DEZINFECTAREA apelor POTABILE

Apele existente in natura,indiferent daca au fost supuse unei tratari pentru limpezire sau
nu,sunt de foarte multe ori contaminate den punct de vedere bacteriologic si pot constitui
pericole de imbolnavire pentru organismul uman.
Unele filtre,cu viteze foarte mici de filtrare(de exemplu filtrele lente) pot asigura,datoritaunor
efecte biologice complexe,in majoritatea cazurilor si o dezinfectare practic completa;chiar si in
acest caz,pentru a preintampina contaminari cauzate de deficiente in exploatare sau infectari
secundare(prin retea) se procedeaza la dezinfectarea apei.

In practica dezinfectarea apei se poate realiza prin
-fierbere timp de 10-15 minute;
-utilizarea unor oxidanti puternici(clorul,bromul,ozonul,bioxidul de clor,permanganatul de
potasiu,hipocloritul de sodiu,cloramina,etc.);
-raze ultraviolete;
-efect oligodinamic,obtinut prin utilizarea unor saruri de metale grele,in special g!.

In prezent se utilizeaza pe scara larga dezinfectarea cu clor (si alti compusi cu clor) sau cu ozon.
Alegerea dezinfectantului se face in general pe urmatoarele criterii economice si tehnice

!) "orul,clorura de var,hidrocloritii pot fi utilizati ori de cate ori apa nu contine foarte multe
substante organice si,in special substante anorganicesucceptibile sa formeze cu clorul
substante care confera apei gust sau miros neplacut# acest inconvenient poate fi eliminat
prin$supraclorurare$ cu doze superioare celor corespunzatoare punctului de inflexiune(cunoscut
in tehnica de specialitate sub denumirea de brea%-point) in care caz apare necesara o
reducere a clorului in exces.
"liminarea clorului in exces se poate face cu triosulfat de sodiu,cu bioxid de sulf sau cu
carbune activ;cantitati relativ reduse de carbune activ elimina practic complet excesul de
clor,datorita efectului catalic prin care clorul este transformat in acid clorhidric.
#) ctiunea clorului este cu atat mai puternica cu cat p&-ul este mai coborat; in cazul unui p$
ridicat sunt necesare penrtu dezinfectie doze de clor mai ridicate.
%) "loraminele(obtinute uneori prin utilizarea concomitenta a amoniacului cu clorul)pot fi utilizate
uneori cu succes in cazul in care clorul singur produce gust sau miros neplacut(in specia in
cazul formarii clor&fenolilor);eficacitatea dezinfectarii este insa mai redusa,fiind necesar un timp
de contact cu apa mai mare.
') 'ioxidul de clor,un oxidant foarte puternic,neutralizat pana in prezent la noi in tara,elimina
practic formarea clorfenolilor,fara a reusi totusi oxidarea tuturor substantelor organice; in practica
bioxidul de clor se obtine prin actiunea unei solutii de clor asupra cloritului de sodiu
#(a)*)+#,)l#-#)l+#,(a)l
5) (azele ultraviolete permit realizarea unei dezinfectari eficiente,cu efecte puternice asupra
virusurilor; limitele de utilizare sunt date de necesitatea aplicarii la ape foarte limpezi si cu
adancime mica si de faptul ca exista ulterior riscuri de contaminare secundara.
.) )zonul este dezinfectantul cel mai indicat datorita efectului rapid asupra bacteriilor si
virusurilor(clorul are,relativ,un efect mai scazut asupra virusurilor) si faptul ca,datorita
proprietatilorputernic oxidante,reduce considerabil alti micropoluanti,eliminand practic total
gustul,mirosul si culoarea apei.
)osturile legate atat de investitie,cat si de exploatare sunt insa cu mult mai mari decat in cazul
in care clorului,la care se adauga faptul ca pana i prezent instalatiile de ozonizare trebuie
importate.

a) /"0I(1")2A3"A )U )4+3

/atorita marii lui eficacitati,pretului redus si posibilitatilor comode de introducere in apa(sub
forma de solutii), clorul are actualmente principalul dezinfectant utilizat in practica.5uterea sa
asupra bacteriilor pare a fi explicabila prin distrugerea unor diastaze indispensabile vietii
acestora.2inpul de contact cu clorul necesar pentru distrugere bacteriilor este de !6&%67./ozele
uzuale pentru desinfectie sunt cuprinse intre 6,8 si ! mg9l,conditia fiind ca la extremitatea retelei
de ditributie sa se mentina o concentratie de 6,#&6,% mg9l.
/ezinfectarea cu clor se face de obicei utilizand clorul gazos.
Clorul se pastreaza in butelii sau recipienti de '6 si respectiv 866&:66 l.
/epozitele de clor si dimensioneaza,de regula,corespunzator stocarii de ; 8 t depozitarea
tebuie facuta in cladire separata,amplasata la distante normale de celelalte cladiri.
Intrucat clorul este deosebit de toxic si are si greutate specifica mult mai mare decat a
aerului,este interzisa amplasarea depozitelor sau aparatelor de dozare la subsol.
Incaperile in care se depoziteaza clorul sau sunt amplasate aparatele trebuie ventilatein acest
scop se prevad ventilatoare care introduc aerul curat in partea superioara a incaperilor,evacuare
aerului cu clor facandu&se la partea inferioara.5rezenta in aer a clorului cu concentratii de 6,!&
6,# mg9l provoaca tuse grava si dureri de cap,iar concentratii peste 6,% mg9l pot fi mortale./e
aceea la statiile de clorare mai mari,in afara protectiei a mucii obisnuite,seprevad instalatii
speciale de neutralizare a pierderilor de clor(perdee cu solutie de tiosulfit de sodiu si bazine
deschise pt neutralizarea pierderilor care ar putea apare la recipienti;fig#)
Aparatele lucreaza de regula cu solutii de clor pe care le realizeaza prin amestecul clorului
gazos cu apa.Introducerea se face fie in rezervoare sau conducte fara presiune,in care caz
aparatul poate introduce solutia direct,sau in conducte sub presiune,situatie in care este
necesara realizarea unui sistem ejector pentru crearea unei subpresiuni locale.
Aparatele moderne lucreaza sub $vacuum$ ,intreg circuitul de clor si solutie de clor functionand
gratie unui sistem ejector,sub presiune atmosferica; in acest fel prin eventualele neetanseitati
clorul nu se pierde in atmosfera ci,prin acestea,patrunde in aparat aer.
/ebitul in apa necesar pentru toate tipurile este de !86&%86 l9h,la o presiune cuprinsa intre ! si
% da(9cm<.
5resiunea de lucru a clorului trebuie sa fie cuprinsa intre : si ! da(9cm<.

b) /"0I(1")2A3"A )U +0+(

Utilizarea ozonului ca oxidant in tehnica alimentarilor cu apa a fost prezentata in capitolul
privind tratarea apei.5e langa efectele cunoscute legate de decolorarea apei,disparitia gustului
si mirosului si in general de oxidare a substantelor organice si minerale,ozonul este cunoscut ca
un puternic agent utilizat in dezinfectarea apelor.
In comparatie cu clorul,ozonul prezinta urmatoarele avantaje importante
!) 2impul de contact necesar obtinerii unei ape lipsite de bacterii este de #&%7 (fata de clor la
care acest timp este de #6&%67).
#) +zonul are un puternicefect asupra virusurilor,realizand o inactivare practic totala in %&'7(in
timp ce clorul are efecte destul de slabe asupra a numerosi virusi)
%) (u introduce in apa substante de natura a prodece,prin reactii secundare,efecte
neplacute(cum este de pilda cazul clorului la formarea clorfenolilor)
)a dezavantaje pot fi semnalate
!) )ostul relativ ridicat.
#) Amestecul si dozarea mai dificila.
%) 5astrarea unei cantitati de ozon rezidual in apa este destul de dificila,ceea ce mareste
riscurile unor infectari secundare.
') (ecesitatea unui control riguros asupra producerii,dozarii si eliminarii excesului de ozon.

In practica,pentru dezinfectarea apei cu ozon s&au dovedit suficiente doze de 6.#&6.' mg9l.

53+)"/"" =I "2A5" /" 23A2A3" A A5"I
=tatiile de tratare a apei au structuri destul de diferite in functie de dimensiuni, complexitate,
tehnologii folosite etc. /e asemenea exista si ministatii de tratare sau chiar dispozitive
individuale. 2otusi, etapele de tratare sunt de cele mai multe ori aceleasi si principiile la fel.
Apa se prizeaza de regula din lacuri de acumulare, mai rar din rauri, din zona de protectie
sanitara. 1aptul ca priza de apa nu e la suprafata si ca exista gratare face ca de regula la statia
de tratare, numita curent uzina de apa, sa nu ajunga corpuri plutitoare sau solide mari. Ideal
este ca inainte de tratare sa o preepurezi prin trecerea printr&o portiune de sol, fapt practicat in
multe tari, unde apa prizata se injecteaza in sol superficial si la mica distanta se extrage si se
introduce deja prepurificata in statia de tratare propriu&zisa. Iata pe scurt procesele la care este
supusa apa bruta in continuare pentru a deveni apa potabila
>=itarea este prima etapa a prepararii apei. In statia de site, prin trecerea apei succesiv prin site
cu ochiuri mari apoi mici si ulterior prin microsite, se indeparteaza corpuri plutitoare, pesti,
plancton si alte suspensii grosiere.
>=edimentarea se produce in decantoare, care pot fi liniare sau circulare. Aici apa stationeaza
un anumit timp, in care suspensiile se depun gravitational pe fundul decantorului, de unde sunt
indepartate periodic. 5entru ca nu toate substantele particulate se depun sau ar dura prea mult,
procesul este amplificat prin floculare si coagulare. In acest scop se introduc in apa reactivi cum
sunt sulfatul de aluminiu, sulfatul sau clorura de fier, varul etc. Astfel particulele incarcate electric
sunt legate si se formeaza agregate mai mari, neutre electric, care precipita.
>1iltrarea este urmatoarea etapa, care se deruleaza in statia de filtre. "xista mai multe tipuri de
filtre, care folosesc nisip respectiv carbune activ. )ele mai raspandite sunt filtru lent (englez) si
filtrul rapid (american). =unt de fapt bazine cu nisip pe care apa la parcurge de sus in jos,
gravitational, iesind limpede.
>+xidarea este un procedeu suplimentar de indepartare a substantelor poluante, care nu se
aplica la orice statie de tratare. +xidarea se face cu reactivi precum ozon, clor sau )l#+. +zonul
distruge clorfenolii si alte substante ce afecteaza gustul apei. )lormetanii pot fi descompusi cu
ultraviolete plus apa oxigenata. )l#+ reuseste sa oxideze si ce nu poate oxida clorul si ozonul.
"ficienta oxidarii este redusa daca sunt prezenti acizi humici in apa.
Adsorbtia este o metoda folosita la unele statii si se face pe oxid de aluminiu, pe rasini
adsorbante sau pe carbune activ (impropriu numita filtrare pe carbune activ).
>=tabilizarea apei cuprinde procedee destinate prevenirii modificarilor apei intre preparare si
utilizarea de catre consumator, si anume evitarii corodarii conductelor sau precipitarii 9
depunerilor in conducte. Ideal contra corodarii este sa se depuna un fin strat de carbonat de
calciu sau magneziu pe interior, dar asta depinde practic mult de p$, oxigen, bicarbonat etc.
>/ezacidifierea se aplica apelor acide, pentru a nu fi corozive. =e face prin aerare mecanica
sau adaugare de reactiv sau trecere peste substante alcaline. /eferizarea sa demanganizarea
se face in scopul indepartarii acestor metale, care pot precipita in conducte sau crea probleme la
consumatori. 5rin introducere de oxigen, 1e#, se transforma in hidroxid de fier %, putin solubil.
Asemanator se face si demanganizarea, care este stanjenita insa puternic daca sunt prezenti in
apa mult amoniu, clor sau substante organice. "xista si metode biologice de deferizare si
demanganizare, la care se folosesc bacterii.
>/edurizare 9 decarbonatare. /uritatea apei este carbonatica (data de carbonatii de calciu si
magneziu) si necarbonatica (data de sulfatii, azotatii si clorurile de calciu si magneziu). Apa dura
nu e favorabila sanatatii dar daunatoare multor folosinte practice (spalat, gatit, instalatii de apa
calda etc.). /e aceea, pentru potabilizare apa nu se dedurizeaza decat in cazuri exceptionale.
=e face insa pentru folosinte tehnice specifice, cum sunt incalzirea centrala, dializa renala etc.
/istingem dedurizarea propriu&zisa, la care se extrage calciul si magneziul cu schimbatori de
ioni care cedeaza in schimb ioni de sodiu si hidrogen, sau decarbonatarea, prin care se elimina
ionul bicarbonat, prin schimbator de ioni sau precipitare.
>/ezactivarea apei se face in scopul indepartarii compusilor radioactivi. )el mai frecvent se
folosesc schimbatorii de ioni.
>/ezinfectia apei se practica la apele de suprafata, filtratul de mal, apele subterane din soluri
fisurate, carstice, sau ce filtreaza slab din alt motiv. =copul este distrugerea agentilor patogeni &
bacterii, virusuri si paraziti, incluzand chistele. /ezinfectia apei poate avea efecte nedorite prin
persistenta in apa potabila a unor substante folosite la tratarea ei sau subprodusi a acestora,
cum sunt clorfenolii, haloacetonitrilii sau trihalometanii (in cazul clorinarii) respectiv aldehidele,
fenolii si acizii carboxilici (in cazul ozonizarii). /e aceea metoda trebuie aleasa si in functie de
poluantii prezenti. =unt mai multe posibilitati de dezinfectie, dintre care cele mai utilizate sunt

2ratare cu argint
(ecesita apa foarte curata si contact de mai multe ore a apei cu placile de argint. "ste un bun
dezinfectant dar aplicabil mai degraba pentru a mentine o apa sterila dupa ce a fost deja
dezinfectata.
3azele gamma sunt radiatii electromagnetice, ionizate. =e folosesc mai rar pentru
dezinfectie.
Ultrasunetele sunt vibratii mecanice de inalta frecventa care pot ucide microorganismele. =unt
rar folosite.
4a de dezinfectia apei trebuie tinut cont ca virusii sunt mai rezistenti ca si bacteriile coliforme,
dar mai putin rezistenti ca protozoarele. )lorinarea nu poate elimina ?iardia de exemplu. )a
metode de dezinfectie, eficienta acestora scade in urmatoarea ordine +% > )l#+ > $)l+ > )l+&
> cloramine.
Instalatie de dezinfectie cu radiatii ultraviolete
/ezinfectarea cu raze ultraviolete consta in actiunea bactericida a radiatiilor,emise de lampile
cu cuart cu vapoti de mercur./atorita consumului ridicat de energie electrica in timpul exploatarii
si acest procedeu are aplicabilitatea limitata.
2ehnologia de tratare cu radiatii ultraviolete se foloseste pentru dezinfectia apei potabile si
epurare prin distrugerea microorganismelor din si de la suprafata apei precum si a celor din aer.
3adiatia U@ distruge in secunde germenii patogeni fara efecte secundare si reactii de
transformare.
Avantajele dezinfectiei cu U@&procedeu fara utilizarea substantelor chimice
-mediul nu este afectat
&nu raman reziduuri,compusi chimici periculosi
&nu apar procleme de coroziune a instalatiilor
&nu este nevoie de recipienti de reactie
&procedeul este usor de intretinut si deservit
&sistemul adaptabil in costructie modulara
&siguranta mare in exploatare
&cheltuieli mici in exploatare
Alte procedee de dezinfectare a apei
&fierberea
&electricitatea foloseste aparate cu % celule. )elulele laterale sunt separate de celula
centrala,prin care circula apa de deznfectat,prin intermediul unor membrane permeabile.In
fiecare din cele # celule laterale se afla cate un electrod,legat de cate unul din polii unei surse de
curent continuu

Aetoda oligodinamica
=e bazeaza pe proprietatea bactericida a ionilor metalelor grele(argint,cupru etc.)la o
concentratie foarte mica a acestora in apa de dezinfectant !6&8 mgBmc.In vechime oamenii
cunosteau efectul sterilizator al argintului,ei pastrau si transportau apa in vase de argint sau in
vase obisnuite in care puneau un obiect de argint.
)aracteristici
-ionii de argint distrug complet bacteriile si virusurile,actiunea argintului este slaba asupra
sporilor si inexistenta asupra ciupercilor;
&apa tratata cu Ag trebuie sa fie limpede,continut redus de materii organice sic el mult
!66mg9dmc cloruri;
&numarul de bacterii nu trebuie sa fie prea mare deoarece trebuie sa creasca doza de Ag si
deci costul dezinfectarii;
&timpul de reactie este de '&. ore.