandari|c dc dicta a|c
lii|or si |a |ccturi|c |ui Ldqar Ca,cc dcsprc dicta. ln |ccturarca |ui Ca,cc, tinc-ti mintc ca
in timpu| cand accstca au lost scrisc (in ccca cc privcstc cvo|utia constiintci dc masa a|
acc|ui timp si conditia a|imcntc|or, carc in comparatic cu acum crau lara c|imica|c,
|ormoni, antibioticc, radioactivitatc, ctc.,, si ca #iecare |cctura a lost data n mod
speci#ic numai pentru individul cruia i se ddea lectura. nc|c qcncra|itati pot
li lacutc, insa li prccaut. liccarc orqanism cstc dilcrit si arc ncccsitati dilcritc.
Noi am cxaminat noi|c carti carc olcra dictc bazatc pc tipu| dc sanqc. Asta suna
dc parca ar putca li va|abi|c unc|c dintrc c|c, iar unii oamcni spunc ca ci sc simt binc cu
accasta. lnsa, dupa rcvizuirca dictc|or si ncqasind nici o baza stiintilica sau dc ccrcctarc
pcntru a |c cxp|ica, considcram ca accstca sunt nascocitc si nu |c putcm rccomanda.
Dar, dcocamdata noi putcm urma nutritia dc baza ,dupa rcqu|i|c` carc sunt in
armonic cu |cqi|c pc carc |c putcm obscrva in |ucrarca naturii, insa mu|tc dintrc accstca
sunt dictc|c ,pcrlcctc` pcntru ca aici sunt orqanismc individua|c. Ccca cc poatc li
bcnclic pcntru unii, poatc li lara nici o va|oarc sau c|iar n detrimentul cc|or|a|ti.
Cum s v !sii +ieta ,articular i ,erfect
ln scopu| dc a-ti qasi dicta pcrlccta, ,acordata lin` pcntru trupu| tu, trcbuic mai
inaintc sa-ti apropii trupu| dc o atitudinc corccta si dc o intc|cqcrc adcvarata a ccca cc
cstc c|. ln |oc sa tc qandcsti ca trupu| tau csti tu, tinc mintc totdcauna ca accsta cstc
doar un vc|icu|. n vc|icu| cu carc in rca|itatc tc ,p|imbi`, in carc traicsti si pc carc i|
lo|oscsti. lnsa, c|iar si mai important cstc sa tii mintc ca accsta cstc un vc|icu| pentru
1u.ul Universal, un instrumcnt pc carc Du|u| nivcrsa| i| lo|oscstc daca ii pcrmiti.
Accsta nu cstc a|tccva dccat ,tcmp|u|` |ui Dumnczcu Cc| Viu. Atunci cand imbratisczi
accasta atitudinc lata dc trupu| tau si iti lo|oscsti |ibcra a|cqcrc pcntru a tc |rani in mod
corcspunzator, vci sti cc trcbuic sa mananci pcntru a avca o sanatatc maxima, pcntru a
li in starc sa-ti a|cqi o dicta pcrlccta trupu|ui tau |a un anumit momcnt dat.
lcrcstc-tc dc rationa|izczi pcntru tinc insuti - sa tc ,convinqi` tu insuti ca trupu|
tau arc ,ncvoic` dc un anumit a|imcnt, atunci cand dc lapt accasta cstc in rca|itatc
dorinta dc aparcnta insc|atoarc. Atunci cand dicta cstc dictata dc dorintc|c cqoistu|ui
sinc scparat, trupu| tau sulcra mu|tc si dczcc|i|ibrc nutritiona|c si vatamarc. Atunci cand
dorintc|c sinc|ui contro|caza, ai o ,masina cc cauta p|accrca` pcntru a sc mu|tumi cu
accasta - si pcntru a obtinc mai mu|t si mai mu|t ccca cc-si dorcstc. Accasta isi
rcamintcstc p|accri|c si urmarcstc in mod constant ,rcpctarca` intr-un cic|u insatiabi| cc
va avca ca rczu|tat dctcriorarca intrcqii liintc. ln mod partia|, accst |ucru arc ca clcct
437
irosirca cncrqii|or importantc a|c victii, mancand a|imcntc nc-natura|c si mancand ccca
dorcsti in |oc dc a manca ccca cc cstc ncccsar. Pcntru cci cc sunt suprapondcra|i ori au
anumitc prob|cmc dc sanatatc |cqatc dc carbo|idrati, noi am vazut oamcni carc au avut
rczu|tatc rcmarcabi|c lo|osind dicta At|ins sau dictc simi|arc cu putini carbo|idrati.
Lsti ccca cc mananci si ccca cc qandcsti, in ambc|c, atat lizic cat si mcnta|.
Orqanismu| cstc construit astlc| incat sa sc rclaca in mod constant pc sinc insusi, in
mod cxc|usiv numai din matcria|c|c pc carc tu i |c olcri. Dc ascmcnca, mintca cstc in
spatc|c accstci intrcqi constructii, ca cstc constructoru|. lara o atitudinc
corcspunzatoarc, o dicta cstc pur si simp|u |ipsita dc va|oarc, prccum ai avca intrcaqa
c|crcstca pcntru a construi o casa insa nu ai pc nimcni pcntru a punc totu| imprcuna in
mod corcspunzator. Dar, cstc dc ascmcnca importanta c|crcstcaua. Ambii lactori
trcbuic sa sc potrivcasca in mod corcspunzator. Rcqcncrarca cc|u|c|or |a o ascmcnca
proportic in carc |a liccarc saptc ani cc|u|c|c trupu|ui tau sa lic in|ocuitc Sa lic in|ocuitc
cu cc lntcrcsant dc rctinut dcsprc cic|uri|c dc saptc ani: Psi|o|oqii spun ca oricinc
trccc printr-o sc|imbarc a pcrsona|itatii |a liccarc saptc ani. Lxista dc ascmcnca o
translormarc spiritua|a cc arc |oc in cic|uri dc saptc ani. Coincidcnta
-ia .un! i ,rosper
Vai dcvrcmc in cartc, atunci cand vorbcam dcsprc varsta conducatoru|ui
manastirii, ca|uqaru| Adcpt Vic|ic|, am mcntionat pc scurt dcsprc ccrcctari|c stiintilicc
modcrnc cc contro|caza capacitatca umana pcntru o viata incrcdibi| dc |unqa. Dr. Joscl
P. Hrac|ovcc dc |a nivcrsit, ol Sout|crn Ca|ilornia Gcronto|oq, Ccntcr a studiat
proccsu| dc imbatranirc timp dc mai mu|ti ani. L| a auns |a conc|uzia ca trupu| uman
arc potcntia|u| dc a trai un scco| sau mai mu|t, iar printr-o dicta corcspunzatoarc,
cxcrcitii lizicc si contro| cmotiona|, durata unci victi ar putca li ,intinsa prccum o banda
din cauciuc`. nc|c dintrc vcc|i|c inrcqistrari a|c lii|or indica laptu| ca nu cra ccva
ncobisnuit ca mai inaintc sa sc traiasca S00, 900 sau c|iar l000 dc ani - si cu o ina|ta
ca|itatc a victii. Accst |ucru cstc atribuit mu|tc|or mincra|c si ca|itatii nutritiona|c a
a|imcntc|or din trccut, |ipsci po|uarii si toxinc|or, dictci, lo|osirii mintii, cncrqici victii si
rcintincririi zi|nicc. lnsa, in anumitc conditii, unc|c dintrc accstc |ucruri pot li inca
rcprodusc. Pc drumu| mcu catrc manastirc, am inta|nit un tanar putcrnic cu varsta dc
l40 dc ani, cu paru| rosu stra|ucitor si oc|i scantcictori si c|ari. L| s-a oprit in liccarc ora
a victii sa|c si a mcditat timp dc l0 minutc. Dar, dc ascmcnca si mama sa a avut qria
dc c|, asa ca cinc stic
Consideraii +ietetice de Baz
ln continuarc sunt catcva dintrc ,bunc|c rcqu|i` dc dicta dcsprc carc am vorbit
mai dcvrcmc:
l. Vancati a|imcntc carc sunt cat mai purc posibi| si cu o starc cat mai
natura|a posibi| (in cca mai marc partc, orqanicc,,
2. Lc|i|ibrati-va consumu| dc a|imcntc carc sa lormczc S0 a|ca|inc si
20 acidc,
3. Nu amcstccati lructc|c cu |cqumc|c,
438
4. Nu amcstccati du|ciuri|c cu amidonu|,
5. Vinimizati numaru| dc a|imcntc dilcritc pc carc |c mancati |a o sinqura
masa (inccrcati sa va |imitati |a trci,,
6. Vancati a|imcntc cc crcsc |oca| pc cat posibi|,
7. Vananca numai atunci cand iti cstc cu adcvarat loamc,
S. Vcstcca loartc binc,
9. Bca apa pur,
l0. Rc|axcaza-tc. Nu manca atunci cand csti incordat sau suparat,
ll. Vananca aproximativ doua trcimi din ccca cc in mod norma| tc lacc sa
tc simti p|in. Lxccsu| dc c|cmcntc nutritivc in sistcm dcvinc toxic.
-e!etarianismul
lntrcbarc: A li sau a nu li vcqctarian Raspunsu| |a accasta intrcbarc cstc intr-
adcvar dcstu| dc comp|cx. Lxista considcrcntc spiritua|c, prccum si considcrcntc dc
sanatatc carc sunt - pro si contra. lnvataturi|c lii|or promovcaza vcqctarianismu|, insa
cxista si cxccptii.
,roteinele
Vu|tc tari din vcst si unitati|c |or mcdica|c sunt pcntru ,marca spa|arc a crcicru|ui
prin protcinc`. Accstca au lost invatatc sa considcrc ca protcinc|c sunt mu|t mai
importantc dccat sunt, ca trcbuic sa mananci carnc ca sa |c obtii. Vu|ti oamcni pot
obtinc protcinc|c dc carc au ncvoic dintr-o dicta vcqctariana corcspunzatoarc, cu toatc
ca in unc|c cazuri nu sc poatc.
Cat dc mu|tc protcinc si cc lc| dc protcinc (anima|c, vcqcta|c, din |actatc, ctc., arc
ncvoic o pcrsoana Accstca variaza loartc mu|t in lunctic dc individ. Gcnctica oaca un
ro| loartc marc in accst scns. Amintcstc-ti, sunt qcncra|izari si cxista cxccptii: ln cazu| in
carc stramosii tai au lost in principa| mancatori dc carnc, tu vci avca prcdispozitic
pcntru carnc si probabi| ca ai ncvoic dc mai mu|tc protcinc. ln cazu| in carc stramosii
nu au mancat |actatc, csti susccptibi| dc a avca o to|cranta mica pcntru produsc|c
|actatc, vci avca tcndinta dc a tc b|oca cu mucozitati si a lacc o prcdispozitic pcntru
racc|i si qripa. Daca ci au mancat mu|tc |actatc, asa cum sc mananca in unc|c tari
scandinavc, vci li mu|t mai inc|inat sprc a diqcra si a inqcra nutricntii din produsc|c
|actatc.
Apoi, cxista prob|cma aprovizionarii cu a|imcntc. Anima|c|c crcscutc pcntru
carnc mananca mu|t mai mu|t pcntru a dcvcni ccca cc sunt. Lstc pur si simp|u o |oqica
rca pcntru a|imcntarca cu |rana a |umii.
Pc dc a|ta partc a prob|cmci, unora dintrc oamcni nu |c lacc binc o dicta strict
vcqcta|a. Orqanismu| |or pur si simp|u nu sc poatc adapta. Orqanismc|c |or nu absorb
nutricntii (inc|usiv vitaminc|c, din vcqcta|c si lructc |a lc| dc binc cum o lac din carnc.
Dar, daca acca pcrsoana va li un vcqctarian strict pcntru ca asa poatc li comp|ct
sanatos, atunci copiii si ncpotii sai vor li si mai stricti sau comp|ct vcqctaricni. liii invata
oamcnii sa #ie vegetarieni at+t c+t de mult pot #i, ns #r a-i cau0a
probleme de sntate care s inter#ere0e cu a #i un ve.icul pentru voina
439
1u.ului Universal. Aproapc oricinc poatc taia putin din carnca rosic, cu toatc ca
unii oamcni au ncvoic dc sup|imcntarca dictci |or cu drodic sau a|tc catcva lormc dc
Bl2 (sinqura sursa dc dicta liind carnca rosic,.
-e!etarianism, Contiin i /piritualitate
nii oamcni sunt vcqctaricni din cauza rc|iqici |or. Li doar crcd ca accst |ucru cstc
mai spiritua| ori ca |c olcra o mai ina|ta constiinta, insa lara sa stic adcvaratu| motiv. O
iau doar ca pc o crcdinta.
Poatc dicta sa va alcctczc constiinta Anumitc a|imcntc o lac. lnsa accasta nu
cstc o conditic cscntia|a pcntru i|uminarc, nici o moda|itatc dc a atinqc i|uminarca ori o
mai ina|ta constiinta. Lstc dc lapt invcrs. O pcrsoana isi imbunatatcstc dc obicci dicta
ca un re0ultat a| ina|tarii constiintci. Dar cu am vazut mu|ti vcqctaricni carc crau |a lc|
dc cqoisti si pcricu|osi ca oricc mancator dc carnc sau c|iar mai rau. Si am vazut
mancatori dc carnc carc avcau o mai ina|ta constiinta dccat vcqctaricnii. Am cunoscut
cativa oamcni i|uminati carc consumau a|coo|, cu toatc ca nu i| consumau pcntru
scopuri cqoistc ,dc cvadarc` asa cum o lac maoritatca oamcni|or. Ar li mancat lisus un
|amburqcr Probabi| ca nu. lnsa daca ar li lacut-o, ar li lost constiinta Sa o iota mai
ina|ta sau mai mica din cauza asta Abso|ut ca nu A nu manca |amburqcr i-ar li lacut
pc lisus sau pc Budd|a ccca cc au lost Nu. Asa ca mai binc nu tc |asa paca|it dc
,capcanc|c` spiritua|itatii, ci mai dcqraba |ipcstc-tc dc prob|cmc|c concrctc cum ar li
bunatatca, inolcnsivitatca si daruirca. Cu accstc |ucruri in mintc, dorcsc sa spun ca
invataturi|c lii|or Lcqii Lui nu| stabi|csc ca a|coo|u|, tutunu|, cioco|ata, za|aru| si
spanacu|, in accasta ordinc (a|coo|u| liind mai putcrnic,, toatc in|iba lunctionarca
spiritua|a a c|a|rc|or, in|ibandu-va inc|usiv ,Vocca Launtrica` si intuitia, iar carnca rosic
in|iba lunctii|c c|a|rci supcrioarc. Llcctc|c spanacu|ui si a|c cioco|atci sunt rc|ativ
minorc. Spanacu| arc va|oarc nutritiona|a, insa poti obtinc aproapc acc|casi |ucruri dc |a
a|tc lrunzc dc cu|oarc vcrdc inc|is cum ar li qu|ia si rubarba (n. tr. in tcxt: ,c|ard` -
slcc|a c|vctiana, rubarba sau rcvcnt (R|cum r|abarbarum sau R|cum ollicina|c,, accasta
cstc o |cquma lo|osita in prcparatc|c cu|inarc si in mcdicina, liind oriqinara din Asia sau
Amcrica dc Nord. Crcstc in cantitati mari in Sibcria si C|ina iar |a noi cstc cu|tivata mai
a|cs in zona Brasovu|ui. La a lost adusa in Luropa, mai prccis, in Gcrmania, in anu|
l570 si a cunoscut apoqcu| in lo|osirca ci cu|inara in scco|u| a| XVlll-|ca. , - in oricc caz,
nu cstc marc c|cstic daca vci manca spanac. La lc| cstc si cu cioco|ata, cu toatc ca in
|ocu| va|orii ci nutritiona|c, accasta nu cstc buna pcntru trupu| tau si cstc unu| dintrc
mari|c |ucruri dc |a carc c binc sa tc abtii. Dar inca o data spun, nu cstc marc scola|a cu
ca. A|coo|u| pc dc a|ta partc, arc clcctc scvcrc, suprima radica| natura spiritua|a si o
in|ocuicstc cu partca intunccata, partca cqoista, dczvo|tarca accstcia - astlc| ca accsta
nu ar trcbui sa lic niciodat consumat dc catrc cincva carc nu cstc un i|uminat.
Lvidcnt, compasiunca pcntru anima|c cstc un motiv pcntru a cvita carnca. Carui
lc| dc constiinta poatc sa nu-i pcsc dc ucidcrca si ranirca anima|c|or Vcrqand |a piata
si cumparand pac|ctc dc carnc amba|ata lacc ca accst |ucru sa lic usor, ncqandind |a
proccsu| imp|icat in obtincrca accstci carni. Dar cum tc-ai simti atunci cand ai ucidc
pcrsona| un anima|, privindu-va oc|i in oc|i Daca ai avca un anima| dc companic,
440
cum tc-ai simti daca |-ai ucidc apoi |-ai manca Cc i| lacc pc anima|u| tau dc companic
atat dc dilcrit lata dc a|tc anima|c Poatc doar laptu| ca csti atat dc lami|iarizat cu
accsta Dcci, cstc accsta drcptu| dc a ucidc pc cc|c carc nu |c cunosti pcrsona| Am
avut o prictcna carc a crcscut |a o lcrma si a avut o vaca. La spunca ca vaca cra loartc
dcstcapta si intcractiona cu ca mai mu|t dccat oricarc a|t anima| dc companic. Apoi
lami|ia ci a sacrilicat-o iar accst |ucru i-a rupt inima.
Lxista variatii in constiinta anima|c|or, iar daca tu csti scnsibi| |a accst |ucru, cstc
mai rau sa mananci un anima| mai consticnt dccat unu| mai putin consticnt. Accst |ucru
cstc dc ascmcnca va|abi| si pcntru unc|c p|antc, pcntru ca p|antc|c au dc ascmcnca o
constiinta si pot sulcri atunci cand |c ucizi. Sa rcvcnim |a anima|c cu inca un cxcmp|u,
cand privcsti in oc|ii unui pui dc qaina sau ai unui pcstc, nu cstc marc |ucru aco|o.
Aco|o cstc ,cincva acasa`, insa abia sc zarcstc. lnsa atunci cand privcsti in oc|ii unci
ba|cnc sau ai unui cainc, aici cstc loartc mu|ta constiinta, qandirc, simtirc, cstc o
crcatura aco|o. Accasta constiinta cstc mai mica |a o vaca sau |a un ccrb, dar inca mai
mu|ta dccat |a un pui. lnvatatoru| mcu avca o rcqu|a dc bun simt, un principiu ca|auzitor
dcsprc cc sa mananci, ,Daca anima|u| pc carc vrci sa-| mananci poatc luqi dc tinc, nu-|
manca`. lnsa accasta rcqu|a poatc li suprascrisa in lunctic dc ncccsitati|c trupu|ui tau in
timp cc sc al|a pc ca|c ori in cxistcnta ca s|uitor a| Lui nu|. Vu|ti dintrc noi sunt din
pacatc oricntati qcnctic pc protcinc|c anima|c. lnsa asa cum am spus, c|iar si vcqcta|c|c
au viata si constiinta. Tcstc|c stiintilicc au dovcdit accst |ucru. P|antc|c au ccva c|iar
dcstu| dc psi|ic. n cxpcrimcnt a indicat ca o p|anta dc casa cxpcrimcntcaza un lc| dc
trczirc atunci cand anima|c sau a|tc p|antc sunt ucisc intr-o a|ta camcra, sau atunci cand
,proprictaru|` ci a lost in primcdic |a mu|ti |i|omctri distanta. lar un vcqctarian ucidc
p|antc|c. Dcci cc avcm dc lacut
ln mod idca|, intr-o starc mai pura umana si lizica, dicta lina|a ar li cca cu lructc.
Tu nu ucizi lructu| - accsta cstc un produs pc carc p|anta i| olcra ca sacriliciu in scopu|
unci viitoarc rcproduccri (cstc un produs dc|icios pc carc o pasarc sau un a|t anima| i|
mananca, a|c carui scmintc trcc apoi prin sistcmu| |or diqcstiv - ,p|antandu-|c`
imprcuna cu ,lcrti|izarca`,. Am cunoscut cativa oamcni carc au inccrcat sa sc |rancasca
numai cu lructc, insa orqanismc|c |or nu au lost qcnctic adaptatc |a accst |ucru si liccarc
dintrc ci s-au imbo|navit si au trcbuit sa rcnuntc |a accasta dicta. Cu toatc ca pot li unii
oamcni carc pot lacc accst |ucru.
.inia de Final
Practic, a manca cstc o prob|cma dc supravictuirc si dc sanatatc. Varca
maoritatc a oamcni|or trcbuic sa ucida ccva pc accst Pamant pcntru a ramanc in viata
ci insisi. Accst |ucru cstc dczqustator, insa adcvarat si incvitabi| pcntru maoritatca. Poti
ustilica accst |ucru Lstc cvidcnt ca maoritatca oamcni|or, nu. lnsa mu|ti oamcni nu au
un bun motiv pcntru a |asa in viata crcaturi|c pc carc |c ucid, dar oricum o lac si i|
ustilica. Accst motiv vinc pcntru a spunc dc cc tc al|i aici. Asa cum am mcntionat in
partca intai, invataturi|c spun si accasta cstc si crcdinta mca, ca noi nu apartincm cu
adcvarat accstui |oc. Noi nu ar trcbui sa lim imp|icati pc accst p|an lizic. Si sunt numai
doua motivc carc sa ustilicc cxistcnta aici: l, Lucrarca pcntru tinc insuti astlc| incat sa-ti
441
obtii |ibcrtatca si , sau autorarca cc|or|a|ti, si 2, Lxistcnta aici pcntru a-i auta pc cci|a|ti
(dupa cc ai obtinut cc cstc spus |a pct. l,. Daca laci unu| din cc|c doua |ucruri, atunci
mananci in p|us pcntru constiinta ta, ramai in viata si in putcrc. lar daca trcbuic sa ucizi
un anima| sau o p|anta pcntru ca orqanismu| tau arc ncvoic dc accasta (nu pcntru
dorintc|c a|imcntarc a|c sinc|ui tau,, mu|tumcstc-|c din liinta ta Launtrica atunci cand |c
ucizi si |c mananci - mu|tumcstc-|c si onorcaza-|c pcntru sacriliciu| |or dc sinc, pcntru ca
auta Du|u| nivcrsa| prin tinc in a lacc Voia prin intcrmcdiu| vc|icu|u|ui tau si
mananca-|c lara sa tc simti vinovat.
,oluarea #limentelor
Anima|c|c crcscutc pcntru sacrilicarc sunt incctatc cu |ormoni si antibioticc.
Laptc|c dcvinc mai po|uat cu liccarc zi cc trccc, nu numai dc |a |ormonii si antibioticc|c
datc vaci|or, dar dc ascmcnca si dc |a dctcrqcntii pcntru curatarc, radiatia bilcni|i|or
po|ic|orurati, crbicidc|or si a|tor substantc. Puii dc qaina sunt |raniti uncori cu arscnic
pcntru a |c crcstc apctitu| si pcntru a manca mai mu|t, pcntru a crcstc in qrcutatc.
Gaini|or ouatoarc |i administrcaza antibioticc, tranc|i|izantc, acid rcp|t|a|ic (sau
tcrcp|t|a|ic, si co|orant qa|bcn (pcntru a lacc qa|bcnusu| oua|or cu aspcct bo|navicios sa
aratc norma|, pcntru a numi doar catcva dintrc accstca. Putcti obtinc toatc accstc
,bunatati` din oua|c |or (imprcuna cu catcva PCB-uri N.tr. - Po|,c||orinatcd bip|cn,|s,
bilcni|i po|ic|orurati - c|asa dc compusi orqanici cu 2 pana |a l0 atomi dc c|or atasasi |a
bilcni|, carc |a randu| |ui cstc o mo|ccu|a compusa din doua inc|c dc bcnzcn. lormu|a
c|imica cstc accasta: C
l2
H
l0-x
C|
x
,. Pcstii sunt dc ascmcnca tratati cu antibioticc si
subicct pcntru ncnumaratc lormc dc otravirc si po|uarc a apci carc distruqc occanc|c
(inc|usiv dcscuri|c radioactivc,. Dcsiqur, produsc|c dc oriqinc anima|a nu sunt sinqurc
|ucruri carc sunt contralacutc. Lcqumc|c si lructc|c dc ascmcnca au dcvcnit prca
pcricu|oasc prin qradu| |or dc po|uarc. Trcbuic sa ana|izczi tot ccca cc uti|izczi, consumi
sau traicstc in ur tau.
Cc|c mai mu|tc lructc si vcqcta|c sunt crcscutc si stropitc cu otravuri. nii oamcni
cumpara produsc cco|oqicc dc |a maqazinc|c cu a|imcntc cco|oqicc natura|c, dar din
pacatc mu|tc dintrc cc|c vandutc nu sunt cco|oqicc. lntrcbati dc provcnicnta |or |a
maqazinu| dvs. Cautati daca putcti inapoi catrc sursa dc provcnicnta a accstora. Vi sc va
opunc rczistcnta, dar cat dc important cstc accst |ucru pcntru tinc Daca dcstui oamcni
ar inccpc sa intrcbc dcsprc provcnicnta, cvcntua| maqazinc|c |c-ar producc dupa
proccdura standard. Dc ascmcnca, daca tc dccizi sa mcrqi pc cco|oqic, li insistcnt,
mcrqi pana |a capat. la in considcrarc toxinc|c pc carc |c primcsti prin a|imcntc|c si
produsc|c anorqanicc ca si cum accstca ar li q|oantc trasc catrc cc|u|c|c orqanismu|ui
tau. Daca ai lost oc|it, ai lost impuscat. C|iar si numai un sinqur q|ont (o substanta
anorqanica pc carc o lo|oscsti sau o consumi, poatc avca clcctc loartc ncqativc. Daca
intampini prob|cmc in a manca produsc cco|oqicc, ar trcbui sa-ti purilici si cc|c|a|tc zonc
dc asimi|arc Cc sc al|a in apa pc carc o bci |ciuri vcqcta|c orqanicc Otct P|antc
mcdicina|c Nuci Sapunuri natura|c lo|oscsti dcodorantc Dctcrqcnti Ba|sam pcntru
rulc |ciuri|c |idroqcnatc sau ,lractionatc` carc sunt mu|tc dintrc pac|ctc|c cu
,a|imcntc sanatoasc`, accstca sunt mu|t mai daunatoarc pcntru sanatatc dccat
442
,a|imcntc|c s|abc nutritiv`. Lxista sutc dc |ucruri pc carc trcbuic sa |c ici in considcrarc si
c|c ti sc vor dcscopcri daca csti dcsc|is, dispus catrc sc|imbarc, i nu re0istent la
lucrurile care i se o#er i i plac, #c+nd sau utili0+nd lucrurile care nu i
plac. Toatc accstca vin |a cincva carc atinqc accasta constiinta, carc arc atitudinca
a|truista dc a li una cu trupu| si un vc|icu| pcntru Du|.
,ostul
Dicta cstc doar o partc a cic|u|ui asimi|arii si c|iminarii pc carc trcbuic sa |c
considcram ca pc un intrcq in scopu| dc a atinqc puritatca. Am discutat doar dcsprc
dicta si imp|icatii|c ci, insa daca orqanismu| dvs. cstc p|in dc toxinc|c acumu|atc prin
a|imcntatia antcrioara, o dicta pura nu va li sulicicnta pcntru a atinqc o starc dc
puritatc, starca dc cc|i|ibru. Pcntru a spcra |a o dicta pura, pcntru a lacc ca accasta sa
lic prccum o dcslundarc a unui cana| inlundat, trcbuic ca in primu| rand tu insuti sa sa-|
dcslunzi prin a inccta sa mai pui aco|o |ucruri|c carc i| inlunda. Pcntru accst |ucru cxista
postu|. Postu| laci|itcaza c|iminarca toxinc|or acumu|atc. Stravcc|i|c invataturi dcsprc
dicta a|c Lui lisus indica laptu| ca noi ar trcbui sa postim saptc zi|c in liccarc an in carc
am mancat a|imcntc impurc (asta ncinscmnand ca trcbuic tinut tot postu| intr-o sinqura
pcrioada,. ln mod norma|, orqanc|c pcntru c|iminarc si diqcstic a|c trupu|ui, acumu|caza
si c|imina. L|c sunt ocupatc in scnsu| dc coborarc a| a|imcntc|or pc carc |c mananci,
olcrind orqanismu|ui nutritia, stocarca qrasimi|or, c|iminarca produsc|or a|imcntarc si
toxinc|or, ctc. lnsa atunci cand inccpi un post, orqanc|c dc c|iminarc si diqcstic a|c
orqanismu|ui nu mai au o noua |rana pcntru a o prc|ucra, astlc| ca, toatc toxinc|c
acumu|atc, cc|u|c|c bo|navc, tumori|c, ctc. inccp sa sc dcsprinda si sa lic cxpu|zatc.
Postu| nu cstc numai bcnclic pcntru trupu| lizic, ci dc ascmcnca si pcntru
aspcctc|c mcnta|c si spiritua|c a|c liintci dvs. Vai mu|t dccat dicta, postu| poatc li o
cxpcricnta loartc spiritua|a carc va ina|ta constiinta. n post cxtins arc o va|oarc
cxtraordinara in dczvo|tarca discip|inci, transccndcrii p|anu|ui lizic si a putcrii dc vointa.
Llcctc|c spiritua|c cdilicatoarc a|c postu|ui au lost documcntatc dc-a |unqu| timpu|ui.
Dcoscbit dc clicicnt in accst scns cstc postu| rapid numai cu apa timp dc patruzcci dc
zi|c - accsta poatc li insotit dc vii cxpcricntc spiritua|c, viziuni si rcvc|atii. Lu rccomand
cu taric ca accsta sa nu lic lacut lara indrumarc si supravcq|crc corcspunzatoarc.
Posturi|c cu sucuri sunt o ca|c dc a curata sanatos orqanismu| si dc ascmcnca o
buna doza dc stimu|arc a spiritua|u|ui. lnsa c|iar si accstca trcbuic lacutc cu indrumarc.
Si oricum nu sari dircct intr-un post cxtins, inccpc cu patru zi|c dc post cu suc si
munccstc pcntru a aunqc aco|o pc ca|c. Rcbc|u| si cqoistu| sinc scparat sc astcapta |a
post, insa daca tu ai trccut dc a trcia zi, ai trccut pcstc punctu| tau dc cca mai marc
s|abiciunc si mari|c tcntatii a|c sinc|ui. Asta nu inscamna ca ispitc|c sc vor tcrmina, c|c
vor li c|iar si mai putcrnicc si mu|t mai vii, insa daca ai trccut dc marca cc|or trczi zi|c v-
ati dcmonstrat si dczvo|tat dcstu|a lorta pcntru a va dcpasi ccrintc|c sinc|ui scparat, iar
lorta va crcstc pc masura cc vcti continua s-o transccndcti. ln |oc dc a intra in
spccilicatii|c comp|ctc a|c postu|ui cu sucuri, ma voi rclcri inca o data |a cartca |ui Paavo
Airo|a, EoI to 5et 7ell, c| sc rclcra |a toatc si nu cstc ncvoic sa rcpct cu aici ccca cc
c| a spus atat dc binc.
443
+uul 4ece
n dus rccc cstc bcnclic pcntru intrcaqa liinta. Accsta cstc rcintincritor,
vindccator si cu clcctc stimu|atoarc pcntru intrcqu| orqanism, inc|usiv pcntru: orqanc,
sistcmu| circu|ator, ncrvos, q|andu|ar (inc|usiv pcntru q|andc|c cndocrinc asociatc cu
C|a|rc|c,, musc|i, ctc. Accsta auta proccsc|c diqcstivc si dc asimi|arc. L| crcstc dc lapt
pu|su| sanquin. n dus rccc lacut zi dc zi, marcstc rczistcnta |a bo|i si inlcctii. Din punct
dc vcdcrc mcnta|, un dus rccc marcstc viqi|cnta, atcntia. n dus rccc marcstc dc
ascmcnca l|uxu| nivcrsa| a| victii, cncrqia , prana , c|i , |i prin trup, in timp cc un
dus licrbintc tindc sa scurqa sau sa aiba un clcct rczistiv a| accstci cncrqii. Si ca un
bonus, dusu| rccc cstc o marc moda|itatc dc a-ti transccndc propriu| sinc scparat, in
mod spccia| pcntru cci carora nu |c ,p|acc` dusu| rccc.
Poti inccpc dusu| cu apa ca|da daca dorcsti, poti c|iar a|tcrna, licrbintc - rccc,
licrbintc - rccc, doar atata timp cat ai tcrminat cu rccc.
ln linc, amintcstc-ti mcrcu ca un dus rccc nu cstc qrcu dc obtinut in racorosu|
Hima|a,a.

-izualizarea Culorilor )
0"erciiul C8a<relor
liccarc c|a|ra arc corcspondcntc a|c vibratii|or sa|c in spcctru| dc cu|ori.
,Tcrapia prin cu|oarc` poatc li lo|osita pcntru a stimu|a c|a|rc|c prin proicctia lizica a
cu|orii si |uminii. lnsa mu|t mai important, noi putcm lo|osi putcrca vizua|izarii pcntru a
stimu|a dilcritc|c c|a|rc. lizic, zonc|c c|a|rc|or sunt asociatc comp|cxc|or manunc|iuri
ncrvoasc sau p|cxuri, prccum si in spccia| cu amp|asarca q|andc|or cndocrinc.
444
ln primu| rand, avcm c|a|ra radacina, zona dc mai os dc qonadc, cu|oarca ci
cstc rosu. rmatoarca cstc cca dc-a doua c|a|ra, |oca|izata in zona din spatc, |a
aproximativ cinci ccntimctri mai os dc buric (pc co|oana vcrtcbra|a,, cu|oarc accstcia
cstc portoca|iu. Cca dc-a trcia c|a|ra cstc P|cxu| So|ar, |oca|izata dinco|o dc zona
situata dupa carti|aqiu| stcrnu|ui (dar in lata co|oanci vcrtcbra|c,, cu|oarca accstcia cstc
qa|bcn auriu. Avcm apoi cca dc-a patra c|a|ra sau c|a|ra inimii (putcti q|ici |ocatia ci,,
cu|oarca ci cstc vcrdc. Apoi avcm cca dc-a cincca c|a|ra, numita uncori tiroida sau a
qatu|ui, cu|oarca ci cstc a|bastru|. Ccntrata pc q|anda pituitara, |oca|izata in spatc|c
mi|ocu|ui lruntii, cstc c|a|ra a sasca, numita dc ascmcnca cc| dc-a| trci|ca oc|i sau
ana, cu|oarca ci cstc vio|ctu|. ln cc|c din urma am auns |a c|a|ra coroanci sau ,|otusu|
cu o mic dc pcta|c`. ncori accasta cstc numita Locasu| Sul|ctu|ui, ccntru| ci cstc pc
q|anda pinca|a, in mi|ocu| capu|ui, cu|oarca accstcia cstc a|b-vio|ct.
Dc |a po|i, dc |a c|a|ra radacina si pana |a c|a|ra coroanci, cncrqia curqc si tc
inconoara intr-o lorma ascmanatoarc unui camp maqnctic.
Sczi cu co|oana vcrtcbra|a drcapta. Vizua|izcaza cncrqia co|orata |uminoasa a
liccarci c|a|ra inccpand cu c|a|ra radacina si curqand in sus in ordinca in carc tocmai
a lost data in paraqralu| prcccdcnt. Stabi|iti-va pc liccarc c|a|ra pcntru cc| putin un
cic|u a| rcspiratici (inspiratic si cxpiratic,, daca putcti vizua|iza mai mu|t timp cu|ori|c
cstc si mai binc. Cand ai tcrminat cu c|a|ra coroanci, inccpc din nou dc |a c|a|ra
radacina. Vcntinc accasta rcpctitic timp dc douazcci dc minutc sau cat dc mu|t timp ai
disponibi|.

-isele
ln starca dc rcpaus (somn, orqanismu| rcccptioncaza intrctincrca anumitor lunctii
mcnta|c si spiritua|c. Prin qradu| nostru dc consticntizarc intors din mcdiu| cxtcrior catrc
445
cc| intcrior (subconsticnt,, putand dcvcni consticnti dc inl|ucntc|c cc trcc intcrior (prin
visc, |a lc| ca si cum am li consticnti dc cxtcrior in starca dc ,vcq|c`.
Vu|tc dintrc visc sunt oportunitati, |cctii si cxpcricntc cc nc sunt prczcntatc dc
catrc liinta noastra Launtrica. Accstca sunt adcsca dc natura unci ,prc-vizua|izari` a
unci cxpcricntc prin carc vom trccc ori a unci circumstantc cxistcntc in prczcnt carc ar
trcbui sa lic prccum o |cctic si o moda|itatc dc dczvo|tarc. Accstc visc sunt importantc si
ar trcbui sa lic tratatc in consccinta. Cu toatc accstca, nu toatc visc|c sunt dc acc|asi lc|.
nc|c visc pot li viziuni psi|icc sau prc-coqnitivc, cxpcricntc in alara trupu|ui,
rczo|vari intuitivc a|c prob|cmc|or, ctc.
Bo|i|c sau pcrturbari|c lizicc, ori dcrcq|ac|c mcnta|c lic din taramuri|c
consticntu|ui sau subconsticntu|ui, pot alccta sau c|iar pot crca si pot domina visc|c.
Accstca sunt numai visc|c carc ar putca li iqnoratc.
Din cauza |ipsci dc coordonarc a naturii trip|c pc carc o au maoritatca
oamcni|or, mu|ti nu sunt consticnti dc visc|c |or, astlc| mari|c bcnclicii a|c accstora sunt
picrdutc. Totusi, putcm intoarcc accst |ucru in lavoarca noastra, nc putcm lo|osi visc|c
pcntru a nc auta. Cum
lntcqrand constiinta noastra lraqmcntata si obtinand bcnclicii dcp|inc din visc|c
carc pot li laci|itatc in mai mu|tc moduri:
1 Extinderea contiinei treze n timpul visului.Accst |ucru
sc rca|izcaza prin a dcvcni consticnt, activ si lunctiona| intr-un vis, n timp ce visczi.
Poti uti|iza un simbo| c|cic pcntru a dcc|ansa rccunoastcrca qradu|ui dc consticntizarc
intr-un vis. Dc cxcmp|u, Don Juan, Car|os Castancda spunca ca isi privcstc maini|c in
timpu| unui vis. lacand accst |ucru isi dcc|ansa visarca consticnta. Daca ai lo|osi o
|umina ca si simbo| ar li o a|cqcrc cxcc|cnta, asa cum vci vcdca in cazu| in carc o vci
contcmp|a.
2 Extinderea un vis n starea treaz a contiinei.Accasta
mctoda (carc dc ascmcnca auta |a dczvo|tarca primci mctodc, sc lacc prin inrcqistrarca
visc|or ta|c in liccarc dimincata. Pastrcaza ccva dc scris si un carnctc| aproapc dc patu|
tau si imcdiat cc ai icsit din starca dc vis si ai intrat in starca dc ,vcq|c`, scric tot cc iti
poti aminti din vis, c|iar daca cstc numai un lraqmcnt, un cuvant sau un scntimcnt. Nu
astcpta pana tc vci trczi - #-o atunci c+nd ai observat c ai ieit din starea de
vis. Cu cat laci mai mu|t accst |ucru, cu atat mai usor iti vci rcaminti visc|c, ti |c vci
aminti comp|ct. lnaintc ca tu sa stii iti vci da scama ca |a un momcnt dat ai ump|ut
paqini|c.
3 Revizuirea zilnic a viselor tale.Simbo|istica visc|or variaza dc |a
pcrsoana |a pcrsoana. Cc| mai bun mod dc a intc|cqc scnsu| visc|or ta|c cstc acc|a dc a
pastra imaqina dc ansamb|u in mod intuitiv. Nu va c|inuiti mintca inccrcand sa rctincti
dcta|ii|c si a|tc ascmcnca. Scnsu| visc|or ta|c poatc dcvcni mai c|ar pcntru tinc in timp
cc |c studiczi. ln timp, prin cxpcricnta si dcsc|idcrc, ccca cc ai ncvoic sa stii iti va li
rcvc|at.
4 - rmatoarca alirmatic cstc dc autor pcntru toatc mctodc|or mcntionatc
antcrior, ,Lu imi amintcsc visc|c mc|c si sunt consticnt dc c|c in timp cc viscz.` Accasta
ar trcbui sa lic rcpctata dc tinc insuti in taccrc, in timp cc mcrqi |a cu|carc.
446
Amintcstc-ti sa mcmorczi toatc cauzc|c dilcritc carc pot manilcsta intr-un vis, o
a|ta |cctic sau cxpcricnta psi|ica, astlc| incat sa nu inccrci a citi in accasta ccva prolund
atunci cand nu cstc a|tccva dccat un stomac dcranat ca cxpcricnta prcdominanta

4evizuirea #ctivitii 9ilnice
Notcaza carc au lost dc lapt activitati|c ta|c zi|nicc. la accst |ucru in liccarc scara.
Nu citi accasta inrcqistrarc pana cc nu a trccut o |una dc |a momcntu| cand ai scris-o.
Dupa cc a trccut o |una, compara activitati|c ta|c din trccut cu cxpcricntc|c actua|c.
Scoatc |artia pc carc ai scris idca|u| tau si compara-| cu ccca cc vczi ca ai lacut in viata
pana |a atinqcrca idca|u|ui tau. Dc ascmcnca, uita-tc |a urna|u| tau dc visc si vczi daca
cxista vrco rc|atic cu visc|c ta|c din trccut si cc|c din prczcnt in viata ta.
lnc|idc-ti oc|ii si mcrqi inapoi pcntru a vcdca cxpcricntc|c ta|c din timpu| zi|ci.
Ai qasit vrco cxpcricnta ncqativa Ai dcvcnit ncqativ, csti suparat in |cqatura cu ccva
laci vrco qrcsca|a
Vcrqi inapoi |a inccputu| zi|ci si rctraicstc-o, insa dc accasta data sc|imband cc
cstc in ur. Vczi cxpcricntc|c ncqativc carc sc prczinta ca pozitivc. Vczi |ucruri|c |a carc
ai rcactionat ncqativ, vczi-|c ca |cctii, in sc|imb vczi-tc tu insuti rcactionand in mod
pozitiv, in manicra pozitiva. ln cazu| in carc ai lacut qrcsc|i, vczi-tc tu insuti |uand
dccizii|c corcctc. rmcaza-ti noi|c cxpcricntc si dccizii pozitivc prin rczu|tatc|c accstora.
Vintca crccaza. lacand accst cxcrcitiu vci inccpc sa rupi tiparc|c ncqativc, vci
crca noi modc|c carc sunt in armonic cu Vointa nivcrsa|a.
Un Cuv$nt de Final
Accasta cartc cstc p|ina dc inlormatii carc ncccsita timp si cxpuncrc rcpctata
pcntru a li cu adcvarat asimi|atc. Rcvizuirca consistcnta a invataturi|or stravcc|i si a
cc|or nu loartc vcc|i, c|iar dc considcri ca |c cunosti, astlc| poti pastra o mai marc
intc|cqcrc a naturii nitatii si lubirii A|truistc. Accst |ucru iti poatc olcri dc ascmcnca
pcrspcctiva mai c|ara in carc tc al|i cu adcvarat si ccca cc laci cu viata ta, tc poatc auta
in dczvo|tarc. Daca accst |ucru cstc ccca cc tc intcrcscaza, poatc dorcsti sa inccpi prin
a citi cartca din nou (c|iar daca ai lacut-o dca dc mai mu|tc ori,, citcstc un pic din ca in
liccarc zi, pana cand csti na cu cunoastcrca, pana cand stii cu siquranta ca nu obtii
altceva in p|us din ca. Nu pot sub|inia dcstu| dc mu|t cat dc important cstc accst |ucru,
si cc mu|t imi cstc dor dc tinc daca ai citit-o numai o sinqura data.
447
Find the secret bonus book hidden
within - by re-reading it
T|c inlo in t|is boo| is lar morc conccntratcd t|an lrozcn oranqc uicc. lt ta|cs timc,
s|ow rcadinq (and somctimcs rcpcatcd rcadinq ol a scntcncc, AND muc| repeated
exposureto rca||, qct it` lu||,. Lvcn t|ouq| ,ou ma, t|in| ,ou qot it` t|c lirst
timc, consistcnt rc-rcadinq will|ccp qivinq ,ou a qrcatcr undcrstandinq, cspccia||, as
,ou qrow, ,our abi|it, to rca|izc` ncw t|inqs qrows too. Consistcnt rc-rcadinq (cvcn il
,ou |avc a|rcad, donc so man, timcs, can qivc ,ou qrcatcr insiq|t into man, t|inqs
inc|udinq w|o ,ou rca||, arc, and w|at ,ou arc doinq wit| ,our |ilc. lt can |c|p ,ou
qrow (il t|at`s w|at ,ou RLALLY wANT,. Kccp rcadinq t|c boo| aqain, and rcad a
|itt|c ol it cvcr, da,, unti| ,ou lina||, rcac| a p|acc w|crc ,ou |now lor ccrtain t|at ,ou
arc not qcttinq an,t|inq out ol it an,morc. Lvcn t|cn, tr, rcadinq it aqain mont|s or
,cars |atcr, and noticc il ,ou sti|| rca|izc ncw t|inqs (bccausc ,ou |avc c|anqcd,. l can`t
strcss |iq||, cnouq| |ow important t|is is, and |ow muc| ,ou`|| miss il ,ou on|, rcad it
oncc.
448
PART THREE
Spiritual development tools/devices, including Vibrational Sounds
More books/videos/music by Jon, including free bonus teachings.
Our website features, free online newsletter, proects ! contact info.
Self-Help, Spiritual growth, & Health items
Our mini cata|oq` (wcbsitc |as morc,. Ordcr on|inc or to||-lrcc (scc contact inlo,.
SPEED UP YOUR GROWTH, GOAL ACHIEVEMENT
AFFIRMATIONS & MEDITATIONS
wit| t|c Vcqa-Votivator` and Votivator`. Rccommcndcd b, Jon & uscd b, our
mon|s. sc scparatc|,, or bot| lor maximum cllcctivcncss.
The Motivator|oo|s |i|c a paqcr, and vibratcs si|cnt|, at intcrva|s ,ou sct (l min.
to 24 |rs., w|cn distractcd b, |cctic da,s, it rcminds ,ou ol ,our idca|s, qoa|s, or do an
allirmation. A|so qrcat lor doinq scts` ol mcditations wit|out |avinq to c|oc| watc|`
(scttinq it to 5 or l0 minutcs a||ows ,ou sta, in t|c statc ,ou`rc a|rcad, in, w|i|c
scam|css|, rcmindinq ,ou to do ,our ncxt mcditation,. Dcvc|opcd b, a c|inica|
ps,c|o|oqist. An inva|uab|c aid. Rcqu|ar|, $69.95, now on|, $49.95.
Mega-Motivator.Amazinq soltwarc disp|a,s a spiritua| or succcss allirmation (or
,our custom oncs, on ,our computcr. Sct |ow oltcn & |ow |onq t|c, s|ow lor. You
can cvcn sct t|cm to l|as|` so last, t|at t|c, can`t bc sccn b, t|c na|cd c,c, on|, ,our
subconscious. Lvcn uscd b, corporations to cn|ancc cmp|o,cc pcrlormancc, imaqinc
|ow it can |c|p ,ou |ct qo ol dcstructivc |abits & strcss, attain positivc ncw qoa|s,
promotc |ca|t| & wc||-bcinq. Rcqu|ar|, $99.95, now $29.95,down|oad, or $39.95 lor
t|c CD-ROV. A qrcat dca| lor incrcdib|, |c|plu| soltwarc. Docsn`t intcrlcrc w,,our
wor| or ot|cr proqrams.
449
/0L/(0E/( ,7R/05(/L )5U(4)
Ancient Hi-Tech
EELP PR5GR/M J5UR /FFRM/05() P
/#EE,E J5UR G5/L)
Jon`s car|, studics ol ancicnt tcxts about co|or & sound |ca|inq, and |is |atcr scicntilic
wor|, |cd to t|c dcvc|opmcnt ol t|csc sounds t|at ta|c ,ou into t|c dccpcst mcditativc
statcs w|crc ,ou arc most rcccptivc to proqramminq ,our subconscious mind wit| ,our
allirmations. T|csc CD`s ollcr instant dccp mcditation at t|c pus| ol a button, to |c|p
,ou ac|icvc rapid c|anqcs. Ta|c contro| ol ,our |ilc. C|osc lrom t|c topics bc|ow and
put w|at YO want in ,our subconscious mind`s proqramminq. Grcat lor qilts too.
l - Spiritua| Dcvc|opmcnt,Growt|.
2 - Hca|inq allirmations,visua|ization.
3 - Brca|inq Bad Habits,Dcvc|opinq Hca|t|, Habits.
4 - Va|c Viri|it,.
5 - Strcss Rc|icl,Vanaqcmcnt.
6 - Sounds On|, (no allirmations or induction,.
7 - Ancicnt C|incsc Hca|inq Visua|ization. (Givcn to us b, a Dr. w|o traincd wit| Car|
Simonton VD, a canccr t|crapist w|o uscs ps,c|o|oq, & visua|ization,
S - lnsomnia.
9 - Powcr Nap (lcc|s |i|c 3 |ours s|ccp in 2S min.,
l0 - wciq|t Loss.
ll - Lmotiona| Hca|inq. (Tics into man, t|inqs suc| as catinq,scxua| disordcrs,
smo|inq, substancc abusc, sc|l-cstccm, co-dcpcndcnc,, ctc. - a|most cvcr,onc nccds
t|is. Grcat lor t|osc wit| |istor, ol cmotiona| or scxua| abusc,
l2 - lntuition Dcvc|opmcnt. Ln|ancc ,our 'inncr-voicc'
l3 - Supcr Lncrqizcr Vita|it, Rcc|arqc.
l4 - L,csiq|t
l5 - Sc|l-Lcss Conlidcncc
l6 - B|ossominq Crcativit,
l7 - Accc|cratcd Vcqa-Lcarninq
lS - lantastic Vcmor,
l9 - lmprovinq Rc|ations|ips wit| Ot|crs
20 - Dcvc|opinq a D,namic Succcss Oricntcd Pcrsona|it,
2l - Powcrlu| lmmunc S,stcm
22 - Prob|cm So|vinq S|i|| Boostcr
23 - Lllcctivc Communication S|i||s
24 - Bccominq Bcttcr Orqanizcd,Timc Vanaqcmcnt
25 - wi||powcr
lDA Disc|aimcr: T|csc statcmcnts & products |avc not bccn cva|uatcd b, t|c lDA.
T|c, arc not intcndcd to diaqnosc, trcat, curc, or prcvcnt an, discasc or condition.
A|wa,s consu|t ,our p|,sician bclorc usinq. T|is app|ics to a|| products, inlormation,
mcditations or advicc wc ollcr.
450
T|csc s|ou|d ONLY bc uscd w|cn salc|, sittinq or |a,inq down in norma| mcditation
posturcs.
VlBRATlONAL SONDS lOR COPLLS
(Rcquircs two idcntica| stcrco |cadp|oncs, and a 'sp|ittcr' avai|ab|c at Radio S|ac|,
26 - Dcvc|opinq a ps,c|ic bond wit| ,our partncr
27 - 'Rainbow Bridqc' - Crcatc a 'c|a|ra conncction'
2S - Spiritua| Scxua|it, CLO Tantra Guidcd lmaqcr, (lst staqc traininq |cvc|. lor usc
wit| Jon's Sacrcd Scxua|it,,Tantra boo|s 'Scx & t|c Spiritua| Gu, (or woman,', and
'Activc Cc|ibac,',.
Vcrsion (A,, wit| Vibrationa| Sounds bac|qround.
Vcrsion (B,, wit| C|assica| Vusic bac|qround (Bo|cro & ot|crs,
VlBRATlONAL SONDS - VSlC THLRAPY
Vcditation Vusic wit| Vibrationa| Sounds mixcd subt|, in t|c bac|qround.
29 - Cr,sta| Gonq C|a|ra Vcditation
30 - Cr,sta| Gonq Group Vcditation
3l - Didqcridoo Von|'s Vcditation
32 - Didqcridoo & Cr,sta| Gonq Von|'s Vcditation
33 - Translormation
34 - Vintaqc C|assics
lncllcctivc rip olls` ol Jon`s oriqina| wor| can sc|| lor |undrcds. A|| our tit|cs (inc|udinq
lor Coup|cs` & Vib Sound,Vusic T|crap,` vcrsions, arc $29.95 ca. P|casc spccil,
tit|c.
5ur ,ideos 5%%erings
wc prcscnt|, |avc 2 Tibctan Yoqa vidcos and a Ca,cc Yoqa` vidco. wc`rc about to
ma|c a spccia| ancicnt Hat|a Yoqa vidco, and a 5 min.,da, an,onc can do it` sc|l
dclcnsc vidco t|at wi|| |c|p pcop|c (cvcn a sma|| woman or tccn, casi|, dclcnd aqainst
a|most a|| attac|crs, cvcn cxpcrt liq|tcrs. watc| our wcbsitc.
#a$"e JogaQ
Tauq|t to a man w|o |c|pcd us ma|c t|is vidco, b, an Ostcopat| at t|c A.R.L. C|inic
ovcr 20 ,cars aqo. Hc |ad bccn qivcn 6 mont|s to |ivc, and incorporatcd t|csc
cxcrciscs into |is |ca|t| rcqiminc.
T|is vidco dcmonstratcs t|c simp|c ro||s & strctc|cs cxact|, as qivcn in t|c Ca,cc
rcadinqs as a qcncra| cxcrcisc routinc to csscntia||, |c|p ba|ancc t|c lorccs in t|c bod,,
and promotc wc||-bcinq.
Las, cnouq| lor a 4 ,car o|d to |carn & cas, cnouq| to do b, scniors. Van, can cvcn
bc donc sittinq on a stoo|. T|c, a|so comp|cmcnt Tibctan Yoqa.
451
(T|is is a s|ort vidco - about l4 minutcs. Altcr basic tips, rccommcndations & Ca,cc
quotcs about Pcnic|, t|c cxcrciscs ta|c on|, about 7 to S minutcs to tcac|. Howcvcr,
cvcn a 5 min. s|ort-run vidco costs ncar|, as muc| to manulacturc as a 60 min onc.
Lonqcr vidcos usua||, sc|| lor morc, and bcttcr. wc lcc| paddinq` |cnqt| to qct morc
monc, or sa|cs, is dis|oncst. wc`vc |card somc pcop|c madc vidcos wit| cxtra`
cxcrciscs. wc scarc|cd t|c comp|ctc rcadinqs on CD-ROV, and qivc on|, w|at Ca,cc
qavc no morc, no |css. wc bc|icvc qua|it, & accurac, is morc va|uab|c t|an quantit,,.
$l4.95
0i*etan Joga
Joga o% t-e #-ildren o% t-e LaH o% 5ne
Vol. 1 - Tibetan Yoga Instructional Video.lcc| qrcat cvcr,da,. Las, to
|carn, stcp-b,-stcp instruction lor doinq t|c ,oqa routinc wc |avc donc lor t|ousands ol
,cars. lnc|udcs our uniquc sccrct mcridian ba|ancinq tcc|niqucs t|at qct ,our bod,`s
cncrq, s,stcms l|owinq and in ba|ancc in ust minutcs - wit| on|, a lcw wavcs ol ,our
|ands. T|c, can bc donc an,timc, cvcn durinq a rcstroom brca|. Vidco on t|c
bcac|cs ol Vaui. $l9.95
Vol. 2 - Tibetan Yoga Flow 20 Minute Workout Video.Oncc ,ou
|avc |carncd t|c tcc|niqucs, ,ou can do t|c 20 minutc ,oqa wor|out a|onq wit| ,our
vidco partncr`, w|i|c simu|tancous|, cno,inq somc ol our bcautilu| music. li|mcd at
t|c |auntinq|, bcautilu| Gardcn ol t|c Gods` in Co|orado. $l9.95
ENERGY SPINNERS:You rca||, CAN movc t|inqs wit| ,our mind. wor|s
instant|, lor most pcop|c. Scnsitivc to nivcrsa| Lilc Lncrq,,Rci|i, ust put |ands ncar
it, and |ct t|c cncrq, l|ow bctwccn t|cm to spin its propc||cr Provc t|at suc| cncrqics
cxist. lurt|cr dcvc|op |ca|inq, conccntration & visua|ization. Pac|s up poc|ct-sizcd to
ta|c an,w|crc. Comcs wit| spccia| cxpcrimcnts lrom Jon. Grcat qilt too. $l9.95
Iould $ou liKe to LooK P Feel Jounger?
How about tr,inq a tota||, uniquc (not HGH, anti-aqinq & rcuvcnation product
dcvc|opcd b, an award winninq Stanlord qraduatc VD P|D p|armaccutica|
dcvc|opmcnt spccia|ist. Tota||, salc (wc wou|dn`t usc it ot|crwisc,. As soon as it`s rcad,
lor t|c pub|ic (possib|, b, t|c timc ,ou rcad t|is,, it wi|| bc avai|ab|c cxc|usivc|, (lor
now, lrom our ordcr-|inc.
nti| t|cn, t|c, sti|| ollcr t|c on|, qood HGH t,pc spra, wc`vc lound. Dr. K|atz, V.D.
said lt is now possib|c to rcvcrsc t|c cllccts ol aqinq l0-20 ,cars` (spca|inq ol HGH
incctab|c,. Rcscarc|cd and uscd sincc t|c l950`s, it was t|c sccrct ol t|c ric| &
lamous unti| now bccausc ol its astronomica| cost and i||cqa|it,. T|c spra, |as c|anqcd
452
a|| t|at. Scc Jon`s commcnts on our wcbsitc about t|c rcmar|ab|c rcsu|ts it |ad lor |im
& ot|cr mon|s lor ,cars - lor about t|c pricc ol an csprcsso a da,, or |css (dcpcndinq
on w|o|csa|c or rctai| quantitics,.
R4ream're"all'%riendl$! alarm "lo"Ks
Zcn A|arm C|oc|s - w|cn t|c a|arm qocs oll, a c|imc bar is struc|, ma|inq a bcautilu|,
solt, p|casant tonc. 3.5 minutcs |atcr, it c|imcs aqain. lt bccomcs morc lrcqucnt ovcr
l0 minutcs il ,ou don`t rcspond...cvcntua||, rcac|inq cvcr, 4 scconds unti| s|ut oll.
Durinq t|is proqrcssivc awa|cninq ,ou can wor| on drcams & allirmations in t|c
a|p|a-t|cta statc. Bcautilu| wood |and-madc construction. $97.
Ionic Bracelets- scd b, Jon, ot|cr mon|s, & t|ousands w|o ravc about t|cm
lor pain rc|icl & cncrq,. Bcttcr t|an maqnctic t|crap,, Jon said t|csc bracc|cts li|tcr
out ncqativc cncrqics and rcstorc ba|ancc. Attractivc surqica| stain|css stcc| twist band
wit| qo|d p|atcd ba||s. Las, to put on,ta|c oll. Comparcs to oncs costinq $lS0, cvcn
on our sitc. $49.95.
Coral Calcium - Ours is lrom an abovc qround minc un|i|c man, ot|cr brands and
sourccs. T|is insurcs t|at it isn`t contaminatcd lrom po||utcd watcrs and t|at cora| rccls
arcn`t bcinq |armcd in t|c |arvcstinq ol it. lt`s a|so trcatcd wit| ozonc to ma|c surc
t|crc is no bactcria| contamination. wc can`t discuss a|| t|c amazinq |ca|t| c|aims but
,ou can lind man, b, scarc|inq t|c intcrnct. wc can sa, t|at it`s qrcat lor pcts too. wc
startcd qivinq it to our c|dcr|,, barc|, movinq Tibctan mastill and s|c startcd bc|avinq
|i|c a pupp, wit|in a da,. Ca|| or scc our wcb sitc lor optiona| lormu|as and pricinq.
0-e Musi" o% Peniel P Friends2 P #L5 MonKs
Jon & ot|cr mon|s inl|ucnccd t|c |,rics & music ol |undrcds ol |its, and |avc bccn
produccrs, arranqcrs, & prolcssiona| musicians. Jon startcd t|c lirst a|| diqita| rccord
compan, in t|c S0`s, and dcvc|opcd 3-D sound (uscd on somc ol |is a|bums,. Hc a|so
inl|ucnccd` t|c crcation ol somc ol t|c qrcat positivc pop & roc| music ol t|c 60`s &
70`s. T|cn t|crc arc |is pcrsona| rccordinqs, spanninq c|assica|, mcditation, ncw aqc`,
c|i|drcn`s, |iq|t azz, to pop & roc| music. T|crc arc ovcr a coup|c ol dozcn ,ou can
rcad about on our wcbsitc. Hcrc`s ust a lcw. Rcqu|ar|, $l7.95, our rcadcrs and wcb
visitors (at t|is timc,, qct an introductor, ollcr ol $9.95 ca.
Sampler- Sc|cctions lrom a varict, ol our CDs, wit| t|c tit|c announccd bctwccn
sonqs.
,intage #lassi"s - NOT t|c stull, madc lor ro,a|t,` stull, but t|c most bcautilu| and
inspirinq picccs cvcr composcd. P|a,cd and s|iq|t|, modilicd b, Jon.
Dreamweavers- T|is c|i|drcn`s CD |as 2 |a|l-|our positivc` & succcss bui|dinq
storics, to|d b, Starr, L,cs t|c lair, Godmot|cr`. sinq vcrba| and musica| rc|axation
tcc|niqucs, t|c, qcnt|, brinq c|i|drcn into a mcditativc statc, w|crc t|c, ca|m down &
453
s|ccp w|i|c qcttinq qood allirmations. Bc|icvc mc, |ids want to qo to bcd or nap, oncc
t|c,`vc |card t|cm.
Transformation- A ncw aqc` CD t|at inc|udcs a coup|c ol minutcs ol t|c actua|
sounds rccordcd b, t|c Vo,aqcr spacccralt as it cntcrcd t|c rinqs ol, and past t|c
p|anct Saturn.
Singing Trees- lcaturcd lor l0 minutcs on CNN w|cn it lirst camc out ,cars aqo,
it |as a lcw Nativc Amcrican lcc|` sonqs. But a|| t|c music was madc lrom rccordinq
t|c sounds ol trccs lrom p|accs |i|c Scdona & Yoscmitc. T|c trcc sounds wcrc
proccsscd b, computcr to rcproducc |oq drum sounds, l|utcs, and ot|cr instrumcnts.
T|c, wcrc t|cn put onto Jon`s s,nt|, w|crc |c composcd somc qrcat music. lnc|udcs
ot|cr instrumcnts, and a Sioux c|ant.
Tibetan- ll ,our tastcs |can towards |iq|t, solt azz-lusion, ,ou miq|t tr, t|is. sinq
spccia| tcc|no|oq,, Jon p|a,cd piano, l|utc, ctc., usinq |is quitar, and p|a,cd quitar
usinq |is s,nt|
Crystal Gong- A mcditation a|bum usinq mon|s rubbinq and tappinq spccia||,
tuncd quartz cr,sta| Tibctan bow|s. Rccordcd outsidc in a can,on at t|c ncw monastcr,
sitc.
Digeridoo- Anot|cr mcditation a|bum wit| Austrai|ian Aboriqina| inl|ucncc, wit|
mon|s p|a,inq mu|tip|c Diqcridoos tuncd to dillcrcnt pitc|cs. A|so rccordcd on sitc.
Sentimental- T|is CD is primari|, bcautilu| truc |ovc sonqs, sunq lo|| st,|c or
orc|cstratcd. Vost usc a lcma|c |cad voca|ist, sinqinq |cr own compositions wit| a bit
ol an lris| acccnt and |u||ab,-is| st,|c. wc`vc sccn pcop|c brouq|t to tcars b, a lcw ol
t|c sonqs on t|is onc.
E(:5J )E/RGU(G'L/ 0E/) ' -A1E AU
'U$ '7 -'J9.
0EE (ES0 7E)0 0E(G 05 E/,(G 0E/ (
R)E/(GR'L/!<
Tea Ball- T|csc arc bu|| tcas t|at rcquirc a tca ba|| or straincr, or tcapots wit| onc
bui|t in. wc lound a qua|it, Stain|css Stcc| tca ba|| lor, $4.95.
Meditation & More blend - Lxotic |crbs carclu||, b|cndcd to aid
spiritua|,ps,c|ic, intuitivc scnsitivit, & dcvc|opmcnt, and dccp rc|axation. 2004 l
oz. $7.99
Citrus Grove Dream - A dc|iq|tlu| & rclrcs|inq b|cnd t|at a|most tastcs |i|c
|cmonadc or a citrus punc| Grcat lccd or Hot. 200l 2 oz. $3.49
Mint Delight- Dc|icious mint, b|cnd t|at pcop|c |ovc to cno, as a bclorc,altcr
mca| tca. A|so a wondcrlu| b|cnd lor diqcstion. 2003 2 oz. $3.49
Super Soother- Yumm,, subt|c, sop|isticatcd l|avors carr, ,ou oll to our l|owcr
qardcn w|crc ,ou can sip ,our tca in pcacc, and rc|ax. A|so uscd to ca|m t|c tumm,.
2005 2 oz. $4.49
454
Super Upper- Tast, b|cnd ol dc|icious inviqoratinq spiccs, combincd wit| t|c
|ca|t|, stimu|ation ol Brazi|ian Vatc (contains natura| 'Vallcinc' w|ic| wc bc|icvc is
|ca|t|icr t|an callcinc, 2006 2 oz. $3.49
455
50EER 755G) FR5M :3 PE(EL
The GR Workbook
/ )tep'*$')tep Guide %or a *etter li%e P a *etter Horld3
Attain qrowt|, improvc rc|ations|ips (cvcn wit| stranqcrs, at |omc, in pub|ic or in
indcpcndcnt qroups. Lvcn our mon|s usc t|c wor|boo| scction.
Co-writtcn b, Jon Pcnic|, t|c GRw is a qrcat aid lor c|anqinq. T|at`s w|, wc promotc
and practicc it. Not cvcr,onc wants (or is rcad, lor, oininq monastcrics or |avinq
tcac|crs to qct t|c constructivc criticism & discip|inc ncccssar, to ac|icvc t|cir qoa|s.
And somc pcop|c arc rca||, turncd oll` b, t|inqs |i|c t|c |cqcnds, prc-|istor,, ctc.,
lound in t|c Lost Tcac|inqs ol At|antis` (LTA,. T|us, T|c Go|dcn Ru|c wor|boo|`
(GRw,, scrvcs a dua| purposc. lt |as not|inq an,onc cou|d considcr stranqc`, ,ct |as
important tcc|niqucs lor sc|l-improvcmcnt - oncs t|at |c|p ac|icvc t|c loundation ol
truc spiritua|it, - bcinq a rca||, qood pcrson You can`t bc on a pat| |i|c t|c CLO`s
wit|out suc| a loundation. You don`t nccd to bc|icvc in our bc|icls about crcation,
|umanima|s, ctc., in ordcr to crcatc a bcttcr wor|d and qct bac| to God. T|inqs |i|c
t|at wcrc ust put in t|is boo| to ma|c it morc intcrcstinq and mar|ctab|c so it wou|d
rcac| morc pcop|c ol a ccrtain |ind, wit| it`s tru|, important mcssaqcs. nlortunatc|,,
man, spiritua|` pcop|c t|in| t|c Go|dcn Ru|c is no biq spiritua| dca|, arcn`t rca||,
intcrcstcd, and boo|s |i|c t|c LTA sc|| bcttcr. Lvcn t|osc ol ,ou w|o |avc rcad t|c LTA
and want to qrow, rca||, nccd t|c too|s in t|c GRw. P|us, t|c GRw was crcatcd in a
manncr t|at cvcr,onc can aqrcc wit| as |onq as t|c, arcn`t stronq|, sc|lis|, or |avc
rc|iqious bc|icls t|at arc ncqativc and |atclu|. Now ,ou (and ot|crs il t|c, want to, can
wor| on rca| spiritua| qrowt| or sc|l-improvcmcnt on ,our own, riq|t in ,our own
|omcs, wit| or wit|out a tcac|cr. wc |opc t|at t|c GRw can |c|p ,our qrowt| in
w|atcvcr |ivinq circumstanccs ,ou lind ,oursc|l in, and app|, t|c GR princip|c in ,our
dai|, |ilc. T|c idca|s,lcars,allirmations,constructivc criticism practiccs can bc uscd
a|onc or wit| |i|c-mindcd lricnds, lami|,, and cvcn stranqcrs. Rcmcmbcr, don`t tr, to
lorcc it on ot|crs - it`s YO w|o nccds to bc |umb|c and wANT trut|lu| constructivc
criticism. Your sc|lis| sc|l wi|| |atc it, so bcwarc ol qcttinq ncqativc or rcscntlu|. T|c
GRw covcrs various possib|c |ivinq sccnarios - |ivinq at |omc wit| lami|,, doinq a
stud, qroup`, c|urc| associatcd c|ub, roommatc situations, and crcatinq an intcntiona|
roommatc situation as a scmi-mini-monastcr,`. As wit| cvcr,t|inq, t|at docsn`t mcan
t|c GRw is a maqic bu||ct`, ,ou RLALLY |avc to want to c|anqc, BL SlNCLRL and
do morc t|an ta|| a qood qamc`. And cvcn t|cn, a|| t|osc usinq it won`t bccomc
pcrlcct`, saints`, or unsc|lis||, |ovinq a|| t|c timc - but il ,ou arc sinccrc|, wor|inq
on it`, ,ou wi|| cvcntua||, rcac| ,our qoa|, ust |i|c t|c o|d c|i|drcn`s stor, T|c |itt|c
train t|at cou|d`. Just put onc loot in lront ol t|c ot|cr, onc stcp at a timc. As ,ou`vc
a|rcad, rcad, wc cncouraqc t|c transccnsion ol sc|lis|ncss, and dircct cxpcricncc ol
oncncss wit| t|c nivcrsa| Spirit,God. T|c biq c|a||cnqc is t|at scparation lrom God,
456
il ,ou want lrccdom lrom t|c sullcrinq and dcstruction sc|lis| sc|vcs |avc crcatcd as a
rcsu|t. Surmountinq t|at ta|cs man, t|inqs - c|aril,inq ,our qoa|s, usinq allirmations,
mcditation, undcrstandinq & l|owinq wit| nivcrsa| Law, but wit|out |umi|it,, and
usinq criticism as a mirror to scc ,oursc|l, and t|cn usinq t|at rcl|cction` to c|anqc, a||
t|c abovc is usc|css to burst t|c scparation. ll t|at is accomp|is|cd ,ou can rcp|acc
ncqativc proqramminq ,ou didn`t c|oosc, wit| t|c positivc virtucs YO c|oosc to
|avc, and |ct ,our inncr spirit,sou| cmcrqc and bccomc Onc wit|, and a scrvant ol, t|c
nivcrsa| Spirit,God aqain.
6s -oneH V/.e $oot o# All Evil& or a Form o# EnergH:
lt`s an o|d sa,inq, but wronq. As ,ou |opclu||, undcrstand altcr rcadinq t|is boo|,
t|c root ol a|| cvi|` is sc|lis|ncss - t|c spawn ol scparatcncss. Vonc, is suc| mcrc|,
storcd cncrq, - powcr - |i|c in a battcr,. lt`s an casi|, convcrtib|c lorm ol cncrq,
bctwccn pcop|c. T|c qrccd, locus on it bccausc t|c morc ,ou |avc, t|c morc powcr
,ou |avc. Havinq A LOT mcans qrcat powcr. w|cn ,ou bccomc vcr, ric|, ,ou don't
cvcn t|in| about monc, an,morc, ust powcr. |tra-bi||ionaircs, arc |tra-Powcrlu|
(P,. ll ,ou`rc a car compan,, t|c, can bu, a|| car companics, and ruin ,ou. T|c, can
bu, ,our nciq|bor|ood, or contro| countrics and ma|c t|cir |aws. T|c, can contro| t|c
wor|d. T|c, can qct awa, wit| murdcr, druqs, torturc, w|atcvcr, and ncvcr spcnd an
|our in ai| or qct bad prcss` - un|css t|c, qo aqainst a |iq|cr ran|inq,powcrcd P.
w|ct|cr or not a pcrson w|o is usinq monc,, wantinq monc,, qcttinq monc,, or
qivinq monc,, is qood or bad, is w|at dctcrmincs il t|c monc, is a qood or bad t|inq -
monc, is ncutra|.
wc ca|| monc, qrccn cncrq,`. Grccn` lrom t|c co|or ol S currcnc,, and cncrq,,
bccausc it`s storcd cncrq,. lor instancc, lcw pcop|c bartcr` t|csc da,s in lavor ol
cxc|anqinq t|c va|uc ol t|cir wor| or scrviccs lor a univcrsa| s,mbo| t|at cvcr,onc |as
aqrccd |as x` va|uc - monc,. lt can bc in t|c lorm ol a c|cc|, printcd papcr bi||`,
stampcd common mcta| discs (coins,, or p|astic cards. T|cn t|c, casi|, cxc|anqc t|at
or a simi|ar|, cquiva|cnt va|uc lrom t|c cncrq, uscd to crcatc somconc c|sc`s wor|,
scrviccs, or products.
l.c., ,ou cou|d bc a bui|dcr w|o spcnds ,our timc and cncrq, on bui|dinq stonc
wa||s, or wor|inq at a rcstaurant - w|atcvcr. You qct paid` in somc s,mbo|ic qrccn
cncrq,` lorm, and t|cn cxc|anqc ,our storcd qrccn cncrq, lor lood or somconc c|sc`s
cncrq, ol somc |ind, |i|c rcpairinq ,our car.
w|i|c in an idca| socict,, t|crc wou|d bc no nccd lor usinq monc, or qrccn cncrq,,
bccausc cvcr,onc wou|d ust do and qivc a|| t|c, cou|d to cac| ot|cr, and rcccivc t|c
samc lrom ot|crs, at t|is timc, wit| t|c cxccption ol t|inqs |i|c monastcrics, ctc.,
w|crc cvcr,t|inq is s|arcd, it is ust an idca| - bccausc it rcquircs unsc|lis|
|ovc,cn|iq|tcnmcnt,rca||, |nowinq,actinq as Onc. T|at`s t|c wa, wc opcratc wit|in
our monastcrics, or tcmporari|, disp|accd |itt|c intcntiona| roommatc mon| qroups`.
A|so, communcs,coops can l|op too il t|c, don`t |avc rcspcctcd or qood, stronq
|cadcrs|ip - |cadcr|css communa| dccision ma|inq` is a dcat| scntcncc. A bod, nccds
a |cad` to coordinatc t|c |cqs, |ands, ctc.
457
wit|out tota| dcvotion, spiritua| |cadcrs|ip, cvcr,onc wor|inq,|ivinq as onc, qivinq
a|| t|c,`vc qot in t|cm lor t|c w|o|c w|o |avc |oncst, sinccrc pcop|c dcdicatcd to
lrccinq t|cmsc|vcs lrom sc|lis|ncss, bccominq Onc wit| t|c nivcrsa| Spirit, and
|c|pinq ot|crs do t|c samc (as in our rca| monastcrics, - it won`t wor|.
Projects
1) Maintaining our website, including news, new articles, new
products, etc.
2) Publishing the FREE email/on-line newsletterol mcssaqcs lrom Jon
& t|c cntirc C|i|drcn ol t|c Law ol Onc (CLO,. Lasi|, siqn-up on|inc (privac,
protcctcd, no spam,. lt |as artic|cs b, Jon ot|cr CLO, a Vonastcr, Vcdicinc C|cst`
scction (t|inqs wc usc lor |ca|t|,, ncw |c|plu| spiritua| or |ca|t| inlo, & an cmcrqcnc,
a|crt` s,stcm il wc lcc| ,ou nccd to |now somct|inq last.
3) A New Monastery/retreattota||, iso|atcd |i|c our o|d onc in Tibct, but
bui|t in t|c t|c S. ll |uman,anima| |ilc |as a luturc on Lart| altcr t|c Grcat
Purilication, it wi|| bc a vita| rcsourcc.
T|c movic Lost Horizon`, docsn`t rcprcscnt t|c riqors ol monastic traininq t|at
arc rcquircd to c|anqc ,oursc|l into t|c |ind ol pcrson w|o dcscrvcs to |ivc wit| ot|crs
ol |i|c |ind in a bcautilu|, carinq p|acc, but docs a qrcat ob ol qcttinq across t|c
conccpt ol a monastcr,`s possib|c usc as a ncw sccd ol |opc lor |uman|ind. wc |i|c
t|c ncwcr co|or vcrsion wit| Pctcr linc|, Vic|ac| Yor|, and Liv |man (,ou can last
lorward t|rouq| t|c musica| scqmcnts, a|t|ouq| t|c |,rics arc prolound,. And |istcn
c|osc|, to w|at t|c Hiq| Lama sa,s. T|crc`s a|so an o|d B&w vcrsion b, lran| Capra
t|at`s casicr to lind, but t|c stor, is a |air dillcrcnt. Va,bc cba, or |a|l.com wou|d turn
up t|c ncwcr onc somctimcs
4) Videos- luturc vidcos inc|udc a Bac| to t|c Basics` scrics,
dcmonstratinq sustainab|c s|i||s |i|c qrowinq & puttinq up` lood, |crbs, a|tcrnativc
mcdicinc,|ca|inq, do it ,oursc|l` a|tcrnativc bui|dinq, sc|l-sullicicnc, & surviva| s|i||s,
ctc.
Don`t lorqct, ,our spirit,sou| is t|c on|, t|inq t|at u|timatc|, survivcs and s|ou|d bc
top priorit,. So il ,our qoa| is to |ast |onqcr` lor unsc|lis| purposcs (|i|c bccominq
nsc|lis||, Lovinq,, |carninq o|d las|ioncd |ivinq s|i||s and |ow to |ivc in |armon, wit|
naturc, can |c|p.
5) PublishingJon`s ncvcr rc|cascd spiritua| boo|s (& cboo|s,, inc|udinq |is
bioqrap|, & liction boo| about t|c |ast da,s,,cars ol At|antis.
7) Producing new CDsinc|udinq morc positivc proqramminq c|i|drcn`s storics
lor naps or bcdtimc, vidco & audio tantra instruction, morc Vibrationa| Sounds topics,
mcditation music, ncw aqc music`, and positivc 60`s & 70`s o|dics-t,pc` (but
NLw,.
458
Want to Help Others? For Real?
T|crc arc man, wa,s |i|c-mindcd individua|s can combinc lorccs into a morc
powcrlu| w|o|c, a|| wor|inq toqct|cr as tcam p|a,crs` lor t|c nivcrsa| Spirit,God.
You can accomp|is| muc| morc t|an cvcr,onc wor|inq scparatc|, towards t|c samc
qoa|. But cvcr, tcam` nccds a qood coac|` to dircct it, or ,ou |avc c|aos & lai|urc.
Bclorc wc qct morc into t|at, l`d |i|c to spca| about somct|inq rc|atcd. Somc ol
t|c wa,s to accomp|is| t|c abovc is bccominq a tcam p|a,cr on somc |cvc|, ol an
orqanization t|at is dcdicatcd to ,our qoa|s. lt can bc on man, |cvc|s ol commitmcnt,
and in dillcrcnt wa,s, |i|c pub|icit, campaiqns, p|onc ca||s, spccia|izcd scrviccs, or
linancia| contributions t|at a||ow t|c cxpcrts (coac|cs`, to bcttcr coordinatc and
accomp|is| t|c qoa|s lor t|c w|o|c. Lct mc mcntion |crc, t|at w|i|c cxtra lundinq is
a|wa,s |c|plu|, wc support oursc|vcs wit| wor|, w|ic| ,ou`|| rcad morc about bc|ow.
NON-FINANCIAL WAYS YOU CAN HELP
Book distribution problems
ll ,ou`rc intcrcstcd, |ccp rcadinq, or bcttcr ,ct, c|cc| t|c wcb updatcs on |ow
,ou can |c|p`.
Our boo| is supposcd|, carricd b, maor c|ains & distributors, but t|crc arc stranqc
prob|cms. Pcop|c oltcn tc|| us t|c, |avc tricd |ard to lind t|c boo|, but arc to|d b,
storcs t|at t|c,`rc bac|ordcrcd, out ol stoc|, or don`t carr, it. Yct our distributors insist
t|c storcs |avc t|cm and t|crc`s no bac|ordcrs. Lvcn wit| a|| t|at, it bccamc t|c 7
bcstsc||inq ncw aqc` catcqor, boo| in t|c S, and a bcstsc||cr in lsrac|. lt cou|d bc a
bcst sc||cr in man, p|accs il t|c abovc issuc didn`t cxist.
T|c mai| ordcr,lu|li||mcnt compan, t|at sc||s our boo|s and products, windsor
Hi||, |ccps t|c boo|s in stoc| most consistcnt|,. T|is not on|, insurcs avai|abi|it,, but
wc a|so qct morc $ t|at wa, (bccausc wc don`t |osc t|c distributor,dca|cr lccs il it qocs
t|rouq| windsor Hi||,. So p|casc ordcr dircct|, t|rouq| t|cm il ,ou can.
How you can help promote the book:
1)ll a maor boo| c|ain storc to|d ,ou t|c, arc out ol stoc| or bac|ordcrcd, as| lor
t|c manaqcr. Jot down t|cir namcs, t|c spccilic storc |ocation. Ta|| to t|cm about its
popu|arit,. Scnd t|c inlo to us, and ca|| t|cir compan, |cadquartcrs and |ct t|cm |now
,ou wcrc to|d t|cir storcs stoc| it, it`s a ncw aqc bcstsc||cr carricd b, lnqram, and
t|c,`rc |osinq sa|cs.
2)ll ,ou want to do cvcn morc, sit down wit| t|c p|oncboo|, and ca|| a|| t|c
boo|storcs in ,our arca. As| t|cm il t|c, carr, it and il it`s in stoc|, and il t|c, don't,
as| t|cm il t|c, wou|d start stoc|inq it.
3)lt wou|d bc a biq |c|p to contact as muc| mcdia as ,ou can to |c|p qct t|c word
out. - radio s|ows, ncwspapcrs and ncws|cttcrs, maqazincs - an,onc ,ou t|in| miq|t
bc intcrcstcd in t|is t,pc ol boo|, t|c vibrationa| sounds (a|so uscd b, VD`s and
ps,c|o|oqists,, or intcrvicwinq t|c aut|or. Just contact w|omcvcr ,ou t|in|
appropriatc, and rcqucst it Contact us lor a |ist ol somc maqazincs and radio
459
s|ows il ,ou |i|c.
4)You can |ct indcpcndcnt boo|storcs |now t|at it |c|ps us most il t|c, bu, dircct
lrom us, but it`s a|so avai|ab|c lrom t|c distributors Ncw Lcal, lnqram or Boo|pcop|c.
Contributing Skills and Services
Somc pcop|c |avc spccia| s|i||s, scrviccs or busincsscs t|at can |c|p lurt|cr our
common qoa|s and proccts.
wc can a|so usc bui|dinq matcria|s,construction cquipmcnt, matcria| qoods, and
most ol a|| qrccn cncrq,` (bccausc ol it`s |iquidit, and qivinq us t|c abi|it, to app|, it to
w|cn and w|crc it`s nccdcd most quic||,,.
Contributing to Your Chosen Path
Pcop|c |avc |onq supportcd and contributcd to t|cir rc|iqions,ministcrs bccausc ol
t|cir bc|icls, t|cir causc or wor|, and bccausc t|c, pcrsona||, uti|izc t|cir rc|iqion`s,
ministcr`s spiritua| scrviccs. Somc cvcn support oncs t|at arc on|, intcrcstcd in sc|l-
q|orilication and cxpansion, do |itt|c or not|inq to |c|p pcop|c, or actua||, |arm pcop|c.
w|i|c not rca||, a rc|iqion, wc bc|icvc our scrvicc to |umanit, & t|c wor|d is quitc
cxtcnsivc - wc do as muc| as possib|c, and it ta|cs a |cc| ol a |ot ol wor| and traininq
to do so.
C|anqinq lrom a sc|lis| ta|inq` wa, ol |ilc, to a qivinq` wa, ol |ilc is an abso|utc
prcrcquisitc to spiritua| qrowt|, and ta|cs |ours ol dcdicatcd wor| and mcditations.
Howcvcr, |ow docs onc qo about doinq t|at wit|out support Support |as bccn qivcn
to Asian mon|s to Amcrican c|urc|cs and ministcrs lor ,cars. Our Tibctan monastcr,
acccptcd |c|p (and qavc |c|p, to t|c |ousc|o|dcrs w|o |ivcd around it.
T|crc is a wc||-|nown proqram ca||cd Outward Bound`. lt ta|cs pcop|c on |ars|
surviva|-|i|c trc|s t|at tcac| pcop|c man, t|inqs about t|cmsc|vcs, and naturc, but
most|, about t|cmsc|vcs. Pcop|c comc out ol t|csc wcc| or |onqcr trips wit| ncw
strcnqt|, insiq|ts and undcrstandinq. T|c, |carn t|c, can do t|inqs t|c, t|ouq|t
prcvious|, impossib|c, and t|at t|crc is morc to t|cmsc|vcs t|an t|c, t|ouq|t a|so.
wit| t|is sma||, ,ct maor, c|anqc in pcrspcctivc, it oltcn c|anqcs t|cir cntirc |ivcs.
Pcr|aps t|c samc wou|d app|, il pcop|c |ivcd in monastcrics lor a w|i|c. lt wou|d
c|anqc t|cir pcrspcctivc il t|c, cxpcricnccd w|at it is |i|c to quit t|cir obs, dcvotc
t|cir |ivcs to t|c nivcrsa| Spirit,God, t|cir own spiritua| qrowt| and t|at ol ot|crs,
wor|inq |ardcr t|an t|c, cvcr t|ouq|t possib|c, lor no pcrsona| sc|l` rcward (ust t|at
wit| - in t|cm,, and doinq it a|| wit| no incomc ot|cr t|an w|at t|c, qcncratc
t|cmsc|vcs, or arc qivcn b, t|c communit,.
Housc|o|dcrs` |avc |onq supportcd monastcrics, mon|s, tcac|crs, ctc., ol man,
dillcrcnt pat|s, inc|udinq ours. w|i|c wc arc sc|l-supportinq, wc can sti|| accomp|is| lar
morc wit| t|c assistancc ol ot|crs. T|c casicst, lirst and qrcatcst t|inq ,ou cou|d do to
|c|p, is via contributions or tit|inq (an ancicnt tradition ol qivinq a pcrccntaqc ol ,our
incomc to ,our c|oscn rc|iqion,pat|,. Contributions to GRO arc tax dcductib|c, ol
|imitcd usc (lor instancc, wc cou|d not usc it to pub|is| t|is boo|,. Contributions to us
arc not dcductib|c, but wc don`t |avc to pa, taxcs on it as |onq as it la||s wit|inq t|c
lRS qilt` catcqor,.
460
Vost pcop|c sa, t|c, can`t allord it. Yct most pcop|c qcncra||, spcnd c|osc to t|cir
incomc |cvc|, w|atcvcr t|at |cvc| is. And not ust lor |ivinq - but |obbics and
cntcrtainmcnt,distractions. Bc|icvc it or not, l |now mi||ionaircs and bi||ionaircs w|o
considcr t|cmsc|vcs strappcd`, poor`, or bro|c. V, unsaintcd mot|cr, w|o was a
|owcr midd|c c|ass sinq|c wor|inq mom wit| 2 |ids, qavc $5,wcc| to |cr c|urc|, and
t|at was in t|c |atc 40`s and 50`s w|cn $5 was wort| lar morc. And w|cn pcop|c`s
incomc incrcascs or dccrcascs, somc|ow t|c, adust. T|c point is, rcqard|css ol lami|,,
bi||s, ctc., wit| rarc cxccptions, il somconc can allord lood and s|c|tcr, t|c, can
manaqc somct|inq lor t|cir spiritua| pat| ol c|oicc. lt`s ust a mattcr ol prioritics and
w|at is most important to ,ou in |ilc.
Ol coursc, somc pcop|c arc alraid ol con` obs lrom an,t|inq t|c, arcn`t a|rcad,
invo|vcd wit| and bc|icvc in (w|ct|cr t|osc t|inqs arc tru|, qood or not,. T|is isn`t ust
paranoia, bccausc it is a rca|-|ilc prob|cm. Ot|crs arc distrustlu| bccausc t|c,
t|cmsc|vcs arc untrustwort|, or dis|oncst and procct t|cir own l|aws onto ot|crs -
t|us w|at t|c,`rc rca||, lcc|inq is t|cir own dis|oncst, in t|c mirror` ol ot|cr pcop|c
or qroups. So |ct mc sct a lcw t|inqs straiq|t about us lirst, to |c|p a||cviatc suc| lcars.
As l said car|icr, wc arc sc|l-supportinq. wc a|so ncvcr c|arqc lor pcrsona| spiritua|
tcac|inq or counsc||inq (w|ic| wc donatc muc| timc to, or wastc timc on, dcpcndinq
on ,our pcrspcctivc and t|c rcsu|ts,. Yct il wc arc to scrvc ot|crs in t|at wa,, wc a|so
nccd t|c mcans to |ivc w|i|c wor|inq ncar|, lu|| timc on our spiritua| traininq. And il wc
arc to bc |crc in t|c luturc to |c|p |uman|ind (il an, arc |clt,, wc nccd to comp|ctc t|c
ncw monastcr,. Don`t qct mc wronq, wc can do a|| ol t|is wit|out a bcqqar`s bow| (as
,ou`|| rcad in a momcnt,. But |c|p is apprcciatcd, and bcnclits ot|crs.
Support via Our Products
How about p|ain o|d |oncst capita|ism How about supportinq oursc|vcs wit| obs
and sc||inq products pcop|c |i|c ,ou wou|d bu, an,wa, (wc`|| discuss t|c prob|cms
wit| communism |atcr,.
Somc pcop|c mista|inq|, bc|icvc t|at wc don`t nccd to ma|c a |ivinq`. How cou|d
t|at bc wc nccd lood, s|c|tcr, and c|ot|inq ust |i|c ,ou, and don`t bcq. wc support
oursc|vcs tota||,, and cvcn contributc cxtra to our proccts (|i|c t|c monastcr,
rcbui|dinq, and ta|inq carc ol t|c ot|crs wor|inq on it, ctc.,. wc a|so usc contributions
lrom t|osc outsidc our ordcr, virtua| |ousc|o|dcrs` lor man, qood t|inqs.
Jon didn`t carc il |c |ivcd in a nicc |ousc, a womb`, or l2 loot travc| trai|cr, but
|as a|wa,s pcrsona||, qot w|atcvcr |c nccdcd or dccidcd was riq|t lor t|c timc,
bccausc |c was a tcac|cr, an cmp|o,cc ol God. Yct most was lrom t|c lruits ol |is own
wor|.
Spca|inq ol trai|crs, somc ol us wor| lu|| timc at t|c construction sitc, ma|c no
monc,, |avc no runninq watcr, |ivc in campcrs, and wor| in lrcczinq conditions most ol
t|c ,car (about t|c worst in t|c S,. Ot|crs, wor| in t|c outsidc wor|d` or on
mar|ctinq t|c products wc ollcr, to support t|cmsc|vcs, t|c pcop|c at t|c |and, ot|crs
ol our monastic spiritua| ordcr, and t|c proccts.
Our products lor instancc, arc spccilica||, bcnclicia| spiritua| qoods & boo|s wc
ollcr via mai| ordcr, to|| lrcc, and t|c intcrnct (scc somc in t|c ncxt lcw paqcs, or a|| ol
t|cm on t|c wcb,. wc don`t qct t|cm lrcc, and wc mar| t|cm up` |i|c an, ot|cr
461
busincss, to support us and our wor|,proccts. wc cvcn pa, lor cmp|o,ccs or scrviccs
w|cn nccdcd |i|c an, ot|cr busincss.
w|cn pcop|c qct products lrom us lor t|cmsc|vcs or as qilts, t|c, qct t|c qoods
t|c, want, and wc carn somc ol our |ivinq at t|c samc timc. lt`s a win,win dca|. And
now, unti| lurt|cr noticc, wc |avc a free giftswit| ordcrs proqram (|i|c astro|oq,
c|arts, siqn compatibi|it, c|arts, Lapis cabac|ons, and Rosc uartz |cart pcndants,.
Now, it`s wlN,win C|cc| our wcbsitc to scc il it`s sti|| onqoinq -t|csc boo|s l|oat
around lor man, ,cars and t|c proqram ma, bc out ol datc.
To summarizc, il ,ou |avc bccomc wisc cnouq| to rca|izc ,ou can do a |ot morc to
|c|p ,oursc|l and ot|crs b, supportinq a tcam`, ,ou can. Somc don`t invo|vc monc,
at a||, somc do. You |avc lrcc wi|| to c|osc onc, or to bc a couc| vcqqic.
Havent These People Read About Karma in
The Cayce Readings they Promote?
Last Ccntur,, w|i|c in trancc, an Arc|anqc| namcd Ha|a|ic| (ca||cd t|is b, Ca,cc -
somctimcs spc||cd,namcd dillcrcnt|, in spiritua| tcxts,, spo|c t|rouq| t|c cntranccd
bod, ol Ca,cc & prop|csicd t|at T|crc is soon to comc into t|c wor|d a bod,, onc ol
our numbcr |crc...`. Lsscntia||,, t|at scqmcnt ol t|c rcadinq basica||, said a vcr,
important spiritua| mcsscnqcr wou|d cmcrqc bctwccn 5S to 9S` to rcvca| t|c ncw
ordcr ol t|inqs`. His namc was to bc Jo|n,Jon Pcnic| (transcribcd in t|c rcadinqs lrom
Ca,cc`s voicc b, |is sccrctar,, usinq t|c common Lnq|is| spc||inq Jo|n` rat|cr t|an
t|c Luropcan Jon`,. As wc said, wc |a, no c|aims cit|cr wa,, didn`t |now about t|c
rcadinq at t|c timc and |ad intcndcd to pub|is| anon,mous|, but wcrcn`t a||owcd to (on
rccord,. Yct wc |avc |ad prob|cms t|at appcar to bc duc to t|is namc. Altcr t|c LTA
was rc|cascd in l99S as pcr CLO prop|ccics, t|inqs qot wcird. wc don`t |avc spacc
lor a|| ol it |crc, but |crc`s a coup|c ol cxamp|cs: wc startcd qcttinq nicc cmai|s and
ca||s lrom pcop|c sa,inq Ca,cc |ad prcdictcd Jon Pcnic|. T|cn cvcntua||, t|c A.R.L.
(ARL, camc into t|c qamc wit| t|cir maqazinc. Boo|s arc usua||, rcvicwcd rcasonab|c
soon altcr t|c,`rc pub|is|cd. Yct ,cars altcr t|c LTA was rc|cascd, and t|c ARL |ad
bccn awarc ol it lor t|c w|o|c timc, wc lina||, qot w|at man, lcc| is a vcr, ncqativc
boo| rcvicw (in a snca|, subt|c wa,, lrom Vcnturc lnward (Vl,, an ARL maqazinc scnt
to t|cir mcmbcrs. wc`vc rcccivcd man, cmai|s and ca||s lrom pcop|c w|o arc (or wcrc,
mcmbcrs, and Ca,cc lans, w|o arc pcrp|cxcd or anqr,. Ot|cr t|an t|c individua|s,
cvcn ARL c|aptcrs contactcd us. A|| said t|c LTA c|arilicd & cn|anccd t|cir
undcrstandinq ol t|c Ca,cc rcadinqs, and cxpandcd upon t|cm wit| distinct mct|ods
to
bccomc lrcc lrom sc|lis|ncss and scparatcncss lrom God. Altcr rcadinq t|c LTA, t|c,
conc|udcd t|at t|c aut|or was t|c Jo|n Pcnic|` prcdictcd b, Ca,cc. T|c, didn`t scc
w|, t|c ARL wasn`t wor|inq wit| us, |ct a|onc |ad not contactcd us. wc cou|dn`t
cit|cr, cspccia||, sincc t|c, wcrc notilicd b, somc ol t|cir own ARL |cadquartcrs
cmp|o,ccs, w|o wcrc lans ol t|c boo|. T|cn wc |card t|at an ARL cmp|o,cc wrotc a
positivc rcvicw, and it was turncd down lor bcinq too positivc`. T|cn w|cn wc
brouq|t t|at up, wc |card t|at t|c cditor said t|c, don`t do rcvicws un|css t|cir
462
positivc and somct|inq t|c, want to promotc. Loo|inq at t|c maqazinc, t|at sccmcd to
bc t|c casc. Yct wc rcccivcd w|at man, ca|| a ncqativc rcvicw` writtcn to dc|ibcratc|,
discouraqc ARL mcmbcrs lrom rcadinq t|c boo|.
T|is was vcr, disappointinq to us, in scvcra| wa,s. lirst ol a||, Ca,cc was invo|vcd
wit| t|c CLO in past |ivcs. Howcvcr, lor somc rcason |c was conscious|, unawarc ol
our conncction in |is |ast |ilctimc but was rcconncctcd` most ol t|c timc, w|cn in
trancc. Sccond|,, t|c A.R.L.`s lu|| namc is t|c Association lor Rcscarc| &
Ln|iq|tcnmcnt, NOT t|c Association to promotc Ldqar Ca,cc`s rcadinqs` (w|ic| l
bc|icvc was t|cir so|c statcd purposc t|c |ast timc l c|cc|cd,. T|c, arc a|so vcr,
wca|t|,, bascd on prcss rc|cascs about bcinq a mi||ion or so s|ort on
t|cir budqct (poor t|inqs,. lor t|osc w|o |now about Ca,cc`s |ilc or rcadinqs, do qrccd
and c|oscd-mindcd bucracrac, sound |i|c somct|inq |c`d approvc ol
And ,ou do |avc to wondcr, w|crc is t|c spiritua| mcsscnqcr` t|at Ca,cc
prop|ccicd l don`t |now ol an, ot|cr J. Pcnic|, and accordinq to Ca,cc, |c`d bc |crc
and dc|ivcrinq |is spiritua| mcssaqc ol t|c ncw ordcr ol t|inqs` Ca,cc is t|cir
prop|ct, and t|c onc w|o t|c, dcvotc t|cir rcsourccs to promotinq. So it wou|d bc
nicc to |now w|crc t|c rca|` J. Pcnic| is, sincc t|c, |avc c|oscn to iqnorc t|c aut|or
ol t|c LTA. l t|in| it ma, bc a |itt|c |i|c |ow c|urc|cs wou|d lrca| out` il Jcsus
rcturncd, and lound institutions loundcd in |is namc, doinq t|inqs, and tcac|inq t|inqs
lar lrom w|at |c t|ouq|t. And a|so t|c linancia| t|rcat. Can ,ou imaqinc |osinq contro|
ol, and a|| t|c mcmbcrs ol, t|c ARL w|cn t|c rca| Pcnic| arrivcs
Our opinion is t|at t|c rcvicw` ma, |avc |ad a dc|ibcratc aqcnda to sabotaqc our
boo|, and was probab|, ncvcr mcant to bc a |cqitimatc` rcvicw. ll ,ou |i|c, il ,ou
lound t|is boo| |c|plu| and trut|lu|, ,ou can scnd ,our commcnts to t|c ARL and a|so
t|c maqazinc (contro||cd and cditcd b, onc man |ast wc c|cc|cd,.
wc t|in| t|c maqazinc s|ou|d print a rctraction, and a |cqitimatc rcvicw, and wc,
a|onq wit| man, ARL mcmbcrs and ust lans ol Ldqar Ca,cc`s rcadinqs (t|c, arc two
scparatc t|inqs,, as|cd lor t|at. wc wcrc iqnorcd. lnstcad, t|c, printcd a sort ol
cxcusc` in t|c |cttcr to t|c cditor scction in rcsponsc to a rcadcr`s mu|tip|c comp|aints
(not us,. T|c cditor csscntia||, said t|c rcvicw was donc b, an outsidc indcpcndcnt
rcvicwcr |ircd b, |im, and t|c rcvicwcr was an Lnq|is| tcac|cr w|o ust cou|dn`t
rcsist` criticizinq a|| t|c tcc|nica| crrors in t|c boo| bccausc |c cou|dn`t stand t|c
impropcr usc ol qrammar, ctc., (t|c rcvicwcr csscntia||, ramb|cd on about cvcr,t|inq
BT t|c CONTLNT ol t|c boo|, and t|cn t|rcw it a bonc` b, sa,inq t|c boo| wou|d
bc qood lor bcqinncrs`. So cvcn t|c bonc` cou|d discouraqc its rcadinq. l.c., il ,ou
arc an ARL mcmbcr, and considcr ,oursc|l morc t|an a spiritua| bcqinncr`, and
somconc wrotc a rcvicw csscntia||, sa,inq t|c boo| was a mcss, wou|d ,ou bot|cr
rcadinq somct|inq ,ou don`t bc|icvc wou|d advancc ,ou, cspccia||, altcr bcinq
convinccd it was so bad rcadinq it was virtua||, unbcarab|c You`vc ust rcad it, l spcnt
m, cntirc dai|, ado|csccncc to tccnaqc ,cars rcadinq cvcr, spiritua|, rc|iqious, and
mctap|,sica| boo| l cou|d. l, and ot|crs, bc|icvc t|c LTA is t|c cpoc| and dctai|cd
summar, ol a|| t|c trut|s l`vc cvcr lound, t|c,`vc cvcr lound, concisc|, conccntratcd to
qivc t|c rcadcr t|c |c,s to lrccdom lrom t|cir sc|l madc prison, and t|c |c,s to rcturn
to God,t|c nivcrsa| Spirit - a|| in onc boo| - wit| no doqma or bu||. Somc disaqrcc
463
|owcvcr, ma,bc t|c,`rc riq|t, ma,bc t|c, |avc |uqc spiritua| cqos, ma,bc t|c, |avc an
aqcnda to |ccp t|c |iq|t and trut| lrom a|| ol ,ou w|o |avc bccomc scparatc lrom
God, and |ost t|cir wa, in t|c rcsu|tant dar|ncss, dcsirc, lcar and sullcrinq. You must
dccidc lor ,oursc|l.
wc |avc rcpcatcd|, rcqucstcd contact wit| cvcr,onc in t|c ARL, and Ca,cc`s
lami|,. wc |ost w|at wc t|ouq| was qoinq to bc t|c pcrlcct |and lor bui|dinq our ncw
monastcr,, and t|c rcason wc wcrc qivcn is t|at t|c owncr was a pcrsona| lricnd ol t|c
Ca,cc lami|,, and altcr spca|inq to t|cm, t|c, turncd us down. wc bc|icvc it was
bccausc ol t|c Pcnic| namc. Apparcnt|,, man, |avc |aid c|aim to it. And onc ol t|c
pcop|c w|o tricd to |a, c|aim to it was cvcn an ARL board mcmbcr or somct|inq |i|c
t|at, w|o intcrprctcd Ha|a|ic|`s sa,inq onc ol our own` wc tricd to pub|is|
anon,mous|, (on rccord,. T|crc is lar morc to t|is stor,, but wc don`t |avc room.
Bac| to w|at was supposcd to bc a rcvicw ol t|c contcnt ol a spiritua| boo|,
but was an,t|inq but. Lvcn il t|c rcvicwcr` was ust an ovcrzca|ous Lnq|is| tcac|cr on
a t,radc, and t|c rcvicw` didn`t |avc an aqcnda to turn oll` ARL mcmbcrs and
Ca,cc lans a|cad ol timc, so muc|, t|at t|c, wou|dn`t cvcr cvcn bot|cr rcadinq t|c
boo|, t|c rcvicwcr` lirst ol a||, s|ou|d not |avc bccn |ircd to rcvicw suc| a boo| as
t|c LTA. Sccond|,, it`s t|c cditor`s ob to bot| assiqn rcvicwcrs, AND to rcad and
approvc an, artic|c bclorc pub|is|inq it. ls an Lnq|is| tcac|crs admonis|mcnt t|c wa, a
spiritua| maqazinc s|ou|d bc rcvicwinq a spiritua| boo| w|osc so|c purposc is to
providc spiritua| tcac|inqs Lvcn ll it |ad |ous, qrammar, t,po`s, and was writtcn in a
convcrsationa| st,|c` t|c a||cqcd rcvicwcr` dccidcd it madc t|c boo| too |onq (cvcr
|card ol war & Pcacc, or man, ot|cr novc|s t|at usc suc| a st,|c` and arc ovcr|,
|onq` Vr. |now it a|| Lnq|is| tcac|cr,. B, t|c wa,, t|c boo| was prolcssiona||, prool-
rcad twicc, and unprolcssiona||, about 40 timcs, ,ct mista|cs wcrc sti|| lound in t|c
5t| cdition, wc`vc a|so rcad man, mista|cs in ot|cr boo|s. And as lar as t|c rcvicwcr`
or t|c cditor, spca|inq ol qrammar and conlusion, |avc ,ou cvcr rcad an, ol t|c Ca,cc
rcadinqs or boo|s t|at |avc pcrsona| intcrprctations` ol w|at t|c, t|in| Ca,cc mcant
to sa, How wou|d Vcnturc lnward (oops, l didn`t put quotcs around it or ita|icizc it ,our
maqazincs namc - qucss l`m qoinq to |itcrar, |c||, - an,wa,, |ow wou|d Ldqar Ca,cc`s
rcadinqs bc rcvicwcd, wit| a|| t|at conlusion, run on scntcnccs, vcrba| qrammatica|
mista|cs, or t|osc conlusinq scntcnccs t|at somctimcs ump timc pcriods, don`t qivc a
lu|| ,car, ust t|c |ast two diqits, |avc prop|ccics t|at wcrc somctimcs inaccuratc or
wronq, ctc. T|c rcadinq about Jo|n` Pcnic| (w|ic| was ONLY spc||cd t|at wa, in t|c
prcscnt writtcn rcadinqs, bccausc Ca,cc`s spca|inq voicc |ad to bc transcribcd b, |is
sccrctar,, and s|c madc assumptions t|at Ca,cc mcant t|c Amcrican,Britis| spc||inq
ol Jon, rat|cr t|an t|c Luropcan,. Ca,cc`s rcadinqs cvcn somctimcs c|anqcd lrom
Ca,cc`s spirit bcinq t|c onc qivinq it, to ot|crs, wit| no warninq. ln lact, t|is occurs in
t|c rcadinq about Pcnic|. Onc minutc ,ou assumc it`s Ca,cc, t|c ncxt, ,ou lind our it
wasn`t - |c sa,s somct|inq |i|c l, Ha|a|ic|, |avc spo|cn` (sincc t|c arc|anqc|s` namcs
oltcn cnd in c|`, onc cou|d assumc t|is was an anqc| Ca,cc a||owcd to spca| t|rouq|
|im,. lntcrcstinq t|at Pcnic| is t|c samc, isn`t it Not t|at l`m ma|inq an, c|aims. But
aqain, HOw wOLD CAYCL`S OwN RLADlNGS BLLN RLVlLwLD ll ALL THOSL
464
OTHLR lACTORS wLRL THL lOCS, NOT THL lNSPlRATlONAL SPlRlTAL
TRTHS YO COLD SOVLHOw lLLL lN YOR lNNLR VOlCL.
So cvcn t|ouq| Ca,cc`s words wcrc oltcn conlusinq|, or bad|, spo|cn and
transcribcd, most ol |is matcria| was vcr, va|uab|c, spiritua| and |iq||, inspirationa| to
man, pcop|c, inc|udinq t|c two boo|s l comp|ctcd as a c|i|d. l wou|d ncvcr |avc
trcatcd Ca,cc`s rcadinqs so disrcspcctlu||, as Vcnturc lnward (oops, trcatcd t|c LTA.
Accordinq to t|c lccdbac| wc`vc rcccivcd lrom our ARL mcmbcr and Ca,cc lans, t|c
LTA cvcn c|arilics (to an,onc wit| an opcn mind, t|c conlusion in Ca,cc`s rcadinqs t|at
c|udcd man, rcadcrs lor so |onq. So wou|d Vcnturc lnward and its cditor |avc rcvicwcd
Ca,cc`s trcasurc ol spiritua| inspiration and |now|cdqc ncqativc|, bccausc ol |is
somctimcs radica| impropcr usc ol qrammar, ctc. Ol coursc not. T|cn w|, t|c
ncqativc trcatmcnt ol t|c LTA Givc mc a spiritua| rcason, or an |oncst rcason, not a
qrammatica| onc.
lt`s lunn,, t|c samc |cttcrs to t|c cditor` wit| t|c cxcusc`, a|so |ad an a||cqcd
|cttcr lrom t|c a||cqcd ollsprinq ol a lamous ass|o|c w|o ta|cs advantaqc ol pcop|c
w|o |avc |ost |ovcd oncs, and c|aimcd t|at t|c, t|ouq|t HL was Jo|n Pcnic|. l`|| tc||
,ou, an, |avc dcccnt mcnta|ist maqician can li|| ,ou in on |ow ,ou can tric| pcop|c
into bc|icvinq ,ou can spca| to somconc bc,ond t|c qravc |i|c t|at. ln lact, Houdini
virtua||, wipcd out t|c scancc` spiritua|ist movcmcnt, in sinccrc scarc| lor contact
wit| |is dcad mot|cr. Hc spcnt ,cars and wcnt to virtua||, cvcr,onc, and in cvcr, casc,
|c provcd t|cm to bc lrauds.
Crossinq ovcr into t|c ARL, our comp|aints to cvcr,onc t|crc, inc|udinq t|c board
and lami|, mcmbcrs ovcr t|c ,cars |avc qonc comp|ctc|, unanswcrcd, and wc`vc |card
rumors lrom vcr, |cqitimatc sourccs t|at t|cir biq issuc is t|c usc ol t|c namc Jon
Pcnic|. T|c, cvcn |avc a sort ol warninq pamp||ct` t|c, scnd statinq t|at man,
bclorc |avc c|aimcd` to bc t|c Jo|n Pcnic| Ca,cc prop|csicd wou|d bc a mcsscnqcr
brinq t|c ncw ordcr ol t|c aqcs`. lronica||,, at |cast onc suc| pcrson, camc lrom t|c
ARL`s own cqocd out board or stall. Hc dccidcd to intcrprct part ol t|c rcadinq bc|ow,
t|at w|cn Ca,cc,Ha|a|ic| said Onc ol our numbcr |crc`, as mcaninq onc ol t|c ARL
mcmbcrs or t|osc prcscnt, rat|cr t|an onc ol Ha|a|ic|`s own. w|ic| c|car|, is not t|c
casc il ,ou rcad w|o Ha|a|ic| sa,s is prcscnt. T|us t|is ARL qu, dccidcd |c was Jo|n
Pcnic|. Hcrc`s t|c lu|| quotc: T|crc is soon to comc into t|c wor|d a bod,, onc ol our
numbcr |crc, t|at to man, |as bccn a rcprcscntativc ol a scct, ol a t|ouq|t, ol a
p|i|osop|,, ol a qroup, ,ct onc bc|ovcd ol a|| mcn in a|| p|accs wcrc t|c nivcrsa|it, ol
God in t|c Lart| |as bccn proc|aimcd, w|crc t|c oncncss ol t|c lat|cr as God is
|nown and is conscious|, maqnilicd in t|c activitics ol individua|s t|at proc|aim t|c
acccptab|c da, ol t|c Lord. Hcncc t|at onc, Jo|n, t|c bc|ovcd in t|c Lart| - |is namc
s|a|| bc Jo|n, and a|so at t|c p|acc |c mct lacc to lacc Pcnic|.`
wc don`t cvcn |now il t|c, ARL |iq|cr ups rcad t|c boo|, or t|at t|c, did, t|cn
wantcd it quas|cd lor nclarious rcasons, or rca||, dccidcd it miq|t not bc t|c rca|`
Pcnic|. Lvcn so, il ,ou wcrc t|c ARL., and t|c prop|ct ,our cntirc orqanization was
bui|t around, madc suc| an cxtrcmc prop|cc, about t|is siqnilicant spiritua| mcsscnqcr
w|o wou|d soon bc born`, wou|dn`t ,ou want to c|cc| out cvcr, |cad to lind |im
Cou|d it bc t|c, arc t|rcatcncd t|at t|c,`|| |osc monc, & powcr il Ca,cc`s rcadinqs arc
465
c|arilicd and supcrccdcd b, t|c onc Ca,cc prop|csicd to comc lort| ncar t|csc cnd
timcs (5S to 9S,, obvious|, scnt b, God wit| a qrcat purposc wc can`t ma|c suc|
statcmcnts wit|out qcttinq sucd, so wc arcn`t, wc`rc ust as|inq qucstions. And il ,ou
arc invo|vcd wit| t|c ARL, wc`d |ovc to |car lrom ,ou, qct somc answcrs, and |avc a
dia|oq lacc to lacc instcad ol bcinq iqnorcd and qcttinq bad rcvicws bccausc ol
qrammar issucs. And wc sti|| want an apo|oq,, rctraction, and |cqitimatc, lactua|
positivc rcvicw |i|c cvcr,t|inq c|sc rcvicwcd b, t|cir maqazinc.
wc can sa, t|at wc ma, |avc rcccivcd an indircct` mcssaqc lrom t|c ARL,
bccausc w|cn wc wcrc |oo|inq lor |and lor t|c ncw monastcr,, wc wcrc about to c|osc
a qrcat dca| wit| a pcrson w|o was vcr, conncctcd and important, and |i|cd us. T|cn,
suddcn|,, t|c, rcscindcd t|c ollcr altcr spca|inq wit| a lricnd` - a||cqcd|, a Ca,cc
lami|, mcmbcr w|o a||cqcd|, said wc wcrc probab|, |iars and t|c boo| was not b, t|c
Jo|n Pcnic| Ca,cc prcdictcd. wc don`t |now cxact|, w|at rca||, |appcncd, but t|at
was onc ol t|c rcasons citcd lor t|c |and la||inq t|rouq|.
ln an, casc, il ,ou |i|c t|is boo|, ,ou cou|d a|so put in a qood word wit| t|c A.R.L.
boo|storc and t|cir on-|inc boo|storc. You can cvcn ca|| t|c A.R.L. to|| lrcc and sa,
an,t|inq |cqa| ,ou want to an,onc
Whirled Peas, via Unselfsh Love
A word about wor|d pcacc` t|at tics into t|is: somc qood carinq pcop|c wit| qood
intcntions promotc it, and oltcn it is pra,cd lor. nlortunatc|,, |i|c an, |ind ol pra,cr,
wis|cs, or mai|, it can bac|lirc and bc somct|inq ot|cr t|an t|c, intcndcd. wor|d
pcacc docsn`t ncccssari|, mcan a bcttcr wor|d. lt docsn`t rcquirc t|at citizcns or ru|crs
bc nsc|lis||, Lovinq, |arm|css, or cvcn ust basica||, qood - ,ou can |avc wor|d pcacc
undcr |orrib|c opprcssivc |cadcrs. ln lact, t|at is a |i|c|, sccnario. But il ,ou |avc
wor|d nsc|lis| Lovc`, ,ou |avc a wondcrlu| wor|d, AND wor|d pcacc. T|us, rat|cr
t|an promotinq pcacc, il ,ou promotc nsc|lis| Lovc, pcacc can`t |c|p to bc a natura|
outcomc a|so - a|onq wit| man, ot|cr wondcrlu| t|inqs lor t|c pcop|c ol t|c wor|d.
Lvcn il ,ou wcrc in a position ol VAJOR wor|d powcr, ,ou cou|d sti|| on|, c|anqc t|c
wor|d startinq wit| ,oursc|l, b, c|anqinq t|c man in t|c mirror`. ln rca|it,, ,ou`rc
|uc|, to c|anqc a lcw pcop|cs |ivcs, and cllcct t|c wor|d altcr ,ou`vc c|anqcd, pcrson
to pcrson, onc-b,-onc. T|cn, rcqard|css ol cxtcrna| conditions, ,ou wi|| |avc inncr
pcacc, lrccdom, and ,ou`|| bc part ol t|c riq|t so|ution lor |c|pinq ot|crs in t|c wor|d
lind truc pcacc t|cmsc|vcs.
wc`d |ovc cvcr,onc to bc ab|c to |avc p|accs ol spiritua| practicc and lc||ows|ip lor
t|osc ol |i|c mind. T|c GR`s simp|c, ,ct prolound prcccpts don`t conl|ict wit| most
ot|cr bc|icls. So w|i|c t|c CLO activc|, supports t|c nivcrsa| Spirit,God,'T|c lorccs
ol Liq|t` wit| 'qood' t|ouq|ts, words, and dccds, in ordcr to disp|acc t|c dar| lorccs
ol t|c wor|d. And wc tcac| t|osc princip|cs, and wa,s to ac|icvc cn|iq|tcnmcnt &
rcturninq to Oncncss wit| God, via dcvc|opinq unsc|lis| |ovc. You can too.
ll ,ou arc want, tr, to start a GR wor|qroup,c|ub wit| lami|,, lricnds, or stranqcrs.
Onc ol t|c tcc|niqucs uscd is constructivc criticism, and |carninq to want it, |carninq to
bc |umb|c. But as l warncd abovc, sc|vcs (inc|udinq ,ours, |atc it - t|c, lcc| attac|cd,
and |now insidc it cou|d u|timatc|, |cad to t|cir dcmisc.
466
ll ,ou a|rcad, |avc a rc|iqion, ,ou ma, bc ab|c to qct pcrmission to start a GR
C|ub` wit|in it. Van, pcop|c |avc as|cd us il wc |now ol somct|inq ncar t|cm, but
unlortunatc|,, wc don`t. Pcop|c ust don`t sccm to considcr t|c GR and doinq t|c rca|
spiritua| wor| on t|cmsc|vcs as important as t|inqs |i|c ancicnt |ibrarics`.
Jon |ad suqqcstcd t|at sincc t|crc arc so lcw pcop|c w|o arc intcnt on lindinq
ot|cr GR oricntcd pcop|c to wor| or nctwor| wit|, t|c, miq|t considcr movinq to onc
arca, |i|c Co|orado bccausc t|crc wcrc ot|cr GR pcop|c a|rcad, t|crc. But as ol t|is
writinq, it cvcntua||, disbandcd as pcop|c lc|| into t|cir usua| |uman naturc` sc|lis|
cqotism.
Yct ,ou can sti|| tr,, or wor| wit| ,our lricnds, lami|,, or stranqcrs wit| ,our
common qoa|s. But il a|| c|sc lai|s, wor| on ,oursc|l. T|crc arc p|cnt, ol lricnds out
t|crc w|o wou|d bc morc t|an |app, to qivc ,ou criticism il t|c, |now ,ou rca||, want
it and won`t qct pisscd at t|cm. And t|c rcst ol t|c GR proqram, is main|, sc|l-
cxamination and inqraininq ,our qoa|s, w|ic| can bc donc a|onc. Onc ol our 2003
ncws|cttcrs a|so qavc tcc|niqucs lor morninq mcctinqs` t|at can |c|p |ccp onc on
trac| wit| t|cir qrowt| and w|at t|c, tru|, want in |ilc.
T|c Ancicnt Tcac|inqs on, & V, Pcrsona|
Lxpcricnccs wit|, A|icns and lO`s.
At t|c timc ol t|is writinq, t|csc boo||cts wcrc on|, avai|ab|c as c-boo|s` (cmai|cd
boo|s,. P|casc scc wcbsitc to ordcr, or contact us to scc il t|c,`rc in print ,ct.
lnc|udcs t|c ancicnt CLO tcac|inqs and prop|cc, about a|icns, Jon`s travc|s wit| a N
ambassador on a mission lrom a|icns, inncr-Lart| tunnc|s and a map discovcrcd b, a
CLA arc|co|oqist, ancicnt tcrrcstria| lO`s, cc|cbrit, c|osc cncountcrs, and muc|
muc| morc. Vo|. l, 2, and 3. $5.95 (lor cBoo| vcrsion ordcrcd on our wcbsitc,.
cBoo|s arc |css cxpcnsivc and cco-lricnd|, bccausc no printinq is invo|vcd.
T|c Spiritua| Scxua|it, Scrics
At t|c timc ol t|is writinq, t|csc boo||cts wcrc on|, avai|ab|c as c-boo|s` (cmai|cd
boo|s,. P|casc scc wcbsitc to ordcr, or contact us to scc il t|c,`rc in print ,ct.
Vol. 1 - Sex & the Spiritual Guy (or Woman).T|c lst in t|c scrics ol
|itt|c boo||cts. Topics inc|udc: T|c |uman prcdicamcnt - 'anqc|s' in p|,sica| bodics,
lnncr conl|ict & qui|t, T|c scxua| aspccts ol naturc,t|c univcrsc, T|c various wa,s
pcop|c dca| wit| scxua|it, & spiritua|it, (and t|c rcsu|ts,. T|is boo| cxamincs a||
vicwpoints, and providcs uniquc so|utions to ac|icvinq spiritua| scxua|it, in
rc|ations|ips. lt is a prcrcquisitc to Jon`s boo||cts on |is ordcr`s traditiona| scxua|it,
traininq ('Activc Cc|ibac,', 'Vaqica| Scx', 'Ho|, Rc|ations|ips', and 'Sou|matcs',. wc
stronq|, rccommcnd ,ou rcad t|c scrics in ordcr.
467
Vol. 2 - Active Celibacy.'Activc Cc|ibac,' is considcrcd to bc t|c |iq|cst lorm
ol spiritua| scxua|it,, and morc cllcctivc lor spiritua| dcvc|opmcnt and raisinq
consciousncss t|an rcqu|ar cc|ibac,, or ot|cr lorms ol tantra. P|us, it a||ows lor scxua|
ccstas, and spiritua| b|iss to bccomc onc in t|c samc, and t|osc w|o mastcr it bccomc
't|c wor|d`s qrcatcst |ovcrs', w|i|c rcturninq to Oncncss wit| t|c nivcrsa| Spirit. T|is
boo||ct is t|c lundamcnta| instruction manua| lor t|c positivc tantric scx mct|od tauq|t
and practiccd b, t|c CLO. wc |iq||, rccommcnd ,ou rcad t|c cntirc scrics in ordcr.
468
Music that Feels Good & Music Therapy
lrom t|c |atc 60`s to t|c mid 70`s, part ol Jon`s wor| was accomp|is|cd t|rouq| t|c
music busincss. Hc wor|cd bc|ind t|c sccncs p|a,inq on, arranqinq, and |c|pinq crcatc
and inspirc muc| ol t|c positivc` popu|ar |its ol t|at cra. Jon a|wa,s qavc w|at |c
wor|cd on a bcautilu| and spiritua| touc| to inspirc t|c pub|ic t|rouq| sound, mc|od,
and spiritua||, oricntcd,positivc |,rics. w|cn t|c mainstrcam music industr, and radio
startcd qcttinq dar|cr` in t|c mid 70`s, |c abandoncd it, and wc startcd our own sma||
indcpcndcnt sma|| rccord |abc| ol positivc, up|iltinq music, and music t|crap,, inc|udinq
a positivc allirmation c|i|drcn`s bcdtimc,naptimc stor, a|bum. Bcsidcs Jon`s
compositions and pcrlormanccs, |c cit|cr produccd, composcd, arranqcd, pcrlormcd
on, t|c ot|cr a|bums. Scc wcbsitc lor dctai|s and tit|cs.
GRO Music Sampler- t|is is a lu|| |cnqt| CD wit| sinq|c sonq sc|cctions lrom
most ol our a|bums. lt qivcs t|c |istcncr a c|ancc to qct t|c lcc| ol cac| individua| CD,
w|i|c cno,inq a divcrsc a|bum t|at stands on its own. lt`s |ind ol |i|c |avinq a radio
station ol cxc|usivc|, GRO music. Sonqs arc announccd so ,ou can writc down ,our
lavoritcs. Spccia| discount ollcr lor t|c samp|cr CD on|, - $9.95
CONTACT, WEB, & ORDER INFO:
Our Website Features Great Things like:
lnspirationa| quotcs paqc (c|osc lrom - t|c Ancicnt tcac|inqs, Ca,cc, or loundinq
lat|crs - qct a dai|, quotc or instant answcrs` to t|ouq|t ol qucstions` wit| ust a
mousc c|ic|,, a lrcc Jon,CLO ncws|cttcr, important ncws updatcs, artic|cs b, Jon, lrcc
boo| c|aptcrs, ncws a|crts, and spiritua||, oricntcd products. wc a|so ollcr
freebies like astrology birth/compatibility charts, gems &
jewelry,ctc, wit| ordcrs (scc dctai|s on t|c sitc,. Website address:
www.at|antis.to (t|at`s .to`, not .com`,
The best way to contact us is via email.Notc: somctimcs our cmai| is up
to datc, but somctimcs wc qct bac|-|oqqcd b, da,s, and cvcn wcc|s.
Email:carinqat|antis.to
Phone Orders: 1-800-845-7991. This is an order line for Windsor
Hill, but brief messages can be left for us.w|cn c|oscd or t|c |inc is
bus,, p|casc |cavc ,our namc, numbcr & t|c bcst timc to rcac| ,ou. Duc to mcditation
sc|cdu|cs and our |ilcst,|c, wc don`t ta|c ca||s. But il ,ou nccd to spca| wit| a mon|
via p|onc, ust bu, a prc-paid ca||inq card (cit|cr lrom our mai|-ordcr biz, or c|scw|crc,,
t|cn cmai| or ca|| t|c ordcr |inc to sct an appointmcnt. ll ,ou bouq|t it c|scw|crc, qivc
,our prc-paid ca||inq card inlo, ,our p|onc numbcr, and various datcs,timcs t|at wou|d
wor| lor ,ou. wc`|| sct an appointmcnt, and ca|| ,ou bac|. T|is scrvicc is norma||,
bac|-|oqqcd b, a coup|c ol wcc|s.
469
Mailing Address:You can scnd ordcrs or |cttcrs to us at: GRO c,o windsor Hi||,
7450 w. 52nd Avc. V24l, Arvada, CO S0002. (Notc: Vai| is lorwardcd to us and ma,
ta|c a wcc| or two cxtra altcr rcac|inq t|c abovc mai|inq addrcss, and t|cn w|o
|nows |ow |onq to qct to and rcad.,
(w|cn ,ou writc or cmai|, p|casc spccil, cxact|, w|at ,ou arc writinq lor - it savcs us
timc - t|an|s. ll ,ou lcc| |i|c tc||inq us about ,oursc|l, p|casc do,
Dont Have a Computer or Dont Know How to
Use One to See our Website or Email Us?
Librarics, Kin|o's copics, and intcrnct calcs` ollcr pub|ic acccss computcrs and wi||
oltcn s|ow ,ou |ow to do usc t|cm lor cmai| & intcrnct - it`s cas, Somc arc in t|c
,c||ow paqcs undcr lntcrnct scrviccs. You can a|so qct ,our own cmai| addrcss, t|at
,ou can usc lrom an, computcr an,w|crc. Bcttcr ,ct, qct ,our own computcr, and
intcrnct acccss scrvicc, t|c, usua||, comc wit| lrcc cmai| accounts. wc`vc |ad bcst
|uc| wit| Lart||in|, worst wit| AOL. P|casc |ccp in mind wc arc undcrstallcd, and ma,
bc bac|cd up on our corrcspondcncc, inc|udinq cmai|s, mai|, and p|onc. Havc
paticncc p|casc, but ,ou ma, tr, aqain il ,ou t|in| ,our communication didn`t qct
t|rouq| (somctimcs cmai|, voicc mai|, and |cttcrs can a|| qct |ost,.
Gifts
ll ,ou wis| to ma|c us a qilt ol monc, or w|atcvcr, p|casc inc|udc a notc |cttinq us
|now il ,ou want us to usc it lor an,t|inq wc wis|, or on|, lor a spccilic purposc.
Were out here, so always remember, someone
out
there really loves you. There always has been,
and
always will be.
GWBD (Gods Will Be Done)
470
Conc|uzia poatc li rczumata in trci propozitii simp|c:
l, Cu totii suntcm nu|, O sinqura Constiinta, O sinqura liinta, scparatia
liind doar o i|uzic
2, Constiinta cstc Tot ccca cc Lstc. La cstc lorta Primordia|a carc crccaza
in liccarc momcnt asa-zisa ,rca|itatc` lizica
3, Suntcm constiintc in trup lizic si nu invcrs. Suntcm ctcrni, moartca liind
doar o tranzitic si nu un slarsit
Numai viitoru| va putca arata dcstu| dc binc si c|ar cinc cstc Jon Pcnic|.
Dcocamdata prca putini au auzit dc domnia sa. A p|ccat dintrc noi, din accst p|an a|
Pamantu|ui, in data dc 22 apri|ic 2002. S-a nascut in Amcrica ani|or '40. ln anu| l960
sc al|a intr-o manastirc din Tibct iar dupa 3 ani dcvcnisc un i|uminat. A ca|atorit in |umc
pcntru a-i auta pc cci|a|ti iar in anu| l99S a scris cartca intitu|ata ,T|c C|i|drcn ol t|c
Law ol Onc and t|c Lost Tcac|inqs ol At|antis`. lmprcuna cu sul|ctu| sau pcrcc|c a
inrcqistrat 2 a|bumc dc muzica, p|us mu|tc a|tc|c dc unu| sinqur. Vuzica domnici sa|c
cstc disponibi|a pc sitc-u| |ttp:,,www.at|antis.to,
Victor S.
lntcrviu| tc|clonic dat dc Jon Pcnic| in anu| l99S |a cmisiunca |ui Jcll Rcnsc
Partca l-a |ttp:,,www.,outubc.com,watc|vTTbYdxVOvD|
Partca a ll-a |ttp:,,www.,outubc.com,watc|vtpVLqu|S4iS
Partca a lll-a |ttp:,,www.,outubc.com,watc|vocNKsC|HS4
Partca a lV-a |ttp:,,www.,outubc.com,watc|vcl4vGHqr|
Partca a V-a |ttp:,,www.,outubc.com,watc|v6lSG0rKbpVo
Partca a Vl-a |ttp:,,www.,outubc.com,watc|vmu6w4otiuKs
|tima partc |ttp:,,www.,outubc.com,watc|vBs3mb7dlPJA
,Dccp Spacc` una dintrc compoziii|c |ui Jon Pcnic| dc pc a|bumu|
,Translormation`
|ttp:,,www.,outubc.com,watc|vNSYbsG4|lL

'on (eniel n anul )**+
471