Вы находитесь на странице: 1из 42

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI

CONTRACT 515/ 01.08.2012


GHID DE PROIECTARE PRIVIND LUCRRILE
SUBTERANE CU APLICAII N HIDROTEHNIC I
TRANSPORTURI
Alctui! c"#$tucti%& c'lculul $(i)i#iii *i c+*u!lii
FAZA III
A(ili! 201,
UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI
CONTRACT 515/ 01.08.2012
GHID DE PROIECTARE PRIVIND LUCRRILE
SUBTERANE CU APLICAII N HIDROTEHNIC I
TRANSPORTURI
Alctui! c"#$tucti%& c'lculul $(i)i#iii *i c+*u!lii
-A.A III
Rector Prof.. dr. ing. Johan Neuner
Director de departament Prof. dr. ing Radu Drobot
Responsabil de lucrare Prof. dr. ing. Dan Stematiu
Aprilie 2014
2
/HID DE 0ROIECTARE
1uci $u2t!'#! cu '(lic'3ii 4# 5i6"t!5#ic *i t'#$("tui.
Alctui! c"#tucti% i c'lculul $(i)i#iil" i c+ u!lil"
CU0RINS
1. O2i!ctul 75i6ului. 0!
2. D"+!#iu 6! '(lic'! .. 0!
8. D!9i#i3ii *i t!+i#"l"7i! . 0!
,. Cl'$i9ic'!' +'$i%!l" 6! "c................................... 0"
4.1. Sistemul R#D. 0$
4.2. Sistemul R%R. 0$
4.&. Sistemul # .. 10
5. St'2ili:'!' !;c'%' iil" $u2t!'#! .. 1&
!.1. %ecanisme de instabilitate . 1&
!.2. Diagrama con'ergen() * fretare . 14
<. Si$t!+! 6! $(i)i#i! = cl'$i9ic'! i 'lctui! ............ 1+
+.1.,lasificare 1+
+.2. Alegerea sistemului de spri-inire 1"
+.& Adaptarea .n e/ecu(ie a spri-inirilor la situa(iile din teren 21
>. C'lculul $(i)i#iil" .. 22
".1. ,alculul spri-inirilor elastice prin metoda
con'ergen() 0 fretare ..................................................... 22
".2. ,alculul spri-inirilor prin metoda bol(ii de surpare .. 21
8. El!+!#t! $(!ci9ic! c'%!#!l" $u2t!'#! .. &0
?. El!+!#t! $(!ci9ic! 7'l!iil" 5i6"t!5#ic!
$u2 (!$iu#!. &&
A#!;' 1@ Referinte tenice si legislati'e ............................................. &+
A#!;' 2@ 2/emplu de calcul a unei spri-iniri elastice &"
&
1i$t' 9i7uil"
N.ct D!#u+i!
3igura 1 Diagrama con'ergen() * fretare
3igura 2 ,lasificarea spri-inirilor .n func(ie de diagrama con'ergen()*fretare
3igura & Sisteme de spri-inire4 5A6 cu ancore 7i 7pri(*beton8 596 cu cintre metalice
3igura 4 :rafic de alegere a sistemului de spri-inire .n func ie de indicele #
3igura ! ;rm)rirea stabilli<)rii e/ca'a(iei prin m)sur)tori4 a 0 echiparea sec(iuni de m)sur)8 b 0
repre<entarea deplas)rilor m)surate .n func(ie de timp
3igura + ,aracteristica rocii .n nca<ul comport)rii elastice
3igura " ,aracteristica rocii .n ca<ul comport)rii neliniare a rocii
3igura $ 3ormarea bol(ii de surpare
3igura 1 ,aracteristica spri-inirii
3igura 10 Spri-inirea cu ancore4 a * schema spri-inirii8 b 0 re<ultatele .ncerc)rii de smulgere a unei
ancore.
3igura 11 =rasarea caracteristicii spri-inirilor combinate
3igura 12 Nota(ii pentru rela(iile de calc
3igura 1& 3a<e de e/ecu(ie la e/ca'area 7i spri-inirea bol(ii4
a 0 cu galerie direc(ional) central)8 b 0 cu galerii direc(ionale la cu<ine(i.
3igura 14 Necesarul de ancorare> e/primat prin raportul anc
p
? @
r
> .n func(ie de unghiul de frecare
intern) pe discontinuit)(i.
3igura 1! Recomand)ri pri'ind lungimea ancorelor din <ona bol(ii
3igura 1+ Pre'enirea alunec)rilor progresi'e interstrat4
a 0 mecanismul de instabilitate8 b 0 nota(ii
3igura 1" Definirea reac(iunii elastice a rocii
3igura A1 Diagrama de con'ergen()*fretare pentru anali<a stabilit)(ii galeriei din e/emplul numeric
1i$t' t'2!l!l"
N. ct. D!#u+i!
=abelul 1 ,alitatea masi'ului .n func(ie de R#D
=abelul 2 Andici corespun<)tori parametrilor caracteristici
=abelul & ,lase de roc) departa-ate prin R%R
=abelul 4 ,aracteri<area orient)rii tunelului .n raport cu discontinuit)(ile
=abelul ! ,orec(iile indicelui R%R
=abelul + 3actorul de reducere al eforturilor pentru roci masi'e
=abelul " Recomand)ri pentru sistemele de spri-inire .n func(ie de R#D
=abelul $ Recomand)ri pentru sistemele de spri-inire .n func(ie de RMR
=abelul 1 Recomand)ri pentru sistemele de spri-inire .n func(ie de indicele Q
=abelul ,31 ,alculul coordonatelor caracteristici rocii
4
1. O2i!ctul 75i6ului
516 :hidul de proiectare al lucr)rilor subterane cu aplica(ii in hidrotehnic) 7i transporturi se refera la
tunele> galerii si ca'erne subterane reali<ate .n roc). :hidul tratea<a alc)tuirea contructi') 7i
calculul spri-inirilor e/ca'atiilor subterane. ,apitole speciale se refer) la specificul ca'ernelor
subterane i la specificul galeriilor de aduc(iune a apei sub presiune.
526 Bn cadrul ghidului4
5a6 se pre<inta clasificarea masi'elor de roc) cu aplicabilitate in proiectarea lucr)rilor subterane.
5b6 se stabilesc metodele de stabili<are a conturului e/ca'at.
5c6 se definesc sistemele de spri-inire a e/ca'a(iilor .n roc) 7i modul de alegere a acestora8
5d6 se detalia<) modul de calcul al spri-inirilor pentru galerii 7i tunele.
5e6 se pre<int) elementele specifice care caracteri<ea<) ca'ernele subterane .n roc) 7i galeriile
hidrotehnice sub presiune.
5&6 :hidul ser'e7te la asigurarea unei abord)ri 5principii> metode 7i modele6 unice a problemelor de
siguran() a digurilor.
2. D"+!#iu 6! '(lic'!
516 :hidul se aplic) la alegerea 7i 'erificarea prin calcul a spri-inirilor e/ca'a(iilor pentru tunele 7i
galerii reali<ate .n roc).
526 :idul se adresea<) proceselor de deci<ie inginereasc) .n domeniul spri-inirilor e/ca'a(iilor
subterane prin furni<area unei corel)ri directe .ntre caracteristicile masi'ului de roc) 7i tipul de
spri-inire adec'at.
5&6 :hidul se'e7te unei abord)ri unitare a conceptelor pri'ind stabilitatea lucr)rilor subterane ca
fenomen de interac(iune .ntre masa de roc) 7i structurile de spri-inire.
546 :idul se aplica 7i pentru proiectarea 7i calculul c)m)7uelilor galeriilor sub presiune.
5!6 Pre<entul ghid se adresea<) tuturor factorilor implica(i .n procesul in'esti(ional4 proiectan(i>
'erificatori de proiecte> e/per(i tehnici atesta(i> e/ecutan(i> responsabili tehnici cu e/ecu(ia>
in'estitori> proprietari> administratori 7i utili<atori> personalului responsabil cu e/ploatarea
obiecti'elor> operatori?agen(i economici din domeniul construc(iilor hidrotehnice> precum 7i
autorit)(ilor administra(iei publice 7i organismelor de 'erificare 7i control 5'erificarea 7i?sau
e/perti<area proiectelor> 'erificarea> controlul 7i?sau e/perti<area lucr)rilor6.
8. D!9i#i3ii *i t!+i#"l"7i!
Masivul de roc eterogen 7i discontinuu este mediu de construc(ie 7i parte integrant) a lucr)rii
subterane.
Clasificarea masivelor de roc repre<int) departa-erea acestora .n func ie de gradul de
fragmentare i de anumi(i parametri caracteristici.
!
Sistemele de clasificare caracteri<ea<) comportamentul la e/ca'are al masi'ului de roc) i au ca
principal element pre<en a i caracterul discontinuit)(ilor.

Lucrrile de sprijinire> denumite .n continuare spri-iniri> sunt lucr)rile care inter'in .n procesul de
reechilibrare a rocii> pre'enind surp)rile 7i asigurCnd securitatea lucr)rii> atCt .n fa<a de e/ecu(ie>
cCt 7i .n perioada de e/ploatare.
Stabilizarea excava iei subterane este re<ultatul unui proces de interac(iune .ntre masa de roc) 7i
structurile de spri-inire.
Mecanismul de cedare a conturului e/ca'at este modalitatea pre<umat) prin care fragmentele de
roc) din conturul e/ca'at de'in instabile sub greutatea proprie> ini(iind surparea.
Structura lucrrii subterane cuprinde golul e/ca'at> lucr)rile de spri-inire?c)m)7uire care asigur)
stabilitatea e/ca'a(iei 7i masa de roc) .ncon-ur)toare.
Deplasare de convergen sau prescurtat con'ergen() este deplasarea conturului e/ca'at c)tre
gol .n procesul e/ca')rii.
Fretarea este .mpiedicarea deplas)rilor de con'ergen() dat)> dup) ca<> de pre<en a frontului sau
de spri-inire.
Diagrama convergen-fretare este redarea grafic) a efectul tridimensional creat de front 7i
.mpiedicarea par(ial) a deplas)rilor de con'ergen().
Caracteristica rocii repre<int) rela(ia dintre deplasarea de con'ergen ) produs) 7i efortul normal
pe contur.
Caracteristica sprijinirii repre<int) rela(ia dintre deplasarea radial) impus) spri-inirii de deplasarea
de con'ergen() a rocii 7i presiunea normal) e/ercitat) de spri-inire pe contur.
Sistemul de sprijinire este ansamblul lucr)rilor inginere ti care asigur) stabili<area conturului
e/ca'at.
Sprijinirea de tip elastic> denumit) i spri-inirea cu ancore> cu 7pri(*beton sau cu ancore 7i 7pri(*
beton> este spri-inirea care de'ine acti') din momentul instal)rii> se deformea<) odat) cu roca 7i
contribuie la reechilibrarea masi'ului de roc).
Sprijinirea rigid> denumit) i spri-inirea cu cintre metalice> este spri-inirea care de'ine acti')
numai dup) surparea conturului e/ca'at> cCnd roca incepe sa e/ercite presiuni asupra e/tradosului
cintrelor.
olta de surpare este e/tinderea spre cheie a conturului e/ca'a iei prin pr)bu irea c)tre gol>
datorit) for(elor gra'ita(ionale> a fragmentelor de roc) ce se desprind ca urmare a ruperilor locale .n
masa de roc).
+
!olitica sprijinirilor este procesul de predimensionare> adaptare 7i corectare a sistemelor de
spri-inire pe ba<a m)sur)rii efectelor create de spri-inirile propuse.
Caverna subteran este o e/ca'a ie ale c)rei dimensiuni sunt cu mult mai mari decCt cele ale
tunelelor sau galeriilor.
"aleria direcional este o galerie reali<at) .n a'ans .n <ona bol ii ca'ernei8 galeria direc ional)
poate fi central)> de la care e/ca'a(ia se l)rge7te spre cu<ine(i> concomitent cu ancorarea> fie
lateral)> po<i ionat) .n <ona cu<ine(ilor> de la care e/ca'a(ia bol(ii se face c)tre <ona central).
Cm#uiala definitiv pentru tunele sau ca'erne subterane este structura de re<isten ) final)>
care asigur) stabilitatea pe termen lung a e/ca'a iei subterane i> .n acela i timp> func ionalitatea
lucr)rii.
$nteraciunea cm uial - masiv de roc este procesul prin care roca e/ercit) presiuni pe
e/tradosul c)m)7uielii> datorate form)rii bol(ii de surpare sau> .n ca<uri speciale> umfl)rii sau
curgerii lente a rocii> iar roca e/ercit) la e/trados reac(iuni propor(ionale cu deplas)rile c)tre masi'
ale c)m)7uielii.
Cm#uiala galeriilor sub presiune este ansablul strucural compus din inelul de beton armat 7i
din coroana de roc) in-ectat) din 'ecin)tatea acestuia.
%eaciunea elastic este presiunea e/ercitat) de masi'ul de roc) pe e/tradosul c)m) uelii
galeriilor sub presiune> fiind mobili<at) de deformarea c)tre masi'ul de roc) a c)m)7uielii supuse
presiunii interioare a apei.
,. Cl'$i9ic'!' +'$i%!l" 6! "c
516 ,omportarea masi'elor de roc) ca medii de construc(ie a lucr)rilor inginere7ti> depinde esen(ial
de gradul de fragmentare a rocii de c)tre discontinuit)(i 7i de gradul de alterare a rocii .n <ona
acestora. Sistemele de clasificare a masi'elor de roc) au> deci> ca principal element
discontinuit)(ile> c)rora> dup) ca<> li se asocia<) 7i anumi(i parametri caracteristici.
526 Dat fiind faptul c) determinarea parametrilor caracteristici 7i pre<entarea acestora se face prin
procedee standardi<ate> clasific)rile masi'elor de roc) pre<int) a'anta-ul c) pot conduce la deci<ii
inginere7ti ba<ate pe e/perien(a lucr)rilor de acela7i tip reali<ate .n roci similare.
Detalii pri'ind procedeele standardi<ate prin care se determin) parametrii caracteristici precum i
indicii de casificare sunt pre<enta i .n standardul SR 2N ASD 14+$1*1420044 ,ercet)ri 7i .ncerc)ri
geotehnice. Denumire 7i clasificarea rocilor. Partea 14 Denumire 7i descriere. Referiri sunt i .n
SR 2N 111"*24200"*2urocod "4 Proiectarea geotehnic). Partea 24 An'estigarea 7i .ncercarea
terenului.
"
,.1. Si$t!+ul %&D
5a6 Andicele RQD 5RocE AualitF Designation6 se ba<ea<) pe anali<a carotelor recuperate din fora-e
de studii.
5b6 Andicele RQD se define7te ca fiind e/presia procentual) a raportului dintre suma lungimilor
fragmentelor de carot) care au lungimea mai mare sau egal) cu 10 cm 7i lungimea fora-ului din
care s*a e/tras carota 4
RQD G
% 100
cm 10

carotata lungimea
recuperate fragmente
. 516
5c6 ,lasificarea rocilor .n func(ie de indicele R#D este pre<entat) .n tabelul 1.1.
=abelul 1. ,alitatea masi'ului .n func(ie de R#D
R#D 5H6 0 0 2! 2! 0 !0 !0 0 "! "! 0
10
I10
,alitatea
masi'ului
de roc)
3oarte
slab)
Slab) Acceptabil
)
9un) 3oarte
bun)
5d6 Procedura de determinare a indicelui R#D este foarte sensibil) la calitatea echipamentului 7i la
gradul de calificare a personalului. Se 'a a'ea in 'eder ca la e/tragere sau manipulare sa nu se
rupa carota> modificCnd lungimea fragmentelor.
,.2. Si$t!+ul %M%
5a6 ,lasificarea RMR 5RocE Bass Rating6 (ine cont de cinci parametri caracteristici 4
re<isten(a la compresiune unia/ial) a rocii intacte 8
indicele RQD 8
interspa(iul dintre rosturi 5discontinuit)(i6 8
caracteristicile rosturilor 5rugo<itate> alterarea fe(elor> deschidere> material de umplutur)6 8
pre<en(a apei subterane.
5b6 3iec)ruia dintre parametri caracteristici i se ata7ea<) un indice numeric par(ial. Jalorile inicilor
par(iali sunt determinate conform tabelului 2.
$
=abelul 2. Andici corespun<)tori parametrilor caracteristici
Parametri Descriere 7i 'alori numerice
Re<isten(a
punctual) ?
Re<isten(a
unia/ial) MPa 250
MPa 10
>
>
250MPa 100
10MPa 4

100MPa 50
4MPa 2

50MPa 25
2MPa 1

MPa 25 1

!*2! 1*! K1
Andice
1
n 1! 12 " 4 2 1 0
RQD 5H6 10 0 100 "! 0 10 !0 0 "! 2! 0 !0 K 2!
Andice
2
n
20 1" 1& $ &
Anterspa(iul
dintre discon*
tinuit)(i
I2 m 0>+ 0 2 m 20 0 +0 cm + 0 20 cm K +
Andice
3
n 20 1! 10 $ !
,aracteristica
rosturilor
Rosturi
discontinue f)r)
separa(ie
Pere(i u7or ru0
go7i deschidere
K1mm f)r) alter)ri
Pere(i u7or
rugo7i deschi0
dere K1 mm cu
alter)ri
Pere(i li7i sau
umpluturi
K ! mm sau
deschideri
1*! mm
;mplutur)
slab)
C! mm
sau deschi0
deri I !mm
Andice
4
n
&0 2! 20 10 0
Apa subteran)
5l?min>10m6
Raport / u
Aspect
0
0
uscat
K 10
K 0>1
ume<it
10*2!
0>1*0>2
umed
2!*12!
0>2*0>!
picur)ri
I12!
I0>!
debitea<)
Andice
5
n
1! 10 " 4 0
5c6 Andicele RMR se e'aluea<) prin sumarea indicilor numerici par(iali.
5d6 Pe ba<a 'alorii indicelui RMR rocile se clasific) .n ! clase> dup) domeniile indicate .n tabelul
&.
=abelul &. ,lase de roc) departa-ate prin R%R
%M% D
n
i
1
5

0.2! 2! 40 40 * +0 +0 $0 $0 * 100
,lasa J AJ AAA AA A
,aracteri<are
3oarte
slab)
Slab) %edie 9un)
3oarte
bun)
,oe<iune c
5%pa6
K 0>1 0>1*0>12 0>12*0>& 0>& *0>4 I 0>4
;nghi de
frecare
interioar)

K 1! 1! *2! 2! *&! &! 4! I 4!


1
5e6 Pentru fiecare clas) din tabelul & se atribuie 7i estim)ri globale ale coe<iunii 7i unghiului de
frecare interioar) pentru masi'ul de roc).
5f6 Andicele global R%R poate fi corectat in functie de orientarea stratifica iei 7i c)derea
discontinuit)(ilor .n raport cu direc(ia de a'ans a tunelului sau galeriei.
5g6 ,aractri<area situa(iei lucr)rii .n func(ie de direc(ia 7i orientarea discontinuita(ilor re<ult) din
tabelul 4.
=abelul 4. ,aracteri<area orient)rii tunelului .n raport cu discontinuit)(ile
Direc(ia stratifica iei ,)derea discontinuit)(ilor
fa() de sensul e/ca')rii
,aracteri<area
Perpendicular) pe a/a
galeriei
,)derea 4!
0
... 10
0
.n sensul e/ca')rii
foarte fa'orabil)
,)derea 20
0
... 4!
0
.n sensul e/ca')rii
fa'orabil)
,)derea 4!
0
... 10
0
in'ers) fa() de sensul e/ca')rii
acceptabil)
,)derea 20
0
... 4!
0
in'ers) fa() de sensul e/ca')rii
defa'orabil)
Paralel) cu a/a galeriei ,)derea !0
0
... 10
0
foarte defa'orabil)
,)derea 20
0
... 4!
0
acceptatbil)
Dricare ,)derea 0
0
... 20
0
defa'orabil)
5g6 ,orec(iile indicelui global RMR .n func(ie de orientarea stratifica iei 7i c)derea discontinuit)(ilor
sunt cele din tabelul !.
=abelul !. ,orec(iile indicelui R%R
Drientarea 7i
c)derea
=ipul
lucr)rii
3oarte
fa'orabil) 3a'orabil) Acceptabil) Defa'orabil)
3oarte
defa'orabil)
2/ca'a(ii
subterane
0 *2 *! *10 *12
,.8. Si$t!+ul &
5a6 ,lasificarea # (ine cont de 7ase parametri caracteristici 4
indicele RQD 8
num)rul de familii de rosturi 5Jn6 8
rugo<itatea pere(ilor discontinuit)(ilor cu efect direct asupra stabilit)(ii 5Jr6 8
gradul de alterare a pere(ilor discontinuit)(ii 7i e'entual pre<en(a umpluturii 5Ja6 8
pre<en(a apei 5Jw6 8
factorul de rela/are a eforturilor 5SRF6.
5b6 Andicele de calitate Q al masi'ului de roc) se determin) din e/presia 4
10
Q =

,
_

,
_

,
_

SRF
Jw
Ja
Jr
Jn
RQD
. .
. (2)
5c6 3actorii produsului ce define7te indicele Q au fiecare o semnifica(ie fi<ic) distinct). Raportul
RQD ? Jn caracteri<ea<) dimensiunile blocurilor> raportul Jr ? Ja caracteri<ea<) re<isten(a la
forfecare interblocuri> iar raportul Jw ? SRF caracteri<ea<) efortul efecti' pe contactul dintre blocuri.
5d6 3iec)ruia dintre indici i se atribuie o 'aloare numeric)> pe criterii cantitati'e sau calitati'e.
5e6 0!#tu %&D 'aloarea numeric) este dat) de rela(ia 516> cu singura corec(ie c) pentru RQD K
10 se atribuie RQD G 10 5H6.
5f6 0!#tu #u+ul 6! 9'+ilii 6! "$tui 'alorile numerice ale indicelui par(ial Jn se atribuie pe
ba<a in'entarului discontinuit)(ilor din amplasament 4
Roc) cu foarte pu(ine rosturi 5N16 Jn G 0>! 1>0
D familie de rosturi 5N2>a6 Jn G 2
D familie de rosturi
.nso(it) de rosturi rare pe alte direc(ii 5N2>b6
Jn G &
Dou) familii de rosturi 5N&>a6 Jn G 4
Dou) familii de rosturi .nso(ite de rosturi rare pe alte
direc(ii 5N&>b6
Jn G +
=rei familii de rosturi 5N46 Jn G 1
Patru sau mai multe familii de rosturi .nso(ite de
rosturi 7i pe alte direc(ii care fragmentea<) masi'ul .n
blocuri de dimensiuni reduse 5N!6
Jn G 1!
Roc) foarte fracturat) Jn G 20
5g6 0!#tu u7":it't!' (!!3il" 'alorile numerice ale indicelui par(ial Jr se atribuie .n func(ie de
continuitatea 7i aspectul fe(elor rostului 4
Rosturi discontinue Jr G 4
Rosturi neregulate> ondulate Jr G &
Rosturi lise> ondulate Jr G 2
Rosturi sp)late> ondulate Jr G 1>!
Rosturi plane> neregulate Jr G 1>!
Rosturi plane> lise Jr G 1>0
Rostrui plane> sp)late Jr G 0>!
Bn ca<ul rosturilor cu material de umplutur) alc)tuit din minerale argiloase> .n grosime suficient) ca
s) .mpiedice contactul dintre fe(e> se atribuie o 'aloare Jr G 1. Bn oricare dintre situa(iile anterioare>
dac) interspa(iul mediu dintre rosturi este mai mare de & m> Jr se ma-orea<) cu o unitate.
5h6 0!#tu 7'6ul 6! 'lt!'! 'alorile indicelui Ja se e'aluea<) diferen(iat pentru trei ca<uri
distincte> definite de contactul dintre fe(ele rosturilor 4
11
1. 3e(ele rostului sunt .n contact 4
Rosturi cimentate> cu liant cuar(itic sau similar Ja G 0>"!
Rosturi cu pere(i nealtera(i> cu pete numai .n suprafa() Ja G 1>0
Rosturi cu pere(i u7or altera(i> a'Cnd umpluturi cu
minerale rigide sau cu particole nisipoase f)r) argil) Ja G 2>0
Rosturi cu fe(e acoperite de argile pr)foase sau nisipoase Ja G &>0
Rosturi cu fe(e acoperite de minerale argiloase cu caolinit>
talc> mic)> gips sau grafit .n grosimi de ma/im 1 2 mm Ja G 4>0
2. 3e(ele rostului intr) .n contact la forfec)ri de ma/im 10 cm 4
Rosturi cu umplutur) din nisip sau roci de<integrate Ja G 4>0
Rosturi cu material de umplutur) din minerale
puternic consolidate cu grosime K ! mm Ja G +>0
Rosturi cu material de umplutur) mediu sau slab consolidat>
din minerale argiloase cu grosime K ! mm Ja G $>0
Rosturi cu umpluturi din argile cu propriet)(i
de umflare> de tip montmorillonit> cu grosime K ! mm JaG $>0..12>0
&. 3e(ele rostului nu sunt .n contact 4
Rosturi cu <one sau ben<i de roc) de<integrat) Ja G +>0
Rosturi cu umplutur) din fragmente de roc) Ja G +>0$>0
Rosturi cu umplutur) din materiale argiloase>
.n func(ie de gradul de consolidare JaG$>012>0
Rosturi cu umplutur) din argile nisipoase
sau pr)foase> f)r) .nmuiere Ja G !>0
Rosturi cu umplutur) argiloas) JaG1&>020>0
5g6 0!#tu i#9lu!#3' 6't 6! (!:!#3' '(!i 'alorile indicelui Jw se determin) .n func(ie de aflu/ul
de ap) la deschiderea e/ca'a(iei sau?7i .n func(ie de presiunea apei intersti(iale. Astfel 4
2/ca'a(ii uscate sau cu aflu/ minor de ap)> local
sub ! l ?min 8 presiune intersti(ial) K 0>1 %Pa Jw G 1>0
Aflu/ mediu de ap)> cu sp)l)ri oca<ionale ale
rostului8 presiune intersti(ial) .n gama 0>1 0 0>2! %Pa Jw G 0>++
Aflu/ mare de ap) 4
presiune intersti(ial) mare .n gama 0>2!*1 %Pa Jw G 0>!
Aflu/ mare de ap)> cu sp)larea materialului din rost 8
presiuni intersti(iale .n gama 0>! 0 1 %Pa Jw G 0>&&
Aflu/ foarte mare de ap) la deschiderea
e/ca'a(iei cu diminuare .n timp 8
presiune intersti(ial) I 1 %Pa JwG 0>10>2
Aflu/ foarte mare de ap)> constant .n timp JwG 0>0!..0>1
5h6 0!#tu 9'ct"ul 6! !6uc!! ' !9"tuil"> 'alorile indicelui par(ial SRF se determin) diferit> .n
trei situa(ii posibile.
12
1. Bn ca<ul .n care e/ca'a(ia .n roc) intersectea<) o <on) slab)> susceptibil) de a produce
surp)ri 4
* Lone slabe e/tinse> con(inCnd argile sau roci descompuse SRF G 10>0
Lone cu multiple rupturi prin forfecare SRF G ">!
* D singur) <on) slab)> cu con(inut argilos SRFG 2>!!>0
D singur) <on) de forfecare .n roc) masi') SRF G 2>!
2. Bn ca<ul rocilor masi'e> .n func(ie de starea de efort in situ 5efort principal
1
6> comparat) cu
re<isten(ele la compresiune 5 c

6 7i la .ntindere 5 t

6> conform tabelului +.


=abelul +. 3actorul de reducere al eforturilor pentru roci masi'e
,aracteristica
1
/
c 1
/
t
SRF
RMR redus I 200 I 1& 2>!
2forturi medii 200 10 1& 0>! 1>0
2forturi mari 10 ! 0>! 0>& 0>! 2>0
Roci mediu
fracturate
! 2>!
0>&
0>1!
! 10
Roci puternic
fracturate
K 2>! K 0>1!
10
20
&. Bn ca<ul rocilor cu dilatan() ma-or) sau cu poten(ial de umflare 4
.mpingerea muntelui este moderat) SFR G ! 10
.mpingerea muntelui este ridicat) SFR G 10 20
umflarea rocii este moderat) SFR G ! 10
umflarea rocii este semnificati') SFR G 10 1!
5. St'2ili:'!' !;c'%'tiil" $u2t!'#!
516 Bn procesul de e/ca'are starea de efort pree/istent) .n masi' este perturbat)> iar .n <ona golului
creat apar concentr)ri de eforturi. Roca din 'ecin)tatea conturului e/ca'at poate de'eni instabil) 7i
pot apare surp)ri> uneori de mare amploare. Mucr)rile de spri-inire sunt cele care trebuie s) inter'in)
.n procesul de reechilibrare a rocii> pre'enind surp)rile 7i asigurCnd securitatea lucr)rii> atCt .n fa<a
de e/ecu(ie> cCt 7i .n perioada de e/ploatare.
5.1. B!c'#i$+! 6! i#$t'2ilit't!
5a6 Bn ca<ul rocilor omogene 7i i<otrope instabilitatea conturului e/ca'at este generat) de
concentr)rile de efort care apar .n <ona conturului ca urmare a redistribuirii eforturilor ini(iale din
masi'.
5b6 ,re7terea eforturilor tangen(iale .n 'ecin)tatea conturului e/ca'at poate conduce uneori la
e/pul<area unor fragmente de roc) sau chiar a unor blocuri de roc) din contur. Anstabilitatea are un
1&
caracter fragil> cu cedare instantanee> fa'ori<at) de combina(ii defa'orabile ale discontinuit)(ilor
pree/istente.
5c6 Bn ca<ul rocilor stratificate apar mecanisme de cedare specifice. Bn ca<ul rocilor cu stratifica(ie
.nclinat)> afectat) de fisura(ia perpendicular) pe stratifica(ie> conturul e/ca'at de'ine instabil prin
desprinderea de blocuri cau<at) .n principal de cCmpul gra'ita(ional. Dac) stratifica(ia este
ori<ontal)> atunci la cheie se produce .nco'oierea unor lespe<i de roc)> care se rup succesi' prin
.ntinderea fibrei inferioare cu propagare spre masi'. Dac) stratifica(ia este 'ertical) cedarea se
produce prin flambarea unor coloane 'erticale la pere(i urmat) de formarea unei bol(i de surpare> ca
urmare a ced)rii na7terilor.
5d6 Bn ca<ul .n care masi'ul de roc) este afectat de plane de discontinuitate ma-or)> .nso(ite adesea
de fisura(ie> .n cheie are loc o surpare prin cedarea na7terilor 7i c)derea de blocuri de roc) sub
propria greutate. Ma cheie> sau .n <ona pere(ilor laterali> apar blocuri de roc) instabile> care se pot
desprinde din conturul e/ca'at.
5.2. Di'7'+' c"#%!7!#3 = 9!t'!
516 Structura unei lucr)ri subterane cuprinde golul e/ca'at> lucr)rile de spri-inire?c)m)7uire care
asigur) stabilitatea e/ca'a(iei 7i masa de roc) .ncon-ur)toare. 2/ca'area este un proces care se
desf)7oar) .n spa(iu 7i .n timp> iar redistribuirea eforturilor ini(iale din masi' 7i interac(iunea dintre
masa de roc) 5care sufer) deforma(ii6 7i structurile de spri-inire 5care tind s) limite<e aceste
deforma(ii 7i se .ncarc) odat) cu propria deformare6 sunt> de asemenea> fenomene ce e'oluea<)
pe m)sura progresului e/ca')rii.
5a6 Deplasarea conturului e/ca'at c)tre gol .n procesul e/ca')rii poart) denumirea de deplasare de
con'ergen() sau prescurtat con'ergen().
5b6 Bmpiedicarea deplas)rilor de con'ergen() se nume7te fretare. 3rontul e/ca'a(iei .mpiedic)
par(ial producerea deplas)rilor de con'ergen() prin masa de roc) nee/ca'at) 7i> ca urmare>
pre<en(a frontului are efect de NfretareO. Pe m)sur) ce efectul de fretare indus de frontul e/ca'a(iei
descre7te .n timp ce e/ca'a(ia progresea<)> .n spatele frontului spri-inirea instalat) inter'ine la
r.ndul ei .n .mpiedicarea deforma(iilor mobili<.nd un nou efect de fretare.
5c6 2fectul tridimensional creat de front 7i .mpiedicarea par(ial) a deplas)rilor de con'ergen() pot fi
puse .n e'iden() printr*o repre<entare grafic) denumit) diagrama con'ergen() * fretare 53igura 16.
Bn ordonat) se repre<int) efortul radial normal pe conturul e/ca'at. Sunt dou) abscise. Prima
corespunde deplas)rilor de con'ergen()
r
u > iar a doua po<i(iei frontului> respecti' po<i(iei spri-inirii.
14
1E/END
Pr * efortul normal pe conturul e/ca'at P
0
* efortul ini(ial din masi'ul de roc)
Pr>f * cota parte din efortul ini(ial e/istent ps * presiunea e/ercitat) de spri-inire
la momentul acti')rii sus(inerii ur * deplasarea de con'ergen()
ur>f * deplasarea de con'ergen(a produsa ur>s * deplasarea spre gol a spri-inirii
p.n) la acti'area sus(inerii ur>ma/ * deplasarea de con'ergen()
d * distan(a fa() de front a spri-inirii ma/im) la reechilibrare f)r) spri-inire
D * distan(a fa() de front unde nu se mai reismte influen(a frontului
3igura 1. Diagrama con'ergen() * fretare
5d6 ,urba 1 din diagrama con'ergen() * fretare> denumit) curba caracteristic) a rocii> repre<int)
rela(ia dintre deplasarea radial) produs) 7i efortul radial pe contur. ,Cnd frontul este situat chiar .n
dreptul sec(iunii> deplasarea radial) este f r
u
, > iar efortul radial f r,

este o cot) parte din efortul


ini(ial
0
. Pe m)sur) ce frontul a'ansea<)> efectul de fretare dat de roca nee/ca'at) descre7te.
Dac) masi'ul de roc) are capacitatea de a se reechilibra singur> se atinge o situa(ie de echilibru
dat) de max , r r
u u
7i
0
r
. Dac) .ns)> datorit) deplas)rilor de con'ergen() e/cesi'e e/ca'a(ia
de'ine instabil) 5ramura & a curbei 16> atunci contribu(ia spri-inirii este absolut necesar).
5e6 ,urba 2 din diagrama con'ergen() * fretare> denumit) curba caracteristic) a spri-inirii> repre<int)
rela(ia dintre deplasarea radial) impus) spri-inirii de deplasarea de con'ergen() a rocii 7i presiunea
radial) e/ercitat) de spri-inire pe contur> s
p
> care se opune deplas)rii radiale.
5f6 Antersec(ia celor dou) curbe din diagrama con'ergen() * fretare corespunde situa(iei de echilibru>
.n care spri-inirea preia efectul de fretare indus pCn) acum de front> deplasarea de con'ergen() se
stabili<ea<) la s r
u
, > iar pe conturul e/ca'at interac(iunea roc)*spri-inire este caracteri<at) de
presiunea de fretare s
p
.
<. Si$t!+! 6! $(i)i#i! = cl'$i9ic'! $i 'lc'tui!
1!
<.1.Cl'$i9ic'!
5a6 Bn func(ie de efectele structurale ale spri-inirilor sunt dou) sisteme4
spri-inirea de tip elastic> cu ancore> cu 7pri(*beton sau cu ancore 7i 7pri(*beton> care de'ine
acti') din momentul instal)rii> se deformea<) odat) cu roca 7i contribuie la reechilibrarea
masi'ului de roc)8
spri-inirea rigid)> cu cintre metalice> care de'ine acti') numai dup) surparea conturului
e/ca'at8 roca r)mas) stabil) este un element pasi' .n raport cu spri-inirea 7i e/ercit) .nc)rc)ri
asupra cintrelor la deformarea c)tre conturul e/ca'at.
5b6 Suportul grafic al clasific)rii este dat de diagrama con'ergen()*fretare din figura 2> iar alc)tuirea
constructi') este schi at) .n figura &.
3igura 2. ,lasificarea spri-inirilor .n func(ie de diagrama con'ergen()*fretare
1+

Cintru metalic
Plas de
armare
Rigol
A
Torcret
Ancore
Rigol
B
3igura &. Sisteme de spri-inire4 5A6 cu ancore 7i 7pri(*beton8 596 cu cintre metalice
<.2. Al!7!!' $i$t!+ului 6! $(i)i#i!
5a6 Dimensionarea lucrarilor de spri-inire este posibil) numai .n ca<ul rocilor omogene> neafectate
de discontinuit)(i. ,omple/itatea de comportare a maselor de roc) a impus formularea unor reguli
empirice de alegere 7i predimensionare a sistemelor de spri-inire> a'Cnd la ba<) clasific)rile u<ual
folosite pentru masi'ele de roc)4 RQD, RMR, 7i Q
+.2.1. Al!7!!' $i$t!+ului 6! $(i)i#i! 4# 9u#c3i! 6! %&D
=abelul ". Recomand)ri pentru sistemele de spri-inire .n func(ie de R#D
,alitatea
rocii
%etoda de
e/ca'a(ie
Sistemul de spri-inire
Ancorare Qpri(*beton ,intre metalice
3oarte bun)
RQD I 10
3orare
2/plo<i'i
Dca<ional
Dca<ional
Dca<ional> local
Mocal> +...$ cm
Dca<ional
0...0>2 B
Dca<ional
0...0>& B
9un)
"!KRQDK10
3orare
2/plo<i'i
Dca<ional sau
la 1>!...2 m
Bn 7ah> la 1>!..2 m
Mocal> +...$ cm
Ma cheie 7i lateral $...10
cm
Ma 1>!...2 m
0...0>4 B
Ma 1>!...2 m
0>&...0>4 B
Acceptabil)
!0KRQDK"!
3orare
2/plo<i'i
Bn 7ah> la 1>2..2 m
Bn 7ah> la 1..1>! m
Ma cheie> +..$ cm
Ma cheie 7i late*
ral 10 cm
Ma 1>!... 2 m
0>4...1 B
Ma 1>2...1>! m
0>+...1>& B
Slab)
2!KRQDK!0
3orare
2/plo<i'i
Bn 7ah> la 1..1>! m
Bn 7ah> la 0>+..1>2 m
,ontur> $..10 cm
combinat cu ancore
,ontur> 10 cm
combinat cu ancore
Ma 1>0...1>2 m
1>0...1>+ B
Ma 0>+...1>2 m
1>&...2 B
3oarte slab)
RQDK2!
3orare
2/plo<i'i
Bn 7ah> la 0>+..1>2 m
Bn 7ah> la 1 m
,ontur> 10 cm
combinat cu cintre
,ontur> 10..12 cm
combinat cu cintre
Ma 0>! m
1>+...2>2 B
Ma 0>! m
2>0...2>4 B
1"
5b6 Recomand)rile sinteti<ate .n tabelul " sunt 'alabile pentru galerii 7i tunele circulare cu R G 1>!...
+ m. Sunt tratate separat cerin(ele de sus(inere 7i .nc)rc)rile .n func(ie de modalitatea de e/ca'are>
cu ma7in) de forat la sec(iune plina sau cu e/plo<i'i.
5c6 Bn ca<ul spri-inirii cu cintre .nal imea bol ii de surpare se e/prim) ca o cot) x din l)(imea B a
e/ca'a(iei> iar impingerea 'ertical) a muntelui este
B x p
r m

> unde
r

este greutatea
specific) a rocii.
+.2.2. Al!7!!' $i$t!+ului 6! $(i)i#i! 4# 9u#c3i! 6! %M%
5d6 Recomand)rile se refer) numai la tunelele 7i galeriile e/ca'ate cu e/plo<i'i> cu deschideri .ntre
+ 7i 12 m. Sinte<a recomand)rilor este redat) .n tabelul $.
=abelul $. Recomand)ri pentru sistemele de spri-inire .n func(ie de RMR
,lasa de
roc)
2/ca'area Sistemul de spri-inire
Ancorare Qpri(*beton ,intre metalice
A
3oarte bun)
RMR4 $1*100
Ma sec(iune plin)
a'ans4 & m
Nu este necesar) spri-inirea> cu
e/cep(ia unor ancore locale
AA
9un)
RMR4 +1*$0
Ma sec(iune plin)
a'ans4 1*1>! m
spri-inire la 10..1!m
de front
Mocal> la cheie
m 3
anc
l
la 2...2>!0 m
Dca<ional>
! ... + cm
nu
AAA
%edie
RMR4 41*+0
Bn dou) trepte
a'ans4 1>!0*& m
spri-inire la a'ans
la + m de front
Bn 7ah> la
1>!0 ... 2 m
m 5 , 3 ... 3
anc
l
plas) la cheie
Ma cheie
+ ... 10 cm
Ma pere(i & cm
nu
AJ
Slab)
RMR4 21*40
Bn dou) trepte
a'ans4 1*1>! m
spri-inire imediat)
dup) a'ans
Bn 7ah> la
1 ... 1>! m
m 5 , 4 ... 3
anc
l
plas) pe contur
Ma cheie
10...1! cm
Ma pere(i
10 cm
,intre u7oare
sau medii> la
1>! m
J
3oarte slab)
RMR K 20
Bn mai multe trepte
a'ans4 0>!*1>! m
spri-inire imediat
dup) a'ans 7pri(* beton dup)
pu7care
Bn 7ah> la
1 ... 1>! m
m 6 ... 5 , 4
anc
l plas)
pe contur
ancore .n 'atr)
Ma cheie
1!...1$ cm
Ma pere(i 12 cm
Bn front ! cm
,intre medii
sau grele> la
0>"! m> cu
palplan7e
+.2.&. Al!7!!' $i$t!+ului 6! $(i)i#i! 4# 9u#c3i! 6! cl'$i9ic'!' &
5e6 Bn func(ie de indicele Q 7i de dimensiunile e/ca'a(iei subterane sunt definite &$ de categorii de
spri-inire. Bn lucrarea de fa() s*au re(inut numai sistemele de spri-inire 5cu numerotarea original)6
specifice galeriilor 7i tunelurilor 5deschideri sub + ... 10 m6.
5f6 Sinte<a recomand)rilor este pre<entat) .n tabelul 1 i .n figura 4.
1$
=abelul 1. Recomand)ri pentru sistemele de spri-inire .n func(ie de indicele Q
,ategori
a
spri-inirii
& %&D'(n (r'(n
Deschi*
derea
5m6
Presiune
de
fretare
5%Pa6
Sistemul de
spri-inire
1" 10*4 I&0 * &>!...1 0>1 * ancorare oca<ional)> ancore libere
sau betonate
10*&0 * N N * ancorare sistematic)> ancore libere
sau betonate> la 1..1>! m
K10 * I+ N * ancorare siste0matic)> ancore li0
bere sau betonate> la 1..1>! m 7i
7pri(*beton 2..& cm
K10 * K+ N 7pri(*beton &...! cm
21 4*1 I12>!
K12>!
*
K0>"!
K0>"!
I0>"!
2...+
N
N
0>1!
N
N
* ancorare sistematic)> ancore libere
sau betonate> la 1 m 7i
7pri(*beton 2...& cm
* 7pri(*beton &...! cm
ancorare sistema0tic)> ancore
libere sau betonate> la 1 m
22 4*1 10*&0 I1 4*10 0>1! * ancorare sistematic)> la 1 m 7i
plas)
K10 I1 N N * 7pri(*beton &...$ cm
K&0 K1 N N * ancorare siste0matic)> la 1 m 7i
7pri(*beton cu plas) de armare
&...! cm
I&0 * N N * ancorare siste0matic)> la 1 m
2! 1*0>4 I10 I0>! 1>!...4 0>22! * ancorare sistematic) la 1 m 7i
7pri(*beton pe plas) armare ! cm
K10 I0>! N N * idem> ancore cu plas)
2+ 1*0>4 * * &..." 0>22! * ancorare siste0matic) la 1 m 7i
7pri(*beton pe plas) de armare>
ochiuri de !...">! cm
&0 0>4* I! * 2...+ 0>& * ancorare sistematic) la 1m 7i
7pri(*beton ! cm
0>1 K! N N * ancorare siste0matic) la 1 m 7i
7pri(*beton pe plas) de armare>
ochiuri de !...">! cm
(g) Recomand)rile referitoare la ancorare trebuie adaptate corespun<)tor .n ca<ul rocilor la care>
datorit) eforturilor mari pe contur> e/ist) tendin(a desprinderii de fragmente. De obicei> distan(a
dintre ancore scade la 0>$ m 7i se utili<ea<) ancore u7or pretensionate prin str.ngerea piuli ei.
5h6 D modalitate echi'alent) de alegere preliminar) a spri-inirii se ba<ea<) pe graficul din figura 4.
Se utili<ea<) un parametru adi(ional> intitulat Ndimensiunea echi'alent)O> e
D
. Acesta se ob(ine prin
.mp)r(irea dimensiunii semnificati'e a lucr)rii subterane 0 deschidere> diametru sau .n)l(ime 0 la un
coeficient denumit ESR 5ERui'alent Support Ratio6.
11
5i6 Jalorile coeficientului ESR sunt alese .n func(ie de scopul e/ca'a(iei subterane 7i de gradul de
siguran() cerut lucr)rilor de spri-inire4
:alerii de studii> e/ca'a(ii temporare ESR G &*!
:alerii hidrotehnice> tunele pilot> galerii direc(ionale
ale unor ca'erne ESR G 1>+
Depo<ite subterane> tunele rutiere sau de cale ferat)
de mici dimensiuni> castele deechilibru> tunele de acces ESR G 1>&
,entrale hidroelectrice subterane> tunele de mari
propor(ii> intersec(ii de galerii> ca'erne ale ap)r)rii ci'ile ESR G 1>0
3igura 4. :rafic de alegere a sistemului de spri-inire .n func ie de indicele #
5-6 =ipurile de spri-inire> a c)ror numerotare apare .n figura 4 sunt4
516 * nespri-init8
526 * ancorare oca<ional)8
5&6 * ancorare sistematic)8
546 * ancorare sistematic) 7i 7pri( beton nearmat sau> dupa ca<> armat cu plasa> .n
grosime de 4*10 cm8
5!6 * ancore 7i 7pri( beton armat cu fibre de !*1 cm8
20
5+6 * ancore 7i 7pri( beton armat cu fibre de 1*12 cm8
5"6 * ancore 7i 7pri( beton armat cu fibre de 12*1! cm8
5$6 * ancore> 7pri( beton armat cu fibre S 1! cm 7i cintre u7oare8
516 * c)m)7uial) de beton armat.
5E6 Spri-inirea prin ancorare utili<ea<) de obicei ancore libere pe gaura de fora-> blocate .n
adCncimea fora-ului> fie prin despicare> fie prin sistemul cone/pan. Acestea pre<int) a'anta-ul unei
instal)ri rapide 7i nu necesit) o tehnologie dificil).
5l6 Ancorele sunt confec(ionate din fier beton cu diametrul de 2! sau &0 mm. Mungimea este u<ual
cuprins) .ntre 2 7i 4 m> dar cel mai adesea> dac) nu sunt condi(ii geologice speciale> se utili<ea<)
ancore de 2>!0 m lungime. Bn mod normal> lungimea trebuie s) fie propor(ional) cu deschiderea
e/ca'a(iei> pentru a m)ri grosimea inelului de roc) autoportant) pe m)sur) ce deschiderea cre7te.
D recomandare empiric)> frec'ent utili<at)> specific) lungimea ancorei la 3 / 1 4 / 1 din deschidere.
<.8 A6'(t'!' 4# !;!cu3i! ' $(i)i#iil" l' $itu'3iil! 6i# t!!#
5a6 Ma e/ecu ia lucr)rii subterane se impune adaptarea continu) a spri-inirii la condi(iile din front.
Adaptarea se face pe ba<a e/perien(ei dar> .n egal) m)sur)> 7i pe ba<a m)sur)rii efectelor create
de spri-inirile propuse. Procesul de predimensionare> adaptare 7i corectare a sistemelor de spri-inire
poart) denumirea de Npolitica spri-inirilorO.
5b6 Pe m)sur) ce frontul a'ansea<) se stabilesc sec iuni de m)sur) care se echipea<) cu sisteme
de monitori<are a deplas)rilor rocii 7i ale eforturilor de contact .ntre roc) 7i spri-inire. Sec iunile de
m)sur) corespund unor <one caracteristice cu condi(ii geologice similare 7i cu parametri
geomecanici asem)n)tori.
5c6 2chiparea minim) a unei sec(iuni de m)sur) cuprinde reperi pentru m)surarea con'ergen(ei 7i
e/tensometre de fora-. Direc(iile de m)sur) sunt radiale> cel pu(in una la cheie 7i cCte una la na7teri.
5d6 Deplas)rile de con'ergen() sunt principalul indicator al stabili<)rii sistemului roc)*spri-inire.
%)surarea lor se face cu distometru cu fir de in'ar tensionat sau> mai simplu> cu banda de o(el.
5e6 Deplas)rile de con'ergen()> ca 7i cele de la e/tensometre> se m)soar) la anumite inter'ale de
timp 7i se repre<int) pe grafice care au .n abscis) timpul 5fig. !6. 3rec'en(a m)sur)torilor se reduce
.n timp> de la o m)sur)toare la cCte'a ore> la o m)sur)toare la cCte'a <ile 7i apoi la una la cCte'a
s)pt)mCni.
5f6 Dac) deplas)rile se stabili<ea<) .n timp 5ca<ul 1 din figura !6 .nseamn) c) ansamblul roc)*
spri-inire a atins o nou) stare de echilibru i deci c) spri-inirea propus) este potri'it). Dac) e/ist)
tendin(a de amplificare .n timp a deplas)rilor 5ca<ul 2 din figura !6 atunci> pe de o parte trebuie
inter'enit cu armoferme sau cintre .n <ona de-a spri-init)> iar pe de alt) parte> .n <onele urm)toare
ce urmea<) a fi spri-inite se 'a reconsidera spri-inirea propus)> .ndesind ancorele> m)rind lungimea
acestora> .ngro7Cnd 7pri(*betonul etc.
21
3igura !. ;rm)rirea stabilli<)rii e/ca'a(iei prin m)sur)tori4 a 0 echiparea sec(iuni de m)sur)8
b 0 repre<entarea deplas)rilor m)surate .n func(ie de timp
5g6 Pe ba<a datelor ob(inute .n sec(iunea de m)sur) se face 'alidarea spri-inirii propuse sau se
procedea<) la corectarea acesteia. Deci<ia este e/trapolat) pentru .ntreaga <on) caracteristic).
5h6 Bn ca<ul tunelelor sau galeriilor de mari dimensiuni> reali<ate .n roci mai slabe> aplicarea
simultan) a spri-inirii odat) cu deschiderea golului impune e/ca'area .n trepte sau cu galerii
direc(ionale. Dup) e/ca'area unei trepte sau odat) cu progresul galeriilor direc(ionale> se
procedea<) la ancorarea conturilor care sunt comune cu cele ale e/ca'a(iei finale 7i la aplicarea de
7pri(*beton
5i6 An ca<ul unor deplas)ri de con'ergen ) mari> datorit) c)roroa nu se mai poate asigura gabaritul
interior al galeriei> se recurge las reprofilarea conturului.
5-6 Adaptarea tehnologiei de e/ca'are la condi(iile rocii> la dimensiunile e/ca'a(iei 7i la posibilitatea
de reechilibrare a acesteia dup) e/ca'are este parte integrant) a politicii spri-inirilor.
>. C'lculul $(i)i#iil"
516 Stabilirea solu iei de spri-inire a e/ca'a(iilor subterane este ba<at) .n principal pe .n(elegerea
fenomenelor de interac(iune> pe intui(ie 7i pe e/perien(). Bn cadrul fa<elor de proiectare se impune
.ns) dimensionarea lucr)rilor de spri-inire. Dimensionarea ser'e7te organi<)rii tehnologice a
e/ecu(iei 7i> .n special> estim)rii costurilor proiectelor. Datorit) dificult)(ilor de modelare prin calcul a
fenomenelor 7i de determinare prin .ncerc)ri a multitudinii de parametri care inter'in .n calcule>
dimensionarea spri-inirilor are numai un caracter preliminar 7i orientati'.
>.1. C'lculul $(i)i#iil" !l'$tic! (i# +!t"6' c"#%!7!#3 = 9!t'!
516 ,alculul spri-inirilor elastice se refer) la 'erificarea unei solu(ii de spri-inire propuse a'.nd la ba<)
caracteisticile rocii> presiunea de fretare necesar) echilibr)rii masi'ului 7i capacitatea portant) a
spri-inirii.
22
516 2tapele de calcu sunt4
* =rasarea curbei caracteristice a rocii pe ba<a propriet)(ilor mecanice ale acesteia8
* Stabilirea unei anumite alc)tuiri a spri-inirii> pentru care se trasea<) curba ei caracteristic).
* Definirea noii st)ri de echilibru la intersec(ia dintre cele dou) curbe caracteristice 7i
determinarea presiunii de fretare necesare.
* ,ompararea presiunii de fretare necesare cu presiunea ma/im) care poate fi e/ercitat) de
spri-inire 7i 'alidarea sau in'alidarea spri-inirii propuse4
Tdac) presiunea de fretare necesar) este egal) sau apropiat) de presiunea capabil) a spri-inirii
atunci spri-inirea propus) este satisf)c)toare8
Tdac) presiunea de fretare necesar) este mai mare decCt presiunea capabil) a spri-inirii atunci
spri-inirea se suplimentea<).
>.1.1. Cu2' c''ct!i$tic ' "cii
5a6 ,aracteristica rocii .n ca<ul comport)rii liniar elastice este o dreapt) 5fig. +6. Bn dreptul frontului
efortul radial are 'aloarea apro/imati')
0
,
7 , 0
f r . Deplasarea ma/im) are 'aloarea4dat) de
rela(ia 526.
unde4 P
0
este efortul ini(ial din masi'8
2 este modulul de eEasticitate al rocii8
U este coeficientul Poisson al rocii.
3igura +. ,aracteristica rocii .n nca<ul comport)rii elastice
5b6 ,aracteristica rocii .n ca<ul comport)rii neliniare 5elastoplastice sau elasto fragil plastice6 are trei
<one> departa-ate de intrarea .n stadiu plastic 5punctual 9 .n figura "> caracteri<at de parametrul V
e
6
7i de declan7area surp)rii 5punctual , .n figura "> caracteri<at de parametrul V
lim
6
2&
3igura ". ,aracteristica rocii .n ca<ul comport)rii neliniare a rocii
5c6 Bn ca<u7l comport)roo neliniare criteriul de plastici<are este criteriul %ohr * ,ulomb4
p p
c k +
3 1 > 5&6
unde4

+

sin 1
sin 1
p
k
8

sin 1
cos 2c
c
p 546
cu W * unghiul de frecare intern) al rocii 7i c * coe<iunea.
iar
1
7i 3

repre<int) eforturile principale ma/ime 7i minime.


5d6 Parametrul V
e
care define7te intrarea .n <ona plastic) este dat de e/presia4

,
_

+
+

0
1
1
1
p
p
p
e
c
k
k
5!6
iar ramura 9, a curbei caracteristice 5fig> "6 se construe7te d.nd 'alori V .n domeniul 0>+0 ... 0>1! 7i
calcul.nd ordonata 51*V6 P
0
7i abscisa
1
1
]
1

,
_

+
1 2
1
1
max ,
R
R u
u
p
e
r e
r 5+6
unde4
n
p
p
R R

,
_

1

1
1
/ 2
1
0

+ p p
p
k
n si
k
c
p

5"6

iar X este dilatan(a rocii.
5e6 ,urba caracteristic) se modific) atunci c.nd <ona plastic) se e/tinde 7i apare bolta de surpare.
Bnal(imea bol(ii de surpare este 5fig.$64
24
3igura $. 3ormarea bol(ii de surpare
unde b G 2R este deschiderea e/ca'a(iei> iar f este coeficientul de t)rie a rocii.
5f6 Delimitarea <onei de 'alabilitate a curbei caracteristice este dat) de V
lim
> care re<ult) din
egalitatea4
bs
n
p
h R
p
R R +

,
_

lim
1
5$6
5g6 Dup) apari(ia bol(ii de surpare> materialul desprins ac(ionea<) asupra spri-inirii cu o presiune
ma/im) bs r m
h p
> unde
r
este greutatea specific) a rocii.
>.1.2. Cu2' c''ct!i$tic ' $(i)i#iii
5a6 ,aracteristica spri-inirii 5denumit) 7i curba efectului de fretare6 este rela(ia dintre cre7terea
deforma(iei radiale>
r
u
7i sporul de efort radial e/ercitat de spri-inire asupra conturului e/ca'at>
s
p
. ,onform figurii 1> rela(ia are abscis) ini(iala u
r> a
> care (ine seama de momentul instal)rii 7i
de interspa(iul dintre conturul e/ca'at 7i spri-inire 5ca la armoferme6 7i are forma general)4
R
u k
p
r s
s

> 516
.n care s
k
este rigiditatea spri-inirii> iar R ra<a echi'alent) a golului e/ca'at.
2!
3igura 1. ,aracteristica spri-inirii
5b6 Rigiditatea spri-inirii cu torcret are e/presia4

R
e E
k
t
t
s
2
) 1 (

5106
unde4e este grosimra torcretului> E
t
este modulul de elasticitate al torcretului> iar
t
este coeficientul
Poisson al acestuia.
5c6 Rela(ia 5106 este 'alabil) numai dac) inelul de 7pri( beton se .nchide .n 'atr). Dac) inelul
r)mCne deschis> rigiditatea acestuia se reduce corespun<)tor.
5d6 Jaloarea ma/im) a presiunii de fretare e/ercitat) de spri-inirea cu torcret se limitea<) la4

R
e
p
t c t , max ,

> 5116
unde P
c>t
este re<isten(a la compresiune a torcretului. Bn e'alu)rile numerice .ns)> se alege uneori
P
c>t
Y +%pa> limitare care reduce riscul de 'oalare a inelului de torcret. De7i torcretul se mulea<) pe
o plas) de armare> efectul acesteia se negli-ea<)> dat fiind faptul c) inelul lucrea<) .n compresiune.
5e6 Ancorarea conturului e/ca'at se face cu ancore nebetonate> blocate la capul dinspre masi' 7i
fi/ate pe fa(a e/ca'a(iei cu pl)cu(e. Ma fi/are> prin rotirea pe filet a pl)cu(ei> se ob(ine> pe lCng)
blocare> 7i o pretensionare a ancorei.
5e6 Rigiditatea spri-inirii cu ancore are e/presia4
2+
.
Q
E d
l
e e
R
k
a
L r
s
+


2
4
1
5126
unde> conform figurii 10> semnifica(ia termenilor este44
R * ra<a e/ca'a(iei8
e
r
* distan(a dintre ancore pe contur8
e
M
* distan(a dintre ancore .n lungul tunelului8
d * diametrul ancorei8
l * lungimea efecti') a ancorei8
2
a
* modulul de elasticitate al ancorei8
# este factorul de propor(ionalitate aferent .ncerc)rii de <mulgere a ancorei 5conform
diagramei 7i nota(iilor din figura 10>b64

1 2
) ( ) (
1 , 1 , 2 2
a a
e e
T T
u u u u
Q

51&6
3igura 10. Spri-inirea cu ancore4 a * schema spri-inirii8 b 0 re<ultatele .ncerc)rii de smulgere
a unei ancore.
5f6 Jaloarea ma/im) a presiunii de fretare e/ercitat) de spri-inirea cu ancore se limitea<) la4
L r
r a
s
e e
T
p
,
max ,

> 5146
unde r a
T
, este for(a ma/im) din ancor) la smulgere> determinat) prin .ncerc)ri proprii sau
asimilat) pe ba<a datelor din literatura de specialitate referitoare la .ncerc)ri de smulgere pentru
acela7i tip de roc) 7i acelea7i dimensiuni ale ancorei.
2"
5g6 =rasarea curbei spri-inirii .n ca<ul sistemelor de spri-inire combinate 5torcret 7i ancore6 (ine
seama de faptul c) instalarea elementelor spri-inirii se face sec'en(ial. Dac) se notea<) cu
1
, a r
u
deplasarea radial) suportat) de roc) pCn) cCnd de'ine acti') componenta 1 a sistemului de
spri-inire 7i cu
2
,a r
u
deplasarea radial) la contur pCn) cCnd de'ine acti') componenta 2 5fig. 116>
atunci se pot scrie rela(iile4
3igura 11. =rasarea caracteristicii spri-inirilor combinate.

s
s
a r r
p
k
R
u u
1
1
,
+
pentru
2 1
, , a r r a r
u u u < <
51!>a6

s
s s
a r r
p
k k
R
u u
2 1
2
,
+
+
pentru 2
,a r r
u u >
51!>b6
Deplasarea radial) ma/im) pe care o poate prelua sistemul de spri-inire este egal) cu deplasarea
ma/im) admisibil) pentru prima component) a sistemului.
5h6 Jalorile ma/ime ale presiunilor de fretare ba<ate pe date e/perimentale 7i m)sur)tori .n e/ecu(ie
sunt4
pentru spri-inirea cu torcret> cu grosimi cuprinse .ntre ! 7i 20 cm> presiunea de fretare poate
a-unge la 0>! %Pa .n tunele?galerii circulare cu diametrul sub 4 m> respecti' pCn) la 0>2 %Pa
.n ca<ul tunelelor?galeriilor circulare cu diametrul de 10 m.
pentru spri-inirea cu ancore> .n func(ie de distan(a dintre ancore> lungimea acestora 7i
re<isten(a rocii .n <ona de ancorare> presiunile de fretare 'aria<) .ntre 0>0! %Pa 7i 0>2 %Pa8
2$
>.2. C'lculul $(i)i#iil" (i# +!t"6' 2"l3ii 6! $u('!
516 %etoda bol(ii de surpare se aplic) la calculul spri-inirilor rigide> cu cintre grele. ,intrele 7i plasa
sau elementele longitudinale po<ate pe e/tradosul cintrelor 5.ntre acestea 7i conturul e/ca'at6
trebuie s) preia .nc)rc)rile date de roca desprins) din contur 0 surp)ri sau blocuri.
526 Bn pre<entul ghid rela(iile de calcul se ba<ea<) pe teoria bol(ii de surpare a lui Protodiacono'>
care asimilea<) roca 0 considerat) puternic fisurat) 7i fragmentat) de e/ca'area cu e/plo<i' * cu
un mediu pul'erulent. Deasupra e/ca'a(iei se formea<) o bolt) de surpare> iar materialul de peste
bolt) .7i transmite .nc)rc)rile c)tre pere(ii laterali> printr*o <on) comprimat)> denumit) bolt) de
desc)rcare 5fig. 126. Bnc)rcarea 'ertical) este egal) cu greutatea materialului surpat> iar Bnc)rcarea
ori<ontal) este dat) de .mpingerea acti') e/ercitat) pe pere(ii laterali.

3igura 12. Nota(ii pentru rela(iile de calcul
5a6 Bn)l(imea bol(ii de surpare se e'aluea<) .n func(ie de deschiderea b a e/ca'a(iei4
f
b
h
2

51+6
unde
f
repre<int) coeficientul de frecare intern)> denumit coeficient de t)rie sau coeficient
Protodiacono'.
5b6 %)rimea lui
f
se e'aluea<) pe ba<a datelor culese .n teren pentru galerii e/ca'ate> prin
asimilare> .n func(ie de condi(iile geologice reale. Bncadrarea .n ba<a de date 7i selec(ia
coeficientului de t)rie trebuie f)cute de inginerul geolog. ,u titlul informati'> sunt pre<entate
'alorile lui
f
pentru cCte'a tipuri de roci.
Roca :ranite ,alcare ,onglomerate
,alcare
fisurate
%arne
argiloase
21
f 10 $ 4 2 1
Bn multe situa(ii se utili<ea<) 7i o e'aluare estimati') a coeficientului de t)rie
f G Rc ? 10> .n func(ie de re<isten(a la compresiune a rocii c
R
> unde c
R
este e/primat .n %Pa.
5c6 Drdonata ma/im) a .mpingerii 'erticale asupra spri-inirii 7i respecti' .mpingerea medie sunt
date de e/presiile4

f
b
p
r
2
max ,


f
b
p
r
med
3
,

51"6
5d6 Bmpingerea lateral) total) are 'aloarea4
) 2 / 45 ( tg ) 2 (
2
1
2
+ ! " !
r
> 51$6
care se poate distribui liniar 5cu distribu(ie trape<oidal) sau constant) pe .n)l(imea e/ca'a(iei6.
'aloarea unghiului de frecare interioar) W re<ult) din
f arctg
. Presiunea lateral) este mult mai
mic) decCt presiunea 'ertical). 2a nu apare decCt .n roci moi 5cu
) 2 < f
> .n care este posibil)
formarea planurilor de alunecare.
5e6 Bn ca<ul rocilor stratificate sau cu planuri de 7istuo<itate bine definite teoriile ba<ate pe bolta de
surpare sunt practic neaplicabile Bnc)rcarea transmis) spri-inirilor rigide depinde de direc(ia 7i
c)derea planurilor de discontinuitate> de frec'en(a 7i distan(a dintre acestea 7i de efectele induse de
e/ca'area cu e/plo<i'i. Bnc)rcarea 'ertical) este e/primat) sub forma greut)(ii .n)l(imii coloanei de
roc) 5
h p
r

6. Jaloarea coloanei h nu poate dep)7i
b h 5 , 0
.n ca<ul stratifica(iei? 7istuo<it)(ii
ori<ontale> respecti'
b h 25 , 0
.n ca<ul stratifica(iei? 7i stuo<it)(ii 'erticale.

8. El!+!#t! $(!ci9ic! c'%!#!l" $u2t!'#!
$a6 2/ca'area ca'ernelor nu se face la sec(iune plin) ci etapi<at> .n fa<e succesi'e> care asigur)
condi(ii de stabilitate mult mai bune. Datorit) deschiderilor 7i .n)l(imilor mari> se e/ca'ea<) ini(ial
bolta ca'ernei> .ntr*o succesiune care s) permit) permanent controlul stabilit)(ii.
5b6 Pentru spri-inirea din <ona bol(ii se utili<ea<) curent dou) 'ariante pri'ind sec'en(ele de
e/ca'are 7i spri-inire 5figura 1&64
* Bn prima 'ariant) 5fig. 1&>a6 se reali<ea<) ini(ial o galerie direc(ional) central)> spri-init) cu
7pri(*beton> dup) care e/ca'a(ia se l)rge7te spre cu<ine(i> concomitent cu ancorarea8
* Bn a doua 'ariant) 5fig. 1&>b6> e/ca'area se .ncepe cu dou) galerii direc(ionale .n <ona
cu<ine(ilor> spri-inite prin ancorare. Deschiderea e/ca'a(iei bol(ii se face c)tre <ona central)>
utili<Cnd roca nee/ca'at) de sub bolt) pentru suportul cofra-ului bol(ii.
&0
3igura 1&. 3a<e de e/ecu(ie la e/ca'area 7i spri-inirea bol(ii4
a 0 cu galerie direc(ional) central)8 b 0 cu galerii direc(ionale la cu<ine(i.
5c6 Deschiderea e/ca'a(iei bol(ii Bn lungul ca'ernei se face .n sistemul cu lamele campioane
alternante> p)strCnd .ntre ele roca nee/ca'at) cu rol de suport. 2/ca'area lamelelor r)mase se
face numai dup) e/ecu(ia bol(ii de beton armat aferent) lamelelor e/ca'ate> care are astfel 7i rol de
spri-inire pentru e/ca'area din a doua fa<).
5c6 Anstalarea ancor)rii se face imediat dup) fiecare etap) de deschidere a e/ca'a(iei din <ona
bol(ii> cCt de repede permite tehnologia de e/ca'are. Bn ca<ul rocilor cu
% 50 RQD
> a7a cum sunt
cele din amplasamentele marilor ca'erne subterane> predimensionarea ancor)rii se face admi(Cnd
c) presiunea de fretare pe care trebuie s) o asigure la limit) ancorarea este de
B p
r anc
) 2 , 0 ... 1 , 0 (
> unde
r

este greutatea specific) a rocii> iar B este deschiderea ca'ernei.


5d6 Bn ca<ul .n care roca este fragmentat) cu rosturi lise> cu frecare redus)> dimensionarea ancor)rii
se face .n func(ie de unghiul dr frecare pe discontinuit)(i> conform graficului din figura14.
&1
3igura 14. Necesarul de ancorare> e/primat prin raportul anc
p
? @
r
> .n func(ie de unghiul de frecare
intern) pe discontinuit)(i.
5d6 Mungimea ancorelor din <ona bol(ii se stabile7te .n func(ie de deschiderea ca'ernei. Bn figura 1!
domeniul ha7urat ser'e7te pentru dimensionarea preliminar). Bn grafic se pre<int) 7i tendin(a
actual)> ba<at) pe e/perien(a lucr)rilor e/ecutate .n ultima perioad).
5e6
3igura 1!. Recomand)ri pri'ind lungimea ancorelor din <ona bol(ii.
&2
5f6 2/ca'area <onei inferioare a ca'ernei propriu*<ise se atac) dup) ce se betonea<) integral bolta>
cu rol de c)m)7uial) definiti').
5g6 Dac) prin e/ca'area pere(ilor ca'ernei se formea<. blocuri instabile> decupate de stratifica(ie>
ancorele sau ancora-ele pretensionate trebuie astfel plasate .ncCt s) ma-ore<e re<isten(a la
forfecare mobili<at) pe suprafa(a de alunecare 5figura 1+6. %a-oritatea ancorelor trebuie s)
tra'erse<e planul de alunecare> urmCnd s) se reduc) la minim ancorele ce tra'ersea<) planurile de
separare. Drientarea primei categorii de ancore trebuie s) forme<e cu planul de alunecare un unghi
0
30 ... 15 > pentru a asigura re<isten(a la forfecare ma/im).
3igura 1+. Pre'enirea alunec)rilor progresi'e interstrat4
a 0 mecanismul de instabilitate8 b 0 nota(ii
5h6 Ancorarea trebuie s) asigure o presiune normal)> s
p
> care s) men(in) re<isten(a la forfecare
interstrate. %)rimea acestei presiuni echi'alente> date de ancorare> este4
) ( tg
tg
+

t
s
p
> 5116
unde t

este efortul tangen(ial la perete>

este unghiul de frecare .ntre strate> iar

este
.nclinarea stratelor fa() de 'ertical).
?. El!+!#t! $(!ci9ic! 7'l!iil" 5i6"t!5#ic! $u2 (!$iu#!
516 ,)m)7uiala galeriilor sau tunelelor 5bolt)> bolt)*pere(i sau contur integral betonat6 este tratat) ca
fiind o structur) hiperstatic). Reac(iunile mobili<ate pe conturul de re<emare a c)m)7uielii se
e'aluea<) admi(Cnd c) roca este un mediu continuu 7i elastic. Ma e'aluarea .nc)rc)rii acti'e
e/ercitate de roc)> denumit) .mpingerea muntelui> se face abstrac(ie de efectul stabili<ator al
spri-inirilor> care sunt considerate lucr)ri pro'i<orii. Bmpingeriea muntelui se calculea<) conform
subcapitolul ".2> referitor la e'aluarea .nc)rc)rilor asupra spri-inirilor rigide.
&&
526 Bn ca<ul galeriilor sub presiune> fenomenele de interac(iune au un caracter special> impus de
concep(ia diferit) a c)m)7uielilor acestor structuri. De aceast) dat) principala .nc)rcare este dat)
de presiunea interioar) a apei. Principalul rol al c)m)7uielii .l constituie asigurarea condi(iilor de
curgere> cu rugo<itate controlat)> .n timp ce presiunea interioar) este transferat)> .n cea mai mare
m)sur)> masi'ului de roc) .n care este reali<at) galeria.
5a6 ,)m)7uiala galeriei sub presiune se reali<ea<) sub forma unui inel relati' sub(ire din beton
armat> cu grosimi de 1!...&0 cm> care supus presiunii interioare> este solicitat la .ntindere 7i
fisurea<) 7i o coroan) de roc) in-ectat) cu lapte de ciment sub presiune .n -urul c)m)7uielii care
asigur) etan7eitatea.
5b6 Se admite ipote<a simplificatoare conform c)reia roca este un material continuu> elastic 7i
i<otrop> caracteri<at prin modulul de elasticitate 5deforma(ie6
r
E 7i prin coeficientul Poisson
r
.
5c6 Reac(iunea elastic) a rocii>
"
> este mobili<at) de deformarea c)tre masi'ul de roc) a
c)m)7uielii supuse presiunii interioare a apei> i
p
. 5fig. 1"6. 2a ac(ionea<) .n egal) m)sur) atCt la
e/tradosul c)m)7uielii> cCt 7i pe conturul 5suprafa(a6 e/ca'at al rocii.
3igura 1". Definirea reac(iunii elastice a rocii
Jaloarea reac(iunii elastice este4

) 1 ( 2 ) 1 (
) 1 ( 2
2 2
b
i b
a a R
p
"
+

5206
unde nota(iile sunt cele din figura21> E 7i U semnific) modulul de deformare 7i respecti' coeficientul
Poisson> cu indicii b * beton> r * roc)> iar abre'ierile sunt4
i
e
R
R
a
> denumit) grosimea relati') a c)m)7uelii>
r
b
b
r
E
E
R
+
+

1
1
> denumit) rigiditat) relati') c)m)7uial)*masi'.
&4
5d6 Bn ca<ul rocilor mai pu(in deformabile 5 5 < R 6 c)m)7uiala este pu(in solicitat)> o bun) parte din
presiunea interioar) fiind preluat) de masi'. ,Cnd roca este mai deformabil) 5
) 10 > R
este ra(ional
s) se pre'ad) c)m)7uieli mai sub(iri pentru a ma-ora transferul presiunii c)tre masi'.
5e6 :rosimea inelului de beton al c)m)7uelii se alege pe criterii constructi'e> la un minim tehnologic
ra(ional> iar armarea are rol de control al fisura(iei inelului 0 .ntins centric 0 care trebuie s)*7i
men(in) o continuitate la limit)> f)r) .ns) ca deschiderea fisurilor s) fie o stare limit) de
dimensionare.
5f6 An-ec(iile de impermeabili<are?consolidare reali<ate la presiuni mari for(ea<) masa de roc) s) se
deplase<e c)tre c)m)7uiala de beton armat produc.nd comprimarea acesteia8 efectul> fiind
premerg)tor punerii galeriei sub presiune de ap)> este denumit de precomprimare.
5g6 2fectul de precomprimare se include .n calcule fiind asimilat cu e/ercitarea pe e/trados a unei
presiuni suplimentare in#
p
> cu
1 <
> unde . in#
p
este presiunea de in-ectare. %)rimea lui Z
depinde de raportul 2
r
? 2 dintre modulul de deformare al masei de roc) 7i modulul de deformare a
rocii propriu*<ise. Z 'aria<) .ntre 0>1 pentru 2
r
? 2 G 1 7i 0>4 pentru 2
r
? 2 G 0>1.
&!
ANEXA 1
RE-ERINE 1E/IS1ATIVE I TEHNICE
)ot*
1. Referinele datate au fst luate !n cnsiderare la data elabr"rii #re$entei re%le&ent"ri tehnice.
'. (a data utili$"rii re%le&ent"rii tehnice se )a cnsulta ulti&a fr&" !n )i%are a referinelr
le%islati)e *i tehnice.
A1. St'#6'6!@
1. Denumire standard
2. SR 2N ASD 14+$1*1420044 ,ercet)ri 7i .ncerc)ri geotehnice. Denumire 7i clasificarea
rocilor. Partea 14 Denumire 7i descriere.
&. SR 2N 111"*24200"*2urocod "4 Proiectarea geotehnic). Partea 24 An'estigarea 7i
.ncercarea terenului.
4. SR 2N 111"*24200"?N942001 2urocod "4 Proiectarea geotehnic). Partea 24
An'estigarea 7i .ncercarea terenului. Ane/a na(ional)
!. SR 2N 111"*24200"?A,42010 2urocod "4 Proiectarea geotehnic). Partea 24
An'estigarea 7i .ncercarea terenului
A2. R!9!i# ! t!5#ic!@
1. AAS[=D 2010. =echnical %anual for Design and ,onstruction of Road =unnels**,i'il 2lements.
2. A3=2S> :roupe de tra'ail No. "> 111&. Rec&&endatins fr use f cn)er%ence + cnfine&ent
&ethd. =unnels et ou'rages souterrains> Suppl\ment au no. 11".
&. 9ienia]sEi> L. =.> 11"4. ,e&echanics classificatin f rc- &asses and its a##licatin in tunnelin%.
An NAd'ances in rocE mechanics 2O 5A6. ^ashington.
4. 9r adF> 9. [. :. > 9r o]n> 2. =.> 111&. Rc- &echanics fr under%rund &inin%. ,hapman _
[all> Mondon.
!. Duffaut> P. 2004. 2ngineering of large _ deep rocE ca'erns for phFsics research
+. :oodman> R. 2. > 1111. .ntrductin t rc- &echanics. John ^ileF> Mondon.
". [oeE> 2. > `ai ser> P. `. > 9a]den> ^. 3.> 111$. Su##rt f under%rund exca)atin in hard
rc-. A. A. 9alEema> Rotterdam.
$. Jaeger> ,.> 11"2. Rc- &echanics and en%ineerin%. ,ambridge ;ni'ersitF Press.
1. `i ng> 2. [. > 11$+. Rc- /unnels. ,ap. ". A. A. 9alEema.
10. SheorF> P. R.> 1114. 0 ther1 fr in situ stresses in istr#ic and trans)ersel1 istr#ic rc-.
Anternational Journal of RocE %echanics> %ining Sciences and :eomechanics> Jol. &1> No. 1.
11. Stematiu> D.> Macatus> 3.> Popescu> R. 11$2. A finite element model for e/ca'ation> lining and lining
prestressing of ]ater po]er plant tunnels. 2rc. f .SRM S1&#. 34a)erns and #ressure shaftsa>
Aachen.
12. Stematiu> D. 111$.%ecanica rocilor. Editura Didactic5 si 2eda%%ic5.
1&. Stematiu> D. 200&. %ecanica rocilor pentru constructii subterane. Editura Matrix R&>
14. Stematiu> D. 200$. %ecanica rocilor pentru constructori. Editura 4ns#ress.
&+
ANEEA #.2
E;!+(lu 6! c'lcul ' u#!i $(i)i#ii !l'$tic!
CA1CU1U1 S0RIFINIRII 0ENTRU UN TUNE1 OVOIDA1 EECAVAT GN ROC 0RIN BETODA
CONVER/EN = -RETARE
1. D't!l! ("2l!+!i
Pentru a se pune .n e'iden() modul .n care se dimensionea<)> respecti' se 'erific) un sistem de
spri-inire prin metoda con'ergen() 0 fretare 5,36> .n cele ce urmea<) se tratea<) ca<ul unei tunel
o'oidal e/ca'at .n 7isturi cristaline u7or alterate> la o adCncime
40
a
!
m. Bn ane/) se fac referiri
la rela(iile din ghid> cu numerotarea de acolo.
3orma e/ca'a(iei se asimilea<) cu una circular) cu ra<a echi'alent)
4 R
m. %asa de roc) este caracteri<at) de4

greutatea specific)
r
27
EN?m
&

unghiul de frecare interioar)


0
29

coe<iunea aparent)
12 , 0 c
%Pa

modulul de deforma(ie la desc)rcare


1200 E
%Pa

dilatan(a
4 , 1

efortul ini(ial din masi'> i<ostatic 0 , 1


0
%Pa

coeficientul de t)rie 5Protodiacono'6


65 , 0 f
2. D!9i#i!' c''ct!i$ticii "cii.
Bn prim) instan() se determina deplasarea elastic) ma/im) teoretic)> cu rela(ia 5264
432 , 0 m 10 432 , 0 4 0 , 1
1200
2 , 0 1 1
2 0 max

+

+


R
E
u
e
cm
Parametrii caracteristici ai criteriului de plastici<are %ohr*,oulomb> conform rela(iilor 5&6 7i 546 au
'alorile4
40 , 0
sin 1
cos 2
2 , 2
sin 1
sin 1

c
c
k
p
p
,ota
e

din deplasarea elastic) ma/im) teoretic) care se reali<ea<) efecti' .n stadiul elastic se
determin) cu rela(ia 5!64
&"
5 , 0
0 , 1
4 , 0
2 , 1
2 , 3
1 1
0
1
1

,
_

,
_

+

+
p
p
p
e
c
k
k
7i de aici4
250 , 0 432 , 0 5 , 0
max

e e
e
r
u u cm.
Pe ba<a acestor prime 'alori se determin) coordonatele punctelor $ 7i B ale caracteristicii rocii
5'. fig. " 7i fig. A164
-i7u' A1. Diagrama de con'ergen()*fretare pentru anali<a stabilit)(ii galeriei din e/emplul
numeric.

'



cm 129 , 0 432 , 0 3 , 0
MPa 756 , 0 7 , 0
,
0
,
$ r
$ r
u
$

'



cm 250 , 0
MPa 453 , 0 ) 1 (
,
0
,
e
r B r
e B r
u u
B
&$
Pentru trasarea por(iunii B% a caracteristicii> care corespunde comport)rii elasto*fragil plastice> se
determin) o serie de perechi de 'alori
r r
u , > dCnd 'alori parametrului .n domeniul 50>+0 ...
0>1!6. Rela(iile de calcul 5"6 pentru determinarea ra<ei <onei plastice> respecti' 5+6 pentru e'aluarea
deplas)rii radiale> se rescriu sub forma4
n
p
p
R R

,
_

1
7i4
1
1
]
1

,
_

1
1
]
1

,
_

+
4 , 0 2 1 2
4 , 2 1
R
R
$
R
R
$ u
p p
r >
unde4
104 , 0
1
531 , 0
1
419 , 0
/ 2
max ,
1
1
0

+
e
r e
p
p
p
u
$
k
n
k
c
p
Bn tabelul A1 sunt pre<entate re<ultatele calculelor pentru cele patru 'alori caracteristice ale
parametrului care au ser'it la trasarea <onei B4 a curbei caracteristice.
T'2!lul C-.1. ,alculul coordonatelor caracteristici rocii

0
) 1 (
r
531 , 0
1
419 , 0

,
_


R R
p
1
1
]
1

,
_

4 , 0 2 104 , 0
4 , 2
R
R
u
p
r
5%Pa6 5m6 5cm6
0>"
0>$
0>1
0>1!
0>&24
0>21+
0>10$
0>0!4
4>""+
!>12&
$>!!1
12>&00
0>&+0
0>!"!
1>&&
&>12
Mimita de la care comportarea plastic) generea<) formarea bol(ii de surpare 5punctul 4 al
caracteristicii6 se determin) din condi(ia 5$6> care se rescrie sub forma4
bs
n
h R
p
R +

,
_

1
unde .n)l(imea bol(ii de surpare are 'aloarea calculat) conform rela(iei 51+64
&1
25 , 6
65 , 0 2

2


f
b
h
bs m .
Din rela(ia de condi(ie re<ult)4
07 , 0
4
25 , 10
419 , 0
1
3 , 1 / 1

,
_

,
_

+

n
bs
R
h R
p
,oordonatele punctului 4 'or fi4
cm 53 , 2 4 , 0
4
25 , 10
2 104 , 0
MPa 0756 , 0 07 , 0
4 , 2
0

1
1
]
1

,
_


r
r
u
Ramura DE a caracteristicii rocii este o paralel) la a/a
r
u
7i are ordonata4
16 , 0
m
!"
16 25 , 6 27
2

bs r s
h p %Pa
,aracteristica complet) a rocii 0B4DE se poate urm)ri .n figura A1.
8. D!t!+i#'!' c''ct!i$ticii $(i)i#iii
Bn conformitate cu ipote<a comport)rii liniar elastice a spri-inirii> caracteristica acesteia este o
dreapt) a c)rei ecua(ie este4
R
u u
k p
a r r
s s
,

.
Pentru fiecare tip de spri-inire trebuie deci determinat) rigiditatea
s
k
7i deplasarea liber) a rocii
a r
u
, pCn) 'ine .n contact cu spri-inirea. Bn continuare sunt anali<ate> pe rCnd> dou) tipuri de
spri-inire.
,. V!i9ic'!' $(i)i#iil" ("(u$!
,.1. S(i)i#i!' cu *(i3 2!t"#.

Se admite reali<area unui inel de torcret cu grosimea
cm 10 e
. Ma momentul .nt)ririi>
caracteristicile elastice ale materialului sunt
MPa 20000 Et
7i
16 , 0
sb . Din rela(ia 5106 re<ult)4
595
4 4 , 0
1 , 0 20000
) 1 (

R
e E
k
sb
sb
s

%Pa >
40
iar de aici dreapta caracteristic)4
r s
u p 4 , 1
5%Pa6
cu
r
u
e/primat .n centimetri.
Bn diagrama con'ergen()*fretare din figura A1 aplicarea torcretului se face la 2 m .n spatele frontului
5
) m 2 d x
> iar contactul cu roca este imediat 5
) 0
,

a r
u
.
2chilibrarea e/ca'a(iei se ob(ine .n punctul de intersec(ie a caracteristicii spri-inirii cu caracteristica
rocii>
1
E . Din diagram) re<ult)
2 , 0
s
p
%Pa.
binCnd seama c) presiunea ma/im) ce poate fi e/ercitat) de 7pri( beton nu poate dep)7i 'aloarea
determinat) conform rela(iei 51164
15 , 0
4
1 , 0
MPa 6
,
lim ,

R
e
p
sb c
sb
s
%Pa >
re<ult) c) torcretul nu este o spri-inire fe<abil) decCt dac) este asociat) 7i cu ancorare.
,.2. S(i)i#i!' cu '#c"!
Ancorarea se reali<ea<) cu ancore nebetonate> cu lungimea
2 l
m> din bare de o(el cu diametrul
25 d
mm> dispuse .ntr*o re(ea de
1 1
L R
e e
m
2
. Din .ncerc)rile de smulgere au re<ultat for(a
ma/im) din ancor)>
220
sm#lg$r$ ,

a
T
EN> 7i coeficientul de propor(ionalitate din rela(ia 51&6>
12 , 0

a
T
u
Q
mm?EN.
Rigiditatea spri-inirii se calculea<) conform rela(iei 51264
32
12 , 0
000 210 ) 025 , 0 ( 14 , 3
2 , 4
1
1
4
4
1
2 2

+


+


Q
E d
l
e e
R
k
a
L r
s
%Pa.
Pe ba<a acesteia se e/prim) apoi ecua(ia dreptei caracteristice4
r r
s
s
u u
R
k
p 0 , 0 5%Pa6>
cu
r
u
e/primat .n centimetri>
Qi .n acest ca< instalarea ancorelor se face la 2 m .n spatele frontului> iar efectul de interac(iune se
manifest) imediat 5
0
,

a r
u
6. Drigina caracteristicii spri-inirii .n diagrama con'ergen()*fretare din
figura A.1 este aceea7i ca .n ca<ul spri-inirii cu 7pri(*beton.
41
2chilibrarea e/ca'a(iei se ob(ine .n punctul
2
E > de intersec(ie .ntre caracteristica spri-inirii cu
ancore 7i caracteristica rocii. Din grafic re<ult)
09 , 0
s
p
%Pa.
binCnd seama c) presiunea ma/im) ce poate fi e/ercitat) de ancore poate atinge 'aloarea limit)
determinat) conform rela(iei 51464
22 , 0
sm#lg$r$ ,
lim ,

L r
a
anc
s
l l
T
p
%Pa
re<ult) c) ancorarea asigur) o spri-inire adec'at) a golului e/ca'at.
Bn mod similar se poate face anali<a spri-inirii combinate ancore 7i torcret. D asemenea 'ariant) se
impune .n ca<ul .n care e/ca'a(ia 'a r)mCne descoperit) o perioad) lung) de timp> pCn) la
instalarea c)m)7uielii definiti'e> deci e/istCnd riscuri legate de alterarea rocii 7i coro<iunea
ancorelor.
42