11.2.

PILE ELECTRICE

La introducerea unui electrod intr-un electrolit, in stratul de contact apare un cmp imprimat
galvanic si o tensiune de contact intre electrolit si solutia electrolitica, care depinde de natura electrodului
si valenta lui, de concentratia electrolitului, de temperatura, etc. Aceasta tensiune se numeste tensiune de
electrod sau potential de electrod. Potentialul de electrod nu se masoara direct ci in raport cu un electrod
de referinta.
In tabelul 11.1 sunt indicate tensiunile de electrod ale unor elemente cnd electrolitul este o solutie
a unei sari a aceluiasi element, iar electrodul de referinta este electrodul normal de hidrogen a carui
potential de electrod este de 0,00001 V si se considera aproximativ nul la toate temperaturile.


Element U(v) Element U(v)
Zinc -0,77 Cupru +0,34
Fier -0,43 Mercur +0,76
Cadmiu -0,42 Argint +0,80
Nichel -0,23 Platina +1,2
Plumb -0,15 Aur +1,7
Staniu -0,14 Hidrogen 0
Tabel 11.1

Se numeste pila electrica (sau element galvanic) un generator de curent continuu, electrochimic,
constituit principial din doi electrozi de natura diferita # conductori de specia I
-ii
introdusi intr-un
electrolit # conductor de specia a II-a.
Se poate obtine o t.e.m. importanta a elementului galvanic daca tensiunile de electrod ale celor doi
electrozi sunt foarte diferite.
Intr-adevar, neglijnd cmpurile electrice imprimate de natura galvanica, se obtine tensiunea
electromotoare a pilei (fig. 11.2).

+ = = + = =

"
!

"
!

"
# #
$%& $%& $%& $%& %& $ %& $ %& $ ' (11.10)
deoarece in relatia (11.10) s-a considerat conditia de echilibru:
E
i
= #E (11.11)
In consecinta e=U
10
#U
20
(11.12)
adica tensiunea electromotoare este egala cu diferenta dintre tensiunile de electrod.

11.2.1. Elementul Volta

Este cea mai simpla pila electrica, formata dintr-un electrod de zinc si unul de cupru cufundati intr-
o solutie apoasa de acid sulfuric (fig. 11.2).
Ca schema echivalenta se poate considera un generator de rezistenta interioara r (fig. 11.3). T.e.m. a
pilei este, conform relatiei (11.12) si tabelului 11.1.
e = 0,34 - (-0,77) = 1,11 V (11.13)
Inchiznd circuitul pe o rezistenta exterioara, t.e.m. nu se mai mentine constanta, ci scade. Notnd
cu e noua t.e.m. se obtine:
e=e-e (11.14)

Fig. 11.2 Fig. 11.3

Scaderea se datoreste unor fenomene electrochimice de polarizatie care modifica starea initiala.
In interiorul pilei se produc reactiile chimice:
a) prin dizolvare, acidul sulfuric (H
2
SO
4
) disociaza in ioni:
H
2
SO
4
= SO
4
2 -
+2H
+
;
b) la trecerea curentului, ionii negativi SO
4
2-
trec spre electrodul 2 de zinc, se neutralizeaza si
reactioneaza chimic cu Zn, formnd sulfatul de zinc (ZnSO
4
) care ramne in solutie;
c) ionii pozitivi de hidrogen trec spre electrodul 1 de Cu, se neutralizeaza si se degaja sub forma de
bule gazoase in jurul acestuia. Astfel la stratul de contact cu electrolitul se modifica natura electrozilor si
apar fenomene de polarizare electrolitica: electrodul pozitiv al elementului nu mai este de Cu, ci de
hidrogen - al carui potential electrolitic este mai mic dect al cuprului. T.e.m. a pilei Volta ajunge la 0,85
- 0,9 V. Pe de alta parte, rezistenta electrolitului creste din cauza stratului de hidrogen. Din aceste motive,
pila Volta este abandonata. Pentru a inlatura polarizatia se utilizeaza depolarizante (substante oxidante
plasate in vecinatatea electrodului pozitiv) care reactioneaza cu hidrogenul, dnd apa, oprind depunerea
lui in jurul acestui electrod, sau pereti porosi care separa in doua regiuni electrolitul intre cei doi electrozi.
In tehnica se utilizeaza urmatoarele tipuri de pile:

11.2.2. Pila Daniell

O lama de Cu, care formeaza polul pozitiv, este cufundata intr-o solutie concentrata de sulfat de Cu
(CuSO
4
) si inconjurata de un perete poros P. Vasul poros impreuna cu electrodul este introdus intr-un vas
de sticla in care se gaseste un cilindru de Zn (polul negativ) si o solutie diluata de acid sulfuric (fig. 11.4).

Fig. 11.4

In interiorul pilei, curentul circula de la Zn la Cu si peretele poros este traversat de ionii pozitivi de
hidrogen care circula spre electrodul de Cu. In compartimentul central se descompune CuSo
4
. Cu
++
se
depune pe lama de Cu, iar SO
4
--
se combina cu ionii de hidrogen formnd acidul sulfuric. In
compartimentul exterior ionii de SO
4
--
ataca zincul formnd sulfat de zinc (ZnSO
4
). In concluzie, reactiile
chimice sunt:
H
2
SO
4
+ Zn = ZnSO
4
+ H
2
in jurul electrodului de zinc;
CuSO
4
+ H
2
= H
2
SO
4
+ Cu in jurul electrodului de Cu.
Deci, in cursul functionarii, electrodul de Zn este atacat mereu si transformat in Zn SO
4
, a carui
solutie se concentreaza, in timp ce solutia CuSO
4
se dilueaza Cu se depune si se reformeaza H
2
SO
4
.
T.e.m. a pilei Daniell este 1,07-1,08 V, iar rezistenta interioara este mare (6-8) (din cauza vasului
poros, a concentratiei mari a solutiei de CuSO
4
, etc).

11.2.3. Pila Leclanch


Fig. 11.5

Este formata dintr-un electrod de carbune introdus intr-un vas poros umplut cu bioxid de mangan
(MnO
2
) cu rol de depolarizant. Totul este introdus intr-un vas care contine un electrod de zinc si o solutie
de clorura de amoniu (NH
4
Cl - tipirig # fig. 11.5).
In solutie clorura de amoniu disociaza:
NH
4
Cl Cl
-
+NH
4
+

Ionul de clor este neutralizat la electrodul de Zn, pe care il ataca formnd clorura de Zn; ionul NH
4
+

trece prin peretele poros, neutralizndu-se la electrodul de carbune si produce hidrogen si amoniac. H
2

reactioneaza cu MnO
2
dnd apa si peroxid de mangan (Mn
2
O
3
). Reactia chimica totala este:
Zn + 2NH
4
Cl + 2MnO
2
= ZnCl
2
+ H
2
O + 2NH
3
+ Mn
2
O
3

T.e.m. a pilei Leclanche este de circa 1,5 V, iar rezistenta sa interioara de 0,3 . Pentru a obtine o
rezistenta interioara mica vasul poros se inlocuieste cu un saculet de pnza rara.
Pila Leclanch$ este foarte utilizata sub forma de pila uscata. La aceste pile electrodul de Zn
formeaza vasul, iar electrolitul este o solutie de tipirig ingrosat cu faina de cartofi. Electrodul pozitiv este
carbunele in jurul caruia se gaseste saculetul depolarizant.
In afara de aceste pile, exista si alte tipuri de ex: pila Poggendorf # Grenet, pilele etalon Weston si
Clark.
In general pilele se caracterizeaza prin:
- tensiune electromotoare (in gol);
- rezistenta interioara;
- capacitatea pilei, egala cu sarcina totala ce o poate debita in functionare normala.
Capacitatea pilei este limitata de reactiile chimice (de ex. la elementul Volta este limitata de reactia
intre H
2
SO
4
si Zn si depinde de regimul de descarcare). Capacitatea este exprimata in coulombi sau amper
ore (1Ah = 3600 C).
- caracteristica pilei (se indica numai uneori) - fig. 11.6:
U
b
= e-ri =f(i) (11.15)
Pilele se mai numesc si elemente primare. Ele sunt caracterizate prin rezistente interne mari, curenti
mici si prin caracterul practic ireversibil al reactiilor chimice.
Readucerea pilei in stare initiala se face
prin reinnoirea substantelor active.

Fig. 11.6