Ciupercile

Increngatura Mycophyta sau Fungi

Aceasta increngatura grupeaza organisme vegetale inferioare, lipsite de orice

pigment asimilator. In consecinta, ele sunt obligate la o viata heterotrofa, care poate fi
saprofita sau parazita. Majoritatea sunt adaptate la viata aeriana.

Din punct de vedere practic, prezinta importanta deosebita ciupaercile parazite,

precum si unele saprofite care produc fermentatii utile, cat si ciupercile comestibile.
Altele au importanta medicinala. Dupa locul unde se dezvolta, ciupercile parazite sunt
endoparazite, traind in interiorul tesuturilor, si octoparazite, care se dezvolta pe suprafata
organelor. Absorbtia hranei la majoritatea ciupercilor se face cu ajutorul unor prelungiri
specializate ale talului, numite haustorii.

In ce priveste aparatul vegetativ – talul – numit la ciuperci miceliu, are forme foarte
variate. La cele inferioare este alcatuit dintr-o singura celula cu membrana –
dermatoplast – sau lipsita de membrana – gimnoplast. La ciupercile superioare, talul
poate fi unicelular, ramificat si polinucleat, sau este format din mai multe celule,
alcatuind filamente. In ambele cazuri, filamentele se numesc hife si ele compun miceliu
ciupercii. Tot miceliu se numeste si tesutul fals (plechtenchim), rezultat din impletirea
filamentelor miceliene. Aceste tesuturi poarta diferente numiri: prozoplechtenchim,
paraplechtenchim.

Inmultirea ciupercilor se face pe cale asexuata si sexuata. Asexuat se inmultesc prin

spori mobili (zoospori), sau imobili, care se formeaza in organele numite sporangi cu
spori imobili si zoosporangi cu spori mobili. Sporii formati pe filamente vegetative, se
numesc conidii. La ciupercile superioare in afara de conidii, se formeaza si alte forme de
spori: ascospori (la Ascomicete), si basidiospori (la Basidiomicete). Formarea acestor
spori se face tot aseuat, insa sunt totdeauna precedate de un act sexuat. Ciupercile se
inmultesc si prin portiuni de miceliu.

Procesul sexual la ciuperci este foarte variat. La cele mai simple, inmultirea coonsta
in contopirea a doi gameti ientici- izogametogamie (clasa Archimycetes), la altele, mai
evoluate, din clasa Phycomycetes, prin contopirea a doi gametangii (celule in care se
formeaza gametii) – gametangiogamie.
Increngatura Ciupercilor este neunitara, putem afirma chiar ca este un complex
polifiletic, avand originea in diferite grupuri de alge.
 1. Arhimicetele

In aceasta clasa se gasesc ciupercile cele mai primitive si mai simple, lipsite de
miceliu. Au aparatul alcatuit dintr-un gimnoplast sau plasmodiu. Sunt ciuperci
endoparazite. Se inmultesc prin zoospori sau spori imobili, care provin din transformarea
intregii celule. Inmultirea sexuata se face prin izogamie.

Din aceasta clasa fac parte ciupercile care produc insemnate pagube culturilor de
cartof, varza, plante furajere etc.

2. Ficomicetele

Cuprinde ciuperci care au talul unicelular, polinucleat, simplu sau ramificat, in care
caz se numeste sifonoplast. Cele mai multe si in acelasi timp cele mai daunatoare, sunt
endoparazite. Unele Ficomicete sunt saprofite. Inmultirea asexuata se face prin spori la
cele inferioare sau prin conidii, care in realitate sunt zoospori caduci.

3. Ascomicetele

Se caracterizeaza printr-un aparat vegetativ bine dezvoltat. Majoritatea ciupercilor

din aceasta clasa au un tal filamentos, miceliu fiind alcatuit din hife pluricelulare,
adeseori ramificate, izolate sau anastomozate. Inmultirea asexuata se face prin diferite
feluri de spori: conidii, picnospori, etc.

Inmultirea sexuata are loc intre organul femel numit ascogon si organul mascul,
anteridie. Rezultatul actului sexual este o celula numita asca, in care are loc unirea
nucleilor haploizi.