Industria metalurgicã

Industria metalurgicã este o ramurã a industriei grele, principala producãtoare

de mijloace de producþie. Cuprinde:
1. Industria extractivã a minereurilor feroase ºi siderurgia
2. Industria extractivã a minereurilor neferoase ºi metalurgia neferoasã
3. Industria constucþiilor de maºini ºi a prelucrãrii metalelor

1. Industria extractivã a minereurilor feroase ºi siderurgia.

-materiile prime de bazã sunt minereurile de fier.
-cele mai mari cantitãþi se extrag din minele Ghelari ºi Teliuc (E Munþilor Poiana
Ruscã)
-cantitãþi mai mici la Ocna de Fier (Munþii Dognecei), la Lueta (Munþii
Harghitei) ºi la Bãiºoara (Cluj)
-mare parte din minereu se importã

-se mai folosesc la fabricarea fontelor: manganul, vanadiul, cromul etc

-exploatãri de mangan lânga Vatra Dornei (Iacobeni, ªaru Dornei)

-combustibili: cocsul metalurgic – din huia de la Petroºani – insuficentã de aceea

se importã

-centre siderurgice cu furnale: Galaþi, Hunedoara, Cãlan, Reºiþa, Vlahiþa

-Galaþi – cel mai mare centru siderurgic din þarã – materie primã de import aduse
pe Dunãre;
-Hunedoare – minereu de fier din apropiere (minele Ghelari si Teliuc) dar si din
import
-Cãlan – se produce fontã de turnãtorie – semicocs din huilã din E depresiunii
Petroºani
-Reºiþa – fontã, oþeluri, laminate de calitate; uzinã de cocs pe baza carbunelui de
la Anina; minereuri de fier de la Ocna de Fier ºi din import
-Vlahiþa – produce fontã de turnãtorie – minereu de la Lueta
-alte centre mai puþin importante: Câmpia Turzii, Tulcea, Bucureºti, Roman, IaºI,
Buzãu, Târgoviºte, Cãlãraºi

2. Industria extractivã a minereurilor neferoase si metalurgia neferoasã.

-produce metale cu întrebuinþãri industriale diferite: aluminiu, cupru
-rezervele de aluminiu sunt limitate; restul sunt mai puþin limitate

-metalele neferoase se împart în:

-metale colorate (cupru, plumb, zinc, aluminiu)
-metale auro-argentifere
-metale rare (molibden, wolfram, antimoniu, nichel, cobalt, uraniu, mercur)
a. Metalele colorate
cuprul, plumbul, zincul
-minereuri complexe la poalele munþilor Gutâi, în împrejurimile oraºului Baia
Mare
-se extrag în minele de la Baia Sprie, Cavnic, Bãiuþ, Nistru, Baia Borºa, în
depresiunea Maramureº

Pag. 1
 -zãcãminte cuprifere se exploateazã la: Toroiaga (jud. Maramureº), Leºu
Ursului, Crucea, Fundu Moldovei (jud. Suceava), Bãlan (jud. Harghita),
Bãiþa si Deva (jud. Hunedoare) ºi la Mina Altân-Tepe (jud. Tulcea)
-extracþia industrialã se face prin procese tehnologice complexe la Baia Mare,
Zlatna si Roºia-Poieni

-zãcãminte de plumb – munþii Gutâi

-metalul se obþine prin topire la Baia Mare
-alte centre de extracþie: Ruschiþa (m-þii Poiana Ruscã) ºi Muncelu Mic
-folosit la fabiricarea camerelor de plumb, þevi pentru apã potabilã, în
tipografie
-este o industrie foarte nocivã

-zincul – fabricare de tablã, electrozi pentru elemente galvanice

-se extrage din minereurile de la Nistru ºi Ilba, Muncelu Mic
-se prelucreaza la Copºa Mica

-aluminiul – mare rãspândire pe glob

-industrie aeronauticã, aliaje uºoare, conductori electrici
-se obþine din bauxitã (oxid de aluminiu hidratat) care se gaseºte în munþii
Pãdurea Craiului: Roºia, Vârciorog
-alumina se prelucreazã la Oradea ºi Tulcea (de import)
-aluminiul se obþine la Slatina

b. Metalele auro-argentifere
-Aurul – exploatat de daci dinaintea stãpânirii romane – exploatãri dezvoltate
încã din periaoda anticã
-1. Munþii Metaliferi – Valea Arieºului – Valea Mureºului
centre: Criºcior-Brad, Roºia Montanã, Baia de Arieº, Bucium, Sãcãrâmb,
Bãiþa
-2. Baia Mare –aurul+argint alãturi de alte minereuri neferoase – Gutâi
-obþinerea si rafinarea se face la Baia Mare ºi Zlatna

c. Matelele rare
-rezerve cu totul reduse, in munþii Apuseni
-mercurul – minele de la Izvorul Ampoiului (jud. Alba)
-molibden ºi wolfram la Bãiþa (jud. Bihor)
-extragerea este dificilã
3. Industria constucþiilor de maºini ºi a prelucrãrii metalelor.
-creatã ºi dezvoltatã dupa al II-lea rãzboi mondial
-noi ramuri care produc utilaj perolier, produse electronice, de mecanica finã si
opticã, maºini-unelte diverse, locomotive, autovehicule

-principalele ramuri ale industriei construcþiilor de maºini pot fi grupate astfel:

a. Industria de utilaje si agregate tehnologice furnizeazã echipament pentru

numeroase ramuri ale industriei si anume:
-Utilaj petrolier pentru foraje ºi rafinãrii care se fabricã la Ploieºti – cel mai
mare centru, Târgoviºte, Câmpina, Braºov, Bacãu – România este printre
primele þãri în acest domeniu

Pag. 2
 -Utilaj minier – necesar activitãþii in subteran ºi la zi (ciocane pneumatice,
compresoare, excavatoare etc). Se fabricã la Satu Mare, Baia Mare, Petroºani,
Sibiu, Târgu Jiu
-Maºini unelte – strunguri, freze etc – produse la Bucureºti, Arad, Târgoviºte,
Roman etc. La Oradea: maºini-unelte si utilaj greu, la Sibiu prese hidraulice, la
Reºiþa reductoare, la Râºnov scule, la Braºov, Bârlad, Alexandria si Ploieºti
rulmenþi
-Utilaj ºi echipament industrial pentru dotarea altor ramuri (industria
siderurgicã, chimicã, materiale de contrucþii, prelucrarea lemnului, industria
textilã si alimentarã), fabricat în numeroarea întreprinderi din Bucureºti (una
dintre cele mai mari întreprinderi de maºini grele din Europa), Reºita, Brãila,
Iaºi (maºini grele), Cluj-Napoca (maºini grele). La Târgu Mureº utilaje pentru
ind. textilã. La Sibiu aparate de control si mãsurã, mecanicã finã la Sinaia etc.

b. Industria electotehnicã si electronicã

-producþie de motoare electrice, transformatoare, generatoare, turboreactoare,
motoare Diesel etc.
-mai produce: aparate de radio, acumulatoare, aparate de uz casnic
-întreprinderile cele mai mari sunt la Bucureºti (aparataj electric, televizoare,
centrale telefonice, ascensoare, motoare Diesel, echipament de automatizare,
calculatoare electronice), Craiova, Timiºoara, Sãcele, Piteºti
-alte centre pentru industria electrotehniã: Botoºani, Zalãu, IaºI, Cluj-Napoca,
Bistriþa, Vaslui, Gãieºti, Târgu-Mureº

c. Industria de tractoare, maºini si utilaje agricole produce tractoare agricole

de mai multe tipuri la Braºov, tractoare speciale la Craiova si tractoare pe
ºenile la Miercurea-Ciuc. Se fabricã semãnãtori si combine, grape,
cultivatoare, secerãtori. Principalul centru este Bucureºti, urmat de Craiova,
Timiºoara, Bocºa, Topleþ, Botoºani, Medgidia

d. Industria mijloacelor de transport

-produce material rulant pentru cãi ferate, autovehicule, nave ºi aparate de zbor
-primele locomotive la Reºiþa in 1872, apoi la Bucureºti
-locomotive: Craiova, Bucureºti, Reºiþa
-vagoane: Arad, Bucurºti, Drobeta-Turnu Severin, Caracal
-utilaje pentru material rulant: Buzãu, Balº, Braºov, Paºcani, Miercurea-Ciuc
-autovehicule: Braºov (autocamioane), Bucureºti (autobuze, microbuze,
autoutilitare, troleibuze), Piteºti, Craiova, Timiºoara (autoturisme de oraº) ºi la
Câmpulung (autoturisme de teren). La Mârºa (Sibiu) autobasculante
-transporturi navale: nave mineraliere, tancuri petroliere, cargouri, remorchere
fluviale si maritime: Galaþi, Drobeta-Turnu Severin, Olteniþa ºi Brãila.
Galaþi – cel mai mare ºantier fluvial din þarã – se produc nave maritime de
capacitãþi pânã la 30.000 tdw. La Constanþa este principalul ºantier naval
maritim – nave mineraliere de pânã la 65.000 tdw ºi nave petroliere de mare
tonaj (165.000 tdw). Un nou ºantier naval se aflã la Mangalia.
-aparate de zbor (avioane de pasageri, ºcoalã, utilitare, elicoptere ºi planoare)
se fabricã la Bucureºti, Braºov, Craiova ºi Bacãu

e. La cele de mai sus se adaugã producþia bunurilor metalice de uz

gospodãresc: vase emailate produse la Mediaº, maºini de gãtit la Satu Mare

Pag. 3