156

DLPAIRLA S1LRLO1IPURILOR CUL1URALL.

IMAGINLA CLLUILAL1 N JURNALL I NO1L DL CALA1ORIL

Lva Monica SZLKLLY,

!"#$%&'$


Our aim is to open new ways or intercultural communication or a wide public, rom students and teachers to media,
on the issue o oercoming stereotypes, and emphasizing the consideration o the protean character o preix inter-
,disciplinary, -cultural, -ethnic,. \e will set up a net o discussions through a brainstorming about the explicit and implicit
meaning o stereotypes` ,\. Lippmann, 1950, as a social imaginary o debate, launching an open question, Aren`t we,
researchers ,intellectuals ,interdisciplinary and intercultural elite, responsible or the genesis and spreading o cultural
stereotypes in the past, and een more responsible or the awareness o the necessity o their oercoming in the present \e
will begin with a seminar on multi-linguistic lecture o signiicant ragments rom notes and journals o some trans-cultural`
traellers rom UL countries.


J. Stereotipul. Definire. Istoric.
Noile strategii geopolitice si cognitie care constituie undamentul proiectelor de
globalizare aorizeaza dezbaterile si analiza critica a relaiilor de putere manieste in discurs,
impreuna cu reprezentarile si ierarhiile pe care le implica acestea in construirea si imaginarea
cartograiilor polarizate ale lumii, toate acestea generatoare de stereotipuri. Daca strategiile
arhitecturale relecta un mod de organizare spaiala a puterii, cele cartograice instituionalizeaza
organizarea spaiala a lumii sub aspect geograic si politic ,opoziii Lst s. Vest, Luropa s.
Balcani, Luropa s. America, Balcani s. Luropa Centrala s.a.,. Lle se gasesc in centrul acestor
dezbateri critice asupra a ceea ce postmodernii numesc )%&'$*'* +*#',%#*-. in tradiia lui Michel
loucault ai carui discipoli exemplari sunt Ldward Said ,Orientalism, in primul rand, apoi Larry
\ol ,/0-.0$*01 2&#$.%0 2,%3)., sau Maria 1odoroa ,/0-.0$*01 $4. 5&67&0#, |1|.
Stereotipurile, termen impus de jurnalistul american \. Lippmann ,1950, sunt legate de
tradiii si de propria poziie in societate, astel incat orice alterare a stereotipurilor seamana
cu o zguduire a lumii. Ce se intampla insa cand insasi elita intelectuala, acesti calatori
transculturali, impun acele reprezentari colectie despre strain , celalalt, cristalizate in
clisee si imagini pe care le numim stereotipuri
ncercand o ,re,deinire a stereotipurilor, le om considera obisnuina de comportament
ne-creati, acte de limbaj centrate pe copiere, calchiere , imagine bipolara , contradictorie.
n consecina, pentru depasirea lor om propune un comportament re-creati , interpretati,
centrat pe joc de limbaj, un mod de articulare a lumii`, de a gandi si de a inelege dupa model
analogic: de integrare a zonelor de actiitate a constiinei ,constient - subconstient,, prin
interaciunea dintre imaginile de sine si imaginile despre strain sau heteroimagini.
Motiaia o constituie aptul ca, din punctul nostru de edere, reconstrucia discursia a
Luropei in contextul integrarii europene presupune coexistena naiunilor, a popoarelor si , sau
a grupurilor etnice, ceea ce inseamna, implicit, si coexistena culturilor acestora. Din punct de
edere psihologic, neoia de identitate ,culturala, etnica, lingistica, este o condiie a echilibrului
psihic uman. Neoia de alteritate, de raportare la altul, asigura insa posibilitatea dialogului.
Neoia psihologica de identitate isi gaseste expresia juridica in dreptul la identitate etnica -
asigurat si garantat de societaile ciilizate, in statul de drept al comunitaii pluraliste cu regim
democratic. Identitatea culturala, cand aceasta nu coincide cu originea etnica, este o opiune
157

aectia si atitudinala. La el, identitatea biculturala sau multiculturala, prin asimilarea si
interiorizarea alorilor culturii si ciilizaiei altor etnii sau popoare in cadrul extinderii procesului
globalizarii, este o conirmare a exercitarii libertaii de constituire a propriei identitai culturale.
|.| n apt, stiinele educaiei studiaza modul in care ne conturam *+.0$*$&$.& si elul in care ne
raportam la aiferevta` |2| , premisa deriata din insusi undamentul cultural al educaiei.
n consecina, o premisa are ca miza depasirea dualitaii moderne identitate - alteritate,
depasire care ar consolida starea de securitate biopsihica umana, intenie postmoderna care ace
pertinenta cautarea unei 4.$.%3+38**, o strategie neuronala, a unui al 1reilea discurs`, al terului
inclus si ,bine, temperat prin jocul dintre ocea unui eu` si ocea altuia , celorlali`, cale care
se desasoara in singurul spaiu comun posibil - cultura ,stiina, religia, arta,. O noua educaie in
acest sens inseamna, in primul rand, o noua politica a educaiei, si, implicit, o noua gandire
politica in general, adica o politica in stare sa situeze educaia in centrul schimbarii prin
constientizarea orei persuasie a discursului. n acest sens, pornim raionamentul nostru de la
teoriile oucauldiene aplicate in studiile postcoloniale asupra relaiilor de putere relectate in
cartograierea lumii |3| si ideea acestuia ca nu exista reo orma de gandire ce poate pretinde
un adear` absolut in aara jocului discursului - toate ormele politice si sociale de gandire
iind astel cuprinse in jocul cunoasterii si al puterii` ,de interpretare - s.n.,.
Printre multe altele, Michel loucault a ost preocupat si de construirea discursia a
spaiului si a analizat relaia cunoastere ,putere si modul in care puterea opereaza in cadrul
unui aparat instituional care este intotdeauna inscris in jocul puterii, dar care este mereu in
legatura cu anumite coordonate ale cunoasterii. n calitate de elemente ale aparatelor
instituionale ale puterilor mondiale, cartograiile geopolitice, analogice sau simbolice sunt
corelate cu anumite strategii ale relaiilor de putere, sprijinind sau sprijinite de dierite tipuri de
cunoastere`|4|. Credem ca aici este locul pentru sublinierea unor consonane ideatice cu
gandirea lui M. loucault si conceptul de heterotopie. Ll deineste heterotopiile prin contrast
cu utopiile care sunt mai mimetice. n reme ce utopiile sunt amplasamente ara un loc real
,., care intrein cu spaiul real al societaii un raport general de analogie directa sau
rasturnata`, heterotopiile sunt un soi de utopii eecti realizate in care amplasamentele reale
care se pot gasi in interiorul culturii sunt in acelasi timp reprezentate, contestate si inersate,
niste specii de locuri alate in aara oricarui loc, chiar daca sunt localizabile in mod eecti.
Aceste locuri, dat iind ca sunt absolut altel decat toate celelalte amplasamente pe care le
relecta si despre care orbesc, le oi numi, prin opoziie, 4.$.%3$3)** |5|, si, continua loucault,
cred ca intre utopii si aceste amplasamente absolut altel, aceste heterotopii, este posibil ara
doar si poate, vv .oi ae eerievta vita, care ra fi fiiva ogtivaa |6|. Acestei experiene noi ii spunem
heterodoxie ,inaatura impreuna, in sisteme analogice, a caror imagine in comunicarea
didactica deine aici tabelul,, altel spus acceptarea experienei pluralitaii.
Discursul pe de o parte, geograia ,cartograierea, politica`, culturala`, simbolica` si
rontierele ei, sistem analogic pe de alta parte, de la care om porni in argumentaia noastra,
sunt teme abordate de apt in maniera interdisciplinara, transdisciplinara, interculturala si
internaionala, aorizand si tratarea sistemica a unor enomene ale istoriei recente precum
diizarea Luropei. Imperialismele real si ,sau metaoric, ideologic si , sau imaginati, politic si
, sau militar, rasaritean si ,sau apusean s-au intalnit, s-au ciocnit si ,sau au ajuns la compromis
intr-un spaiu geograic de rontiera al dierenei absolute, inestit simbolic cu sugestiile limitei
, rontierei , marginii si nu cu cele ale transgresiunii culturale. 1otusi, tocmai aceasta
transgresiune culturala este scopul reconstruciei europene, o cale iind chiar reigorarea
irtuilor dialogismului si polioniei bahtiniene ||. Vom considera casicunoscute aceste
concepte ale lui M. Bahtin, reluand doar catea detalii ce in de tema discursului nostru: cum
patrunde identitatea autorului si diferena contemplatorului in discurs Pedagogia
discursului, orma plina a comunicarii, atat cu plinuri cat si cu goluri textuale, are ca inta sa
158

medieze cele doua miscari ale jocului inteniilor si sa aciliteze comprehensiunea reciproca
intre doua seturi de alori ,pasie si actie, aorizand +.#'4*+.%.& #)%. ,0 '30$.8$ +. %.'.)$&%. 9
ivterretare , ;re)tectvra vit , fteibit , vateabit ,cov.ev.vat aorizat de undalul dialogic al
plurilingismului epocii |8|. Intenia noastra este o tentatia de a intemeia aciunea sociala si,
implicit, educaia, pe dialog si comunicare, cu intenia de a ne scoate din impasul major al
societaii moderne, si anume disunciile construciei sociale a sensului , adearului unic.

2. Un vechi stereotip cultural: Balcanii i balcanismul
Dupa ce Balcanii` au deenit un construct arbitrar, iar balcanismul`, un discurs
eurocentric al ineriorizarii unei pari a Luropei deenita alteritate, imaginile, stereotipurile,
discursurile apusene asupra Balcanilor in opinia Mariei 1odoroa |9| au aut ,i vai av ,n.n., o
ontologie aparte aa de cea a Balcanilor reali, aceasta din urma mult mai prounda, enigmatica
si greu de deinit. Prin urmare, dincolo de imaginea impietrita a Balcanilor` apare o realitate
superioara, o oglindire a lumii enomenale, a esenei si naturii sale adearate, de la numen la
enomen .
Puin importa ca e orba doar` de un stereotip , mit cultural conorm caruia Balcanii`
au ost si mai sunt dealorizai, intrucat mai ales acest tip de agregat mitoid` se impune,
inclusi graie unor detalii obiectie care uncioneaza ca eecte de real`: tradiii cultural-
istorice, peisaj urban, stiluri de iaa, memorie si constiina colectia, tensiunile intre ecini
datorate minoritailor naionale. Demontarea stereotipurilor culturale si inelegerea
mecanismului construciei lor consideram ca aici ar trebui sa le plasam: in spaiul alteritaii
ineles ca o experiena mixta, pe de o parte cautare psihologica ,a Celuilalt si, in acelasi timp, a
sinelui,, pe de alta parte si simultan, o cautare iniiatica !calatorie, eaziune, exotism,
subiectiitate,. Prin aceasta sinteza , integrare s-ar putea gasi o ormula mai ericita pentru
terul perpetuu exclus prin ruptura` |10| dintre Lst-Vest, identitate - dierena, naiune -
minoritai, dintre boarismul geocultural si autohtonism, idiom de compromis intre realitate si
iciune, intre istorie si utopie, discursul europenizarii , modializarii , globalizarii asumat insa
existenial si metaizic. Lste neoie, dupa opinia noastra, sa ie depasit spaiul liminal, extrem
de problematic si inca precar, subminat inca de discursurile bipolare, datorate intr-o mare
masura tradiionalei situaii de +3,"6.:"*0+ atat a statutului de intelectual`, cat si a statutului de
minoritar`: dubla socializare in realitatea locala , etnica si in alorile uniersale, intre care
incearca sa medieze.
Vestea buna in ceea ce prieste atitvaivea cv ririre ta roce.vt ivtegrarii, este ca s-a depasit
alienarea moderna a starii de ruptura` prin interaciunea si contaminarea reciproca
postmoderna dintre mai multe modele intelectuale, eliminand trasaturile contraproductie atat
ale boarismului geocultural al occidentalismului, cat si ale epigonismului ori izolaionismului
speciic autohtonismului, dar ampliicandu-le tra.atvrite fertite.
Acest echi stereotip cultural, paradoxul dublei valorizri a spaiului de origine a
ost impus inca din perioada pre-pasoptista, impactul brutal al modernizarii occidentalizante a
Principatelor generand, intre altele, o criza de identitate a elitelor autohtone. Prima reerire in
romaneste la ideea de Luropa aparine arhimandritului Grigorie Ramniceanu ,198, |11|, iind o
prelucrare a unui articol din 20'*'63).+*& lui Diderot si reinand ideea unei Lurope ciilizatoare,
care a domesticit, au inaat si au biruit pre toate celelalte neamuri ale lumii cu puterea minii,
a limbii si a maririi.` Pe remea aceea, noiunea de '*-*6*;&$3% coninea o mare incarcatura de
superioritate, atitudine actia atat printre urmasii arhimandritului, cat si inca printre
contemporanii nostri. Complexul Dinicu Golescu` ,obsesia unor intalniri traumatizante cu
ciilizaia moderna, cu priiri iolente, normatie si greu de mistiicat,, la el ca si atitudinea
bonjuristilor, discipoli ai lui Michelet mostenind probleme psihologice care nu trebuie nici
ocultate, nici ignorate, sunt numai doua dintre eectele neintenionate ale modernizarii prost
159

asumate existenial si metaizic, neadaptate geograiei locale, spaiul natal iind resimit
ambialent: too. at rirtvtii ,spaiul mioritic, al Cantarii Romaniei, ,, too. at rivitiritatii ,in sens
peiorati,, reuzand spaiului de origine pana si o minima consistena ontologica: Acolo unde
sarseste lrana, incepe neantul.` ,Dumitru Bratianu,. n concluzie, estea rea in priina
stradaniilor noastre de a-i percepe si imagina pe ceitatti, departele, .*, este ca procesul de
conturare a imaginii de sine - prin raportare la ceilali si , sau in urma unei priiri in interior -
angreneaza mai multe instane care include deopotria o oerta si o receptare a sa.
Discontinuitatea acestora naste discursul bipolar, o orma a patologiei culturale si sociale, atat in
modernitate, cat si in postmodernitate existand mai degraba hiatusuri, si nu un dialog iu si
ertil intre generaii , epoci ,anii au doar aloare orientatia,: teoria imitaiei , Dacia literara si
M. Kogalniceanu - pro europenizare ,1840, s. ,1859, teoria ormelor ara ond, Junimea si 1itu
Maiorescu - pro speciic naional, ,1918, teoria sincronicizarii, Sburatorul si Lugen Loinescu -
pro europenizare s. ,194, teoria protocronismului, Ldgar Papu - pro alori naionale -
identitare. nsa, estea cea buna este ca, dupa 1995 aceasta stare de apt in randul elitelor
romanesti a inceput sa se schimbe, resimindu-se acel spirit al heterodoxiei, mai mult decat o
bipolaritate iind orba despre al 1reilea discurs`: un continuum al occidentalizarii, insa cu
multiple nuane autohtoniste ,Gabriel Andreescu, O. Paler, Al. Paleologu, Al. Zub, l.R.
Patapieici, Al. loria, Ilie Badescu, |12|.
Cercetatorii |13| au constatat ca stereotipurile culturale sunt deosebit de rezistente la
aciunea timpului. Unele elemente pot i regasite la interale mari de timp ,scoian zgarcit`
etc.,. Cu toate acestea, imaginile naionale nu sunt complet `ingheate`, dimpotria, ele sunt
luide, suera modiicari ,se imbogaesc, se subiaza, saracesc,, dupa cum apar unele elemente
constitutie noi, altele dispar sau se estompeaza, se nuaneaza. Pentru un studiu imagologic,
este de cea mai mare importana urmarirea acestei dinamici in timp a stereotipurilor, ceea ce noi
nu ne-am propus a ace in acest spaiu restrans, insa om da doar catea detalii necesare
comprehensiunii auditoriului ,, ,re,cititorilor priind intenia noastra, reluata aici: inelegerea
mecanismului stereotipurilor culturale, in ederea extinderii oertei pedagogice de interpretare a
discursurilor despre celalalt, asa incat asimilarea si interiorizarea imaginii de europeni , cetaenie
europeana sa depaseasca obisnuina de comportament stereotipic.
Pe axa sincroniei se constata coexistena mai multor imagini, diergente chiar. Deseori un
popor ,re,prezinta pentru ecin o imagine dubla, bipolara, constituita din extreme contradictorii
|14|. Antagonismul isi gaseste uneori sursa in realitatea insasi, cum am incercat sa anticipam in
randurile de mai sus. n uncie de stanga si dreapta politica si ideologica, Mihai Ralea de
exemplu, orbea despre doua lrane: o lrana progresista si o lrana conseratoare
,reacionara,. Ardelenii nostri si, pe urmele lor, Lminescu au dezoltat in secolul trecut o
reprezentare bialenta a lranei. Pentru ei, ca si pentru calatorii latino-americani, in jurul lui
1900 coexistau doua Parisuri: cel al ciilizaiei, al stiinei si al artelor, iar pe de alt a parte centrul
distraciilor si al corupiei moraurilor, Babilonul modern. La el, se poate orbi despre o
imagine bipolara a Germaniei, reprezentare pe care au aut-o rancezii inainte de primul razboi
mondial, prin etape succesie de constituire: cea militarista ,prusaca sau hitlerista, opunandu-se
imaginii Germaniei artei, stiinei si ilosoiei. ligura eleianului in literatura clasica ranceza
,Moliere, Perrault, era cea a unui personaj greoi, nai, tampit chiar, grosolan si cu aplecare spre
bautura, pe cand la romani el apare mai curand ca un personaj abstract, intruchiparea unei inalte
idei morale ,cinstit, irtuos, animat de dragostea de libertate etc., |15|.
Conruntai cu strainatatea`, calatorii decupeaza realitatea celuilalt` potriit unor idei
preconcepute, a unui orizont de asteptare` sui generis determinat in mare masura de
stereotipuri culturale, poziia calatorului iind aceea de a identiica daca impresiile personale
corespund sau nu orizontului de asteptare. Calatorii ardeleni din secolul trecut, ca orice calator,
spre deosebire de exploratori care pasesc in necunoscut, aeau o cunoastere liresca si , sau
160

imaginara a destinaiei, pasind pe pamantul lranei exprimau satisacia de a obine o
conirmare a asteptarilor sau, dimpotria, surprinderea ca realitatea contrazice imaginea pe care
si-o aceau ei. Asa, bunaoara, aspectul izic al rancezilor, puin impozant, ii dezamageste, li se
pare nepotriit cu reputaia de protagonisti ai epopeii napoleoniene. Ar i dorit sa ada niste
oinici ca-n poeste, rednici de aptele de arme cu care erau creditai |16|. Relearea
trasaturilor celuilalt`, ale alteritaii`, se ace printr-o contrapondere, explicita sau implicita a
imaginii de sine, a propriilor caracteristici indiiduale, locale, regionale sau naionale, chiar
rasiale. Proiecia condensata a propriei colectiitai cu care se identiica indiidul ,indiizii, sunt
auto-imaginile care stau la baza esaodajului semi-mtic al constiinei si identitaii naionale,
dupa cum arata si cercetarile lui Lucian Boia |1| sau ale lui Sorin Mitu |18|. Prin contrapondere
cu imaginea de sine ,auto-imaginea, se cristalizeaza imaginea celuilalt, dierit de noi, deci
strainul. Aceste imagini au ost denumite hetero-imagini si se bazeaza pe aceleasi mecanisme de
construire a imaginii.
Imaginea, asa cum am descris-o mai sus, permite si exprima cristalizarea unor atitudini
aa de celalalt`, este un instrument de cunoastere si clasiicare. Studiul imagologic, analiza
imaginilor permit cercetatorului sa aanseze in cunoasterea subiecilor care produc si
ehiculeaza acele imagini. Prin alenele sale de abstractizare si simpliicare, imaginea, cliseul,
stereotipul reduce noul si necunoscutul polialent la un ascicul deja cunoscut de semniicaii
care pot i inentariate. lelul si natura imaginilor, eoluia lor diacronica, diersitatea,
cristalizarea lor in stereotipii, toate acestea ne spun mai mult despre cel care isi ormeaza
imaginea, despre apetenele culturale si aprehensiunile sale subiectie, decat despre obiect ,in
cazul nostru, romanii , Romania , Balcanii,. Recentele discuii legate de integrarea noastra
europeana, de reenirea in Luropa`, au dat prilejul de maniestare publica a acestor atitudini
ariate si ar merita probabil sa aca obiectul unui studiu sistematic de imagologie, ceea ce nu
este insa si intenia noastra acum si aici.

3. Reprezentri heterotopice: ntre localizrile reale i cele imaginare ale
Romniei.
Cliajul est-est si logica orientalista, dupa Ldward Said |19| s-ar construi pe o suma de
complexe, eident Vestul , Luropa deinand necesarmente superioritatea ciilizatorie, dupa
cum reiese din insemnarile unor calatori occidentali in Lst , arbaricvv, dintre care amintim
doar pe Voltaire, Contele de Segur Joseph de Maistre, marchizul de Custine, americanul John
Ledyard care a trait experiena alteritaii radicale`|20| calatorind in zone locuite de aborigeni
autentici. Acesti calatori transculturali, care ar i putut deci ace dierena dintre alteritatea
radicala` si celalalt` sesizand elementele unei gramatici culturale europene comune,
dimpotria, produc si disemineaza un discurs hegemonic in care cunoasterea si puterea sunt
integrate, chiar telescopate, iar avtivovia .t:1e.t e.te trav.forvata ivtr:,0 #$.%.3$*) *0+*#',$&"*6. Prin
urmare, ei or impune paradigma alteritaii est-europene, ingredient ambialent indispensabil al
identitaii occidentale ,deinirea prin dierena, opoziie, a aea,, element esenial si pentru
procesul de autoidentiicare amorsat de elitele autohtone, ruse mai intai. Aceasta recepie a lui
L. Said e doar un ragment din drama culturala care se desasoara la intalnirea noastra tarzie cu
Occidentul, o arava a veivtetegerii reciroce, a conuziei ideologice, a tentaiei mimetice, a alienarii
si a imposturii, fovaata e ivetricabita covticitate rivorata a cvvoa,terii ', ),$.%.&. Orientalismul nu
ar i decat un discurs plural, unul al expansiunii si dominaiei economice pe de o parte, prin
care Orientul este reconstruit ca o antasma pasia si neciilizata, spaiu care cheama, chiar daca
inconstient, discursul celalalt, al aciunii ciilizatorii?
L greu de dat un raspuns ,unic, intrucat atenia noastra, a demontatorului de stereotipuri
a ost reinuta ,doar, de o gama restransa de texte care pot contribui la conturarea unei imagini
naionale - in primul rand, relatarile de calatorie si operele literare care aduc in scena strainul
161

ca personaj. Prin urmare, sacriicarea lucrarilor lexicograice, a manualelor, a descrierilor
geograice, a publicisticii, a literaturii populare, a calendarelor, almanahurilor, memoriilor ori
jurnalelor ace din ideile noastre nu o ideologie, nici macar un studiu exhausti, ci doar un
discurs aand ca miza inelegerea ambialenei imaginii de sine , a heteroimaginilor intr-un
spaiu liminal , eteroclit.
ntr-o Luropa binara, rontiera este un spaiu de intererena culturala intre Apus si
Rasarit si nu presupune marginalitatea prin raportare la un centru dominant ca in contextul
postcolonial, ci tot atatea marginalitai cate centre culturale dominand harta simbolica a acestei
regiuni europene |21|. Prin urmare, Romania, la el ca celelalte ari ale ostului bloc comunist,
poate i descrisa in termenii condiiei de rontiera si ai postcolonialismului. Localizarile
simbolice ale Romaniei ca ara rasariteana sau balcanica sunt prealente in reprezentarile
apusene despre Romania, acolo unde dieritele inluene sunt percepute intr-o maniera care
implica hibriditatea stranie si nu intererena culturala.
ntr-adear, daca este sa gasim un actor comun pentru reprezentarile despre Romania,
acesta este liminalitatea, implicand condiia intermediara, de rontiera, ambiguitatea,
hibriditatea, incomprehensibilitatea. Denumit ie Luropa de Lst, un termen neutru olosit din
motie corecte politic ori Balcani, termen olosit in secolul al XIX-lea si preluat ara nici o
reticena dupa 1989 impreuna cu conotaiile sale negatie, acest spaiu de rontiera este
reprezentat ca iind prins in cursa propriei sale condiii |22|: atat in aara, cat si in interiorul
istoriei si geograiei europene. Balcanii nu constituie pur si simplu o realitate geograica, istorica
si culturala, masurabila, deinibila si ealuabila. Balcanii implica certitudine si indoiala, realitate si
mit, apte si imagini, ideologie si imaginaie, construcie politica si inenie textuala, istorie
traumatizanta si poezie induiosatoare, loc si condiie, inchisoarea si dorina de a scapa din
prinsoarea destinului. Balcanii sunt atat un stereotip negati cat si o metaora: sunt olosii
dispreuitor pentru a se ace reerire la aa intunecata, respinsa a Luropei si nostalgic pentru a
se ace reerire la strabunii pierdui ai Luropei.
Dupa 1989, Romnia nu mai reprezinta epicentrul raului, dar nici nu concentreaza ceea
ce este alorizat ca bine in Apus. Binele si raul sunt acum imagini heteroclite, amestecate,
dand nastere unor imagini mereu colorate in cenusiu, lipsite de indiidualitate, stabilitate,
caracter si onestitate. Judecaile etice dein o problema serioasa atunci cand luam in
considerare modul in care ealuarea ierarhica conduce la trasaturi negatie esenializate, la
aceasta ina absoluta a Celuilalt, care este determinata istoric si genetic o data pentru totdeauna
in imaginile apusene despre Romania. Nimic nu este ceea ce pare in Romania, astel incat
scriitorii apuseni oscileaza intre sentimente si opinii extreme. Cu toate acestea, ei continua sa
caute Romania adearata, iar aceasta cautare deine in acelasi timp o cautare psihologica ,a
Celuilalt si, in acelasi timp, a sinelui angajat intr-o experiena iniiatica, si o inestigaie poliista
cu priire la un personaj al carui destin este in stransa legatura cu autorul si cu Romania.
Semi-orientala si semi-europeana, aceasta zona culturala de rontiera a da nastere unui
joc de imagini si contra-imagini, pastrate in echilibru intr-o imagine oximoronica, in timp ce
relaia Apus-Rasarit a i reprezentata ca o ciocnire maniheana intre bine si rau, alb si negru,
lumina si intuneric, puritate si corupie etc., cu izibile implicaii politice si morale. 1emporar
patrundem in registrele orientalismului si balcanismului, intorcandu-ne la cele ale
europenismului, oscilare ce complica analiza imaginilor apusene despre Romania post-
comunista, in cari precum: oreigv ace. ;Cbivri .traive, de V.S. Pritchet, 1rav.itravia ,i aivcoto ae
.& <=%&0#>6-&0*& &0+ 5.>30+, de Derla Murphy, vtr:o atta vroa. O catatorie iv Rovvia ;v .votber
vroe. . ]ovrve, to Rovavia) de Georgina larding, sau romanele: 1be ava of Creev Ptvv. ;)ara
)%,0.63% -.%;*? de lerta Mller, |vbre tvvgi ;1be ovg baa3@#, de Alan Brownjohn, A*$$> &0+ B*%1*6
de Paul Bailey, Cavtvav:t e Cbeorgbe. vbire ,i voarte iv Rovvia ;oo/ivg for Ceorge. ore ava Deatb
iv Rovavia, de lelena Drysdale, Pa,i ieravti ;o.t oot.te.) de Bel Mooney, Roov errice. C3-.#$*%*
162

+*0 2,%3)& +. 2#$, de Richard Swartz, D%*'& 6,* E&0.$$*, de Rdiger \ischembart, Durandin,
Catherine, |ve vort rovvaive, Paris, Lditions Guy Lpaud, 1988. Vezi de aceeasi autoare eseuri
istorice si iciune despre Romania: Ceav.e.cv, rerite. et vev.ovge. a`vv roi covvvvi.te, Paris, Lditions
Albin Michel, 1990, i.toire ae ta vatiov rovvaive, Paris, Lditions Complexe, 1994, F*#$3*%. +.#
Rovvaiv., Paris, Lditions layard, 1995 ,traducere in limba romana Istoria romanilor, Iasi,
Institutul Luropean, 1998, Daca e ivteri. .a tvgi ,S`il est dendu de pleurer, de Maria Madlat,
i a fo.t avvt avbaaei ,G& G*".%+&+, de Ignacio Vidal-lolch.
Autorul Rudiger \ischembart |23| incearca in repetate randuri sa deineasca conceptul de
rontiera dintre Apus si Rasarit in perioada totalitara. lrontierele sunt tulburatoare praguri spre
`instrainare`, cele romanesti sunt la marginea lumii`: Cive cavta o frovtiera atabita a vroei, vva
care ar vtea fi varcata cv ro,v e barta, o ga.e,te aici. .ici ragvt e varcat aavc iv ei.a;, ba cbiar iv
raavb. Venind dinspre Luropa occidentala inspre Balcani, el ajunge la o rontiera simbolica cu
doua sensuri opuse: unul din capete ne unea cu Luropa, celalalt ne scotea in aara ei` si are
impresia ca a parasit lumea ordinii, aceea unde strazile se termina toate intr-un loc preizibil,
unde exista eluri ce pot i anticipate, unde satul si orasul se leaga izibil. Pe unde umblasem,
continua el, era intuneric...`. Dincolo de Cortina de lier paseste in aara Luropei, in gol`, caci
unde se termina Luropa incep basmele Orientului`, acolo in zonele de cezura de la marginea
Luropei`. Lste spaiul de ieuire a balcanicului` cu tot ce semniica acesta in imaginarul
apusean: asadar dezordinea, impenetrabilitatea, labirinticul`, masca sub care se ascundea
strategia celui inerior aa de o indepartat superioara, intangibila, nemiloasa si adesea cruda
stapanire`, care era dictatura de tip balcanic, se perpetueaza.
Dierena imuabila dintre Luropa si Balcani ,dierena ce se materializeaza in spaiul
romanesc in special, unde nu se percep de apt conluenele, ci amestecul bizar de inluene
opuse, reine si la jurnalistul german Richard Swartz |24|: ...cred ca cel mai mare contrast in
asa zisa Luropa de Rasarit - si in cazul acesta nu ma reer la osta Uniune Soietica - este cel
dintre Luropa Centrala si Balcani. Romania este in aceasta coniguraie un hibrid. La are
elemente balcanice, dar poseda si trasaturile ostei monarhii habsburgice, ale acelei Kakanien.
Aceste tradiii se amesteca astel incat uneori supremaia o deine elementul central-european,
alta data cel balcanic, otoman aproape. Acest amestec perceput din aara ar ace armecul
Romaniei, din el rezulta o anumita tensiune, spectaculoasa uneori, iindca se da si o lupta, are
loc o conruntare, uneori oarte accentuata. n momentul de aa ,in 1996, n.n.,, din unghiul
meu de edere, se pare ca tendinele central-europene domina, ceea ce, ar aea un eect beneic
asupra Romaniei` .
Manierai, istei, soisticai, maestri in arta de a asimila sicul si cultura straina, in special
ranceza, airma cu oarecare ironie calatorul V. S. Pritchet |25|, romanii i-au acut pe europeni
sa ramana cu gura cascata in aa adaptabilitaii lor inteligente`. Cu toate acestea, constata
autorul, Romania a deenit cel mai conenional si rigid dintre statele comuniste`, desi
recunoaste ca dominaia ruseasca a pastrat macar linistea in Balcani`. Imaginile apusene despre
Balcani in general, despre Romania comunista in particular, si despre continuitatea unor stari de
apt la scurt timp dupa Reoluia din 1989, sunt ambialente. n cautarea adearurilor eseniale
despre romani, calatorii apuseni identiica urmele greselilor si iciilor acestora ie in mereu
repetabila lor istorie, ie in mostenirea lor genetica. Sortii sa ie bantuii pentru totdeauna de
spectrele istoriei, de tiranii intorcandu-se in iaa lor sub dierite deghizari, de genele lor
balcanice sau orientale, barbare sau primitie, romanii nu au mari sperane pentru iitor. Nicio
revoluie nu poate s le schimbe acest destin absurd, un clieu comun n reprezentrile
apusene i n auto"reprezentrile romneti. Iata de ce reprezentarile acestea despre
Romania nu sunt poesti cu happy end. Iubirea sarseste in moarte, adearul se preschimba in
minciuna, normalitatea in paranoia, sperana in sinucidere, eidena in conspiraie, iar isele de
libertate in cosmaruri. n ceea ce-i prieste pe romnii care apar in aceste cari, ei incearca sa
163

se aca aa destinului lor imuabil, uneori intr-o disperata cautare a identitaii, alteori tarandu-si
existena ca niste marionete ori incercand sa se elibereze de un prezent instabil si mohorat, nu
oarte dierit dupa caderea comunismului, ie in lumea libera, ie intr-un trecut mitic, ie intr-o
iubire imposibila dincolo, ie in poezie sau moarte.
Daca stereotipurile nu pot i eitate, ceea ce ace aceste relatari de calatorie si romane
despre Romania mult mai complexe decat predecesoarele lor din secolele trecute este insasi
cautarea sinelui autentic intr-un spaiu neamiliar. Rezultatul inestigaiei priindu-l pe Celalalt
si ara sa este mai puin important, ceea ce conteaza cu deosebire iind experiena personala.
Calatorul nu este dispus sa descopere sau sa admita aptul ca intre betonul cenusiu si
peisajul pitoresc, corupie si poezie, indierena si pasiune, mizeria ,izica si morala, si armecul
locului` exista mai curand o relaie dialectica decat opoziie implacabila`, asa cum obsera
Virgil Nemoianu, reerindu-se la complexele culturii romane`|26|. Ceea ce este important
pentru calator este proocarea : a reusi sa imblanzeasca si sa asimileze alteritatea radicala sau
exotica` ,J. Baudrillard,, sa o aca imaginabila, comprehensibila, deinibila si clasiicabila
olosind alori si criterii amiliare Lxercitarea puterii asupra Celuilalt deine un succes: tot ce
rezista tiparelor apusene a ramane alteritatea exotica, usor de a i conenabil acuzata si
pedepsita la neoie pentru binele umanitaii.
Calatoarea britanica Derla Murphy si-a propus iniial sa urmeze pasii inaintasilor sai,
Patrick Leigh lermor si \alter Starkie in 1ransilania antebelica si sa reinie rumoasele
poesti ale tatalui sau despre o 1ransilanie legendara pierduta in negura timpului. Relatarea
calatoriei sale =%&0#>6-&0*& &0+ 5.>30+ demonstreaza ca autoarea s-a conruntat in schimb cu
multe greutai, tensiuni, disensiuni, suspiciuni` |2|si ca nu aea chip sa intrezareasca lumina
de la capatul tunelului. n locul peisajelor idilice cu arani pitoresti lucrand pe campuri manoase,
ea gaseste pretutindeni in 1ransilania recent eliberata de sub regimul comunist, doar betonul
cenusiu lipsit de iaa`, o lume populata de oameni saracii, lamanzii la nielul Lumii a
1reia`, aliniai in cozile pentru paine, intr-o stare de soc colecti`, interesai numai in ne-
schimbare.`
Nu doar comunismul era responsabil pentru aceasta situaie, ci si mostenirea istorica si
genetica a Balcanilor si, pentru a doedi acest lucru, autoarea inoca tot elul de spectre si
stereotipuri balcanice. Comunismul reprezinta nimic altcea decat o istorie re-scrisa cu cinism`
a dictaturilor din Balcani. 1otusi, ca in orice ara balcanica, cruzimea` merge mana in mana cu
atata blandee si generozitate spontana`. Astel, pe cand calatorea cu trenul prin Romania,
compartimentul ei s-a umplut treptat de personaje amintind ilustraiile din secolul al XIX-lea,
cu talhari balcanici - niste barbai cu barba, in haine brodate, esute de casa, cu pumnale lungi
la cingatori, cu uriase maini noduroase, cu ee osoase puternice si ochi adancii in orbite.` Din
ericire, aidoma personajelor balcanice ale lui Bram Stoker, aspectul lor crunt ascunde sulete de
copii: #De altel, se linisteste Derla Murphy pe sine insasi, nu puteai sa i aut toarasi de
drum mai placui - blanzi , curtenitori si inimosi`.
n rest, romanii nu au simul responsabilitaii`, sunt buni la diagnosticari`, se tem de
ideea de a ace cea`, se simt neputinciosi` , nu preuiesc cu adearat libertatea cuantului si
accesul la inormaia din aara`|28|. Daca necinstea isi trage sea din istoria balcanica pre-
comunista a Romaniei, alte icii, precum pasiitatea si resemnarea, ar putea proeni din tradiia
bizantina, conchide ara nici un drept la apel, Derla Murphy: Istoria rasariteana este
inluenata de aptul ca a primit Crestinismul de la Bizan, care era rigid si muribund, iar nu de
la tanara si dinamica ciilizaie apuseana. Aceasta nu a acut decat sa inlueneze pround istoria
ulterioara a Rasaritului`|29|.
Singurele trasaturi pozitie pe care Derla Murphy este gata sa le eidenieze, ar i
statornicia`, bunatatea ara margini`, generozitatea dezinteresata`|30|, calitai ce nu sunt
aantajoase, totusi, dintr-o perspectia pragmatica. Imaginile romnilor sunt ambivalente si
164

in cazul acesta , ca in cel al predecesorilor britanici care au trecut pe aceste meleaguri de-a
lungul secolelor,: romanii sunt inoai de tot elul de icii, sunt plini de prejudecai, incapabili
de munca serioasa, nepotriii pentru timpurile moderne, inteligena lor este limitata, sunt
primitii, pasii, lenesi, inapoiai, patetici, lasi, pe de o parte, buni la sulet, copilarosi, pitoresti,
sulete de poei, romantici, pe de alta parte. Ambialena acestor trasaturi identitare
,generalizate si esenializate, relecta de apt asa zisa ambiguitate a acestui spaiu european de
rontiera, perceput ca loc de conruntare a celor mai bizare inluene si nu ca o zona de
intererena culturala.
Bazandu-ne pe obseraii empirice, am ajuns la concluzia existenei unui fond comun
al reprezentrilor despre un popor ,in cazul nostru, romanii, instalat in memoria colectia,
cuprinzand auto- si hetero-reprezentarile respectie, care pot i oit inocate, in uncie de
inteniile, motiaiile si scopurile demonstraiei. Sa nu uitam ca cele mai inoensie imagini
exotice ale Balcanilor pot deeni oricand imagini ostile menite sa oere justiicari pentru orice
el de aciune militara in numele alorilor ciilizaiei, adica ale Occidentului. La el, imagini
similare pot i conenabil introduse in discursurile romanesti, constituind substana unor scuze
si justiicari prea usor exploatate. Ori, mai adesea, sunt ehement respinse impreuna cu Apusul
care le-a generat, de catre aceiasi romani constieni de absoluta lor superioritate in izolare.
Nu am intenia de a dezolta aici o analiza aproundata a stereotipurilor balcanice sau
orientaliste si recurena lor in literatura apuseana despre Romania. 1eme eidente ca
balcanismul, orientalismul, exotismul, ampirismul ,corelat cu mitul despotului sau al
dictatorului balcanic insetat de sange, cu cel al agresiitaii barbare si al pericolului
imperialismului iners si cu simbolismul ambialent al ampirizarii - alienare si damnare,
pasiune si raiune, iubire si moarte, au primit deja atenie considerabila. n stransa legatura cu
aceste teme, insa, Derla Murphy aminteste un dublu mecanism de reprezentare a Romaniei
comuniste si post-comuniste: relaionarea genului cu identiicarea naionala sau etnica si
literarizarea acestora |31|.
Dupa cum susine Nira \ual-Dais, imaginea pe care o naiune si-o construieste despre
sine, implica de obicei noiuni speciice de masculinitate si eminitate`|32|. 1eoria sa este
aplicabila si in cazul procesului de reprezentare a Celuilalt, realizat, de cele mai multe ori, prin
raportare la sine: Celalalt este imaginea rasturnata a sinelui, relectand ceea ce sinele nu este,
Celalalt este imaginea repudiata a sinelui, relectand ceea ce sinele reuza sa ie, Celalalt este
imaginea ranita a sinelui, relectand ceea ce sinele ar dori sa ie: reulari, ise, miraje, angoase,
proiecii etc. Acest proces de raportare la sine ,subiectul apusean al cunoasterii si reprezentarii,
superior, raional, acti, in tentatia de reprezentare a Celuilalt rasaritean sau oriental ,inerior,
imaginati, contemplati, pasi, se incadreaza in analiza relaiei de putere, explicita sau implicita,
ce sta la baza construirii discursului orientalist sau balcanist. Acesta presupune generalizarea
trasaturilor Celuilalt: corelarea lor cu trasaturi atribuite genului si literarizarea lor pe aceleasi
structuri ale construciei de gen, indepartand si mai mult alteritatea de realitatea sa materiala. n
cazul reprezentarilor literare despre Romania comunista sau post-comunista, orientalitatea
,eeminare, lasciitate, atracie, sau balcanitatea ,barbarie, corupie, inclinaii spre iolena,
irilitate agresia, sunt rareori explicite in discurs, iind mai degraba sugerate metaoric si
atenuate prin literarizare: ca in basmele orientale, emeia romanca reprezinta acelasi pericol
pentru barbatul apusean, insa strategia ei este motiata de dorina sa de a se elibera din ghearele
unui regim opresi, deenind astel un personaj care atrage inelegerea si compasiunea
autorului, simbolizand insasi condiia Romaniei la porile Luropei, obligata sa atraga atenia
Apusului prin orice mijloace , si Catherine Durandine, |33|.
Relaia naionalitate - putere este analizata de catre George Schoplin ca element
determinant in construirea ideii europene in Occident. Ll obsera in primul rand ca
protagonistii acestui proiect discrediteaza apartenena naionala, considerand-o iraionala`, sub
165

inluena mostenirii marxiste si a unui determinism economic tacit`. George Schoplin
constata o atenie prea mare acordata etnicitaii`, care este perceputa ca ora cea mai
periculoasa si distructia din lumea moderna` |34|. Mai discerne apoi un el de lans
Kohnism`, pretenia ca exista un naionalism apusean Bun ,ciic, democratic, pasnic etc., si un
naionalism rasaritean Rau ,primiti, brutal, ara limite,`. Acest mod de gandire proiecteaza
iluzii apusene asupra Luropei Centrale si de Lst si, incidental, da nastere unei analize politice
oarte supericiale ,...,. Realitatea este mult mai prounda, mai complexa, mai subtila, conchide
George Schoplin, si daca exista un naionalism rasaritean` inseamna ca exista si motie solide
pentru aceasta eoluie, nu doar indaratnicia unor popoare care orbesc - insista sa orbeasca -
niste limbi obscure si imposibil de pronunat` |35|.
Ceea ce intenionam si noi se intalneste cu propunerea lui George Schoplin: o
interpretare integrata a discursurilor , imaginilor de sine si , sau a heteroimaginilor, o analiza
holista` care ii permite specialistului sa teoretizeze simultan despre Luropa Apuseana si despre
Luropa Centrala si de Lst ,..., cu un grad mare de aliditate`. Daca o asemenea abordare este
coningatoare, atunci inseamna ca suntem cu caia pasi mai aproape de inelegerea
mecanismelor prin care opereaza politicile identitare si prin care naiunile raspund de
inelegerea naturii semniicaiilor si a emoiilor colectie de a construi politici care se or adresa
mai curand problemei reale ,oina de putere`,, decat celei la care aem deja soluii: inelegerea
mecanismului puterii , a stereotipurilor culturale.



4. (n loc de) Concluzii sau ntrebri deschise pentru ziua de mine

La limita, am putea admite ca Occidentul a reusit sa exporte o parte a conlictelor sale
interne, punandu-le in scena ,nu intotdeauna inocent, peste mari si ari, la el cum, putem spune
si ca iecare discurs ,politico-economic si , sau socio-cultural, a procedat stereotipic ,, la el
Cine nu poate admite asta pentru cultura noastra ,intr-adear, este greu de admis ca esti orbit
de discursuri hegemonice produse aiurea,, la el de greu admite si ca aceasta este dinamica
ironica si inexorabila a istoriei care incepe sa deina uniersala Asa cum am mai azut si
continuam sa edem mai aproape de noi, in Bosnia, sau mai departe, in Irak, ideile echi nu
numai ca subzista spectral, ca osile ii, ci si ucid in numele aceluiasi , unic Dumnezeu pentru
care au pornit Cruciadele ori pentru care Inchiziia a ucis oameni
Daca in modernitate intrebarea eseniala era probabil Cine sunt eu`, ce asez in acel gol
dupa ce strig Dumnezeu e mort` ,legel, Nietzsche,, in atitudinea postmoderna de continuare
a proiectului modernitaii problema este mai degraba Unde sa ma intalnesc heterotopic cu
Dumnezeu , Celalalt` si Cum sa ac transparenta relaia heterodoxa cu Dumnezeu ,
Celalalt`
Ce argumente pro si ,,sau contra heterodoxiei am putea construi in urma analizei acestui
heterospaiu ,Balcanii, si a stereotipurilor culturale Lducarea si cultura imaginii de sine ,
heteroimaginii echilibreaza raportul masculinitate , eminitate in practicile sociale de inaare
impreuna` Ce alori ,personale si sociale, si atitudini pozitie sunt cultiate cu prioritate prin
demontarea stereotipurilor Cum , in cat timp se schimba atat schemele preconstruite de
aciuni intelectuale si lingistice in practicile sociale ale subiectului, cat si atitudinea aa de
ceilali n ce el iecare ,re,lectura a stereotipurilor ,culturale, inseamna o ajustare a dieritelor
euri` , imagini asa incat nu se poate orbi despre identitate decat la plural
Poate i socotita ideea europeana drept o entitate spirituala care se desasoara in istorie
si nu are neoie sa ie explicata` si , sau este insasi comunitatea culturala europeana
166

O intrebare retorica, adresata Creatorului: om asista oare la un nou razboi al
simulacrelor` ,J. Baudrillard,, in aparena un razboi ideologic, cu o mare incarcatura morala, in
care cei Buni i-au inins pe cei Rai in numele celor mai inalte idealuri democratice, iar in
realitate, nu este orba decat despre o ,aceeasi ,, noua, conruntare de putere intre doua
sisteme politico-economice opuse


NO1L I BIBLIOGRAIIL:

|1|, |3|, |4|, |5|, loucault, Michel, C3@.%, traducere de Robert larley, Lssential \orks o
loucault`, 1954 - 1984`, Vol. 3, London, New \ork, Penguin Books, 2002, p. 4,
|2|, Antonesei, Liiu, Paiaeia. vvaavevtete cvttvrate ate eavcatiei, Iasi, Polirom, 1996, pp. 11-12,
|6|, loucault, Michel, .ttfet ae .atii, in 1beatrvv bito.obicvv. tvaii, e.evri, ivterrivri. 1963-
1984,Cluj-Napoca, Casa Carii de Stiina, 2001, pp.251-60,
||, |8|, Bahtin, M., Probteve ae titeratvra ,i e.tetica, Bucuresti, Lditura Uniers, 1982, pp. 101-149
,cap. Di.cvr.vt oetic ,i ai.cvr.vt rovave.c);
|9| 1odoroa, M., atcavii ,i batcavi.vv6, Bucuresti, lumanitas, 2000, p. 28, vagivivg tbe
5&67&0#, 199, pp. 4-54,
|10|, Alexandrescu, Sorin, aevtitate iv rvtvra, Bucuresti, Lditura Uniers, 2000,
|12|, Antohi, Sorin,
|11|, Duu, Alexandru, aeea ae vroa ,i erotvtia cov,tiivtei evroeve, Lditura ALL, Bucuresti, 2002,
c. Laura Jiga Iliescu, De.re vroa iv cvttvra ovtara rovvea.ca a .ecotvtvi at `1:6.&, in
/0$.%',6$,%&6*$&$.& H .tvaii, cercetari, eerievte, Bucuresti, Centrul Lducaia 2000-, 200, p. 114 si
urm.,
|12|, Antohi, Sorin, ercitivt ai.tavtei. Di.cvr.vri, .ocietati, vetoae, Bucuresti, Ld. Nemira, 1998, p.
149, p. 25,
|13|- |18|, Lascu, Gh., vagivea ravtei ta rovvii aiv 1rav.itravia va iv avvt 11, Lditura Casa
Carii de Stiina, Cluj, 2000, pp. 6 - 3,
|19|, Said, Ldward, Cvttvre ava veriati.v, London, Vintage, 1994, p. 8.,
|20| Baudrillard, Jean, Guillaume, Marc, igvri ate atteritatii, Bucuresti, Pitesti, Lditura Paralela
45, 2002, p. 6,
|21|, Boia, Lucian, .torie ,i vit iv cov,tiivta rovvea.ca, ed. a II-a, Bucuresti, lumanitas, 2000,
|22|, Mitu, Sorin, Cevea iaevtitatii vatiovate ta rovvii araetevi, vcvre,ti, 1, pp. 9-11,
|23|, \ischembart, Rdiger, D%*'& 6,* E&0.$$*, Bucuresti, Lditura Uniers, 199, passim, pp. 38-
43,
|24|, Swartz, Richard, Roov errice. Pore.tiri aiv vroa ae .t, Bucuresti, Lditura Uniers, 1999,
|25|, V.S. Pritchet, D3%.*10 D&'.#, London, Chatto and \indus, 1964.
|26| Nemoianu, Virgil, 1raaitie ,i tibertate, Bucuresti, Curtea Veche, 2001, p.144,
|2| - |31|, Murphy, Derla, =%&0#>6-&0*& &0+ 5.>30+, London, Arrow Books, 1993, pp. 48-4,
passim,
|32|, \ual-Dais, Nira, Cev ,i vativve, Bucuresti, Lditura Uniers, 2003, p.9,
|33|, Durandin, Catherine, |ve vort rovvaive, Paris, Lditions Guy Lpaud, 1988. Vezi de aceeasi
autoare eseuri istorice si iciune despre Romania: Ceausescu, rits et mensonges d`un roi
communiste, Paris, Lditions Albin Michel, 1990, listoire de la nation roumaine, Paris, Lditions
Complexe, 1994, i.toire ae. Rovvaiv., Paris, Lditions layard, 1995 ,traducere in limba romana
.toria rovvitor, Iasi, Institutul Luropean, 1998,,
|34|, |35|, Schoplin, George, ^atiov., aevtit,, Porer. 1be ^er Potitic. of vroe, London, lurst
and Company, 2002, pp.4-5.