Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
CUPRINS
1.Analiza SWOT
2.Modelul BCG
3.Modelul Porter
Puncte forte :
Puncte slabe:
2
Compania opereaza pe piata din Europa in procent de 85%
Lipsa invenstitorilor
Dorinta de a se optine venituri mari in timp scurt
Un singur punct de desfacere in Romania
Numarul redus de angajati
Concurenta unor firme cu traditie pe pietele noi
Oportunitati:
Extinderea firmei si in regiunile din Asia ,Africa
Primirea unor benificii guvernamentale pentru a se extine in noi zone oferind
asfel noi locuri de munca
Negociere a furnizorilor si a dsitribuitorilor, pentru a conduce la preturi mai
attractive
Mediu stabil economic
Extinderea in tari cu un nivel de trai ridicat ar asigura un venit mai ridicat
Acesul la forta calificata in zonele noi de desfacere
Amenintari :
Modelul BCG
3
0.1 produse cu cota mica
1-2 produse cu cota mare
0-10% produse cu rata de crestere mica
10%-20% produse cu rata de crestere mare
In continuare, vom analiza cateva din produsele IKEA, in functie de cotele de crestere si
cotele relative de piata, prezentate in tabelul urmator:
4
Fotliu Poang 6 1,3
Kassett set 2 cutii cu capac 5 0.3
20%
Pat-canapea Stockholm Scaun birou KARLSTAD
RESMO
Scaun Stefan
10%
Canapea EKTORP Kassett set 2 cutii cu
capac
Fotliu Poang RESMO
0
% 2 1 0
Cota relativa de
piata
Modelul Porter
Modelul lui Michael Porter este un model de diagnosticare strategica a domeniului
de activitate in care opereaza o firma. Acest model defineste cinci forte ce determina
intensitatea competitionala, ce duce la determinarea atractivitatii pietei, in acest context
aceasta este echivalentul profitabilitatii.
5
Cele cinci fortele includ trei forte din cadrul competitiei ‘orizontale’
- amenintarea produselor de substitutie
- amenintarea intrarilor noilor competitori
- amenintarea firmelor competitoare existente in cadrul sectorului de activitate
Se pot identifica atât concurenţi direcţi cât şi indirecţi ai companiei Ikea astfel:
Concurenţa indirectă
- MOBEXPERT – Datorita celor cinci hypermagazine din romania si a altor 23 de
unitati mici ,sub 1500 mp ce functioneaza in regim de franciza.
6
- ELVILA - este in prezent una dintre principalele companii din domeniul producerii si
comercializarii mobilei din Romania. Are 50 magazine de mici dimensiuni, dar de
cativa ani a inceput sa investeasca in suprafete mari.
- STAER – prin numarul mare de puncte de desfacere
- CLASS MOB - Class-Mob a fost divizia de mobilă de lux a grupului Mobexpert,
până în 2006 când a fost preluată de Camelia Şucu.
Concurenta directa
- KIKA – Retailerul austriac de mobilă si decoratiuni interioare se pregăteşte să ridice
cortina pentru lansarea primului magazin în România. Pentru următorii cinci ani,
compania şi-a propus dezvoltarea unei reţele de opt magazine în România, devenid
asfel un important concurent pt IKEA
- NEOSET - a intrat pe piaţa romana în anul 1991 cu primul magazin, iar prima fabrică
Neoset din România s-a deschis în anul 1999. In prezent Neoset Romania foloseste
francize in15 magazine din Romanaia.
- ALPROM – a estimat o crestere a vanzarilot cu 20% fata de anul trecut.
- PARISOT – Este unul dintre cei mai importanţi investitori francezi în industria
mobilei din România.
- SORTILEMN - Este unul dintre principalii producători de mobilier de pe piaţa locală,
estimează pentru acest an o cifră de afaceri de 35 milioane euro, nivel similar cu cel
raportat anul trecut. Reprezentanţii Sortilemn spun că in în viitor compania se va axa
exclusiv pe exporturi, renuntând să mai vândă produse pe piaţa internă.
Un domeniu nu este atractiv daca in viitor pot patrunde usor in el noi concurenti,
care vor aduce capacitati de productie si resurse suplimentare si care vor lupta pentru
cresterea cotei de piata si impartirea profiturilor. Intrarea in sector va fi usurata daca
barierele de intrare si tendinta spre relatii concurentiale intre competitorii existenti sunt
mai putin evidente sau reduse.
O aprofundare a analizei presupune studierea corelata a intrarilor si iesirilor
potentiale din cadrul domeniului de activitate, sub raportul nivelului barierelor existente
in ambele cazuri. Astfel:
- daca ambele bariere – de intrare si de iesire – sunt mici, veniturile
sunt stabile, dar mici pentru ca firmele intra si parasesc usor, fara
restrictii, sectorul respectiv; de asemenea exista un risc ridicat sub
raportul gradului de concurenta;
- daca barierele de intrare sunt mici, iar cele de iesire mari, firmele
intra usor atunci cand conjunctura este favorabila, dar ies greu, in aceste
conditii, oferta de produse depaseste capacitatea de absorbtie a pietii,
reducandu-se nivelul profiturilor pentru toti competitorii;
7
- cel mai bun si atractiv sector este acela in care barierele de intrare
sunt inalte, iar cele de iesire sunt mici. Astfel, se intra greu si se
paraseste usor domeniul in caz de recesiune;
- daca ambele bariere sunt inalte, potentialul de profit este ridicat,
dar prezinta un risc mare deoarece este ingreunata iesirea din sector
atunci când ritmul de crestere a activitatii si posibilitatile de obtinere de
profituri devin stabile sau chiar incep sa scada