Constiinta ca forma de existenta a materiei

- o noua perspectiva asupra Universului Holistic-

Cuvantul constiinta isi are originea in limba latina, insemnand
ad literam cu stiinta, adica tot ceea ce s-a desprins de lumea
materiala pentru a se inalta intr-un cerc al inaltului, al cosmicului si, in
fond, al exprimarii informatiei. Dictionarele cuprind explicatii ce fac
referire la perceperea propriei existente, gandire, spirit,
intuitie, responsabilitate morala si intelegere, nereusind totusi
sa ofere o defnitie compacta si complet cuprinzatoare a Constiintei,
dar admitand faptul ca este o refectare constienta a legilor si
principiilor fundamentale din Univers.
Constiinta este privita ca acea forta misterioasa care face toti
acei neuroni si toate acele sinapsele sa functioneze astfel incat tu sa
devii U, este ceea ce te face sa fi sensibilizat cu privire la mediul
exterior si ceea ce te face pe tine sa te vezi separat de tot ceea ce te
incon!oara. Constiinta ta este ceea ce te face pe tine sa percepi lumea
intr-un mod propriu, unic. Dar de ce tocmai modul acesta de a percepe
lumea" Din infnitatea de stari posibile ale Universului de ce o alegem
exact pe aceasta"
#n ciuda difcultatilor intampinate in oferirea unei defntii, sunt
unanim acceptate asocierea dintre constiinta si gandire, precum si
necesitatea cautarii unei paradigme care sa integreze finta umana
intr-un Univers $olistic.
#n trecut, problema constiintei a fost aproape complet exclusa de
marii fzicieni, matematicieni si c%imisti, find considerata de acestia
mai degraba un domeniu al spiritualismului sau flosofei. Cu timpul
insa, lumea a realizat despre Constiinta ca este, asa cum spunea &.
'enrose, 'arte a Universului nostrum si deci orice teorie fzica care nu
ii face loc, esueaza in a da o descriere fdela a lumii. (sadar, una din
temele mari pe care s-a concentrat stiinta ultimelor decenii a fost
incercarea de a gasi originea constiintei) are constiinta un suport
material " *i ,daca da, unde se afa acest suport material" +ste creierul
sediul constiintei" *i, poate cel mai important) poate fi redusa
constiinta la procesele neurobiologice care au loc" Un raspuns
afrmativ ar aduce cu sine o serie de alte intrebari cu un impact
extraordinar asupra modului curent de percepere a lumii) Daca
constiinta poate fi redusa la o serie de reactii fzico-c%imice, putem noi
atunci afrma ca toate fintele au constiinta " ,ai mult, replicarea
acestor procese la nivelul unor sisteme computerizate ar inzestra
aceste sisteme cu constiinta proprie" *i daca aceste sisteme ar avea
constiinta atunci ce ne-ar mai deosebi pe noi de ele si ce ne face pe
fecare dintre noi, totusi, unici"
#ntuitia ne indeamna sa apreciem ca lucrurile nu pot f privite
numai in alb si negru, ci colorat. (dica problema constiintei nu poate fi
privita nici dintr-un punct de vedere simplist, nici dintr-un punct de
vedere reductionist, ci numai dintr-un punct de vedere %olistic. #n acest
sens constiinta trebuie privita ca un mi!loc de receptare, constientizare,
procesare si exprimare al informatiei. 'entru ca, asemeni organismelor,
care supuse selectiei naturale si evolutiei au drept caracteristica
generala dorinta de supravietuire si inmultire, tot asa si informatia, sub
forma memelor -unitate de informa.ie cultural/, capabil/ de a se
propaga de la o minte la alta0, are o dorinta proprie de a se raspandi.
*i parca pentru a sustine privirea %olistica asupra constiintei, ,ax
egmar1 a elaborat o ipoteza conform careia Constiinta poate fi privita
ca o stare de existenta a materiei, precum lic%idul, gazul sau solidul.
(pare astfel o perspectiva fascinanta asupra constiintei. (tunci cand ne
uitam la un pa%ar cu apa-lic%id0 si g%eata-solid0 vedem cele doua stari
de existenta a apei ca doua obiecte diferite, desi din punct de vedere
c%imic ele reprezinta aceeasi substanta. De ce le percepem diferit" *e
aplica acest rationament si constiintei"
egmar1 sugereaza existenta unor conditii matematice prin care
pot fi identifcate diferite grade ale constiintei. +xista un fux liber de
idei intre entitatile cu acelasi grad de constiinta, un Univers in care
gandurile plutesc si sunt receptionate de cei afati la un anumit nivel "
(sa cum lic%idele, gazele si solidele pot fi descrise cu a!utorul unor
parametrii ca volumul, densitatea si vascozitatea, tot asa, sunt
explorate, in cazul constiintei, 2 principii esentiale, si anume) 'rincipiul
#nformatiei-capacitatea mare de stocare a informatiei0, 'rincipiul
#ntegrarii- capacitate mare de integrare a informatiei0, 'rincipiul
#ndependentei-grad mare de independent fata de restul lumii0,
'rincipiul Dinamicii- constiinta nu poate exista ca un sistem format din
component complet independente0, si nu in cele din urma 'rincipiul
Utilitatii- constiinta pastreaza doar acele informatii care ii sunt utile0.
oate aceste principii sugereaza necesitatea existentei unui
sistem capabil de o fexibilitate si o putere de procesare
computationala mult mai mare decat cea pe care ne-o inspira
masinariile cu care suntem atat de familiarizati. (cest sistem a fost
denumit de ommaso o3oli Computronium, iar partea interesanta
consta in faptul ca a fost calculate o necesitate de imbunatatire a
capacitatilor computerelor actuale cu 45 de ordinde de magnitudine
pentru a atinge caracteristicile necesare.
'rin urmare, privind caracteristicile principale pe care trebuie sa
le indeplineasca constiinta putem imediat sa tragem cateva concluzii.
'rima dintre ele se refera la perceperea constiintei ca un fenomen care
presupune prin excelenta un transfer de informatie, sau mai bine spus,
o perpetuare in unde a informatiei, unde a caror dinamica si interactii
pot revela o multitudine de aspecte privind esenta lumii. (poi, aceasta
informatie trebuie integrata intr-un intreg care nu poate f sub nicio
forma divizat in componentele separate, fara a-si pierde esenta si
semnifcatia. 'rin extrapolare, putem vorbi despre existenta unei
Constiinte Universale sau a unui Creier 6lobal, o reprezentare stiintifca
a atat de dezbatutului Camp (1as%ic. #n acest sens fecare creier poate
f privit ca un decodor,o interfata intre om si Univers.
(stfel creierul este un sistem complex de receptare, decodifcare,
interpretare si exprimare a constiintei, acea alfa si omega a existentei
noatre, ce ne confera totusi individualitate intr-un Univers guvernat de
legi ce tind la unifcare.

*tefan ,iruna 7lorina

6rupa 8, *eria 8, (nul ##
U,7 Carol Davila-
,6